PORTOFOLIU INFIRIMIERE

7/26/2019 PORTOFOLIU INFIRIMIERE

http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-infirimiere 1/17

PORTOFOLIU

PRACTICĂ

CURS INFIRMIERĂ



CUPRINS

1. Tehnici de hrănire2. Circuitul lenjeriei in spital3. Tehnica de spălare a mâinilor

Echipamentul personal de protectie



Capitolul 2

Circuitul lenjeriei în spital



Colectarea lenjeriei

- La colectarea lenjeriei murdare, infirmiera trebuie

sa isi puna manusi.

- Colectarea lenjeriei de pat si de corp, utiliate, !a fi

facuta in saci curati, care se

inchid la "ura, imediat dupa colectare.

-#e interice scuturatul sau oricare alta manipulare a

lenjeriei $sortare, numarare a

rufariei murdare% in saloane sau spatii de circulatie. &ceste operatiuni se fac numai in

camera de numarare ' sortare a spalatoriei.

-(ufaria de pat si de corp pro!enita de la sectiile de conta"ioase, dermato!enerice,

T)C, de la bolna!ii septici precum si cea murdarita cu san"e sau produse

patolo"ice, !a fi colectata si spalata separat.

-&si"urarea de lenjerie de pat si de corp sterile, la fiecare schimbare pentru

nounascuti

si bolna!i cu mare recepti!itate $cei cu transplante de or"ane%. &ceasta lenjerie se

depoiteaa separat de lenjeria curata.-Lenjeria curata se depoiteaa separat, in spatii aerate, ferite de praf si umeeala

si de posibilitati de contaminare prin insecte si roatoare.

-*anipularea lenjeriei in depoit se face numai de personalul special destinat

pentru aceasta acti!itate.

-Transportul lenjeriei curate de la depoit in sectii, se face in saci curati pe un

traseu bine stabilit.Circuitul materialului moale :

- dupa utiliarea materialului moale $campuri, halate, manusi%, acesta se

colecteaa

in saci speciali si este transporat la spalatorie+

- materialul curat se aduce de la spalatorie in saci curati si !a fi impachetat in

spatiul special destinat, in !ederea steriliarii+- sacii cu material moale curat, nu !a fi depoitat direct pe pa!imente.



Capitolul

Te!nica "e sp#lare a $%inilor

Ec!ipa$entul personal "e protectie

*âinile constituie calea cea mai rapida dintre caile de transmitere a infec iilor, astfelț



ncât, n unită ile spitalice ti spălatul pe mâini este absolut obli"atoriu inainte si după oriceț ș

procedură realiată de catre personalul medical. #-a demonstrat tiin ific că o i"ienă temeinică aș ț

mâinilor reduce considerabil răspândirea bacteriilor n spitale. octorii, asistentii medicali,

infirmierii, ntre"ul personal medical pot să i contaminee mâinile doar făcând lucruri etremș

de simple precum/ luând tensiunea sau pulsul pacientului, atin"ând pacientul sau a ternuturileș

acestuia, atin"ând echipamentul din spital. 0dată cu apari ia microbilor reisten i la antibiotice,ț ț

ceea ce noi numim astăi i"iena mâinilor, care include atât spălatul pe mâini, cât i folosireaș

deinfectantelor pe baă de alcool, a a!ut parte de o re!enire impresionantă n institu iile deț

sănătate din ntrea"a lume. #tudiile din ultimii ani au arătat că, n timp ce se n"rijesc de

pacien i, membrii personalului din spitale se spală pe mâini doar n -4 dintre caurile nț

care ar trebui să o facă. &ceste cifre sunt alarmante a!ând n !edere că acum tim că infec iile seș ț

transmit de cele mai multe ori prin contact direct.

#palarea mainilor este cea mai importanta procedura de pre!enire a infectiilor in spital,

de pre!enire a contaminarii si diseminarii a"entilor microbieni in spital.

Tehnica corecta de spalare a mainilor

Tehnica de spalare a mainilor ar trebui sa duree 15-3 secunde. 6e mainilie ude aplicam 5

secunde pentru fiecare dintre cei pasi aratati mai jos. 6ot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau

"el.

