Plop albPopulus alba

Increngatura : Magnoliophyta Clasa : Magnoliopsida Ordinul : Malpighiales Familia : Salicaceae Genul : Populus Specia : Populus alba Descriere : Are frunzele palmate, cu cinci lobi, pe dos alb păroase. Creşte prin gradini, parcuri, drumuri. Denumire populara : plop alb

Amurg de toamna violet …Doi plopi, în fund, apar în siluete– Apostoli în odajdii violete ( AMURG VIOLET de George Bacovia)

Arbore indigen, de talie mare, ce poate atinge 30-35 m înălţime şi 1.5m diametru.

Tulpina este groasă, cilindrică, puternic ramificată , acoperită în tinereţe cu o scoarţă albă-cenuşie, lucitoare, ritidomul apare târziu, este adânc-brăzdat, negricios şi înaintează încet de la bază spre ramuri.

Coroana coroană largă regulată este formată din ramificaţii viguroase.

Scoarţa este netedă şi albicioasă, până târziu, când apare un ritidom puternic brăzdat şi negricios ce înaintează de la bază spre ramuri.

Longevitate până la 400 ani, partea interioară a tulpinii putrezeşte la un timp, devenind scorburoasă .

Grădina Botanică-11 mai 2010.

Lujerii rotunzi, brun-verzui sau cenuşii, pâslos-tomentoşi, albi; prezintă şi brachiblaste.

Muguri alterni, ovo-conici, 3-4 mm, 3-5 solzi bruni, tomentoşi.

Frunzele sunt lung-peţiolate şi au forme variabile: cele de pe lujerii lungi sunt ovate, lobate, cu 3-5 lobi, având faţa inferioară alb- tomentoasă, iar cele de pe lujerii scurţi sunt mai mici, ovate sau oblongi, pe margini sinuat-dinţate, cenuşiu-tomentoase pe dos

Fructe – capsule ce se coc prin mai, iar seminţele sunt mici, egretate Florile sunt dioice, amenţii femeli producând capsule cu seminţe prevăzute cu smocuri de peri lungi, albi, ca de vată. Înfloreşte devreme, la începutul primăverii (martie-aprilie), fructifică anual şi abundent.

Înrădăcinarea este destul de profundă, cu numeroase rădăcini laterale care îl face rezistent la vânt

• Plopul alb are o mare amplitudine ecologică. Specie uşor termofilă, creşte bine atât pe solurile umede cât şi pe cele uscate, sărace, nisipoase, drajonează puternic stânjenind dezvoltarea altor specii.

• Dintre varietăţi se cultivă: • var. pyramidalis (sin. P. bolleana Lauche) - arbore de

maxim 25 m, cu port îngust-piramidal, frunze argintii pe dos, este cel mai utilizat dintre plopii albi în spaţiile verzi, îndeosebi pentru aliniamente.

• Poză din albumul personal (mai2010 Iași vsv. de Școala 22 B.P.Hașdeu din cartierul Tătărași.)

Populus alba var. Nivea – cu frunzele de un verde întunecat pe partea superioară şi alb-crenate-tomentos pe cea inferioară. var. nivea - are frunzele adânc lobate, cu 3-7 lobi, mai intens albicioase, care butăşeşte mai uşor decât specia tipică;

• Plopul este originar din Iran si Turcia, dar a fost aclimatizat cu succes și in  Europa.

• În prezent este raspandit pe toate continentele.

• Plopul alb este răspândit în centrul şi sudul Europei,  la Marea Mediterană şi în Africa de Nord, iar spre est ajunge în Asia Centrală şi Siberia.

• Arealul de vegetație al genului Populus, format din teritoriul ocupat spontan

• și/sau natural, cuprinde emisfera borealã, de la cercul polar până la latitudinea de

• 25°-30°, coborând inelar între ecuator și 20° latitudine sudică, însă pe un teritoriu restrâns

Distribuția în Europa

• Zone de cultură pentru plop în România• În zonele de luncã din țara noastrã, plopii

ocupã teritorii în trei mari regiuni ecologice, respectiv Lunca Dunãrii, Delta Dunãrii și luncile râurilor interioare, dar condițiile cele mai favorabile de vegetaþie pentru aceste specii se găsesc în Lunca și Delta Dunării.

• Suprafața ocupatã de plopi în cele trei mari regiuni, la nivelul anului 2001, a fost e 94.740 ha

• Altitudinal specia urcă până la 800 m. • Il gasim si in parcuri sau in lungul soselelor si

a liniilor de cai ferate ca element decorativ• Plopul alb este uşor termofili, cel mai adaptat

la climatul mai rece fiind plopul tremurător, singurul care este întâlnit şi în zona montană.

• Plopul alb şi cel negru sunt mai puţin exigenţi faţă de apă, putându-se acomoda atât pe terenuri umede cât şi pe cele uscate. Majoritatea plopilor preferă însă solurile de luncă, bine aprovizionate cu apă.

• În general plopii sunt specii heliofile.

• Harta regiunilor ecologice de culturã pentru plopi și pentru sălcii

• I. Regiunea ecologică Lunca Dunãrii• II. Regiunea ecologică Delta Dunãrii• III. Regiunea S• IV. Regiunea SE• V. Regiunea NE• VI. Regiunea V• VII. Regiunea carpatică

Regiunea ecologica decultura

Plopi autohtoni (P. alba, P. nigra, P. X canescens, P.tremula) ha %

LuncaDunãrii 9530 (21,2)

Delta Dunãrii 1280 (2,9)

Lunci interioare 34090 (75,9)

TOTAL 44900 (100)

Suprafața ocupatã de plopi și ponderea acestora pe regiuni ecologice (după Silv.1/2001) http://www.editurasilvica.ro/carti/filat/rezumat.pdf(FilatM.,Daia M.,Roșu C.)

