Portofoliu b marinescu nicoleta

Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate

pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională” Titlul proiectului: „Formarea continua a profesorilor de Matematica si Stiinte Economice in societatea

cunoasterii” Nr de identificare al contractului: POSDRU/87/1.3/S/63698

PORTOFOLIU

în vederea evaluării finale

MODULUL B

Dezvoltare profesională şi oportunităţi de carieră

Formator,

Prof. ANA BADEA

Cursant,

prof. MARINESCU NICOLETA




SUMAR

MODULUL B

Dezvoltare profesională şi oportunităţi de carieră

Elaboraţi un proiect educaţional pentru combaterea/prevenirea violenţei în şcoala

dumneavoastră

Redactarea unei lucrări ştiinţifice/ creative-artistice şi realizarea unei prezentări de tip

poster sau ppt

Realizaţi un chestionar pentru identificarea gradului de satisfacţie a elevilor

Scrieţi un scurt eseu cu tema: Competenţă-performanţă-eficienţă profesională şi

pedagogică a educatorului contemporan.

Material de prezentare a portofiului de evaluare – Prezi, ppt, etc., pe suport electronic.




PROIECT EDUCATIONAL

„VIOLENŢA ESTE ARMA CELOR SLABI”

ARGUMENT:

Cauze multiple( neglijarea copiilor, lipsa de informaţie, agresiunea mijloacelor mass-

media, plecarea părinţilor la muncă în străinătate etc.) conduc la creşterea cazurilor de

violenţă din şcoli. Complexitatea fenomenului ne determină să vorbim nu doar despre

violenţa în şcoală, ci şi despre violenţă în general, dat fiind că între acestea există o legătură

de determinare. Pe de o parte, de cele mai multe ori, copilul ia primul contact cu violenţa în

cadrul familiei sale, extinzând apoi comportamentele violente asupra altor persoane din

mediul extrafamilial (grup de prieteni, şcoală). Pe de altă parte, comportamentele violente

învăţate în mediul extrafamilial se răsfrâng asupra membrilor familiei.

Astfel complexitatea fenomenului ne determină să vorbim nu numai de violenţa în

şcoli, ci şi despre violenţă în general, dat fiind faptul că între acestea există o legătură de

determinare.

Zilnic elevii se afla in situatii conflictuale, incercand sa rezolve problemele interne,

personale, sau interpersonale prin contraziceri, replici ironice, jigniri, amenintari sau chiar

loviri. Astfel, fiecare isi dezvolta strategii personale de abordare si solutionare prin

confruntare, retragere , obiectivism, compromism sau armonizare.

Acest proiect are rolul de a sprijini cadrele didactice, elevii si parintii acestora in

prevenirea si combaterea violentei in orice forma de manifestare a acesteia.

SCOPUL PROIECTULUI: Proiectul îşi propune o îmbunătăţire a capacităţii şcolii de a se mobiliza şi de a mobiliza şi

părinţii şi comunitatea locală pentru implicarea mai activă în rezolvarea actelor de violenţă în şcoală

şi acasă, precum şi diminuarea sau eliminarea cauzelor care le declanşează.

OBIECTIVUL GENERAL:

Dezvoltarea unor mecanisme de informare, formare, monitorizare si comunicare la

nivelul scolii pentru prevenirea si combaterea formelor de violenta in scoala.

GRUPUL ŢINTĂ: elevi, parinti, invatatori, profesori

DURATA PROIECTULUI : Anul şcolar 2012-2013

OBIECTIVE GENERALE: Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală.




Formarea unui comportament asertiv în situaţii care pot escalada în violenţă.

Sensibilizarea elevilor privind consecinţele actelor de violenţă.

Îmbunătăţirea gradului de implicare voluntară a elevilor în activităţii de

prevenire a violenţei.

Ruperea cercului vicios al violenţei prin practicarea

“Celor trei A “ ai non-violenţei:

Asertivitate: Comunică eficient. Acţionează inteligent!

Autocunoaştere: Cunoaşte-te în profunzime!

Autocontrol: Stăpâneşte-ţi emoţiile!

OBIECTIVE SPECIFICE:

Identificarea, exprimarea,controlul emoţiilor;

Îmbunătăţirea capacităţilor socio-cognitive;

Autocontrolul;

Capacităţi sporite de adaptare.

desfasurarea unor activitati de constientizare a problematicii violentei in randul

cadrelor didactice si elevilor;

implicarea activa a elevilor in activitati de prevenire si combatere a violentei

scolare organizate in context scolar si extrascolar;

colaborarea cu parintii elevilor pentru rezolvarea situatiilor conflictuale prin

mijloace nonviolente;

reducerea actelor de violenta la nivelul scolii.

ORGANIZATOR: Şcoala gimnaziala prof. Emil Negoita - Mirosi

RESPONSABIL: Comisia de prevenire si combatere a violentei in scoala: prof.

Marinescu Nicoleta COLABORATORI: profesorii diriginţi

RESURSE: materiale: retroproiector, ecran, tabla flip-chard, calculator, INTERNET, aparat

foto, CD, hartie de scris, markere, etc.

informationale si experientiale: materiale suport, “Managementul proiectelor

pedagogice”-ghid metodologic

sponsorizari pentru asigurarea materialelor necesare

BUGETUL PROIECTULUI: Surse de finantare: membrii echipei de proiect

ETAPE DE IMPLEMENTARE: Pregatirea:




- Observatii asupra mediului scolar;

- Identificarea unor cazuri de violenta

Realizarea/Aplicarea

- Popularizarea proiectului;

- Intalniri, consultatii, dezbateri;

- Conceperea unor materiale suport pentru dezbateri referitoare la combaterea violentei;

- Stabilirea unor planuri de servicii personalizate (recuperare, asistenta sociala si medicala)

in colaborare cu specialisti (daca este cazul);

- Implicarea parintilor in rezolvarea unor cazuri de violenta;

- Acordarea sprijinului in situatii de violenta in familie.

Evaluarea

- Inregistrarea periodica a rezultatelor obtinute;

- Observarea sistematica a copiilor care au comportamente violente;

- Aprecierea gradului de schimbare a comportamentelor violente si de socializare.

MONITORIZARE SI EVALUARE:

produse ale activitatii pe ateliere,

chestionare,

portofoliul activitatilor,

statistica cazurilor de violenta

INDICATORI DE PERFORMANTA: Reducerea cu 80% a cazurilor de violenta.

