1

POLITICĂ PUBLICĂ ALTERNATIVĂ ÎN DOMENIUL DEBIROCRATIZĂRII ȘI SIMPLIFICĂRII

PROCEDURILOR APLICABILE MEDIULUI DE AFACERI

Material realizat de: ASOCIAȚIA PATRONATUL TINERILOR ÎNTREPRINZĂTORI DIN ROMÂNIA

În cadrul proiectului: Creșterea capacității PTIR de a formula politici publice alternative în domeniul debirocratizarii și simplificării procedurilor aplicabile mediului de afaceri

Sursa de finanțare: POCA/111/1/1/Dezvoltarea si introducerea de sisteme si standard comune în administratia publica ce optimizeaza procesele decizionale orientate catre cetateni si mediul de afaceri în concordanta cu SCAP

OCTOMBRIE 2019

2

CUPRINS

I. INTRODUCERE ................................................................................................................................... 3

II. REALIZAREA TESTULUI IMM - SONDAJ NAȚIONAL - REZULTATE ...................................................... 4

III. INFORMAŢII GENERALE RELEVANTE/PRIORITĂŢI, POLITICI ŞI CADRU JURIDIC EXISTENT .............. 14

3.1. CONTEXT EUROPEAN ...................................................................................................................... 14

3.2. PRINCIPIILE REGLEMENTĂRII INTELIGENTE LA NIVELUL UE ........................................................... 17

3.3. SITUAŢIA ACTUALĂ LA NIVEL NAȚIONAL ........................................................................................ 25

3.3.1. PROGRAMUL DE GUVERNARE 2017-2020 ...................................................................................... 25

3.3.2. PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORMĂ 2019 ................................................................................. 26

3.3.3. RAPOARTELE DE ȚARĂ ALE COMISIEI EUROPENE ........................................................................... 33

3.3.4. RECOMANDĂRILE CONSILIULUI PRIVIND PROGRAMUL NAȚIONAL DE REFORMĂ AL ROMÂNIEI PENTRU 2019................................................................................................................................................... 35

3.3.5. ÎNTREPRINZĂTORII /MANAGERII EVIDENȚIAZĂ BIROCRAŢIA CA PRINCIPALA DIFICULTATE .......... 36

3.3.6. SISTEMUL INFORMAȚIONAL ASOCIAT ............................................................................................ 43

3.3.7. MĂSURI DE SIMPLIFICARE LA NIVELUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE ............................... 46

IV. PROPUNERI DE DEBIROCRATIZARE................................................................................................. 52

4.1. SITUAŢIA AUTORIZĂRII ÎN PREZENT ............................................................................................... 52

4.2. IDENTIFICAREA ŞI CONSULTAREA PRINCIPALILOR STAKEHOLDERI ................................................ 53

4.3. SPECIFICAREA NATURII INFLUENŢEI ACŢIUNILOR VIZATE .............................................................. 58

4.4. EVALUAREA SFEREI DE CUPRINDERE A ÎNTREPRINDERILOR CEL MAI PROBABIL AFECTATE .......... 59

4.5. MĂSURAREA IMPACTULUI (CALITATIV ŞI CANTITATIV) .................................................................. 60

4.6. ANALIZA COST – BENEFICIU ............................................................................................................ 60

4.7. EVALUAREA OPŢIUNILOR ALTERNATIVE ŞI FORMULAREA DE PROPUNERI.................................... 61

4.8. PROPUNERI DE MĂSURI ALTERNATIVE/ DIRECŢII DE ACŢIUNE ...................................................... 62

4.9. CONCLUZII - PROPUNEREA DE POLITICĂ PUBLICĂ ALTERNATIVĂ .................................................. 63

3

I. INTRODUCERE

Asociația Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România în calitate de beneficiar, implementează, începând cu data de 09.07.2018, proiectul “Creșterea capacității PTIR de a formula politici publice alternative în domeniul debirocratizării și simplificării procedurilor aplicabile mediului de afaceri”, cod Mysmis – 112861, obiectivul general vizând elaborarea, fundamentarea și susținea de politici publice cu scopul de a sprijini dezvoltarea competitivității sectorului IMM și de a facilita adaptarea administrației publice din România la nevoile reale ale mediului de afaceri.

OBIECTIVUL GENERAL AL PROIECTULUI este reprezentat de cresterea capacitatii Patronatului Tinerilor Intreprinzatori din Romania de a elabora, fundamenta si sustine politici publice in domeniul sau de activitate, pentru a sprijini dezvoltarea competitivitatii sectorului IMM si pentru a facilita adaptarea administratiei publice din Romania la nevoile reale ale mediului de afaceri. Elementul central al proiectului este debirocratizarea si simplificarea procedurilor aplicabile mediului de afaceri, prin reducerea sarcinilor administrative impuse acestuia, cu accent pe obtinerea autorizatiei de functionare a IMM-urilor, a avizelor si a acordurilor aferente.

Obiectivul specific 1: Sustinerea capacitatii PTIR de a formula alternative de politici publice

prin derularea unui program de formare in domeniul fundamentarii si elaborarii de politici publice, pentru un numar de 15 participanti, reprezentanti ai beneficiarului. Scopul actiunii il reprezinta dezvoltarea capacitatii acestor persoane de a fundamenta, elabora si promova propuneri de politici publice, in special in domeniul de activitate al PTIR, cu accent pe debirocratizarea si simplificarea procedurilor aplicabile mediului de afaceri. Urmare a participarii la stagiul de curs, membrii grupului tinta isi vor dezvolta si imbunatati cunostintele si abilitatile in domeniul fundamentarii si elaborarii de politici publice si vor actiona ca multiplicatori ai beneficiilor proiectului, prin derularea de procese defundamentare si elaborare de propuneri de politici publice in domeniul IMM, contribuind atat la dezvoltarea competitivitatiisectorului IMM, cat si la cresterea eficientei administratiei publice din Romania prin adaptarea sa la nevoile reale ale mediului de afaceri.

Obiectivul specific 2: Optimizarea procesului decizional prin elaborarea, fundamentarea, promovarea si sustinerea unei politici publice alternative cu privire la debirocratizarea si simplificarea procedurilor aplicabile mediului de afaceri, prin reducerea sarcinilor administrative impuse acestuia, cu accent pe obtinerea autorizatiei de functionare a IMM-urilor si a avizelor si acordurilor aferente, precum si prin dezvoltarea de instrumente independente de monitorizare, evaluare si eficientizare a acesteia. In vederea atingerii acestui obiectiv, va fi creata Reteaua tematica nationala pentru imbunatatirea politicilor publice care sustin debirocratizarea si simplificarea procedurilor aplicabile mediului de afaceri, formata din reprezentanti ai ONG-urilor, partenerilor sociali, reprezentanti ai autoritatilor si institutiilor publice, societati care s-au confruntat cu probleme in obtinerea autorizatiilor de functionare, etc. Reteaua va reprezenta pe de o parte un mecanism de consolidare a dialogului social, iar pe de alta parte un mecanism de interactiune cu autoritatile si institutiile administratiei publice. Membrii retelei vor participa la dezbateri multiregionale, iar rezultatele acestor evenimente, coroborate cu cele obtinute prin intermediul instrumentului independent de monitorizare (platforma online), vor fi utilizate pentru elaborarea politicii publice alternative, care va fi publicata in consultare publica cu amploare nationala, permitand colectarea propunerilor de imbunatatire de la un numar cat mai mare de actori relevanti. In vederea confirmarii calitatii si relevantei politicii publice alternative

4

elaborate, precum si a promovarii acesteia, se va organiza un eveniment de promovare si de acceptare a acesteia.

Prin activitățile sale, proiectul vizează și optimizarea procesului decizional prin elaborarea, fundamentarea, promovarea și susținerea unei politici publice alternative cu privire la debirocratizarea și simplificarea procedurilor aplicabile mediului de afaceri, prin reducerea sarcinilor administrative impuse acestuia, cu accent pe obținerea autorizației de funcționare a IMM-urilor și a avizelor și acordurilor aferente, precum și prin dezvoltarea de instrumente independente de monitorizare, evaluare și eficientizare a acesteia.

II. REALIZAREA TESTULUI IMM - SONDAJ NAȚIONAL - REZULTATE

Asociația Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România a realizat în perioada mai-septembrie 2019, un sondaj sub forma unui chestionar publicat pe site-ul https://debirocratizareimm.ro/chestionare/1/sondaj-national-privind-debirocratizarea-si-simplificarea-procedurilor-de-autorizare-aplicabile-mediului-de-afaceri şi la nivelul membrilor PTIR și CNIPMMR privind masurile prioritare necesare pentru simplificarea procedurilor si debirocratizare in beneficiul IMM-urilor si mediului de afaceri.

Printre respondenți ponderea cea mai mare au avut-o microîntreprinderile (0-9 angajați), în proporție de 63%, 10% întreprinderi mici (10-49 angajați), 1% întreprinderi mijlocii (50-249 angajați), 2% întreprinderi mari (peste 249 angajați), 18% ONG (asociație, fundație)/ patronat.

63%10%

1%1%

18%

7%

1. microîntreprindere (0-9 angajați)

2. întreprindere mică (10-49 angajați)

3. întreprindere mijlocie (50-249 angajați)

4. întreprindere mare (peste 249 angajați)

5. ONG (asociație, fundație)/ patronat

6. altă formă juridică (persoană fizică care intenționează să înființeze o întreprindere, etc.)

5

La întrebarea: “V-ati confruntat cu bariere/piedici administrative la iniţierea, derularea sau

consolidarea afacerii dvs?”, 78% dintre cei chestionaţi au răspuns afirmativ.

Printre barierele administrative care i-au afectat cel mai mult, respondenții au menționat în principal lipsa soluțiilor e-Government, procedurile îndelungate și complicate de autorizare, costurile administrative ridicate și numeroase taxe parafiscale, astfel:

78%

17%

5%

1. da

2. nu

3. alt răspuns

6

proceduri complicate de autorizare/înregistrare: 18.9% proceduri îndelungate de autorizare/înregistrare: 16.7% costuri administrative ridicate: 14.4% numeroase taxe parafiscale: 12.8% perioadă mică de valabilitate a autorizației, cu necesitatea reluării procedurilor:

11.1% lipsa soluțiilor e-Government (lipsa unor informații actualizate accesibile pe

internet, posibilitatea descărcării de formulare, de completare și transmitere online, inclusiv pentru plata taxelor): 25%

alt răspuns: 1.1%.

În categoria "alte răspunsuri", au fost menționate următoarele aspecte:

Taxele fiscale pentru costurile angajaților; In domeniul de activitate al societății pe care o administrez am nevoie de angajați cu

norma parțială de munca, iar acest aspect mă obliga la plata unor contribuții raportate la o norma de lucru intreaga, ceea ce dublează costurile nejustificat;

Legi care impun investiții costisitoare și nejustificate (ex.: dotarea cu sisteme de monitorizare video și antiefracție a fiecărui punct de lucru al unei societăți ce comercializează metale prețioase);

Autorizarea activității comerciale la nivelul Primăriei Sibiu.

De remarcat faptul ca daca prioritizam solutionarea aspectelor semnalate cu privire la barierele administrative, ar trebui tratate cu urgentă soluții e-Government, respective simplificarea procedurilor de autorizare/înregistrare din perspective digitalizarii si reducerea costurilor administrative ridicate.

Majoritatea covârșitoare a respondenților (91%) au considerat că este necesară înființarea unui departament de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare, măsură care apare și în Programul de Guvernare.

91%

4%5%

1. da

2. nu

3. alt răspuns

7

Respondenții au menționat mai multe domenii în care sunt necesare măsuri urgente de debirocratizare și simplificare a procedurilor, în principal domeniul fiscal, al programelor cu finanțare UE/buget, domeniul autorizării/funcționării întreprinderilor, achizițiilor publice și relațiilor de muncă, astfel:

1. domeniul autorizării funcționării societăților comerciale 16% 2. domeniul fiscal și de procedură fiscală 16% 3. accesarea și implementarea proiectelor cu finanțare europeană 16% 4. accesarea și implementarea proiectelor cu finanțare de la bugetul de stat 12% 5. domeniul înregistrării societăților comerciale 11% 6. domeniul achizițiilor publice 10% 7. domeniul relațiilor de muncă 9% 8. domeniul securității și sănătății în muncă 8% 9. alte domenii 1%

Este evident ca distributia raspunsurilor este uniforma, întreprinzătorii având așteptări să fie adoptate măsuri urgente de debirocratizare și simplificare a procedurilor în principal în domeniul autorizării funcționării societăților comerciale, domeniul fiscal și de procedură fiscală și domeniul accesării și implementării proiectelor cu finanțare europeană.

Respondenții au menționat următoarele autorizații/avize/acorduri de funcționare a întreprinderilor, pentru care sunt necesare măsuri urgente de debirocratizare/simplificare a procedurilor:

11%

16%

16%

10%

13%

16%

9%

8% 1%

1. domeniul înregistrării societăților comerciale:

2. domeniul autorizării funcționării societăților comerciale

3. domeniul fiscal și de procedură fiscală

4. domeniul achizițiilor publice

5. accesarea și implementarea proiectelor cu finanțare de la bugetul de stat

6. accesarea și implementarea proiectelor cu finanțare europeană

7. domeniul relațiilor de muncă

8

1. autorizația sanitară 44% 2. autorizația sanitar-veterinară 43% 3. autorizația PSI 87% 4. aviz pentru amplasarea reclamei luminoase 46% 5. certificate de clasificare a unităților de cazare 20% 6. autorizația pentru casele de schimb valutar 11% 7. autorizația de funcționare de la primarie 64% 8. autorizația de mediu 71% 9. autorizația ITM și protecția muncii 40% 10. aviz pentru difuzarea de muzică (restaurant, cafenele, etc) 18% 11. autorizația de la Ministerul de Interne pentru protecție și pază (firme

de securitate, etc) 23% 12. aviz de la comisia de supraveghere (firme de asigurare, leasing, etc) 9% 13. alte avize și autorizații 9%

La categoria răspunsuri pentru "alte avize și autorizații", menționăm:

Pentru difuzare muzica sunt 3 organisme care solicita plati de taxe. In scop ambiental este relativ ok, însă daca aplici pentru scop lucrativ se cer procente din venituri. De exemplu in domeniul aerobic/dans se solicita 1.5% din încasările pe respectivul domeniu. Este practic imposibil de achitat exact, deoarece in sala de fitness abonamentele sunt generale;

Certificatul de Urbanism.

Cel mai mare numar de raspunsuri l-au intrunit autorizația PSI, autorizația de mediu, autorizația de funcționare de la primarie, autorizația de la Ministerul de Interne pentru protecție și pază (firme de securitate, etc).

Ca măsuri generale urgente și strict necesare de debirocratizare și simplificare a procedurilor respondenții au menționat următoarele:

17

18

27

13

9419

22

16

9

135 2

1. autorizația sanitară

2. autorizația sanitar-veterinară

3. autorizația PSI

4. aviz pentru amplasarea reclamei luminoase

5. certificate de clasificare a unităților de cazare

6. autorizația pentru casele de schimb valutar

7. autorizația de funcționare de la primarie

8. autorizația de mediu

9. autorizația ITM și protecția muncii

10. aviz pentru difuzarea de muzică (restaurant, cafenele, etc)

11. autorizația de la Ministerul de Interne pentru protecție și pază (firme de securitate, etc)12. aviz de la comisia de supraveghere (firme de asigurare,leasing, etc)

9

1. elaborarea și implementarea de planuri concrete pentru reducerea sarcinilor administrative la nivelul fiecărui minister/instituție publică și la nivel național

6%

2. înființarea unui ghișeu unic online pentru informarea întreprinzătorilor, privind procedurile de înființare/autorizare/licențiere, obligațiile și termenele legale, contravențiile și alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi și pe coduri CAEN 11% 3. generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice

9% 4. generalizarea posibilității descărcării de formulare, precum și completarea și transmiterea lor online

9% 5. generalizarea plăților electronice pentru taxele de autorizare

9% 6. reanalizarea perioadei de validitate a autorizațiilor/licențelor și mărirea duratei acestora pentru reducerea birocrației 7%

7. evaluarea ex-post de impact a tuturor procedurilor administrative sau efectuarea unui audit instituțional anual independent/analiza sociologică tip barometru, din perspectiva sarcinii birocratice pentru întreprinzători

4% 8. generalizarea eliminării cerinței de depunere a copiilor legalizate după documente, pentru reducerea costurilor notariale 8%

9. reducerea masivă a numărului de autorizații și taxe 9%

10. generalizarea transferului electronic al datelor între instituții și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor "doar o singură dată"

8%

11. publicarea de ghiduri, formulare, cereri tip, aplicații model pentru întreprinzători 7%

12. crearea unei rețele tematice naționale pentru îmbunătățirea politicilor publice care susțin debirocratizarea și simplificarea procedurilor aplicabile mediului de afaceri, formată din reprezentanți ai ONG-urilor, partenerilor sociali, reprezentanți ai autorităților și instituțiilor publice

5% 13. înființarea de centre de servicii specializate pentru întreprinzători, pentru soluții imediate la nevoile lor

8% 14. alte propuneri cu caracter general 0%

La categoria răspunsuri pentru "alte propuneri cu caracter general" au fost menționate următoarele:

10

Existenta unei platforme cu toti agentii economici si situatia lor (popriri, dosare, petitii etc) pentru a putea verifica si lua actiune imediat pt evitarea aparitia unor probleme.

Existenta unor reguli general valabile pentru institutiile subordate (de ex: in prezent exista diferente intre documentele solicitate de catre sucursalele aceleasi banci, de catre oficiile registrului comertului din 2 localitati diferite sau agentii de implementare coordonate de acelasi minister);

Reactualizarea codurilor caen adaptate noilor afaceri si domenii; Autorizația de construcție.

Ca măsuri specifice/propuneri concrete pentru debirocratizare și simplificarea procedurilor aferente autorizațiilor/avizelor/acordurilor de funcționare a întreprinderilor respondenții au menționat următoarele:

1. Măsuri specifice de simplificare pentru autorizația sanitară: • Completarea si depunerea documentelor online, cu ajutorul semnăturii digitale; • De depus o cerere cu datele de identificare, iar la verificarea de către reprezentanții autorității

DSP sa se verifice documentele necesare autorizării; • Scurtarea termenelor de procesare a documentelor depuse in vederea obținerii autorizației,

clarificarea documentelor necesare in vederea obținerii autorizației; • Declarație pe propria răspundere; • Prin Legea Prevenirii, trebuie sa vină cei care eliberează avizele sa constate starea de fapt, sa

explice ce trebuie făcut pentru conformare, pentru toate avizele. 2. Măsuri specifice de simplificare pentru autorizația sanitar-veterinară: • Completarea si depunerea documentelor online; • Consultant pentru agenții economici; • Scurtarea termenelor de inspecție, autorizarea de liberi profesioniști pentru a realiza inspecții; • Declarație pe propria răspundere.

6%

11%

9%

9%

9%

7%

4%

8%

9%

8%

7%

5%

8%

0%

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12%

1. ELABORAREA ȘI IMPLEMENTAREA DE PLANURI CONCRETE …

2. ÎNFIINȚAREA UNUI GHIȘEU UNIC ONLINE PENTRU …

3. GENERALIZAREA FOLOSIRII MIJLOACELOR ELECTRONICE …

4. GENERALIZAREA POSIBILITĂȚII DESCĂRCĂRII DE FORMULARE, …

5. GENERALIZAREA PLĂȚILOR ELECTRONICE PENTRU TAXELE DE …

6. REANALIZAREA PERIOADEI DE VALIDITATE A …

7. EVALUAREA EX-POST DE IMPACT A TUTUROR PROCEDURILOR …

8. GENERALIZAREA ELIMINĂRII CERINȚEI DE DEPUNERE A …

9. REDUCEREA MASIVĂ A NUMĂRULUI DE AUTORIZAȚII ȘI TAXE

10. GENERALIZAREA TRANSFERULUI ELECTRONIC AL DATELOR …

11. PUBLICAREA DE GHIDURI, FORMULARE, CERERI TIP, APLICAȚII …

12. CREAREA UNEI REȚELE TEMATICE NAȚIONALE PENTRU …

13. ÎNFIINȚAREA DE CENTRE DE SERVICII SPECIALIZATE PENTRU …

14. ALTE PROPUNERI CU CARACTER GENERAL

11

3. Măsuri specifice de simplificare pentru autorizația PSI: • Depunere online; • Primirea de documente si eliberarea acestora de către ISU si nu de alte firme autorizate; • Sa existe un reprezentant ISU care sa ofere consultantă agenților economici; • Declarație pe propria răspundere; • Proceduri standardizate si ghiduri, clare si ușor de aplicat, inclusiv online, adaptate

specificului întreprinderii (in funcție de sectorul de activitate si mărimea companiei); • Proceduri standardizate, accesibile online și în mod gratuit. 4. Măsuri specifice de simplificare pentru avizul necesar amplasării reclamei luminoase: • Forma simplificata, nu cu demersuri de obținere Certificat de urbanism, avize si acorduri si

apoi Autorizație de construire (a durat 1 si 1/2 ani numai obținerea autorizației), eliminarea obligativității proiectului tehnic, eliminarea obligativității proiectului tenic, avizarea in maximum 30 zile;

• O taxa percepută in functie de mărimea reclamei. 5. Măsuri specifice de simplificare pentru certificatele de clasificare a unităților de cazare: • Consultant pentru agenții economici. 6. Măsuri specifice de simplificare pentru autorizația pentru casele de schimb valutar: • Consultant pentru agenții economici. 7. Măsuri specifice de simplificare pentru autorizația de funcționare de la primărie: • Depunere online, verificare stare dosar; • Crearea de registre de tip e-guvernare pentru obținerea unor autorizații sau completarea unor

declarații; • Servicii online; • Reducerea complexității dosarului de autorizare; • Solicitarea unui număr mai mic de acte in dosar si termenul de eliberare mai mic, transmitere

documente online; • Eliminarea obligativității acestei autorizații pentru spatii comerciale foarte mici (sub 10 m2) cu

acces direct din strada/trotuar, care nu prezinta riscuri majore pentru populație chiar si in cazul in care clădirea are risc seismic ridicat;

• Sa se anunțe orarul serviciilor primăriei; • Depunerea documentație online; posibilitatea de începere a activității pe propria răspundere

pentru a nu bloca afacerea; în Sibiu trebuie sa aștepți vizita unei comisii formate dintr-un inspector de la primărie si un polițist local. Daca deschizi activitatea anterior vizitei, riști suspendarea activitatii. Si vin după mult timp de la depunerea actelor, timp in care ai activitatea blocata;

• Crearea unei platforme online. 8. Măsuri specifice de simplificare pentru autorizația de mediu: • Depunere online, verificare stare dosar; • Micșorarea termenelor pentru obținerea autorizației si transmiterea unei singure solicitări de

clarificări cu privire la documentele lipsa/incorecte/ incomplete; • Reducerea perioadei de publicare a anunțului pentru agenții economici; • Proceduri standardizate si ghiduri, clare si ușor de aplicat, inclusiv online, adaptate

specificului întreprinderii (in funcție de sectorul de activitate si mărimea companiei); • Depunerea documentelor suport online; • Reducerea perioadei de emitere a autorizației, reducerea numărului de documente solicitate.

12

9. Măsuri specifice de simplificare pentru autorizația ITM și protecția muncii: • Depunere online, verificare stare dosar; • Consultant pentru agenții economici.

10. Măsuri specifice de simplificare pentru avizul aferent difuzării de muzică (restaurant, cafenele, etc):

• O singura taxa într-un singur loc, iar autorizația sa fie disponibila pe site-ul autorității emitente, fără sa fie nevoie de original sau copie autorizata;

• Un singur organism de colectare, taxe clare, nu exprimate în procent din încasări. 11. Măsuri specifice de simplificare pentru autorizația de la Ministerul de Interne pentru

protecție și pază (firme de securitate, etc): • Primirea de documente si eliberarea acestora de către Poliție, nu de alte firme autorizate; • Un consultant pentru întocmire dosar; • Proceduri standardizate si ghiduri, clare si ușor de aplicat, inclusiv online, adaptate

specificului întreprinderii (in funcție de sectorul de activitate si mărimea companiei). 12. Măsuri specifice de simplificare pentru aviz de la comisia de supraveghere (firme de

asigurare, leasing, etc): • Informații și proceduri on-line; • Consultant pentru agenții economici. 13. Măsuri specifice de simplificare pentru alte avize și autorizații: • In condițiile in care cei care desfășoară activități comerciale au fost practic obligați sa-si

schimbe casele de marcat, dorindu-se o transparență a operațiunilor, prin introducerea unui sistem online, același lucru ar trebui sa facă toate instituțiile statului pentru a elimina timpul de așteptare la ghișee. In alte tari totul se face online, indiferent dacă e vorba de o persoană fizică sau juridică;

• Consultant pentru agenții economici, timp mai scurt de rezolvare, renunțarea la copii depuse; • Eliminarea condițiilor de brevet si/sau similar pentru șefii punctelor de lucru ale agențiilor de

turism.

În concluzie, sunt necesare măsuri de implementare la timp a prevederilor incluse în Programul de Guvernare 2017-2020, privind:

înființarea departamentului de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare;

simplificarea procedurilor de debirocratizare, în special pentru micii întreprinzători;

reducerea masivă a numărului de taxe parafiscale;

reducerea numărului de proceduri administrative/declarații necesare inițierii/consolidării unei afaceri;

simplificarea procedurilor de achiziții pentru beneficiarii privați.

13

Măsurile de debirocratizare și simplificare a procedurilor de autorizare trebuie să vizeze cu prioritate domeniile: autorizarea funcționării/reformarea licențelor, fiscal/procedură fiscală, programele cu finanțare UE/buget, achizițiile publice și relațiile de muncă.

În domeniul autorizării funcționării întreprinderilor, sunt necesare măsuri urgente de simplificare pentru autorizația PSI, autorizația de mediu, avizul pentru difuzarea de muzică (restaurant, cafenele, etc) și elaborarea planului de pază, potrivit legislației privind paza obiectivelor, bunurilor și valorilor.

