NrNrNrNrNr. 4. 4. 4. 4. 41111175 75 75 75 75 6 - 12 SEPTEMBRIE 206 - 12 SEPTEMBRIE 206 - 12 SEPTEMBRIE 206 - 12 SEPTEMBRIE 206 - 12 SEPTEMBRIE 20111117 7 7 7 7 12 pagini 12 pagini 12 pagini 12 pagini 12 pagini 11111,3 lei,3 lei,3 lei,3 lei,3 lei wwwwwwwwwwwwwww.inf.inf.inf.inf.infororororormatiaprmatiaprmatiaprmatiaprmatiaprahoahoahoahoahovvvvvei.rei.rei.rei.rei.rooooo

m&mcomputers

Ploieºti, Strada Romanãnr. 50, Tel./Fax: 0244-516166

Programe TV6 - 10SEPTEMBRIE2017 Pag.8

Locuri demuncã vacantela AJOFMPrahova

Pag.10Pag. 2Pag. 5

Pag.7

Structurile de primire turisticã deschise în judeþul Pra-hova, în luna iunie a.c., au pus la dispoziþia turiºtilor o capaci-tate de cazare de 12.321 locuripat, valoare mai mare cu3,9% comparativ cu luna iunie 2016, comunicã DirecþiaJudeþeanã de Statisticã Prahova. În structura numãrului to-tal al structurilor de primire turisticã deschise în luna iunie2017 (313 unitãþi), pensiunile turistice urbane au deþinutcea mai mare pondere, respectiv 36,7%, urmate de hoteluri(26,2%), vile turistice (14,1%), pen-siuni agroturistice (11,5%),moteluri (5,1%) ºi 6,4% celelalte tipuri de structuri de primireturisticã ( hosteluri, cabane turistice ...) Numãrul turiºtilor sosiþiîn structurile de primire turisticã, în luna iunie 2017, a fost de49.951 persoane, din care 36.864 turiºti români (73,8%) ºi13.087 turiºti strãini (26,2%). Numãrul înnoptãrilor înstructurile de primire turisticã a fost de 100.597 în luna iunie

2017, în creºtere cu 6,4% faþã de aceeaºi lunã a anului2016. Înnoptãrile turiºtilor români în structurile de primireturisticã cu funcþiuni de cazare din judeþul Prahova, în lunaiunie 2017 comparativ cu luna corespunzãtoare a anuluiprecedent, au înregistrat o creºtere cu 5,2% ºi ale turiºtilorstrãini cu 10,5%. Indicele de utilizare netã a capacitãþii decazare turisticã în funcþiune, în judeþul Prahova, în luna iunie2017 a fost de 27,2% mai mare cu 0,6 puncte procentualefaþã de luna iunie 2016. Durata medie a ºederii turiºtilor înluna iunie 2017, la nivelul judeþului Prahova, a fost de 2,0zile pe total structuri de primire (2,1 zile la turiºtii români ºi1,9 zile la turiºtii strãini) mai micã faþã de cea înregistratã înluna iunie 2016 când a fost de 2,2 zile pe total structuri deprimire (2,1 zile la turiºtii români ºi 2,5 zile la turiºtii strãini).

Mihail Marinescu

Reþeta longevitãþii de la un specialist în întinerire medicalã:

„Bãtrâneþea nu este un diagnostic,ci un cumul de afecþiuni, neglijate”

Dr. Ovidiu Peneº,

medic primar, doctor

în ºtiinþe medicale ºi

fondator al primei

clinici de întinerire

medicalã din

România, ne spune

care sunt ultimele

tratamentele care

întineresc întregul

organism, nu doar

la suprafaþã

Amãnunteîn pagina 7

În sfârºit,gimnasticaartisticãs-a reîntors laPloieºti!

Aproape 50 de mii de turiºti au vizitatPrahova în prima lunã din varã

Simptomele care teavertizeazã cã urmeazã sãsuferi un accident vascularcerebral. Nu le ignora!

Sãlbãticieîn Ploieºti!

Cal abandonatdupã ce a fosttorturat!