MODALITATI DE PUBLICITATE:

pliante,

fotografii,

prezentări ppt

DISEMINAREA PROIECTULUI: Proiectul va fi aplicat la fiecare clasa si va fi

popularizat in cadrul sedintelor cu parintii.

TEMELE PROIECTULUI :

Activitatea nr.1: CINE SUNT EU?

Activitatea nr.2: CUM MA VAD CEILALTI?

Activitatea nr.3: SUNT UN OM EDUCAT?

Activitatea nr.4: CLIMATUL FAMMILIAL SI EU

Activitatea nr 5: AGRESIVITATEA SI CAUZELE VIOLENŢEI

Activitatea nr 6: CE TIP DE COMPORTAMENT AM?

Activitatea nr.7: STIU SA ALEG INTRE BINE SI RAU?




Activitatea nr.8: CUM REACTIONEZ LA STRES ?

Activitatea nr.9: HIPERACTIVITATEA ŞI DEFICITUL DE ATENŢIE

Activitatea nr.10:CONEXIUNEA CONFLICT –CONVINGERE

Activitatea nr.11: ACCEPTAREA CELORLAŢI

Activitatea nr.12: GRESEALA SI CONSECINŢELE EI

BIBILOGRAFIE:

„Ora de dirigentie in gimnaziu” – Traian Cosma, Ed. Didactica si pedagogica,

Editia a II-a, 2007, Bucuresti

„Consiliere educaţională” - ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi

consiliere – Adriana Băban, Imprimeria „ardealul”, 2001, Cluj-Napoca;

“Tehnici de comunicare” – De Peretti, A; Legrand, J-A; Boniface,J –

Ed. Polirom, 2001, Bucureşti ;

„Putem creşte copii buni într-o lume negativă!”- Ziglar, Z ,

Ed.Curtea-veche, 2000, Bucureşti;

„Violenţa juvenilă şcolară-teorie, prevenţie şi intervenţie integrativă”- Adrian Marian Roşan, Ed. Presa Universitară Clujeană, 2006, Cluj-Napoca;

„„VVIIOOLLEENNTTAA IINN MMEEDDIIUULL SSCCOOLLAARR””




•• MMoottiivvaaţţiiaa lluuccrrăărriiii

CCaapp.. II VViioolleennţţaa şşccoollaarrăă-- pprreecciizzăărrii ccoonncceeppttuuaallee şşii aabboorrddăărrii aaccttuuaallee

CCaapp.. IIII CCaauuzzee aallee vviioolleennţţeeii îînn şşccooaallăă

IIII..11.. CCee nnuummiimm vviioolleennţţăă şşccoollaarrăă??

IIII..22.. FFaaccttoorrii ddee rriisscc pprriivviinndd vviioolleennţţaa îînn şşccooaallăă

IIII..33.. CCaauuzzeellee vviioolleennţţeeii eelleevviilloorr

CCaapp.. IIIIII FFoorrmmee ddee vviioolleennţţăă îînn şşccooaallăă

IIIIII..11.. AAccttoorriiii şşii ffoorrmmeellee vviioolleennţţeeii şşccoollaarree;;

IIIIII..22.. VViioolleennţţaa îînnttrree eelleevvii;;

IIIIII..33.. VViioolleennţţaa eelleevviilloorr ffaaţţăă ddee pprrooffeessoorrii;;

IIIIII..44.. VViioolleennţţaa pprrooffeessoorriilloorr ffaaţţăă ddee eelleevvii;;

IIIIII..55.. VViioolleennţţaa ppăărriinnţţiilloorr îînn ssppaaţţiiuull şşccoolliiii;;

IIIIII..66.. FFoorrmmee ddee vviioolleennţţăă mmaanniiffeessttaattee îînn aaffaarraa şşccoolliiii..

CCaapp.. IIVV PPrreevveenniirreeaa şşii ccoommbbaatteerreeaa vviioolleennţţeeii şşccoollaarree

IIVV..11.. MMăăssuurrii ddee pprreevveenniirree

IIVV..22.. MMăăssuurrii ddee iinntteerrvveennţţiiee

IIVV..33.. RReeccoommaannddăărrii îînn vveeddeerreeaa pprreevveenniirriiii şşii ccoommbbaatteerriiii vviioolleennţţeeii şşccoollaarree..

AAnneexxăă

11.. SSttuuddiiii ddee ccaazz;;

22.. CChheessttiioonnaarree şşii ffiişşee ddee lluuccrruu

VViioolleennţţaa şşccoollaarrăă eessttee ddooaarr uunnaa ddiinnttrree mmaanniiffeessttăărriillee vviioolleennţţeeii ccoottiiddiieennee,, ddeevveenniinndd

ooffiicciiaall oo pprroobblleemmăă ppoolliittiiccăă iinn uurrmmaa uunneeii îînnttââllnniirrii aa eexxppeerrţţiilloorr,, oorrggaanniizzaattăă ddee CCoommiissiiaa

EEuurrooppeeaannăă llaa UUttrreecchhtt,, îînn aannuull 11999977..

GGuuvveerrnnaannţţiiii şşii ssoocciieettaatteeaa cciivviillăă aauu ddeevveenniitt sseennssiibbiillii llaa ffeennoommeennuull vviioolleennţţeeii îînn mmeeddiiuull

şşccoollaarr,, rreennuunnţţâânndd llaa sstteerreeoottiippuull ccoonnffoorrmm ccăărruuiiaa şşccooaallaa eessttee uunn ssppaaţţiiuu ssoocciiaall aauuttoonnoomm,, nneeaaffeeccttaatt

ddee ccoonnfflliicctteellee şşii ddiiffiiccuullttăăţţiillee ccuu ccaarree ssee ccoonnffrruunnttăă ssoocciieettaatteeaa,, îînn ggeenneerraall.. ŞŞccooaallaa eessttee oo ppaarrttee

iinntteeggrraannttăă aa ccoommuunniittăăţţiiii,, iiaarr pprroobblleemmeellee ccuu ccaarree ssee ccoonnffrruunnttăă ccaa iinnssttiittuuţţiiee şşii mmeeddiiuu ddee ffoorrmmaarree

aa ttiinneerriilloorr pprriivveesscc îînnttrreeaaggaa ssoocciieettaattee..