Se solicitată adoptarea în regim de urgență a următoarelor măsuri generale de debirocratizare și simplificare a procedurilor:

Îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online, precum și asigurarea funcționării corespunzătoare a punctului de contact unic: - generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor

publice, inclusiv a posibilității descărcării/completării/transmiterii online de formulare; - generalizarea plăților electronice și a metodelor electronice de comunicare în timp real

între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili; - generalizarea transferului electronic al datelor între instituții și implementarea principiului

depunerii documentelor și informațiilor "doar o singura dată";

Înființarea unui ghișeu unic online pentru informarea întreprinzătorilor privind procedurile de înființare/autorizare/licențiere, obligațiile și termenele legale, contravențiile și alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi și pe coduri CAEN;

Punct unic de contact pentru sesizarea problemelor birocratice, în aplicarea măsurii din Small Business Act (SBA): “să stabilească un punct de contact unde părțile interesate să poată semnala reglementările sau procedurile considerate drept disproporționate și/sau care împiedică inutil activitățile IMM-urilor”;

Reanalizarea perioadei de validitate a autorizațiilor/licențelor și mărirea duratei acestora;

Publicarea de ghiduri, formulare, cereri tip, aplicații model pentru întreprinzători;

Evaluarea ex-post de impact a tuturor procedurilor administrative sau efectuare a unui audit instituțional anual independent/analiză sociologică tip barometru, din perspectiva sarcinii birocratice pentru întreprinzători.

Trebuie valorificate bunele practici la nivel european în domeniul debirocratizării:

Platformă online unică și punct de contact unic pentru întreprinzători, cu agenți aflați permanent la dispoziția lor și parteneriat cu mediul de afaceri (ex: În Berlin pentru toate problemele legate de mediul de afaceri există un singur punct de contact, dar și o platformă online unică. Un număr de 200 de agenți sunt la dispoziția cetățenilor de luni până vineri. În anul 2009, a fost deschis un parteneriat cu toți oamenii de afaceri și proprietarii de companii);

Înființarea de centre de servicii pentru întreprinzători pentru soluții imediate la nevoile lor (ex: Pentru a lupta împotriva birocrației din anul 2000, autoritățile din Berlin au înființat 60 de centre de servicii unde cetățenii se pot adresa și pot găsi soluții imediate la nevoile lor);

14

Numărul unic unde toți cetățenii sesizează problemele birocratice (ex: În anul 2006 a fost introdus în Berlin numărul unic 115, unde toți cetățenii sesizează problemele birocratice);

Digitalizarea în întregime a administrației la nivel local (ex: Din 2013, 80 de aplicații pentru managementul companiilor sunt disponibile online. Întregul proces administrativ la nivelul orașului Berlin va fi digitalizat până în anul 2022);

Cont online pentru fiecare cetățean pentru a-și putea gestiona de la distanță formularele și plățile (ex: Fiecare parizian are posibilitatea creării unui cont online pentru a-și putea gestiona de la distanță o serie de date. Tot online se pot face diverse întâmpinări ori solicitări către diverse instituții ale primăriei, iar parizienii au acces la toate facturile și documentele care le-au mai fost eliberate în trecut);

Organizarea de consultări publice pentru o mai bună administrare (ex: la consultarea publică organizată de autoritățile din Paris, au fost colectate 300 de propuneri la nivelul orașului și alte 200 de propuneri sectoriale pentru o mai bună administrare a orașului).

III. INFORMAŢII GENERALE RELEVANTE/PRIORITĂŢI, POLITICI ŞI CADRU JURIDIC EXISTENT

3.1. CONTEXT EUROPEAN

Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - „Gândiţi mai întâi la scară mică”: Prioritate pentru IMM-uri

Un “Small Business Act” pentru Europa {SEC(2008) 2101} {SEC(2008) 2102} a vizat ameliorarea abordării strategice generale a spiritului antreprenorial, stabilirea principiului „Gândiți mai întâi la scară mică” în definiția politicilor, definirea unui ansamblu de 10 principii menite să ghideze concepția și punerea în aplicare a politicilor atât la nivel UE, cât și la nivelul statelor membre, pentru promovarea creșterii IMM-urilor.

În cuprinsul Comunicării „Gândiţi mai întâi la scară mică”: Prioritate pentru IMM-uri, Un “Small Business Act” pentru Europa, se menționează:

“UE și statele membre ar trebui să elaboreze norme în conformitate cu principiul ”Gândiți mai întâi la scară mică”, ținând cont de caracteristicile IMM-urilor atunci când elaborează legislația și simplificând cadrul de reglementare existent”.

“Constrângerea cea mai dificilă menționată de IMM-uri este respectul normelor administrative. Într-adevăr, sarcina reprezentată de obligațiile de reglementare și administrative ale IMM-urilor este disproporționată prin comparație cu cea suportată de întreprinderile mai mari. Conform estimărilor, pentru fiecare euro per salariat cheltuit de

o mare întreprindere în virtutea unei obligații reglementare, o întreprindere mică ar putea să cheltuiască în medie până la 10 EUR1. În UE, 36% din IMM-uri declară că

1 Raportul grupului de experți “Models to Reduce the Disproportionate Regulatory burden on SMEs” („Modele de reducere a obligațiilor de reglementare disproporționate impuse IMM-urilor”), mai 2007.

15

formalitățile administrative au reprezentat o piedică pentru activitățile lor comerciale în ultimii doi ani”.

“Comisia se angajează iar statele membre sunt invitate:

să se asigure că rezultatele politicii aplicate sunt atinse, impunând minimizarea

costurilor și sarcinilor întreprinderilor, inclusiv prin intermediul unei ansamblu coerent de instrumente cum ar fi recunoașterea mutuală, autoreglementarea sau coreglementarea, pentru a obține rezultatele scontate;

să evalueze în mod riguros impactul viitoarelor inițiative legislative și administrative privind IMM-urile („testul IMM”) și să țină seama de rezultatele acestei evaluări în momentul elaborării propunerilor;

să consulte părțile interesate, inclusiv organizațiile de IMM-uri, cu cel puțin opt săptămâni înainte de prezentarea unei propuneri legislative sau administrative care ar

avea repercusiuni asupra întreprinderilor;

să instaureze măsuri specifice pentru întreprinderile mici și pentru microîntreprinderi, cum sunt derogările, perioadele de tranziție și scutirile, în special în ceea ce privește obligațiile de informare și de declarare, precum și alte abordări adaptate acestor întreprinderi, de câte ori se justifică”.

În cuprinsul Raportului Comisiei: “Reducerea la minimum a sarcinii normative impuse IMM-

urilor. Adaptarea reglementărilor UE la necesitățile microîntreprinderilor”, sunt evidențiate următoarele aspecte:

Comisia ia măsuri pentru a elabora propuneri legislative favorabile IMM-urilor, cum ar fi cea referitoare la scutirea microentităților de obligațiile juridice inutile care decurg din directivele contabile. Comisia este ferm hotărâtă să evalueze impactul legislației noi sau revizuite asupra IMM-urilor prin procesul său bine dezvoltat de evaluare a impactului și evaluează, de asemenea, periodic în ce măsură legislația își atinge obiectivele. Prin „Small Business Act” (SBA) și Actul privind piața unică (SMA), Comisia ia măsuri pentru a facilita accesul IMM-urilor la finanțare, aceasta fiind una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă IMM-urile în contextul crizei actuale. Sunt în curs de a fi adoptate ample măsuri de simplificare pentru a ajuta IMM-urile să participe la programele finanțate de UE. Cea mai recentă propunere a Comisiei privind politica de coeziune, de exemplu, a introdus un set de norme comune pentru cele cinci fonduri în cauză, inclusiv metode simplificate de rambursare, care vor simplifica în mod semnificativ condițiile de acces al IMM-urilor la fondurile UE.

O parte deloc nesemnificativă din costurile care revin întreprinderilor provine din completarea sau păstrarea de documente și înregistrări sau din faptul că aceste întreprinderi sunt supuse inspecțiilor în cursul cărora trebuie să își demonstreze conformitatea cu reglementările. Aceste costuri pot fi eliminate total sau parțial sau adesea pot fi reduse pentru întreprinderile mici. În cazul în care legile se axează pe procese, cum ar fi cele referitoare, de exemplu, la standardele de igienă, la obligațiile de recuperare sau la alte dispoziții similare, Comisia încearcă să aplice abordări adaptate, care să fie mai simple și să evite necesitatea ca întreprinderile să parcurgă manuale întregi de reguli pentru a identifica părțile care li se aplică.

Exercițiul de verificare a identificat o gamă largă de acte legislative care conțin scutiri. Ar trebui să se facă o distincție între diferitele situații: în unele situații, IMM-urile sunt excluse în întregime din domeniul de aplicare al legislației; în alte cazuri, legislația se aplică IMM-urilor, dar se acordă scutiri în funcție de dimensiunea întreprinderii; în sfârșit, legislația se aplică IMM-urilor, însă cerințele sunt mai puțin stricte.

16

În timp ce obiectivul general este acela de a aplica scutiri întreprinderilor mici, aceste scutiri sunt definite de la caz la caz, cu praguri diferite, ținând seama de natura specifică a sectorului și de obiectivul general al legislației.

Legislație adaptată:

o În anumite domenii, cerințele nu ar trebui să fie aceleași pentru întreprinderile de mari dimensiuni și pentru cele de mici dimensiuni. Prin urmare, Comisia, respectând dorințele părților interesate, elaborează legislație în domeniul contabil care va opera distincții clare cu privire la obligațiile care revin fiecărei categorii de întreprinderi (mari, mijlocii, mici și microîntreprinderi). Un alt exemplu în acest sens este reforma în curs a normelor UE privind protecția datelor, care analizează modul în care ar putea fi atenuată o parte din sarcina impusă de legislație microîntreprinderilor și IMM-urilor prin introducerea unor obligații mai puțin stricte, în măsura posibilului, fără a aduce atingere protecției drepturilor fundamentale.

o Modernizarea directivei privind transparența va atenua unele dintre obligațiile legate de cotarea la bursă a întreprinderilor și va face piețele de capital mai atractive pentru IMM-uri.

o Pe lângă nucleul de norme comune pentru cele cinci fonduri relevante introduse prin recenta propunere a Comisiei privind politica de coeziune, este planificată continuarea procesului de simplificare pentru viitorul program de cercetare și inovare al UE - Orizont 2020, în special pentru a spori participarea IMM-urilor.

În cuprinsul Raportului Comisiei: “Reducerea la minimum a sarcinii normative impuse IMM-

urilor. Adaptarea reglementărilor UE la necesitățile microîntreprinderilor”, este evidențiată necesitatea debirocratizării pentru IMM-uri:

“Pentru a consolida accentul pus pe aplicarea de scutiri și introducerea de legislație adaptată pentru microîntreprinderi și IMM-uri, Comisia a început să facă demersuri pentru a inversa sarcina probei. Din ianuarie 2012, elaborarea de către Comisie a tuturor propunerilor legislative viitoare se va baza pe premisa că în special microîntreprinderile ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare a legislației propuse, cu excepția cazului în care se poate demonstra proporționalitatea includerii acestora. Demonstrarea acestui lucru reprezintă un element nou ce urmează a fi inclus în testul IMM. Astfel modificat, testul va inversa de facto sarcina probei și va axa elaborarea legislației UE pe situația specifică a IMM-urilor și a microîntreprinderilor.

Începând cu aceeași dată, Comisia va garanta, de asemenea, că, în cazurile în care microîntreprinderile trebuie să fie incluse în domeniul de aplicare a propunerilor sale legislative din motive mai generale de politică publică, propunerile vor fi justificate prin introducerea unei dimensiuni specifice microentităților în „Testul IMM” care face parte din evaluarea impactului. În aceste cazuri, se va încerca să se recurgă la soluții adecvate și la regimuri mai laxe. Întrucât argumentele și motivele pentru aplicarea unor regimuri mai laxe devin tot mai vizibile, ar trebui să fie, de asemenea, mai ușor să se urmărească poziția IMM-urilor și a microîntreprinderilor pe întreg parcursul procesului decizional.”

Pentru a realiza această schimbare majoră de politică și pentru a garanta urmărirea acesteia în etapa punerii în aplicare, Comisia va stabili un tabel de bord , actualizat anual, care va indica:

- toate scutirile și regimurile mai laxe propuse de Comisie pentru IMM-uri și microîntreprinderi, precum și alte propuneri al căror impact asupra operatorilor de dimensiuni mai mici a fost identificat ca fiind important;

17

- modul în care acestea se modifică pe parcursul procesului de codecizie, precum și rezultatul final al legislației, astfel cum este adoptat de Parlamentul European și de Consiliu;

- punerea în aplicare ulterioară a acestor dispoziții de către fiecare stat membru, acordând o atenție deosebită evidențierii „reglementării excesive”, în cazul constatării acesteia la nivel național sau regional.

Acest lucru va permite tuturor părților interesate să identifice domeniile în care se înregistrează progrese sau domeniile în care, în diferite etape ale ciclului legislativ al UE, s-a decis să se revină asupra simplificării etc.”.

În cuprinsul “Rezoluției Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile): competitivitate și oportunități de afaceri (2012/2042(INI)), 2014/C 68 E/06” din 23 octombrie 2012, se menționează că Parlamentul European “sprijină cu fermitate accentul pus pe microîntreprinderi în cadrul unui „test IMM” consolidat și ia act de conceptul de excludere prestabilită a microîntreprinderilor din orice documente legislative propuse; cu toate acestea, consideră că ar putea fi aplicată o scutire doar în cazul în care nevoile

specifice ale IMM-urilor nu pot fi abordate prin soluții adaptate sau prin regimuri mai puțin împovărătoare, după cum se demonstrează în „testul IMM”; prin urmare, insistă pe înființarea unei microdimensiuni ca parte inerentă a testării IMM-urilor, pentru a evalua sistematic toate opțiunile disponibile; reamintește faptul că nicio scutire sau soluție adaptată nu ar trebui să încalce cerințele fundamentale ale UE legate de sănătatea și siguranța la locul de muncă, drepturile fundamentale ale lucrătorilor din UE sau principiile fundamentale ale legislației UE în materie de mediu; subliniază faptul că, atunci când microîntreprinderile sunt incluse în domeniul de aplicare a unei dispoziții în cel mai amplu sens, motivul pentru această includere ar trebui demonstrat clar de

rezultatele testului IMM”.

3.2. PRINCIPIILE REGLEMENTĂRII INTELIGENTE LA NIVELUL UE

Pentru ca normele și acțiunile UE să dea rezultate mai bune, Comisia dorește să se asigure că procesele de legiferare și de elaborare a politicilor sunt mai transparente și mai deschise contribuțiilor celor vizați. Prin urmare, procesul de legiferare se bazează pe date concrete și se desfășoară în mod transparent, implicând cetățenii și părțile interesate (întreprinderi, autorități publice, cercetători etc.).

Comisia identifică în ce domenii ar putea fi îmbunătățit corpusul legislativ actual. De asemenea, atunci când propune noi politici și norme, se concentrează asupra acțiunilor în care intervenția UE este cu adevărat necesară și asupra eficienței acestora.

Aplicând toate aceste principii, Comisia își va putea atinge obiectivele cu costuri și sarcini administrative minime. Această direcție răspunde, de asemenea, preocupărilor exprimate de cetățenii UE.

O mai bună legiferare ar trebui să garanteze:

că procesul decizional este deschis și transparent că cetățenii și părțile interesate pot formula observații în toate etapele procesului de legiferare

și de elaborare a politicilor

18

că acțiunile UE pleacă de la date concrete și de la o bună înțelegere a impactului pe care îl pot avea acestea

că sarcinile de reglementare pentru întreprinderi, cetățeni și administrațiile publice sunt menținute la un nivel minim.

Principii generale pentru o mai bună legiferare

Instrumentul #1 Principii, proceduri și excepții Instrumentul #2 Programul privind o reglementare adecvată și funcțională și platforma

REFIT Instrumentul #3.Rolul Comitetului de analiză a reglementării Instrumentul #4.O mai bună legiferare, bazată pe date concrete Instrumentul #5.Temei juridic, subsidiaritate și proporționalitate Instrumentul #6.Planificarea și validarea inițiativelor Instrumentul #7.Elaborarea de foi de parcurs, foi de parcurs pentru evaluări și evaluări inițiale

ale impactului

Cum se realizează o evaluare a impactului

Introducere Instrumentul #8.Ce etape trebuie urmate pentru a realiza o evaluare a impactului? Instrumentul #9.Când este necesară o evaluare a impactului? Instrumentul #10.Programe și instrumente financiare Instrumentul #11.Inițiative ale partenerilor sociali Instrumentul #12.Formatul raportului de evaluare a impactului Instrumentul #13.Cum se realizează o evaluare a impactului Instrumentul #14.Cum se analizează problemele Instrumentul #15.Evaluarea și gestionarea riscurilor Instrumentul #16.Cum se stabilesc obiectivele Instrumentul #17.Identificarea opțiunilor de politică Instrumentul #18.Alegerea instrumentelor de politică

Identificarea impactului - evaluări ale impactului, evaluări și verificarea adecvării

Instrumentul #19.Identificarea impactului Instrumentul #20.Competitivitate sectorială Instrumentul #21.Cercetare și inovare Instrumentul #22.Testul IMM-urilor Instrumentul #23.Concurență Instrumentul #24.Piața internă Instrumentul #25.Prevenirea fraudei Instrumentul #26.Comerțul exterior și investițiile Instrumentul #27.Economia și societatea digitală și TIC Instrumentul #28.Drepturile fundamentale și drepturile omului Instrumentul #29.Ocuparea forței de muncă, distribuirea veniturilor, condițiile de muncă,

protecția socială și incluziunea socială Instrumentul #30.Educație, formare, cultură și tineret Instrumentul #31.Impactul asupra sănătății Instrumentul #32.Consumatori

19

Instrumentul #33.Impactul teritorial Instrumentul #34.Țările în curs de dezvoltare Instrumentul #35.Utilizarea eficientă a resurselor

Punerea în aplicare, transpunerea și elaborarea propunerilor

Instrumentul #36. Planul de punere în aplicare Instrumentul #37. Verificarea transpunerii Instrumentul #38. Elaborarea expunerii de motive Instrumentul #39. Documente de orientare care conțin o interpretare juridică a legislației UE Instrumentul #40. Actele delegate și de punere în aplicare

Monitorizarea aplicării unei intervenții

Instrumentul #41. Măsuri și indicatori de monitorizare Instrumentul #42. Prevederi legale privind monitorizarea și evaluarea

Evaluări și verificări ale adecvării

Introducere Instrumentul #43. Ce se înțelege prin evaluare și când este necesară? Instrumentul #44. Planificarea și planul de evaluare cincinală Instrumentul #45. Cum se efectuează o evaluare proporțională Instrumentul #46. Conceperea evaluării Instrumentul #47. Criteriile de evaluare și întrebări conexe Instrumentul #48. Desfășurarea evaluării Instrumentul #49. Documentul de lucru care face obiectul evaluării Instrumentul #50. Difuzarea rezultatelor evaluării Instrumentul #51. Planuri de acțiuni ulterioare Instrumentul #52. Evaluările în paralel și evaluările impactului

Consultarea părților interesate

Introducere Instrumentul #53. Strategia de consultare Instrumentul #54. Derularea activităților de consultare și de analiză a datelor Instrumentul #55. Informarea procesului de elaborare a politicilor - raport de sinteză Instrumentul #56. Mecanisme de feedback pentru părțile interesate

Metode, modele, costuri și beneficii

Instrumentul #57. Metode analitice pentru a compara opțiunile sau pentru a evalua performanțele

Instrumentul #58. Tipologia costurilor și beneficiilor Instrumentul #59. Metode de evaluare a costurilor și beneficiilor Instrumentul #60. Modelul standard pentru estimarea costurilor administrative Instrumentul #61. Utilizarea ratelor de actualizare Instrumentul #62. Utilizarea modelelor și metodelor analitice Instrumentul #63. Analiză bazată pe criterii multiple

20

Instrumentul #64. Analiza ciclului de viață Instrumentul #65. Utilizarea de mijloace vizuale și prezentarea datelor cantitative

Conținutul instrumentelor respective este cuprinzător, fiind disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/better-regulation-toolbox_2.pdf.

În cadrul reuniunii reprezentanților UE pentru IMM-uri din noiembrie 2013, Belgia a fost invitată să efectueze un studiu între statele membre pentru a vedea în ce măsură statele membre UE implementează testul IMM-urilor în țările lor .

Testele pentru IMM-uri au rolul de a verifica a priori impactul noilor reglementări asupra IMM-urilor. Dacă s-ar putea produce efecte negative serioase, acest lucru ar putea fi un motiv pentru care statele ar trebui să adapteze reglementările sau să ia măsuri de atenuare pentru anumite categorii de IMM-uri.

Studiul a condus la întrebări precum:

- în ce cazuri este efectuat un test IMM; - cum sunt consultate părțile interesate; - ce impacturi sunt măsurate și cum se realizează acest lucru.

În același timp, se pot face comparații cu răspunsurile unui studiu similar din 2011.

Rezultatele sondajului din anul 2014 sunt prezentate și analizate pe larg în raportul: “ EU member states reporting about their SME-test”, disponibil la adresele: https://ccir.ro/wp-content/uploads/2014/11/Report-EU-member-states-reporting-about-their-SME-test.pdf http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do=groupDetail.groupDetailDoc&id=26384&no=4.

Capitolele 1 și 2 din acest raport analizează recomandarea Comisiei Europene privind testul IMM-urilor în statele membre și testul IMM-urilor aplicat de Comisia Europeană pentru propriile sale reglementări.

La întrebarea dacă statele membre au realizat testul IMM-urilor și daca este standardizat în cadrul serviciilor, 83% dintre țări au răspuns la chestionarul din anul 2014 că au un anumit tip de test pentru IMM-uri, pe lângă evaluarea impactului reglementării sau ca parte a acestuia. După cum se poate observa în acest raport, majoritatea țărilor care au avut deja un test pentru IMM-uri în 2011, au făcut schimbări în următorii ani, legate de conținutul sau de aplicarea testului. Câteva țări care nu dispun în prezent de un test IMM sau de un test comparabil, elaborează în prezent un test specific pentru IMM-uri, care ar trebui să înceapă să fie aplicat în 2015 sau 2016. Astfel, toate țările participante se conformează aparent principiului aplicând un test pentru IMM-uri în cazurile în care consideră că acest lucru ar putea fi util.

În 2014, pentru 70% din toate țările, proiectarea testului IMM-urilor a fost în mare parte standardizată pentru servicii: 40% dintre țările care au răspuns au avut un test complet standardizat pentru IMM-uri în rândul serviciilor, alte 30% aveau șabloane centralizate și orientări.

În 2011, gradul de standardizare a fost un pic mai mic în rândul statelor membre.

21

În 2014, în 85% din statele membre, fiecare serviciu guvernamental este pe deplin responsabil pentru efectuarea testului IMM. Aproximativ jumătate dintre acestea ar putea obține ajutor din partea unui birou colectiv de ajutor în acest scop. Doar 10% dintre țările care au răspuns au aplicat un test centralizat pentru IMM-uri, pe care nici o țară nu a raportat-o în 2011.

În 2014, 35% dintre țări au raportat că efectuează testul IMM-urilor "permanent" atunci când întreprinderile ar putea fi afectate. În comparație cu 2011, pentru unele țări, se pare că există o tendință de a aplica un test pentru IMM-uri mai rar. Acest lucru s-ar putea datora faptului că testul nu este obligatoriu pentru serviciile care trebuie aplicate, dar ar putea fi, de asemenea, deoarece acestea doresc doar să aplice testul, după cum au indicat unele țări, în cazurile în care întreprinderile par a fi afectate în mod semnificativ de reglementarea propusă. Pentru alte țări tendința pare a fi inversă. În mod evident, între statele membre există opinii diferite cu privire la cât de des ar trebui să se aplice testele IMM-urilor în anumite cazuri.

Astfel, pe de o parte există țări care, în general, preferă să aplice un test pentru IMM-uri aproape tuturor noilor reglementări ca un fel de procedură standard. Acest lucru pentru a fi siguri că posibilele impacturi asupra IMM-urilor sunt întotdeauna verificate. Acest lucru poate duce la riscul ca aceste țări să nu dispună de suficiente resurse pentru a aplica testul suficient de profund și din cauza faptului că resursele limitate sunt răspândite printre numeroasele teste efectuate.

Pe de altă parte, există țări care ar prefera să aplice testul IMM-urilor doar în cazurile în care consideră că este evident că noua reglementare ar putea afecta foarte mult IMM-urile. Odată ce legislația este selectată pentru a fi evaluată prin testul IMM, atunci ei pot folosi mai intens resursele lor limitate pentru fiecare test IMM aplicat. Pentru aceste țări, este esențial să se efectueze acest prim control de adecvare a legislației elaborate cu precizie, pentru a nu pierde din vedere consecințe importante pentru IMM-uri.

Cele mai multe organizații ale mediului de afaceri sunt în mod clar în favoarea aplicării adesea a testului pentru IMM-uri, și mai ales pe o bază obligatorie, pentru a se asigura că interesele IMM-urilor sunt bine luate în considerare. Cu toate acestea, s-au observat, de asemenea, că pentru anumite țări (cel puțin două) care aplică un test IMM este mai mult decât o analiză aprofundată a impactului asupra IMM-urilor.

În 2014, 45% din toate țările au răspuns că "consultă întotdeauna" părțile interesate ale IMM-urilor atunci când a fost aplicat un test IMM. Acestea erau aproape aceleași țări ca și în 2011. În rest, majoritatea țărilor (35%) au indicat că se consultă ad-hoc. În anumite țări (de exemplu, Austria, Danemarca, Ungaria și Letonia), consultarea părților interesate este obligatorie, fiind apreciată ca o bună practică, atât de către aceste state, cât și de către organizațiile mediului de afaceri. Aproape toate statele care au răspuns au menționat utilizarea meselor rotunde și consultărilor publice deschise. Mai mult de jumătate dintre state au indicat, de asemenea, că utilizează panouri de testare a antreprenorilor și contacte directe cu IMM-urile individuale.

În ceea ce privește reacțiile privind consultările din partea asociațiilor naționale, gradul de satisfacție a crescut în general, cu cât mai multe IMM-uri au fost consultate într-o țară. În unele tări s-a evidențiat necesitatea ca această consultare să se desfășoare cu mai mult timp înainte de elaborarea definitivă a legislației, pentru a lăsa suficient timp pentru procesul de consultare și pentru ca factorii de decizie să adapteze/modifice textul, pentru valorificarea punctelor de vedere exprimate. În țările în care această procedură se aplică, se consideră o bună practică

22

Aproape toate țările care au răspuns vor analiza, mai mult sau mai puțin frecvent, costurile de conformitate și economiile pentru IMM-uri (costuri financiare, materiale sau administrative).

Aproximativ jumătate analizează, de asemenea, impactul asupra competitivității și accesului pe piețe.

Aproximativ o treime dintre țări analizează, de asemenea, inovarea și cercetarea și dezvoltarea, accesul la finanțare, aspectele sociale și de mediu.