Câºtigul salarialmediu net, în Prahova,a fost de 2.173 leiîn iunie 2017

Pag.2Pag.12

25,75% este procentul depromovabilitate înregistratîn Prahova la sesiuneaa doua a Bac-ului

Elevii prahoveni care au obþinutmedia 10 la Evaluarea Naþionalãºi la Bacalaureat vor sã-ºicontinue studiile în România

Agenþia Naþionalã pen-tru Ocuparea Forþei de Mun-cã (ANOFM) avea înregis-trate, joi, 20.044 de locuride muncã vacante, potrivitdatelor furnizate de cãtreagenþii economici. Conformsursei citate, cele mai multelocuri de muncã vacantesunt în Bucureºti - 3.487,Arad - 2.180 ºi Prahova -2.115, iar cele mai puþine înjudeþele Suceava - 47, Cluj - 32 ºiMehedinþi - 22. La nivel naþional, celemai multe locuri de muncã suntoferite pentru: lãcãtuº mecanic(1.144), muncitor necalificat în in-dustria confecþiilor (925), lucrãtorcomercial (768), muncitor necalifi-cat la asamblarea, montarea piese-

lor (723), manipulant mãrfuri (682),agent de securitate (642), vânzãtor(570), confecþioner-asamblor articoledin textile (500), muncitor necalifi-cat la ambalarea produselor solideºi semisolide (455), ºofer auto-camion/maºinã de mare tonaj(428).

ANOFM: Peste 20.000 de locuride muncã vacante la nivel naþional

Pag.2

Valoarea banilor în România es-te mult mai mare decât afarã, iar100 de euro valoreazã cât 200 euroîn Marea Britanie ºi cât 150 euro înGermania, a declarat, joi, Ilan Laufer,ministru pentru Mediul de Afaceri,Comerþ ºi Antreprenoriat, într-oconferinþã de presã.

“Este important sã promovaþiconceptul “value for money”. Foartemulþi oameni care viziteazã þaranoastrã sunt surprinºi de serviciileºi de calitatea serviciilor pe care lepot gãsi în România ºi preþul foarteredus pentru acestea. Discutãm dela restaurante, la alt tip de servicii,cumpãrãturi ºi aºa mai departe. Este

un lucru crucial câteodatã, când, ocompanie multinaþionalã decide sãvinã într-o anumitã zonã, pentru cãexistã mulþi expaþi. ªi ei îºi dorescun standard de viaþã cât se poatede bun”, le-a spus Laufer, diploma-þilor ºi oamenilor de afaceri prezenþi.

El a precizat cã valoarea banilorîn România este mult mai mare. “Vãdau un exemplu: 100 de euro înRomânia valoreazã cât 200 de euroîn marea Britanie ºi cât 150 euro înGermania. Valoarea banilor în Româ-nia este mult mai mare. Lucrul a-cesta este un element serios pecare trebuie sã-l vindeþi mai depar-te”, a mai arãtat ministrul.

Laufer: Valoarea banilor înRomânia este mult mai mare;

100 de euro valoreazã cât 200 deeuro în MareaBritanie

INFORMAÞIA PRAHOVEI - un ziar care vã respectã ºi se þine de cuvânt!

6 - 12 septembrie 2017www.informatiaprahovei.ro

actualitate localã2

La cea de-a doua sesiune a Examenului de Bacalaureat, în Prahova s-a înregistratun procent de promovabilitate de doar 25,75%, numãrul elevilor reuºiþi, cu mediiegale cu 6 ºi mai mari de 6, fiind de 257, dintr-un total de 998 candidaþi prezenþi.Iniþial, erau înscriºi 1.296 de elevi, dar 298 (22.99%) dintre ei au absentat. S-aînregistrat un singur caz de elev eliminat în timpul examenului. Statistica sesiunii adoua a Bac-ului de aratã cã au fost respinºi 740 (74,15%) de candidaþi, dintre carecu medii mai mici de 5 au fost 502 (67,84%) de elevi, iar 238 (32,16%) cu mediiîntre 5 ºi 5.99.

Pe tranºe de medii, situaþia aratã astfel: 220 (85,6%) de ecandidaþi cu mediiîntre 6 ºi 6.99; 33 (12,84%) cu medii între 7 ºi 7.99; 3 (1,17%) cu medii între 8 ºi8.99; 1 candidat cu media între 9 ºi 9.99.

Din cei promovaþi, 25,95% provin din învãþãmântul de zi. Cei de la seral autotalizat un procent de promovabilitate de 25,64%, iar de la frecvenþã redusã doar13.33%.

Deºi ne aflãm în anul 2017 când,nu-i aºa, omul pare sã fi atins un nivelînalt de civilizaþie, iatã cã întâlnim ºicazuri de „vestul sãlbatic”, de sãlbã-ticie, de te determinã sã te întrebidacã acei indivizi, care chinuie ani-malele, mai meritã sã se numeascãoameni. Pe data de 29 august, uncal abandonat zãcea pe iarba aflatãlângã o centralã termicã, locaþia –strada Transilvaniei, vis-a-vis de Tipo-grafia Grafica Prahoveanã. Culcat pe

iarbã, cãluþul se vedea cã suferã ºicã-l doare ceva. Dorea sã se ridice,însã sãracul nu putea ºi parcã vroiasã ne arate ce anume îl deranjeazã.Ei bine, pe corpul calului se vedeauurme de violenþã, semne de torturã,pielea pieptului parcã ar fi fost zgâ-râiatã cu sârmã ghimpatã, iar lapiciorul drept, pe care nici nu puteasã-l îndoaie, la genunchi avea otãieturã, destul de adâncã ºi foartevizibilã. Obosit de atâta chin, cãluþulîºi lãsa din capul pe pãmânt, nepu-tincios în dorinþa sa de a se ridica.

