Politica Publica Referat
-
Upload
calin-nicoleta -
Category
Documents
-
view
39 -
download
1
description
Transcript of Politica Publica Referat
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
PROPUNERE POLITICĂ PUBLICĂ
Îmbunătățirea activității medicale în spitalele din România
Student:
Călin Nicoleta
1
PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ
Instituția inițiatoare în formularea politicii publice este reprezentată de Ministerul
Sănătății.
Sectorul serviciilor de sănătate a facut obiectul unui amplu proces de reformă în ultimii
ani, proces care a presupus, crearea şi operaţionalizarea sistemului de asigurări de sănătate,
descentralizarea serviciilor de sănătate, redefinirea cadrului legal de furnizare a serviciilor de
sănătate în cadrul spitalelor şi a altor structuri sanitare, elaborarea şi implementarea normelor
specifice de asigurare a calităţii în sectorul sanitar etc. Toate aceste transformări au generat noi
cerinţe la nivelul personalului cu atribuţii de conducere şi decizie a unităţilor şi structurilor
sanitare.
Conform prevederilor Legii nr. 95/1996, privind reforma în domeniul sănătăţii, cu
modificările şi completările ulterioare, Ministerul Sănătăţii este cel care are are principalele
atribuţii privind definirea şi urmărirea îndeplinirii politicii de sănătate.
Managerii spitalelor au posibilităţi limitate şi în ceea ce priveşte politica de personal şi de
salarizare a acestuia, având în vedere că la ora actuală, ocuparea prin concurs sau examen a
posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice este suspendată. Există o singură
modalitate de angajare de personal, prevazută de art. 22, alin. 2 al OUG 34/2009 şi anume:
“ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent
de maxim 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin
buget
La nivelul sistemului sanitar din România există un important deficit de personal. Acest
aspect este subliniat şi de studiile sociologice de cercetare efectuate de către Cult Market
Research, în luna iulie 2011 în cadrul mai multor spitale, care arată ca deficitul şi distribuţia
neuniformă a personalului, lipsa unor instruiri în vederea îmbunătăţirii relaţiei pacient-personal
medical, lipsa motivării în carieră şi nu în ultimul rând problema salarizării, influenţează negativ
calitatea actului medical. Printre cauze se numără: modalitatea de salarizare – neatractivă atât din
perspectiva veniturilor obţinute, cât şi din cauza faptului ca nu stimulează personalul performant,
lipsa motivării în carieră, posibilitatea de migrare a personalului medical în ţările UE, distribuţia
2
teritorială neuniformă a personalului medical – concentrarea resursei umane în mediul urban în
detrimentul celui rural, condiţiile nesatisfăcătoare de muncă şi posibilitatea redusă de promovare.
Principalul efect al problemelor de finanţare şi de deficit de personal îl reprezintă impactul
negativ asupra stării de sănătate şi a calitaţii actului medical efectuat în spitalele.
Problema socială identificată în acest domeniu este ineficiența activității medicale,
generată de factori externi, care afectează sănătatea oamenilor, în calitate de pacienți.
Denumirea politicii publice : îmbunătățirea activității medicale în spitalele din
România.
Scopul acestei politici publice constă în creșterea calității actului medical în unitățile
sanitare și un mai bun tratament al pacienților.
Avem un obiectiv general care vizează o direcție importantă: îmbunătăţirea
managementului resurselor umane şi materiale în unităţile sanitare.
Sunt avute în vedere și obiective specifice precum:
1. Îmbunătățirea relației medic-pacient - în cadrul literaturii de specialitate, este recunoscut
efectul benefic pe care o relaţie bună între personalul medical şi pacient îl are asupra acestuia din
urmă din punct de vedere al duratei de vindecare. Studiile efectuate în domeniul psihologiei
medicale arată importanţa relaţiei medic–pacient, încurajând medicul să privească în sine şi în
pacientul din faţa sa, să fie conştient de marea putere a cuvântului, a atitudinilor, şi să utilizeze
cu abilitate această punte relaţională. Binomul medic–pacient trebuie să se bazeze pe o
comunicare armonioasă. Unităţile medicale private din ţară - în cadrul managementului
organizaţional - au început să apeleze la cursurile de comunicare, de management al stresului, de
inteligenţă emoţională, etc., pentru a creşte calitatea serviciilor medicale oferite pacienţilor.