Unele țări au raportat că analizează mai multe aspecte decât cu trei ani înainte sau că au îmbunătățit analiza. În plus, aproximativ jumătate din toate țările au folosit "obligații simplificate de raportare pentru IMM-uri".

De asemenea, au fost adesea aplicate "campanii de informare specifice sau ghiduri de utilizare".

Reprezentanții IMM-urilor sunt uneori invitați să propună anumite măsuri de atenuare, deși guvernelor le revine decizia privind anumite măsuri, dacă există.

La întrebarea: “Cum se garantează eficiența testului pentru IMM-uri?”, multe state membre au indicat că aplicarea unor proceduri, orientări, șabloane și manuale clare privind testul poate face ca aplicarea sa să fie mai eficientă. Unele state membre au indicat, de asemenea, că folosesc testul IMM în mod eficient, deoarece aplică doar testul în cazurile în care se așteaptă un impact grav asupra IMM-urilor (așa cum sa menționat mai sus). Centrele centrale de asistență pentru aplicarea testului IMM-urilor sau evaluarea calității acestora de către un organism central sunt în general considerate a fi utile de către statele care le utilizează. În același timp, se menționează că pentru astfel de organisme centralizate este adesea dificil să se înțeleagă cu exactitate legislația propusă, mai ales atunci când aceasta este complexă, cu multe referiri la reglementările deja existente.

Intensificarea consultării dintre serviciul de redactare a textului și serviciul de asistență tehnică ar putea răspunde într-o oarecare măsură la această provocare.

Multe state membre menționează, de asemenea, că trebuie să se abordeze constrângerile administrative pentru a îmbunătăți performanța testului IMM-urilor: dificultatea de a obține date adecvate și exacte și lipsa de calitate atunci când se aplică testul IMM-urilor, de exemplu din cauza lipsei de disponibilitate suficientă a unor funcționari experimentați și angajați. Aceste obstacole au fost deja consemnate în concluziile sondajului din 2011.

În plus, unele state menționează, de asemenea, că întâmpină dificultăți grave legate de cooperarea dintre diferitele agenții (și alte instituții) din țară care sunt implicate în aplicarea testului IMM-urilor.

În 2014, 80% din țări au efectuat un control al calității pentru testele IMM-urilor și/sau au monitorizat dacă aceste teste au fost efectuate în conformitate cu liniile directoare existente. Aproximativ două treimi dintre aceste țări au verificat calitatea testului efectuat de serviciul care realizează testul pentru IMM-uri, cealaltă treime dintre țări au verificat acest lucru printr-un organism independent de serviciul implicat în testare. În cazurile în care serviciile însele verificau modul în care au efectuat testul pentru IMM-uri, nu este clar în ce măsură au fost implicate persoane diferite de cele care au elaborat legislația și au aplicat testul. Așa cum unele țări au indicat că întâmpină adesea probleme legate de obținerea datelor corecte sau nu au suficienți funcționari calificați pentru a

23

ajuta la efectuarea testului, acest lucru ar putea indica faptul că un control al calității aplicarii testului IMM-urilor și orientărilor ar fi, recomandabil să fie realizat în mod obiectiv.

La întrebarea: “Testarea IMM-urilor are un impact politic și o valoare adăugată reală pentru IMM-urile din țara lor?”, în 2014, 75% dintre țările în cauză au perceput testul IMM-urilor că având un impact politic și o valoare adăugată reală pentru IMM-urile din țara lor. Restul țărilor au răspuns că nu știau dacă testul a avut un impact politic și o valoare adăugată pentru IMM-urile lor sau nu.

Organizațiile mediului de afaceri din statele membre au evaluat impactul testelor efectuate asupra IMM-urilor ca fiind sărace, corecte sau bune.

Când a fost evaluat ca fiind slab, acest lucru s-a datorat în principal percepției că testul pentru IMM-uri nu a fost efectuat într-o manieră substanțială.

În cazul evaluării "bune", acest lucru se întâmpla în țările în care sa considerat că guvernul a consultat sistematic părțile interesate și în care rezultatele acestor consultări au fost luate în considerare în totalitate în legislația finală (Austria, Germania și Lituania).

Unele organizații naționale au menționat că, chiar dacă testul pentru IMM-uri a fost bine condus, rezultatele nu au fost întotdeauna luate în considerare de serviciul de elaborare a legislației finale. Acest lucru ar putea însemna că sprijinul politic explicit pentru aplicarea testului IMM-urilor și utilizarea rezultatelor acestora ar putea fi crucial în anumite cazuri pentru a face utilă utilizarea testului IMM-urilor. În raportul: “EU member states reporting about their SME-test”, sunt menționate următoarele observații și concluzii suplimentare:

Întrucât conținutul și procedurile de testare a IMM-urilor par a fi adesea foarte diferite în rândul țărilor, s-ar putea să existe o mulțime de sferă și utilizarea pentru a împărtăși practicile privind conținutul testului IMM în rândul statelor membre. De asemenea, s-ar putea întreba dacă Comisia Europeană ar putea contribui la dezvoltarea și utilizarea bazelor de date cu date verificate, precum și la elaborarea unui sistem de evaluare a impactului care ar putea fi utilizat în mod uniform de către statele membre.

Proiectul de testare a IMM-urilor este într-o mare măsură standardizat în cadrul serviciilor din majoritatea statelor membre. Întrebarea rămasă este dacă ar fi util să avem o mai mare standardizare, mai devreme sau mai târziu, în toate statele membre. În acest caz, ar fi de dorit orientări, mai mult sau mai puțin specifice, referitoare la testul IMM-urilor convenite la nivelul UE.

Dacă, la un moment dat, aplicarea unui test pentru IMM-uri ar fi o cerință pentru a putea utiliza sprijinul UE, se pune întrebarea în ce tematici și în ce măsură trebuie să se aplice testul pentru IMM-uri, pentru a garanta că toate statele membre vor fi tratate în mod egal.

În raportul: “SME Test Benchmark 2017. Assessment of the application of the SME test by the European Commission”, disponibil la adresa: https://ccicj.ro/wp-content/uploads/2017/10/SME_Test_Benchmark_2017_Study.pdf se evidențiază necesitatea unor măsuri pentru remedierea următoarelor aspecte:

24

În ciuda accentului puternic pe care îl acordă actuala Comisie pentru o mai bună legiferare și pe importanța economică a IMM-urilor, mai puțin decât o treime din testele pentru IMM-uri au fost realizate la un nivel bun;

Deși majoritatea chestionarelor de consultare au permis identificarea respondenților, ca IMM-uri, opiniile lor nu erau în mod corespunzător prezentate în peste trei sferturi din evaluările de impact;

Evaluarea impactului asupra IMM-urilor este afectată de absența unei analize aprofundate a costurilor și a beneficiilor, un nivel scăzut de detaliere și precizie și insuficientă atenție la diferențele dintre dimensiunea IMM-urilor (micro, mic, mediu);

Cuantificarea impactului este mai mult excepția decât regula, costurile și beneficiile aferente IMM-urilor nu au fost aproape niciodată sau insuficient cuantificate și monitorizate. Lipsa de cuantificare este, de asemenea, rareori justificată;

Rezultatele testului IMM nu sunt prezentate uniform, nici modul în care au fost analizate evaluările de impact. Informațiile referitoare la cei patru pași sunt împrăștiate în diferite secțiuni ale rapoartelor, ceea ce face dificilă evaluarea;

Persistența unor deficiențe grave în aplicarea testelor pentru IMM-uri este în detrimentul procesului de elaborare a politicilor, deoarece acestea sporesc riscul să se introducă inițiative care creează sarcini excesive și inutile pentru "coloana vertebrală a economiei".

În raportul: “Punerea în aplicare a SBA la nivel regional”, disponibil la adresa: http://publications.europa.eu/resource/cellar/cfb47ae4-abcf-4a18-8058-177976f15647.0008.03/DOC_1 se evidențiază existența unor bune practici la nivel regional privind aplicarea testului IMM:

Regiunile pot acționa mai ales în vederea aplicării principiului „Prioritate pentru IMM-uri”, reducând sarcina administrativă ce revine IMM-urilor. Exemple în acest sens sunt Testul pentru costuri administrative din Baden-Württemberg, calculatorul administrativ online din Estonia și platforma „Deveniți antreprenor printr-un simplu click” din Sardinia;

In interviul cu reprezentantul pentru IMM-uri din Franța, dl. Pascal Faure, despre îndatoririle sale și colaborarea cu regiunile și întreprinderile se evidențiază: Aplicarea Small Business Act include guvernanța pe mai multe niveluri, și anume nivelul european, cel național, împreună cu statul membru vizat, și cel regional, împreună cu autoritățile locale și centrale ale statului din fiecare regiune. Astfel este posibil un dialog activ cu toți actorii relevanți. În Franța, nivelul regional permite o mai mare apropiere de întreprinderi, iar acest lucru încurajează ideile, studiile comparative și abordările inovative. Astfel, guvernul a decis ca înainte de aplicarea de noi reglementări cu efecte asupra întreprinderilor să desfășoare mai întâi un „test al IMM-urilor“ la nivel național. Acest test este în desfășurare în regiuni în acest moment. De asemenea, guvernul a introdus cea de-a treia fază a politicii bazate pe clustere de competitivitate (pôles de compétitivité), politică menită să asigure coordonarea la nivel național și regional. În final, în 2013 s-a înființat Banca Publică pentru Investiții Bpifrance care să ușureze dificultățile întreprinderilor de accesare a mijloacelor de finanțare. Această bancă va asigura un acces direct al întreprinderilor la o serie de instrumente necesare pentru dezvoltare, dispunând de agenții centrale în regiuni și apropiindu-se astfel cât mai mult de nevoile întreprinderilor;

Interesele întreprinderilor mici și mijlocii joacă un rol deosebit în reducerea și evitarea poverilor administrative. Ministerul finanțelor și economiei aplică în acest scop instrumente precum Alarma IMM-urilor și Testul IMM-urilor. Pentru a evita poverile birocratice noi trebuie ținut cont cât mai devreme în procesul legislativ de interesele întreprinderilor mici și mijlocii. În momentul în care proiectele de legi și regulamente ce trebuie adoptate la nivel european sau la nivelul statului federal sunt făcute cunoscute Ministerului Economiei și

25

Finanțelor, se solicită avizul organizațiilor economice, mai ales al camerelor de comerț și industrie, respectiv camerele pentru artizanat. Dacă în acest proces se constată că actele legislative vor pune poveri birocratice suplimentare, nemotivate pe umerii IMM-urilor, de exemplu prin proceduri de aprobare suplimentare sau extinse, landul Baden-Württemberg prezintă poziția IMM-urilor prin amendamente aduse la proiectul de lege, respectiv la nivelul negocierilor UE prin intermediul consultărilor publice;

Și în cazul proiectelor de legi și regulamente la nivelul landului acestea sunt discutate în etapă timpurie cu autoritatea de resort pentru a se identifica dacă apar posibile poveri birocratice noi sau suplimentare pentru IMM-uri. Proiectele cu relevanță pentru IMM-uri sunt prezentate departamentului responsabil din Ministerul Economiei și Finanțelor. Dacă este cazul, acolo se fac propuneri de modificări la actul legislativ înaintate departamentului de resort, respectiv biroului tehnic responsabil;

În plus, antreprenorii din domeniul comerțului și cetățenii au posibilitatea de a-și exprima interesele privind poverile birocratice în cadrul așa numitelor teste ale costurilor birocrației organizate de Ministerul Economiei și Finanțelor.

3.3. SITUAŢIA ACTUALĂ LA NIVEL NAȚIONAL 3.3.1. PROGRAMUL DE GUVERNARE 2017-2020

În Programul de Guvernare 2017-2020 sunt prevăzute măsuri de debirocratizare, și anume:

–“Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o prioritate a programului economic. Contributor de importanţă strategică la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice ce vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizaţiile reprezentative, un sistem fiscal atractiv, creşterea accesului la finanţare, simplificarea procedurilor şi debirocratizare. Pe de altă parte, considerăm că vom putea genera creştere organică şi prin debirocratizare, prin creşterea uşurinţei de a face afaceri – în acest sens propunem eliminarea a peste o sută de taxe parafiscale, un program de promovare a proprietăţii intelectuale româneşti, precum şi măsuri de reducere a numărului de proceduri administrative/declaraţii necesare iniţierii/consolidării unei afaceri.”

-“De aceea, vom simplifica birocraţia prin reducerea masivă a numărului de taxe. Numărul taxelor în România nu va fi mai mare de 50.”

-“Măsuri de simplificare şi evitare a supra-proceduralizării şi birocraţiei excesive prin simplificarea orientărilor pentru solicitanţi, operaţionalizarea SMIS 2014+, simplificarea

procedurilor de achiziţii pentru beneficiarii privaţi, introducerea unor opţiuni de costuri simplificate, a unor rate forfetare şi bareme standard pentru costurile unitare în normele naţionale şi regionale referitoare la eligibilitate, simplificarea procedurilor pentru autorizaţiile de construire”.

– “sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice ce vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizaţiile reprezentative, creşterea accesului la finanţare, simplificarea procedurilor şi debirocratizarea pentru micii întreprinzători”;

26

-“înfiinţarea unui departament de debirocratizare – pentru identificarea şi simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri”, măsură prevăzută a fi realizată până la data de 31.03.2017.

3.3.2. PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORMĂ 2019

În cuprinsul Programului Național de Reformă, publicat în aprilie 2019 sunt menționate următoarele aspecte și constatări privind debirocratizarea:

“În privința proiectului Zero birocrație, care vizează operaționalizarea prin intermediul unei interfețe unice a serviciilor publice digitalizate identificate a avea un grad mare de încărcare birocratică și integrarea acestor servicii cu alte instrumente similare (serviciile aferente evenimentelor de viață, cloud guvernamental etc.), au fost întreprinse demersuri în vederea contractării asistenței tehnice”; “Pentru creșterea calității serviciilor furnizate, îmbunătățirea accesului la justiție, precum și pentru sporirea transparenței, eticii și integrității la nivelul sistemului judiciar, la 6 august 2018, a fost lansat proiectul ”Consolidarea capacității instituționale a Oficiului Național al Registrului Comerțului, a sistemului registrului comerțului și a sistemului de publicitate legală” finanțat prin POCA, cu o valoarea de aprox. 31,8 mil. lei. Proiectul vizează optimizarea proceselor decizionale și a fluxurilor de lucru în cadrul ONRC în concordanță cu principiile debirocratizării, maximizării transparenței și integrității, creșterii calității serviciilor furnizate”; “Serviciul PatrimVen este de asemenea un sistem informatic dedicat eliminării birocrației și simplificării procedurilor pentru contribuabili; serviciul constă în colectarea, agregarea și punerea la dispoziția utilizatorilor, într-un depozit comun de date, a informațiilor privind bunurile persoanelor fizice și juridice impozabile din România, veniturile persoanelor fizice impozabile, băncile la care persoanele fizice și juridice au conturi deschise etc. Prin OMFP 2632/ 2016 a fost reglementat accesul tuturor instituțiilor publice la sistemul informatic PatrimVen și a fost stabilită procedura de acces și serviciile disponibile. Printre avantajele utilizării acestui serviciu sunt de menționat timpul scurt în care informațiile sunt puse la dispoziția utilizatorului și simplificarea procedurilor din punctul de vedere al

contribuabililor pentru obținerea unor documente fiscale necesare”; “Înregistrarea întreprinderilor: pentru facilitarea acestui proces, este activ (din februarie 2012) portalul de servicii online al ONRC care utilizează la nivel național un sistem informatic integrat, de natură să creeze beneficii atât pentru utilizatori (cetățeni și mediul de afaceri), cât și pentru administrația publică”; “În vederea creșterii accesibilității întreprinderilor la serviciile prestate de autorități pentru susținerea acestora pe tot ciclul de viață continuă simplificarea/optimizarea procedurilor care susțin IMM-urile/întreprinderile pe tot ciclul de viață, astfel: - simplificarea

procedurilor de obținere a autorizației de construcție: pentru creșterea calității cadrului normativ și metodologic din acest domeniu, cu incidență asupra mediului de afaceri şi asupra cetățenilor, se urmărește optimizarea fluxurilor de proces și informațional prin proiectul Sistematizarea legislației din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor şi consolidarea capacității administrative a structurilor de specialitate din instituțiile publice centrale cu responsabilități în domeniu, acceptat pentru finanțare POCA și în curs de implementare. Bugetul proiectului este de aproximativ 12 mil. lei. Proiectul va fi derulat în

perioada 2018-2020. Principalul rezultat al proiectului va fi Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor pentru care procedura de achiziție publică de servicii de expertiză pentru fundamentarea, elaborarea și consultarea publică a acestuia este în derulare.

27

Proiectul de Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor va include toate actele normative relevante pentru domeniile indicate, în special Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Astfel, se așteaptă reducerea vulnerabilității la corupție ca urmare a sistematizării legislației și dezvoltării procedurilor tehnice, urmând să fie simplificate minimum 3 proceduri în domeniul urbanismului, să se reducă cu minimum 30% termenele de obținere a avizelor aferente documentațiilor de urbanism și cu 25% termenele necesare obținerii autorizațiilor de construire”; “Având în vedere că mediul digital devine un pilon important pentru buna

funcționare a economiei, inclusiv pentru susținerea dezvoltării întreprinderilor, cu accent pe

IMM-uri și start-up-uri, se urmărește înregistrarea de progrese în digitalizarea industriei și serviciilor, dezvoltarea competențelor digitale, precum și asigurarea securității cibernetice. Astfel, în vederea creșterii gradului de utilizare a sistemelor de e-guvernare, prin POC 2014-2020 se asigură sprijin pentru consolidarea şi asigurarea interoperabilității sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0, centrate pe evenimente din viața cetățenilor și întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data (Acțiunea 2.3.1), suma alocată din FEDR fiind de aproximativ 182,91 mil. euro. Astfel, a fost îndeplinit obiectivul privind finalizarea

implementării a două din cele trei proiecte fazate din perioada 2007- 2013, care au intrat în etapa de sustenabilitate. Pentru implementarea de noi proiecte, au fost lansate apeluri: la 27 noiembrie 2017 – pentru secțiunea eguvernare și interoperabilitate, cu o valoare a finanțării FEDR de 50,68 mil. euro; la 6 februarie 2018 - pentru secțiunea e-guvernare și evenimente de viață, cu o valoarea a finanțării FEDR de 25 mil. euro; la 24 iulie 2018 – pentru secțiunea Cloud computing guvernamental și rețelele sociale în instituțiile publice, cu o valoarea a finanțării FEDR de 37,95 mil. euro; la 5 septembrie 2018 - pentru secțiunea e-guvernare și Open data, cu o valoare a finanțării FEDR de 23,95 mil. euro. Până în prezent, au fost depuse 3 proiecte care acoperă un număr de 25 de evenimente de viață, serviciile aferente acestora urmând să fie aduse la nivelul IV de sofisticare (un proiect contractat în iunie 2018 este în faza de implementare; unul a fost contractat în aprilie 2019 și unul este în faza de evaluare). De asemenea, este în curs de implementare, începând cu trim. I/2018, proiectul

Îmbunătățirea capacității de procesare a datelor și creșterea performanțelor de raportare ale ONRC prin arhitecturi și tehnologii Big Data, cu o valoare FEDR de 5,56 mil.euro. Indicatorii de realizare a proiectului fac referire la: numărul de instituții care utilizează/accesează informațiile; aplicații dezvoltate folosind tehnici de Big Data; număr de utilizatori care beneficiază de servicii electronice eficientizate. Sunt în proces de contractare serviciile aferente proiectului „Sistem Electronic Integrat al ONRC consolidat și interoperabil destinat asigurării serviciilor de e-guvernare centrate pe evenimente de viață (ONRC v2.0). Prin acest proiect, se urmărește realizarea unor fluxuri de lucru prin intermediul serviciilor

electronice care vor conduce la creșterea nivelului de sofisticare (minim gradul IV) a evenimentelor de viață aflate în responsabilitatea ONRC. Astfel, au fost lansate toate apelurile de proiecte aferente Acțiunii 2.3.1, până în prezent fiind depuse și aprobate 7 proiecte (inclusiv cele 2 fazate), cu o valoare de aprox. 77 mil. euro FEDR”; “Începând cu 10 mai 2018, este în curs de implementare proiectul Sistem integrat de

management pentru o societate informațională performantă (SIMSIP), dezvoltat prin POCA 2014-2020, cu o valoare de aproximativ 8 mil. lei. Proiectul vizează susținerea reformelor instituționale prin implementarea unui sistem unitar de management al calității și performanței, care să includă proceduri și mecanisme de coordonare și consultare cu factorii interesați în ceea ce privește implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și strategiilor din aria de competență a MCSI”;

28

“Pentru creșterea gradului de încredere a consumatorilor şi a comercianţilor cu amănuntul în tranzacțiile online pe piața națională, MCSI implementează, până în trim. I/2019, proiectul Îmbunătăţirea normelor, procedurilor și mecanismelor necesare MCSI în vederea continuării dezvoltării sectorului de comerț electronic (ECOM), finanțat din FSE, în valoare de 4,33 mil. lei. Principalele obiective ale proiectului au fost îndeplinite. Au fost realizate următoarele activități: analiza în detaliu a reglementărilor din domeniul e-comerț și identificarea măsurilor de modificare necesare (prin intermediul a patru ateliere de lucru) și un studiu cu privire la necesitatea de dezvoltare a unui cadru de reglementare pentru rezolvarea facilă a abuzurilor și litigiilor specifice pentru comerțul electronic (interviuri și întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor publice care au responsabilități în domeniu (cum ar fi ANAF, ANPC, MMACA, MFP), ai mediului de afaceri și ai societății civile). De asemenea, au fost instruite 80 de persoane în cadrul sesiunilor de formare desfășurate în domeniul e-comerț și au fost certificate min 50 de persoane. La 11 decembrie 2018, a fost organizată conferința finală privind acest proiect. Au fost elaborate și se află in proces de consultare publică: Propunerea de politică publică în domeniul comerțului electronic; Planul de acțiune până în 2020 în acest domeniu. Au fost finalizate, în luna februarie 2019, următoarele documente: a) analiza exhaustivă a cadrului normativ actual din domeniul comerțului electronic național; b) analiza de impact cu privire la necesitatea creării unei autorități de certificare a magazinelor online de încredere; documentul de prezentare a două mecanisme de implementare (unul de coordonare între MCSI și instituțiile implicare în e-comerț și unul de cooperare a MCSI cu părțile interesate)”; “În vederea sprijinirii utilizării TIC pentru dezvoltarea afacerilor, în special a

cadrului de derulare a comerțului electronic, MCSI are în vedere implementarea de proiecte de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de monitorizare a tranzacțiilor on-line şi pentru asigurarea unui mediu optim de tranzacționare on-line, bugetul alocat din FEDR fiind de 4 mil. euro, prin POC. Pregătirea ghidului solicitantului și lansarea apelului de proiecte depind de finalizarea proiectului Îmbunătățirea normelor, procedurilor si mecanismelor necesare Ministerului Comunicațiilor si pentru Societatea Informațională în vederea continuării dezvoltării sectorului de comerț electronic”; “Cu scopul susținerii investițiilor pentru digitalizarea IMM-urilor, s-a definitivat un apel de proiecte pentru finanțarea IMM-urilor în scopul creșterii gradului de inovare a produselor TIC românești. Astfel, la 16 octombrie 2018, s-a publicat ghidul solicitantului cu anexele aferente pentru cel de-al doilea apel, document ce reprezintă un îndrumar pentru potențialii doritori de finanțare. Înregistrarea propunerilor de proiecte se realizează on-line, în mod continuu, începând cu data de 30 ianuarie 2019 şi se va încheia la data de 29 aprilie 2019. A fost demarat procesul de evaluare a primelor proiectelor depuse în acest sens. Pentru stabilirea cadrului de referință în domeniul dezvoltării rețelei de bandă largă în România, începând cu trim. I/2019, a fost demarat procesul de implementare a unui proiect, ale cărui obiective specifice fac referire la: îmbunătățirea capacității MCSI de a interveni pe piața de broadband, în condiții de disfuncționalitate, prin elaborarea unui document de analiză complet a opțiunilor de intervenție publică; creșterea cererii și utilizării rețelelor de foarte mare capacitate prin elaborarea Planului de acțiuni menite să sprijine instalarea acestora. Etapele prevăzute pentru anul 2019 sunt: semnarea contractului de finanțare (nr. 316 la 18 februarie 2019); constituirea echipei de proiect prin ordin de ministru; demararea procedurii de achiziție publică. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 6 mil. lei (din care aproximativ 5 mil lei reprezintă finanțare nerambursabilă din FSE, prin POCA). Pentru creșterea competitivității întreprinderilor, în baza recomandărilor OCDE rezultate în urma finalizării proiectului Analiza impactului reglementărilor în vigoare în trei sectoare cheie ale economiei românești asupra unui mediu concurențial, până la data de 15 martie 2019 au fost

