PN Vacaresti Studiu de Fundamentare

8/16/2019 PN Vacaresti Studiu de Fundamentare

http://slidepdf.com/reader/full/pn-vacaresti-studiu-de-fundamentare 1/361

Studiul de Fundamentare !tiin"ific# al ariei naturaleprotejate

Parcul Natural Vac#re$ti

1. Numele ariei protejate: Parcul Natural Vac!re"ti

2.

Categoria propus# pentru aria natural# protejat#

Categoria propus! este cea de Parc natural, conform Anexei 1 dinOrdonan#a de urgen#! a Guvernului nr. 57/2007 - privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei $i faunei s!lbatice,aprobat! cu modific!ri prin Legea nr. 49/2011 cu modific!rile si complet!rileulterioare, corespunz!toare categoriei V - UICN: "Peisaj protejat: arie protejat ! administrat ! în principal pentru conservarea peisajului "i recreere".

3. Obiectivul ariei protejate

Scopul $i regimul de management al Parcului Natural Vac!re"ti esteurm!torul: protec#ia $i conservarea unui ansamblu peisagistic în careinterac#iunea activit!#ilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zon! distinct!, cu o mare diversitate biologic!, care a revenit "i s-a dezvoltat în zonaurban! f !r! nicun ajutor din partea omului, dup! ce lucr!rile "antierulamenaj!rii hidrotehnice a fost închis.

Managementul Parcului Natural Vac!re"ti va urm!ri men#inerea celui maimare spa%iu verde al Bucure"tiului prin protejarea diversit!#ii biologice "ioferirea publicului a unor posibilit!#i de recreere $i ecoturism, fiind totodat! oexcelent! platform! pentru activit!#i educa#ionale "i $tiin#ifice.



2

4. Localizarea

4.1. Coordonatele geografice %i coordonatele Stereo1970

Coordonatele geografice, date preluate din Google Earth "i m!sur!torirealizate cu GPS Garmin GPSmap 62st (vezi Anexa nr. 1):

Nr. Punct/limit#

Detalii ale punctuluide pe limit#

Latitudine N LongitudineE

Altitudine (m)

1 Centru intersec%ie drumuri !!"#$%&'()*+++,- #*"/)%&!(!&//0,1

2 NV 1 col%ul dinspre Strada Gl!di%ei !!"#!%#*(00*$#,- #*"/)%$#(+')!/,1

3 NV 2 col%ul dinspre Strada Gl!di%ei !!"#!%#*(0+$/',- #*"/)%$!(*$*&0,1

4 NV 3 col%ul dinspre Strada Gl!di%ei !!"#!%#*(&!/!!,- #*"/)%$!()!)'0,1

5 NE 1 col%ul dinspre intersec%ia Splaiul

Unirii – &oseaua Vitan-Bârze"ti !!"#!%0#(&'*+',- #*"/'%#'(+$!$*,16 NE 2 col%ul dinspre intersec%ia Splaiul

Unirii – &oseaua Vitan-Bârze"ti !!"#!%0#(/0$+*,- #*"/'%$0(/'#)$,1

7 NE 3 col%ul dinspre intersec%ia SplaiulUnirii – &oseaua Vitan-Bârze"ti !!"#!%00(*0#0$,- #*"/'%$#(0&'#/,1

8 SE 1 col%ul dinspre &oseaua Vitan-Bârze"ti !!"#$%!$()*/$#,- #*"/'%$!(0')0!,1

9 SE 2 col%ul dinspre &oseaua Vitan-Bârze"ti !!"#$%!0(&'&#0,- #*"/'%$$(++)'!,1

10 SE 3 col%ul dinspre &oseaua Vitan-Bârze"ti !!"#$%!0(0)/!',- #*"/'%$0(&//!$,1

11 SSE 1 !!"#$%!/($#$0&,- #*"/'%#*(0/&$/,1

12 SSE 2 !!"#$%!/(!+'&&,- #*"/'%##(&//$#,1

13 SSE 3 !!"#$%!/(#0+)+,- #*"/'%#/(&*&/*,1

14 S 1 col%ul dinspre Strada S!vine"ti !!"#$%$/()&#)',- #*"/'%/&()!+)&,1

15 S 2 col%ul dinspre Strada S!vine"ti !!"#$%$/(+$*0+,- #*"/'%/&(&/$$#,1

16 S 3 col%ul dinspre Strada S!vine"ti !!"#$%$/(*++'*,- #*"/'%/*()0##/,1

17 SV 1 col%ul dinspre Strada SoldatIonescu Florea !!"#$%$&()'#$#,- #*"/)%!'(')!&&,1

18 SV 2 col%ul dinspre Strada SoldatIonescu Florea !!"#$%$'(&/'+0,- #*"/)%!*(*)0/),1

19 SV 3 col%ul dinspre Strada SoldatIonescu Florea !!"#$%$+(&0*!$,- #*"/)%!$(*&*#0,1

20 SV 4 col%ul dinspre Strada SoldatIonescu Florea !!"#$%$+($+/)',- #*"/)%!/($!'00,1

21 SV 5 col%ul dinspre &oseaua Olteni%ei !!"#$%!/(+*+0&,- #*"/)%$0(*'/&#,1

22 SV 6 col%ul dinspre &oseaua Olteni%ei !!"#$%!0(&)+'*,- #*"/)%$/(*&0!+,1

23 SV 7 col%ul dinspre &oseaua Olteni%ei !!"#$%!#(#$/*0,- #*"/)%#+('$+'#,1

24 V 1 spre calea V!c!re"ti !!"#$%&)(0&)&0,- #*"/)%$0(0+*$#,1

25 V 2 spre calea V!c!re"ti !!"#!%0/($*+&',- #*"/)%#)(*#*&0,1



3

Coordonatele în sitem Stereografic 1970, transformate din cele geograficecu ajutorul softului TransDatRO 4.01 pus la dispozi%ie de Agen%ia Na%ional! deCadastru "i Publicitate Imobiliar!:

Nr. Punct/

limit#

Detalii ale punctului

de pe limit#

x (Nord) y (Est) H_MN

1 Centru intersec%ie drumuri 322841.179 590278.5652 NV 1 col%ul dinspre Strada Gl!di%ei 323678.533 589791.8953 NV 2 col%ul dinspre Strada Gl!di%ei 323681.411 589828.3474 NV 3 col%ul dinspre Strada Gl!di%ei 323692.166 589830.6605 NE 1 col%ul dinspre intersec%ia Splaiul

Unirii – &oseaua Vitan-Bârze"ti 323278.357 591035.5756 NE 2 col%ul dinspre intersec%ia Splaiul

Unirii – &oseaua Vitan-Bârze"ti 323261.344 591083.3597 NE 3 col%ul dinspre intersec%ia Splaiul

Unirii – &oseaua Vitan-Bârze"ti 323249.279 591107.3308 SE 1 col%ul dinspre &oseaua Vitan-

Bârze"ti 322390.320 591164.386

9 SE 2 col%ul dinspre &oseaua Vitan-Bârze"ti 322323.130 591161.147

10 SE 3 col%ul dinspre &oseaua Vitan-Bârze"ti 322309.548 591106.063

11 SSE 1 322281.709 590987.04412 SSE 2 322285.996 590907.19313 SSE 3 322276.788 590864.48914 S 1 col%ul dinspre Strada S!vine"ti 321979.989 590540.74715 S 2 col%ul dinspre Strada S!vine"ti 321985.573 590535.21416 S 3 col%ul dinspre Strada S!vine"ti 321978.655 590562.06917 SV 1 col%ul dinspre Strada Soldat

Ionescu Florea 322129.978 590165.126

18 SV 2 col%ul dinspre Strada SoldatIonescu Florea 322213.447 590115.18719 SV 3 col%ul dinspre Strada Soldat

Ionescu Florea 322243.609 590048.03620 SV 4 col%ul dinspre Strada Soldat

Ionescu Florea 322238.708 589974.88521 SV 5 col%ul dinspre &oseaua Olteni%ei 322284.745 589782.40022 SV 6 col%ul dinspre &oseaua Olteni%ei 322303.276 589759.36623 SV 7 col%ul dinspre &oseaua Olteni%ei 322323.110 589741.12524 V 1 spre calea V!c!re"ti 322784.220 589764.72325 V 2 spre calea V!c!re"ti 323190.886 589680.056

4.2. Încadrare/acoperire în sistem UTM

Anexa nr. 2: Plan cadastral Ac. V!c!re"ti, scara 1:5.000, întocmit în 2002de S.C. MARY CAD TOP S.R.L. Bucure"ti, pus la dispozi%ie de c!tre MinisterulMediului "i Schimb!rilor Climatice.



4

4.3.

Descrierea narativ# a limitelor

Limitele sunt u"or identificabile în teren, fiind constituite de c!tre limitaexterioar! a proiectului Amenajare Lac V !c !re#ti :

- Limita nord-estic# (dinspre Splaiul Unirii): porne"te pe drenul

perimetral de la baza taluzului extern, la intersec%ia Splaiul Unirii cu StradaGl!di%ei "i continu! în linie dreapt!, în lungul digului "i "oselei, urm!rindmarginea dinspre Spaliul Unirii a spa%iului verde, spre sud-est, pe o lungime de1340 m, pân! în col%ul nord-estic al amenaj!rii, în dreptului canalului dedeversare.

- Limita estic# (dinspre &oseaua Vitan-Bârze"ti): porne"te înspre sud pepe drenul perimetral de la baza taluzului extern, din dreptului canalului dedeversare, pe un traseu rectiliniu, urm!rind marginea dinspre &oseaua Vitan-Bârze"ti a spa%iului verde, pe o lungime de 925 m.

- Limita sudic# (dinspre &oseaua Olteni%ei): urm!re"te conturulamenaj!rii hidrotehnice, mai întâi înspre vest, pe o lungime de 310 m, apoi

înspre sud-vest, pe o lungime de 440 m, pân! în dreptul intr!rii dinspre StradaS!vine"ti, apoi înspre nord-vest, pe o lungime de 415 m, pân! în dreptul intr!riidinspre Strada Ionescu Florea. De aici limita continu! printr-o inflexiune îninterior, în lungime de 220 m, în dreptul str!zii Lunca Bârze"ti, apoi continu! din nou înspre vest, pe o lungime de 240 m, pân! în col%ul sud-vestic alamenaj!rii.

- Limita vestic# (dinspre Calea V!c!re"ti): urm!re"te tot margineaamenaj!rii hidrotehnice, mai întâi pe marginea superioar! a lacului, apoi înlungul drenului perimetral de la baza taluzului extern, înspre nord, aproaperectiliniu, pe o lungime de 1450 m, pân! în col%ul nord-vestic al amenaj!rii.

