Poiana Brașov

Vărzaru Alexandramaster ADT, anul I

1. Așezarea și limitele geografice

Poiana Brașov se află la 12 kilometri distanță de orașul Brașov, fiind un cartier al acestuia.Stațiunea este înconjurată de : Masivul Postăvarul (S), aria naturală protejată Stejerișul Mare (N-V), Valea Cetății care face legatura cu orașul Râșnov și Drumul Poienii care leagă orașul de stațiune.

2. Principalele caracteristici fizico-geografice, fundament al susținerii turismului

Relieful Relieful joacă un rol important deoarece Masivul Postăvaru oferă posibilitatea

amenajării pârtiilor de schi cât și alte amenajări destinate sporturilor de iarnă.Pe timpul verii, Masivul Postăvarul este un loc perfect pentru drumeție, existând

mai multe trasee marcate (aproximativ 30, cu grade diferite de dificultate) dar și un loc perfect pentru pasionații de ciclism, existând un traseu amenajat de downhill.

Forma de relief ce se constituie ca un important obiectiv turistic, o reprezintă vârful Postăvaru ce atinge 1799 metri și oferă o deosebită panoramă asupra Brașovului. Masivul Postăvaru este o rezervație naturală de tip geologic (este constituit din calcare jurasice- vârful Postăvarul, conglomerate, abrupturi calcaroase, stâncării), floristic, faunistic și peisagistic. Face parte din situl Natura 2000 din 6 martie 2000.  

Fig. 1,2: Vârful Postăvaru

Potențialul climatic

Potențialul climatic este dat de climatul montan benefic pentru cei care suferă de astm bronșic și alte boli ale aparatului respirator, pentru stări de epuizare fizică, pentru cei ce au anemii secundare, boli endocrine.

Temperatura medie anuală de 5º C (temperatura medie în luna ianuarie este -5º C și temperatura în luna iulie este de 14,5º C) este caracteristică unui climat subalpin tonifiant, cu aer puternic ozonat și curat.

Fig.3 cura montană

Biogeografie

Potențialul turistic biogeografic este reprezentat de faună și floră care sunt specifice grupei sudice a Carpaților Orientali.

Fauna este reprezentată de ursul brun, lupi, vulpi, cerb, capra neagră, păsări: cocoș de munte, acvila de munte, pitigoi, mierlă.

Flora este diversă: - păduri de confere: brad, pin, molid, zadă, larice -păduri de foioase: frasin, fag, stejar, gorun, paltin de munte, carpen

- arbuști: jneapăn, alun - vegetație ierboasă: bujor de munte, garofița de munte,

gențiană, clopoțel

Fig.4: ursul brun Fig.5: grarofița Fig. 6: Gențiană

3. Atracții turistice

Fiind o stațiune consacrată sporturilor de iarnă, principalele atracții sunt reprezentate de cele 10 pârtii de schi, pistele pentru săniuș și patinoarul olimpic.

Pe lânga acestea, binecunoscutele restaurante traditionale Șura Dacilor și Coliba Haducilor, prin modul de amenajare, reușesc sa recreeze atmosfera autentică românească veche și să cucerească numeroși turiști.

Fig.7: Sura Dacilor Fig.8: Coliba Haiducilor

În stațiune întâlnim și un lăcaș de cult, Mânăstirea Sf. Ioan Botezătorul din apropierea pârtiei Bradu. Aceasta a fost construită in anul 2000 in stil maramureșean.

Fig.9, 10 : Mânăstirea Sf. Ioan Botezătorul

Manifestările cu caracter cultural-artistic și sportiv constituie și ele o atracție turistică.

Dintre cele mai importante manifestări amintim Sărbatorile Zăpezii care au loc in fiecare iarnă. Acestea au in componență concerte, concursuri, momente artistice, menite să ofere o ambianță placută turistului.

În urmă cu câtiva ani, și vara existau evenimente precum festivaluri de muzică de interes local sau național sau festivalul berii.

Cel mai important eveniment găzduit de Poiana Brașov este Festivalul Olimpic de tineret european din anul 2012 care, din cauza lipsei de promovare adecvată, a atras un număr scăzut de turiști.       

Fig.11: afiș FOTE

4.Politici și strategii de dezvoltare

Poiana Brașov este atestată documentar prima dată în 1427 și face referire la activitățile legate de oierit.

În secolul XIX , Asociația Carpatină a sașilor transilvăneni face primele demersuri in ceea ce privește amenajarea masivului iar începand cu secolul XX, Touring Clubul Român contribuie semnificativ la dezvoltarea turistică a zonei.

Între anii 1950-1980, stațiunea s-a dezvoltat căpătând renume internațional, astfel numeroșii turiști au contribuit semnificativ la dezvoltarea economică a zonei.

În prezent, amenajările turistice aparțin de autoritățile locale, Primărie și Consiliul Județean iar structurile de primire turistică sunt private.