CCuu ccee ffoorrmmee ddee vviioolleennţţăă nnee îînnttââllnniimm îînn şşccoollii,, ccaarree ssuunntt ccaauuzzeellee ccaarree ddeetteerrmmiinnăă vviioolleennţţaa

şşccoollaarrăă,, ddee ccee uunniiii ccooppiiii aaddooppttăă mmooddaalliittăăţţii ddee ccoommppoorrttaammeenntt vviioolleenntt îînn rreellaaţţiiiillee lloorr ccuu ccoolleeggiiii,,

ccuu pprriieetteenniiii,, ccuu pprrooffeessoorriiii,, ccuu ppăărriinnţţiiii,, ddee ccee uunniiii pprrooffeessoorrii iinnssttiittuuiiee rreellaaţţiiii ddee ppuutteerree,, eexxpprriimmaattee

pprriinn vviioolleennţţăă llaa aaddrreessaa eelleevviilloorr,, ssuunntt ddooaarr uunneellee ddiinnttrree îînnttrreebbăărriillee llaa ccaarree ttrreebbuuiiee ssăă ggăăssiimm




rrăăssppuunnssuurrii ppeennttrruu aa aassiigguurraa îînn şşccoollii uunn cclliimmaatt ppoozziittiivv şşii ppeennttrruu aa ţţiinnee ssuubb ccoonnttrrooll vviioolleennţţaa

iinntteerrppeerrssoonnaallăă..

DDeeffiinniirreeaa vviioolleennţţeeii ss--aa ddoovveeddiitt aa ffii oo îînncceerrccaarree eexxttrreemm ddee ddiiffiicciillăă ddiinn ccaauuzzaa aassoocciieerriiii şşii,,

uunneeoorrii,, cchhiiaarr aa ccoonnffuunnddăărriiii vviioolleennţţeeii ccuu aaggrreessiivviittaatteeaa..

RRăăddăăcciinnaa llaattiinnăă aa tteerrmmeennuulluuii vviioolleennţţăă eessttee vviiss,, ccaarree îînnsseeaammnnăă ,,,,ffoorrţţAA”” şşii ttrriimmiittee llaa iiddeeeeaa

ddee ppuutteerree,, ddee ddoommiinnaaţţiiee,, ddee uuttiilliizzaarree aa ssuuppeerriioorriittăăţţiiii ffiizziiccee îîmmppoottrriivvaa aallttuuiiaa..

EErriicc DDeebbaarrbbiieeuuxx ((11999966)) ooffeerrăă oo ddeeffiinniiţţiiee pprriinn ccaarree ssuurrpprriinnddee aannssaammbblluull ffeennoommeennuulluuii

vviioolleennţţeeii::

,,,,VViioolleennţţaa eessttee ddeezzoorrggaanniizzaarreeaa bbrruuttaallăă ssaauu ccoonnttiinnuuăă aa uunnuuii ssyysstteemm ppeerrssoonnaall,, ccoolleeccttiivv ssaauu

ssoocciiaall,, şşii ccaarree ssee ttrraadduuccee pprriinnttrr--oo ppiieerrddeerree aa iinntteeggrriittăăţţiiii,, ccee ppooaattee ffii ffiizziiccăă,, ppssiihhiiccăă ssaauu

mmaatteerriiaallăă.. AAcceeaassttăă ddeezzoorrggaanniizzaarree ppooaattee ssăă ssee ooppeerreezzee pprriinn aaggrreessiiuunnee,, pprriinn ffoolloossiirreeaa ffoorrţţeeii,,

ccoonnşşttiieenntt ssaauu iinnccoonnşşttiieenntt,, îînnssăă ppooaattee eexxiissttaa şşii vviioolleennţţăă ddooaarr ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aall vviiccttiimmeeii,,

ffăărrăă ccaa aaggrreessoorruull ssăă aaiibbăă iinntteennţţiiaa ddee aa ffaaccee rrăăuu..’’’’

„„AAggrreessiivviittaatteeaa eessttee oorriiccee ffoorrmmăă ddee ccoonndduuiittăă oorriieennttaattăă ccuu iinntteennţţiiee ccăăttrree oobbiieeccttee,, ppeerrssooaannee ssaauu

ccăăttrree ssiinnee,, îînn vveeddeerreeaa pprroodduucceerriiii uunnoorr pprreejjuuddiicciiii,, aa uunnoorr rrăănniirrii,, ddiissttrruuggeerrii şşii ddaauunnee ..

((NNiiccoollaaee MMiittrrooffaann,,22000033))

VViioolleennţţaa îînn şşccooaallăă eessttee oorriiccee ffoorrmmăă ddee mmaanniiffeessttaarree aa uunnoorr ccoommppoorrttaammeennttee pprreeccuumm::

•• eexxpprriimmaarree iinnaaddeeccvvaattăă ssaauu jjiiggnniittooaarree,,ccuumm aarr ffii:: ppoorreecclliirree,, jjiiggnniirree,, ttaacchhiinnaarree,,

iirroonniizzaarree,, iimmiittaarree,, aammeenniinnţţaarree,, hhăărrţţuuiirree;;

•• aaggrreessiiuunnee ffiizziiccăă:: bbrruussccaarree,, îîmmppiinnggeerree,, lloovviirree,, rrăănniirree;;

•• ccoommppoorrttaammeenntt ccaarree iinnttrrăă ssuubb iinncciiddeennţţaa lleeggiiii::

vviiooll,, ccoonnssuumm//ccoommeerrcciiaalliizzaarree ddee ddrroogguurrii,, vvaannddaalliissmm ((pprroovvooccaarreeaa ddee ssttrriiccăăcciiuunnii ccuu

bbuunnăă ssttiiiinnţţăă)),, uuttiilliizzaarree ddee aarrmmee,, ffuurrtt;;

•• ooffeennssăă aadduussăă ssttaattuuttuulluuii//aauuttoorriittăăţţiiii ccaaddrruulluuii ddiiddaaccttiicc ((lliimmbbaajj ssaauu ccoonndduuiittăă

iirreevveerreennţţiiooaassăă ffaaţţăă ddee ccaaddrruull ddiiddaaccttiicc));;

•• ccoommppoorrttaammeenntt şşccoollaarr nneeaaddeeccvvaatt:: îînnttâârrzziieerreeaa ssaauu ffuuggaa ddee llaa oorree,, ppăărrăăssiirreeaa ccllaasseeii îînn

ttiimmppuull oorreeii,, rreeffuuzzuull îînnddeepplliinniirriiii ssaarrcciinniilloorr,, iinnddiisscciipplliinnăă,, ffuummaattuull îînn şşccooaallăă şşii oorriiccee aalltt

ccoommppoorrttaammeenntt ccaarree ccoonnttrraavviinnee ffllaaggrraanntt rreegguullaammeennttuulluuii şşccoollaarr îînn vviiggooaarree..