4.4. Situa&ia cadastral#. Regimul de proprietate alterenurilor

Conform materialelor puse la dispozi%ie de Ministerul Mediului "i P!durilor(documenta%ie topografic! 1:5.000 executat! de S.C. MARY CAD TOP S.R.L., înregistrat! 401599/26.022003 "i Încheierea nr. 17692/10/10.2005 a ANCPI –Oficiul de Cadastru "i Publicitate Imobiliar! Sector 4 Bucure"ti), terenul înregistrat în Spaliul unirii nr. 174, se afl! în domeniul public na%ional (StatulRomân), în administrarea Administra%iei Na%ionale Apele Române R.A. Acesta

este în suprafa%! total! de 182,9901 ha "i era compus! din 4 parcele:- parcela 1 – cosntruc%ie (digul) – 26,2959 ha- parcela 2 – liber (cuveta lacului) – 155,2469 ha- parcela 3 – drum exploatare (latutra de vest) – 0,0598 ha- parcela 4 – drum exploatare (latutra de sud) – 1,3876 ha

Conform extraselor de carte funciar! pentru informare nr. 212826,218739, 212748, 212747 "i 209777, eliberate în data de 28.01.2013 "i în data



5

de 20.02.2015 de c!tre Oficiul de Cadastru "i Publicitate Imobliar! Bucure"ti -Biroul de Cadastru "i Publicitate Imobliar! Sectorul 4 "i conform notei defundamentare la Hot!rârea Guvernului nr. 385/2015 privind actualizareadatelor de inventar ale bunului imobil cu nr. MFP 64109 înscris în anexa nr. 12la Hot!rârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului

centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ((vezi Anexa RegimulJurdic al terenurilor la actualul dosar) proprietarii terenurilor în zon! sunt:

- nr. cadastral 212826: 180,3527 ha în acte (m!surat 180,3462 ha) –teren domeniul public (HG 1223/2001, HG 481/2002, OUG 107/2002),administrat de Administra%ia Na%ional! Apele Române,

- nr. cadastral 218739: 1,3864 ha în acte (m!surat 1,3717 ha) – terenproprietate privat! intabulat pe numele Florea Ileana Lucia "i UrsuleanuCamelia.

- nr. cadastral 212748: 0,0902 ha în acte (m!surat 0,0902 ha) – terenproprietate privat! intabulat pe numele Andronic Vasile.

- nr. cadastral 212747: 0,2103 ha în acte (m!surat 0,2104 ha) – terenproprietate privat! intabulat pe numele Andronic Vasile.- nr. cadastral 209777: 1,0000 ha în acte (m!surat 0,9999 ha) – teren

proprietate privat! intabulat pe numele Trasca Marin.

Conform adresei Prim!riei Sectorului 4 al Municipiului Bucure"ti nr.79/31.08.2015 (vezi Anexa Regimul Jurdic al terenurilor la actualul dosar),pentru zona lacului V!c!re"ti exist! depuse un num!r de 131 de cereri derevendicare în baza Legii Fondului Funciar nr. 18/1990 republicat!.

4.5. Suprafa&aSuprafa%! total! a ariei este de 182,9901 ha.

4.6. Localitatea

Parcul Natural V!c!re"ti este localizat în sudul Bucure"tiului, în Sectorul4, între cartierele Timpuri Noi "i Vitan la nord "i Berceni la sud, la sud de RâulDâmbovi%a, în imediata apropiere a acestuia, în interiorul unui patrulater formatde 4 artere principale ale capitalei:

- La nord Splaiul Unirii- La est &oseaua Vitan-Bârze"ti- La sud &oseaua Olteni%ei- La vest Calea V!c!re"ti4.7. Unitatea fizico-geografic#



6

Parcul Natural V!c!re"ti este situat în Câmpia Bucure"tiului, subunitate aCâmpiei Vl!siei, parte a Câmpiei Române, în bazinul hidrografic al Râului Arge",pe terasa dreapt! a aflunetului acestuia, Râul Dombovi%a.

Din punct de vedere biogeografic, Parcul Natural V!c!re"ti se afl! înregiunea stepic!.

4.8. C#ile de accesParcul Natural V!c!re"ti se situeaz! în întregime în interiorul

patrulaterului format de 4 artere principale ale Bucure"tiului, dinspre care sepoate ajunge c!tre aria protejat!:

- La nord Splaiul Unirii- La est &oseaua Vitan-Bârze"ti- La sud &oseaua Olteni%ei- La vest Calea V!c!re"tiZona este foarte bine deservit! de transportul în comun, putându-se

ajunge cu metroul (sta%ia Pia%a Sudului) sau cu liniile de autobuz (124, 133,181, 202, 223, 242, 312, 313, 381), troleibuz (73, 74, 77) sau tramvai (11) aleRATB.

5. Caracterizarea ariei naturale protejate

5.1. Descrierea aspectului general al ariei

Cuveta Lacului Vac!re"ti este ultima r!m!"i%! dintr-o zon! vast! de demla"tini, maidane $i gropi de la marginea Bucure$tiului de alt!dat!, situate într-

o depresiune vast! din vecin!tatea marelui maidan denumit Valea Plângerii.Mla$tinile au condamnat-o la o existen#! periferic!, în Valea Plângerii fiind timpde sute de ani groapa de gunoi a capitalei. Tot în zon! erau "i CrematoriuluiUman „Cenu$a“, abatorul $i ecarisajul, iar în apropiere Cimitirul Bellu.

Înainte de perioada comunist! acolo au fost f !cute împropriet!riri dup! primul r!zboi mondial de c!tre regele Ferdinand, iar terenurile au fostna%ionalizate în 1948. Prin 1955 zona a fost dat! CAP Pope"ti Leordeni, iarproprietarii în 1988 înc! î"i lucrau terenurile care erau gradini "i pl!teau o mic! tax! la stat, iar în b!l%ile alimentate din ivoare se pescuia, pe"te fiind dinbel"ug. Acolo erau str!zi precum Povestei, Gladi%ei (înc! exist! la margine),Drumul lui David, Ciorogârla, Belciugatele, &ez!toarei, Inelu" etc.

În zon! era "i mân!stirea V!c!re$ti, monument de art! medieval!,ctitorit! de Nicolae Mavrocordat la 1724, care fusese transformat! în închisoarepentru revolu#ionarii de la 1848, când a suferit primele mutil!ri. Închisoarea afost închis! dup! cutremurul din 1977 când a suferit stric!ciuni, dar bisericapictat! $i o parte din chilii supravie#uiser! $i fuseser! restaurate pentru adeveni muzeu de art! medieval!.



7

Din pacate regimul comunist a demolat mân!stirea, care a fost pierdut! definitiv.

Tot comuni"tii au hot!rât "i soarta b!l%ii V!c!re"ti, unde au hot!rât s! fac! lucrarea Amenajare Lac V!c!re"ti. In 1988-1989 au fost expropriate întotal 260 de hectare, 198 cuprinzând digul "i interiorul acestuia, iar 62 de

hectare în exteriorul acestuia. Lucr!rile la digul din p!mânt betonat !nspre lac"i la cuveta lacului au fost finalizate în 1989. B!l%ilor existente înaintea începeriilucr!rilor li s-au ad!ugat altele, rezultate în urma excav!rilor pentru ob%inereamaterialului necesar ridic!rii digului împrejmuitor al lacului, toate alimentate dinizvoarele subterane.

Lacul urma s! fie alimentat gravita#ional din Arge$, via Lacul Mih!ile$ti,pe o distanta de 27 km, din aduc%iune realizându-se doar 14 km. Dâmbovi%acurge în apropiere, dar cu nivelui sub cel al preconizatului lac. Bazinul creat afost umplut prin pompare din Dâmbovi%a o singur! dat!, prin pompare, cândapa s-a infiltrat prin dig "i prin subteran, inund!nd în special zona serlo Pope"ti

Leordeni, dup! care proiectul a fost abandonat.Dup! 1990 au fost depuse mai multe solicit!ri de retrocedare din parteafo"tilor proprietari (peste 300 de notific!ri depuse în baza Legii 10/2001), dintrecare doar foarte pu%ine au fost puse în practic!. Prin H.G. nr. 855/2002 seaprob! concesionarea terenului de c!tre Ministerul Mediului "i DezvoltariiDurabile (contractul nr. 1/2003) firmei S.C. Royal Romanian Corporation S.A.,pentru 49 ani, pentru realizarea unui complex cultural-sportiv.

Abandonarea proiectului hidrotehnic "i situa%ia juridic! incert! a acestuia,plus litigiile din ultimii ani dintre proprietari, ceilal%i revendicatori, MinisterulMediului "i concesionar, au dus la abandonarea zonei, cu tot ceea ce !nseamn! aceasta, inclusiv transformarea zonei în groap! de gunoi ilegal! "i refugiu

pentru cei f !r! cas!, în care natura "i-a reintrat în drepturi.În V!c!re"ti s-a format în ultimii 22 ani un ecosistem acvatic cu întinderi

de mla$tini, ochiuri de ap!, stuf !ri", crânguri de s!lcii, cuiburi din plopi,perdelele de trestie "i stuf ce m!rginesc lacul, tóate acestea constituid habitatul în special al p!s!rilor de balt! carea u ajuns s! cuib!reasc! "i s! se înmul%easc! aici, dar "i a multor specii de reptile, insecte "i broa"te "i chiar mamifere. Esteun excelent exemplu de cum poate natura s!-"i recâ"tige drepturile, f !r! niciunfel de ajutor din partea omului, chiar în mijlocul celei mai mari aglomer!riurbane a %!rii. Ecosistemul este unul viabil, cu prezen%a tuturor elementelorlan%urilor trofice "i %inând cont de trecutul zbuciumat al zonei, este extraordinar

cum natura a putut s! recucereasc! atât de rapid "i cu o intensitate formidabil! o zon! intens încercat!.Pe lâng! aspectul dezolant al rambleelor interiore betonate pres!rate de

tot felul de de"euri aruncate, pe lâng! mormanele de resturi aduse cucamioanele în interiorul digului, zona palpit! de via%! "i cu un efort minim arputea fi cur!%it! "i amenajat! în folosul naturii "i al locuitorilor capitalei,devenind prima arie protejat! urban! a %!rii, cel mai mare spa%iu verde alcapitalei, o excelent! platform! pentru apropierea omului de natur! "i



8

cunoa"terea acesteia, pentru educa%ie ecologic! "i activit!%i "tiin%ifice, dar "ipentru recreere "i petrecerea timpului liber.

5.2. Structura geologic#

Zona V!c!re"ti este situat! în Câmpia Bucure"tiului, subunitate a CâmpieiVl!siei, parte Câmpiei Române, în bazinul hidrografic al Râului Arge", pe terasadreapt! a aflunetului acestuia, Râul Dombovi%a.

Câmpia Român! este format din mai multe câmpii tabulare pe interfluvii(câmpuri) între care se intercaleaz! în lungul v!ilor câmpii de subsiden%!.

Din punct de vedere tectonic, face parte din Platforma Moesic!. Soclulplatformei este de origine hercinic!, predominând calcarele, iar sedimentelesuperioare, care ating 3000-4000 m grosime sunt de origine carpatic!, cedateaz! din Mezozoic (în baz!) "i din Neozoic, în continuitate de sedimentare,ceea ce arat! c! umplerea bazinului de sedimentare s-a f !cut în mod continuu.La sfâr"itul Pliocenului "i în Cuaternar s-au depus nisipuri, pitri"uri, argile "iloess care au dus la transformarea lacului pontic în uscat, de la vest spre est "ide la nord spre sud. Cuvertura de loess acoper! îndeosebi câmpiile tabulare,ajungând pe alocuri s! aib! o grosime de 40 m. În lunci, acestea sunt foarterecente, datând din Holocen.

Succesiunea sedimentelor este dat! de evolu#ia paleogeografic! abazinului de sedimentare, care a cunoscut mai multe subsiden%e sucessive,permi%ând acumularea unei stive importante de sediment. Principaleleforma%iuni sedimentare recente sunt urm!toarele:

- Forma&iunea de Cânde%ti, de vârst! Romanian mediu – Pleistocen

inferior, s-a acumulat într-un sistem de conuri aluviale, alc!tuite din pietri$uri,bolov!ni$uri $i nisipuri, cu intercala#ii de argile. Segmentele proximale aleconurilor aluviale ingem!nate bordeaz!, in general, rama nordic! a BazinuluiDacic, pe cand segmentele mediane $i distale s-au instalat in largul campiei deinunda#ie (câmpie aluvial!) prograda#ional-agrada#ional!, ce acopereaaproximativ partea central! a bazinului. Constitu#ia predominant ruditic! semodific! gradat, din zona colinar! spre campie, într-una predominant arenitic! sau lutitic!.