29

modificate 30 de acte normative, prin care s-au implementat 52 de recomandări ODCE, din care 24 in domeniul transporturilor de mărfuri (feroviar, naval, rutier), 19 in domeniul construcțiilor si achizițiilor publice si 9 in domeniul procesării agro-alimentare. Până la sfârșitul anului 2019, se are în vedere modificarea/completarea unui număr de 29 de acte normative care vizează eliminarea a 62 de bariere”; “Sprijinirea IMM-urilor și susținerea investițiilor în economie sunt priorități ale guvernului, urmărindu-se, în acest scop, diversificarea surselor de finanțare pentru implementarea proiectelor de investiții. În vederea susținerii accesului IMM-urilor la credite, prin OUG nr. 110/2017, a fost aprobat Programul de susținere a întreprinderilor mici şi mijlocii – IMM Invest România, prin garantarea de către stat a maxim 50% din creditele pentru investiții și/ sau a liniilor de creditare pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv de maxim 80% din valoarea creditelor pentru proiectele de investiții de dezvoltare/ înființare centre de agrement, proiecte de investiții în activități de producție, servicii și inovare. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate care pot fi acordate unui beneficiar pentru realizarea de investiții este de 10 mil. lei, iar pentru capital de lucru 5 mil. lei.. Normele de aprobare a programului sunt în curs de avizare la nivelul MFP, urmând a fi transmise spre avizare și celorlalte ministere cu atribuții în domeniu. Pentru creșterea accesului IMM-urilor la credite și garanții cu alocări din FEDR 2014-2020 (în valoare totală de 250 mil. euro) a început implementarea instrumentului de tip garanție neplafonată derulat prin POIIMM. Până la data de 30 septembrie 2018 au fost finanțate 1359 IMM-uri din totalul de 2.500 prevăzute a fi susținute financiar. De asemenea, cu alocări de la BS/surse atrase, în 2018, a continuat implementarea programelor naționale: Programul de garantare a

creditelor pentru IMM-uri 2013-2016 şi Programul româno-elvețian pentru IMM-uri 2014-2019 (PREIMM). Astfel, prin implementarea PREIMM au fost susținute 527 IMM-uri, valoarea totală a garanțiilor acordate fiind de 9,21 mil. lei, creându-se/menținându-se un număr de 1100/5700 locuri de muncă. La data de 32.12.2018 valoarea creditelor acordate prin PREIMM a fost de 141.562.868 lei”; “Prin implementarea programului Start-Up Nation Romania, au fost semnate 8.444 contracte de finanțare, fiind create 17.717 locuri de muncă noi, din care 14.365 pentru persoane defavorizate. Pentru Start-up Nation 2018 au participat 33.514 aplicanți”; “Vor continua acțiunile de susținere a IMM-urilor ca urmare a adoptării unui pachet

legislativ pentru stimularea investițiilor de capital privat, care include: modificarea Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – „business angels” și modificarea Legii nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri. În acest sens, cu finanțare POCA, a fost elaborat un studiu referitor la aplicarea mecanismului de monitorizare a implementării Legii nr. 120/2015”; “Pentru dezvoltarea unor piețe de produse și servicii mai competitive, sunt finanțare de la BS și din FESI 2014-2020 proiecte de investiții orientate către dezvoltarea celor 10 sectoare economice competitive. În scopul creșterii competitivității IMM-urilor în sectoare competitive identificate în SNC și în Planurile de dezvoltare regionale, prin POR, în cadrul bugetului total alocat de 1.056,5 mil. lei, se vor finanța proiectele de investiții ale microîntreprinderilor din mediul urban. Totodată, vor fi sprijinite aproximativ 848 de IMM-uri pentru crearea și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor, având o finanțare neramburasabilă de 516,49 mil euro mil. lei. Pentru a sprijini inițiativele antreprenoriale ale IMM-urilor din domeniile vegetal, zootehnic și acvacultură, se are în vedere demararea unui program de stimulare a producției în domeniile respective, prin înființarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de stat în procent de 80% din valoarea creditului de producție. Durata programului este de opt ani și vor beneficia aproximativ 10 mii de societăți cu activități în aceste domenii. De asemenea, se vor acorda

30

facilități fiscale pentru cooperativele agricole (fermieri, exploatații agricole – membri ai unei cooperative agricole), ținând cont de reglementările Legii cooperației agricole”; “În vederea creșterii productivității muncii și a competitivității întreprinderilor/exploatațiilor agricole în prelucrarea și marketingul produselor agro-alimentare continuă, cu finanțare din FEADR 2014-2020, susținerea investițiilor pentru dezvoltarea fermelor/exploatațiilor agricole și a diversificării lanțului agroalimentar integrat: - sprijinirea investițiilor în procesarea/marketingul produselor agricole110 (inclusiv schema GBER), de la demararea PNDR, au fost semnate contracte pentru 362 beneficiari din care 83 provenind din contractele tranzitate din PNDR 2007-2013 în PNDR 2014-2020. Au fost efectuate plăți în valoare de 84,88 mil. euro, din care 16,99 mil. euro, aferent proiectelor tranzitate. - sprijinirea investițiilor de procesare/marketing al produselor din sectorul pomicol111 (inclusiv schema GBER), au fost semnate contracte pentru 15 beneficiari și au fost efectuate plăți în valoare de 1,16 mil. euro. - operaționalizarea fondului de creditare în agricultură prin care se urmărește creșterea accesului la finanțare a fermierilor pentru realizarea investițiilor care să contribuie la diversificarea economiilor din zonele rurale. Până în prezent, Fondul European de Investiții (FEI) a selectat cinci bănci care să acționeze ca intermediarii financiari. - investițiile în exploatațiile agricole112 , au fost sprijinite 1.693, din care 137 exploatații provenind din contracte transferate din PNDR 2007-2013, fiind efectuate plăți în valoare de 414,25 mil. euro. - investițiile în exploatațiile pomicole113 au fost sprijinite 393 exploatații și efectuate plăți în valoare de 36,20 mil euro. Pentru a stimula comasarea terenurilor agricole în vederea creșterii productivității și competitivității în acest sector, au fost semnate trei contracte în valoare de 0,002 mil. euro, aferente schemei pentru micii fermieri din PNDR 2014-2020”; “Pentru creșterea competitivității întreprinderilor care procesează/comercializează produse agricole, aferent submăsurii 4.2 „Sprijin pentru investiții în prelucrarea/comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole”, au fost sprijiniți 362 de beneficiari și efectuate plăți în valoare de 84,88 mil euro iar aferent submăsurii 4.2a „Investiții în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol”, au fost sprijiniți 15 beneficiari și efectuate plăți în valoare de 1,16 mil. euro. La data de 28 noiembrie 2017, MADR și FEI au încheiat un Acord de finanțare care prevede implementarea unui instrument financiar de împrumut cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finanțat prin PNDR 2014-2020. Până în prezent, FEI a selectat 5 bănci pentru implementarea acestui acord de finanțare. Pentru asigurarea viabilității economice a fermelor, exploatațiilor agricole și forestiere, prin FEADR 2014-2020, se continuă susținerea investițiilor în modernizarea infrastructurii secundate de irigații. Astfel, au fost semnate 264 contracte, din care 72 transferate din PNDR 2007-2013 și au fost efectuate plăți în valoare de 87,53 mil. euro, din care 8,42 mil. euro, aferent proiectelor tranzitate. Complementar investițiilor realizate din FEADR 2014-2020, guvernul va acționa pentru dezvoltarea infrastructurii principale de irigații, în conformitate cu prevederile Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România, elaborat de MADR pentru a se asigura dezvoltarea infrastructurii principale. Prin program se urmărește reabilitarea în trei etape, până la finele anului 2020, a capacităților principale existente din 86 de amenajări viabile aparținând domeniului public al statului, în suprafață totală de aproximativ 1,8 mil. ha. În cadrul primei etape a programului, 32 de amenajări de irigații se află în faza de derulare a procedurilor de implementare, 45 de amenajări se află în faza de execuție a lucrărilor iar pentru 30 de amenajări de irigații vor începe derularea execuțiilor în 2019. Continuă dezvoltarea și diversificarea lanțurilor scurte de aprovizionare pentru comercializarea produselor agroalimentare”;

31

“Pentru sprijinirea înființării și funcționării grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot și noi produse în total au fost depuse 190 cereri de exprimare a interesului, aferente etapei I (117 sM. 16.1 și 73 sM. 16.1a). Pentru susținerea dezvoltării durabile a turismului, prin POR 2014-2020 s-au contractat 33 proiecte, cu o valoare eligibilă de 104,58 mil. Euro și au fost efectuate plăți către beneficiari în valoare de 4.97 mil. euro. În vederea susținerii industriilor culturale și creative, un alt sector important al economiei naționale prevăzut de SNC, este în curs de elaborare un nou proiect al Strategiei sectoriale în domeniul culturii, a cărui finalizare este prevăzută pentru anul 2023. Pentru optimizarea și eficientizarea actului administrativ, legislativ și decizional în administrația centrală și serviciile sale deconcentrate în domeniul patrimoniului cultural național, la 12 iulie 2018, a fost demarată implementarea proiectului Monumente istorice – Planificare strategică și politici publice optimizate, cu finanțare prin POCA, în valoare de 2,99 mil. lei. Proiectul vizează sistematizarea și simplificarea progresivă a fondului legislativ cu incidență în domeniul patrimoniului cultural prin elaborarea Codului patrimoniului cultural, precum și crearea cadrului strategic și operațional pentru realizarea de politici bazate pe dovezi în domeniul patrimoniului imobil. Printre activitățile în desfășurare se află inventarierea și analiza legislației în domeniul patrimoniului cultural, în acest scop fiind recrutate resursele umane și având loc dezbateri profesionale pe tema elaborării proiectului de Cod al Patrimoniului Cultural. Un alt progres constă în realizarea procesului-pilot de inventariere a patrimoniului imobil, fiind în curs de elaborare metodologia de inventariere a monumentelor istorice și configurarea în detaliu a planului de inventariere pentru fiecare dintre zonele selectate. De asemenea, a fost demarată procedura de achiziție pentru serviciile de dezvoltare a sistemului software dedicat culegerii și centralizării dovezilor din domeniul patrimoniului imobil. S-au realizat toate acțiunile de informare și promovare a proiectului planificate până în prezent și, în plus, s-a realizat un website dedicat acestuia: https://www.umpcultura.ro/monumenteistorice”; “Pentru crearea masei critice de IMM-uri active și antrenarea lor în economiile locale/regionale, inclusiv în zonele rurale, este susținută dezvoltarea serviciilor suport pentru stimularea antreprenoriatului și a creativității în rândul IMM-urilor. În vederea creșterii performanțelor manageriale ale fermierilor, microîntreprinderilor și întreprinderilor mici din mediul rural, precum și pentru aplicarea practicilor de producție competitive la nivelul formelor asociative ale fermierilor și ale grupurilor de producători, urmează să înceapă, din FEADR 2014-2020, implementarea investițiilor în dezvoltarea serviciilor de consiliere agricolă. Astfel, au fost semnate 9 contracte ce constau în prestarea de servicii de consiliere acordate fermierilor care activează în ferme mici, tinerilor fermieri și producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol. În vederea susținerii investițiilor în dezvoltarea incubatoarelor de afaceri a fost lansat, la data de 4 decembrie 2017, un apel de proiecte, bugetul total alocat prin POR fiind de 529,4 mil. lei, estimându-se sprijinirea înființării și dezvoltării a 140 de IMM-uri. Până în prezent fost semnate 4 contracte în valoare totală 6.05 mil. euro iar alte 7 contracte sunt în evaluare”; “În vederea asigurării de servicii de consiliere pentru fermieri, micro-întreprinderi

și întreprinderi mici din mediul rural, au fost semnate 9 contracte ce constau în prestarea de servicii de consiliere acordate fermierilor care activează în ferme mici precum și tinerilor fermieri și producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative ce activează în sectorul agricol. În ceea ce privește dezvoltarea abilităților antreprenoriale și internaționalizarea IMM-urilor, continuă implementarea Programului România HUB, în cadrul căruia a fost organizat, în trim. I 2019, un Consiliu Consultativ al Cooperației la care au participat 30 beneficiari, iar din luna iulie 2017 a devenit operațional Programul de internaționalizare a IMM-urilor românești (Legea nr. 83/2017 pentru aprobarea OUG nr.

32

8/2017 privind lansarea în cadrul MMACA a Programului de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, cu finanțare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020 și HG nr. 503/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 8/2017)”; “În ceea ce privește Mecanismele de derulare a acțiunilor din Programul de

promovare a exportului (PPE), administrat de MMACA, numărul de târguri internaționale și misiuni economice la care s-a susținut participarea a 550 IMM-uri a fost de 94 în anul 2018 și trim. I 2019. De asemenea, în cadrul proiectului Servicii Integrate de Export pentru IMM-urile din România, implementat din fonduri elvețiene, au fost create 2 centre de promovare și, până la data de 31.03.2019, 90 de societăți comerciale au participat la evenimente de promovare internaționale. Pentru asigurarea unor servicii integrate de export pentru IMM-urile românești în vederea implementării Programului de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, în anul 2018 a fost susținută participarea societăților comerciale românești la 81 de târguri și expoziții în străinătate”; “În sprijinirea IMM-urilor pentru crearea și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor, se alocă finanțare pentru dezvoltarea a cca. 100 de IMM-uri cu o vechime mai mare de 1 an, pentru îmbunătățirea capacităților avansate de dezvoltare a produselor și a serviciilor, în vederea creșterii competitivității economiilor regionale și naționale și creșterii cotei de piață. Astfel, 828 proiecte au fost acceptate la finanțare pe componenta de grant, în valoare eligibilă de 767,98 mil euro. Plățile efectuate au fost în valoare de 93,48 mil. euro. Pentru instrumentul financiar capital de risc (valoare eligibilă totală de 58,82 mil. euro), au fost selectați doi manageri de fond cu care s-au semnat contractele în luna decembrie 2018. Plățile efectuate au fost în valoare de 29.41 mil. euro. Contribuția primită pentru Fondul de Fonduri Regional a fost alocată în întregime pentru instrumentul financiar și costuri operaționale. Cele două fonduri urmează să facă investiții în perioada următoare. În vederea susținerii investițiilor IMM-urilor destinate micro-industrializării, prin Programul național multianual de micro-industrializare au fost semnate 164 contracte de finanțare, creându-se un număr de 876 locuri de muncă și 187 contracte de finanțare prin Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață, creând-se 374 locuri de muncă. Ambele programe se află în stadiul de certificare și efectuare plăți. În ceea ce privește acordarea de granturi pentru implementarea proiectelor propuse de microîntreprinderi, în vederea consolidării poziției pe piață a micro-întreprinderilor și pentru creșterea competitivității economiilor regionale și naționale în domeniile competitive identificate în Strategia Națională pentru Competitivitate și în planurile de dezvoltare regională, au fost acceptate la finanțare 1794 proiecte, având o valoare totală de 326.74 mil. euro. Plățile efectuate au fost în valoare de 136.54 mil euro”; “În ceea ce privește acordarea de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie, până în prezent au fost emise 30 acorduri pentru finanțare, pentru care a fost aprobat un ajutor de stat în valoare totală de 378,21 mil. euro. Până în prezent plățile efectuate au însumat echivalentul a 90,03 mil. euro. În perioada 01.04.2018-15.03.2019 a fost deschisă o sesiune continuă de depunere a cererilor de acord pentru finanțate. Au fost emise 19 acorduri pentru finanțare, pentru care a fost aprobat un ajutor de stat în valoare de 203,49 mil. euro, iar în perioada menționată, a fost revocat un acord pentru finanțare. În perioada 01.01.2018-20.02.2019 plățile efectuate au însumat echivalentul a 46,67 mil. euro. Referitor la acordarea de ajutor de stat pentru dezvoltarea economică durabilă, până în prezent plățile efectuate au însumat echivalentul a 343,78 mil. euro. Au fost emise 59 de acorduri pentru finanțare, dintre care 20 au fost revocate, iar toate cele 39 de întreprinderi pentru care au fost emise acorduri pentru finanțare au finalizat investițiile, 31 se află în etapa de monitorizare privind menținerea investiției, în timp ce 8 întreprinderi au

33

terminat etapa de monitorizare privind menținerea investiției. În perioada 01.01.2018-31.12.2018 plățile efectuate au însumat echivalentul a 14,21 mil. euro”; “Pentru acordarea de ajutor de stat pentru stimularea creșterii economice prin sprijinirea realizării de investiții, au fost aprobate patru acorduri de finanțare, pentru care a fost alocat un ajutor de stat în valoare totală de 103,11 mil. euro. Din cele patru întreprinderi care au primit ajutoare de stat, o întreprindere se află în etapa de monitorizare privind menținerea investiției, în timp ce trei întreprinderi au terminat etapa de monitorizare privind menținerea investiției. În perioada 01.04.2018-15.03.2019 o întreprindere s-a aflat etapa de monitorizare privind menținerea investiției. Cât privește ajutorul de stat privind dezvoltarea regională prin stimularea investițiilor, până în prezent au fost emise trei acorduri pentru finanțare dintre care unul a fost revocat, fiind efectuate plăți totale în valoare de 70,94 mil. euro. Cele două întreprinderi pentru care au fost emise acorduri pentru finanțare se află în etapa de monitorizare privind menținerea investiției. În perioada 01.01.2018-31.12.2018 plățile efectuate au însumat echivalentul a 41,02 mil. euro. În ceea ce privește acordarea de ajutoare de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin utilizarea tehnologiilor noi și crearea de locuri de muncă, plățile efectuate au însumat echivalentul a 93,01 mil. euro. Cele 14 întreprinderi pentru care au fost emise acorduri de finanțare se află în etapa de monitorizare a investiției și/sau a locurilor de muncă create în urma efectuării plății. În perioada 01.01.2018-20.02.2019 plățile efectuate au însumat echivalentul a 43,86 mil.euro”.

3.3.3. RAPOARTELE DE ȚARĂ ALE COMISIEI EUROPENE

În Rapoartele de țară ale Comisiei Europene sunt prevăzute măsuri de debirocratizare, și anume:

În cuprinsul Raportului de țară al României din 2017 care însoţeşte Comunicarea Comisiei: Semestrul european 2017: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 sunt subliniate următoarele aspecte:

Soluțiile de e-guvernare pentru îmbunătățirea eficienței administrației publice sunt slab dezvoltate. În România, utilizarea serviciilor de e-guvernare este cea mai scăzută din UE. În 2015, numai 8% dintre utilizatorii de internet din România au trimis formulare online administrației publice în comparație cu media UE de 32 %.

Digitalizarea administrației publice a fost lentă și fragmentată, iar nivelul de sofisticare a serviciilor publice online necesită îmbunătățiri. De exemplu, în medie, numai 54% din

etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică pot fi realizate în întregime online, în comparație cu media UE de 81% . Punctul de contact unic este greu de utilizat, iar un număr important de proceduri administrative nu pot fi realizate online.

În 2013, numai 65% dintre IMM-uri au interacționat online cu autoritățile, în comparație cu media UE de 88% și numai 5,8 % din cetățenii cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au utilizat servicii de e-guvernare.

Un semnal pozitiv este faptul că noul guvern a înscris printre prioritățile sale sprijinirea

interoperabilității la nivel național și oferirea unor servicii digitale mai bune.

34

În data de 7.03.2018, Comisia Europeană a lansat rapoartele de țară din 2018 și Comunicarea “Semestrul european 2018: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011”.

În cuprinsul Raportului de țară al României din 2018 sunt subliniate următoarele aspecte:

- În ciuda legislației comune și a recomandărilor formulate de Oficiul Național al Registrului Comerțului din România, în special în ceea ce privește demararea unei afaceri, racordarea permanentă la electricitate și executarea contractelor, performanțele orașelor din România sunt destul de inegale. Executarea unui contract durează 15 luni în Timișoara și 23 de luni în Brașov. Timpul necesar pentru pornirea unei afaceri variază între 12 zile în București și în Oradea și 25 de zile în Craiova. Racordarea la energie electrică durează 173 de zile în Iași și 209 zile în Constanța. - Legislația și procedurile în materie de insolvență sunt în continuare complexe. În ciuda reformei din 2014 a cadrului privind insolvența și deși, în majoritatea lor, cazurile pot fi soluționate în cadrul procedurii simplificate în termen de mai puțin de un an, indicatorul „durata de rezolvare a cazurilor de insolvență” a rămas stabil din 2008 până în prezent, fiind, la 3,3 ani, una dintre cele mai îndelungate durate din UE. - IMM-urile se bazează într-o măsură importantă pe finanțarea din partea băncilor, care a rămas lentă. Aproape jumătate din fondurile primite de IMM-uri au fost obținute prin linii de credit și împrumuturi bancare în trimestrele 2 și 3 din 2017. După ce în cursul anilor 2015-2016 au scăzut semnificativ, la sub 2 %, în 2017 ratele de respingere a creditelor au crescut până la 18 %, un nivel care nu mai fusese atins din 2009. În plus, 10 din IMM-uri au indicat că nu au primit în totalitate împrumutul solicitat (BCE, 2017). Dintre societățile nefinanciare, în special microîntreprinderile și IMM-urile înregistrează în continuare un nivel ridicat al creditelor neperformante (BNR, 2017). - Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a încuraja inițiativele antreprenoriale ale IMM-urilor. IMM-urile din România ar avea de câștigat de pe urma unei capitalizări mai importante, a simplificării cadrului în materie de insolvență și a mobilizării unor surse private suplimentare de finanțare, susținute de instrumentele financiare ale UE. Se estimează că o inițiativă semnată cu România de Comisie și de Banca Europeană de Investiții va genera aproximativ 500 de milioane EUR sub formă de noi împrumuturi acordate IMM-urilor în condiții favorabile. - Pentru întreprinderile nou-înființate, având în vedere ecosistemul tot mai dinamic în care își desfășoară activitatea, extinderea rămâne o provocare. În ciuda sporirii sprijinului public prin programul „Start-up Nation”, extinderea societăților existente este stânjenită de lipsa unei legislații clare, de sarcina administrativă, de lipsa personalului calificat și de nivelul scăzut de inovare. Procentul întreprinderilor din România cu un ritm accelerat de creștere este printre cele mai scăzute din UE. Întreprinzătorii care și-au înființat o societate nu au acces la mentorat în afaceri, iar programele școlare nu sunt aliniate la nevoile viitorilor antreprenori. - Mediul de afaceri în ansamblul său prezintă provocări care afectează investițiile. Printre provocări se numără nesiguranța politică susținută și imprevizibilitatea politicilor noi. - Principalele bariere în calea investițiilor și acțiuni prioritare în curs de desfășurare:

35

Deși cheltuielile cu investițiile publice sunt relativ ridicate, calitatea slabă a infrastructurii frânează investițiile. Dezvoltarea unei infrastructuri de calitate este frânată de:

absorbția comparativ scăzută a fondurilor UE; ineficiențele rămase în pregătirea proiectelor, stabilirea priorităților și punerea în aplicare a proiectelor; eficiența limitată și recenta deteriorare a legislației privind guvernanța corporativă aplicabilă companiilor de stat. Adoptarea Master Planului General de Transport al României în 2016 a reprezentat un pas important în direcția îmbunătățirii investițiilor strategice în infrastructurile rutiere, însă până în prezent progresele sunt lente.

Oferta inadecvată de forță de muncă afectează investițiile. Emigrarea forței de muncă și deficitul de forță de muncă persistente, lipsa de personal calificat și necorelarea competențelor, inovarea redusă în mediul de afaceri, lipsa competențelor digitale de bază a unei mari părți a forței de muncă duc la reducerea ofertei de lucrători calificați, ceea ce afectează deciziile de investiții. Guvernanța slabă și ineficiența administrației publice continuă să afecteze mediul de afaceri. Este posibil ca investițiile să fie frânate prin menținerea sarcinii administrative și de reglementare, a ineficiențelor din administrația publică și din achizițiile publice, a lipsei de previzibilitate a legislației și a lipsei consultării în timp util și eficiente a părților interesate.

În data de 27.02.2019, Comisia Europeană a publicat Documentul de Lucru al Serviciilor Comisiei: „Raportul de țară din 2019 privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice”, care însoţeşte documentul Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană și Eurogrup Semestrul european 2019: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011.

În cuprinsul Raportului de țară al României din 2019 sunt subliniate următoarele aspecte:

- “Capacitatea insuficientă a administrației publice limitează posibilitățile de dezvoltare. Birocrația și lipsa unor servicii publice de calitate continuă să afecteze investițiile, iar reforma administrației publice nu progresează decât într-un ritm lent. Sistemul de achiziții publice necesită transparență, monitorizare și supraveghere sporite. Dispersarea resurselor și fragmentarea responsabilităților între diferitele servicii și niveluri ale administrației publice au condus la o furnizare ineficientă a serviciilor publice. Între regiuni, județe și unități administrative mai mici există inegalități în materie de finanțare a serviciilor publice, iar veniturile autorităților locale nu sunt stabile și previzibile”.

3.3.4. RECOMANDĂRILE CONSILIULUI PRIVIND PROGRAMUL NAȚIONAL DE REFORMĂ AL ROMÂNIEI PENTRU 2019

În cuprinsul Recomandării CONSILIULUI privind Programul național de reformă al României pentru 2019, care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2019 - COM(2019) 523 final, publicat în data de 05.06.2019, sunt menționate următoarele constatări:

36

“Procedurile administrative greoaie afectează în special întreprinderile mici și mijlocii. De exemplu, procedurile administrative greoaie aplicabile în cazul înființării de întreprinderi și cerințele reglementare impuse furnizorilor de servicii, inclusiv profesiilor reglementate, împiedică dezvoltarea într-o măsură mai mare a pieței”;

“România are rezultate slabe în ceea ce privește numeroase componente ale Indicelui economiei și societății digitale, inclusive serviciile publice digitale, competențele digitale ale populației în ansamblu și digitalizarea întreprinderilor”;

“Evaluările impactului legislației sunt în continuare o formalitate, iar calitatea și utilizarea efectivă a acestora variază foarte mult de la un sector la altul. Controlul calității în ceea ce privește evaluările impactului legislației și elaborarea politicilor este aplicat numai într-o măsură limitată. Nu există niciun mecanism durabil de monitorizare a politicilor bazat pe un sistem transparent de raportare și pe evaluări ex-post”;

“Sunt necesare acțiuni suplimentare care să consolideze capacitatea administrativă la nivel local”.

Consiliul recomandă în cuprinsul COM(2019) 523 final:“Să se asigure că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin îmbunătățirea calității și a previzibilității procesului decizional, inclusiv prin consultări adecvate cu părțile interesate, prin evaluări efective ale impactului și prin simplificarea procedurilor administrative”.

3.3.5. ÎNTREPRINZĂTORII /MANAGERII EVIDENȚIAZĂ BIROCRAŢIA CA PRINCIPALA DIFICULTATE

Potrivit “Cartei albe a IMM-urilor din România” 2019, “Anul acesta, doar 28,98% dintre IMM-uri au estimat că evoluţia mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2019 va favoriza dezvoltarea business-ului lor, de-a lungul anului lovindu-se de dificultăți ca angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului (57,14%), birocraţia (49,19%), inflaţia (47,17%), concurenţa neloială (45,69%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (42,86%) sau fiscalitatea excesivă (42,32%). De asemenea, cel mai important obstacol în accesarea fondurilor nerambursabile este reprezentat, și anul acesta, de birocraţia excesivă și instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei (64,69%)”.

“Întreprinzătorii/ managerii investigaţi au indicat că în perioada actuală se confruntă cu următoarele dificultăţi: angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului (semnalată în 57,14% din IMM-uri), birocraţia (49,19%), inflaţia (47,17%), concurenţa neloială (45,69%), scăderea cererii interne (44,74%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (42,86%), fiscalitatea excesivă (42,32%), instabilitatea relativă a monedei naţionale (38,14%), calitatea slabă a infrastructurii (34,91%), corupţia (33,96%), costurile ridicate ale creditelor (28,17%), întârzierile la încasarea contravalorii facturilor de la firmele private (27,36%), controalele excesive (26,55%), concurenţa produselor din import (25,88%), accesul dificil la credite (22,51%), neplata facturilor de către instituţiile statului (19,27%), obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei (18,33%), cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar (16,85%) şi diminuarea cererii la export (14,42%)”.