Clasic sunt cunoscute trei ni!ele de decontaminare a mâinilor/

1. #pălarea simpla a mâinilor ' i"ienica.

2. &ntiseptica $deinfectarea% ' i"ienică.

3. &ntiseptica $deinfectarea% ' chirur"icală.

Spalarea mainilor se efectueaza de fiecare data in urmatoarele circumstante $sunt

re"uli atat "eneral !alabile cat si re"uli special !alabile la locul de munca%/

La intrarea in ser!iciu si la parasirea locului de munca.

La intrarea si la iesirea din salonul bolna!ilor.

7nainte si dupa eaminarea fiecarui bolna!.

7nainte si dupa aplicarea fiecarui tratament.

7nainte si dupa efectuarea de inter!entii si proceduri in!asi!e.

upa scoaterea manusilor de protecti!e. upa scoaterea mastii folosite la locul de munca.

upa folosirea batiste.



upa folosirea toaletei.

upa acti!itati administrati!e si "ospodaresti.

Tehnica corecta de spalare a mainilor este urmatoarea:

- #e indeparteaa bijuteriile si ceasul.- 8n"hiile trebuie sa fie taiate scurt.

- #e deschide robinetul de apa si se umeesc mainile.

- #e pune in palma o doa de sapun $obisnuit sau antiseptic, dupa ca%.

- #apunirea cu "rija $pana deasupra articulatiei pumnului% astfel/

1. palmele intre ele ' etremitatile de"etelor+

2. fata palmara a mainii stan"i peste fata dorsala a mainii drepte si in!ers+3. palmele intre ele a!and "rija la spatiile interdi"itale+

. palmele intre ele cu de"etele flectate, incrucisate+

5. prin rotatie, de"etul mare stan" cu mana dreapta si in!ers+

. prin rotatie palma stan"a cu de"etele stranse ale mainii drepte si in!ers+

- Clatire abundenta cu apa calda.

einfectia i"ienica a mainilor se face cu solutii antiseptice din dotare, respectand timpul

de contact recomandat de producator.



Ec!ipa$entul personal "e protectie

Locul de muncă al infirmierei este o institu9ie cu presti"iu care se ntăre:te :i mai mult

prin eteriorul, 9inuta :i felul de preentare al personalului. 6e de altă parte, munca cu

bolna!ul repreintă :i un pericol de mbolnă!ire mpotri!a căruia infirmiera se apără cuechipamentul de protec9ie. &cest echipament trebuie men9inut ntotdeauna n stare perfectă de

cură9enie. ;olosirea echipamentului de protec9ie este obli"atorie.

Halatul

- trebuie sa fie de culoare alba sau culoarea stabilita de spital, imaculat, fara pete, din

bumbac $poate fi fiert si steriliat, absoarbe transpiratia%+

- se schimba ilnic sau ori de cate ori este ne!oie $este purtator si cale de

transmitere pentru "ermenii intraspitalicesti%+

-de asemeni, schimbarea este obli"atorie a halatului cand s-a murdarit, in special

cu produse biolo"ice $san"e, urina, materii fecale, etc%.



Boneta/

-din bumbac $se sterilieaa% sau din microfibra $bonetele de unica folosinta%+

-trebuie sa acopere in intre"ime parul+

-la sfarsitul pro"ramului se arunca la deseuri nepericuloase+

Pantofii /-!or fi speciali pentru spital, de culoare alba, silentiosi, $fara tocuri, odihnitori, comoi%+

-cand se intra in ser!iciile speciale se !or schimba sau proteja cu

botosi din fibra de sticla sau polipropilen $de unica folosinta% sau din

pana $se sterilieaa%+

-este obli"atorie purtarea ciorapilor

Masca /

-confectionata din polipropilen sau fibra de sticla foarte eficace $< 5 ore%

chiar daca este uda. *asca de hartie este eficace < 3 minute pentru ca

se uda si se deterioreaa.

-masca trebuie sa acopere nasul si "ura+ dupa folosire, masca

se arunca la deseuri infectioase+

-masca nu se tine in buunar+

-spalatul pe maini este obli"atoriu dupa scoaterea mastii.

