ni frontalzona de mai sus etmoidal

posterior zona etmoidal

perete nayal

Corticoid

topic i sistemice corticosteroizi

topic i sistemice steroizi i antibioticoc

pacienii cu orice tip de simptome nazale

Grupul de studiu include 36 brbai i 18 femei cu vrste cuprinse ntre 12 i 75 de ani, cu o medie de vrst de 45 de ani. Au fost selectate pentru o intervenie chirurgical la pacienii care sufer de polipi nazale endoscopic confirmat subiectiv slab tolerat i n care tratamentul medical nu a fost eficace. Toi pacienii care a suferit o preoperative CT axial i coronal proiecie.

Principalul motiv pentru consultare (91%) a fost nazale insuficien respiratorie (49 pacieni). Clinic pacienii care au fost prezentate n tabelul 1. ASA sindrom (intoleran la AINS i astm bronic asociat cu nazale polipi) sunt prezentate n 15 pacieni (28%).De extirpare a afectat mucoasa a fost complet n cele mai multe cazuri (45 pacieni, 83%), n timp ce alte 9 (17%) nu a fost posibil s-l elimine complet din cauza sale masive de extindere. La 11 pacieni (20%) simultan necesar punerea n aplicare a unei altfel septoplasty i endoscopice polypectomy a fost nsoit de o Cadwell-Luc pentru a se asigura excizia.

n unilaterale polyposis, 9 pacieni (75%) a indicat o sntoi mucoasei la 5 ani, n timp ce bilaterale polipi, 31 de pacieni au fost asimptomatice (74%), dar numai 60% au fost libere de polipi (diferenele nu sunt semnificative) . Dintre pacienii cu polipi mari i numr sczut, de 66% a ramas asimptomatice de 5 ani, n timp ce cele cu mai multe mici polipi, 75% au fost asimptomatici i 65% gratuit de polipi (fr diferene semnificativ, p = 0,5). n al doilea grup a fost necesar reoperation n trei cazuri

Procentul de pacieni anterior economice reguli normsmicos, asimptomatice la 5 ani este de 70% la 82% n prealabil ansmicos, n timp ce rata de recuren este de 38% normsmicos fa de 35% n ansmicos (diferene statistic nu sunt semnificative). Printre cele 21 de pacieni sunt asimptomatice atopice de pacieni (68%), fa de 19 (82,5%), de non-atopice. Mucoasei apare atopice sntoase n 17 de pacieni (55%) i alte 17 (74%) la non-atopice (diferenele nu sunt semnificative) .-

Printre cele 21 de pacieni sunt asimptomatice atopice de pacieni (68%), fa de 19 (82,5%), de non-atopice. Mucoasei apare atopice sntoase n 17 de pacieni (55%) i alte 17 (74%) la non-atopice (diferenele nu sunt semnificative).

Pentru a ncerca s se refere la prognostic factor cu vrsta, am stabilit trei grupuri de pacieni (cu vrste sub 30 de ani, 30 - 59 de ani i mai mare de sau egal cu 60 de ani) i a examinat rezultatele separat pentru fiecare grup nu au fost gsite diferene semnificative .

Cea mai mare rat de recuren (45,5%) a aprut n polipi situate n frontal ni, urmat de domeniul etmoidal napoi cu o rat a recurenei de 38%, care a fost simptomatice n 31%. Cele mai bune rezultate au fost n zona etmoidal de mai sus, acolo unde a fost repetare n 37%, n debutul clinic cu 25%, dei diferenele ntre cele trei grupuri nu sunt statistic semnificative. Klossek, et al.13 au rezultate similare la 3 ani n ni i frontal etmoidal zona de mai sus, i mai mic rat de recuren n ulterioare etmoidal zona (3%).

Rata de recuren de polipi la pacienii cu sindrom de ASA (dei incomplet) este de 73%, cu manifestri clinice, n 47%, n timp ce, la pacienii fr polyposis ASA sindrom apare din nou n 23% din de cazuri cu simptome de 18%. Diferena n rata de recidiva a fost semnificativ statistic (p = 0,0009).