2. O mai bună gestionare a personalului medical secundar în vederea mai bunei acoperiri a
deficitului de personal - deficitul de personal, în special la nivelul personalului medical secundar
(asistenţi/e) reprezintă o problemă majoră din punct de vedere al asigurării unor servicii medicale
de calitate. Astfel, 95% din personalul medical intervievat a considerat că lipsa personalului este
una din problemele principale cu care se confruntă sistemul sanitar din România.
3. Îmbunătăţirea controlului privind consumul de antibiotice în cadrul spitalelor - consumul de
medicamente şi modalitatea de prescriere a acestora în cadrul spitalelor reprezintă o problemă.
Personalul medical intervievat (47%) a considerat că un control mai strict al prescripţiilor,
tratamentelor şi al internărilor reprezintă a doua soluţie (după organizarea fluxului de documente
3
- problemă ce va fi rezolvată printr-un proiect distinct. Reducerea cheltuielilor cu medicamentele
în general, şi cu antibioticele în special, reprezintă o necesitate în condiţiile în care bugetele
spitalelor este descrescător.
În cadrul politicii publice de față, avem beneficiari direcți și beneficiari indirecți.
Beneficiarii direcți sunt: pacienții, medicii și personalul nemedical din cadrul spitalelor.
Beneficiarii indirecți sunt: familiile pacienților, comunitatea de cetățeni, entități publice și
private.
În ceea ce privește variantele de soluționare, în cadrul acestei politici avem trei variante
care vizează toate obiectivele mai sus amintite.
Prima variantă de soluționare se referă la: un program de pregătire în domeniul
psihologiei medicale obligatoriu în colaborare cu Colegiul Psihologilor din România pe bază de
sistem de credite. Cursurile vor fi efectuate de traineri acreditaţi, în unităţile sanitare respective
pe baza unor programe specifice specializărilor aferente. În urma efectuării acestor cursuri se vor
primi diplome acreditate de Colegiul Psihologilor din România cu punctaje necesare autorizaţiei
de liberă practică.
De asemenea, aceste cursuri vor fi integrate în programul de evaluare periodică a personalului
medical de către managerul unităţii. Termenul limită pentru organizarea unor astfel de programe
de pregătire este 31 decembrie 2012.
Impactul social: creșterea gradului de pregătire a personalului pe planul asistenței
medicale. Pregătirea adecvată a personalului medical va avea un impact benefic asupra
pacienţilor. În acest sens, pentru o mai bună apreciere a gradului de succes al programului de
training, se recomandă efectuarea unor evaluări ale satisfacţiei pacienţilor.
Impactul financiar: în ceea ce priveşte implicaţiile financiare, această variantă presupune
costuri ce trebuie acoperite din Fondul de Dezvoltare al Spitalelor. Din punct de vedere al
pregătirii personalului medical, colaborarea cu Colegiul Psihologilor din România ar asigura un
nivel îmbunătăţit al profesionalizării în condiţii de furnizare a unor cursuri acreditate.
Bugetul estimat pentru această variantă: total cheltuieli pentru programele de pregătire în
domeniul psihologiei medicale: 1.998.500 RON (pentru un total de 2965 de angajaţi din cadrul
celor şase spitale: doctori, asistenţi/e, infirmiere). Aceste cheltuieli ar putea fi susţinute din
4
fondul de dezvoltare al spitalelor sau din economiile rezultate în urma scăderii costurilor cu
achiziţia de antibiotice.
Cea de-a doua variantă de soluționare are în vedere: flexibilizarea activităţii personalului
medical secundar în vederea compensării deficitului de personal între secţiile unui spital în
conexiune cu organizarea unor cursuri multidisciplinare pentru respectivul personal. Concret, se
are în vedere organizarea unor cursuri multidisciplinare pentru personalul medical secundar,
astfel încât acesta să poată fi alocat între secţii în funcţie de nevoile curente ale spitalului. În
acest fel, s-ar putea reduce deficitul de personal în cadrul unor secţii pe perioada apariţiei unor
nevoi speciale.
Impactul social: o mai mare atenție acordată pacienților, în ceea ce privește tratarea lor în
cadrul unităților medicale. Se anticipează scăderea timpului de aşteptare al pacienţilor. Totodată,
această variantă asigură posibilitatea de a mobiliza personalul în secţiile cu un deficit acut pe o
perioadă limitată fără a risca manevre de malpraxis.
Impactul financiar: în vederea implementării acestei variante sunt necesare cursuri de
pregătire multidisciplinare pentru personalul medical secundar, astfel încât acesta să poată lucra
în secţii cu specializări diferite.