JJ..CC.. CChheessnnaaiiss,, aauuttoorr aall uunneeii IIssttoorriiii aa vviioolleennţţeeii ((11998811)),, iiddeennttiiffiiccăă ttrreeii ttiippuurrii ddee vviioolleennţţăă,,

ppee ccaarree llee iimmaaggiinneeaazzăă îînn ttrreeii cceerrccuurrii ccoonncceennttrriiccee::

-- vviioolleennţţaa ffiizziiccăă eessttee nnuucclleeuull dduurr aall vviioolleennţţeeii,, îînn ccaarree ssuunntt iinncclluussee ffaapptteellee ddee ggrraavviittaattee mmaaxxiimmăă::

oommoorruurriillee vvoolluunnttaarree ssaauu tteennttaattiivveellee ddee oommoorr,, vviioolluurriillee,, lloovviittuurriillee şşii rrăănniirriillee vvoolluunnttaarree ggrraavvee,,

ffuurrttuurriillee aarrmmaattee ssaauu ccuu uuzz ddee vviioolleennţţăă,, vvăăttăămmăărriillee ccoorrppoorraallee,, ttââllhhăărriiiillee;;

-- vviioolleennţţaa eeccoonnoommiiccăă eessttee aacceeaa ffoorrmmăă ccaarree aaffeecctteeaazzăă bbuunnuurriillee mmaatteerriiaallee ((ddiissttrruuggeerrii,, ddeeggrraaddăărrii

ddee bbuunnuurrii));;

-- vviioolleennţţaa mmoorraallăă (( ssaauu ssiimmbboolliiccăă)) ccaarree îîmmbbrraaccăă ffoorrmmee ccee ppoott ffii ppuussee îînn rreellaaţţiiee ccuu ccoonncceeppttuull ddee

aauuttoorriittaattee şşii rraappoorrttuurriillee ddee ddoommiinnaaţţiiee..

JJaaccqquueess PPaaiinn ((22000000)) rreeppeerreeaazzăă ddoouuăă ttiippuurrii ddee vviioolleennţţăă îînn mmeeddiiuull şşccoollaarr::




--

-- vviioolleennţţeellee ,,,,oobbiieeccttiivvee’’’’ ccaarree ssuunntt ddee oorrddiinnuull ppeennaalluulluuii ((ccrriimmee şşii ddeelliiccttee)) şşii aassuupprraa

ccăărroorraa ssee ppooaattee iinntteerrvveennii ffrroonnttaall;;

-- vviioolleennţţeellee ssuubbiieeccttiivvee –– ccaarree ssuunntt mmaaii ssuubbttiillee,, ţţiinn ddee aattiittuuddiinnee şşii aaffeecctteeaazzăă cclliimmaattuull

şşccoollaarr;;

FFaaccttoorriiii ddee rriisscc iinn aappaarriittiiaa vviioolleenntteeii::

FFaaccttoorrii iinnddiivviidduuaallii

-- ffaaccttoorrii bbiioollooggiiccii

-- ffaaccttoorrii ppssiihhoollooggiiccii

FFaaccttoorrii ddee mmeeddiiuu ssoocciioo--ffaammiilliiaall

-- cclliimmaattuull ssoocciioo--aaffeeccttiivv ddiinn ffaammiilliiee ((rreellaaţţiiiillee ddiinnttrree ppăărriinnţţii;; aattiittuuddiinneeaa ppăărriinnţţiilloorr ffaaţţăă ddee ccooppiill;;

aattiittuuddiinneeaa ccooppiilluulluuii ffaaţţăă ddee ffaammiilliiee))

-- ttiippuull ffaammiilliieeii

((oorrggaanniizzaattăă//ddeezzoorrggaanniizzaattăă pprriinn ddiivvoorrţţ ssaauu ddeecceess//rreeoorrggaanniizzaattăă));;

-- ccoonnddiiţţiiiillee eeccoonnoommiiccee aallee ffaammiilliieeii ((ssttaattuuttuull ooccuuppaaţţiioonnaall aall ppăărriinnţţiilloorr;; vveenniittuull ffaammiilliieeii))

-- ddiimmeennssiiuunneeaa ffaammiilliieeii ((nnuummăărruull ddee ccooppiiii ddiinn ffaammiilliiee));;

-- nniivveelluull ddee eedduuccaaţţiiee aall ppăărriinnţţiilloorr..

SSuurrsseellee ddee vviioolleennţţăă aassoocciiaattee şşccoolliiii pprroovviinn ddiinn ::

-- nneeaaddaappttaarreeaa pprraaccttiicciilloorr ppeeddaaggooggiiccee llaa nneevvooiillee şşii ssppeecciiffiiccuull nnooiilloorr ggeenneerraaţţiiii;;

-- ppeerrppeettuuaarreeaa rreellaaţţiiiilloorr ddee ddeeppeennddeennţţăă şşii ssuubboorrddoonnaarree aa eelleevviilloorr ffaaţţăă ddee pprrooffeessoorrii;;

-- pprreeppoonnddeerreennţţaa ccoommuunniiccăărriiii ppee aaxxaa pprrooffeessoorr--eelleevv;;

-- aattiittuuddiinnii ddee iiggnnoorraarree ssaauu ddiisspprreeţţ aallee pprrooffeessoorriilloorr ffaaţţăă ddee eelleevvii;;

-- eevvaalluuaarree nneeoobbiieeccttiivvăă,, eettiicchheettaarreeaa,, iinndduucceerreeaa ssiinnddrroommuulluuii eeşşeeccuulluuii şşccoollaarr;;

-- aabbuuzzuull ddee mmăăssuurrii ddiisscciipplliinnaarree,, ssaannccţţiiuunnii iinneeggaallee ssaauu ppeeddeeppssee..