37

000%

014%

017%

018%

019%

023%

026%

027%

027%

028%

034%

035%

038%

042%

043%

045%

046%

047%

049%

057%

Altele

Scăderea cererii la export

Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar

Obţinerea consultanţei şi trainingului necesare…

Neplata facturilor de către instituţiile statului

Accesul dificil la credite

Concurența produselor din import

Controalele excesive

Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private

Costurile ridicate ale creditelor

Corupţia

Calitatea slabă a infrastructurii

Instabilitatea relativă a monedei naţionale

Fiscalitatea excesivă

Creşterea nivelului cheltuielilor salariale

Scăderea cererii interne

Concurenţa neloială

Inflaţia

Birocraţia

Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului

“În ceea ce priveşte intensitatea manifestării acestor dificultăţi, se constată că, pe o scară de la 1 la 5, pe primul loc se situează inflaţia cu o medie de 2,22, urmată de scăderea cererii interne (2,20), concurenţa neloială (2,03), concurenţa produselor din import (2,02), întârzierile la încasarea facturilor de la întreprinderile private (1,90), angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului (1,84), costurile mari ale creditelor (1,79), neplata facturilor de către instituţiile statului (1,74), corupţia (1,69), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (1,68), obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei (1,62), instabilitatea relativă a monedei naţionale (1,62), birocraţia (1,61), controalele excesive (1,59), fiscalitatea (1,58), accesul dificil la credite (1,56), calitatea scăzută a infrastructurii (1,52), reducerea cererii la export (1,52) și cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar (1,41). “

38

1,41

1,52

1,52

1,56

1,58

1,59

1,61

1,62

1,62

1,68

1,69

1,74

1,79

1,84

1,90

2,02

2,03

2,20

2,22

0 0,5 1 1,5 2 2,5

Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar

Scăderea cererii la export

Calitatea slabă a infrastructurii

Accesul dificil la credite

Fiscalitatea excesivă

Controalele excesive

Birocraţia

Instabilitatea relativă a monedei naţionale

Obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei

Creşterea nivelului cheltuielilor salariale

Corupţia

Neplata facturilor de către instituţiile statului

Costurile ridicate ale creditelor

Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului

Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private

Concurența produselor din import

Concurenţa neloială

Scăderea cererii interne

Inflaţia

Potrivit “Cartei albe a IMM-urilor din România” 2019, “Abordarea celor mai frecvente dificultăţi în funcţie de vârsta agenților economici relevă în principal următoarele: (...)

- birocrația, inflația, fiscalitatea excesivă, instabilitatea relativă a monedei naţionale, concurența produselor din import și scăderea cererii la export sunt dificultăți semnalate mai des în firmele tinere”.

Diferenţierea dificultăţilor în funcţie de vechimea IMM-urilor

Nr. Crt.

Dificultăţi în activitatea actuală

a IMM-urilor

Vârsta IMM-urilor

Sub 5

ani

5-10

ani

10-15

ani

Peste

15 ani

1. Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului 50,90% 53,76% 57,89% 63,71%

2. Birocraţia 58,08% 51,61% 44,74% 43,88%

3. Inflaţia 52,69% 49,46% 46,71% 41,77%

4. Concurenţa neloială 42,51% 55,38% 46,71% 39,66%

5. Scăderea cererii interne 34,73% 47,31% 46,05% 48,95%

39

6. Creşterea nivelului cheltuielilor salariale 39,52% 41,40% 39,47% 48,52%

7. Fiscalitatea excesivă 44,31% 37,10% 44,08% 43,88%

8. Instabilitatea relativă a monedei naţionale 42,51% 36,56% 36,84% 37,13%

9. Calitatea slabă a infrastructurii 34,73% 31,18% 38,82% 35,44%

10. Corupţia 28,14% 36,56% 34,87% 35,44%

11. Costurile ridicate ale creditelor 28,14% 32,26% 26,97% 25,74%

12. Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private 25,75% 30,11% 26,32% 27,00%

13. Controalele excesive 20,36% 29,03% 27,63% 28,27%

14. Concurența produselor din import 27,54% 24,19% 26,32% 25,74%

15 Accesul dificil la credite 25,15% 27,96% 17,76% 19,41%

16. Neplata facturilor de către instituțiile statului 16,77% 22,04% 19,74% 18,57%

17. Obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei 12,57% 20,43% 23,03% 17,72%

18. Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar 17,96% 17,74% 20,39% 13,08%

19. Scăderea cererii la export 16,17% 14,52% 13,82% 13,50%

Având în vedere distribuția regională a IMM-urilor, “Cartei albe a IMM-urilor din România” 2019 evidențiază următoarele:

- „Firmele din Sud Est înregistrează procentaje mai mari ale respondenților care au făcut referire la angajarea/ instruirea/ menţinerea resurselor umane (70,00%), scăderii cererii pe piața internă (50,00%), sporirea nivelului cheltuielilor salariale (70,00%), calitatea slabă a infrastructurii (53,33%), întârzierile la încasarea facturilor de la operatorii privați (46,67%), accesul greoi la credite (46,67%) și diminuarea cererii la export (23,33%), iar în entitățile din Nord Vest s-a reclamat mai des birocrația (62,50%), corupția (37,50%), neplata facturilor de către instituțiile statului (32,29%), obţinerea consultanţei/ trainingului (28,13%) și cunoaşterea/ adoptarea acquis-ului comunitar (22,92%)”.

Diferenţierea dificultăţilor cu care se confruntă IMM-urile în funcţie regiunile de dezvoltare

Nr. Crt.

Dificultăţi în activitatea actuală a firmei

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Nord Est

Sud

Est Sud

Sud Vest

Nord

Vest

Bucureşti

Ilfov

1. Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului 53,57% 70,00% 49,79% 66,67% 63,54% 56,41%

2. Birocraţia 32,14% 43,33% 45,68% 40,54% 62,50% 54,27%

Analiza dificultăţilor în funcţie de dimensiunea unităților economice, potrivit “Cartei albe a IMM-urilor din România” 2019, evidenţiază următoarele:

40

- Firmele mici înregistrază ponderi mai ridicate ale organizațiilor care sunt afectate de dificultatea angajării, pregătirii şi menţinerii salariaților, fiscalitate, corupție, costurile mari ale finanțărilor bancare, întârzierile la încasarea facturilor de la privați, concurența produselor importate, accesul dificil la credite, neplata facturilor de către entitățile statului, cunoaşterea/ adoptarea acquis-ului comunitar și scăderea cererii la export;

- Birocrația, inflația, reducerea cererii interne și instabilitatea monedei naționale, au fost semnalate în frecvenţe invers proporţionale cu mărimea întreprinderilor;

- Procentajele IMM-urilor în care sunt resimțite problemele sporirii nivelului cheltuielilor salariale, calității slabe a infrastructurii, controalelor excesive și obţinerii consultanţei/ trainingului necesar derulării activităților, cresc odată cu amplificarea dimensiunii companiilor.

Diferenţierea dificultăţilor în funcţie de mărimea IMM-urilor

Nr. crt.

Dificultăţi în activitatea actuală a firmei

Dimensiunea firmelor

Micro-întreprinderi Întreprinderi

Mici

Întreprinderi

mijlocii

1. Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului 51,85% 76,67% 69,81%

2. Birocraţia 51,14% 45,00% 37,74%

3. Inflaţia 50,09% 38,33% 35,85%

4. Concurenţa neloială 45,87% 42,50% 50,94%

5. Scăderea cererii interne 46,57% 40,00% 35,85%

6. Creşterea nivelului cheltuielilor salariale 37,08% 60,00% 66,04%

7. Fiscalitatea excesivă 40,42% 50,83% 43,40%

8. Instabilitatea relativă a monedei naţionale 39,54% 35,00% 30,19%

9. Calitatea slabă a infrastructurii 33,57% 38,33% 41,51%

10. Corupţia 33,92% 37,50% 26,42%

11. Costurile ridicate ale creditelor 26,71% 35,00% 28,30%

12. Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private 23,90% 41,67% 32,08%

13. Controalele excesive 23,73% 35,00% 37,74%

14. Concurența produselor din import 25,66% 27,50% 24,53%

15 Accesul dificil la credite 21,27% 29,17% 20,75%

16. Neplata facturilor de către 17,93% 25,83% 18,87%

41

instituțiile statului

17. Obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei 15,64% 23,33% 35,85%

18. Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar 15,47% 23,33% 16,98%

19. Scăderea cererii la export 12,48% 23,33% 15,09%

Luând în considerare dificultăţile întâmpinate de IMM-uri în funcţie de forma lor de organizare, se evidențiază în “Carta albă a IMM-urilor din România” 2019 următoarele:

- Decidenții din cadrul societăților pe acțiuni au semnalat în proporții mai ridicate angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului, amplificarea cheltuielilor salariale, fiscalitatea, calitatea slabă a infrastructurii, corupția, costurile ridicate ale creditelor, întârzierile la încasarea facturilor de la companiile private, controalele excesive, concurența produselor dinafara țării, accesul dificil la creditele bancare, neplata facturilor de către stat, obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei, cunoaşterea/ implementarea acquis-ului comunitar și reducerea cererii la export;

- Birocrația, inflația, concurenţa neloială, diminuarea cererii interne și instabilitatea monedei naţionale au fost mai frecvent indicate la nivelul agenților economici cu altă formă de organizare juridică.

Diferenţierea dificultăţilor cu care se confruntă IMM-urile, în funcţie de forma de organizare juridică se prezintă astfel:

Nr. crt.

Dificultăţi în activitatea actuală a IMM-urilor

IMM-urile după forma de organizare juridică

SA SRL

Alte forme de organizare juridică

1. Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului 71,93% 58,92% 22,81%

2. Birocraţia 47,37% 48,89% 54,39%

3. Inflaţia 42,11% 46,34% 61,40%

4. Concurenţa neloială 47,37% 43,95% 63,16%

5. Scăderea cererii interne 50,88% 43,47% 52,63%

6. Creşterea nivelului cheltuielilor salariale 59,65% 42,68% 28,07%

7. Fiscalitatea excesivă 56,14% 42,83% 22,81%

8. Instabilitatea relativă a monedei naţionale 43,86% 36,78% 47,37%

9. Calitatea slabă a infrastructurii 63,16% 32,32% 35,09%

42

10. Corupţia 43,86% 32,32% 42,11%

11. Costurile ridicate ale creditelor 40,35% 27,55% 22,81%

12. Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private 45,61% 25,80% 26,32%

13. Controalele excesive 49,12% 25,48% 15,79%

14. Concurența produselor din import 43,86% 23,89% 29,82%

15 Accesul dificil la credite 35,09% 21,50% 21,05%

16. Neplata facturilor de către instituțiile statului 36,84% 17,36% 22,81%

17. Obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei 36,84% 16,72% 17,54%

18. Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar 38,60% 14,97% 15,79%

19. Scăderea cererii la export 29,82% 13,22% 12,28%

Potrivit “Cartei albe a IMM-urilor din România” 2019, “Gruparea celor mai frecvente dificultăţi ale întreprinderilor în funcţie de apartenența la ramurile economice, reliefează următoarele aspecte mai importante:

- Companiile din construcții deţin ponderi mai mari ale firmelor în care au fost evidențiate încadrarea, perfecționarea și menținerea resurselor umane (72,41%), fiscalitatea excesivă (51,72%), costurile mari ale creditelor (48,28%) și neplata facturilor de către instituţiile statului (27,59%);

- Inflația, scăderea cererii interne, instabilitatea relativă a leului, concurenţa importurilor și obținerea dificilă a creditelor au fost indicate în proporții superioare la IMM-urile din domeniul comerțului;

- Organizațiile din sectorul transporturilor înregistrează procentaje mai ridicate ale unităților economice în rândul cărora au fost semnalate concurenţa neloială (54,29%), calitatea slabă a infrastructurii (65,71%), încasarea cu întârziere a facturilor de la entitățile private (42,86%), controalele excesive (42,86%), adoptarea acquis-ului comunitar (22,86%) și scăderea cererii la export (25,71%);

- Respondenții care activează în servicii au făcut referire mai frecvent la birocrație (60,83%), amplificarea nivelului cheltuielilor cu angajații (47,47%) și corupție (36,41%), iar întreprinzătorii din industrie au menționat mai des problema accesării consultanţei şi trainingului (21,61%)”.

Diferenţierea dificultăţilor IMM-urilor în funcţie de domeniile de activitate

Nr, crt,

Dificultăţi în activitatea

actuală a firmei

IMM-urile pe ramuri de activitate

Industrie Construcţii Comerţ Transporturi Servicii

1. Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului 58,05% 72,41% 49,33% 60,00% 61,75%

2. Birocraţia 45,76% 34,48% 43,56% 48,57% 60,83%

43

3. Inflaţia 41,10% 31,03% 60,89% 42,86% 42,40%

4. Concurenţa neloială 46,19% 44,83% 48,89% 54,29% 40,55%

5. Scăderea cererii interne 43,22% 37,93% 51,56% 40,00% 41,01%

6. Creşterea nivelului cheltuielilor salariale 45,76% 44,83% 36,44% 34,29% 47,47%

7. Fiscalitatea excesivă 42,80% 51,72% 35,56% 45,71% 47,00%

8. Instabilitatea relativă a monedei naţionale 33,05% 17,24% 48,89% 42,86% 34,56%

9. Calitatea slabă a infrastructurii 38,56% 24,14% 36,00% 65,71% 26,27%

10. Corupţia 32,63% 27,59% 35,11% 25,71% 36,41%

11. Costurile ridicate ale creditelor 26,27% 48,28% 26,22% 37,14% 28,11%

12. Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private 26,69% 31,03% 22,22% 42,86% 30,41%

13. Controalele excesive 25,42% 24,14% 24,89% 42,86% 27,19%

14. Concurența produselor din import 28,39% 13,79% 32,00% 22,86% 18,89%

15 Accesul dificil la credite 23,31% 17,24% 23,56% 20,00% 21,66%

16. Neplata facturilor de către instituțiile statului 20,76% 27,59% 19,11% 22,86% 16,13%

17. Obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei 21,61% 17,24% 16,00% 20,00% 17,05%

18. Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar 19,07% 10,34% 16,89% 22,86% 14,29%

19. Scăderea cererii la export 16,10% 10,34% 13,33% 25,71% 12,44%

3.3.6. SISTEMUL INFORMAȚIONAL ASOCIAT

În cuprinsul “Studiului cu privire la clarificarea rolurilor, atribuțiilor și responsabilităților la nivelul administrației publice din domeniul sistemului informațional asociat evenimentelor de viață” - 15 ianuarie 2019 (https://www.comunicatii.gov.ro/wp-content/uploads/2019/03/L_A5_Studiu-cu-privire-la-clarificarea-rolurilor_15.01.2018.pdf), sunt evidențiate următoarele aspecte:

44

- Studiul relevă o construcție instituțional administrativă centrată pe sectorul administrativ, făcută pentru a gestiona evenimentele de viață din perspectiva administrației publice, în care instituțille cooperează slab între ele la realizarea fiecărui eveniment de viață în parte. Slaba cooperare are avantajul că nu necesită interacțiune rapidă între instituții, comunicarea putându-se face cu economie de mijloace, birocratic, în termene laxe de timp –tipic de tipul 5, 10, 15 sau chiar 30 de zile lucrătoare.

- Slaba cooperare dintre instituții prezintă următoarele dezavantaje pentru cetățeni: Timpul lung pentru rezolvarea unor sarcini sau proceduri administrative; Sarcină / povară administrativă mare asupra cetățenilor care solicită un serviciu public

(povara administrativă se măsoară în ore, fiind timpul mediu necesar unui solicitant pentru a obține integral și de bună calitate serviciul public dorit);

Proceduri prin care sunt solicitate documente redundante –de tipul adeverințelor –care sunt utilizate pentru verificarea încrucișată a unor informații despre solicitant și despre drepturile sale (de exemplul privind eligibilitatea pentru diferite prestații sociale);

Documente letrice numeroase –care utilizează și expun foarte multe date personale ale solicitanților, în clar pe documente și care pot fi ușor fraudate, mai ales în condițiile în care prin hotărâri de guvern au fost eliminate elemente simple de siguranță.

Acest gen de cooperare slabă între instituții, care comunică între ele prin intermediul unor documente letrice – de tipul adreselor, cererilor și al adeverințelor nu mai indeplinește nici cerințele și nici așteptările actuale ale cetățenilor. Din această cauză se observă interesul crescut al administrației de a operaționaliza evenimentele de viață cu procese cu suport informatic/digital prin care se simplifică evenimentul de viață, pentru a veni în întâmpinarea așteptărilor cetățenilor.

Din analiza rolurilor, atribuțiilor și responsabilităților instituțiilor publice în realizarea evenimentelor de viață și a serviciilor publice asociate observăm:

Interesul utilizării mijloacelor moderne IT pentru comunicare interdepartamentală și interinstituțională, cu economii de timp pentru administrația publică;

Nivelul ridicat de operaționalizare și utilizare a registrelor electronice – mai ales de către instituțiile care administrează aceste registre naționale, primordial Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției prin Oficiul Național Registrul Comerțului, cu optimizarea comunicării electronice între instituții;

Lipsa unui document de identitate electronic la purtător pentru cetățenii care solicită un serviciu public (altul decât pașaportul electronic, care poate fi folosit doar ca document de călătorie, la trecerea unor frontiere și care nu este adaptat verificărilor de identitate a purtătorului în mediul online);

Costul mare pentru cetățeni al semnăturii digitale calificate pentru a obține accesul online la servicii publice mai simple - Acceptarea limitată a documentelor în format electronic cu semnătură digitală calificată emise online de către autorități de către alte instituții – pe motiv de lipsă de siguranță a documentelor sau de lipsă a mijloacelor tehnice de citire, interpretare și verificare a autenticității acestora.

Consecințele acestor observații sunt:

- Dezvoltarea inegală a serviciilor publice electronice – avem exemple de instituții care adresează evenimente de viață de interes pentru mediul de afaceri care implementează pe langă varianta tradițională letrică a serviciului public și serviciul public electronic, alături de instituții care adresează evenimente de viață de interes pentru cetățeni, care nu implementează serviciile publice electronice sau le implementează cu un grad de sofisticare foarte redus;

45

- Accesibilitate redusă la serviciile publice electronice pentru foarte mulți cetățeni – deoarece mijlocele tehnice pentru operaționalizarea serviciilor publice în mediul online este fie prea scumpă, fie prea sofisticată pentru ei;

-Acces dificil și costisitor pentru mulți cetățeni la servicii publice de bază, fiind necesară deplasarea personală la una sau mai multe instituții publice pentru a obține serviciul dorit.

Analiza evenimentelor de viață arată că nivelul de sofisticare al serviciilor publice electronice împarte evenimentele de viață în categoriile utilizate în analiză, serviciile cu cel mai înalt grad de sofisticare fiind adresate mediului de afaceri și înregistrării în vederea plății taxelor:

-EV1-Cum să începi o afacere

-EV2-Vânzarea sau cumpărarea afacerii

-EV3-Modificări în funcționarea afacerii

-EV6-Faliment

-EV7-Lichidare

-EV8-Transfer de proprietate

-EV9-Obținerea permisului de conducere auto

-EV10-Constituirea contractelor

-EV13-Înregistrarea pentru plata taxelor

-EV14-Înregistrarea unui autovehicul

-EV31-Imigrare în România

-EV33-Ghiduri și informații de călătorie

-EV34-Obținerea unei vize

-EV35-Obținerea unui pașaport.

Studiul cu privire la clarificarea rolurilor, atribuțiilor și responsabilităților la nivelul administrației publice din domeniul sistemului informațional asociat evenimentelor de viață arată potențialul ridicat de reutilizare a Punctului Unic de Contract electronic (PCUe) în interacțiunea cu mijloace electronice dintre cetățeni și administrația publică, inclusiv cu plata taxelor online, cu cardul bancar, pentru serviciile publice. În urma analizei nu au fost identificate intersecții dintre responsabilitățile instituțiilor publice cu privire la serviciile publice de e-guvernare pe de o parte și serviciile publice cu privire la evenimentele de viață pe de altă parte.

Studiul cu privire la clarificarea rolurilor, atribuțiilor și responsabilităților la nivelul administrației publice din domeniul sistemului informațional asociat evenimentelor de viață stabilește o bază reală solidă pentru dezvoltarea cadrului de interoperabilitate pentru serviciile publice electronice, pentru reducerea poverii administrative și a costruilor cu administrația publică.

Pot fi puncte de pornire pentru definirea generală a relațiilor inter-instituționale care să asigure o interoperabilitate crescută în situația viitoare a fi creionată în cadrul proiectului:

Administrația publică ar trebui să tindă către implementarea și respectarea principiul ”Doar O Singură Dată”: "cetățenii și întreprinderile ar trebui să aibă dreptul să furnizeze informații doar o singură dată unei entități a administrației publice;

46

Guvernul României trebuie să stabilească structurile organizatorice orizontale (consiliile, comitetele etc.) pentru guvernanț ași monitorizarea activităților de interoperabilitate la toate nivelurile administrative;

Acțiunile de interoperabilitate din România vor fi eficiente dacă sunt adoptate la toate nivelurile (administrația centrală: ministere, agenții și administrația locală: primăriile și consiliile județene);

Din punct de vedere organizațional, se recomandă promovarea coordonării între instituțiile administrației publice prin aliniere și interconexiune organizațională, prin simplificarea procedurilor administrative, implementând platforme electronice și/sau adaptând serviciile online în funcție de evenimentele din viața cetățenilor;

Aceste elemente trebuie conceptualizate având în plan un cadru centralizat de autentificare și identificare (certificat digital, parolă, amprentă digitală, token de identificare, etc.) și ținând seama de o implementare riguroasă a controalelor de securitate și a celor mai bune practici locale, europene și globale.

3.3.7. MĂSURI DE SIMPLIFICARE LA NIVELUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

3.7.1. Ordonanţa de Urgenţă nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (aprobată prin Legea nr. 179/2017) au fost prevăzute măsuri privind simplificarea procedurilor administrative la nivelul administraţiei publice centrale:

Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale au obligaţia de a publica, din oficiu, informaţii şi modele de formulare sau cereri aferente tuturor serviciilor publice furnizate, în format electronic, atât pe website-ul propriu, cât şi pe punctul de contact unic electronic, definit de Hotărârea Guvernului nr. 922/2010 privind organizarea şi funcţionarea Punctului de contact unic electronic, în varianta actualizată şi într-un format tehnic care să permită descărcarea şi editarea lor în scopul completării pe calculator de către beneficiar;

Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale care solicită copia în format fizic pe hârtie după actul de identitate drept condiţie pentru furnizarea unui serviciu public sunt obligate să accepte copia în format electronic după cartea de identitate, transmisă prin e-mail, asigurând condiţiile prevăzute de reglementările legale privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal;

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă nr. 41/2016, toate instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale au obligaţia să publice o adresă de e-mail pentru primirea în format electronic a copiei după cartea de identitate, pe punctul de contact unic electronic şi pe pagina proprie de internet;

Fiecare instituţie publică şi organ de specialitate al administraţiei publice centrale este obligat să elimine cerinţa de depunere a copiilor legalizate după documente la furnizarea serviciilor publice, înlocuindu-le cu certificarea conformităţii cu originalul de către funcţionarul competent;

47

În cazul în care persoana se prezintă cu copia legalizată după document, în scopul furnizării serviciului public, instituţia sau organul de specialitate al administraţiei publice centrale este obligată/obligat să o accepte;

Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale sunt obligate să accepte documentele eliberate de către persoanele juridice de drept public sau de drept privat în format electronic, care au o semnătură electronică calificată sau avansată, definite potrivit prevederilor art. 3 pct. 11 şi 12 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014, în scopul furnizării serviciilor publice către beneficiar;

Condiţiile-cadru privind schimbul de date se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, urmând ca fiecare instituţie sau autoritate să stabilească după adoptarea hotărârii, prin ordin sau prin instrucţiuni, procedurile de schimb de date raportat la scopul concret;

Fiecare instituţie publică şi organ de specialitate al administraţiei publice centrale are obligaţia de a-şi informatiza procesele şi procedurile. Aceste obligaţii vor fi definite şi detaliate prin hotărâre a Guvernului;

Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale sunt obligate să specifice pe formularele proprii durata de completare a fiecăruia şi motivul colectării informaţiei;

Fiecare instituţie publică şi organ de specialitate al administraţiei publice centrale îşi va întocmi metodologia de calcul a duratei de completare a unui formular, în termen de 30 de zile de la data adoptării Ordonanţei de urgenţă nr. 41/2016, metodologie disponibilă pe pagina proprie de internet şi aprobată prin ordin al conducătorului instituţiei;

Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale au obligaţia de a oferi metode alternative de plată a serviciilor publice furnizate contra cost, fie prin plata cu cardul, fie prin intermediul altor sisteme de plată;

Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale sunt obligate să folosească cu precădere mijloacele electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, acolo unde beneficiarul are şi este de acord să furnizeze o adresă de poştă electronică;

Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale sunt obligate să îşi dezvolte capacitatea de furnizare a serviciilor publice electronice. Planul de dezvoltare a serviciilor publice electronice va fi elaborat în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă nr. 41/2016;

Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale au obligaţia ca, împreună cu fiecare set de date încărcat pe portalul www.data.gov.ro, să încarce şi denumirea, descrierea şi durata de timp în care este recomandată actualizarea setului de date;

Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale au obligaţia de a publica seturi de date de interes public pe portalul www.data.gov.ro. Procedura de publicare şi de actualizare a acestor seturi de date se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

PLAN DE DEZVOLTARE a serviciilor publice electronice 2016-2020:

48

Nr.

crt.

Serviciu public

furnizat

Modalitate de furnizare

(online sau fizic la ghişeu)

Proiect de digitalizare a serviciului

public

(DA/NU)

Denumire/funcţionalitate proiect

Sursă de finanţare

Termen de implementare

1.

2.

3.

...