Bineînþeles cã nu puteam trece

nepãsãtori peste acest caz. Ne-amdeplasat imediat la sediul Poliþiei Lo-cale Ploieºti ºi am reclamat cele vãzutechiar doamnei director general Car-men Daniela Gheorghe. Acesta, cumultã amabilitate, a contactat per-sonalul aflat în subordine pentru ase ocupa de cazul respectiv. Dupãpuþin timp, ne-am întors la locul cupricina ºi, într-adevãr, un echipaj alPoliþiei Locale venise la faþa locului,împreunã ºi cu un doctor veterinar.

A mai venit ºi o persoanã de prin zonã,care imediat a dat verdictul, anumecã ar fi avut iarba ceva!!! „A fost adusaici de dimineaþã, dar poate cã amâncat ceva ºi iarba nu a fost bunã”!,a declarat femeia. Poate cã respectivaºtia cine e stãpânul calului ºi, ca sãne ducã pe o pistã greºitã, a aruncatvina pe iarbã, de parcã am fi în Cerno-bîl (locul unde a avut loc, în urmã cumai mulþi ani, un accident nuclear).Mai mult ca sigur, calul nu arãta afiinþã otrãvitã, ci mai degrabã sufereadin pricina rãnilor provocate de stã-pân. Tãietura de la piciorul drept nu

arãta deloc bine, posibil ca rana sãfie infectatã. Din câte ni s-a declaratla faþa locului, calul urmeazã sã fietransportat la Bucov, pentru a i seacorda îngriji ºi sperãm cã, într-adevãr,animãluþul o sã aibã parte de îngrijire!Cât despre cel sau cei care l-autorturat pe bietul cal, el/ei meritã opedeapsã pe care sã nu o uite nicio-datã. ªi natura ºtie sã pedepseascã!

Calul a ajuns la Bucov, în îngrijireaAdministraþiei Parcului Memorial„Constantin Stere”, unde beneficiazãde tratament medical, hranã ºi con-diþii civilizate de trai

A doua zi, pe 30 august, am soli-citat, în scris, Administraþiei ParculuiMemorial „Constantin Stere” dinBucov, locul unde a fost adus calulpentru tratament, datalii desprestarea de sãnãtate a sãrmanului cãluþ,iar rãspunsul, venit în scurt timp, afost cã respectivul cal se aflã cazat laGrãdina Zoologicã, într-un amplasa-ment curat ºi cu iluminat corespun-zãtor. „Se aflã în tratament ºi benefi-ciazã de hranã conform raþiei stabilitãpentru aceastã specie, apã curatã ladiscreþie ºi îngrijire corespunzãtoare.Beneficieazã de aºternut de paiecurat, hrana neconsumatã fiindîndepãrtatã ºi înlocuitã cu hranãproaspãtã. Grãdina Zoologicã Bucovare medic cu experienþã ºi personalîngrijitor calificat”, ne-au rãspuns ceide la Administraþia Parcului Memo-rial „Constantin Stere” din Bucov pemail. Totodatã, sursa citatã ne-a de-clarat cã existã serviciu de permanen-þã, calul fiind supravegheat ºi cã oricemodificare a stãrii sale de sãnãtateeste adusã la cunoºtinþa mediculuiveterinar, care decide modificãrile cese impun.

Poliþia Localã Ploieºti a acþionat,în perioada 28 – 31 august, pentrudescurajarea ºi prevenirea comiteriide fapte antisociale pe raza muni-cipiului. De asemenea, a efectuatcontroale specifice de depistare ºisancþionare a conducãtorilor de au-tovehicule care nu respectã prevede-rile art. 111 ºi 142 din O.U.G. nr. 195/2002 referitoare la circulaþia pe dru-murile publice, ce reglementeazã opri-rea ºi staþionarea interzisã, dar ºi ac-cesul pe interzis. În urma activitãþilorîntreprinse de poliþiºtii locali, au fostaplicate 92 de sancþiuni contraven-þionale, valoarea totalã a amenzilorfiind de 17.050 lei.