Polipoza nazal Asocierea astm-polipoz nazal-intoleran la aspirin este frecvent la persoanele peste 40 ani i

reprezint o triad caracteristic (Widal);12

ntre 29-70% din pacienii cu polipoz nazal pot avea astm;12

Copiii cu polipoz nazal ar trebui investigai pentru fibroz chistic sau sindromul cililor imobili;

Posibiliti terapeutice:

- Pacienii beneficiaz de corticosteroizi topici;

- Polipoza refractar necesit chirurgicalizare.13

Polipoza rinosinusala banalaSe incadreaza sub aceasta denumire formatiuni rotunjite, ovoide, de culoare albicioasa, translucide care pornesc din meatul mijlociu si in timp obstruiaza fosa nazala corespondenta.Polipii nazali reprezinta o infiltratie prin edem a mucoasei din meatul mijlociu si eventual din sinusul maxilar.Etiologia acestei degenerescente edematoase existenta unei infectii etmoidale sau in sinusul maxilar si mai frecvent se datoreste alergiei care prin repetare determina modificari histo-patologice sub forma de polipi.Polipoza nazala banala se manifesta prin obstructie nazala progresiva asociata dupa caz cu fenomene de coriza spasmodica. Datorita edemului care se instaleaza treptat va apare secundar hipoosmia si anosmia. La ex rinoscopic: formatiune unica sau multipla ovoida care iese de sub cornetul mijlociu si care contrasteaza cu culoarea rosie a mucoasei nazale. Polipii nazali sunt acoperiti de o mucoasa neteda fara ulceratii, sunt moi si nedurerorsi la palpare. Cu timpul, polipii cresc in nr si volum, ocupa intreaga fosa nazala, se exteriorizeaza prin narina.Polipoza nazala det o jena respiratorie care devine progresiv insuportabila, anosmie, tulb de ventilatie, manifestari traheo-bronho-pulmonare.Tratam:-polipoza nazala alergica terapie antialergica-polipoza obstructiva trat chirurgical-polipoza de etiologie infectioasa ablatia polipilor

Polipoza nazala- acestea snt niste excrescente care se dezvolta n fosele nazale si care obstructioneaza respiratia; - este o boala infecto-alergica si apare la pacientii cu trecut alergic care prezinta astm bronsic;- n urma leucogramei se observa cresterea eozinofilelor ; - este bilaterala, foarte rar unilaterala (la tineri-polipi sinocutanati) si se manifesta prin rinoree apoasa, stranut. - n cazul n care este vorba de o cauza alergica, se recomanda, pe lnga interventia chirurgicala, si un tratament antialergic; - punctul de insertie al polipilor este la nivelul sinusurilor ; - operatia poarta numele de polipectomie nazala, si este insotita ntotdeauna de cura sinusului etmoid tratament antihistamic, cum ar fi : aerius, sizal, simforal, claritine. Tratamentul endoscopic al polipilor antrocoanali

Material si metodAm efectuat un studiu retrospectiv nerandomizat n care am inclus pacieni cu

polipi antrocoanali operai endoscopic n Clinica ORL Cluj-Napoca ntre 1998 si 2004.Rezultate

Am inclus n studiu 13 bolnavi, 8 brbai (61,54%) si 5 femei (38,46%), cu un

raport brbai/femei de 1,6. Vrsta a variat de la 18 la 67 ani cu o medie de 44,6 ani.Polipii au fost unilaterali, n sinusul drept n 8 cazuri (61,54%) si 5 (38,46%) n stga.Simptomatologia a fost: obstrucie nazal homolateral la 9 bolnavi (69,23%), rinoree la

