Poluarea apei potabile din judeţul Covasna

Prof.coordonatori: Studenta: 1.Drd. Moga Monika Bernád Boglárka

2.Dr. Focze Iuliu

Cuprins

• Rezumat

• Importanţa apei şi resursele de apă

• Analiza stării apelor din judeţul Covasna

• Susele de poluare a apei şi standardele/reglementările aduse în acest sens

• Concluzii şi propuneri

• Bibliografie

1.Rezumat

• În proiectul meu analizez starea apei potabile, calitatea acesteia, dar şi sursele de poluare şi încerc să definesc de ce este important să prevenim poluarea apei. Este foarte important să ştim dacă apa pe care o folosim zi cu zi este curată, să ştim să păstrăm sursele de apă nepoluate şi să îi informăm şi pe cei din jur de utilitatea apei.

• Prin prezenta lucrare încerc să caut metode de combatere a poluării apelor subterane şi de suprafată, implicit şi a apei potabile, dar să analizez şi situaţia din judeţul Covasna.

2. Importanţa apei şi resursele de apă

• Apa are o importanţă covârsitoare pentru existenţa vieţii. Fără apă nu ar putea exista nici omul, nici animalele, nici plantele.

• Apa este cea mai raspândită substanţă compusă şi reprezintă trei sferturi din suprafaţa globului terestru. Ca şi aerul, ea constituie factorul principal al menţinerii vieţii pe pământ.

• Apa este o resursă naturală esenţială cu rol multiplu în viaţa economică.

• În natură apa urmează un circuit. Se poate vorbi despre apă de ploaie, apa râurilor şi izvoarelor, apa de mare, etc.

Resursele de apă pe teritoriul judeţului

Covasna Pe teritoriul judeţului Covasna s-au acumulat

bogate

straturi acvifere şi s-a creat o reţea hidrografică

permanentă, bine organizată.

Importantele resurse acvifere, alcătuite din depozitele aluvionare, au rezerve bogate. Teritoriul judeţului Covasna este foarte bogat în izvoarele de ape minerale răspândite pe tot teritoriul său.

Reţeaua hidrografică dezvoltată, bogăţia izvoarelor minerale şi diversitatea conţinutului lor în săruri fac ca teritoriul judeţului Covasna să dispună de un potenţial însemnat de resurse de apă.

3. Analiza stării apelor din judeţul Covasna

Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilorInterioare

Buletinele de calitate referitoare la apele din bazinul hidrografic Olt au fost furnizate trimestrial de către S.G.A. Sfântu Gheorghe. Conform Manualului de Operare a Sistemului de Monitoring - 2010 sunt monitorizate:

• 11 cursuri de apă – 16 secţiuni de monitorizare din care 2 secţiuni din surse de suprafaţă pentru potabilizare

• 25 de foraje– 20 foraje hidrogeologice– 5 foraje pentru potabilizare

• 15 surse de poluare

În cadrul monitoringului pentru potabilizare au fost monitorizate 2 prize de apă de suprafaţă(vezi fig.1):

• Priza amonte captare oraş Covasna pe pr.Covasna: indicatorii de calitate s-au încadrat în clasa a I –a de calitate.

• Priza amonte captare oraş Baraolt pe pr.Cormoş: indicatorii de calitate s-au încadrat în clasa a II –a de calitate din cauza indicatorilor:coliformi totali şi coliformi fecali. Încadrarea apelor de suprafaţă, jud. Covasna, 2010

57%

43%

clasa I

clasa II

Încadrarea apelor de suprafaţăSursa: DSP COVASNAFig.1

Calitatea apei dulci • În mediul urban există 5 zone de aprovizionare cu apă

potabilă care furnizează în medie o cantitate de apă potabilă mai mare de 1.000 m3/zi şi care deservesc mai mult de 5.000 de persoane.

• În mediul rural există 15 zone de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează între 10 şi 100 m3/zi de apă, şi 7 zone de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează între 100 şi 400 m3/zi de apă.

• Începând cu anul 2010 s-a înfiinţat Operatorul Regional - S.C. Gospodăria Comunală S.A. Sf.-Gheorghe, aria de operare cuprinzând oraşele Sf.-Gheorghe, Târgu-Secuiesc, Covasna şi Întorsura-Buzăului.n judeţul Covasna există 27 de sisteme de aprovizionare cu apă potabilă, din care 16 sunt autorizate din punct de vedere sanitar ( 4 urban, 12 rural), iar 11 nu sunt autorizate (1 urban, 10 rural).

În cursul anului 2010 din probele recoltate şi analizate atât din mediul urban cât şi din cel rural au reieşit următoarele:

• nu s-au înregistrat cazuri de epidemii hidrice de apă potabilă;

• s-au înregistrat 2 cazuri de methemoglobinemie acută infantilă, generate de apa de fântână (Baraolt, Boroşneu Mare);

• în judeţul Covasna există circa 28871 fântâni individuale şi 248 fântâni publice;

• s-au recoltat 150 probe din cele individuale şi 53 de probe din cele publice, iar rezultatele arată depăşiri la 45 de probe la cele individuale atât la parametrii fizico – chimici cât şi la parametrii bacteriologici.