CCaauuzzeellee vviioolleennţţeeii eelleevviilloorr

CCaauuzzee iinnddiivviidduuaallee

**PPrroobblleemmee ddee ccoommuunniiccaarree;;

** CCoommpplleexxee,, ttoolleerraannţţăă ssccăăzzuuttăă llaa ffrruussttrrăărrii;;

** DDiiffiiccuullttăăţţii ddee aaddaappttaarree llaa ddiisscciipplliinnaa şşccoollaarrăă;;

** IImmaaggiinnee ddee ssiinnee nneeggaattiivvăă;;

** IInnssttaabbiilliittaattee eemmooţţiioonnaallăă;;

** IInnssttaabbiilliittaattee mmoottrriiccăă;;

** DDiiffiiccuullttăăţţii ddee ccoonncceennttrraarree;;

** TTuullbbuurrăărrii ppssiihhiiccee ggrraavvee..

CCaauuzzee ffaammiilliiaallee




**PPrreelluuaarreeaa uunnoorr mmooddeellee ddee rreellaaţţiioonnaarree ddiinn ffaammiilliiee;;

** CCoonnddiiţţiiiillee eeccoonnoommiiccee pprreeccaarree aallee ffaammiilliieeii;;

**NNiivveelluull rreedduuss ddee eedduuccaaţţiiee aa ffaammiilliieeii;;

** IInnddiiffeerreennţţaa,, ggrriijjaa iinnssuuffiicciieennttăă aaccoorrddaattăă ccooppiiiilloorr şşii eedduuccaaţţiieeii aacceessttoorraa;;

** RReeaaccţţiiii aallee ccooppiilluulluuii llaa aaşştteeppttăărrii pprreeaa îînnaallttee aallee ppăărriinnţţiilloorr;;

** LLiippssaa ddee ssuupprraavveegghheerree aa ccooppiiiilloorr,, îînn ccaazzuull ffaammiilliiiilloorr îînn ccaarree uunnuull ssaauu aammbbiiii ppăărriinnţţii ssuunntt

pplleeccaaţţii tteemmppoorraarr llaa mmuunnccăă îînn ssttrrăăiinnăăttaattee..

CCaauuzzee şşccoollaarree

**DDeeffiicciieennţţee ddee ccoommuunniiccaarree şşii rreellaaţţiioonnaarree îînn ggrruupp;;

**PPrrooggrraammeellee şşccoollaarree pprreeaa îînnccăărrccaattee şşii pprrooggrraammuull ssuupprraaaagglloommeerraatt..

**CClliimmaattuull ddee ccoommppeettiiţţiiee ddiinn şşccooaallăă;;

**DDeeccaallaajjuull îînnttrree aappiirraaţţiiiillee//vvaalloorriillee eelleevviilloorr şşii ooffeerrttaa// pprraaccttiiccaa şşccoollaarrăă;;

**NNeeddrreeppttaatteeaa pprrooffeessoorruulluuii;;

**PPrreejjuuddeeccăăţţii aallee pprrooffeessoorriilloorr lleeggaattee ddee aappaarrtteenneennţţaa eettnniiccăă;;

**IImmoobbiilliissmmuull eelleevviilloorr;;

**FFuunnccţţiiaa ddee sseelleeccţţiiee aa şşccoolliiii;;

MMaassuurrii ddee pprreevveenniirree şşii ccoommbbaatteerree aa vviioolleennţţeeii şşccoollaarree

RReessppeeccttaarreeaa pprreevveeddeerriilloorr rreegguullaammeennttuulluuii şşccoollaarr;;

AAssiisstteennţţăă aaccoorrddaattăă ddee ccoonnssiilliieerriiii şşccoollaarrii aattââtt eelleevviilloorr ccââtt şşii ppăărriinnţţiilloorr;;

IImmpplliiccaarreeaa şşii rreessppoonnssaabbiilliizzaarreeaa ppăărriinnţţiilloorr;;

PPaarrttiicciippaarreeaa şşii iimmpplliiccaarreeaa eelleevviilloorr îînn aaccţţiiuunnii ssaauu pprrooiieeccttee ccaarree vviizzeeaazzăă rreedduucceerreeaa

ccaazzuurriilloorr ddee vviioolleennţţăă;;

RReeaalliizzaarreeaa ppeerriiooddiiccăă aa uunnoorr eevvaalluuăărrii ppssiihhoollooggiiccee aallee eelleevviilloorr;;

IInniiţţiieerreeaa şşii ddeerruullaarreeaa uunnoorr pprrooggrraammee ddee ffoorrmmaarree aa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee pprriivviinndd

mmaannaaggeemmeennttuull ccllaasseeii,, rreezzoollvvaarreeaa ddee ccoonnfflliiccttee,,

DDeezzvvoollttaarreeaa aabbiilliittăăţţiilloorr ddee ccoommuunniiccaarree..

PPrreezzeennttaarreeaa uunnoorr ssttuuddiiii ddee ccaazz rreeffeerriittooaarree llaa vviioolleennţţaa şşccoollaarrăă şşii llaa mmooddaalliittăăţţiillee ddee

ssoolluuţţiioonnaarree;;

OOrrggaanniizzaarreeaa uunnoorr îînnttââllnniirrii şşii ddiissccuuţţiiii ccuu rreepprreezzeennttaannţţii aaii ssoocciieettăăţţiiii cciivviillee ssaauu aaii

ccoommuunniittăăţţiiii;; iimmpplliiccaarreeaa bbiisseerriicciiii;;

EEllaabboorraarreeaa şşii ddiiffuuzzaarreeaa ddee mmaatteerriiaallee iinnffoorrmmaattiivvee îînn vveeddeerreeaa ccoonnşşttiieennttiizzăărriiii

eeffeecctteelloorr nneeggaattiivvee aallee vviioolleennţţeeii;;

IInnttrroodduucceerreeaa îînn ccuurrrriiccuulluummuull llaa ddeecciizziiaa şşccoolliiii ((CCDDSS)) aa uunnoorr tteemmee pprriivviinndd:: ssttrraatteeggiiii

ddee rreezzoollvvaarree aa ccoonnfflliicctteelloorr,, pprroommoovvaarreeaa ttoolleerraannţţeeii şşii ccooooppeerrăărriiii..