7 bolnavi (43,75%), hipoacuzie de transmisie la 2 cazuri (15,38%). Rdcina polipului

prsea sinusul printr-un orificiu accesor n 4 cazuri (30,77%), n restul de 9 (69,23%)prin orificiul natural. n 4 cazuri (23,07%) de polipi voluminosi s-a asociat extracia pe

cale transoral. Poriunea intrasinusal a polipului a fost chistic n 3 cazuri (23,07%) sipolipoid n 10 cazuri (76,93%). Inseria era situat la nivelul peretelui medial sinusal n8 cazuri (61,54%) si la nivelul planseului n 5 cazuri (38,46%). n 3 cazuri (23,07 nu s-a

putut extirpa complet poriunea intrasinusale a polipului si a fost necesar ptrunderea

cu trocarul prin fosa canin. Recidiva a fost constatat la un singur caz (7,69%). Rezultate

Am efectuat un studiu retrospectiv nerandomizat asupra criteriilor de diagnostic ncare am inclus un lot de 358 bolnavi diagnosticai n Clinica ORL Cluj n intervalul 1998-2004. Acest lot a inclus 216 brbai (57,79%) si 142 femei (42,21%), rezultd un raportbrbai/femei de 1,52. Vsta medie a fost de 44,7 cu limite cuprinse ntre 10-69 ani.La acest lot de bolnavi am constatat urmtoarele:

1. n 38 cazuri (10,61%) - obstrucie nazal, rinoree si dureri faciale (3 criterii majore).

2. n 54 cazuri (15,08%) - obstrucie nazal, rinoree si tulburri de miros (3 criterii

majore de diagnostic).

3. n 49 cazuri (13,69%) - obstrucie nazal si dureri faciale (2 criterii majore) asociate cu

cefalee (criteriu minor).

4. n 27 cazuri (7,54%) - obstrucie nazal si senzaie de plenitudine facial (2 criterii

majore) si halitoz (criteriu minor).

5. n 41 cazuri (11,45%) - bolnavii au prezentat rinoree si tulburri de miros (2 criterii

majore) si cefalee (criteriu minor).

6. n 32 cazuri (8,94%) - rinoree si dureri faciale (2 criterii majore) si halitoz (criteriu

minor).

7. n 24 cazuri (6,71%) - obstrucie nazal si rinoree (2 criterii majore).

8. n 46 cazuri (12,85%) a aprut asocierea unui criteriu major cu unul minor.9. n 28 cazuri (7,82%) bolnavii au prezentat un singur criteriu major de diagnostic.10. n 19 cazuri (5,31%) bolnavii au prezentat un singur criteriu minor de diagnostic.Endoscopul rigid OPTOMIC este un instrument optic folosit pentru examinarea cavitatii nazale (sept, cornete nazale, orificii de drenaj ale sinusurilor paranazale) si a cavumului (portiunea superioara a faringelui situata in spatele nasului). Acest lucru este posibil datorita diametrului de doar 2,7 mm ce permite vizualizarea zonelor cu acces dificil si a opticii germane la 0 grade (in axul tijei) de foarte buna calitate ce determina o marire importanta pentru evidentierea detaliilor.

Acest sistem este conectat prin fibra optica la o sursa de lumina rece de 150 W (Optomic Fibrolux 150) si o camera video de inalta rezolutie (490 linii TV) foarte sensibila chiar si in conditii de iluminare scazuta.

Manevra de examinare cu endoscopul rigid nu este dureroasa, iar pacientii o tolereaza foarte bine nefiind nevoie de nicio pregatire speciala sau anestezie.

Datorita faptului ca majoritatea patologiei rinsosinuzale se manifesta prin obstructie nazala, endoscopia cu tija rigida ne permite sa diagnosticam afectiuni precum: deviatia de sept nazal, polipoza rino-sinusala, hipertrofia cornetelor nazale inferioare, rinsosinuzite acute si cronice, formatiuni tumorale la nivelul cavitatii nazale si a cavumului etc., localizarea surselor de sangerare in epistaxisul anterior sau posterior, prelevarea de biopsii sub control vizual si urmarirea evolutiei locale sub tratament a anumitor leziuni.

Imaginea endoscopica poate fi vizualizata pe ecran si de catre pacient in timp real si este inregistrata ca fotografie (se printeaza si se ataseaza dosarului pacientului) sau captura video cand este nevoie. Materialele in format electronic pot fi puse la dispozitia pacientului pe suport optic (CD, DVD) sau email.

atorit mecanismelor nc incomplet definite, abordarea terapeutic a polipozei nazale este deficitar, cu rezultate frecvent nesatisfctoare.