Faptele astfel sancþionate au con-stat în tulburarea liniºtii ºi ordiniipublice prin muzicã ascultatã cu vo-lumul ridicat, dar ºi consum de alcoolpe domeniul public, în zone circulateprecum staþia Coreco Hale, ParcurileNichita Stãnescu ºi Tineretului,strãzile Mihai Eminescu, B.P. Haºdeu,Gãgeni, B-dul Independenþei ºi Piaþa1 Decembrie 1918. Au fost sancþio-naþi ºi cei surprinºi fumând în spaþiilepublice interzise prin lege, în parcurilede joacã pentru copii de pe stradaGrindului, Bariera Bucureºti ºi stradaIndustriei. Totodatã, au mai fost aplica-te sancþiuni contravenþionale pentrucomerþul stradal neautorizat, deþine-rea de acte de identitate expirate,circulaþia cu atelaje hipo pe alte traseedecât cele aprobate de municipali-tate, lãsarea cailor în libertate, apelarea

la mila publicã, precum ºi abandonuldeºeurilor menajere în alte locuridecât cele special amenajate.

Poliþiºtii locali din cadrul Serviciu-lui Control Comercial au verificat 9agenþi economici, în vederea obþineriiavizului pentru stabilirea programuluide funcþionare, monitorizând perma-nent zonele adiacente pieþelor pentruprevenirea ºi combaterea comerþuluistradal neautorizat.

Serviciul Disciplinã în Construcþiia efectuat controale cu privire la ne-luarea mãsurilor de igienizare ºi salu-brizare a unor terenuri de cãtre pro-prietarii acestora, verificarea avizelorpentru ridicarea de construcþii, pre-cum ºi respectarea termenelor în ca-zul lucrãrilor de înlocuire a conduc-telor la reþelele edilitare.

Biroul Protecþia Mediului a des-fãºurat acþiuni pentru respectarea le-gislaþiei în vigoare de cãtre deþinãtoriide câini, identificarea celor care aban-doneazã deºeuri vegetale ori resturide materiale provenite din construcþiiîn afara proprietãþilor, dar ºi depistareapersoanelor care deþin maºini aban-donate pe domeniul public, pe stradaBuna Vestire – intersecþie cu stradaIzvoare. Poliþiºtii locali cu atribuþii îndomeniul evidenþei persoanelor au ins-truit reprezentanþii asociaþiilor de pro-prietari cu privire la actualizarea cãr-þilor de imobil ºi a documentelor deinformare a locatarilor, acordând ter-mene pentru remedierea neregulilorconstatate.

În perioada 28 august-1 septembrie a.c.,SC Servicii de Gospodãrire Urbanã SRL a efec-tuat o serie de lucrãri pe domeniul public.

Astfel, s-au executat lucrãri de doborâre ºitãieri de corecþie la arborii de pe domeniul pub-lic ºi privat al municipiului în ordinea depuneriicererilor ºi verificãrii în teren, în conformitatecu legislaþia în vigoare (tãieri de corecþie: 82;doborâri: 25) în zonele: Gh. Gr. Cantacuzino;Tazlãu; Independenþei; Democraþiei; Metalur-giºtilor, Mihai Bravu, Industriei, Vasile Lupu, Mu-zicanþi, Polux, Gãgeni, Cimitir Viiºoara, Mirceacel Bãtrân, Ana Ipãtescu, Parc Libertãþii, ParcHale, Cameliei.

De asemenea, s-au fãcut lucrãri de întreþi-nere executate pe spaþiile verzi (parcuri, grãdinipublice, aliniamente, peluze): strâns ºi încãrcatgunoi ºi crengi, golit coºuri de gunoi, curãþenie(strâns gunoi menajer, pet-uri, hârtii, mãturat aleietc.), îndepãrtat resturi vegetale.

Nu în ultimul rând, s-au efectuat mai multe

Dendrologic; confecþionat sicrie neidentificaþi;confecþionat elemente de mobilier urban dinlemn pentru loc de joacã Aleea Strunga; montatcoºuri de gunoi: 2 bucãþi la Palatul Administrativ,

intervenþii pe domeniul public: supravegherefantâni arteziene; demontat ºi desfundat duzefântâna Gara de Sud; recondiþionat 4 bãncuþepentru loc de odihnã str. Covurlui; montat riglebãnci Parc Nichita Stãnescu; confecþionat riglebãnci ºi elemente de mobilier urban zonaCameliei; intervenþie locuri de odihnã: 9 Mai ºiMihai Eminescu; demontat 121 tije, reparat ºiremontat fântâna artezianã Casa Sindicatelor;recondiþionat 4 bãncuþe pentru loc de odihnãstr. Covurlui; confecþionat tãlpici ºi ºezuturi pen-tru aparat fitness Parc Aurora; înlocuit rigle bãnciºi elemente de mobilier urban zona Cameliei;confecþionat rigle bãnci ºi elemente de mobilierurban pentru zona Cameliei; vopsit coºuri degunoi pentru loc de odihnã în spate la Cinema-scop; spãlat fântâna artezianã – Ciocârlia; vopsitcoºuri gunoi Bulevardul Independenþei; spãlatfântâna artezianã - Eroi Sovietici; confecþionatºezuturi pentru aparat fitness Parc Dendrologic;reparat gard împrejmuitor aparate fitness Parc