CCAAUUZZEELLEE VVIIOOLLEENNŢŢEEII ŞŞCCOOLLAARREE IIEERRAARRHHIIZZAARREE

MMeeddiiuull ffaammiilliiaall II

IInnccaappaacciittaatteeaa ddee aa ggăăssii aallttee ffoorrmmee ddee mmaanniiffeessttaarree IIII

LLiippssaa ssttiimmeeii ddee ssiinnee IIIIII

CCoommppoorrttaammeennttuull aaggrreessiivv aall aallttoorraa IIVV

AAbbsseennţţaa uunnuuii pprrooggrraamm rriigguurrooss VV

PPrrooggrraammuull zziillnniicc//ssăăppttăămmâânnaall îînnccăărrccaatt VVII

IInnfflluueennţţaa mmaassss--mmeeddiiaa VVIIII

PPrreessiiuunneeaa ggrruuppuulluuii VVIIIIII

AAuuttooccoonnttrroolluull ssccăăzzuutt IIXX

CCoonnssuumm ddee aallccooooll ssaauu ddrroogguurrii XX

SSuupprraavveegghheerreeaa eexxaaggeerraattăă ddiinn ppaarrtteeaa

ppăărriinnţţiilloorr//pprrooffeessoorriilloorr XXII

IIuubbiirreeaa nneeîîmmpplliinniittăă XXIIII

NNeeaacccceeppttaarreeaa ddee ccăăttrree ccoolleeccttiivvuull ccllaasseeii XXIIIIII

CCoommppoorrttaammeennttuull pprrooffeessoorruulluuii XXIIVV

CCOONNCCLLUUZZIIII

VViioolleennţţaa aaffeecctteeaazzăă vviiaaţţaa ttuuttuurroorr cceelloorr ccaarree ssuunntt mmaarrttoorrii llaa eeaa.. PPeennttrruu ccooppiiii,, vviioolleennţţaa

aarree uurrmmăărrii ppssiihhoollooggiiccee,, eemmooţţiioonnaallee şşii ddee ddeezzvvoollttaarree.. CChhiiaarr şşii llaa ccooppiiiiii ffooaarrttee mmiiccii,, mmaarrttoorrii llaa

vviioolleennţţăă,, ppoott aappaarree ssiimmppttoommee ddee ggeennuull:: aannxxiieettaattee,, ccooşşmmaarruurrii,, rreeggrreessiiee îînn lliimmbbaajj ssaauu îînn

ddeezzvvoollttaarreeaa mmoottoorriiee şşii ssttrreess ppoosstt--ttrraauummaattiicc.. DDee aasseemmeenneeaa,, îînnccrreeddeerreeaa îînn pprroopprriiaa ppeerrssooaannăă ssaauu

îînn cceeii ccuu ccaarree vviinnee îînn ccoonnttaacctt ppooaattee aavveeaa ddee ssuuffeerriitt..

TTiinneerriiii ccaarree ttrrăăiieesscc îînnttrr--uunn mmeeddiiuu aarrmmoonniiooss,, eecchhiilliibbrraatt,, ccăărroorraa ppăărriinnţţiiii llee--aauu iimmppuuss

uunn sseett ddee vvaalloorrii şşii ccaarree nnuu ssuunntt uuşşoorr iinnfflluueennţţaabbiillii,, vvoorr aavveeaa ppuutteerreeaa ddee aa nnuu uurrmmaa mmooddeelleellee

nneeggaattiivvee aallee ggrruuppuulluuii ddee rreeffeerriinnţţăă ssaauu cceellee pprroommoovvaattee ddee mmaassss--mmeeddiiaa.. MMaassss--mmeeddiiaa rreepprreezziinnttăă

uunnuull ddiinnttrree ffaaccttoorriiii cceeii mmaaii iinnfflluueennţţii aassuupprraa ccoommppoorrttaammeennttuulluuii eelleevviilloorr,, aattââtt pprriinn vvaalloorriillee ppee

ccaarree llee pprroommoovveeaazzăă,, ccââtt şşii pprriinn ccoonnsseecciinnţţeellee aassuupprraa mmoodduulluuii ddee ppeettrreecceerree aa ttiimmppuulluuii lliibbeerr..




VViioolleennţţaa eessttee oo mmaanniiffeessttaarree iimmppuullssiivvăă,, pprriimmaarrăă,, nneeccoonnttrroollaattăă,, aa iinnddiivviidduulluuii ssuuppuuss

uunneeii ssttăărrii eemmoottiivvee eexxpplloozziivvee,, llaa bbaazzaa aacceesstteeiiaa aaffllâânndduu--ssee oo sseerriiee ddee ffaaccttoorrii ddee nnaattuurrii ddiiffeerriittee..

OOaammeenniiii îînnzzeessttrraaţţii ccuu uunn aannuummiitt nniivveell ccuullttuurraall aauu şşii eeii ppoorrnniirrii vviioolleennttee,, iimmppuullssiivvee,, îînnssăă

ssuubbssttaannţţaa ccrreeeeaattăă îînn ttiimmpp ddee uunn aannuummiitt mmoodd ddee aa jjuuddeeccaa ffaapptteellee şşii pprroopprriiiillee ttrrăăiirrii îîii ddeetteerrmmiinnăă

ssăă aaddooppttee oo aattiittuuddiinnee ccoonnttrroollaattăă îînn aabboorrddaarreeaa şşii ssoolluuţţiioonnaarreeaa ccoonnfflliicctteelloorr..

VViioolleennţţaa ccoonndduuccee llaa oo ddeetteerriioorraarree aa cclliimmaattuulluuii şşccoollaarr,, aaffeecctteeaazzăă rraappoorrttuurriillee eelleevv--

eelleevv şşii eelleevv--pprrooffeessoorr,, ggeenneerrâânndd sseennttiimmeennttee ddee iinnsseeccuurriittaattee,, ddee tteeaammăă,, ddee iinncceerrttiittuuddiinnee,, ccaarree

iinnfflluueennţţeeaazzăă nneeggaattiivv ddeezzvvoollttaarreeaa nnoorrmmaallăă aa eelleevvuulluuii..




Chestionar pentru identificarea gradului de satisfacţie a elevilor

Pentru imbunatatirea calitatii procesului instructiv-educativ, sunteţi invitaţi sa va

exprimaţi parerea cu privire la modul in care s-au desfasurat activitatile la orele de

matematica din acest semestru, in scoala noastra . Chestionarele sunt anonime, iar datele

rămân confidenţiale. Vă mulţumim pentru participare şi vă rugăm să răspundeţi la toate

întrebările din chestionar.