Diversele terapii abordate, antihistaminice, antidegranulante mastocitare, decongestive, nu au adus beneficii clinice semnificative. Aplicaiile antileucotrienelelor n aceast boal sunt nc insuficient studiate; studii preliminare sugereaz un grad de eficien asupra obstruciei nazale i a revenirii olfaciei.

Terapia de elecie a polipozei nazale este reprezentat de glucocorticosteroizii inhlatori care diminu att mrimea polipilor ct i obstrucia nazal i rinoreea; n cur (corect) de lung durat, au efecte adverse minime, probabil datorit dispariiei rapide de pe mucoas. Produsele inhalatorii cele mai utilizate sunt: beclometazon dipropionat, budesonid, fluticazon propionat, mometazon furoat, triamcinolon acetonid, tixocortol. Lipsa de rspuns clinic dup minim 4 sptmni de terapie intranazal poate fi datorat mai multor cauze: tehnic incorect de administrare, obstrucie nazal marcat, infecie sinusal asociat, glucocorticosteroid rezisten. n cazul obstruciei nazale severe, este util o cur scurt de glucocorticoterapie sistemic; aceasta realizeaz o polipectomie medical: doza este de 40-50 mg/zi, 7-10 zile. Nu este indicat folosirea glucocorticosteroizilor sistemici pe termen lung, utilizarea formelor injectabile i.m. cu eliberare lent (supresie necontrolat i de lung durat a axului hipotalamo-hipofizo-suprarenalian) sau injectarea intralezional (risc de cecitate). Dup reducerea mrimii polipilor, este necesar meninerea glucocorticoterapiei inhalatorii pe termen lung. De menionat faptul c terapia oral nu asigur controlul pe termen lung al bolii i nu substituie tratamentul topic.

Cura chirurgical se indic n cazul insuficienei rspunsului la terapia medicamentoas; este de preferat ca tratamentul acestor pacieni s fie fcut pornind de la acuzele pacientului i nu de la scorul endoscopic al polipozei. Rata recurenelor dup terapia chirurgical neprecedat/neurmat de glucocorticoterapie topic este mare; se indic glucocorticoterapie topic nazal pentru o perioad de cel puin 6 luni postoperator.

Polipoza nazala- acestea snt niste excrescente care se dezvolta n fosele nazale si care obstructioneaza respiratia; - este o boala infecto-alergica si apare la pacientii cu trecut alergic care prezinta astm bronsic;- n urma leucogramei se observa cresterea eozinofilelor ; - este bilaterala, foarte rar unilaterala (la tineri-polipi sinocutanati) si se manifesta prin rinoree apoasa, stranut. - n cazul n care este vorba de o cauza alergica, se recomanda, pe lnga interventia chirurgicala, si un tratament antialergic; - punctul de insertie al polipilor este la nivelul sinusurilor ; - operatia poarta numele de polipectomie nazala, si este insotita ntotdeauna de cura sinusului etmoid tratament antihistamic, cum ar fi : aerius, sizal, simforal, claritine.

ENDOSCOPICE pentru:

polipoza nazal

La adulti, din diverse motive, dar mai ales n cazul alergiilor, mucoasa nazal poate suferi o transformare polipoid care duce la obstrucia cvasitotal a cailor respiratorii, bolnavul fiind obligat s respire pe gura. Tratarea acestei afeciuni cuprinde, pe lng tratametul medimentos i unul chirurgical, de extirpare a formaiunilor polipoide din fosele nazale. n cabinetul nostru aceast extirpare se practic prin metoda endoscopic, "la vedere". Avantajele acestei metode fa de cea clasic n care se extirpau formaiunile polipoide neavnd nici un control vizual sunt: eficacitate marit, sngerare redus, realizarea procedurii n ambulatoriu, recidive rare.