- Forma&iunea de Fr#te%ti, de vârst! Romanian superior – Pleistoceninferior, are are in alc!tuire trei secven#e genetice de tip acumulare aluvial!,alc!tuite preponderent din nisip grosier sau nisip fin-mediu, inlocuit, la parteainferioar!, prin pietri$uri $i bolov!ni$. Secven#ele grosiere sunt separate deintercala#ii argiloase. Spre partea central! a Bazinului Dacic, procesele desubsiden#! au determinat afundarea acestei forma#iuni sub depozite mairecente. S-au depus pe fondul dezvolt!rii unui nou început de subsiden#! cu oax! est-vest la aproximativ 20-30 km nord de Bucure$ti, când Forma#iunea deCânde$ti se scufund! $i în partea ei sudic! se depun stratele de Fr!te$ti, fluvio-



9

lacustre, pe direc#ie sud- nord, care se g!esesc ast!zi pe teritoriul Bucure$tiuluila o adâncime de 60-160 m în sud $i 200-360 m adâncime în nord.

- Complexul Marnos, de vârst! Pleistocen mediu, similar cuForma#iunea de Coconi, este constituit! din nisipuri fine (nisipuri siltice saunisipuri argiloase), argile nisipoase, argile siltice, argile carbonatice sau argile

negre (cu mult! substan#! organic!). Sporadic, in interiorul forma#iunii, seintalnesc secven#e cu pietri$uri $i nisipuri. Nisipurile fine au paiete de muscovit$i detritus de fragmente vegetale. Argilele siltice, ca $i argilele carbonatice,con#in, pe alocuri, concre#iuni feruginoase. Atinge grosimi de 200 m în nord,dar este erodat $i sub#ire în sud. Complex nisipos este separat în aproximativpatru strate cu grosimi de 4-8 m.

- Nisipurile de Mosti%tea , de vârst! Pleistocen superior, s-au depus incontinuitate peste Forma#iunea de Coconi, ins! pe un areal redus, in parteacentral! a Platformei Moesice. Ele marcheaz! incetarea subsiden#ei, ce acondus la depunerea sedimentelor argilo-marnoase. Aceste nisipuri au pan! la

30 m grosime, fiind reprezentate prin silturi, nisipuri fine, rar grosiere, cuintercala#ii de pietri$uri.- Pietri$urile de Colentina, de vârst! Pleistocen superior, apar in limita

de dezvoltare a teraselor Colentinei $i Dambovi#ei, avand o grosime de 5-15 m.In ele s-au identificat resturi de Mammuthus primigenius, Equus germanicus,Coelodonda antiquitatis, Cervus elaphus etc. care denot! partea median! aPleistocenului superior.

Peste aceste depozite aluvionare se depun ulterior strate de loess "i seformeaz! o succesiune de soluri, în mai multe faze:

- depunerea de loess (L4), formarea unui sol (S3), dup! care urmeaz! o în!l#are, adâncirea v!ilor $i formarea de noi lunci

- depunerea a trei straturi de depozite loessoide (L3, L2, L11, groase de6-15 m), în care au fost retezate dou!-trei nivele de teras! pe stânga Arge$ului$i Dâmbovi#ei.

- În ultima faz!, din Holocen, s-au format luncile actuale $i limanurilecauzate de eustatismul pozitiv al M!rii Negre, de pân! la +/-5 m.

Terasele Dâmbovi#ei sunt toate pe stânga, exceptând Glina. Sunt mai largetalate $i mai evazate (t4-2) peste câmpul Dâmbovi#a-Colentina-Pas!rea,indicând un profil longitudinal de con.

Terasa 4 începe aproximativ de la Joi#a, la aproximativ 4 m altitudinerelativ!, trece pe la Chitila, traverseaz! Colentina pe la sud de Mogo$oaia,

Otopeni (85 m), Valea Ras!rea (80 m), Afuma#i, Valea 'indrili#a, sateleBr!ne$ti-Islaz (60-70 m), ajungând la 15-25 m altitudine relativ!.Terasa 3 începe s! se eviden#ieze de la aproximativ 90 m altitudine

absolut! $i poate fi urm!rit! mai ales de la Giule$ti-Crânga$i, de unde devineteras!-câmp, trece în stânga Colentinei pe la Fundeni, Pantelimon, trece râulPas!rea unde se pierde $i reapare la 'oseaua Progresului.

Terasa 2 se contureaz! din estul str!zii Lipscani, desprinzându-se dincâmpul anterior-(â#âna, merge pe la sud de Bulevardul Basarabiei-Vergului,



10

trece Colentina peste Lacul Pantelimon II pân! în nordul localit!#ii Fundeni.Acest! teras! cuprinde arealul Titan $i are aproximativ 12 m altitudine relativ!.

Terasa cea mai joas! se desprinde de la Podul M!r!$ti (4-6 m altitudinerelativ!), traverseaz! strada Nerva-Traian $i apoi se l!#e$te u$or pe la C!#elu,Manolache, C!ld!raru, Cernica, Tânganu $i Fundeni.

5.3. Sol (pedologie)

În Câmpia Român! predomin! soluri negre "i cu un con%inut bogat dehumus. Acestea sunt cernoziomurile (caracteristice stepei) "i cernoziomurilelevigate (tipice pentru silvostep!, având o mare raspândire), ambele tipuri fiinddin categori molisolurilor, bogate în humus de mare fertilitate. Exist! s" soluribrun-ro"cate de p!dure. De-a lungul râurilor solurile sunt de lunc!.

Solurile prezente pe suprafa#a ora$ului Bucure$ti se împart în trei grupe:cernoziomuri cambice, soluri brun-ro$cate $i soluri brun-ro$cate luvice.

Cernoziomurile cambice sunt definite prin dou! orizonturi: unul de tipA molic (Am) cu crome ) 2 $i unul de tip B cambic (Bv) având cel pu#in înpartea superioar! crome < 3,5. Roca mam! pe care s-au format $i au evoluataceste soluri este constituit! în principal din loessuri, depozite loessoide $iluturi. Cu toate acestea unele cernoziomuri cambice s-au dezvoltat pe argile,argile marnoase loessoidizate $i chiar pe marne, calcare " gipsuri. Din punctulde vedere al proceselor pedogenetice cernoziomurilor cambice le estecaracteristic un proces de humificare activ!, slab acid!, cu formare de mulltipic. Ele au în general o textur! lutoas!, pân! la lutoargilos!, cu o valoare adensit!#ii aparente de 1,19 – 1,41%. Porozitatea total! este de 46 - 56%, în

timp ce indicele de ofilire este de aproximativ 11%. Aceast! grupa de soluri arepemeabilitate mare, o capacitate de ap! în camp de 25 - 30 de procente $i ocapacitate de ap! util! de 13 – 21%.

În orizontul Am prezint! structur! gr!un#oas!-glomerular! $i structur! poliedric!-subangular! pentru stratul Bv. Datorit! propriet!#ilor fizice $ihidrofizice bune, rezervelor mari de humus $i elemente nutritive, C.c. sefolosesc pentru culturi agricole $i se preteaz! la grâu, porumb, orz, floareasoarelui $i sfecl! de zah!r. Au reac#ii destul de bune la îngra$!mintele cu azot $imai slabe la cele cu fosfor.

Solurile brun – ro%cate se definesc prin orizontul Bt cu crome * 3,5.Materialul parental al acestor soluri este reprezentat de loess si depozite

loessoide $i doar pe unele por#iuni izolate se formeaza pe luturi, argile $isedimente nisipoase. În acest tip de soluri are loc un proces de bioacumularerelativ activ, dar orizontul ce con#ine humus este mai slab dezvoltat $i maisarac în nutrimente decat cernoziomurile cambice sau argiloiluviale. Are oreac#ie slab acid!. Solurile brun – ro$cate prezint! o textur! diferen#iat! peprofil, de la mijlocie (lutoas!) sau lutoargiloas! în orizontul Ao, pana lafin!(argiloas!) sau mijlocie fin! in orizontul Bt. Structura este gr!un#oasa



11

medie si mare în primul strat $i columnoid-prismatic! bine dezvoltat! în cel de-al doilea. Densitatea aparent! a acestor soluri are valori mijlocii-mari $i deaceea ele sunt afânate, dar moderat tasate. Coeficientul de ofilire este de 10%,capacitatea de ap! în câmp are valoarea de 30%, iar capacitatea de ap! util! este diferen#iat!: de la 25% în orizontul superior pân! la 8% în cel inferior.

Fertilitatea acestei grupe de soluri este în general bun!, datorit! activit!#iibiologice cu bioacumulare de tip mull, profunde, compacte $i greu permeabile.Sunt bune îndeosebi pentru cultura de porumb $i mai pu#in pentru alte cereale,deoarece necesitza o agrotehnic! adecvat! $i cantit!#i sporite de îngr!$!minte.

Solurile brun – ro%cat luviene sunt definite prin prezen#a orizonturilorEl $i Bt cu valori $i crome * 3,5. Pentru a se forma $i dezvolta aceste solurinecesita un material parental format din loess $i depozite loessoide. Cu toateacestea se pot forma si pe nisipuri, luturi $i argile. Procesul biologie prezinta obioacumulare slab!, iar în ceea ce prive$te con#inutul de humus, acesta estemai bogat în acizi fulvici decât cel din componen#a solurilor brun – ro$cate.

Textura este diferen#iat! pe profil, asemenea solurilor brun – ro$cate. Astfel înAo textura este lutoas!, în El lutoas! – nisipolutoas!, iar in Bt textura estelutoargiloas!. Primul orizont prezint! o structur! gr!un#oas!, cel mijlociu unapoliedric!-subangular!, în timp ce ultimul strat are structura prismatic! –columnid prismatic!. Din faptul ca densitatea aparent! a acestor soluri estescazut! rezult! o stare de afânare $i o porozitate mare a solului. Coeficientul deofilire este de 16%, capacitatea de apa în câmp are valoarea de 23%, iarcapacitatea de ap! util! este de 17% în Ao $i scade treptat pe profil ajungândla 9% in Bt. Acestea sunt soluri cu permeabilitate mare $i au o reac#ie de pHmoderat acid!. Solurile brun – ro$cate luviale au o fertilitate natural! scazut! datorit! regimului aerohidric defectuos caracterizat prin exces sau deficit de

umiditate, ca urmare a diferen#elor texturale pe profil. Se preteaz! la culturilede grâu, porumb, leguminoase, oleaginoasse, pomi fructiferi. Sunt necesareaplicari de îngr!$!minte organice $i minerale, $i de asemenea de amendamentecalcaroase.

În arealul ocupat de municipiul Bucure"ti solurile sunt puternic modificateantropic, tipurile naturale întâlnindu-se ast!zi doar pe suprafe%e restrânse dinunele parcuri "i din zonele periferice pu%in afectate de activit!%ile umane (zonaforestier! nordic! "i zona agricol! nord-vestic!). Prima faz! a modific!rilorantropice puternice a fost cea a construc%iilor de toate felurile în care, prinopera%iuni de decopertare "i modelare s-au creat practic alte tipuri de sol. A

doua faz! a început odat! cu industrializarea masiv! "i cu intensificareatraficului rutier. Practic, toate emisiile de la aceste surse influen%eaz! negativsolul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Înc!rcarea soluluicu astfel de elemente (metale grele, sulf) degradeaz! însu"irile fizice, chimice "ibiologice, contribuind la reducerea capacit!%ii productive.