În 2010, a fost prezentat de catre Primărie proiectul – Dezvoltarea și reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Brașov- ce a avut in vedere extinderea pârtiilor, construirea unei parcări supraetajate și a unui centru de agrement., acoperirea patinoarului si reabilitarea acestuia. Acesta avea ca termen limită sfârșitul anului 2013 când urma să aibă loc Festivalul Olimpic European de Tineret.

În cadrul evenimentului Hotel Tourism & Leisure Investment Forum, primarul George Scripcaru afirma - "Incercam sa recuperam anii care s-au pierdut in domeniul turismului, sa ajungem la punctul 0 si sa reincepem dezvoltarea acestei zone, pentru a atrage cat mai multi turisti in Poiana Brasov. Ne propunem sa comprimam timpii avuti la dispozitie pentru a finaliza investitiile aflate in derulare in ceea ce priveste modernizarea statiunii. Bani sunt; avem mai mult de 160 miioane euro la dispozitie, care provin din fonduri europene sau din parteneriate cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului„.

La finalul anului 2013, în urma lucrărilor efectuate, suprafaţa schiabilă a staţiunii Poiana Braşov a crescut cu aproximativ 35 de ha faţă de 2010, ajungând la 85 de ha.

Fig.12,13: lucrare de extindere a pârtiilor

* Lungimea pârtiilor înainte de amenajare era de 16,40 km , iar acum este de 24 km.* Lăţimea medie a pârtiilor, care era de maximum 20 m, a ajuns după amenajare la 45 m.* Gradul de dificultate al pârtiilor a fost păstrat, dar a suferit modificări prin corecţii de pantă, prin crearea de variante ocolitoare a zonelor mai dificile (astfel încât schiorii să poată trece uşor de pe o pârtie pe alta) şi prin mărirea numărului de pârtii de legătură între pârtiile principale.

Pe întregul domeniu au fost amplasate instalaţii de producere a zăpezii artificiale pentru a mări perioada de schi (4 luni) şi pentru a creşte calitatea condiţiilor de practicare a sporturilor alpine. Astfel s-a amenajat lacul de acumulare situat în platoul Ruia, la altitudinea de 1490 m. Apele acumulate în lac rezultă din precipitaţii şi topirea zăpezii precum şi din captarea a celor 2 izvoare existente, pentru situațiile de urgență s-a prevăzut o alimentare de la reţeaua publică de apă .

Fig.14. 15: lacul de acumulare de pe platoul Ruia

În 2014, a fost amenajată o nouă zonă de agrement: trei piste de tubing, dar şi o zonă specială pentru săniuţele „clasice”, a fost montată şi o bandă transportoare de 80 de metri, astfel ca persoanele care coboară pe sănii sau pe inelele gonflabile să se poată întoarce mai uşor în vârful derdeluşului dar și toate elemente de siguranţă, respectiv garduri de împrejmuire şi alte elemente de protecţie pe marginea pistelor şi de la baza lor, ca să nu existe riscul unor accidentări.

Fig. 16: banda transporatoare Fig.17: garduri de protecție

Dacă domeniul schiabil a fost reabilitat în timp util, lucrurile nu stau la fel și în cazul parcării și a centrului de agrement. Deși termenul limită a fost depășit de mult, lucrările la parcare au fost demarate în 2014 și nu este gata nici în momentul de față.

Fig. 18 – proiect parcare etajată

Termenul limită pentru construirea Centrului de agrement a fost depășit de 2 ori, dacă se aprecia că în 2014 acesta va fi functional, apoi data finalizării s-a anunțat a fi sfârșitul anului 2015 (data limită a folosirii fondurilor europene).

Dacă construcția va fi finalizată, va avea trei mese de biliard, opt piste de bowling, doua piste de minibowling, jocuri electronice, mese de minifotbal, minibaschet și minihochei, simulatoare, precum și o sală de cățărare cu suprafața de 250 de metri pătrați și o sală de mingolf cu 9 module care va putea găzdui 50 de persoane simultan. Centrul de agrement va fi dotat și cu o sală multifuncțională și o sală de expoziție. Spațiul intern se va întinde pe 15.000 de metri pătrați.În exterior, pe aproape 13.000 de metri pătrați vor fi amenajate un teren de skateboard, piste de biciclete.

Fig. 19, 20 : centrul de agrement

Fig. 21 : constructia centrului de agrement

Noul centru de informare turistică al Poienii

Începute la finele anului trecut, lucrările de amenajare a centrului de informare turistică din Poiana Brașov au prins contur. Obiectivul este construit cu fonduri europene prin Programul Operaţional Regional şi face parte dintr-o reţea naţională de astfel de centre. Până în prezent, muncitorii au turnat fundația clădirii, care va avea o suprafață de 61 de metri pătrați, și au confecționat structura de rezistență din lemn.

Fig. 22 : centrul de informare turistică

Proiect propus in 2010 - posibilă finalizare în septembrie 2015 – Bikepark Postăvaru

Bike Park-ul va avea două trasee – „downhill”, cu un grad mare de dificultate, și „flow” – care vor totaliza zece kilometri. „La baza unuia din aceste trasee urmează să amenajăm un circuit 4cross, care va avea șanțuri, obstacole, acesta fiind menit organizării de concursuri sportive”, a mai spus Pohrib.