Buget estimat: total cheltuieli pentru cursurile multidisciplinare (fără transport, cazare şi
diurnă): 860.800 RON pentru un total de 944 de angajaţi (din categoria personalului medical
secundar).
O a treia variantă de soluționare o reprezintă: înfiinţarea Comisiilor de Control al
Antibioticelor la nivelul fiecărui spital, formate din echipa Serviciului de prevenţie şi control al
infecţiilor nozocomiale, medicii şefi de secţie şi un medic infecţionist cu experienţă angajat cu
contract de colaborare pentru spitalele care nu au angajat medic infecţionist. Atribuţiile comisiei
de gestionare a antibioticelor sunt:
- emiterea de protocoale de prescriere pentru antibiotice, pe generaţii şi familii de
antibiotice, ghiduri de practică pentru tipuri de germeni microbieni, protocoale de
antibioterapie pentru germenii rezistenţi, protocoale pentru antibioprofilaxie la instituirea
terapiei pe secţie, protocoale de antibioprofilaxie la intrarea în sala de operaţie
- reglementări pentru antibioticoterapie la nivelul întregului spital şi al secţiilor:
- informarea permanentă a managerului despre consumul de antibiotice
- colaborarea eficientă între secţii, laborator şi farmacie.
5
Impact general: înfiinţarea Comisiilor de Control al Antibioticelor la nivelul fiecărui
spital va avea următoarele efecte:
- spitalele monitorizează mai eficient utilizarea antibioticelor;
- spitalele adoptă si aplică protocoale privind utilizarea antibioticelor;
- spitalele fac analize periodice a consumului de antibiotic
- scăderea multi-rezistenţei germenilor la antibiotice în spitale;
- scăderea numărului de infecţii nozocomiale;
- realizarea indicatorilor şi criteriilor de evaluare a spitalelor în vederea acreditării
Buget estimat: Această variantă ar implica cheltuieli doar în privinţa încheierii
contractelor de colaborare cu medici infecţionişti. Total : 4.822 RON/lună pentru serviciile
oferite de 3 medici infecţionişti.
În această politică publică, este important și procesul de consultare, prin care se creeză
siguranța ca demersurile în acest sens sunt bune. Astfel, propunerea de politică publică se
postează pe pagina de internet a instituției. Concomitent, documentul se transmite către
conducerile mai multor spitale. De asemenea, are loc o dezbatere publică pe marginea
documentului, la care au participă reprezentanții următoarelor instituții, din orașele mari din țară:
Spitalul Clinic Județean de Urgență
Spitalul de Neurologie și Psihiatrie
Spitalul Clinic de Copii
Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie
Spitalul de Boli Infecțioase
Spitalul de Pneumologie și Ftiziologie
Colegiul Psihologilor
Rezultatul consultării are în vedere observații, opinii ale participanților la dezbaterea
publică:
o Este foarte importantă existenţa unui psiholog în cadrul spitalului; OUG 34/2009 creează
dificultăți majore în angajarea unui psiholog din cauza limitării numărului de posturi;
o Colegiul Psihologilor autorizează programe ale organizațiilor cu componentă psihologică
pe 2 direcții: psihologie clinică și psihoterapie
6
o Colegiul Psihologilor ar putea oferi contra cost servicii de această natură prin organizarea
unor cursuri specifice.
o S-a menționat de asemenea importanța motivării cadrelor medicale, de recompensare a
activităţii personalului medico-sanitar (de ex., în Olanda se acordă trese pentru cadrele
medicale și există panouri cu cel mai bun angajat al lunii); Deși apreciată, există riscul ca
această inițiativă să fie respinsă în lipsa resurselor financiare de motivare;
o Fără motivare, fără colaborare multidisciplinară, fără o plată corespunzătoare și în
conditiile aplicarii OUG nr. 34/2009, flexibilizarea personalului nu este suficientă pentru
a rezolva problema de fond a lipsei de personal;
o Personalul medical nu trebuie să fie identificat ca sursă a problemelor din sistemul
sanitar, el trebuie să respecte nişte legi și reguli restrictive. Personalul medical trebuie să
fie respectat.