În zona V!c!re"ti solurile au fost afectate puternic în urma lucr!rlor"antierului amenaj!rii hidrotehnice, doar o parte din ele p!strându-se



12

neafectate, cele din zona b!l%ilor "i mla"tinilor care existau acolo dinainte de începerea lucr!rilor.

Nu exista studii pedologice in urma carora sa se cunoasca exact situatiasolurilor degradate de lucrarile antropice fata de a celor ramase neafectate decatre acestea, situatia urmand sa fie cunoascuta in urma studiilor ce vor sta la

baza realizarii planului de management.

5.4.

Ape (hidrologie)

Municipiul Bucure$ti este situat numai în bazinul hidrografic Arge$.Râul Dâmbovi#a, cu o lungime total! de 286 de km, str!bate municipiul

Bucure$ti pe o lungime de 16,2 km, având o direc#ie general! de scurgere NV-SE, p!r!sind ora$ul în amonte de confluen#a cu râul Colentina care esteprincipalul afluent. Regimul natural al râului Dâmbovi#a este sensibil modificatprin deriva#ia de ape mari în Ciorogârla de la Brezoaiele (jude#ul Dâmbovi#a),

prin influen#a urban! a Bucure$tiului $i a lacurilor de pe râul Colentina. Înregimul actual de scurgere, debitul mediu multianual al râului Dâmbovi#avariaz! între cca. 2,0 m3 /s la intrare $i 17,0 m3 /s la ie$irea din judeul Ilfov.

Pe râul Colentina au fost amenajate, din amonte spre aval în sistem de “salb!”, între Buftea $i Cernica 15 lacuri, din care 5 lacuri (Buftea, Buciumeni,Mogo$oaia, Chitila $i Cernica) sunt pe teritoriul actualului jude# Ilfov, iar restulde 10 lacuri (Str!ule$ti, Grivi#a, B!neasa, Her!str!u, Floreasca, Tei, Plumbuita,Fundeni, Pantelimon I $i Pantelimon II) sunt pe teritoriul administrativ alBucure"tiului.

În zon! exitau înc! dinaintea amenaj!rilor hidrotehnice b!l%i "i mla"tini,

alimentate prin izvoare din pânza freatic!, la care s-au ad!ugat alte câtevarezultate prin acumularea apei în g!urile r!mase în urma excav!rilor pentruextragerea materialului necesar ridic!rii digului.

Din punct de vedere hidrologic, în zon! au fost identificate ape freatice cese dezvolt! in forma#iunile poros‑permeabile de vârst! cuaternar! ce se extindaproape pe întreg arealul de dezvoltare al Câmpiei Române, acvifere de medieadâncime, cantonate în Complexul Marnos "i acvifere de adâncime, cele maiimportante fiind dezvoltate în depozitele Forma#iunilor de Cande$ti "i Fr!te$ti.

În cadrul spa#iului hidrografic Arge$ ‑ Vedea au fost identificate 8 corpuride ape subterane freatice, cu dezvoltare în partea sudic! a Romaniei, dintrecare în zon! au extindere: corpul de ap! freatic! ROAG04 Colentina, corpul

de ap! subteran! de medie adâncime ROAG11 Bucure%ti Slobozia (Nisipurile de Mosti$tea) "i corpul de ap! subteran! de adâncime ROAG13Bucure%ti (Forma#iunea de Fr!te$ti).

Dintre acestea dou! sunt declarate la risc din punct de vedere calitativ(ROAG04 – Colentina $i ROAG13 – Bucure"ti), iar unul dintre vele risc! s! nuating! starea bun! pân! în anul 2015 (ROAG04 – Colentina).



13

Corpurile de ape subterane considerate la risc, din punct de vederecalitativ, prezint! dep!$iri peste concentra#ia maxim! admis! de Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, în cazul parametrilor fizico ‑ chimici(pH, nitra#i, nitri#i, cupru, plumb, cianuri, amoniu, fier, mangan, oxidabilitateetc.), proveni#i din activit!#ile agro‑zootehnice $i din cele industriale. Evaluarea

s-a f !cut pe baza parametrilor cheie ceru#i de Directiva Cadru Ap! 2000/60/EC(conductivitate electric!, pH, Oxigen, NH4, NO3) $i a celor de poluare(pesticide, compu$i toxici, hidrocarburi etc.), folosindu-se valorile parametrilorexisten#i în raport!rile Direc#iilor de Ape din anul 2002, pentru forajele dincadrul Re#elei Hidrogeologice Na#ionale.

5.5.

Climat local

Clima est temperat-continental!, caracterizat! de veri fierbin%i "i iernigeroase, influne#at! de caracteristicile zonei de contact a maselor continentale

estice cu cele vestice $i sudice. Criv!%ul, un vânt rece "i uscat vine iarna dinsprenord-est.

Influen#a maselor de aer din vest $i sud explic! existen#a toamnelor lungi$i c!lduroase, a unor zile de iarn! blânde sau a unor prim!veri timpurii.Regimul temperaturii aerului se diferen#iaz!, în ansamblul s!u, în zona propriu-zis! a ora$ului $i pentru arealele din exteriorul acestuia.

Bucure$tiul, prin clima de tip “Câmpia B!r!ganului”, de step!, sufer! deun deficit de umiditate fa#! de valoarea optim! medie, fapt ce creeaz! o starede disconfort fizic. Acest deficit de umiditate a fost compensat în parte, princrearea salbei de lacuri din zona or!$eneasc!, care favorizeaz! evapora#ia de

ap! $i umidific! aerul în zonele învecinate.Atmosfera urban! este supus! unui proces de înc!lzire prin advec#ie $iradia#ii, din mai multe cauze:

- diminuarea radia#iei terestre din zona urban!, datorit! men#inerii aeruluimai cald în apropierea solului, ca urmare a efectului de ser!, generat depoluarea aerului cu pulberi, gaze etc.;

- pierderi de c!ldur! de la cl!diri, surse termice $i înc!lzirea urban!;- diminuarea curen#ilor de aer datorit! $icanelor create de cl!diri, fapt

care conduce la diminuarea evapotranspira#iei, prin care se pierde c!ldura.Media anual! a temperaturii în Bucure$ti este în jur de 10 - 11°C. Cea

mai înalt! temperatur! medie anual! s-a înregistrat în anul 1963, de 13,1°C $i

cea mai mic!, în anul 1875, de 8,3°C. Din observa#iile $i analizele efectuate,rezult! c! Bucure$tiul are ani alternativi cu temperaturi joase $i ridicate.

Cea mai friguroas! lun! este ianuarie, cu o medie de – 2,9°C, iar cea maic!lduroas! este iulie cu o medie de 22,8°C. În general varia#iile de temperatur! dintre noapte $i zi sunt de 34 - 35°C iarna $i de 20 - 30°C vara.

Valoarea medie multianual! a precipita%iilor este de sub 500 mm.



14

5.6. Flora %i vegeta&ia

Prin compromiterea din cauza marelui depozit de gunoaie a mla$tinii de la

Pope$ti-Leordeni din apropiere, zona V!c!re"ti r!mâne ultima zon! dintr-osuprafa%! mai larg! cu vegeta%ie specific! zonelor umede, unde sunt citatecâteva specii mai deosebite, cum ar fi relictul pentru câmpie Menyanthes

trifoliata L. la „Bucure$ti (Dobroteasa-V!c!re$ti)” (GRECESCU 1880: 41), „LaBucuresci (Grec. Enum. 41) et Exsicc., în suburbia Bro$teni sub Cimitirul'erban-Vod!” (BRANDZA 1883: 161), „Bucure$ti, mla$tini sub cimitirul 'erbanVod! (Bellu) cu Aspidium thelypteris” (PAN(U 1912: 443), „Bucure$ti, sub'erban-Vod!” (GRIN(ESCU 1923: 110), „Ape stagnante superficiale; ml!$tini,Bucure$ti la Her!str!u, în B!rb!tescu-Vechiu $i prin b!l#ile Gramont”(GRECESCU 1898: 396).

Pa$covschi, care a cercetat mla$tinile din împrejurimile Bucure$tiului

înainte de anul 1959, men#ioneaz! aceast! planta dup! cum umez!: „G!lbina$i(copios): 1280 – citat acum 130 ani în Muntenia f !r! loc de C. Caraca$ (Topographia Valachias, 1830) $i de Grecescu $i Pan#u cu indicarea precis! alocului. Pa$covschi mai adaug!: „$i la Pope$ti-Leordeni $i Lebediu” (Pa$covschiS. 1959: 1280).

Tot din apropiere este indicat! $i specia de interes comunitar: Lindernia

procumbens (Krocker) Philcox (Lindernia pyxidaria L. pro parte) „Bucure$ti la'erban Vod! pe terenuri mâloase” (GHI'A 1960: 504-505).

Referitor la flora din zon! s-au f !cut câteva inventarieri ale taxonilorprezen%i, de c!tre un colectiv de la Gr!dina Botanic! din Bucure"ti, condus de

doamna Paulina Anastasiu "i domnul Gavril Negrean, în urma c!rora au fostidentifica%i 101 taxoni dintre plantele vasculare.Aici nu sunt habitate naturale "i nici nu exist! termeni de referin%! din

trecut, fiind vorba de comunit!%i recent instalate, deci nu se poate face niciunfel de apreciere referitor la starea de conservare a habitatelor. Multe specii suntinvazive, îns! a fost semnalat! "i una foarte rar#: Wolffia arrhiza.

De asemenea, zona ofer! o oportunitate pentru botani$ti în a facecercet!ri asupra unei zone perturbate timp de zeci de ani $i care î$i revine încetul cu încetul, f !r! ajutorul oamenilor.

Dintre speciile listate în IUCN Red List (2011) în Balta V!c!re$ti au fostidentificate urm!toarele categorii:

- Specii acvatice apreciate ca fiind Least Concern: Alisma plantago-aquatica,Butomus umbellatus, Juncus effusus, Lemna minor , Lemna trisulca, Lycopuseuropaeus, Myriophyllum spicatum, Polygonum hydropiper, Polygonumlapathifolium, scirpus lacustris, Typha angustifolia, Typha latifolia, Wollfiaarrhiza;

- Rude s!lbatice ale unor plante de cultur! apreciate ca fiind Least Concern:Cichorium intybus, Daucus carota subsp. carota $i Melilotus alba



15

- Rude s!lbatice ale unor plante de cultur! apreciate ca fiind Data Defiecient:Prunus cerasifera.

Dintre speciile listate în Cartea Ro"ie Na%ional! (Dihoru & Negrean 2009)cu diferite grade de periclitare, în Balta V!c!re"ti am identificat Wolffia arrhiza care este considerat! amenin#at! la nivel na%ional.

Comunit#&i vegetale identificate:- R2202 Comunit!#i danubiene cu Lemna minor , Lemna trisulca, Spirodella

polyrhiza $i Wolffia arrhiza. Structura corespunde descrierii din Doni#! et al2005. Aceste comunit!#i au corespondent habitatul Natura 2000 cu cod 3150.

