Caravana

Virgil Carianopol

Plecase caravana iarăși

Purtând în sânul ei argint,

Cu strâluciri furate parcă

Din ochii celor care mint.

Și umbre se-nnodau tăcute

Sub raza nopții tropicale,

Era de aur călatorul

Și aurul lucea pe cale.

Era lumin-așa de multă

Pe fermecatul nopții chip,

Că strălucea un pic, de lună,

În orice boabă de nisip.

Un beduin, chema în cântec,

Mirajul verzilor savane...

Și-așa mergea de greu în noapte,

De parcă el putra în spate

Argintu-ntregii caravane.