3.7.2. Legea nr. 270/2017 a prevenirii

Prin art. 3 din Legea nr. 270 din 22 decembrie 2017 a prevenirii au fost prevăzute măsuri privind sistematizarea procedurilor administrative la nivelul administraţiei publice, și anume:

“Art. 3 (1)Toate autorităţile/instituţiile publice cu atribuţii de control, constatare şi sancţionare a contravenţiilor au obligaţia, corespunzător domeniilor aflate în responsabilitatea acestora, ca, în

termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să elaboreze şi să difuzeze materiale documentare şi ghiduri şi să aloce pe pagina de internet secţiuni special dedicate informării publice privind: a) legislaţia în vigoare referitoare la constatarea şi sancţionarea contravenţiilor; b) drepturile şi obligaţiile acestor autorităţi/instituţii publice în desfăşurarea activităţilor de constatare a contravenţiilor şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale, precum şi drepturile şi obligaţiile persoanelor care sunt supuse acestor activităţi; c) indicarea, distinct, a faptelor contravenţionale pentru care autoritatea/instituţia publică are competenţe de constatare şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale, precum şi a sancţiunilor şi/sau a altor măsuri aplicabile. (2)Autorităţile/Instituţiile publice cu atribuţii de control, potrivit domeniilor de competenţă, au obligaţia să îndrume persoanele interesate în vederea unei aplicări corecte şi unitare a prevederilor legale. (3)În realizarea activităţii de îndrumare prevăzută la alin. (2), autorităţile/instituţiile publice cu atribuţii de control au obligaţia: a) să elaboreze proceduri de îndrumare şi control care să fie utilizate de către toate persoanele competente să efectueze activitatea de control; b) să afişeze pe site-urile proprii speţele cu frecvenţă ridicată şi soluţiile de îndrumare

emise în aceste cazuri, precum şi procedurile elaborate conform lit. a); c) ca în fiecare activitate de control să exercite activ rolul de îndrumare a persoanelor

controlate, oferind, conform procedurilor, indicaţiile şi orientările necesare pentru evitarea pe viitor a încălcării prevederilor legale. Despre îndeplinirea acestei obligaţii se va face menţiune expresă în procesul-verbal de control, arătându-se indicaţiile şi orientările oferite. (4)Autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii de coordonare la nivel naţional a domeniului mediul de afaceri are obligaţia ca, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a

49

prezentei legi, de a dezvolta şi opera un portal dedicat oferirii în mod centralizat de servicii online şi resurse în vederea informării în ceea ce priveşte aspectele prevăzute la alin. (1)”.

3.7.3. Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii

Prin Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare au fost prevăzute măsuri de susținere a IMM-urilor, și anume:

Art. 91 (1) Pentru asigurarea unui mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, în procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiatorii vor respecta principiul "Gândiţi mai întâi la scară mică", precum şi principiul numărului constant. (2) Principiul "Gândiţi mai întâi la scară mică" presupune ca iniţiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii. (3) Principiul numărului constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative - obligaţii de raportare/ conformare - pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente. (4) Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative prevăzute la alin. (1) se face prin aplicarea Testului IMM. Testul IMM se efectuează de către iniţiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, şi constă în efectuarea unui sondaj cu privire la potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ. (5) Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare. Art. 17 (1) În scopul desfăşurării şi dezvoltării activităţii lor, întreprinderile mici şi mijlocii beneficiază de servicii de informare, asistenţă, consultanţă, dezvoltare tehnologică şi inovare în domeniile financiar-bancar, management şi marketing. (2) Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale, camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile patronale ale întreprinderilor mici şi mijlocii sprijină înfiinţarea şi dezvoltarea de centre şi organizaţii ce oferă servicii de informare, consultanţă, consiliere şi instruire pentru întreprinderile mici şi mijlocii, prin: a) acordarea de sprijin în legătură cu activităţile de informare, consultanţă, consiliere şi instruire destinate întreprinderilor mici şi mijlocii; b) identificarea de surse de finanţare a unor programe şi acţiuni destinate facilitării accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la serviciile de informare, consultanţă, consiliere, instruire, oferite de aceste centre şi organizaţii, precum şi extinderii sferei de servicii oferite de acestea întreprinderilor mici şi mijlocii. Art. 25 (1) Guvernul aprobă anual programe de încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pe baza programelor elaborate de Agenţia Naţională pentru

50

Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, cu consultarea organizaţiilor de reprezentare a intereselor întreprinderilor mici şi mijlocii.

(2) La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale programele de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii se elaborează pe baza strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi a prevederilor Planului naţional de dezvoltare şi se aprobă de către autorităţile administraţiei publice locale, corespunzător atribuţiilor acestora, finanţându-se din bugetele proprii şi/sau din surse atrase. Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să comunice Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie programele de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii, elaborate şi aprobate la nivelul acestora.

(3) Guvernul, organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţile locale acordă sprijin întreprinderilor mici şi mijlocii prin:

a) facilitarea accesului la finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii prin elaborarea şi implementarea de instrumente şi scheme financiare de tipul:

- alocaţii financiare nerambursabile, acordate întreprinzătorilor la înfiinţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, în vederea completării capitalului necesar pentru iniţierea afacerii;

- ajutoare financiare nerambursabile, acordate întreprinderilor mici şi mijlocii pentru realizarea investiţiilor în sectorul productiv şi servicii;

- constituirea de fonduri de garantare, fonduri de contragarantare, fonduri de investiţii şi capital de risc în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii;

- scheme de creditare cu dobândă redusă;

- alte scheme şi instrumente financiare;

b) îmbunătăţirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la finanţare, prin acordarea de sprijin financiar şi asistenţă pentru dezvoltarea sistemelor moderne de finanţare, asigurarea fundamentelor informaţionale necesare în vederea elaborării de proiecte viabile de către întreprinzători, precum şi stimulente pentru crearea de locuri de muncă, pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii;

c) promovarea investiţiilor străine la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii;

d) asigurarea resurselor financiare pentru cofinanţarea şi utilizarea eficientă a ajutorului financiar din partea Uniunii Europene şi a altor donatori interni şi internaţionali, amplificarea participării întreprinderilor mici şi mijlocii româneşti la programe comunitare pe baza principiului transparenţei şi îmbunătăţirea ofertei de servicii pentru întreprinderile mici şi mijlocii în vederea creşterii performanţelor acestora în afaceri;

d1) facilitarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la fonduri externe nerambursabile, pentru ca acestea să furnizeze doar o singură dată datele necesare, precum şi valorificarea bunelor practici din Uniunea Europeană, prin proiectarea şi implementarea, din fonduri externe nerambursabile, a unor programe destinate întreprinderilor mici şi mijlocii de tipul:

- fond de microfinanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii axat pe dezvoltarea spiritului antreprenorial, inovare de vârf şi introducerea noilor tehnologii;

- programe de cercetare, dezvoltare şi consultanţă privind managementul, marketingul, networkingul, investiţiile în întreprinderi mici şi mijlocii, în vederea furnizării de soluţii

51

pragmatice pentru creşterea funcţionalităţii şi performanţelor firmelor pe piaţa internă şi internaţională;

- fond pentru cofinanţarea realizării de produse ecologice;

- fond pentru minigranturi pentru microîntreprinderi;

- program pentru organizarea, în fiecare regiune a ţării, a unor clustere inovative, focalizate pe produse pentru export, finanţate din fonduri europene, care să valorifice potenţialul şi condiţiile specifice fiecărei zone;

- fond "capital de risc", în vederea finanţării înfiinţării de start-up-uri inovative;

d2) în aplicarea programelor destinate întreprinderilor mici şi mijlocii prevăzute la lit. d1), se va acorda prioritate de finanţare programelor de minigranturi pentru microîntreprinderi, celor ce finanţează produse ecologice sau care aparţin afacerilor de mediu şi produselor sau serviciilor inovative.

e) facilitarea accesului la servicii de informare, instruire, consultanţă, consiliere şi asistenţă tehnică pentru potenţialii întreprinzători care iniţiază o afacere, pentru întreprinderile nou-

înfiinţate şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii existente, potrivit nevoilor acestora;

f) îmbunătăţirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la informaţii despre piaţă şi servicii de marketing, financiare şi informatice;

g) elaborarea şi publicarea de studii, anchete statistice, materiale informative şi alte lucrări necesare desfăşurării activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii;

h) facilitarea promovării produselor şi serviciilor întreprinderilor mici şi mijlocii pe piaţa internă şi externă, inclusiv prin ajutoare financiare pentru efectuarea de studii de piaţă, realizarea de materiale informative, de reclamă şi publicitate, participarea la târguri, expoziţii şi la alte asemenea tipuri de manifestări, în ţară sau în străinătate;

i) dezvoltarea cooperării interne şi internaţionale şi stimularea creării parteneriatelor de afaceri în domenii de interes pentru întreprinderile mici şi mijlocii;

j) sprijinirea şi stimularea activităţii de cercetare-dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic;

k) stimularea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la comerţul electronic, prin sprijinirea acestora în consolidarea capacităţii lor tehnologice informaţionale, în scopul promovării afacerilor prin intermediul mijloacelor electronice;

l) sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor şi pentru introducerea sistemelor de standardizare şi certificare a calităţii conform normelor Uniunii Europene;

m) sprijinirea centrelor de consultanţă şi management al informaţiilor, a organizaţiilor de reprezentare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a organizaţiilor înfiinţate în scopul sprijinirii dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, la nivel regional şi naţional, prin creşterea potenţialului lor instituţional, material şi uman, în vederea diversificării, specializării şi perfecţionării activităţilor pe care acestea le desfăşoară, pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri, stimularea creării de noi întreprinderi mici şi mijlocii şi sprijinirea dezvoltării acestora;

n) alte obiective şi măsuri cuprinse în programele aprobate de Guvern.

52

(31) Pe site-ul autorităţii publice cu competenţe în domeniu vor fi publicate în mod centralizat şi actualizate permanent, informaţii privind toate programele şi măsurile de susţinere aplicabile întreprinderilor mici şi mijlocii, inclusiv cele finanţate din fonduri structurale, pentru a asigura accesul facil la informaţii privind conţinutul, condiţiile, procedurile, termenele şi celelalte aspecte importante privind fiecare măsură în parte.

IV. PROPUNERI DE DEBIROCRATIZARE

Debirocratizarea şi simplificarea administrativă vizează adoptarea unor măsuri urgente, în considerarea interesului public, în sensul reducerii eforturilor de procurare a documentelor în vederea obţinerii serviciilor publice, precum şi referitoare la facilitarea interconectării bazelor de date între instituţiile publice, pentru evitarea blocajelor, ineficienţei şi pierderilor și reducerea birocraţiei excesive.

Aplicarea Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE de la data de 1 iulie 2016 impune creşterea gradului de furnizare a serviciilor online şi creşterea încrederii în tranzacţiile electronice, precum şi stabilirea unui cadru de interoperabilitate a sistemelor informatice.

4.1. SITUAŢIA AUTORIZĂRII ÎN PREZENT

Principale autorizații necesare pentru desfășurarea activității întreprinzătorilor, analizate în cadrul proiectului au fost:

autorizația sanitară autorizația sanitar-veterinară autorizația PSI aviz pentru amplasarea reclamei luminoase certificate de clasificare a unitatilor de cazare autorizația pentru casele de schimb valutar autorizația de functionare de la primărie autorizația de mediu

53

autorizația ITM și protectia muncii aviz pentru difuzarea de muzică (restaurant, cafenele, etc) autorizația de la Ministerul de Interne pentru protecție și pază (firme de securitate,

etc) aviz de la comisia de supraveghere (firme de asigurare, leasing, etc) alte avize si autorizatii.

Pentru fiecare autorizație a fost realizată o fișă informativă pentru întreprinzători pe site-ul www.debirocratizareimm.ro.

4.2. IDENTIFICAREA ŞI CONSULTAREA PRINCIPALILOR STAKEHOLDERI

4.2.1. ASPECTE GENERALE

Studiul de impact demarează cu identificarea şi consultarea principalilor stakeholder, însă este necesar ca aceasta să se regăsească drept parte a tuturor etapelor ce urmează. Această abordare se sprijină pe faptul că realismul şi calitatea evaluării impactului depind decisiv de dialogul dintre şi cu stakeholderii.

Exemplele de bună practică de la nivelul Uniunii Europene ne sugerează următoarele modalităţi de realizare a consultărilor cu stakeholderii:

a) Mese rotunde; b) Panel-uri pentru testarea întreprinzătorilor pentru a verifica noile iniţiative într-o

manieră flexibilă şi rapidă; c) Comitete specifice; d) Forumuri şi consultări on-line.

De o importanţă deosebită este asigurarea consultării cu prioritate a reprezentanţilor IMM-urilor. Aşa cum experienţa demonstrează, anume IMM-urile sunt primele şi cel mai intes afectate de măsurile legislative şi dat fiind aportul acestui sector la formarea PIB-ului, la bugetul statului, la ocuparea forţei de muncă, este evidentă necesitatea unei abordări aliniate principiului european “Gândiţi mai întâi la scară mică” (Think Small First).

În cadrul proiectului au fost realizate 4 mese rotunde în care au fost consultați întreprinzătorii și reprezentanții autorităților despre procedurile de autorizare, măsuri de simplificare, creșterea accesului întreprinzătorilor la informații actualizate, soluții e-guvernare:

MASA ROTUNDA Dată de desfășurare LOCAȚIE

GALATI Joi, 10 octombrie 2019

CENTRUL DE AFACERI DUNĂREA, Sala de conferințe President, etaj 2, Str. Nicolae Bălcescu, nr. 1, Galați

PLOIEȘTI Vineri, 11 octombrie 2019

HOTEL BEST, Sala Best, B-dul Republicii, nr. 154, cartier Albert, Ploiești

SIBIU Sambata, 12 octombrie HOTEL IBIS SIBIU CITY CENTER, Sala Faust 2,

54

2019 Calea Dumbrăvii, nr. 2-4, Sibiu

BUCUREȘTI Luni, 14 octombrie 2019

HOTEL IBIS PALATUL PARLAMENTULUI, Sala Lovinescu, Str. Izvor, nr. 82-84, sector 5, București

Propunerile principale formulate/susținute de participanți:

MĂSURI ALTERNATIVE GENERALE:

Înfiinţarea departamentului de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare; parteneriatul și dialogul permanent cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri;

Simplificarea procedurilor de autorizare, în special pentru pentru micii întreprinzători;

Simplificarea cu prioritate a procedurilor aferente autorizației PSI, autorizației de mediu, autorizației de funcționare de la primarie, autorizației de la Ministerul de Interne pentru protecție și pază (planul de pază), procedurile pentru difuzarea de muzică;

Reducerea masivă a numărului de taxe parafiscale; Diminuarea numărului de proceduri administrative/declaraţii necesare

iniţierii/consolidării unei afaceri; Îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice,

astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online, precum și asigurarea funcționării corespunzătoare a punctului de contact unic prin:

Generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, înclusiv a posibilității descărcarii/completării/transmiterii on-line de formulare;

Generalizarea plăților electronice și a metodelor electronice de comunicare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili;

Generalizarea transferului electronic al datelor între institutii și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor „doar o singura data”;

Dezvoltarea şi operaționalizarea în parteneriat cu organizațiile mediului de afaceri a portalului dedicat oferirii în mod centralizat de servicii online şi resurse în vederea informării în ceea ce priveşte aspectele prevăzute de dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 270 din 22 decembrie 2017 a prevenirii;

Înființarea unui ghișeu unic on-line pentru informarea întreprinzătorilor, privind procedurile de înființare/autorizare/licențiere, obligațiile și termenele legale, contravențiile și alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi și pe coduri CAEN;

Realizarea registrului autorizațiilor din România care să cuprindă toate autorizațiile necesare desășurării activității întreprinderilor, grupate pe sectoare de activitate și categorii de întreprinderi (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și mari);

Realizarea registrului taxelor din România care să cuprindă toate taxele fiscale și parafiscale, grupate pe sectoare de activitate;

55

Reanalizarea perioadei de validitate a autorizațiilor/licenţelor şi mărirea duratei acestora;

Publicarea de ghiduri, formulare, cereri tip, aplicații model pentru întreprinzători; Externalizarea procedurilor de autorizare către persoane juridice private

(valorificând experiența din proiectele cu finanțare europeană) și/sau parteneriatul/colaborarea cu confederațiile patronale;

Evaluarea ex-post de impact a tuturor procedurilor administrative sau efectuarea unui audit instituţional anual independent/analiză sociologică tip barometru, din perspectiva sarcinii birocratice pentru întreprinzători.

MĂSURI ALTERNATIVE SPECIFICE: Proceduri standardizate si ghiduri, clare si ușor de aplicat, inclusiv online, adaptate specificului întreprinderii (in funcție de sectorul de activitate si mărimea companiei) pentru fiecare autorizație, cu costuri reduse sau gratuite.

4.2.2. AUTORITĂȚI PUBLICE CU COMPETENȚE ÎN DOMENIUL AUTORIZĂRII

ACTIVITĂȚII ÎNTREPRINDERILOR 4.2.2.1. AUTORITĂȚI PUBLICE CU COMPETENȚE GENERALE

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

Temei de drept: Hotărârea Guvernului nr. 23/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

"Art. 1. - (1) Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului, care aplică strategia şi Programul de guvernare în domeniile întreprinderilor mici şi mijlocii, mediului de afaceri, comerţului, antreprenoriatului şi investiţiilor străine, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi pentru stimularea iniţiativei operatorilor economici".

"Art. 2. - (1) Ministerul îndeplineşte următoarele funcţii:

a) de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare în domeniile întreprinderilor mici şi mijlocii, mediului de afaceri, comerţului, antreprenoriatului şi investiţiilor străine, precum şi elaborarea strategiilor şi a programelor privind creşterea economică în aceste domenii; b) de reglementare şi sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniile sale de responsabilitate; c) de reprezentare, prin care se asigură, în condiţiile legii, în numele statului român şi al Guvernului României, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniile sale de activitate, inclusiv în privinţa afacerilor europene, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 379/2013 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene şi pentru completarea art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe; d) de aplicare a prevederilor Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană pentru domeniile sale de responsabilitate; e) de autoritate de stat: 1. prin care se asigură exercitarea controlului aplicării unitare şi respectării reglementărilor legale în domeniile sale de responsabilitate, precum şi controlul

56

funcţionării entităţilor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sa; 2. prin care exercită funcţiile de coordonare a politicilor şi a măsurilor de încurajare şi de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii, de monitorizare şi evaluare a acestora, precum şi funcţiile de atragere de investiţii şi promovare a exportului, prin agenţiile pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului; 12/09/2017 - punctul a fost modificat prin Hotărâre 654/2017 3. prin care se asigură ducerea la îndeplinire a atribuţiilor şi obligaţiilor ce revin Institutului Român de Comerţ Exterior; f) de administrare a proprietăţii publice din domeniile sale de responsabilitate; g) de coordonare la nivel naţional, în colaborare cu celelalte autorităţi interesate, a activităţilor referitoare la relaţiile economice internaţionale, fluxurile comerciale şi cooperarea economică, asigurând secretariatele comisiilor interguvernamentale de colaborare economică cu alte state şi elaborare a componentei economice a întâlnirilor la nivelul conducerilor statului şi Guvernului; h) de absorbţie a fondurilor acordate de Uniunea Europeană în domeniile aflate în responsabilitatea sa; i) de colaborare cu partenerii sociali".

Ministerul Justiției

Temei de drept: Hotărârea Guvernului nr. 652/2009

"Articolul 6 - Ministerul are următoarele atribuții principale:

II. în domeniul reglementării cadrului normativ și al îmbunătățirii acestuia:1. constituie, potrivit legii, comisii de elaborare a proiectelor de coduri și alte acte normative complexe ce interesează domeniul justiției, fiind autorizat, în exclusivitate, să editeze și să publice edițiile oficiale ale acestora; 2. elaborează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate; participă la susținerea proiectelor de legi în cadrul comisiilor parlamentare și în plenul celor două Camere; 3. evaluează legislația, în sfera de competență, din punctul de vedere al constituționalității, al tehnicii legislative și al compatibilității cu acquis-ul comunitar și tratatele și convențiile internaționale, ori alte documente juridice cu caracter internațional la care România este parte și propune Guvernului, altor ministere sau autorități soluții de îmbunătățire legislativă, inclusiv în forma unor proiecte de acte normative; 4. formulează propuneri de promovare a recursului în interesul legii; 5. participă, de la caz la caz și potrivit sferei sale de competență, în temeiul sarcinilor încredințate de Guvern, la procesul de definitivare a altor proiecte de acte normative din domeniul de activitate al altor ministere sau autorități publice".

Oficiul Național al Registrului Comerțului (O.N.R.C.)

Temei de drept:

LEGEA nr. 26/1990, privind registrul comerţului - republicată

"Art. 2 (1) Registrul comerţului se ţine de către oficiul registrului comerţului, organizat în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, potrivit prevederilor cap. II din prezenta lege. (2) Registrul central al comerţului se ţine de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, organizat pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.

57

(3) Registrul central al comerţului se ţine de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri proprii, organizată în subordinea Ministerului Justiţiei".

4.2.2.2. AUTORITĂȚI/INSTITUȚII PUBLICE CU COMPETENȚE SPECIFICE

1. AUTORIZAȚIA SANITARĂ Direcțiile Teritoriale de Sănătate Publică

2. AUTORIZATIA SANITAR-VETERINARĂ

Autoritatea sanitară veterinară în a cărei rază teritorială se află sediul social şi/sau sediile secundare unde comerciantul deţine obiective în care se desfăşoară activităţi supuse autorizării sanitare veterinare, prin reprezentantul delegat la Biroul unic din cadrul camerei de comerţ şi industrie teritoriale;

Autoritatea sanitară veterinară este reprezentată de autoritatea veterinară centrală, pentru obiectivele de interes naţional, şi de direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru celelalte obiective;

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (A.N.S.V.S.A.)

Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (București, etc.).

3. PSI Inspectoratele judeţene în a căror zonă de competenţă urmează să fie realizate ori

sunt amplasate construcţiileinstalaţiile sau amenajările respective ISU- Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta

4. AVIZ PENTRU AMPLASAREA RECLAMEI LUMINOASE

Primaria pe raza careia se afla obiectivul Primariile de Sector ale Municipiului Bucuresti, Primaria Municipiului

Bucuresti (Primaria Municipiului Bucuresti, in cazul in care reclama urmeaza a fi amplasata pe un imobil ce reprezinta monument istoric sau in zone protejate ale Ministerului Culturii)

alte Primării

5. CERTIFICATE DE CLASIFICARE A UNITATILOR DE CAZARE Ministerul Turismului.

6. AUTORIZATIE CASE DE SCHIMB VALUTAR

Autoritatea competentă pentru autorizarea si/sau inregistrarea entitatilor care desfasoara activitatea de schimb valutar este Comisia de autorizarea a activitatii de schimb valutar care isi desfasoara activitatea la sediul Ministerului Finantelor Publice

Cererea de efectuare a controlului privind indeplinirea conditiilor de spatiu, insotita de documentatia aferenta se depune la sectia judeteana sau a municipiului Bucuresti a Garzii Financiare in a carei zona de competenta este situat punctul valutar propus

7. AUTORIZATIE SI ACORD DE FUNCTIONARE DE LA PRIMARIE Primaria pe raza careia se afla obiectivul Primariile de Sector ale Municipiului Bucuresti, alte Primării

58

8. AUTORIZATIA DE MEDIU

Administrația Națională pentru Protecția Mediului

9. AUTORIZATIA ITM SI PROTECTIA MUNCII Inspectoratul Teritorial de Muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea

10. AVIZ PENTRU DIFUZAREA DE MUZICA (RESTAURANT, CAFENELE, ETC)

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) Licenţa pentru difuzarea de opere muzicale se obţine de la următoarele organisme de

gestiune colectivă: - Pentru categoria autorilor de opere muzicale (compozitori) licenţa se obţine de la UCMR-ADA (Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor). - Pentru categoria artiştilor interpreţi sau executanţi (solişti, cântăreţi) şi categoria producători de fonograme, licenţa se obţine de la CREDIDAM (Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi) sau UPFR (Uniunea Producătorilor de Fonograme din România). -În cazul în care utilizatorii folosesc în scop comercial copii ale fonogramelor originale (puse pe stick-uri USB, hard disk-uri sau discuri optice), atunci aceştia trebuie să obţină autorizaţie pentru reproducerea fonogramelor. Aceste autorizaţii se obţin de la următoarele organisme de gestiune colectivă: UPFR (Uniunea Producătorilor de Fonograme din România) şi ADFR (Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România).

11. AVIZ DE LA MINISTERUL DE INTERNE PENTRU PROTECTIE SI PAZA (FIRME

DE SECURITATE, ETC) Serviciul poliţiei de ordine publică din inspectoratul judeţean de poliţie sau

Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi are sediul social societatea;

Avizul Serviciului Român de Informaţii.

12. AVIZ DE LA COMISIA DE SUPRAVEGHERE (FIRME DE ASIGURARE, LEASING, ETC)

Autoritatea de Supraveghere Financiara – ASF.

4.3. SPECIFICAREA NATURII INFLUENŢEI ACŢIUNILOR VIZATE

Pentru identificarea naturii influenţei (pozitivă, negativă, mixtă sau necunoscută) a acţiunilor vizate asupra principalelor categorii de factori (economici, sociali, de mediu), se vor evidenţia cât mai clar influenţele exercitate:

Acţiune

Factor A1 ... An

Eco

nom

ic E1 + / – / ± / ? ... ...

... ... ... ...

Em ... ... ...

59

Soc

ial

S1 ... ... ...

... ... ... ...

Sp ... ... ...

Med

iu

M1 ... ... ...

... ... ... ...

Mr ... ... ...

Ai – aţiunea „i” a măsurii vizate ;

unde „i” ia valori de la 1 la n; n – numărul acţiunilor vizate.

Ej – factorul economic „j”;

unde „j” ia valori de la 1 la m; m – numărul factorilor economici luaţi în calcul.

Sk – factorul social „k”;

unde „k” ia valori de la 1 la p; p – numărul factorilor sociali luaţi în calcul.

Ml – factorul de mediu „l”;

unde „l” ia valori de la 1 la r; r – numărul factorilor de mediu luaţi în calcul.

„+”: influenţă pozitivă; „–”: influenţă negativă;

„±”: influenţă mixtă; „?”: influenţă necunoscută.

Factori economici: competitivitatea, fluxurile de investiţii, fluxurile comerciale, costurile financiare, costurile de adaptare a produselor, costurile administrative ale societăţilor comerciale, autorităţile statului (buget, birocraţie, structura aparatului de stat), inovaţia şi cercetarea, consumatorii şi menajele, contextul macroeconomic, etc.

Factori sociali: piaţa forţei de muncă, standardele şi regulile locurilor de muncă, protecţia şi incluziunea socială a anumitor grupuri, sănătatea publică, sistemul educaţional, cultura, etc.

Factori de mediu: clima, transportul şi eficienţa energetică, calitatea aerului, flora, biodiversitatea şi peisajul, calitatea apei, calitatea solului, resursele regenereabile şi neregenerabile, utilizarea suprafeţelor agricole, etc.