- R5305 Comunit!#i danubiene cu Typha angustifolia $i Typha latifolia;- R8704 Comunit!#i antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne,

Sclerochloa dura $i Plantago major ;- R8703 Comunit!#i antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia

annua, Ballota nigra.Dintre speciile arborescente predomin! speciile de salcie din Ordinul

Malpighiales, Familia Salicaceae: Sallix fragilis (r!chit!), Salix cinerea (z!log) "iplop (Populus sp.), s!lcioara (Elaeagnus angustifolia – Ordinul Rosales, FamiliaElaeagnaceae), dar "i specii exotice precum cenu"arul (o%etar chinezesc,arborele paradisului - Ailanthus altissima, Ordinul Rutales, FamiliaSimaroubaceae), frasinul american (Fraxinus pennsylvanica, Ordinul Lamiales,Familia Oleaceae) "i ulmul siberian (Ulmus pumilla,Ordinul Rosales, FamiliaUlmaceae), dar "i specii fructifere comune precum corcodu"ul (Prunuscerasifera) "i dudul alb (Morus alba) din Ordinul Rosales, Familia Moraceae "inucul ( Juglans regia – Ordinul Fagales, Familia Juglandaceae).

Dintre arbu"ti sunt prezen%i gl!di%a (Gleditsia triacanthos – OrdinulFabales, Familia Fabaceae), m!ce"ul, p!ducelul, socul, murul etc.

Lista cu celelalte specii semnalate este predominat! de Asteracea "iPoaceae "i cuprinde urm!torii taxoni:

Ordinul PoalesFamilia Poaceae

Echinochloa crus-galli (Iarba b!rboas!)Bromus sterilis (Obsiga)Elymus repens s.l. (Pir târâtor )Sorghum halepense (Costrei) Dichanthium intermediumCynodon dactylon (Pirul gros)

Phragmites australis (Stuf)Lolium perenne (Zâzanie)Setaria viridis (Mohor verde)

Familia TyphaceaeTypha angustifolia (Papura îngust!)Typha latifolia (Papura lat!)

Familia CyperaceaeScirpus lacustris



16

Familia Juncaceae Juncus effusus

Ordinul CaryophyllalesFamilia Caryophyllaceae

Stellaria media (R!covina)

Familia Amaranthaceae Amaranthus retroflexus (&tir) Atriplex tataricaChenopodium album (Loboda alb!)Chenopodium strictum (Talpa gâ"tei)Caryophyllale PortulacaceaePortulaca oleracea subsp. oleracea (Iarba gras!)

Familia PortulaceaeBassia scoparia (Belvedere)

Familia Polygonaceae

Polygonum aviculare (Troscot)Polygonum amphibiumPolygonum lapathifoliumPolygonum hydropiperRumex patientia (&tevie)

Ordinul GeranialesFamilia Geraniaceae

Erodium cicutariumOrdinul Solanales

Familia SolanaceaeSolanum nigrum (Zarna)

Solanum dulcamara (Cartof)Lycopersicon esculentum (P!tl!gea ro"ie)

Familia ConvolvulaceaeConvolvulus arvensis (Volbur! sau Rochi%a rândunicii)Calystegia sepium (Volbura mare)

Ordinul LamialesFamilia Lamiaceae

Ballota nigra subsp. nigra (C!tu"a)Lamium amplexicaule (Sugel)Lycopus europaeus (Piciorul lupului)

Mentha longifolia (Ment!)Familia OrobanchaceaeOdontites serotina

Familia PlantaginaceaePlantago major s.l. (Patlagina)Plantago lanceolata (Patlagina)

Familia VerbenaceaeVerbena officinalis (Spori")



17

Ordinul VitalesFamilia Vitaceae

Parthenocissus inserta (Vi%a de Canada)Ordinul Brassicales

Familia Brassicaceae

Berteroa incana (Ciucu"oara)Cardaria draba subsp. draba (Urda vacii)

Ordinul AsteralesFamilia Asteraceae

Carduus acanthoides (Scaiete) Xanthium italicum (Cornac) Artemisia austriaca (Pelini%a)Centaurea micranthosCentaurea ibericaCentaurea nigrescens

Cichorium intybus (Cicoare)Cirsium vulgare Arctium minus Arctium lappa (Brusture)Pulicaria dysentericaCirsium arvense (P!l!mida) Artemisia absinthium (Pelin) Artemisia annua (Pelini%!)Sonchus arvensis (Susai)Taraxacum officinale (P!p!die) Achillea sp. (Coada "oricelului)

Ambrosia artemisiifolia (Ambrozie)Conyza canadensisHelianthus tuberosus (Topinambur)Picris hieracioidesErigeron annuus s.l. Lactuca serriolaCrepis foetida subsp. rhoeadifolia

Ordinul MalvalesFamilia Malvaceae

Malva sylvestris (Nalba)

Althaea officinalis (Nalb! mare)Ordinul ApialesFamilia Apiaceae

Daucus carota ssp. carota (Morcov s!lbatic)Berula erecta

Ordinul FabalesFamilia Fabaceae

Galega officinalis (Cium!rea)



18

Trifolium pratense (Trifoi ro"u)Trifolium repens s.l. (Trifoi alb)Ononis hircina (Asudul calului)Meliloltus alba

Ordinul Gentianales

Familia RubiaceaeGalium humifusum

Ordinul DipsacalesFamilia Adoxaceae

Sambucus ebulus (Boz)Familia Dipsacaceae

Dipsacus fullonumOrdinul Rosales

Familia UrticaceaeUrtica dioica (Urzica)

Ordinul MyrtalesFamilia OnagraceaeEpilobium hirsutum (R!scoage)

Familia LythraceaeLythrum salicaria

Ordinul AlismatalesFamilia Alismataceae

Alisma plantago-aquaticaFamilia Araceae

Lemna trisulcaLemna minor

Wolffia arrhiza Familia Butomaceae

Butomus umbellatusOrdinul Salviniales

Familia Azollaceae Azolla filiculoides

Ordinul EricalesFamilia Myrsinaceae

Lysimachia nummulariaOrdinul Saxifragales

Familia Haloragaceae Myriophyllum spicatum Ordinul Dipsacales

Familia CaprifoliaceaeCephalaria transsilvanica



19

5.7.

Fauna

+inând cont de evolu%ia zonei, care a fost puternic afectat! de activit!%ileantropice, fauna zonei poate fi caracterizat! în primul rând printr-oextraordinar! capacitate de revenire, speciilie existente la ora actual!

recucerind zona în ultimii 20 ani, dup! încheierea lucr!rilor la "antierulhidrotehnic. Remarcabil este faptul c! sunt prezente specii din mai multe grupe(mamifere, p!s!ri, reptile "i amfibieni, faun! piscicol!, insecte), reprezentândal!turi de speciile floristice un ecosistem format din mai multe componente,aflat în stare de echilibru natural, prin prezen%a tuturor treptelor piramidelortrofice. Mamiferele sunt slab reprezentate, fiind cele din urm! care aurecucerit zona. Cele mai prezente sunt roz!toarele: "oarecele de câmp(Microtus arvalis) "i chi#canul pitic (Sorex minutus) – relativ comune, al!turi debizam (Ondatra zibethica) – realtiv comun. Al!turi de acestea au ap!rut "icarnivorele, fiind semnalate pân! în prezent nev!stuica (Mustela nivalis), dou! observa%ii, specie men%ionat! în anexa 5B a Ordonan#a de urgen#! a Guvernului

nr. 57/2007 - privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei $i faunei s!lbatice, aprobat! cu modific!ri prin Legea nr.49/2011 cu modific!rile si complet!rile ulterioare, denumit! în continuare Legeaariilor protejate "i în anexele Legii de ratificare a Conven#iei de la Berna "i vulpe(Vulpes vulpes), specie men%ionat! în anexa 5B a Legii ariilor naturaleprotejate. Un grup important de mamifere, este reprezentat de lilieci, care-"ig!sesc aici un excelent loc de hr!nire. Amfibieni sunt reprezentate de:

- Triton cu creast! (Triturus cristatus) - 2 exepmlare subadulte observate în 2011, în zona sud-estic!, specie vulnerabil! conform C!r%ii Ro$ii aVertebratelor, men%ionat! în anexele 3 "i 4A ale Legii ariilor naturale protejate

"i în anexele Legii de ratificare a Conven#iei de la Berna.- Triton comun (Lissotriton vulgaris/Triturus vulgaris) - 2 exemlare, juvenili abia metamorfozati, semn bun pentru popula%ia din sit, speciemen%ionat! în C!rtea Ro$ie a Vertebratelor "i în anexa 4B a Legii ariilor naturaleprotejate.

- Izvora$ cu burta ro$ie (Bombina bombina) - o specie relativ comun!,u$or detectabil! primav!ra prin transecte vizuale $i auditive, specie aproapeamenin%at! conform C!r%ii Ro$ii a Vertebratelor, men%ionat! în anexele 3 "i 4Aale Legii ariilor naturale protejate "i în anexele Legii de ratificare a Conven#ieide la Berna.

- Broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus/Rana ridibunda) – o specie

comun!, de preocupare minim!, bine reprezentat!, men%ionat! în anexa 5A aLegii ariilor naturale protejate.

Reptilele sunt reprezentate de:- (estoasa de ap! europen! (Emys orbicularis) - specie realtiv comun!,

popula#ie de maxim zeci de exemplare, amenin#at! de uciderea de c!tre pescari$i de c!derea în construc#iile hidrotehnice adânci abandonate, în timuldeplas!rilor sezoniere, specie vulnerabil! conform C!r%ii Ro$ii a Vertebratelor,



20

men%ionat! în anexele 3 "i 4A ale Legii ariilor naturale protejate "i în anexeleLegii de ratificare a Conven#iei de la Berna.

- Gu$ter (Lacerta viridis) – specie comun!, observa#iile asupra speciei înultimul an au regresat, îns! popul#ia prefer! zonele apropiate de taluz, bogate în ascunzi$uri, de cele mai multe ori microhabitatele fiind reprezentate de

de$euri rezultate din construc#ii, men%ionat! în în anexa 4A a Legii ariilornaturale protejate.

- 'opârla cenu$ie sau "opârla de câmp (Lacerta agilis) – specie comun!,specie bine reprezentat!, cu preferin#e de habitat similare cu gu$terul, ceea ceva impune o serie de discu#ii $i m!suri punctuale pentru salvarea exemplarelorcantonate în zonele bogate în construc#ii dezafectate $i de$euri de construc#ii.Evident ca habitatul trebuie cur!#at, îns! având în vedere c! unele din acesteareprezint! locuri de hibernare $i reproducere pentru $opârle, consider!moportun! o consultare înainte de introducerea utilajelor. Specie men%ionat! înanexa 4A a Legii ariilor naturale protejate "i în anexele Legii de ratificare a

Conven#iei de la Berna.- 'arpe de cas! (Natrix natrix ) – specie comun!, specie binereprezentat!, existând suprapuneri de habitat cu cele 2 specii de $opârle,m!surile de mamagement trebuie s! #in! cont $i de ecologia acestei specii .

P#s#rile sunt cele mai bine reprezentete din cadrul faunei mari, aicig!sindu-"i excelent loc de hr!nire, odihn! "i cuib!rire.

Au fost observate pân! în prezent 92 specii, pentru toate conservareafiind prioritar! în România, conform Societ!%ii Ornitologice Române. Dintreacestea:

- 56 sunt men%ionate în anexele Ordonan#ei de urgen#! a Guvernului nr.

57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei $i faunei s!lbatice, aprobat! cu modific!riprin Legea nr. 49/2011 cu modific!rile si complet!rile ulterioare; –transpunerea Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC referitoare laconservarea habitatelor naturale "i a florei "i faunei s!lbatice "iDirectivei Consiluilui Europei 79/409 EEC privind conservarea p!s!rilors!lbatice;

- 47 sunt men%ionate în anexele Legii nr. 13/1993 pentru aderareaRomâniei la Conventia privind conservarea vie%ii s!lbatice "i ahabitatelor naturale din Europa, adoptat! la Berna la 19 septembrie

1979;- 3 sunt men%ionate în Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României laConven%ia privind conservarea speciilor migratoare de animales!lbatice, adoptat! la Bonn la 23 iunie 1979;

- 11 sunt men%ionate ca vulnerabile sau periclitate în Cartea ro"ie avertebratelor din România.