=n sec9iile de su"ari sau in ca de epidemii aero"ene, infirmiera !a purta n mod

obli"atoriu masca facială de protec9ie.

=n saloanele n care bolna!ii preintă un pericol deosebit de infec9ie, peste halatul

obi:nuit, infirmiera !a mbrăca un al doilea halat, mai lar", pe care l !a debrăca imediat după

părăsirea salonului.

=n timpul iernii, când trebuie să părăsească sec9ia, infirmiera !a purta peste echipament



halat de molton. &cesta !a fi purtat doar n curtea spitalului, nu :i pe sec9ie.

La ser!iciile de radiolo"ie, n timpul epunerii personalului ac9iunii raelor ront"en

$sprijinirea bolna!ilor adinamici, imobiliarea copiilor mici%, infirmiera !a purta n mod

obli"atoriu un :or9 de cauciuc mbibat cu săruri de plumb, care să acopere neapărat or"anele "enitale

interne.

Echipamentul de protec9ie n timpul liber, precum :i hainele de stradă n timpul

ser!iciului, se păstreaă n dulapuri separate :i indi!iduale aflate n filtrul>!estiar pentru

personal.

7n blocul operator este interisa parasirea salii cu echipamentul specific de sala $halat,

manusi, masca, botosi%, acest echipament se scoate la iesirea din sala de operatii si !a urma

circuitul specific al materialului utiliat.

?ainele de ora: nu !or fi păstrate niciodată n acela:i dulap cu hainele de lucru. La ie:irea din

ser!iciu se !a proceda in!ers. =mbrăcarea, debrăcarea :i păstrarea echipamentului se !or face astfel

ncât să se e!ite o e!entuală contaminare a fe9ei sale interne.

Echipamentul de lucru trebuie să fie ntotdeauna perfect curat.

urata de purtare a unui echipament nu poate fi fiată la un număr minim de ile, n schimb

durata maimă nu poate depă:i 3 ile.

Echipamentul trebuie schimbat imediat ce se murdăre:te sau mototole:te. 6etele de sân"e, de

bilă sau chiar de medicamente sunt de"ustătoare pentru bolna!.

?alatul rupt, lipsa nasturilor, echipamentul incomplet produce la bolna!i o impresie

nefa!orabilă asupra infirmierei, pe care o eticheteaă ca ne"lijentă. Cură9enia halatului, 9inuta n"rijită

reu:esc de la bun nceput să treească ncrederea bolna!ilor. Este foarte important ca eteriorul curatal infirmierei să se păstree :i pe timpul turelor de noapte.



Capitolul &

Te!nici "e 'r#nire



8n factor foarte important in tratarea si restabilirea fiica a unui indi!id este alimentatia

echilibrata a acestuia. e aceea, este necesara urmarirea de catre personalul de in"rijire a calitatii

alimentelor si a re"imurilor ser!ite, prin asi"urarea mesei la timp $care sa aiba aspect estetic

corespunator si "ust bun% precum si creerea unei bune dispoitii in timpul ser!irii mesei.

&limentatia trebuie sa fie !ariata si completa, sa cuprinda toate principiile alimentare/

"lucide, proteine, lipide, !itamine si saruri minerale $bineinteles, dietele se diferentiaa pe tipuri de

boli%. 6repararea hranei, ca si ser!irea acesteia, trebuie sa se faca in cele mai stricte conditii de

i"iena, pentru a impiedica introducerea in or"anism, odata cu alimentele, a unor microbi sau a unor

paraiti.

0 prima re"ula in administrarea hranei este ser!irea meselor la ore fie, aceasta !a obisnui

aparatul di"esti! sa aiba o acti!itate re"ulata, astfel incat sa nu se mai ajun"a la indi"estii si

balonari. 7n timpul alimentatiei, pentru di"erarea mai usoara a alimentelor, este necesara

mestecarea lenta a mancarii.

7n caurile in care asistatul are ne!oie de o cantitate mare de lichide ' ca de eemplu in

transpiratii abundente, stari febrile, deshidratari, intoicatii "ra!e ' se urmareste in permanenta ca

acesta sa in"ere cantitatea de lichide prescrisa, urmarindu-se concomitent si cantitatea de lichide

eliminate.