1 bucatã la Parcul Dendrologic ºi4 bucãþi la Parcul din spateleCinemascopului; demontat SanitasParc Mihai Eminescu; intervenþietoaletã publicã Obor; montatrobineþi coloana de apã ºi cãmineParc Libertãþii; montat aspersoareºi programatoare pentru pista deatletism de la Sala Sporturilor; su-pravegheat fântâni arteziene; spãlatfântâni arteziene Casa Sindi-catelor; reparat gard împrejmuitorspaþiu verde - fost magazin Big -Zona Sud; demontat ºi aducere lasediu din str. Mircea cel Bãtrân ajardinierelor din Bariera Bucureºti;vopsit bãnci ªoseaua Vestului;

sortat piatra cubicã Pepiniera Est; montat cutiede siguranþe ºi cablu alimentare scena PalatulCulturii pentru evenimentul “Ploieºtiul iubeºteBasarabia”.

Activitatea SGU Ploieºti în perioada 28 august – 1 septembrie

25,75% este procentul depromovabilitate înregistrat în Prahova

la sesiunea a doua a Bac-ului

Mihail Marinescu

Controale ºi amenzi aplicatede Poliþia Localã Ploieºti

Cal abandonat dupã ce a fost torturat!Sãlbãticie în Ploieºti!

Mihail Marinescu

Direcþia Judeþeanã de StatisticãPrahova precizeazã cã, la finele luniiiunie a.c., efectivul salariaþilor din ju-deþul Prahova a fost de 181.656 per-soane, în creºtere cu 5.668 persoanefaþã de luna iunie a anului trecut.

Câºtigul salarial mediu brut dinjudeþul Prahova, în luna iunie 2017,a fost de 3.036 lei/salariat, mai mare

cu 14,7% faþã de luna iunie 2016,iar cel mediu net a fost de 2.173 lei/salariat, mai mare cu 267 lei faþã deluna iunie 2016. Indicele câºtiguluisalarial real faþã de aceeaºi perioadãa anului precedent a înregistrat ocreºtere de 13,0%.

Câºtiguri salariale peste mediajudeþului sau înregistrat în ramurile

agriculturã, silviculturã ºi pisciculturã(2.281 lei/salariat), servicii ºi comerþ(2.249 lei/salariat), iar sub media ju-deþului în industrie ºi construcþii(2.086 lei/salariat).

Judeþul Prahova ocupã locul 9dupã câºtigul salarial mediu net: Mu-nicipiul Bucureºti (3.095 lei/salariat),Cluj (2.675 lei/salariat), Ilfov (2.607lei/salariat), Sibiu (2.552 lei/salariat),Timiº (2.533 lei/salariat), Braºov(2.424 lei/salariat), Iaºi (2.318 lei/salariat) ºi Galaþi (2.201 lei/salariat).

Mihail Marinescu

Câºtigul salarial mediu net, în Prahova,a fost de 2.173 lei în iunie 2017

3

actualitate localã6 - 12 septembrie 2017 www.informatiaprahovei.ro

În luna iunie 2017, în judeþul Pra-hova sau eliberat 84 autorizaþii deconstruire pentru clãdiri rezidenþiale,în scãdere cu 9,7% faþã de iunie2016.

Autorizaþiile eliberate pentru clã-diri rezidenþiale din judeþul Prahova,în luna iunie 2017, deþin o ponderede 2,2% din totalul autorizaþiilor pen-tru clãdiri rezidenþiale din România,ceea ce ne conferã întrun clasamentnaþional locul 16 dupã: Ilfov (387 au-torizaþii de construire), Timiº (279 au-torizaþii de construire), Iaºi (253 autori-zaþii de construire), Suceava (250

Poliþia Românã, împreunã cuGroupama, ºi-a propus iniþierea ºiderularea unei noi campanii de pre-venire a furturilor din locuinþe – „Hoþiisunt creativi – fii preventiv!”. Aceastase înscrie în cadrul prioritãþii naþionale„Prevenirea infracþiunilor contra patri-moniului” ºi abordeazã o categoriede infracþiuni care au o pondere în-semnatã în volumul faptelor penalede acest tip ºi un impact deosebit înpercepþia populaþiei în ceea ce priveºtesiguranþa personalã. În acest context,

deºi în ultimii ani tendinþa a fost unadescrescãtoare, acest tip de crimi-nalitate a reprezentat constant undomeniu prioritar de acþiune preven-tivã a Poliþiei Române.