Informa%iile despre ornitofaun! provin din sinteza a observa%iilor f !cute între noiembrie 2007 "i septembrie 2012 de c!tre ornitologii "i fotografii Vlad



21

Ciofleac "i Cristisan Mihai, pentru majoritatea speciilor existând "i fotografiidoveditoare. Aceste specii au fost identificate în diversele annexe ale actelornormative "i conven%iilor interna%ionale unde prin care sunt protejate:

- Legea ariilor naturale protejate (L. ap) – Ordonan#a de urgen#! aGuvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei $i faunei s!lbatice, aprobat! cu modific!ri prin Legea nr. 49/2011 cu modific!rile si complet!rileulterioare – transpunerea Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale "i a florei "i fauneis!lbatice "i Directivei Consiluilui Europei 79/409 EEC privindconservarea p!s!rilor s!lbatice

- Conventia de la Berna (C. Be) – Legea nr. 13 din 11 martie 1993 pentru aderarea României la Conventia privind conservarea vie%iis!lbatice "i a habitatelor naturale din Europa, adoptat! la Berna la 19septembrie 1979, publicat! în Monitorul Oficial, Partea I nr. 62 din

25/03/1993 - Conventia de la Bonn (C. Bo) – Legea nr. 13 din 8 ianuarie 1998 pentru aderarea României la Conventia privind conservarea speciilormigratoare de animale s!lbatice, adoptat! la Bonn la 23 iunie 1979, publicat! în Monitorul Oficial, Partea I nr. 24 din 26/01/1998

- Cartea ro"ie a vertebratelor din România (CR ) – Nicolae Botnariuc,publicat! în anul 2005 de Academia Român!

- Lista p!s!rilor a c!ror conservare este prioritar! în România, conformSociet!%ii Ornitologice Române (SOR )

Denumire

popular#

Denumire

$tiin"ific#

L.

ap

C.

Be

C.

Bo

C

RSOR

Observa"iiCORCODEII (Ord. Podicipediformes – Fam. Podicipedidae) 1 Corcodel mic Tachybaptus ruficollis X X Anexa 4B2 Corcodel mare Podiceps cristatus X X3 Corcodel cu gât

negruPodiceps nigricollis X

CORMORANII (Ord. Pelicaniformes - Fam. Phalacrocoracidae)4 Cormoran mare Phalacrocorax carbo X5 Cormoran mic Phalacrocorax pygmeus X X X X specie vulnerabil!,

ierneaz! în zona b!l#iicentrale în num!r depân! la 10 exemplare

STARCII (Ord. Ciconiformes – Fam. Ardeidae) 6 Egreta mic! Egretta garzetta X X X X Anexa 3Specie periclitat!

7 Stârc cenu$iu Ardea cinerea X8 Stârc de noapte Nycticorax nycticorax X X X X Anexa 3

Specie vulnerabil! 9 Stârc galben Ardeola ralloides X X X X Anexa 3

Specie vulnerabil! 10 Stârc pitic Ixobrychus minutus X X X Anexa 3



22

LEBEDELE (Ord. Anseriformes – Fam. Anatidae) 11 Lebada de var! Cygnus olor XRA'ELE DE SUPRAFA'( (Ord. Anseriformes – Fam. Anatidae) 12 Ra#a mare Anas platyrhynchos X X Anexa 5C13 Ra#a mic! Anas creca X X Anexa 5C14 Ra#a lingurar Anas clypeata X X Anexa 5C

15 Ra#a cârâitoare Anas querquedula X X Anexa 5CRA'ELE SCUFUND(TOARE (Ord. Anseriformes – Fam. Anatidae)16 Ra#a cu cap

castaniu Aythya ferina X X Anexa 5C

17 Ra#a ro$ie Aythya nyroca X X X Anexa 3Specie vulnerabil!,periclitat! la niveleuropean, carecuib!re$te în V!c!re$ti(balta estic!),aproximativ 5 perechi

18 Ra#a cu ciuf Netta rufina X X Anexa 5C

R (PITOARELE DE ZI (Ord. Falconiformes – Fam. Accipitridae $i Fam. Falconidae)19 'orecar comun Buteo buteo X20 Uliu p!s!rar Accipiter nisus X21 Uliu cu picioare

scurte Accipiter brevipes X X X Anexa 3

Specie vulnerabil! 22 Erete de stuf Circus aeruginosus X X Anexa 323 Erete vân!t Circus cyaaneus X X Anexa 324 Erete alb Circus macrourus X X X Anexa 3

Specie periclitat! 25 'oimul

rândunelelorFalco subbuteo X X X Anexa 4B

26 Vânturel ro$u Falco tinnunculus X X X Anexa 4B

27 Viespar Pernis apivorus X X X Anexa 3Specie vulnerabil! LI!I'ELE (Ord. Gruiformes – Fam. Rallidae)28 Cristel de câmp Crex crex X X X X X Anexa 4B

Specie vulnerabil!,periclitat! la nivelmondial

29 Li$i#! Fulica atra X X Anexa 5C30 G!inu$! de

balt! Gallinula chloropus x X Anexa 5C

P(S(RILE DE '(RM (Ord. Caradriformes – Fam. Charadriidae $i Fam. Sciolopacidae)31 Nagâ# Vanellus vanellus X32 Becatin!

comun! Gallinago gallinago X X Anexa 5C

PESCARUSII (Ord. Caradriformes – Fam. Laridae)33 Pesc!ru$ cu

picioare galbeneLarus michahellis X

34 Pesc!ru$ râz!tor Larus ridibundus X35 Pesc!ru$ sur Larus canus XDREPNELELE (Ord. Apodiformes – Fam. Apodidae)36 Drepnea neagr! Apus apus X



24

69 Vrabie de cas! Passer domesticus X X70 Vrabie de câmp Passer montanus XCINTEZELE (Ord. Passeriformes – Fam. Fringillidae)71 Cintez! Fringilla coelebs X72 Cânepar Linaria (Carduelius)

cannabinaX X X Anexa 4B

73 Sticlete Carduelis carduelis X X X Anexa 4B74 Florinte Chloris (Carduelis)

chlorisX X X Anexa 4B

75 Scatiu Spinus (Carduelis)spinus

X X X Anexa 4B

76 Botgros Coccothraustescoccothraustes

X X X Anexa 4B

77 Presur! de stuf Emberiza schoeniclus X X78 Presur! galben! Emberiza citrinella X X79 Presur! sur! Emberiza (Miliaria)

calandraX X X Anexa 4B

80 C!n!ra$ Serinus serinus X X X Anexa 4B

POTÂRNICHII (Ord. Galiformes – Fam. Phasianidae)81 Potârniche Perdix perdix X X Anexa 45C82 Prepeli#! Coturnix coturnix X X Anexa 45C83 Fazan Phasanius colchicus XCIOCÂRLII (Ord. Passeriformes – Fam. Alaudidae)84 Ciocârlie de

câmp Alauda arvensis X X Anexa 45C

85 Ciocârlan Galerida cristata XPUP(ZA (Ord. Coraciformes – Fam. Upupidae)86 Pup!z! Upupa epops X X X Anexa 4B

Specie vulnerabil! CHIRE (Ord. Charadriiformes – Fam. Sternidae)

87 Chirighi#! cuobraz alb Chlidonias hybridus X X X Anexa 3

(Ord. Columbiformes – Fam. Columbidae)88 Porumbel

domesticColumba livia X Anexa 3

89 Gugu$tiuc Streptopelia decaocto X X Anexa 5C

CUC (Ord. Cuculiformes – Fam. Cuculidae)90 Cuc Cuculus canorus XSFRÂNCICI (Ord. Passeriformes – Fam. Liniidae)91 Sfrâncioc

ro$iaticLanius collurio X X X Anexa 3

92 Sfrâncioc cufruntea neagr!

Lanius minor X X X Anexa 3

M(R (CINAR (Ord. Passeriformes – Fam. Muscicapidae)93 M!r!cinar mare Saxicola rubetra X XBRUM(RI'A (Ord. Passeriformes – Fam. Prunellidae)94 Brumarita de

padurePrunella modularis X



25

Fauna piscicol# Pân! la ora actual nu exist! studii asupra faunei piscicole din zon!, îns!

au fost f !cute câteva observa%ii de c!tre biologi, confirmate de c!tre dr. GrigoreDavideanu, muzeograf la Muzeul de Istorie Natural! din Ia"i, cu doctoratul în domeniu:

carasul (Carassus gibelio (B.)), bibanul (Perca fluviatilis L.), babu#ca (Rutilus rutilus L.),ro#ioara (Scardinius erythrophthalmus (L.)), murgoiul b!l$ at (Pseudorasbora parva T. & S.),obletele ( Alburnus alburnus R.), #tiuca (Esox lucius L.).

Posibil sa fie mai multe specii, îns! mai trebuie cercetat.

InsecteleNu exist! studii sistematice asupra entomofaunei zonei b!l#ii V!c!re$ti,

pornind chiar de la realitatea c! nimeni nu a sperat ca zona s! ajung! vreodat! în situa#ia de a deveni un parc natural urban. Totu$i exist! câteva date, uneledeja publicate. Datele cuprind reprezentan#i din $ase ordine de insecte:

Odonata, Orthoptera, Mantodea, Heteroptera, Coleoptera $i Hymenoptera.Împreun! cu doamna dr. Elena Iorgu de la Muzeul de Istorie Natural! “GrigoreAntipa” din Bucure$ti au fost identificate 19 specii de odonate care apar#in la 6familii. Nu sunt specii rare îns! indic! o zon! proprice pentru dezvoltareaacestui grup de insecte, cercet!rile ulterioare putând duce la identificarea $i aaltor specii.

Împreun! cu domnul Dr. Ionu# Iorgu, de la aceea$i institu#ie au fostidentificate 29 de specii apar#inând ordinului Orthoptera ceea ce indic! o faun! relativ bogat!. Chiar dac! nu au fost identificate specii protejate totu$i putemspecula c! exist! condi#ii prielnice pentru existen#a acestui grup de insecte.

Speciile identificate presupun o ecologie $i biologie variat!, fiind specii careprefer! zone umede, altele care tr!iesc în zone deschise, uscate, cu vegeta#iebogat! sau specii care prefer! chiar o vegeta#ie înalt! $i chiar tufi$uri, ceea cedemonstreaz! varietatea microhabitattelor existente. Prezen#a speciei Mantisreligiosa apar#inând ordinului Mantodea sus#ine existen#a unui ecosistem cuo stare bun# de conservare.

Dintre heteropterele acvatice au fost identificate împreun! cu doamna dr.Viorica Davideanu de la Muzeul de Istorie Natural! din Ia$i un num!r de 13specii apar#inând la 8 familii. Diversitatea acestui grup taxonomic este $i eapromi#!toare în ceea ce prive$te starea biodiversit!#ii acvatice, fiind identificatespecii care tr!iesc de la nivel bental (Naucoris cimicoides, Nepa cinerea,

Ranatra linearis), apoi specii nectonice (specii din familiile Corixidae,Notonectidae) pân! la specii care tr!iesc pe suprafa#a luciului apei cum suntspeciile de Gerris. Sunt prezente atât specii de talie mare cum sunt nepidele îns! $i specii de talie mic! cum ar fi speciile de Plea, Mesovelia $i Microvelia.