4.4. EVALUAREA SFEREI DE CUPRINDERE A ÎNTREPRINDERILOR CEL MAI PROBABIL AFECTATE

Această etapă presupune delimitarea zonelor mediului de afaceri ce vor fi afectate de acţiunile măsurii vizate. Astfel trebuie identificate caracteristicile întreprinderilor / sectoarelor care vor fi cel mai probabil afectate, precum şi modul de repartizare a poverii şi beneficiilor generate.

Elementele care trebuie luate în considerare sunt următoarele:

60

a) Sectoarele afectate: evidenţierea repartizării efectelor pozitive şi negative („câştigători” şi „perdanţi”):

Între sectorul public şi sectorul privat; Între clase de întreprinderi de dimensiuni diferite; Între diferite domenii de activitate (cod CAEN); Între producătorii interni (exportatori şi nonexportatori) şi importatori.

b) Numărul şi dimensiunea întreprinderilor afectate din perspectiva: Costurilor; Preţurilor; Investiţiilor; Inovării; Profitabilităţii.

c) Proporţia forţei de muncă afectate din diferite categorii de întreprinderi; d) Afectarea subcontractării şi efectele de contagiune între sectoarele economice implicate.

4.5. MĂSURAREA IMPACTULUI (CALITATIV ŞI CANTITATIV)

Măsurarea impactului presupune evidenţierea pe categorii de întreprinderi a influenţelor specificate în etapa 2 şi încercarea de a le comensura. Este evident că vom avea elemente ce nu vor putea fi cuantificate, caracterul lor exclusiv calitativ necesitând explicaţii bine argumentate din partea specialistului ce realizează studiul de impact. Aşa cum experienţa ne demonstrează, factorii ce fac obiectul studiului de impact se pot grupa în următoarele categorii:

Cantitativi: costuri, preţuri, profit, investiţii, inovare, locuri de muncă, venituri la bugetul statului etc.

Calitativi: calitatea locurilor de muncă, calitatea mediului, protecţia şi incluziunea socială a anumitor grupuri, sistemul educaţional, cultura, biodiversitatea şi peisajul, birocraţia, structura aparatului de stat etc. Practic, în această etapă, se apelează la o serie de metode ştiinţifice prin intermediul cărora se încearcă evaluarea intensităţii impactului generat de măsura studiată asupra factorilor economici, sociali şi de mediu, punându-se astfel baza pentru următoarea etapă (analiza cost – beneficiu).

4.6. ANALIZA COST – BENEFICIU

Analiza cost – beneficiu presupune o sinteză şi o agregare în termeni monetari (dacă este posibil) a principalelor beneficii, respectiv costuri, şi o evidenţiere a elementelor calitative implicate. De fapt esenţa acestei etape constă în compararea costurilor cu beneficiile, de aceea este necesară o actualizare a elementelor monetizate, astfel încât să se ţină cont de factorul „timp”.

De o deosebită importanţă este analiza în dinamică a costurilor şi beneficiilor, astfel fiind facilitată surprinderea riguroasă a fenomenelor economice ce nu au întotdeauna o evoluţie liniară. În acest sens trebuie vizate următoarele orizonturi de timp:

Termen scurt: maximum 1 an; Termen mediu: 2 – 3 ani; Termen lung: 4 – 5 ani.

Aşa cum experinţa ne demonstrează, de regulă măsurile cu impact asupra mediului de afaceri presupun un transfer de resurse financiare dinspre sectorul privat spre sectorul public, de aceea analiza trebuie să vizeze reliefarea separată a:

61

Costurilor şi beneficiilor din punct de vedere al bugetului statului; Costurilor şi beneficiilor din punct de vedere al întreprinderilor.

COSTURI

DESCRIEREA PRINCIPALELOR CATEGORII DE COSTURI NEMONETIZATE

Descrierea principalelor categorii de costuri

monetizate

An Cost Nominal (u.m.) Cost Actualizat (u.m.)

1

...

T

TOTAL

BENEFICII

Descrierea principalelor categorii de beneficii nemonetizate

Descrierea principalelor categorii de beneficii

monetizate

An Beneficiu Nominal (u.m.) Beneficiu Actualizat (u.m.)

1

...

T

TOTAL

Această analiză poate utiliza astfel de indicatori precum „costul unei unităţi de efect util”, fie „efectul util la o unitate de cost”, aceştia arătându-ne practic eficienţa acestei măsuri, putându-se ulterior compara această măsura cu o varintă alternativă (care adresează aceeaşi problemă).

4.7. EVALUAREA OPŢIUNILOR ALTERNATIVE ŞI FORMULAREA DE PROPUNERI

În cadrul acestei etape poate fi luată în considerare utilizarea unei serii largi de măsuri care să echilibreze „inechităţile” proiectului analizat, astfel încât să se asigure acelaşi nivel tuturor şi respectarea principiului proporţionalităţii.

În cazul în care analizele efectuate indică un impact disproporţionat asupra IMM-urilor, sau o discriminare comparativ cu întreprinderile mari, se impun măsuri pentru temperarea acestor efecte nedorite.

Pentru a realiza aceste ajustări, pot fi luate în considerare următoarele măsuri:

1. Non – intervenţia statului (exemplu: dacă costurile implicate de măsura în cauză sunt net superioare beneficiilor pe care le generează).

2. Auto – reglementarea (exemplu: anumite zone pot fi lăsate a se auto – reglementa prin intermediul codurilor de bună practică de la nivelul asociaţiilor profesionale).

3. Furnizarea de informaţii şi îndrumări pertinente (exemplu: în anumite cazuri, obiectivele pe care le umăreşte măsura analizată pot fi atinse prin intermediul furnizării de îndrumări şi o mai bună informare a agenţilor economici).

62

4. Reglementarea prescriptivă (exemplu: impunerea prin lege a unor standarde obligatorii referitoare, fie la tehnologiile a fi utilizate, fie la rezultatele a fi obţinute).

5. Operaţiuni de piaţă ale statului (exemplu: o serie de obiective urmărite de către stat pot fi atinse prin acţiuni pe piaţa liberă, de regulă încercându-se atenuarea oscilaţiilor sezoniere şi ciclice, precum şi a exceselor anumitor pieţe).

6. Exceptări complete sau parţiale pentru IMM-uri sau microîntreprinderi în funcţie de dimensiunea acestora (exemplu: afacerile sub un anumit prag să fie exceptate de a se conforma cu anumite obligaţii specifice atunci când acestea nu invalidează scopul original al legislaţiei).

7. Reduceri sau exceptări temporare (exemplu: perioadele de tranziţie în care IMM-urile sunt exceptate sau intervale mai lungi pentru anumite obligaţii).

8. Reduceri de taxe sau ajutor financiar direct pentru compensarea costurilor suportate dacă acest lucru este compatibil cu legislaţia existentă (referitoare la competiţie sau comerţ internaţional).

9. Taxe reduse (exemplu: atunci când aceste taxe sunt foarte mari şi-sau reprezintă un cost fix care este resimţit disproporţionat de IMM-uri).

10. Obligaţii declarative simplificate pentru IMM-uri (exemplu: în domeniul statisticii).

11. Campanii de informare specifice sau ghiduri de utilizare, training şi birouri/puncte de informare dedicate (exemplu: birouri de informare specifice IMM-urilor care oferă informaţii adecvate întreprinderilor mici).

12. Luarea, sistematică, în considerare a iniţiativelor de simplificare generale de care pot beneficia în special IMM-urile (exemplu: posibilitatea de a utiliza facilităţile online, inspecţii specificate). Un aspect de asemenea important constă în includerea costurilor generate de aceste ajustări în analiza cost – beneficiu, ulterior realizându-se propunerile de îmbunătăţire către decidenţi. O astfel de abordare este de natură să furnizeze soluţii reale, fundamentate ştiinţific, contribuind decisiv la adoptarea unor măsuri riguros dimensionate.

4.8. PROPUNERI DE MĂSURI ALTERNATIVE/ DIRECŢII DE ACŢIUNE

MĂSURI ALTERNATIVE GENERALE:

A. Înfiinţarea departamentului de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare; parteneriatul și dialogul permanent cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri; B. Simplificarea procedurilor de autorizare, în special pentru pentru micii întreprinzători; C. Reducerea masivă a numărului de taxe parafiscale; D. Diminuarea numărului de proceduri administrative/declaraţii necesare iniţierii/consolidării unei afaceri; E. Îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online, precum și asigurarea funcționării corespunzătoare a punctului de contact unic prin:

63

- generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, înclusiv a posibilității descărcarii/completării/transmiterii online de formulare; - generalizarea plăților electronice și a metodelor electronice de comunicare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili; - generalizarea transferului electronic al datelor între institutii și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor „doar o singura data”; - dezvoltarea şi operaționalizarea în parteneriat cu organizațiile mediului de afaceri a portalului dedicat oferirii în mod centralizat de servicii online şi resurse în vederea informării în ceea ce priveşte aspectele prevăzute de dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 270 din 22 decembrie 2017 a prevenirii;

F. Înființarea unui ghișeu unic online pentru informarea întreprinzătorilor privind procedurile de înființare/autorizare/licențiere, obligațiile și termenele legale, contravențiile și alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi și pe coduri CAEN; G. Realizarea registrului autorizațiilor din România care să cuprindă toate autorizațiile necesare desășurării activității întreprinderilor, grupate pe sectoare de activitate și categorii de întreprinderi (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și mari); H. Realizarea registrului taxelor din România care să cuprindă toate taxele fiscale și parafiscale, grupate pe sectoare de activitate; I. Reanalizarea perioadei de validitate a autorizațiilor/licenţelor şi mărirea duratei acestora; J. Publicarea de ghiduri, formulare, cereri tip, aplicații model pentru întreprinzători; K. Evaluarea ex-post de impact a tuturor procedurilor administrative sau efectuarea unui audit instituţional anual independent/analiză sociologică tip barometru, din perspectiva sarcinii birocratice pentru întreprinzători.

MĂSURI ALTERNATIVE SPECIFICE:

Proceduri standardizate si ghiduri, clare si ușor de aplicat, inclusiv online, adaptate specificului întreprinderii (in funcție de sectorul de activitate si mărimea companiei) pentru fiecare autorizație.

4.9. CONCLUZII - PROPUNEREA DE POLITICĂ PUBLICĂ ALTERNATIVĂ

PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ ALTERNATIVĂ

Titlul propunerii de politică publică

Înfiinţarea departamentului de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, care să asigure și organizarea unor întâlniri inter-ministeriale, pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare, în parteneriat/dialog social cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri.

Iniţiator Asociația Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România, în cadrul proiectului“Creșterea capacității PTIR de a formula politici

publice alternative în domeniul debirocratizării și simplificării procedurilor aplicabile mediului de afaceri”, cod Mysmis – 112861.

64

Persoane responsabile şi date de contact

Iuliana Poștaru, Președinte PTIR, 0743435432, iulia@ptir.ro/ office@ptir.ro Ana Bontea – Expert elaborare propunere de politică publică alternativă Alexandru Eduard Chirciu – Expert elaborare politică propunere de politică publică alternativă

Stadiu (anunţare, avizare, primă lectură etc.)

Politică publică alternativă elaborată

SECŢIUNEA 1: Argumente pentru iniţierea propunerii de politică publică

Raportat la dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 775 din 14 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central, potrivit cu care în cadrul acestei secțiuni se va defini problema care a generat iniţierea propunerii de politică publică, se răspunde la următoarele întrebări:

1. Care este problema care necesită acţiunea Guvernului?

În cuprinsul Raportului de țară al României din 2019 sunt subliniate următoarele aspecte:

“Capacitatea insuficientă a administrației publice limitează posibilitățile de dezvoltare. Birocrația și lipsa unor servicii publice de calitate continuă să afecteze investițiile, iar reforma administrației publice nu progresează decât într-un ritm lent.”.

În Programul de Guvernare 2017-2020 sunt prevăzute măsuri de debirocratizare, și anume:

–“Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o prioritate a programului economic. Contribuitor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice ce vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizațiile reprezentative, un sistem fiscal atractiv, creșterea accesului la finanțare, simplificarea

procedurilor și de birocratizare. Pe de altă parte, considerăm că vom putea genera

creștere organică și prin debirocratizare, prin creșterea ușurinței de a face afaceri – în acest sens propunem eliminarea a peste o sută de taxe parafiscale, un program de promovare a proprietății intelectuale românești, precum și măsuri de reducere a numărului de proceduri administrative/declarații necesare inițierii/consolidării unei afaceri.”

- “Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice ce vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizațiile reprezentative, creșterea accesului la finanțare, simplificarea procedurilor și debirocratizarea pentru micii întreprinzători”;

- “Înființarea unui departament de debirocratizare – pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri”, măsură prevăzută a fi realizată până la data de 31.03.2017.

În cuprinsul Programului Național de Reformă, publicat în aprilie 2019 sunt menționate numeroase aspecte și constatări privind debirocratizarea:“În privința proiectului Zero birocrație,

65

care vizează operaționalizarea prin intermediul unei interfețe unice a serviciilor publice digitalizate identificate a avea un grad mare de încărcare birocratică și integrarea acestor servicii cu alte instrumente similare (serviciile aferente evenimentelor de viață, cloud guvernamental etc.), au fost întreprinse demersuri în vederea contractării asistenței tehnice”.

“Având în vedere că mediul digital devine un pilon important pentru buna funcționare a economiei, inclusiv pentru susținerea dezvoltării întreprinderilor, cu accent pe IMM-uri și start-up-

uri, se urmărește înregistrarea de progrese în digitalizarea industriei și serviciilor, dezvoltarea competențelor digitale, precum și asigurarea securității cibernetice.

2. Care sunt cauzele şi efectele problemei?

Pentru a avea o economie competitivă în România ar trebui ca principalele probleme create de birocraţie (lipsa de eficienţă a funcţionarilor publici, lipsa de comunicare la nivel intern şi extern în cazul instituţiilor publice, norme şi reglementări care îngreunează buna desfăşurare a activităţilor instituţiilor publice şi implicit şi activităţile din mediul privat, lipsa de transparenţă) să fie ameliorate sau chiar eliminate. Cu cât se creează premisele unei dezvoltări economice cât mai armonioase cu atât mai mult cresc şansele ca România să treacă mai bine peste problemele actuale. Birocraţia a pus stăpânire pe majoritatea domeniilor de activitate. Studiile evidențiază că în ceea ce priveşte activitatea cu mediul extern, sistemul birocratic din cadrul instituţiilor publice duce la o lipsă de cooperare dintre instituţiile publice şi mediul extern (investitori, persoane fizice, persoane juridice). Aceste probleme apar de obicei în momentul în care orice persoană interesată să desfăşoare o anumită activitate sau doreşte să afle anumite informaţii intră în contact cu sistemul birocratic. În practică, foarte multe persoane, atât angajaţii, cât şi cei care intră în contact cu aceştia, sunt obligaţi de către sistemul birocratic în care îşi desfăşoară activitatea să „plimbe” tot felul de documente şi dosare dintr-un departament într-altul sau de la o instituţie a statului la alta cu diferite scopuri. Acest lucru poate îngreuna buna desfăşurare a activităţilor din cadrul instituţiilor publice româneşti, afectând eficiența în ceea ce priveşte rezolvarea unor probleme. Timpul pierdut în aceste situaţii poate duce, de exemplu, la pierderi mari de bani. Pot apărea situaţii neplăcute în care anumite persoane au de suferit din cauza lipsei de transmitere a informaţiilor sau transmiterea neclară sau insuficientă a acestora între instituţiile publice, angajaţii departamentelor sau între colegii din acelaşi departament. Această situaţie poate apărea şi în cazul transmiterii de informaţii între superiori şi subordonaţi şi invers. Astfel, pot apărea numeroase probleme care pot duce la scăderea eficienţei activităţii desfăşurate din cauza lipsei de comunicare atât pe verticală, cât şi pe orizontală. În cazul unei comunicări eficiente, informaţiile ar trebui să fie prelucrate şi distribuite pe paliere ierarhice sau pe departamente, iar utilizarea lor ar trebui să conducă spre rezolvarea sarcinilor pe care le au de îndeplinit funcţionarii publici sau spre rezolvarea problemelor apărute. Aceste informaţii pe care ar trebui să le transmită departamentele sau chiar colegii din acelaşi birou ar trebui să se caracterizeze prin obiectivitate şi promptitudine. Există cazuri în care informaţiile sunt comunicate cu câteva zile întârziere. Situaţii asemănătoare se întâmplă şi în cazul comunicării dintre instituţiile publice, unde apar aceleaşi carenţe în ceea ce priveşte comunicarea şi colaborarea dintre acestea. Normele şi reglementările pe care trebuie să le respecte cu stricteţe instituţiile publice (instituţiile birocratice) duc la foarte multe inadvertenţe de ordin comunicaţional, acestea având efecte directe asupra creşterii randamentului în activităţile economice. O altă problemă identificată este lipsa de transparenţă. Aceasta este specifică tuturor instituţiilor birocratice şi se manifestă prin lipsa informaţiilor oferite celor direct interesaţi de o anumită problemă sau oferirea de informaţii incomplete. Birocraţii (funcţionarii publici) profită de statutul pe

66

care îl au şi de informaţiile pe care le deţin (chiar dacă aceste informaţii sunt în mod normal publice), deţinând astfel o anumită putere asupra celorlalţi. Lipsa transparenţei în comunicarea administraţiilor publice poate duce la creşterea corupţiei. Observând efectele negative pe care le are birocraţia asupra dezvoltării economice din prezent este necesar să se ia anumite măsuri care să atenueze problemele create de birocraţie mai ales în atragerea de investiţii străine directe şi de fonduri europene. Cu ajutorul unui sistem birocratic mai „suplu” creşterea economică din România poate fi ajutată să se dezvolte în continuare.

3. Prezentarea datelor statistice care susţin definirea problemei

Potrivit “Cartei albe a IMM-urilor din România” 2019, “Anul acesta, doar 28,98% dintre IMM-uri au estimat că evoluţia mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2019 va favoriza dezvoltarea business-ului lor, de-a lungul anului lovindu-se de dificultăți ca angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului (57,14%), birocraţia (49,19%), inflaţia (47,17%), concurenţa neloială (45,69%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (42,86%) sau fiscalitatea excesivă (42,32%). De asemenea, cel mai important obstacol în accesarea fondurilor nerambursabile este reprezentat, și anul acesta, de birocraţia excesivă și instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei (64,69%)”.

“Întreprinzătorii/ managerii investigaţi au indicat că în perioada actuală se confruntă cu următoarele dificultăţi: angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului (semnalată în 57,14% din IMM-uri), birocraţia (49,19%), inflaţia (47,17%), concurenţa neloială (45,69%), scăderea cererii interne (44,74%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (42,86%), fiscalitatea excesivă (42,32%), instabilitatea relativă a monedei naţionale (38,14%), calitatea slabă a infrastructurii (34,91%), corupţia (33,96%), costurile ridicate ale creditelor (28,17%), întârzierile la încasarea contravalorii facturilor de la firmele private (27,36%), controalele excesive (26,55%), concurenţa produselor din import (25,88%), accesul dificil la credite (22,51%), neplata facturilor de către instituţiile statului (19,27%), obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei (18,33%), cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar (16,85%) şi diminuarea cererii la export (14,42%)”.

67

0,40%

14,42%

16,85%

18,33%

19,27%

22,51%

25,88%

26,55%

27,36%

28,17%

33,96%

34,91%

38,14%

42,32%

42,86%

44,74%

45,69%

47,17%

49,19%

57,14%

Altele

Scăderea cererii la export

Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar

Obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei

Neplata facturilor de către instituţiile statului

Accesul dificil la credite

Concurența produselor din import

Controalele excesive

Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private

Costurile ridicate ale creditelor

Corupţia

Calitatea slabă a infrastructurii

Instabilitatea relativă a monedei naţionale

Fiscalitatea excesivă

Creşterea nivelului cheltuielilor salariale

Scăderea cererii interne

Concurenţa neloială

Inflaţia

Birocraţia

Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului

“În ceea ce priveşte intensitatea manifestării acestor dificultăţi, se constată că, pe o scară de la 1 la 5, pe primul loc se situează inflaţia cu o medie de 2,22, urmată de scăderea cererii interne (2,20), concurenţa neloială (2,03), concurenţa produselor din import (2,02), întârzierile la încasarea facturilor de la întreprinderile private (1,90), angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului (1,84), costurile mari ale creditelor (1,79), neplata facturilor de către instituţiile statului (1,74), corupţia (1,69), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (1,68), obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei (1,62), instabilitatea relativă a monedei naţionale (1,62), birocraţia (1,61), controalele excesive (1,59), fiscalitatea (1,58), accesul dificil la credite (1,56), calitatea scăzută a infrastructurii (1,52), reducerea cererii la export (1,52) și cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar (1,41). “

68

1,41

1,52

1,52

1,56

1,58

1,59

1,61

1,62

1,62

1,68

1,69

1,74

1,79

1,84

1,90

2,02

2,03

2,20

2,22

0 0,5 1 1,5 2 2,5

Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar

Scăderea cererii la export

Calitatea slabă a infrastructurii

Accesul dificil la credite

Fiscalitatea excesivă

Controalele excesive

Birocraţia

Instabilitatea relativă a monedei naţionale

Obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei

Creşterea nivelului cheltuielilor salariale

Corupţia

Neplata facturilor de către instituţiile statului

Costurile ridicate ale creditelor

Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului

Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private

Concurența produselor din import

Concurenţa neloială

Scăderea cererii interne

Inflaţia

4. Ce grupuri sunt afectate şi în ce măsură?

Potrivit “Cartei albe a IMM-urilor din România” 2019, “Abordarea celor mai frecvente dificultăţi în funcţie de vârsta agenților economici relevă în principal următoarele: (...)

- birocrația, inflația, fiscalitatea excesivă, instabilitatea relativă a monedei naţionale, concurența produselor din import și scăderea cererii la export sunt dificultăți semnalate mai des în firmele tinere”.

Diferenţierea dificultăţilor în funcţie de vechimea IMM-urilor

Nr. Crt.

Dificultăţi în activitatea actuală

a IMM-urilor

Vârsta IMM-urilor

Sub 5

ani

5-10

ani

10-15

ani

Peste

15 ani

1. Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului 50,90% 53,76% 57,89% 63,71%

2. Birocraţia 58,08% 51,61% 44,74% 43,88%

3. Inflaţia 52,69% 49,46% 46,71% 41,77%

4. Concurenţa neloială 42,51% 55,38% 46,71% 39,66%

69

5. Scăderea cererii interne 34,73% 47,31% 46,05% 48,95%

6. Creşterea nivelului cheltuielilor salariale 39,52% 41,40% 39,47% 48,52%

7. Fiscalitatea excesivă 44,31% 37,10% 44,08% 43,88%

8. Instabilitatea relativă a monedei naţionale 42,51% 36,56% 36,84% 37,13%

9. Calitatea slabă a infrastructurii 34,73% 31,18% 38,82% 35,44%

10. Corupţia 28,14% 36,56% 34,87% 35,44%

11. Costurile ridicate ale creditelor 28,14% 32,26% 26,97% 25,74%

12. Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private 25,75% 30,11% 26,32% 27,00%

13. Controalele excesive 20,36% 29,03% 27,63% 28,27%

14. Concurența produselor din import 27,54% 24,19% 26,32% 25,74%

15 Accesul dificil la credite 25,15% 27,96% 17,76% 19,41%

16. Neplata facturilor de către instituțiile statului 16,77% 22,04% 19,74% 18,57%

17. Obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei 12,57% 20,43% 23,03% 17,72%

18. Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar 17,96% 17,74% 20,39% 13,08%

19. Scăderea cererii la export 16,17% 14,52% 13,82% 13,50%

Având în vedere distribuția regională a IMM-urilor, “Cartei albe a IMM-urilor din România” 2019 evidențiază următoarele:

- „firmele din Sud Est înregistrează procentaje mai mari ale respondenților care au făcut referire la angajarea/ instruirea/ menţinerea resurselor umane (70,00%), scăderii cererii pe piața internă (50,00%), sporirea nivelului cheltuielilor salariale (70,00%), calitatea slabă a infrastructurii (53,33%), întârzierile la încasarea facturilor de la operatorii privați (46,67%), accesul greoi la credite (46,67%) și diminuarea cererii la export (23,33%), iar în entitățile din Nord Vest s-a reclamat mai des birocrația (62,50%), corupția (37,50%), neplata facturilor de către instituțiile statului (32,29%), obţinerea consultanţei/ trainingului (28,13%) și cunoaşterea/ adoptarea acquis-ului comunitar (22,92%)”.

Diferenţierea dificultăţilor cu care se confruntă IMM-urile în funcţie regiunile de dezvoltare

Nr. Crt.

Dificultăţi în activitatea actuală a firmei

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Nord Est

Sud

Est Sud

Sud Vest

Nord

Vest

Bucureşti

Ilfov

1. Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului 53,57% 70,00% 49,79% 66,67% 63,54% 56,41%

2. Birocraţia 32,14% 43,33% 45,68% 40,54% 62,50% 54,27%

70

Analiza dificultăţilor în funcţie de dimensiunea unităților economice, potrivit “Cartei albe a IMM-urilor din România” 2019 se evidenţiază următoarele:

- firmele mici înregistrază ponderi mai ridicate ale organizațiilor care sunt afectate de dificultatea angajării, pregătirii şi menţinerii salariaților, fiscalitate, corupție, costurile mari ale finanțărilor bancare, întârzierile la încasarea facturilor de la privați, concurența produselor importate, accesul dificil la credite, neplata facturilor de către entitățile statului, cunoaşterea/ adoptarea acquis-ului comunitar și scăderea cererii la export;

- birocrația, inflația, reducerea cererii interne și instabilitatea monedei naționale, au fost semnalate în frecvenţe invers proporţionale cu mărimea întreprinderilor;

- procentajele IMM-urilor în care sunt resimțite problemele sporirii nivelului cheltuielilor salariale, calității slabe a infrastructurii, controalelor excesive și obţinerii consultanţei/ trainingului necesar derulării activităților, cresc odată cu amplificarea dimensiunii companiilor.

Diferenţierea dificultăţilor în funcţie de mărimea IMM-urilor:

Nr. crt.