Epistaxis - hemoragia nazala

19 Decembrie 2008 |Litera E | 0 comentarii

Hemoragia nazala - epistaxis - este frecvent intalnita in patologia ORL. In functie de sursa sangerarii, epistaxisul este clasificat in epistaxis anterior si posterior. Hemoragia este in majoritatea cazurilor anterioara, cu origine in septul nazal. Locul de predilectie a epistaxisului este aria Kiesselbach - o bogata retea vasculara, situata in portiunea anterioara a septului nazal.Epistaxisul posterior are drept sursa ramurile arterei sfenopalatine din regiunea posterioara a cavitatii nazale sau nazofaringe. Incidenta hemoragiilor nazale este crescuta la copii (intre 2 si 10 ani) si la varstnici (70 -80 ani).

Cauze:Cauzele sunt numeroase: hemoragiile nazale se datoreaza fie unei boli localizate, fie unei boli sistemice (ce atinge intregul organism).

Cauze frecvente:

infectie consecutiva unei raceli banale, unei rinite (inflamatie a mucoasei nazale) sau unei sinuzite (inflamatia sinusurilor)- uscarea mucoasei nazale - de exemplu, la un copil care doarme intr-o camera supraincalzita- prezenta unui corp strain - frecvent la copiii mici care introduc jucarii sau alte obiecte intr-una din nari. Corpul strain trece neobservat cateva zile sau chiar saptamani. Apoi, se dezvolta o infectie si o inflamatie, provocand secretii dintr-o singura nara, insotite de puroi (culoare galben-verzuie). - luarea de medicamente anticoagulante: aspirina, warfarina, medicamente antiinflamatorii nesteroidiene- un traumatism - datorat unor contuzii, sau mai rar unei fracturi nazale- polipi nazali - aceasta varietate de tumora poate sangera dupa stergerea nasului, este insotita de o pierdere a simtului olfactiv, sinuzita si obstructie nazala.Rinitele alergice sunt afectiuni inflamatorii ale mucoasei nazale induse de expunerea incidentala (sezoniera) sau persistenta la alergene. Se manifesta prin simptome ca rinoree apoasa, prurit, stranut, congestie nazala. In functie de etiologie si de durata evolutiei la aceste simptome, se pot adauga: prurit ocular, lacrimatie, cefalee, scurgeri de secretii posterior in nazofaringe, perturbarea simtului olfactiv (cel mai frecvent hiposmie sau anosmie), tulburari cognitive, reducerea randamentului si abilitatilor profesionale sau a performantelor scolare. Deoarece rinitele alergice sunt frecvent asociate cu astmul (in circa 40-50% dintre cazuri), conjunctivitele sau cu alte manifestari alergice Ig E mediate, pacientii cu acest tip de suferinte trebuie sa fie investigati si pentru posibilele comorbiditati, precum si pentru alte forme de boala asociate, cun sunt sinuzitele, polipoza nazala, otitele, dermatita atopica etc. Dintre toate aceste posibile asocieri, riscul de astm apare ca fiind cel mai posibil si mai sever prognostic. In documentele OMS, rinitele alergice se clasifica dupa durata manifestarilor clinice corelata cu cea a expunerii la alergene in rinite intermitente si persistente. Daca in cazul rinitelor intermitente expunerea la alergene este incidentala sau sezoniera, durata acesteia fiind de ordinul minutelor, orelor sau cel mult de saptamani, in cazul rinitelor persistente putem vorbi de contacte alergenice prelungite, cu durata de luni sau chiar de ani. In cazul rinitelor intermitente, alergenele cel mai adesea incriminate sunt: polenurile, medicamentele ce induc sensibilizare Ig E mediata, epiteliile si alti alergeni animalieri, in contact intamplator cu indivizii sensibilizati cel mai adesea prin expunere oculta. In cazul rinitelor persistente, expunerea se face la alergene de tipul: acarienii din praful de casa (Dermatophagoides pteronissinus, Dermatophagoides farinae), epiteliile sau alte alergene de origine animaliera din propria locuinta sau din mediul profesional, diverse polenuri in zone geografice cu conditii climaterice facilitante pentru inflorire pe durata intregului an sau mucegaiuri de interior.