Fauna de coleoptere acvatice a fost mai sistematic studiat! fiind colectateperiodic probe pe parcursul sezonului cald. Au fost identificate împreun! cudomnul dr. Ion Cojocaru de la Muzeul de Istorie Natural! din Ia$i un num!r de



26

30 de specii apar#inând la patru familii. Faun! bogat! de coleoptere acvatice ne îndrept!#e$te s! sper!m c! $i alte grupe de insecte sunt în num!r mult maimare ele trebuind îns! studiate sistematic. Diversitatea de plante acvaticefavorizeaz! prezen#a unei faune bogate de coleoptere acvatice. Halipidele,limnebiidele $i unele hidrofilide formeaz! un grup de coleoptere microfitofage

care se hr!nesc cu perifiton $i resturi vegetale, aceste specii putând fi îns! prada pentru speciile pr!d!toare de ditiscide $i unele hidrofilide.

Ceva mai sistematic au fost studiate $i unele specii de microhimenoptere,prezentând date doar pentru dou! familii, existând ins! material colectat $ipentru alte familii, urmând s! fie studiat. Au fost identificate 8 specii apar#inândfamiliei Torymidae $i 10 specii apar#inând familiei Eurytomidae. Speciile genuluiTetramesa tr!iesc ca larve în interiorul tulpinilor gramineelor. Tetramesa

variae se dezvolt! în interiorul tulpinilor de Calamagrostis varia, aceast! speciefiind în aceast! zon! identificat# prima oar# în fauna României. T. gracilipennis este o specie rar# care a fost descris! prin ob#inerea din tulpini

de Festuca vaginata, o specie nu foarte comun!, îns! a fost men#ionat! înliteratur! $i din tulpini de F. rupicola (F. sulcata). T. gracilipennis a fostidentificat! în România doar în Parcul Na#ional Piatra Craiului. T. linearis este ospecie comun! care, împreun! cu T. cereipes, se dezvolt! în mai multe speciide Agropyron. T. cereipes este pentru prima oar# men&ionat# laV#c#re%ti în partea de sud a României. Eridontomerus laticornis $iSycophila mellea se dezvolt! ca specii parazite pe larvele de Tetramesa îninteriorul tulpinilor de graminee, inclusive specii de Agropyron.

Unele specii se dezvolt! în semin#ele unor plante apar#inând familieiFabaceae, atât ca specii fitofage cât $i parazite (parazitoide). Bruchophagusastragali se dezvolt! ca larv! în interiorul semin#elor unor specii de Astragalus

iar B. platypterus ân interiorul semin#elor de Lotus corniculatus.Bruchophagus astragali este pentru prima oar# men&ionat în partea desud a României. Idiomacromerus pannonicus, I. perplexus $i I.terebrator suntspecii care paraziteaz! speciile de Bruchophagus în interiorul semin#elor defabacee, în special apar#inând genurilor Trifolium $i Medicago.

Idiomacromerus mayri , Microdontomerus annulatus, Torymoideskiesenwetteri $i Eurytoma tibialis sunt asociate cu diverse specii din familiaAsteraceae unde în general paraziteaz! specii de himenoptere din familiaCynipidae sau diptere din familia Tephritidae. Eurytoma palustris are dreptgazde specii de diptere din familia Chloropidae care se dezvolt! în plante din

familia Cyperaceae, aceste plante fiind caracteristice zonelor umede cum este $ibalta V!c!re$ti. Systole tuonela este o specie fitofag! care se dezvolt! calarva în interiorul semin#elor plantelor din familia Apiaceae, fiind pentru primaoar# semnalat# în partea de sud a &#rii. Biologia speciei Torymus cupratusnu este deocamdat! cunoscut!, ea fiind prezent! printr-un num!r mare deindivizi în zona b!l#ii V!c!re$ti.

Analiza chiar $i a unui num!r redus de microhimenoptere ne arat! complexitatea rela#iilor trofice existente în zona b!l#ii V!c!re$ti, ceea ce ne



27

îndrept!#e$te s! credem c! este un ecosistem cu o bun! stare de conservarecare merit! p!strat ca atare, fiind convin$i c! studiile ulterioare or s! aduc! date noi care s! sus#in! aceast! opinie. De remarcat este %i identificareaaici a unei specii noi pentru fauna României (Tetramesa variae) %i aaltor trei specii semnalate prima oar# în partea de sud a &#rii

(Tetramesa cereipes, Bruchophagus astragali %i Systole tuonela).

Ordinul OdonataFamilia Calopterygidae

Calopteryx splendens (Harris, 1782)Familia Lestidae

Lestes virens (Charpentier, 1825)Sympecma fusca (Vander Linden, 1820)

Familia CoenagrionidaeCoenagrion pulchellum (Vander Linden, 1825)

Enallagma cyathigerum (Charpentier, 1840)Erythromma viridulum (Charpentier, 1840)Ischnura pumilio (Charpentier, 1825)Ischnura elegans (Vander Linden, 1820)

Familia PlatycnemididaePlatycnemis pennipes (Pallas, 1771)

Familia Aeshnidae Aeshna affinis Vander Linden, 1820 Anax imperator Leach, 1815

Familia LibellulidaeCrocothemis erythraea (Brullé, 1832)

Libellula depressa Linnaeus, 1758Orthetrum albistylum (Selys, 1848)Orthetrum brunneum (Fonscolombe, 1837)Sympetrum fonscolombii (Selys, 1840)Sympetrum meridionale (Selys, 1841)Sympetrum pedemontanum (Allioni, 1766)Sympetrum sanguineum (Müller, 1764)

Ordinul OrthopteraFamilia Phaneropteridae

Phaneroptera nana Fieber, 1853

Familia TettigoniidaeSubfamilia ConocephalinaeConocephalus fuscus (Fabricius , 1793)Ruspolia nitidula (Scopoli, 1786)

Subfamilia TettigoniinaeTettigonia viridissima (Linnaeus, 1758)Tettigonia caudata (Charpentier, 1845)Metrioptera roeselii (Hagenbach, 1822)



28

Platycleis albopunctata grisea (Fabricius, 1781)Platycleis veyseli (Kocak, 1984)

Subfamilia BradyporinaeEphippiger ephippiger (Fiebig, 1784)

Familia Gryllidae

Subfamilia GryllinaeGryllus campestris Linnaeus, 1758Melanogryllus desertus (Pallas, 1771)Modicogryllus truncatus (Tarbinsky, 1940)

Subfamilia NemobiinaePteronemobius (Pteronemobius) heydenii (Fischer, 1853)

Subfamilia OecanthinaeOecanthus pellucens (Scopoli, 1763)

Familia GryllotalpidaeSubfamilia Gryllotalpinae

Gryllotalpa gryllotalpa (Linnaeus, 1758)Familia TetrigidaeSubfamilia Tetriginae

Tetrix subulata (Linnaeus, 1758)Familia Acrididae

Subfamilia CatantopinaePezotettix giornae (Rossi, 1794)

Subfamilia CalliptaminaeCalliptamus italicus (Linnaeus, 1758)

Subfamilia Acridinae Acrida ungarica (Herbst, 1786)

Subfamilia OedipodinaeOedipoda caerulescens (Linnaeus, 1758) Aiolopus thalassinus (Fabricius, 1781)Stethophyma grossum (Linnaeus, 1758)

Subfamilia GomphocerinaeOmocestus rufipes (Zetterstedt, 1821)Chorthippus brunneus (Thunberg, 1815)Chorthippus oschei Helversen, O. von, 1986Chorthippus loratus (Fischer von Waldheim, 1846)Chorthippus dichrous (Eversmann, 1859)

Chorthippus parallelus (Zetterstedt, 1821)Euchorthippus declivus (Brisout de Barneville, 1848)Ordinul Mantodea

Mantis religiosa (L)Ordinul Heteroptera

Familia CorixidaeHesperocorixa linnaei Fieb 1848Sigara (Pseudovermicorixa) nigrolineata 1848



29

Sigara (Vermicorixa) lateralis Leach 1817Familia Nepidae

Nepa cinerea L.1758Ranatra linearis L.1758

Familia Naucoridae

Naucoris cimicoidesFamilia Notonectidae

Notonecta glauca L.1758Familia Pleidae

Plea leachi MacGr. & Kirk. 1899Familia Gerridae

Aquarius paludum Fabr.1794Gerris argentatus Sch. 1832Gerris lacustris L.1758

Familia Mesoveliidae

Mesovelia furcata Mulsant & Rey, 1852Familia VeliidaeMicrovelia reticulata Burm. 1835

Ordinul ColeopteraFamilia Haliplidae

Haliplus obliquus (Fabricius)Haliplus (Haliplinus) wehnckei Gerh.Peltodytes caesus (Duft.)

Familia DytiscidaeSubfamilia Hydroporinae

Hydroporus sp. Clairv.

Guignotus pusillus (F.)Hygrotus inaequalis (F.)Scarodytes halensis (F.)Graptodytes bilineatus (Strm.)

Subfamilia NoterinaeNoterus clavicornis (Deg.)Noterus crassicornis (Mull.)

Subfamilia LaccophilinaeLaccophilus minutusLaccophilus variegatus (Germ.)

Subfamilia ColymbetinaeColymbetes striatus (L.)Ilibius ater (Deg.)Ilibius sp. Er.Rhantus pulverosus (Steph.)

Subfamilia DytiscinaeHydaticus transversalis (Pontopp)Cybister lateralimarginalis (Deg.)



30

Graphoderus sp. Steph.Familia Hydrophilidae

Subfamilia SphaeridiinaeCoelostoma orbiculare (F.)Megasternum boletophagum (Marsh.)

Subfamilia HydrophilinaeLimnoxenus niger (Zschach.) Anacaena limbata (F.)Laccobius biguttatus Gerh.Helochares lividus ForstHelochares obscurus (Mull.)Enochrus melanocephalus (Oliv.)Enochrus coarctatus (Gredl.)Enochrus testaceus (F.)

Familia Limnebiidae

Limnebius sp. LeachOrdinul HymenopteraSuprafamilia Chalcidoidea

Familia TorymidaeEridontomerus laticornis (Förster, 1859)Idiomacromerus mayri (Wachtl, 1883)Idiomacromerus pannonicus (Ruschka, 1923)Idiomacromerus perplexus (Gahan, 1914)Idiomacromerus terebrator (Masi, 1916)Microdontomerus annulatus (Spinola, 1808)Torymoides kiesenwetteri (Mayr, 1874)

Torymus cupratus Boheman, 1834Familia Eurytomidae

Bruchophagus astragali Fedoseeva, 1954Bruchophagus platypterus (Walker, 1834)Eurytoma palustris Erdös, 1957Eurytoma tibialis Boheman, 1836Sycophila mellea (Curtis, 1831)Systole tuonela Claridge, 1959Tetramesa cereipes (Erdös, 1955)Tetramesa gracilipennis Szelényi, 1968

Tetramesa linearis (Walker, 1832)Tetramesa variae Erdös, 1963

6. Starea ariei, presiune antropic#, amenaj#ri %i/sauconstruc&ii existente %i proiectate



31

Zona nu are habitate naturale "i nici nu exist! termeni de referin%! dintrecut, fiind vorba de comunit!%i recent instalate, deci nu se poate face niciunfel de apreciere referitor la starea de conservare a habitatelor.

La ora actual! natura este în curs de recucerire a zonei afectat! delucr!rie "antierului.