Este a 6-a campanie desfãºuratãde Poliþia Românã alãturi de com-

pania amintitã (celelalte 5 campaniide prevenire a infracþiunilor contrapatrimoniului – „Fii precaut, hoþii nudorm!”, „Nu-þi lãsa maºina la înde-mâna hoþilor”, „Nu-þi scãpa casa dinochi!”, „Infractorii te pot cunoaºte maibine decât crezi!” ºi „Neglijenþa -invitaþie deschisã la furt!”) întreprinseîn perioada 2011- 2016.

Conceptul creativ al acesteicampanii se concentreazã, în acestan, pe tema inventivitãþii infractorilorcare gãsesc metode din ce în ce mai

ingenioase de a pãgubi potenþialelevictime. Pe aceastã abordare s-aufundamentat atât denumirea cam-paniei „Hoþii sunt creativi – fii pre-ventiv!”, cât ºi mesajele preventivecare invitã cetãþeanul la cunoaºtereamodurilor de operare cele mai frec-

Regia Naþionalã a Pãdurilor - Romsilva res-pinge acuzaþiile “calomnioase” ale GreenpeaceRomânia ºi acþiunea în forþã a acestei organizaþiidin pãdurea Bratocea (Prahova), susþinând cãlucrãrile silvice efectuate sunt legale ºi avizatede Agenþia pentru Mediu Prahova ºi custodelesitului NATURA 2000, potrivit unui comunicatal Romsilva remis, joi, AGERPRES. În condiþiileîn care organizaþia Greenpeace România a mailansat ºi alte “acuzaþii grave ºi false” despre oserie de lucrãri silvice derulate de Romsilva,având ca obiectiv prejudicierea deliberatã aimaginii ºi intereselor regiei, instituþia a anunþatcã va sesiza organele de cercetare penalã.

“Lucrãrile silvice efectuate în Unitatea deProducþie VI Bratocea, unitatea amenajisticã14A, sunt legale, în conformitate cu amenaja-mentul silvic în vigoare, avizat favorabil deAgenþia pentru Mediu Prahova ºi custodele situ-lui NATURA 2000. În conformitate cu Ordinulde Ministru 3397 din 2012, s-a solicitat avizulGãrzii Forestiere Ploieºti pentru lucrãrile silvice,avizul favorabil, cu numãrul 13170, fiind obþinutîn 8 noiembrie 2016. Prin acest aviz, Garda Fo-restierã Ploieºti a confirmat, în urma verificãrilor,cã pãdurea respectivã nu îndeplineºte criteriile

statului, care pot fi sesizate când existã suspiciuniprivind fapte ilegale. Regia Naþionalã a Pãdurilor- Romsilva a fost tot timpul deschisã ºi receptivãla dialogul cu organizaþiile de mediu, inclusivcu Greenpeace România, cãreia i-a oferit totsprijinul în acþiunile de identificare ºi includerea pãdurilor virgine ºi cvasivirgine în CatalogulNaþional al Pãdurilor Virgine ºi Cvasivirgine,existând inclusiv un protocol de colaborare înacest sens”, se precizeazã în comunicat.

RNP - Romsilva a introdus deja în CatalogulNaþional al Pãdurilor Virgine ºi Cvasivirgine 9.983de hectare ºi în prima jumãtate a acestui an aidentificat ºi propus spre includere în acest cata-log, conform Ordinului de Ministru 2525/2016,încã 3.840,46 de hectare de pãduri vir-gine ºicvasivirgine. “Acest proces este unul în derulare,Romsilva analizând anual, pentru iden-tificareapãdurilor virgine ºi cvasivirgine, peste 300 demii de hectare fond forestier aflat în proprietateapublicã a statului. De asemenea, 24.679,4 hect-are de pãduri virgine ºi seculare de fag au fostintroduse recent în Patrimoniul Mondial Natu-ral al UNESCO, din acestea, 24.341,3 de hect-are fiind în proprietatea publicã a statului ºiadministrate de Romsilva”, menþioneazãRomsilva.

Romsilva respinge acuzaþiile Greenpeace:

Lucrãrile silvice efectuate în pãdureaBratocea din Prahova sunt legale

de încadrare în categoria pãdurilor cvasivirgi-ne”, se aratã în replica transmisã de Romsilvala acþiunile organizaþiei Greenpeace România.

Reprezentanþii Romsilva susþin cã activiºtiide mediu blocheazã “cu bunã ºtiinþã” activitateaeconomicã a regiei ºi rãspândesc “deliberatinformaþii false”. “Apreciem cã acþiunea în forþã

a organizaþiei Greenpeace România ºi a mem-brilor ei este una ilegalã, blocând cu bunã ºtiinþãactivitatea economicã a unei regii de interesnaþional ºi rãspândind deliberat informaþii false.Reamintim cã, într-un stat de drept, organizaþiilenon-guvernamentale nu au atribuþii de control,acest drept revenind organelor de control ale

vente utilizate de hoþi, precum ºi lavigilenþã ºi adoptarea mãsurilorfundamentale de siguranþã alocuinþei ºi a bunurilor personale.