Pe o scara de la 1 la 10, apreciati unde se situeaza conditiile oferite de scoala , bifand cu x

casuta corespunzatoare:

1.Cadrul didactic este bine pregătit metodic

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2.Cadrul didactic este bine pregătite ştiinţific

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

3. Cadrul didactic utilizeaza metode didactice noi şi variate

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

4. Cadrul didactic este bland, calm, intelegator

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

5. Nu există discriminări de nici un tip

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

6. Cadrul didactic nu intarzie la ore

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

7. Este aplicată egalitatea şanselor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10




8.Sunt implicati elevii în evaluarea şcolară

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

9.Sala de clasă este curata

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

9. Exista condiţii optime de desfăşurare a lecţiilor – căldură, lumină, ş.a.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

12. Preciati aspecte care pot fi imbunatatite, referitoare la activitatea curentă la orele de

matematica.:

……………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………




Competenţă-performanţă-eficienţă profesională şi pedagogică a educatorului

contemporan

Competenţa reprezintă capacitatea cuiva de a soluţiona corespunzător o problemă, de a

lua decizii potrivite, de a îndeplini o misiune sau de a practica o profesie în bune condiţii şi cu

rezultate recunoscute ca bune. Aceasta se probează prin cunoştinţe teoretice, prin priceperea şi

abilitatea de a se folosi de ele în desfăşurarea unei anumite activităţi (profesionale, sociale,

culturale, sportive etc.) şi de a obţine rezultate apreciate de cei din jur (colegi, şefi ierarhici,

sau colectivităţi umane în general).

Competent este considerat omul bine informat, recunoscut pentru capacitatea de a face

ceea ce face aşa cum trebuie, de a emite păreri şi aprecieri (despre un obiect, fenomen etc.) în

cunoştinţă de cauză, demn de luat în seamă.

De educatorii (profesori, învăţători şi educatoare) care reuşesc să se impună prin

anumite calităţi şi mai ales prin rezultatele obţinute de elevii lor pe parcursul orelor de şcoală

şi mai târziu în cariera profesională şi în viaţă, ne amintim cu plăcere şi le suntem

recunoscători pentru investiţia de ştiinţă, de cultură şi de omenie pe care au făcut-o în noi, în

timp ce alţii se pierd în negura vremurilor, a amintirilor.

Competenţa vizează procesul care conduce la performanţă, rezultatul.

Competenţa înseamnă a face, ea trebuie să aibă un context şi să aducă rezultate.

Complexitatea profesiei de cadru didactic reiese şi din următoarele specificităţi:

- natura profesiei (care pare a fi mai tot timpul de graniţă: pretinde competenţe academice

într-o anumită specialitate, dar şi competenţe psihopedagogice; acest spaţiu de realizare nu

este deloc îmbietor şi „securizant” pentru cel în cauză);

- profesiunea de profesor pretinde actualizarea unor aptitudini, dar selecţia iniţială nu face

deloc referire la aceste aptitudini; accederea la profesiune se face exclusiv pe baza unor

comportamente cognitive, şi nu relaţional-aptitudinale;

- ca actualizare concretă, meseria de cadru didactic se joacă între tensiunile dintre dirijare

(minister, inspectorat), şi autonomie (dictată de valorificarea propriilor resurse psihologice şi

de specialitate şi de adaptare la specificitatea colectivului de elevi);

- prezenţa în continuare, la nivelul sistemului de formare, a următoarei dileme: finalitatea

educaţiei şcolare are caracter informativ sau formativ? Practicile sociale de validare şi

consacrare a competenţelor întreţin ambiguitate.

- adâncirea disjuncţiei dintre educaţia formală (centrată pe anumite seturi de valori consacrate,

predeterminate, uneori statice) şi ipostazele nonformale şi informale (ce vin cu valori

contextualizate, deschise, relative);

- permanentul decalaj dintre statutul economic al profesiei (precar, sărăcăcios) şi statutul

cultural al meseriei (de rang mediu sau înalt).




Performanta reprezinta gradul de indeplinire a sarcinilor care definesc postul ocupat si

se refera la contributia pe care o aduc angajatii la indeplinirea competentelor.

Asadar, performanta poate fi vazuta ca fiind in stransa relatie cu efortul depus de profesor,

abilitatile acestuia, perceperea locului si rolului postului in cadrul scolii.

Formarea iniţială asigură dobândirea competenţelor şi a certificărilor necesare

accesului la exercitarea calificată a profesiei didactice. Acest nivel cuprinde:

a) formarea de specialitate, asigurată şi certificată prin promovarea programelor de studii

universitare, sau, după caz, a studiilor de specialitate de nivel liceal ori postliceal

b) formarea psihopedagogică şi didactică, de specialitate, teoretică şi practică, asigurată şi

certificată prin promovarea programelor de studii psihopedagogice oferite de departamentele

pentru pregătirea personalului didactic

Formarea continuă asigură actualizarea şi dezvoltarea competenţelor personalului

didactic, inclusiv dobândirea de noi competenţe, în funcţie de evoluţiile din planul nevoilor de

educaţie şi al curriculum-ului educaţional, precum şi în funcţie de exigenţele privind

adaptarea competenţelor personalului didactic la schimbările din structurile/procesele de

educaţie. Potrivit principalelor sale destinaţii, formarea continuă vizează:

a) actualizarea şi dezvoltarea competenţelor în domeniul de specializare corespunzător

funcţiilor didactice obţinute prin formarea iniţială;

b) dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin sistemul de pregătire şi

obţinere a gradelor didactice;

c) dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, îndrumare, control, evaluare în

structurile şi organizaţiile din sistemul de educaţie;

d) dobândirea de noi competenţe, prin programe de reconversie a calificării pentru noi

specializări sau/şi noi funcţii didactice, altele decât cele obţinute prin formarea iniţială;

e) dobândirea unor competenţe complementare sau de extensie, respectiv predarea în sistemul

E-learnig, predarea în limbi străine, consiliere educaţională şi orientare în carieră,

f) dezvoltarea şi extinderea competenţelor transversale privind rolurile sociale şi dezvoltarea

personală şi profesională, interacţiunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul

pedagogic, asumarea de responsabilităţi privind organizarea, conducerea şi îmbunătăţirea

performanţei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei

activităţi ş.a.

Formarea iniţială şi formarea continuă sunt concepute ca procese interdependente,

între care se stabilesc interacţiuni şi pârghii de autoreglare menite să adapteze permanent

formarea personalului didactic la dinamica evoluţiilor proceselor/sistemelor de educaţie.

Noţiunea de “competenţă pedagogică” tinde să fie folosită cu înţelesul de standard

profesional minim, adeseori specificat prin lege, la care trebuie să se ridice o persoană în

îndeplinirea unui anumit rol al profesiei didactice, astfel încât societatea să fie protejată de

riscul profesării acestei meserii de către oameni insuficient pregătiti.