o Obiectivul nu trebuie să fie economisirea de bani, ci scrierea de ghiduri și utilizarea lor
într-un procent cât mai mare, iar ulterior, într-o etapă subsecventă se poate introduce şi
controlul antibioticelor;
o Prioritară este scrierea ghidurilor adaptate nevoilor şi specificului spitalelor, apoi
înfiinţarea comisiilor şi introducerea programelor de control al antibioticelor;
o Comisia de control al antibioticelor trebuie condusă de directorul medical care se
consultă cu farmacistul şef, medicul infecţionist şi cu şeful de secţie, fără implicarea
managerului, pe baza protocoalelor de management terapeutic existente la nivelul
spitalelor, care se bazează pe ghidurile naţionale sau internaţionale;
o Psihologul trebuie să se ocupe de formarea echipelor pentru a putea învinge rezistența la
schimbare
o Este nevoie de un infecţionist în plus la Spitalul de Copii – un pediatru infecţionist – față
de nr. de infectioniști propuși inițial în proiectul de politică publică;
Urmează să precizăm varianta de soluționare recomandată dintre cele amintite
anterior.
Astfel, varianta de soluționare recomandată este varianta a doua : Flexibilizarea activităţii
personalului medical secundar în vederea compensării deficitului de personal între secţiile unui spital
în conexiune cu organizarea unor cursuri multidisciplinare pentru respectivul personal. Această
7
variantă atinge în cea mai mare măsură obiectivul propus, și anume organizarea de sesiuni de
pregătire multidisciplinară pentru un număr de 944 asistenţi/te până la 31 decembrie 2012 . De
asemenea, această variantă a fost preferată și de reprezentanții instituțiilor care au luat parte la
procesul de consultare.
Această variantă are atât beneficii, cât și riscuri.
Beneficii:
- Această variantă oferă posibilitatea diminuării efectelor negative generate de actualul deficit
de personal din cadrul celor 6 spitale preluate de CJ Brașov prin redistribuirea personalului
medical secundar (asistente medicale) între secțiile unui spital;
- Această redistribuire nu generează complicații de ordin birocratic și legislativ și oferă o
soluție, fie ea și temporară, pentru gestionarea acestui deficit de personal în condițiile
imposibilității legale de a angaja personal nou;
- Oferă posibilitatea managementului spitalelor de a transfera în funcție de nevoile specifice
ale spitalului la un anumit moment, personal medical secundar pentru a acoperi deficite
flagrante de resurse umane în cadrul anumitor secții.
Riscuri:
- Această variantă nu reprezintă o soluție definitivă pe termen lung iar problema deficitului de
personal medical trebuie abordată la nivel național;
- Managementul spitalelor ar putea opune rezistență la suportarea cheltuielilor pentru sesiunile
de pregatire din fondul de rezervă al spitalului;
- O parte din șefii de secții din cadrul spitalelor ar putea opune rezistență la transferarea unor
cadre medicale secundare în cadrul altor secții;
- Personalul medical secundar ar putea opune rezistență la schimbare, fiind reticent în a lucra
în alte secții decât cele în care au lucrat până acum, fie și pentru o perioadă limitată de timp;
- În cazul spitalelor cu deficit de personal pronunțat pot apărea probleme în acoperirea
necesarului de personal pe perioada sesiunilor de pregătire.
8
ANEXĂ
1) Instituția inițiatoare MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
2) Formularea problemei Problema identificată este ineficiența activității medicale, generată de factori externi, care
afectează sănătatea oamenilor, în calitate de pacienți.
3) Denumirea politicii
publice
Îmbunătățirea activității medicale în unitățile medicale din România.
4) Scop Creșterea calității actului medical în unitățile sanitare și un mai bun tratament al
pacienților.
5) Obiectiv general
Obiective specifice
Îmbunătăţirea managementului resurselor umane şi materiale în unităţile sanitare.
1. Îmbunătățirea relației medic-pacient - În cadrul literaturii de specialitate, este
recunoscut efectul benefic pe care o relaţie bună între personalul medical şi pacient îl are
asupra acestuia din urmă din punct de vedere al duratei de vindecare;
2. O mai bună gestionare a personalului medical secundar în vederea mai bunei acoperiri
a deficitului de personal - deficitul de personal, în special la nivelul personalului medical
secundar (asistenţi/e) reprezintă o problemă majoră din punct de vedere al asigurării unor
servicii medicale de calitate;
3. Îmbunătăţirea controlului privind consumul de antibiotice în cadrul spitalelor -
consumul de medicamente şi modalitatea de prescriere a acestora în cadrul spitalelor
reprezintă o problemă. Personalul medical intervievat (47%) a considerat că un control
mai strict al prescripţiilor, tratamentelor şi al internărilor reprezintă a doua soluţie (după
organizarea fluxului de documente - problemă ce va fi rezolvată printr-un proiect
distinct. Reducerea cheltuielilor cu medicamentele în general, şi cu antibioticele în
9
special, reprezintă o necesitate în condiţiile în care bugetele spitalelor este descrescător.