Un argument important în ale-gerea acestei variante de lucru a fostreprezentat de importanþa conº-tientizãrii de cãtre publicul þintã anecesitãþii adoptãrii unei atitudiniprudente în raport cu locuinþa ºi bu-nurile proprii, precum ºi a consecin-þelor neluãrii unor mãsuri preventivefundamentale.

Din analiza datelor rezultã cãinfractorii se prezintã la uºa locuin-þelor persoanelor, folosindu-se de di-ferite pretexte (oferire produse gra-tuite, oferire pomanã, cumpãrareobiecte vechi, vânzare diverse pro-duse) pentru a putea fi lãsaþi în inte-rior. Dupã aceea, oferã bancnote devaloare mare la care cer rest, pentrua afla unde sunt þinuþi banii, pe careîi sustrag într-un moment deneatenþie a victimei. Alþii îºi declinãcalitãþi oficiale de angajaþi ai unorsocietãþi de distribuþie a energiei saua gazelor, sau de lucrãtori de Poliþie,pentru a putea umbla prin toatecamerele locuinþei în cãutarea banilor.În câteva situaþii, infractorii au fostinvitaþi în casã la iniþiativa persoanelorvãtãmate: a dat anunþ în ziar cã arenevoie de o persoanã care sã-l în-grijeascã; a invitat o necunoscuta înlocuinþã sã-i doneze articole vechi deîmbrãcãminte; a primit în casã douãpersoane pentru a discuta despre fiulsãu plecat în strãinãtate.

În majoritatea cazurilor au fostsustraºi bani (sume cuprinse între 50ºi 60.000 de lei), doar în douã cazurifiind sustrase bijuterii ºi într-unul untelefon. Victimele furturilor din lo-cuinþe prin împrietenire sunt în egalãmãsurã femei ºi bãrbaþi.

Indicele producþiei industriale, în luna iunie 2017, faþã de lunacorespunzãtoare din anul precedent, calculat ca serie brutã, la nivelul judeþuluiPrahova a fost de 102,1%, ne informeazã Direcþia Judeþeanã de StatisticãPrahova.

În luna iunie 2017 faþã de luna corespunzãtoare din anul 2016, indicelevaloric al cifrei de afaceri din industrie pe total, la nivelul judeþului Prahova, afost de 97,7%. Exporturile de bunuri din judeþul Prahova, în perioada 1 ianuarie– 30 aprilie 2017 au însumat 677.233 mii euro. Comparativ cu aceeaºi perioadãdin 2016, exporturile au scãzut cu 1,2%.

Þãrile partenere situate pe primele 5 locuri în derularea exporturilor dinperioada amintitã din acest an (reprezentând 51,4% din total exporturi) aufost:

1. Italia (20,0%); 2. Germania (13,2%); 3. Franþa (7,4%); 4. Regatul Unit alMarii Britanii ºi Irlandei de Nord (6,5%); 5. Turcia ( 4,3%).

În primele patru luni ale acestui an, importurile de bunuri din judeþulPrahova au însumat 1.018.086 mii euro. Comparativ cu aceeaºi perioadã din2016, importurile au crescut cu 13,2%.

Þãrile partenere situate pe primele 5 locuri în derularea importurilor dinprimele patru luni din 2017 (reprezentând 56,9% din total importuri) au fost:

1. Germania (23,1%); 2. Federaþia Rusã (11,2%); 3. Kazahstan (8,7%); 4.Italia (8,2%); 5. Polonia (5,7%).

Deficitul comercial din perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2017 a fost de340.853 mii euro, mai mare cu 127.436 mii euro (+59,7%) decât în primelpatru luni din 2016.

Campania de prevenire a furturilor din locuinþe– „Hoþii sunt creativi – fii preventiv!”

În luna iunie, indicele valoric al cifreide afaceri din industrie pe total, la nivelul

judeþului Prahova, a fost de 97,7%

Mihail Marinescu

autorizaþii de construire), Constanþa(159 autorizaþii de construire), Bihor(147 autorizaþii de construire) etc.

În luna iunie 2017, din totalul au-torizaþiilor de construire pentru clãdirirezidenþiale, 26,2% au fost eliberateîn mediul urban ºi 73,8% în mediulrural.

Înmatriculãrile de societãþi comer-ciale cu participare strãinã la capitalulsocial subscris (conform OficiuluiNaþional al Registrului Comerþului) înjudeþul Prahova, au fost în luna iunie2017 în numãr de 15.