Dac! digul "i taluzurile, în special cei interior din beton sunt puternicafectate atât de lucr!rile de construc%ie de acum 24 de ani cât "i de depozitareade de"euri, în special resturi de la lucr!ri de demolare, zona cuvetei laculuiproiectat, cu excep%ia câtorva zone betonate unde a fost organizarea de "antier"i a drumurilor, a avut mai pu%in de suferit datorit! izol!rii fa%! de exterior,presiunea actual! fiind doar din partea celor care intr! pentru depozitareade"eurilor, construc%iilor provizorii ale celor care "i-au g!sit locuin%! acolo,pescarilor "i vizitatorilor ocazionali.

Ca lucr!ri de amenajare propuse, care vor fi detaliate prin planul demanagement, men%ion!m:

- cur!%irea taluzurilor, digului "i cuvetei de de"eurile depozitate acolo;- cartare de detaliu a zonei, în vederea zon!rii interne "i stabilire apalnului de amenajare;

- amenajarea unor c!i de acces spre dig;- facilitarea amenaj!rilor pentru agrement: pist! de promenad!,

alergare, biciclete;- amenajarea unor trasee tematice (de exemplu „Cunoa"te lumea

p!s!rilor ,);- construirea unor observatoare de p!s!ri în interiorul ariei naturale, în

corelare cu zonarea intern! "i traseele tematice;- amenajarea unor zone de agreement "i recreere în interior, în corelare

cu zonarea intern!;- amenajarea unor puncte de informare "i altor instrumente interactive

de interpretare a naturii;- amenajarea unui spa%iu-muzeu de restituire a distrugerii mân!stirii

V!c!re"ti de c!tre regimul comunist;- construirea unui centru de vizitare destinat coordon!rii administr!rii

parcului natural, activit!%ilor de educa%ie ecologic! "i "tiin%ifice, "i celorde ecoturism, petrecere a timpului liber "i recreere.

7. M#suri minime propuse în vederea conserv#rii arieiM!surile pentru conservarea parcului natural vor fi detaliate în Planul de

Managemnt, odat! cu cartarea de detaliu a asocia%iilor floristic-faunistice, înurma c!reia se va stabili zonarea intern! "i m!surile de management specificefiec!rei zone.

La baza stabilirii acestora vor sta prevederile din Ordonan#a de urgen#! aGuvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea



32

habitatelor naturale, a florei $i faunei s!lbatice, aprobat! cu modific!ri prinLegea nr. 49/2011 cu modific!rile si complet!rile ulterioare.

Iat! cae sunt m!surile minime de protec%ie propuse pentru conservareaariei, pân! la realizarea regulamentului "i a planului de management:

- Asigurarea pazei prin parteneriate încjeiate cu institutiile abilitate caresa fac! patrul!ri "i controale regulate în zon!: poli%ia local!, GardaNa%ional! de Mediu, Jandarmeria ROmân!.

- Colaborarea cu to%i factorii interesa%i pentru desf !"urarea diferiteloractivit!%i ce vizeaz! poten%ialul sitului (patrulare, cercetare, proiecte deconservare implementate în zon!, con"tientizare, activit!%i generatoarede venit, etc.),

- Prevenirea incendierilor de stuf $i papur! în sit,- Interzicerea arunc!rii "i depozit!rii de"eurilor în zon!,

- Interzicerea taierii si recoltarii de material lemons,- Interzicerea pescuitului cu mijloace nepermise (plase monofilament,current electric),

- Realizarea unor ridicari topo de detaliu,- Realizarea unor studii geotehnice,- Realizarea evalu!rii detaliate a geologiei ariei naturale protejate,- Realizarea evalu!rii detaliate a pedologiei ariei naturale protejate,- Realizarea evalu!rii detaliate a hidrologiei/hidrografiei ariei naturale

protejate,- Implementarea m!surilor legate de men%inerea calit!%ii apelor,- Inventarierea speciilor de p!s!ri la care nivelul popula#ional este

insuficient cunoscut,- Monitorizarea tendin#elor popula#ionale pentru speciile prioritare de

p!s!ri în sit,- Identificarea tuturor coloniilor monospecifice sau mixte de cuib!rit

pentru speciile dependente de mediul acvatic,- Controlul nivelului apei din b!l%i în perioada de cuib!rit (momentan nu

este controlat! corespunzator deversarea apei în Dâmbovi%a, ceea ceconduce la osicila%ii ale nivelului apei în perioada de cuib!rit)

- Limitarea accesului în zonele obi"nuite în care cuib!resc p!s!rilecoloniale (chirigi%e, stârci etc) pe perioada cuib!ritului,

- Interzicerea t!ierilor de arbu"ti "i copaci în perioada de cuib!rit- Achizi%ionarea "i montarea de cuiburi artificiale "i hranitori pentruspeciile de passeriforme care cuib!resc în zon! "i, respectiv, careierneaz! acolo.

- Scoaterea cainilor pr!d!tori din zon!,- Eliminarea braconajului,- Pe termen lung - plantarea compact! de copaci într-o zon! a sitului

pentru a se realiza un habitat adecvat pentru speciile de p!s!ri



33

caracteristice p!durilor de ses (mai slab reprezentate acum în faunalocal!),

- Men%inerea calit!%ii habitatului de hr!nire pentru speciile de pasari(protejarea zonelor de stuf),

- Îmbun!t!%irea listei de specii de p!s!ri din sit. Aceasta se va realiza

prin observatii, studii si monitorizari, cu rezultate asupra actualizarii(in plus sau minus) listei speciilor cuibaritoare in sit si a celor in pasajprin acesta, precum si asupra efectivelor populatiilor fiecarei speciisemnalate.

- Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluare detaliat!) pentruplantele superioare,

- Realizarea de cursuri tematice pentru cunoa"terea mai bun! a speciilorde p!s!ri, ecologiei "i comportamentul acestora, ac%iuni de protec%ienecesare (incluzând lec%ii în natur!)

- Conservarea habitatelor favorabile pentru speciile de interes

comunitar.-

Bibliografie

BERTEL Bruun, HAKAN Delin, LARS Svensson (2008), P !s!rile din România #iEuropa, Determinator ilustrat , Societatea Ornitologic! Român!

BOTNARIUC Nicolae (2005), Cartea ro#ie a vertebratelor din România, Academia Român!

BRANDZA D. (1879-1883), Prodromul Flore$ române sau enumera % iunea plantelor p!n! ast !-di cunoscute în Moldova "i Valachia. Opu premiat deAcademia Romîn! (Premiul Laz!r). Bucuresci: Tipografia Academie- Române. /Pp. vii-lxx, 1-128 in 1879 sau 1880; pp. i-vi, lxxi-lxxxiv, in 1883 - cf. W.T.STEARN, Jour . Bot . (London) 79: 191 (1941)

BRETOTEAN M., MACALE+ R., (ENU A., TOMESCU G., MUNTEANU M. T., RADUE., RADU C., DR.GU&IN D. (2006), Corpurile de ape subterane la risc dinRomânia, Rev. Hidrogeologia, vol.7, nr.1, p. 915, Bucure$ti

CARACA' C. (1830), Topografia tis Vlohias, Bucuresci

Cojocaru I., POPESCU I. E., (2004), La diversité des coléoptères aquatiques(Insecta, Coleoptera) du marais de V !c !re"ti (Bucarest), Analele 'tiin#ifice ale

Univ. “Al. I. Cuza” Ia$i, seria Biologie Animal!, 50: 77-83GHI'A E. (1960), Lindernia All. pp. 504-505. In: T. S.VULESCU (red. princip.).Flora României - Flora Romaniae. Vol. 7, Bucure$ti: Edit. Academiei Române,pp. 661

GRECESCU D. (1880), Enumera % ia plantelor din România ce cresc spontaneu "icele ce sunt frecuent în cultur ! observate de Doctorul D. Grecescu Profesore de



34

botanic ! la Facultatea Bucure"ti , Imprimeria Statului, Curtea 'erban-Vod!, pp.67

GRIN(ESCU G. P. 1923. Contribu#iuni la Flora Romaniei dup! plantele con#inute în “Herbarul Gh. P. Grin#escu”. Publ . Soc . Naturali "tilor România 7: 111-128.(extrasul 1-20).

MACALE+ Rodica, R.DESCU Mihai, MINCIUN. Marin Nelu (2008), Considera % ii privind corpurile de ap! subteran! din sudul României , Institutul Na#ional deHidrologie $i Gospod!rire a Apelor GEO-ECO-MARINA, 14/2008, Supliment nr.123

PAN(U Z. C. (1912), Contribu % iuni la flora Bucure"tilor "i a împrejurimilor ,Partea IV, Analele Academiei Române, Mem. Sec#. 'ti., ser. II, 34: 435-598

PA'COVSCHI S. (1959), Mla"tini de turb! eutrofe în lunca din cursul inferior alDîmbovi % ei , Comunic. Acad. Române 8(12): 1276-1281

POPESCU I. E. (2012), V!c!re$ti Valley from “Frozen in the Project” to theLargest Urban Natural Park in Romania. Mnemosyne, 3: 33-41.

POPESCU I. E. (2009), Torymidae and Eurytomidae (Hymenoptera:Chalcidoidea) from Bucure"% i city and the surrounding area, Travaux duMuséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” Bucure$ti, 52: 457-477

&TEFAN Marcela (2007), Organizarea Ecopedologica #i Agroturistic ! a ZoneiBucure#ti , Academia de Studii Economice Bucure"ti

Ordonan#a de urgen#! a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturaleprotejate, conservarea habitatelor naturale, a florei $i faunei s!lbatice, aprobat! cu modific!ri prin Legea nr. 49/2011 cu modific!rile si complet!rile ulterioare

Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Conven%ia privind conservareavie%ii s!lbatice "i a habitatelor naturale din Europa, adoptat! la Berna la 19septembrie 1979, publicat! în Monitorul Oficial, Partea I nr. 62 din 25/03/1993

Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Conven%ia privind conservareaspeciilor migratoare de animale s!lbatice, adoptat! la Bonn la 23 iunie 1979,publicat! în Monitorul Oficial, Partea I nr. 24 din 26/01/1998



Echipa care a contribuit la întocmirea documenta#iei:

Nr.crt.

Nume Institu"ia/Organiza"ia

Func"ia Rolul Email

1 Florin Stoican Asocia%iaKogayon pre"edinte coordonator,[email protected]

2 Cristian Lascu NationalGeographicRomania

redactor "ef coordonator [email protected]

3 Helmut Ignat Konika-MinoltaRomania

director coordonator [email protected]

4 Dr. MagdalenaHuidu

Asocia%iaKogayon

coordonatorproiecte

biodiversitate [email protected]

Administra%iaP.N. Buila-Vânturari%a

biolog

5 Dr. PaulinaAnastasiu

Gr!dinaBotanic! dinBucure"ti

director flor! [email protected]

6 Dr. GavrilNegrean

flor! [email protected]

7 Dr. IrinelPopescu

Dep. BiologieAnimal!, Fac.Biologie,Univ.Al. I.Cuza Ia"i

biolog,professorasociat

entomofaun! [email protected]

8 Claudia Blagu Asocia%iaKogayon

membru cartografie,GIS

[email protected]

9 Cristian Mihai ornitofaun! [email protected] 10 Vlad Ciofleac Fieldherping

Romaniaherpetofaun!,ornitofaun!

[email protected]

11 Florin Chiril! ornitofaun! 12 Oana Mirela

ChachulaMuz. Nat. deIstorie aRomâniei,CentrulNa%ional deCercet!ri "iInvestiga%iiFizico-Chimice"i Biologice

biolog,expertinvestigator

chiroptere [email protected]

PN Vacaresti Studiu de Fundamentare

Documents

Transcript of PN Vacaresti Studiu de Fundamentare