7n functie de starea pacientului, alimentatarea poate sa fie acti!a, pasi!a, artificiala.

Alimentarea activa

La bolna!ii deplasabili se face in sala de mese.

La bolna!ii nedeplasabili, se poate face prin intrebuintarea unei masute care se aseaa la pat, in

fatabolna!ului si de pe care acesta se autoser!este.

Pregatirea materialelor:



Ta!a Tacamuri ;arfurii #er!etele Cana pentru supa 6ahar de apa ;ete de masa Cosulet de paine

Pregatirea fizica a pacientului:

(especta9i recomandările cu pri!ire la mobiliarea pacientului, asi"ura9i pacientul de

ajutorul dumnea!oastră+

&juta9i pacientul să se spele pe mâini+ &:ea9i pacientul ntr-o poi9ie confortabilă, conform recomandărilor asistentului

medical :i n raport cu starea sa "enerală / :eând la masă n salon sau n pat+ semi:eând pentru

pacientul care se poate ridica pu9in+ n decubit lateral stân" dacă pacientul este dreptaci, cu capul u:or

ridicat.

Efectuarea procedurii / Tehnicii:

- @erifica9i dacă sunt ndeplinite condi9iile pentru ser!irea mesei/

salonul este aerisit+ au fost ndepărtate plo:tile :i urinarele+ nu se fac tratamente+ nu se face curat n salon+

- 7dentifica9i pacientul :i re"imul alimentar recomandat+- &juta9i pacientul să-:i spele mâinile+- 6re"ăti9i alimentele pe o ta!ă acordând aten9ie aspectului estetic+- =mbrăca9i un halat curat :i mănu:i.

a Alimentarea activ! "n salon la pat "n pozi#ie $ez%nd sau semi$ez%nd:- #e pre"ateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa- &:ea9i pacientul n poi9ie confortabilă, semiseand sau seand cu ajutorul reematorului

de pat sau cu perne+- 6roteja9i lenjeria pacientului cu ajutorul unui prosop dacă este caul+- &:ea9i ta!a cu alimente n fa9a pacientului sau adapta9i o măsu9ă specială+- &juta9i pacientul să taie alimentele dacă este necesar+- 0bser!a9i dacă pacientul consumă toate alimentele.

& Alimentarea activ! la pat "n pozi#ie de decu&it lateral:- &:ea9i pacientul n decubit lateral lăsând liber bra9ul dominant $de obicei drept%+- (idica9i u:or capul pacientului :i proteja9i patul pacientului cu un prosop curat+- &:ea9i sub bărbia pacientului un prosop curat+- 6une9i ta!a cu alimente pe mar"inea patului, pe un taburet sau pe noptieră a:a ncât

pacientul să !adă ce mănâncă+

- Tăia9i alimentele n bucă9i mici+- &juta9i pacientul să bea lichide prin suc9iune sau cu ajutorul unei căni speciale.

Alimentarea pasiv!



#e face la pacientii in stare "ra!a, care nu se pot hrani sin"uri si starea lor nu permite aceasta,

se !a mentine poitia oriontala.

#e !or hranii bolna!ii imobiliati, paraliati, epuiati adinamici, n stare "ra!ă sau cei cu

usoare tulburari de de"lutitie.

Matreriale necesare:

Ta!a ;arfurii 6ahar cu apa Cana cu cioc #er!et de pana Cana de supa Tacamuri

Pregatirea fizica a pacientului:

- #e aseaă in poitie semiseand cu ajutorul reematoarelor de pat sau in decubit dorsal

cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura de"lutitia+- 7 se protejeaa lenjeria cu un prosop curat+- #e protejeaa cu un prosop in jurul "atului- #e adapteaa masuta la pat si i se aseaa mancare astfel incat sa !ada ce i se intoroduce

in "ura.