Dificultăţi în activitatea actuală a firmei

Dimensiunea firmelor

Micro-întreprinderi

Întreprinderi

Mici

Întreprinderi

mijlocii

1. Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului 51,85% 76,67% 69,81%

2. Birocraţia 51,14% 45,00% 37,74%

3. Inflaţia 50,09% 38,33% 35,85%

4. Concurenţa neloială 45,87% 42,50% 50,94%

5. Scăderea cererii interne 46,57% 40,00% 35,85%

6. Creşterea nivelului cheltuielilor salariale 37,08% 60,00% 66,04%

7. Fiscalitatea excesivă 40,42% 50,83% 43,40%

8. Instabilitatea relativă a monedei naţionale 39,54% 35,00% 30,19%

9. Calitatea slabă a infrastructurii 33,57% 38,33% 41,51%

10. Corupţia 33,92% 37,50% 26,42%

11. Costurile ridicate ale creditelor 26,71% 35,00% 28,30%

12. Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private 23,90% 41,67% 32,08%

13. Controalele excesive 23,73% 35,00% 37,74%

14. Concurența produselor din import 25,66% 27,50% 24,53%

15 Accesul dificil la credite 21,27% 29,17% 20,75%

71

16. Neplata facturilor de către instituțiile statului 17,93% 25,83% 18,87%

17. Obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei 15,64% 23,33% 35,85%

18. Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar 15,47% 23,33% 16,98%

19. Scăderea cererii la export 12,48% 23,33% 15,09%

Luând în considerare dificultăţile întâmpinate de IMM-uri în funcţie de forma lor de organizare, se evidențiază în “Carta albă a IMM-urilor din România 2019” următoarele:

- decidenții din cadrul societăților pe acțiuni au semnalat în proporții mai ridicate angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului, amplificarea cheltuielilor salariale, fiscalitatea, calitatea slabă a infrastructurii, corupția, costurile ridicate ale creditelor, întârzierile la încasarea facturilor de la companiile private, controalele excesive, concurența produselor dinafara țării, accesul dificil la creditele bancare, neplata facturilor de către stat, obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei, cunoaşterea/ implementarea acquis-ului comunitar și reducerea cererii la export;

- birocrația, inflația, concurenţa neloială, diminuarea cererii interne și instabilitatea monedei naţionale au fost mai frecvent indicate la nivelul agenților economici cu altă formă de organizare juridică.

Diferenţierea dificultăţilor cu care se confruntă IMM-urile, în funcţie de forma de organizare juridică:

Nr. crt.

Dificultăţi în activitatea actuală a IMM-urilor

IMM-urile după forma de organizare juridică

SA SRL

Alte forme de organizare juridică

1. Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului 71,93% 58,92% 22,81%

2. Birocraţia 47,37% 48,89% 54,39%

3. Inflaţia 42,11% 46,34% 61,40%

4. Concurenţa neloială 47,37% 43,95% 63,16%

5. Scăderea cererii interne 50,88% 43,47% 52,63%

6. Creşterea nivelului cheltuielilor salariale 59,65% 42,68% 28,07%

7. Fiscalitatea excesivă 56,14% 42,83% 22,81%

8. Instabilitatea relativă a monedei naţionale 43,86% 36,78% 47,37%

9. Calitatea slabă a infrastructurii 63,16% 32,32% 35,09%

10. Corupţia 43,86% 32,32% 42,11%

72

11. Costurile ridicate ale creditelor 40,35% 27,55% 22,81%

12. Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private 45,61% 25,80% 26,32%

13. Controalele excesive 49,12% 25,48% 15,79%

14. Concurența produselor din import 43,86% 23,89% 29,82%

15 Accesul dificil la credite 35,09% 21,50% 21,05%

16. Neplata facturilor de către instituțiile statului 36,84% 17,36% 22,81%

17. Obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei 36,84% 16,72% 17,54%

18. Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar 38,60% 14,97% 15,79%

19. Scăderea cererii la export 29,82% 13,22% 12,28%

Potrivit “Cartei albe a IMM-urilor din România” 2019, “Gruparea celor mai frecvente dificultăţi ale întreprinderilor în funcţie de apartenența la ramurile economice reliefează următoarele aspecte mai importante:

- companiile din construcții deţin ponderi mai mari ale firmelor în care au fost evidențiate încadrarea, perfecționarea și menținerea resurselor umane (72,41%), fiscalitatea excesivă (51,72%), costurile mari ale creditelor (48,28%) și neplata facturilor de către instituţiile statului (27,59%);

- inflația, scăderea cererii interne, instabilitatea relativă a leului, concurenţa importurilor și obținerea dificilă a creditelor au fost indicate în proporții superioare la IMM-urile din domeniul comerțului;

- organizațiile din sectorul transporturilor înregistrează procentaje mai ridicate ale unităților economice în rândul cărora au fost semnalate concurenţa neloială (54,29%), calitatea slabă a infrastructurii (65,71%), încasarea cu întârziere a facturilor de la entitățile private (42,86%), controalele excesive (42,86%), adoptarea acquis-ului comunitar (22,86%) și scăderea cererii la export (25,71%);

- respondenții care activează în servicii au făcut referire mai frecvent la birocrație (60,83%), amplificarea nivelului cheltuielilor cu angajații (47,47%) și corupție (36,41%), iar întreprinzătorii din industrie au menționat mai des problema accesării consultanţei şi trainingului (21,61%)”.

Diferenţierea dificultăţilor IMM-urilor în funcţie de domeniile de activitate:

Nr. crt.

Dificultăţi în activitatea

actuală a firmei

IMM-urile pe ramuri de activitate

Industrie Construcţii Comerţ Transporturi Servicii

1. Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului 58,05% 72,41% 49,33% 60,00% 61,75%

2. Birocraţia 45,76% 34,48% 43,56% 48,57% 60,83%

3. Inflaţia 41,10% 31,03% 60,89% 42,86% 42,40%

73

4. Concurenţa neloială 46,19% 44,83% 48,89% 54,29% 40,55%

5. Scăderea cererii interne 43,22% 37,93% 51,56% 40,00% 41,01%

6. Creşterea nivelului cheltuielilor salariale 45,76% 44,83% 36,44% 34,29% 47,47%

7. Fiscalitatea excesivă 42,80% 51,72% 35,56% 45,71% 47,00%

8. Instabilitatea relativă a monedei naţionale 33,05% 17,24% 48,89% 42,86% 34,56%

9. Calitatea slabă a infrastructurii 38,56% 24,14% 36,00% 65,71% 26,27%

10. Corupţia 32,63% 27,59% 35,11% 25,71% 36,41%

11. Costurile ridicate ale creditelor 26,27% 48,28% 26,22% 37,14% 28,11%

12. Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private 26,69% 31,03% 22,22% 42,86% 30,41%

13. Controalele excesive 25,42% 24,14% 24,89% 42,86% 27,19%

14. Concurența produselor din import 28,39% 13,79% 32,00% 22,86% 18,89%

15 Accesul dificil la credite 23,31% 17,24% 23,56% 20,00% 21,66%

16. Neplata facturilor de către instituțiile statului 20,76% 27,59% 19,11% 22,86% 16,13%

17. Obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei 21,61% 17,24% 16,00% 20,00% 17,05%

18. Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar 19,07% 10,34% 16,89% 22,86% 14,29%

19. Scăderea cererii la export 16,10% 10,34% 13,33% 25,71% 12,44%

5. Ce implicaţii ar putea avea lipsa de acţiune guvernamentală în domeniu?

Pentru a se elimina din problemele deja existente în sistemul birocratic din România, trebuie implementat un sistem modern de management al documentelor prin intermediul căruia să se realizeze o reducere a cheltuielilor de la bugetul statului (sunt costuri ridicate cu găsirea documentelor pierdute sau deteriorate sau cu lipsa unei comunicări eficiente între instituţiile statului sau departamentele aceleiaşi instituţii) şi o reducere a timpului de aşteptare din partea cetăţenilor, persoanelor juridice şi a investitorilor în ceea ce priveşte obţinerea unor informaţii. De asemenea, trebuie să existe o transparenţă ridicată cu privire la furnizarea informaţiilor de interes public din partea instituţiilor publice. Dacă aceste informaţii sunt postate prin intermediul

74

unor canale de comunicare la care toată lumea să aibă acces (aviziere, pagini de internet) s-ar elimina foarte multe din problemele cu care se confruntă posibilii investitori. În acest sens toate instituţiile publice ar trebui să furnizeze următoarele informaţii: actele necesare pentru depunerea dosarelor care urmăresc soluţionarea anumitor probleme (avize, aprobări etc.); perioadele şi intervalul orar când trebuie depuse respectivele dosare; date despre domeniul de activitate al instituţiei respective; date cu privire la sumele obţinute din taxe şi impozite locale (de exemplu, în cazul primăriilor) şi modul în care sunt cheltuiţi acei bani; implementarea unui program informatic prin intermediul căruia cei interesaţi să aibă acces la anumite informaţii de ordin statistic. Dezvoltarea şi operaționalizarea unui portalul dedicat oferirii în mod centralizat de servicii online şi resurse în vederea informării întreprinzătorilor, privind cadrul legal în vigoare referitor la constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, cu aplicație specială în domeniul autorizării funcționării întreprinzătorilor, cu drepturile şi obligaţiile autorităţilor/instituţiilor publice și ale agenților economici, este prevăzută și de dispozițiile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 270 din 22 decembrie 2017 a prevenirii, fiind strict necesară pentru exercitarea funcției de îndrumare, în special a IMM-urilor, astfel: “Art. 3 (1) Toate autorităţile/instituţiile publice cu atribuţii de control, constatare şi sancţionare a contravenţiilor au obligaţia, corespunzător domeniilor aflate în responsabilitatea acestora, ca, în

termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să elaboreze şi să difuzeze materiale

documentare şi ghiduri şi să aloce pe pagina de internet secţiuni special dedicate informării publice privind:

a) legislaţia în vigoare referitoare la constatarea şi sancţionarea contravenţiilor; b )drepturile şi obligaţiile acestor autorităţi/instituţii publice în desfăşurarea activităţilor de constatare a contravenţiilor şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale, precum şi drepturile şi obligaţiile persoanelor care sunt supuse acestor activităţi; c) indicarea, distinct, a faptelor contravenţionale pentru care autoritatea/instituţia publică are competenţe de constatare şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale, precum şi a sancţiunilor şi/sau a altor măsuri aplicabile. (2) Autorităţile/Instituţiile publice cu atribuţii de control, potrivit domeniilor de competenţă, au obligaţia să îndrume persoanele interesate în vederea unei aplicări corecte şi unitare a prevederilor legale. (3) În realizarea activităţii de îndrumare prevăzută la alin. (2), autorităţile/instituţiile publice cu atribuţii de control au obligaţia: a) să elaboreze proceduri de îndrumare şi control care să fie utilizate de către toate persoanele competente să efectueze activitatea de control; b) să afişeze pe site-urile proprii speţele cu frecvenţă ridicată şi soluţiile de îndrumare

emise în aceste cazuri, precum şi procedurile elaborate conform lit. a); c )ca în fiecare activitate de control să exercite activ rolul de îndrumare al persoanelor controlate, oferind, conform procedurilor, indicaţiile şi orientările necesare pentru evitarea pe viitor a încălcării prevederilor legale. Despre îndeplinirea acestei obligaţii se va face menţiune expresă în procesul-verbal de control, arătându-se indicaţiile şi orientările oferite. (4) Autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii de coordonare la nivel naţional a domeniului mediul de afaceri are obligaţia ca, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, de a dezvolta şi opera un portal dedicat oferirii în mod centralizat de servicii online şi resurse în vederea informării în ceea ce priveşte aspectele prevăzute la alin. (1)”.

75

SECŢIUNEA 2: Scopul şi obiectivele propunerii de politică publice Conform dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 775 din 14 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central, în cadrul acestei secțiuni se vor defini:

- scopul propunerii de politică publică; - obiectivele generale; - obiectivele specifice; - obiectivele operaţionale.

1. Scopul propunerii de politică publică Asigurarea debirocratizării şi simplificării administrative pentru a se crea premisele unei dezvoltări economice durabile.

2. Obiectivele generale Identificarea și rezolvarea în timp util a principalelor probleme create de birocraţie (lipsa de eficienţă, lipsa de comunicare, norme şi reglementări care îngreunează buna desfăşurare a activităţilor instituţiilor publice şi implicit şi activităţile din mediul privat, lipsa de transparenţă, etc.), prin înfiinţarea departamentului de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, care să asigure și organizarea unor întâlniri inter-ministeriale, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare, în parteneriat/dialog social cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri.

3. Obiectivele specifice

- Creșterea accesului la informații și creșterea transparenței procedurilor; - Reducerea eforturilor de procurare a documentelor în vederea obţinerii serviciilor

publice; - Asigurarea de servicii e-Guvernare; - Asigurarea respectării principiului “o singură dată”; - Facilitarea interconectării bazelor de date între instituţiile publice; - Evitarea blocajelor, ineficienţei şi pierderilor și reducerea birocraţiei excesive; - Creșterea eficienței cheltuirii banilor publici; - Dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor cu organizațiile mediului de afaceri; - Creșterea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă, care să aducă venituri

suplimentare la bugetul de stat (impozite, contribuții, TVA, etc.) 4. Obiectivele operaţionale Pentru a se elimina din problemele deja existente în sistemul birocratic din România, trebuie implementat un sistem modern, e-Guvernare, de management al autorizațiilor prin intermediul căruia să se realizeze o reducere a cheltuielilor de la bugetul statului şi o reducere a timpului de aşteptare din partea cetăţenilor, persoanelor juridice şi a investitorilor în ceea ce priveşte obţinerea unor informaţii. De asemenea, trebuie să existe o transparenţă ridicată cu privire la furnizarea informaţiilor de interes public din partea instituţiilor publice. Dacă aceste informaţii sunt postate prin intermediul unor canale de comunicare la care toată lumea să aibă acces (aviziere, pagini de internet) s-ar elimina foarte multe din problemele cu care se confruntă posibilii investitori. În acest sens toate instituţiile publice ar trebui să furnizeze următoarele informaţii: actele necesare pentru depunerea dosarelor care urmăresc soluţionarea anumitor probleme (avize, aprobări etc.); perioadele şi intervalul orar când trebuie depuse respectivele dosare; date despre domeniul de activitate al instituţiei respective; date cu privire la sumele obţinute din taxe şi impozite locale (de exemplu, în cazul primăriilor) şi modul în

76

care sunt cheltuiţi acei bani; implementarea unui program informatic prin intermediul căruia cei interesaţi să aibă acces la anumite informaţii de ordin statistic. SECŢIUNEA 3: Descrierea opţiunilor de soluţionare a problemei/problemelor identificate În cadrul activităților proiectului au fost identificate următoarele: 1. MĂSURI ALTERNATIVE GENERALE:

Înfiinţarea departamentului de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare; parteneriatul și dialogul permanent cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri;

Simplificarea procedurilor de autorizare, în special pentru pentru micii întreprinzători;

Simplificarea cu prioritate a procedurilor aferente autorizației PSI, autorizației de mediu, autorizației de funcționare de la primarie, autorizației de la Ministerul de Interne pentru protecție și pază (planul de pază), procedurile pentru difuzarea de muzică;

Reducerea masivă a numărului de taxe parafiscale; Diminuarea numărului de proceduri administrative/declaraţii necesare

iniţierii/consolidării unei afaceri; Îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice,

astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online, precum și asigurarea funcționării corespunzătoare a punctului de contact unic prin:

generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, înclusiv a posibilității descărcarii/completării/transmiterii on-line de formulare;

generalizarea plăților electronice și a metodelor electronice de comunicare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili;

generalizarea transferului electronic al datelor între institutii și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor „doar o singura data”;

Dezvoltarea şi operaționalizarea în parteneriat cu organizațiile mediului de afaceri a portalului dedicat oferirii în mod centralizat de servicii online şi resurse în vederea informării în ceea ce priveşte aspectele prevăzute de dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 270 din 22 decembrie 2017 a prevenirii;

Înființarea unui ghișeu unic on-line pentru informarea întreprinzătorilor, privind procedurile de înființare/autorizare/licențiere, obligațiile și termenele legale, contravențiile și alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi și pe coduri CAEN;

Realizarea registrului autorizațiilor din România care să cuprindă toate autorizațiile necesare desășurării activității întreprinderilor, grupate pe sectoare de activitate și categorii de întreprinderi (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și mari);

Realizarea registrului taxelor din România care să cuprindă toate taxele fiscale și parafiscale, grupate pe sectoare de activitate;

77

Reanalizarea perioadei de validitate a autorizațiilor/licenţelor şi mărirea duratei acestora;

Publicarea de ghiduri, formulare, cereri tip, aplicații model pentru întreprinzători; Externalizarea procedurilor de autorizare către persoane juridice private

(valorificând experiența din proiectele cu finanțare europeană) și/sau parteneriatul/colaborarea cu confederațiile patronale;

Evaluarea ex-post de impact a tuturor procedurilor administrative sau efectuarea unui audit instituţional anual independent/analiză sociologică tip barometru, din perspectiva sarcinii birocratice pentru întreprinzători.

2. MĂSURI ALTERNATIVE SPECIFICE:

Proceduri standardizate si ghiduri, clare si ușor de aplicat, inclusiv online, adaptate specificului întreprinderii (in funcție de sectorul de activitate si mărimea companiei) pentru fiecare autorizație, cu costuri reduse sau gratuite.

Ca prim pas în procesul amplu de debirocratizare, din măsurile mai sus menționate s-a optat pentru propunea ca politica publică alternativă a înfiinţării departamentului de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, care să asigure și organizarea unor întâlniri inter-ministeriale, pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare, în parteneriat/dialog social cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri. SECŢIUNEA 4: Identificarea şi evaluarea impactului

4.1. Impactul economic şi asupra mediului de afaceri Identificarea și rezolvarea în timp util a principalelor probleme create de birocraţie (lipsa de eficienţă, lipsa de comunicare, norme şi reglementări care îngreunează buna desfăşurare a activităţilor instituţiilor publice şi implicit şi activităţile din mediul privat, lipsa de transparenţă, etc.) și eliminarea problemelor existente privind birocrația înființării, autorizării și funcționării întreprinderilor va asigura o reducere a cheltuielilor de la bugetul statului şi o reducere a timpului de aşteptare din partea întreprinzătorilor (persoanelor juridice şi a investitorilor) în ceea ce priveşte obţinerea unor informaţii, ceea ce va avea un impact pozitiv semnificativ asupra mediului de afaceri:

impactul macroeconomic: măsura va susține dezvoltarea economiei, creșterea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă, care să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat (impozite, contribuții, TVA, etc.);

impactul asupra investiţiilor publice: îmbunătățirea lor și asigurarea serviciilor e-Guvernare;

impactul asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat: debirocratizarea va avea un impact pozitiv asupra mediului concurențial, contribuind la creșterea numărului de întreprinderi;

impactul asupra mediului de afaceri: impact pozitiv, contribuind la creșterea numărului de întreprinderi;

impactul asupra întreprinderilor mici şi mijlocii: impact pozitiv în special asupra IMM-urilor, contribuind la creșterea numărului lor, având în vedere că au resurse limitate pentru servicii de consultanță și cheltuieli administrative;

78

impactul asupra serviciilor publice furnizate de instituţiile administraţiei publice centrale şi locale: impact pozitiv prin creșterea numărului de întreprinderi care să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat și local (impozite, contribuții, TVA, etc.);

cuantumul beneficiilor economice: venituri suplimentare la bugetul de stat (impozite, contribuții, TVA, etc.), reducerea cheltuielilor privind asistența social, dezvoltare locală și regională;

cuantumul costurilor economice: reducerea costurilor inutile implicate de birocrație. 4.2. Impactul bugetar şi financiar Se estimează un impact pozitiv asupra bugetului rezultat din veniturile suplimentare la bugetul de stat (impozite, contribuții, TVA, etc.), implicit cu reducerea cheltuielilor privind asistența socială. Se estimează creșterea numărului de IMM-uri cu minim 10% dacă se rezolvă problemele de birocrație excesivă și de cheltuieli birocratice nejustificate, cu impact pozitiv asupra bugetului de stat și local, rezultat din veniturile suplimentare din impozite, contribuții, TVA, etc. Politica publică alternativă nu va genera cheltuieli suplimentare, deoarece înfiinţarea departamentului de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere se va face fără înființarea de noi posturi, fiind deja avute în vedere în Programul de guvernare măsurile suplimentare propuse de asigurare a unor întâlniri inter-ministeriale sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative care vizează mai multe ministere și parteneriatul/dialogul social cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri, neimplicând costuri suplimentare. 4.3. Impactul social

Impactul asupra grupurilor-ţintă identificate: impact pozitiv (măsura va susține înființarea de noi întreprinderi, creșterea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă; se estimează înființarea unui număr de 10.000 de posture dacă se rezolvă problemele de birocrație excesivă și de cheltuieli birocratice nejustificate).

Impactul asupra grupurilor vulnerabile: impact pozitiv (măsura va susține crearea de noi locuri de muncă inclusive pentru grupurile vulnerabile)

Impactul asupra serviciilor sociale: impact pozitiv (măsura va susține dezvoltarea serviciilor sociale).

4.4. Impactul asupra mediului înconjurător Înființarea de noi întreprinderi, creșterea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă va asigura respectarea legislației privind protecția mediului înconjurător.

SECŢIUNEA 5: Selectarea opţiunii Conform dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 775 din 14 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central, în cadrul acestei secțiuni se va prezenta detaliat opţiunea selectată, argumentându-se decizia iniţiatorului în acest sens.

79

În cadrul activităților proiectului au fost identificate 12 măsuri alternative generale și măsuri specifice: MĂSURI ALTERNATIVE GENERALE:

Înfiinţarea departamentului de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare; parteneriatul și dialogul permanent cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri;

Simplificarea procedurilor de autorizare, în special pentru pentru micii întreprinzători;

Simplificarea cu prioritate a procedurilor aferente autorizației PSI, autorizației de mediu, autorizației de funcționare de la primarie, autorizației de la Ministerul de Interne pentru protecție și pază (planul de pază), procedurile pentru difuzarea de muzică;

Reducerea masivă a numărului de taxe parafiscale; Diminuarea numărului de proceduri administrative/declaraţii necesare

iniţierii/consolidării unei afaceri; Îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice,

astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online, precum și asigurarea funcționării corespunzătoare a punctului de contact unic prin:

generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, înclusiv a posibilității descărcarii/completării/transmiterii on-line de formulare;

generalizarea plăților electronice și a metodelor electronice de comunicare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili;

generalizarea transferului electronic al datelor între institutii și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor „doar o singura data”;

Dezvoltarea şi operaționalizarea în parteneriat cu organizațiile mediului de afaceri a portalului dedicat oferirii în mod centralizat de servicii online şi resurse în vederea informării în ceea ce priveşte aspectele prevăzute de dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 270 din 22 decembrie 2017 a prevenirii;

Înființarea unui ghișeu unic on-line pentru informarea întreprinzătorilor, privind procedurile de înființare/autorizare/licențiere, obligațiile și termenele legale, contravențiile și alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi și pe coduri CAEN;

Realizarea registrului autorizațiilor din România care să cuprindă toate autorizațiile necesare desășurării activității întreprinderilor, grupate pe sectoare de activitate și categorii de întreprinderi (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și mari);

Realizarea registrului taxelor din România care să cuprindă toate taxele fiscale și parafiscale, grupate pe sectoare de activitate;

Reanalizarea perioadei de validitate a autorizațiilor/licenţelor şi mărirea duratei acestora;

Publicarea de ghiduri, formulare, cereri tip, aplicații model pentru întreprinzători;

80

Externalizarea procedurilor de autorizare către persoane juridice private (valorificând experiența din proiectele cu finanțare europeană) și/sau parteneriatul/colaborarea cu confederațiile patronale;

Evaluarea ex-post de impact a tuturor procedurilor administrative sau efectuarea unui audit instituţional anual independent/analiză sociologică tip barometru, din perspectiva sarcinii birocratice pentru întreprinzători.

MĂSURI ALTERNATIVE SPECIFICE:

Proceduri standardizate si ghiduri, clare si ușor de aplicat, inclusiv on-line, adaptate specificului întreprinderii (in funcție de sectorul de activitate si mărimea companiei) pentru fiecare autorizație, cu costuri reduse sau gratuite.

Ca prim pas în procesul amplu de debirocratizare, din măsurile mai sus menționate s-a optat pentru propunea ca politica publică alternativă a înfiinţării departamentului de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, care să asigure și organizarea unor întâlniri inter-ministeriale, pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare, în parteneriat/dialog social cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri.

S-a optat pentru politica publică alternativă de înfiinţare a departamentului de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, care să asigure și organizarea unor întâlniri inter-ministeriale care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare, în parteneriat/dialog social cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri, deoarece această măsură va permite analizarea tuturor celor 12 măsuri alternative generale și măsuri specifice, cu realizarea unor progrese în toate domeniile de autorizare. SECŢIUNEA 6: Procesul de consultare publică În cadrul proiectului au fost realizate 4 mese rotunde în care au fost consultați întreprinzătorii și reprezentanții autorităților despre procedurile de autorizare, măsuri de simplificare, creșterea accesului întreprinzătorilor la informații actualizate, soluții e-guvernare:

MASA ROTUNDA Dată de desfășurare LOCAȚIE

GALATI Joi, 10 octombrie 2019

CENTRUL DE AFACERI DUNĂREA, Sala de conferințe President, etaj 2, Str. Nicolae Bălcescu, nr. 1, Galați

PLOIEȘTI Vineri, 11 octombrie 2019

HOTEL BEST, Sala Best, B-dul Republicii, nr. 154, cartier Albert, Ploiești

SIBIU Sambata, 12 octombrie 2019

HOTEL IBIS SIBIU CITY CENTER, Sala Faust 2, Calea Dumbrăvii, nr. 2-4, Sibiu

BUCUREȘTI Luni, 14 octombrie 2019

HOTEL IBIS PALATUL PARLAMENTULUI, Sala Lovinescu, Str. Izvor, nr. 82-84, sector 5, București

Propunerile principale primite au fost avute în vedere în elaborarea propunerii de politică publică.

81

SECŢIUNEA 7: Măsuri postadoptare

Măsurile subsecvente ce urmează a fi elaborate după adoptarea propunerii de politică publică implică măsuri organizatorice la nivelul ministerului de resort și în celelalte ministere, precum și la nivelul Secretariatului General al Guvernului, care să asigure coordonarea acestor departamente și organizarea unor întâlniri inter-ministeriale, pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, precum și parteneriat/dialog social cu organizațiile reprezentative ale mediului de afacerii. Măsurile vizează Guvernul României, termenele de adoptare urmând a fi stabilite la acest nivel.

Monitorizarea/evaluarea politicilor publice se va realiza la nivelul ministerului de resort și în celelalte ministere, precum și la nivelul Secretariatului General al Guvernului, trimestrial și anual, cu respectarea dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 775 din 14 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central.