Din totalul analizelor efectuate s-au constatat următoarele:

• La Sf. Gheorghe au fost depăşiri la parametrul fier (0,17%), şi la parametrul turbiditate (0,17%);

• La Târgu Secuiesc au fost depăşiri la parametrul fier (82,27%) şi la parametrul turbiditate ( 25,26%);

• La oraşul Covasna au fost depăşiri la parametrul microbiologic Enterococi (0,49%) , bacterii coliforme (1,27%) şi la parametrul turbiditate ( 17,04%);

• La Întorsura Buzăului au fost depăşiri la parametrul bacteriologic Bacterii coliforme ( 2,17%).

• La Baraolt au fost depăşiri la parametrii Escherichia coli (7,31%), Enterococi (9,75%), Bacterii coliforme ( 3,84%), şi la parametrul oxidabilitate ( 26,18%) şi la parametrul turbiditate ( 90,47%).

4. Sursele de poluare a apei şi standardele/reglementările aduse în

acest sens• Poluarea apei curgătoare este de obicei invizibilă

deoarece ageţii poluanţi se dizolvă în apă. Oricum , există şi excepţii cum ar fi detergenţii care produc spumă sau ţiţeiul si reziduurile netratate care plutesc la suprafată . Toţi agenţii poluanţi pot fi detectaţi în laboratoare prin teste biochimice standardizate . Din aceste teste rezultă un nivel care determină gradul de extindere al poluării si cel de puritate relativă a apei .

• Se poate monitoriza şi efectul pe care-l are poluarea asupra plantelor si animalelor şi aceasta este o altă metodă prin care oamenii de ştiintă pot determina nivelul de poluare .

Sursele de poluare Poluarea afecteaza toate formele apei în natură.

Exista căi de patrundere a unor substanţe poluante în apa atmosferică, în apa scursă la suprafaţa solului, în apa mărilor şi oceanelor şi în apa subterana.

Sursele de poluare a apei sunt diferite. Cele care produc murdărirea în urma evacuării unor substanţe în ape prin intermediul unor instalaţii destinate următoarelor scopuri : oraşe canalizate, crescătorii de animale sau evacuări de industrii etc sunt surse organizate, iar cele care produc murdăria prin pătrunderea necontrolată a unor substante în ape, locuri necanalizate sunt surse neorganizate.

După acţiunea lor în timp, sursele de poluare se pot grupa in :

• permanente;

• nepermanente;

• accidentale.

Standardele şi reglementările aduse în acest sens

Fiecare ţară sau regiune dintr-o ţară are propriile norme de calitate. Totuşi pe plan mondial se tinde spre o bază comună, rezultată din experienţa şi necesităţile tuturor.

În acest sens Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis şi reeditează periodic "Directivele pentru calitatea apei potabile" iar organisme internaţionale precum Uniunea Europeană promovează şi ele norme comune detaliat sau cel puţin orientative, cum sunt Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman.

În România, norma de calitate pentru apa potabilă în anii '80 a fost STAS 1342/84, iar în ultimul deceniu, a fost STAS 1342 / 1991, din care reproducem în continuare prevederile esenţiale: STAS 1342/91 APĂ POTABILĂ

5. Concluzii şi propuneri

Concluzii

Starea de poluare a apelor poate fi controlată si redusă. In acest scop se utilizează două tipuri de procedee, aplicate cu mai multă sau mai putină consecvenţă de organismele de conducere si concepţie tehnică. Primul grup de procedee se caracterizează printr-o maniera de conducere preventivă şi include toate metodele care urmăresc limitarea evacuării de reziduri in ape.

In al doilea grup de procedee se încadrează diferitele metode de epurare ale apelor uzate .Apele uzate trebuie sa fie supuse unor tratamente prin care să se înlăture încărcarea lor cu poluanţi până la o limită.

PropuneriDupă părerea mea putem păstra apele curate, dar

este nevoie de puţină bunăvoinţă din partea fiecăruia şi de iniţiative din partea consiliilor locale prin care să protejăm, să curăţăm şi să întreţinem apele curate.

Astfel eu cred că reducerea poluării poate fi făcută astfel:

• introducerea pe scară larga a unor tehnologii nepoluate in procesele industriale;

• reducerea cantitaţii de ape uzate, evacuate in râuri prin introducerea practicii recirculării apei;

• recuperarea materialelor utile din apele uzate, având astfel avantajul asigurării unei adevărate surse de materie prima;

• extinderea procedeelor de colectare şi evacuare pe cale uscata a rezidurilor, mai ales la crescătoriile de animale;

• îmbunătaţirea randamentului de epurare prin perfecţionarea tehnologiilor, instalaţiilor şi exploatării acesteia.

6. Bibliografie:

1. ***www.dspcovasna.ro

2. ***www.covasnainfo.ro

3. ***www.prefecturacv.ro

4. ***www.apmcv.anpm.ro

5. ***www.rowater.ro

“Dacă toată apa de pe pamânt ar fi turnată în16 pahare cu apă,15 şi jumătate dintre ele ar 

conţine apa sărată a oceanelor şi mărilor.

Din jumătatea de pahar rămasă,mare parte 

este înglobată fie în gheţurile polare, fie este prea poluată pentru  folosire ca apă potabilă şi astfel, ceea ce mai rămâne pentru consumul omenirii reprezintă conţinutul unei linguriţe.

Din consumul mondial de apă,69% este 

repartizat agriculturii, 23% industriei si numai 8% în domeniul casnic.”