„Un Bike Park este echivalentul pârtiilor de schi. Se urcă cu telecabina şi se coboară cu bicicleta. Nu este nevoie decât de o defrişare minimă, deoarece lăţimea traseului este de maxim 1,5 metri. Copacii se vor ocoli şi evita la maxim. Vor fi trei trasee, pe diverse grade de dificultate, care vor porni de la staţia de sus a telecabinei mici din Postăvaru şi se vor termina la staţia de jos”, anunțau organizatorii în urmă cu un an.

Fig. 23- traseu mountainbiking

Din 15 iunie, noi atracții în Poiana Brașov: tubing, zorbing, body zorbing și water ball

În locul celor două pârtii care au fost folosite pe timp de iarnă pentru săniuș vor fi amenajate patru piste pentru zorbing. Acesta este un sport destul de nou, care s-a extins şi la noi în ultima vreme fiind considerat extrem pentru senzaţiile de rotire şi de aparentă imponderabilitate pe care le oferă. De asemenea, tubingul înlocuieşte sania în perioada de vară cu inele gonflabile de mari dimensiuni, care alunecă pe o pantă pe care este montat un covor special de cauciuc, fiind ghidate de nişte mantinele. Pista de tubing, care a fost funcțională și pe timp de iarnă are 80 de metri lungime și o înclinație cuprinsă între 10 și 25%.

Fig. 24: zorbing

Fig. 25: tubing

Pistă pentru carturi  și „piscină”Cei care vor ajunge în parcul de agrement vor mai avea parte și de o serie de alte

surprize. Astfel, pentru a crește oportunitățile de distracție, la baza derdelușului va fi amenajată o pistă specială pentru carturi, unde vor avea acces atât copiii, cât și adulții.

Pentru zilele caniculare, va exista posibilitatea de practicare a water ball-ului, urmând să fie montată în zonă și o piscină gonflabilă.  Water Ball este o sferă de dimensiuni mari, confecționată din PVC transparent, rezistent la apă. Sfera este prevăzută cu un fermoar prin care persoana în cauză poate intra, apoi aceasta se umfla cu o pompa electrica si poate suporta o greutate de pana la 90 de kilograme.   Totodată, administratorul parcului de agrement a luat decizia să amenajeze și un teren de fotbal, pe care nu se va juca însă fotbal obișnuit, ci un sport mai special: body zorbing. Practic, jucătorii vor avea drept „echipament de protecție” o bilă de zorbing și așa se vor juca cu mingea.

Fig. 25 body zorbing

Carusel montan la Poiana Braşov: „Derdeluşul pe şine” de pe vârful Postăvarul

Primăria din Braşov vrea ca pârtiile din Poiană să rivalizeze cu cele din Austria şi în extrasezon, aşa că plănuieşte să construiască un carusel montan care va pleca din vârful Postăvarul, de la 1700 de metri altitudine, pe un traseu lung de doi kilometri.

Costurile proiectului din Poiana Braşov pot ajunge la aproape 1,5 milioane de euro, în funcţie de complexitatea traseului, iar banii vor fi obţinuţi de autorităţi fie prin finanţare europeană, fie prin parteneriate private. Primii turişti care doresc să îşi testeze adrenalina o vor putea face abia peste doi-trei ani.

Fig. 26 –derdelus pe șine

Analiza SWOT

Puncte slabe Lipsa unui aeroport în apropiere Numărul mic de spații de parcare Existența unui singur hotel de 5* Inalțimea maximă de 1799 m care nu oferă

spectaculozitate (spre deosebire de Matterhorn, de exemplu- 4478 m)

Nefolosirea lacului artificial ca spațiu de agrement Promovare slabă

Puncte tari localizărea in centrul țării și apropierii de capitală

(sursa celor mai numeroși turiști) amenajările ce au avut loc în ultimii ani care

permit practicarea sporturilor de iarnă în condiții optime

diversitatea unităților de cazare care oferă servicii pentru diferite tipuri de turiști

posibilitatea practicării mai multor tipuri de turism: sporturi de iarnă, drumeție, mountainbike-ing, recreere etc.

Costuri mai scazute decât in alte stațiuni ale Europei

Amenințări Corupția Blocarea fondurilor europene Intârzierea finalizării unor proiecte sau chiar

nefinalizarea acestora Artificializarea peisajului

Oportunități Atragerea turiștilor străini Scăderea sezonalității Creerea de noi locuri de muncă Îmbunătățirea economiei pe plan local Atragerea investitorilor străini Standardele actualelor pârtii permit organizarea

unor competiţii naţionale sau internaţionale

Concluzii:

Privind analiza SWOT putem afirma că Poiana Brașov se bucură de un potențial turistic ridicat, acesta fiind susținut de strategiile amenajare și dezvoltare turistică aplicate în ultimii ani. Însă, din cauza unor factori precum corupția, birocrația (care întârzie finalizarea proiectelor) și a promovarii neadecvate, stațiunea nu a reușit încă sa atragă un număr impresionant de turiști.