6) Beneficiari Beneficiari direcţi:
- pacienții
- medicii
- personalul nemedical din cadrul spitalelor
Beneficiari indirecţi:
- familiile pacienților
- comunitatea de cetățeni
- entități publice și private.
7) Variante de
soluționare
Varianta 1
Un program de pregătire în
domeniul psihologiei medicale
obligatoriu în colaborare cu
Colegiul Psihologilor din
România pe bază de sistem de
credite.
Cursurile vor fi efectuate de
traineri acreditaţi, în unităţile
sanitare respective pe baza unor
programe specifice specializărilor
aferente. În urma efectuării acestor
cursuri se vor primi diplome
acreditate de Colegiul Psihologilor
din România cu punctaje necesare
autorizaţiei de liberă practică.
Impact 1:
Impactul social: creșterea
gradului de pregătire a
personalului pe planul
asistenței medicale.
Pregătirea adecvată a
personalului medical va
avea un impact benefic
asupra pacienţilor. În acest
sens, pentru o mai bună
apreciere a gradului de
succes al programului de
training, se recomandă
efectuarea unor evaluări ale
satisfacţiei pacienţilor.
Impactul financiar: în ceea
ce priveşte implicaţiile
financiare, această variantă
presupune costuri ce trebuie
Buget estimat 1
Total cheltuieli pentru
programele de pregătire
în domeniul psihologiei
medicale: 1.998.500
RON (pentru un total de
2965 de angajaţi din
cadrul celor şase spitale:
doctori, asistenţi/e,
infirmiere). Aceste
cheltuieli ar putea fi
susţinute din fondul de
dezvoltare al spitalelor
sau din economiile
rezultate în urma scăderii
costurilor cu achiziţia de
antibiotice.
10
acoperite din Fondul de
Dezvoltare al Spitalelor.
Din punct de vedere al
pregătirii personalului
medical, colaborarea cu
Colegiul Psihologilor din
România ar asigura un nivel
îmbunătăţit al
profesionalizării în condiţii
de furnizare a unor cursuri
acreditate.
Varianta 2
Flexibilizarea activităţii
personalului medical secundar
în vederea compensării
deficitului de personal între
secţiile unui spital în conexiune
cu organizarea unor cursuri
multidisciplinare pentru
Concret, se are în vedere
organizarea unor cursuri
multidisciplinare pentru personalul
medical secundar, astfel încât
acesta să poată fi alocat între secţii
în funcţie de nevoile curente ale
spitalului.
Impact 2
Impactul social : o mai
mare atenție acordată
pacienților, în ceea ce
privește tratarea lor în
cadrul unităților medicale.
Se anticipează scăderea
timpului de aşteptare al
pacienţilor. Totodată,
această variantă asigură
posibilitatea de a mobiliza
personalul în secţiile cu un
deficit acut pe o perioadă
limitată fără a risca manevre
de malpraxis.
Impactul financiar: în
vederea implementării
acestei variante sunt
necesare cursuri de pregătire
Buget estimat 2
Total cheltuieli pentru
cursurile
multidisciplinare (fără
transport, cazare şi
diurnă): 860.800 RON
pentru un total de 944 de
angajaţi (din categoria
personalului medical
secundar).
11
multidisciplinare pentru
personalul medical
secundar, astfel încât acesta
să poată lucra în secţii cu
specializări diferite.
Varianta 3
Înfiinţarea Comisiilor de
Control al Antibioticelor la
nivelul fiecărui spital, formate
din echipa Serviciului de
prevenţie şi control al infecţiilor
nozocomiale, medicii şefi de
secţie şi un medic infecţionist cu
experienţă angajat cu contract
de colaborare pentru spitalele
care nu au angajat medic
infecţionist
Impact 3
Înfiinţarea Comisiilor de
Control al Antibioticelor la
nivelul fiecărui spital va
avea următoarele efecte:
- spitalele
monitorizează mai
eficient utilizarea
antibioticelor;
- spitalele adoptă si
aplică protocoale
privind utilizarea
antibioticelor;
- spitalele fac analize
periodice a
consumului de
antibiotic
- scăderea multi-
rezistenţei
germenilor la
antibiotice în spitale;
- scăderea numărului
de infecţii
nozocomiale;
- realizarea
Buget estimat 3
Această variantă ar
implica cheltuieli doar în
privinţa încheierii
contractelor de
colaborare cu medici
infecţionişti. Total :
4.822 RON/lună pentru
serviciile oferite de 3
medici infecţionişti.