Importanța tot mai mare care se acorda plopilor și sălciilor, în Europa (Franța, Italia, Germania ) face ca în anul 1947 să se inființeze Comisia Internațională a Plopului, al cărei prim președinte a fost Ph. Guinier, din anul 1964 a aderat și România.

Utilizări – Plopii se folosesc cu succes în aliniamente, mai ales pe căile rutiere, stradale şi în parcuri şi grădini ( izolat, în grupări, masive, perdele şi plantaţii de înverzire rapidă) pentru ca retine praful si purifica aerul si solul de metale grele si deoarece este un bun absorbant al sunetelor puternice. În amenajările din localităţi se recomandă mai ales arborii masculi, care nu răspândesc puf

Lemnul acestor specii, are multiple utilizări industriale: cherestea ,ambalaje ușoare, plăci fibro-lemnoase și placaje, furnire pentru mobilă, chibrituri, pastă pentru celuloză și hârtie, lemn pentru construcții rurale. Industria italiană de hârtie a fost prima( începutul sec19) care a folosit lemnul de plop pentru pasta mecanică .În ultima perioadă, se remarcă obiectivele care privesc protecția mediului ( de fitoremediere a unor terenuri poluate cu deșeuri menajere sau cu metale grele, cu azot , fosfor).Aceste specii sunt folosite pentru producerea de biomasă energetică,pentru diminuarea poluării pânzei freatice.Pădurile de plop şi salcie din lunci şi zăvoaie, însumând peste 200 000 ha, constituie surse importante de nectar şi polen pentru apicultură. In cosmetica intra in compozitia produselor de fixare a parului si a produselor de ingrijire a tenului acneic. • Apect al coronamentului primăvara vara toamna iarna

Plopii emblemă a Iașului .Plopii fără soţ este un grup format iniţial din 29 plopi

albi aflaţi pe Şoseaua Bucium din municipiulIați. Aceşti plopi l-au inspirat pe poetul Mihai Eminescu

(1850-1889) în compunerea poeziei Pe lângă plopii fără soţ, poezie care evocă iubirea dintre Eminescu şi Veronica.

În vremurile îndepărtate, Dealul Bucium era acoperit de codrii multiseculari ai Iaşului, pe pante crescând stejarii, iar pe firul apelor,plopi,sălcii,arini.

În anul 1973, cei 29 plopi rămaşi au fost declaraţi monumente ale naturii. În decursul timpului, unii din cei 29 de plopi au fost loviţi de trăsnet, iar alţii au fost tăiaţi deoarece se uscaseră. În prezent, există numai 15 din cei 29 de plopi consemnaţi la momentul ridicării lor la rangul de arbori monumentali.

După cum explică prof. dr. Mandache Leocov, fost director al „Grădinii Botanice, "când s-a înfiinţat Casa de Oaspeţi a lui Ceaușescu s-a amenajat acolo un spaţiu unde să aterizeze elicopterele, iar albia pârâului Vărășoaia a fost adâncită, iar malurile placate cu prefabricate. Din această cauză, nivelul apei pârâului a scăzut, iar cel al apei freatice a ajuns egal cu cel al pârâului şi nu mai este cel preferat de plopii albi. Durata lor de viaţă va fi redusă de acest aspect" .

Deoarece plopii cresc în locuri mlăştinoase, conservarea Plopilor fără soţ este dificilă din cauza alimentării deficitare cu apă a zonei. Furtunile puternice pun în pericol existenţa plopilor. S-a avansat ipoteza mumificării copacilor, pentru ca aceştia să fie păstraţi. Pe lângă plopii fără soţ

Adesea am trecut;Mă cunoşteau vecinii toţi -Tu nu m-ai cunoscut.

Plopul monument al naturii sau compnent al unor arii protejate .

Padurea Letea, cea mai nordica padure tropicala din lumeSituata in partea de Nord-Est a Deltei Dunarii, Padurea Letea (2.825 ha) este considerata padurea tropicala situata la cea mai nordica atmosfera din lume. Letea este cea mai veche rezervatie naturala a Romaniei, fiind declarata monument al naturii in anul 1930. In rezervatia Letea se gasesc plante si arbori seculari, unici in lume, precum: volbura de nisip, stejarul brumariu, plopul alb si arinul negru

Un exemplar de plop alb situat pe Insula mică de Agrement Bacău, care a fost propus să fie declarat monument al naturii

Arborele are o înălţime de 39,02 m, circumferinţa tulpinii este de 1,30 m înălţime de la nivelul solului, diametru pe direcţia de dezvoltare maximă a coroanei ‑ 39,66 m, iar diametrul la 1,30 m înălţime de la nivelul solului ‑ 2,05 m.

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-plante-medicinale/plopul-alb-populus-alba_14453  http://www.eplante.ro/plante-a-z/plop-alb-Populus-alba.htmlhttp://blogsearch.google.com/blogsearch?hl=ro&q=plopul+albhttp://en.wikipedia.org/wiki/Populus_albahttp://botanica.uaic.ro/sector_floraveg_detalii.htmhttp://www.editurasilvica.ro/carti/filat/rezumat.pdf(FilatM.,Daia M.,Roșu C.) http://www.ziaruldelta.ro/photo/200801/2008012807s.jpg

• Bibliografie .

Padurea Letea

Insula mică de Agrement Bacău