In profesia didactică, cercetătorii au pus în evidenţă existenţa a mai multor niveluri de

performanţă profesională:




- nivelul deprinderilor de lucru singulare- atunci când profesorul, de obicei student-practicant,

este capabil să realizeze doar sarcini izolate de lucru cu elevii fără a putea să le combine

întotdeauna în mod adecvat, în raport cu obiectivele educative urmărite;

- nivelul reproducerii unor “scheme acţionale complexe” date;

- nivelul competenţei pedagogice, când profesorul este capabil să–şi adapteze, “din mers”,

schemele acţionale, în funcţie de contextul în care urmează să fie realizat un anumit obiectiv

educativ.

Prin competenţă pedagogică se înţelege, în sens larg, capacitatea unui educator de a se

pronunţa asupra unei probleme pedagogice, pe temeiul cunoaşterii aprofundate a legităţilor şi

determinărilor fenomenelor educative; în sens restrâns, se referă la capacitatea unei persoane

de a realiza, la un anumit nivel de performanţă, totalitatea sarcinilor tipice de muncă specifice

profesiei didactice. Noţiunea de „competenţă pedagogică” tinde să fie folosită în prezent cu

înţelesul de standard profesional minim, adeseori specificat prin lege, la care trebuie să se

ridice o persoană în exercitarea principalelor sarcini de lucru ale profesiei didactice, astfel

încât societatea să fie protejată de riscul profesării acestei meserii de către oameni insuficient

pregătiţi.

Profesia didactică are o dimensiune umană extrem de puternică, fapt care implică nu doar

cunoştinţe şi competenţe, ci şi atitudini, valori, etos, într-un cuvânt o conştiinţă profesională.

Cadrul didactic nu este doar un agent,care se supune unui sistem de norme, ci şi un actor, care

se investeşte în ceea ce face, conferă semnificaţii, trăieşte activitatea cu elevii, cu un indice de

intervenţie personală importantă. Competenţe pedagogice şi metodice ale profesorului

Caracteristicile, implicit competenţele, unui profesor eficient:

Stabileşte cu claritate obiectivele pe care urmează să le realizeze elevii. Aceasta

presupune ca profesorul să posede, de exemplu, competenţa de a identifica obiectivele

educative de atins, prin luarea în consideraţie a caracteristicilor elevilor săi şi a aşteptărilor

comunităţii sociale, de a operaţionaliza obiectivele alese spre a fi propuse elevilor, de a utiliza

diferite tehnici de analiză a sarcinilor de învăţare implicate în realizarea fiecărui obiectiv

selecţionat;

Le prezintă elevilor care sunt cele mai înalte performanţe, în anumite limite

rezonabile, la care se aşteaptă ca ei să se ridice în realizarea diferitelor activităţi care le sunt

propuse;

Identifică şi concepe activităţi de învăţare care sunt relevante pentru contextele

reale de viaţă cotidiană a elevilor;

Manifestă preocuparea de a se adapta la diversitatea elevilor prin selecţionarea

unor strategii de instruire şi a unor materiale de învăţare care sunt adecvate vârstei, pregătirii

anterioare, valorilor culturale şi nevoilor individuale de educaţie ale elevilor;

Creează şi menţine în sala de clasă un climat de lucru care favorizează

învăţarea, motivaţia intrinsecă a învăţării şi dorinţa de a realiza sarcinile de lucru propuse;

acesta presupune o serie de competenţe de management al clasei, începând cu cele legate de




aranjarea mediului fizic al clasei, astfel încât să se înlesnească interacţiunea dintre profesori şi

elevi, stabilirea împreună cu elevii a unor limite rezonabile în care trebuie să se înscrie

comportamentul fiecăruia şi terminând cu cele legate de crearea unei atmosfere de lucru,

destinse, încurajarea preocupării elevilor de a se autocontrola continuu şi competenţele de

tratare corespunzătoare a manifestărilor de indisciplină;

Încurajează interacţiunea socială a elevilor în discutarea şi realizarea diverselor

activităţi de învăţare legate de tema supusă studiului;

Oferă elevilor o structură de lucru de natură să ghideze activitatea de învăţare a

elevilor şi comportamentul lor în timpul lecţiei;

Înlesneşte elevilor prelucrarea/procesarea intelectuală a informaţiilor punându-i

în situaţia de a desfăşura activităţi care implică procese cognitiv ce îi vor ajuta să înveţe şi să-

şi reamintească informaţia. De exemplu, evidenţierea legăturilor logice dintre anumite

informaţii, solicitarea elevilor în a realiza extrapolări sau în a stabili implicaţii posibile ale

unui fapt constatat, încurajarea exprimării în maniere diverse – grafice, simbolice, semantice;

Îi ajută pe elevi să stăpânească esenţialul – acele cunoştinţe şi deprinderi care

sunt de bază pentru studierea la nivel superior a unui domeniu, cerinţă care implică ea însăşi

din partea profesorului capacitate de esenţializare;

Oferă elevilor sarcini de lucru, provocatoare, interesante, de natură să stimuleze

dezvoltarea lor intelectuală; de exemplu, sarcini care îi pun pe elevi în situaţia de a-şi testa

ceea ce au învăţat efectiv şi a stabili ce urmează să înveţe; sarcini care presupun exersarea

unor strategii de soluţionare a unei anumite categorii de probleme dificile sau a unor strategii

prin care îşi pot dezvolta anumite competenţe;

Propune activităţi de învăţare care solicită elevilor activităţi intelectuale de un

înalt nivel de complexitate;

Realizează o continuă monitorizare a progresului elevilor în realizarea

obiectivelor educative care le-au fost propuse.

Profesorul trebuie să acorde o atenţie sporită configurării ethosului comunicativ, date

fiind influenţele acestui subsistem asupra tuturor componentelor activităţii educative.

Un profesor bun trebuie să aiba raspuns la orice întrebare ( legata de lecţie). Profesorul

trebuie să-i arate elevului că absolut tot în lume poate fi pus în discutie.Profesorul trebuie să

fie un model pentru toţi elevii şi să respecte intimitatea şi confidenţialitatea unor informaţii cu

privire la viaţa personală a elevului. Profesorul trebuie să le facă elevilor cunoscute diferitele

obiective ce urmează a fi întinse în activitatea lor. Profesorul trebuie să formeze pe elev

pentru societatea în care s-a nascut şi în care se dezvoltă, deoarece valorile spirituale nu se

creează decât în societate şi pentru societate. Profesorul trebuie să înveţe elevul cum să înveţe,

trebuie să-l facă să aibă încredere în el, în opţiunile lui să poată să se exprime liber fără

inhibiţii.

Portofoliu b marinescu nicoleta

Documents

Transcript of Portofoliu b marinescu nicoleta