12
indicatorilor.
8) Procesul de
consultare Propunerea de politică publică se
postează pe pagina de internet a
instituției. Concomitent,
documentul se transmite către
conducerile mai multor spitale.
De asemenea, are loc o dezbatere
publică pe marginea
documentului, la care au participă
reprezentanții următoarelor
instituții, din orașele mari din
țară:
Spitalul Clinic Județean
de Urgență
Spitalul de Neurologie și
Psihiatrie
Spitalul Clinic de Copii
Spitalul Clinic de
Obstetrică și Ginecologie
Spitalul de Boli
Infecțioase
Spitalul de Pneumologie
și Ftiziologie
Colegiul Psihologilor
Rezultatul consultării
Păreri, opinii ale participanților la dezbaterea publică:
o Colegiul Psihologilor autorizează programe ale
organizațiilor cu componentă psihologică pe 2
direcții: psihologie clinică și psihoterapie
o Colegiul Psihologilor ar putea oferi contra cost
servicii de această natură prin organizarea unor
cursuri specifice.
o S-a menționat de asemenea importanța motivării
cadrelor medicale, de recompensare a activităţii
personalului medico-sanitar
o Fără motivare, fără colaborare multidisciplinară,
fără o plată corespunzătoare și în conditiile
aplicarii OUG nr. 34/2009, flexibilizarea
personalului nu este suficientă pentru a rezolva
problema de fond a lipsei de personal;
o Personalul medical nu trebuie să fie identificat
ca sursă a problemelor din sistemul sanitar, el
trebuie să respecte nişte legi și reguli restrictive.
Personalul medical trebuie să fie respectat.
o Comisia de control al antibioticelor trebuie
condusă de directorul medical care se consultă
cu farmacistul şef, medicul infecţionist şi cu
şeful de secţie, fără implicarea managerului, pe
baza protocoalelor de management terapeutic
existente la nivelul spitalelor, care se bazează pe
ghidurile naţionale sau internaţionale;
9) Varianta de
soluţionare
Varianta a doua:
Flexibilizarea activităţii Riscuri și beneficii
13
recomandată personalului medical secundar în
vederea compensării deficitului
de personal între secţiile unui
spital în conexiune cu
organizarea unor cursuri
multidisciplinare pentru
respectivul personal
Beneficii:
- Această variantă oferă posibilitatea diminuării
efectelor negative generate de actualul deficit de
personal din cadrul celor 6 spitale preluate de CJ
Brașov prin redistribuirea personalului medical
secundar (asistente medicale) între secții;
- Această redistribuire nu generează complicații de
ordin birocratic și legislativ și oferă o soluție, fie
ea și temporară, pentru gestionarea acestui deficit
de personal în condițiile imposibilității legale de a
angaja personal nou;
- Oferă posibilitatea managementului spitalelor de a
transfera în funcție de nevoile specifice ale
spitalului la un anumit moment, personal medical
secundar pentru a acoperi deficite flagrante de
resurse umane în cadrul anumitor secții.
Riscuri:
- Această variantă nu reprezintă o soluție definitivă
pe termen lung iar problema deficitului de personal
medical trebuie abordată la nivel național;
- Managementul spitalelor ar putea opune rezistență
la suportarea cheltuielilor pentru sesiunile de
pregatire din fondul de rezervă al spitalului;
- O parte din șefii de secții din cadrul spitalelor ar
putea opune rezistență la transferarea unor cadre
medicale secundare în cadrul altor secții;
- Personalul medical secundar ar putea opune
rezistență la schimbare, fiind reticent în a lucra în
alte secții decât cele în care au lucrat până acum.
Timp alocat:
Programul se va desfășura începând cu luna iunie,
2012
14
BIBLIOGRAFIE
1. Marius Constantin Profiroi, Elena Iorga, Manual de politici publice, Ed. Economică,
București, 2008
2. Luminița-Gabriela Popescu, Politici publice, ediția a doua, Ed. Economică, București, 2005
3. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătații
4. www.revistapresei.ro (articolul 5 - Reforma în sănatate)
15
16