Efectuarea procedurii / Tehnicii:

- 7nfirmiera se aseaa in derapta pacientului si ridica usor capul cu perna+- @erifica temperatura alimentelor $pacientii in stare "ra!a nu simt temperatura si nici "ustul

alimentelor%+- 7i ser!este supa cu lin"ura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide+- #upra!e"heaa debitul lichidului pentru a e!ita incarcarea peste puterile de de"lutitie ale

pacientului+

- Este sters la "ura, i se aranjeaa parul- #e indeparteaa e!entualele resturi alimnetare care ajunse sub bolna!,pot contribui la

formarea escarelor+- #chimba lenjeria daca s-a murdarit- &copera pacientul si aeriseste salonul+- #tran"e !eseala si o transporta la oficiu.

Alimentarea artificiala

#e face la pacientii in stare "ra!a, in stare de inconstienta, cu ne"ati!ism $refu% alimentar.

6oate fi efectuata prin sonda, fistula stomacala si prin perfuii.

Alimentarea prin sonda se face la bolna!ii inconstienti, ne"ati!isti, la cei cu tulburari de

de"lutitie. upa ce a fost lubrefiata sonda, se introduce prin "ura sau prin una din narile



bolna!ului, pana in stomac. Capatul liber al sondei se fieaa cu leucoplast pe fata bolna!ului.

&mestecurile preparate pentru alimentarea prin sonda trebuie sa fie lichide si incalite la

temperature corpului. 7ntroducerea ratiei ilnice se face in - doe si se administreaa foarte incet.

0data cu alimentele pot fi introduse pe sonda si medicamentele prescrise pe cale bucala.

7ndepartarea sondei se face dupa "olirea ei totala. 7n acest scop se !a introduce pe sonda o cantitate

de 2-3 ml. apa care face parte din ratia ilnica a bolna!ului.

7n caul pacientilor cu stricturi esofa"iene $arsuri, intoicatii cu substante caustice%, alimentarea se

face printr-o "astrostoma. Este recomandabil ca fistula sa fie acoperita cu un bandaj steril, pentru a

nu se infecta.

Tehnica alimentarii prin fistula este aceeasi ca si in caul folosirii sondei. Te"umentul din

jurul fistulei se !a !erifica, deoarece sucul "astric care se poate prelin"e determinand iritatea

acestuia. 6entru aceasta, dupa fiecare alimentare, pielea !a fi stearsa cu o compresa sterila, dupa

care se !a aplica o crema cu antibiotic si apoi se !a acoperi cu un tifon steril.

7n"rijirea acestor bolna!i necesita rabdare si intele"ere deosebita din partea personalului,

deoarece constiinta infirmitatii ii determina adesea pe bolna!i sa se alimentee in diferite locuri

pentru a nu fi !auti de ceilalti din jur.

Alimentarea prin perfuzii se poate face intra!enos, subcutanat, intraosos. Cea mai utiliata

cale este cea intra!enoasa. 7n caul acesteia, prin perfuii se pot administra alimente mai complee

sub forma de solutii de concentratii cat mai mari/ "lucoa, aminoacii si lipide. (itmul de

administrare a alimetelor pe cale intra!enoasa depinde de natura si concentratia preparatului, ca si

de starea bolna!ului. Este cunoscut faptul ca alimentatia corecta poate duce la !indecarea sau

ameliorarea bolilor.

e aceea tratamentul dietetic este la fel de important in anumite boli ca si cel

medicamentos. El are rolul de a face sa se e!ite o serie de tulburari produse de boala, moti! pentru

care re"imurile alimentare sunt atat de !ariate. (e"imul dietetic se intocmeste tinandu-se seama de

particularitatile fiecarui bolna! cat si de stadiul de e!olutie a bolii.



Caile de hidratare ale organismului :

1.Calea orala ' este cea fiiolo"ica dar nu poate fi folosita in ca de !arsaturi,

stenoe, refuul pacientului.

2.Calea gastro'duodenala ' prin sonda introdusa in prealabil, ce poate ajun"e

pana la stomac sau poate mer"e mai departe pana la duoden.

3. Hidratarea rectala ' prin clisma picatura cu picatura, rar folosita.

. Hidratarea prin perfuzie sau parenerala ' este calea cea mai folosita, se face

prin picatura cu picatura.

PORTOFOLIU INFIRIMIERE

Documents

Transcript of PORTOFOLIU INFIRIMIERE