Mihail Marinescu

84 de autorizaþii de construire eliberateîn judeþul nostru în luna iunie

4

economiewww.informatiaprahovei.ro 6 - 12 septembrie 2017

Uniunea Naþionalã a Transporta-torilor Rutieri din România (UNTRR)solicitã Guvernului sã nu majorezeacciza la carburanþi ºi propune ca Ro-mânia sã devinã un centru de alimen-tare de carburant în zona Balcanilor, searatã într-un comunicat al UNTRR, remisjoi, AGERPRES. Conform sursei citate,transportatorii solicitã sã nu se apliceacciza la carburanþi, ci sã îmbunãtã-þeascã sistemul de rambursare a taxeipe valoare adãugatã (TVA) strãinilor,astfel încât România sã devinã uncentru de alimentare de carburant dinzona Balcanilor, precum Luxemburg înEuropa de Vest. În felul acesta, Româniava deveni mai competitivã, iar statulromân va ajunge sa colecteze mai mulþibani, nefiind necesarã o majorare aaccizei la carburanþi. “În caz contrar, omajorare a accizei la carburanþi ar puteaaduce pierderi la bugetul de stat. Tacit,Ministerul de Finanþe recunoaºte acestlucru prin faptul cã doreºte implemen-tarea supra-accizei în doua etape, de la15 septembrie ºi 1 octombrie 2017, cuscopul de a evita un ºoc pe piaþã”, susþinreprezentanþii UNTRR.

În România, se consumã anualaproximativ 7 miliarde de litri de car-buranþi, din care 5 miliarde de litri mo-torinã ºi 2 miliarde de litri benzinã. “Încazul în care statul va majora acciza cu38 de bani pe litrul de motorina ºi ben-zinã, transportatorii români care efec-tueazã operaþiuni de transport interna-þional vor fi obligaþi sã alimenteze înafara þãrii, iar prin reorientarea alimen-tãrii a doar 15% din volumul actual demotorinã vândut în România ºi a scã-derii cu acelaºi procent al alimentãrii cubenzinã, se anuleazã orice câºtig ipo-tetic al statului român!”, precizeazãUNTRR.

Potrivit transportatorilor, cei 38 debani în plus la actuala accizã ar puteaaduce statului 45,22 bani (accizã + TVA)pentru fiecare litru de motorinã ºi ben-zinã, suma colectatã suplimentar fiindde circa 3,16 miliarde de lei, asta ple-când de la premiza cã nivelul consu-mului de motorinã ºi benzinã va rãmâneneschimbat. În aceste context, Uniuneaatrage atenþia cã 70% din alimentãrileactuale ale transportatorilor internaþio-nali (români ºi strãini) de pe teritoriul

României s-ar putea reorienta imediatîn afara României ceea ce ar “conducela un impact dezastruos asupra buge-tului statului român”. “Realitatea indicãfaptul cã circa 70% din alimentãrile ac-tuale ale transportatorilor internaþionali(români ºi strãini) de pe teritoriul Ro-mâniei s-ar putea reorienta imediat înafara României ceea ce ar conduce laun impact dezastruos asupra bugetuluistatului român. (De exemplu, un opera-tor român care face transport internaþio-nal cu 200 de camioane ºi în prezentalimenteazã lunar 300.000 litri de mo-torinã în România ºi 300.000 litri demotorinã în afara României, în cazul ma-jorãrii accizei la motorinã va alimentalunar cel puþin 500.000 litri de motorinaîn afara României ºi sub 100.000 litride motorinã în România)”, mai spunreprezentanþii Uniunii TransportatorilorRutieri.

Potrivit unor informaþiilor publicateîn România, Ministerul Economiei dinAustria arãta cã preþul motorinei fãrãtaxe din România este la mijlocul cla-samentului UE28, situându-se pe locul14, fiind mai mic decât preþul fãrã taxedin 13 state europene, dar mai maredecât preþul din 14 state europene.Preþul motorinei fãrã taxe este mai maredecât media europeanã, fiind al 5-leapreþ mai mare decât media europeanã.

Eventualele modificãri ale cadruluilegislativ în privinþa pensiilor adminis-trate privat nu trebuie sã aibã în vederedoar nivelul contribuþiilor, ci ºi un calen-dar strict pentru adoptarea legii privindplata pensiilor administrate privat, searatã într-un comunicat de presã alAsociaþiei Utilizatorilor Români deServicii Financiare (AURSF) remis, joi,AGERPRES.

“Orice modificare a actualului cadrulegislativ trebuie realizatã în primul rândcu luarea în considerare a intereselorparticipanþilor. Eventualele modificãri nutrebuie sã aibã în vedere doar nivelulcontribuþiilor ºi al comisioanelor perce-pute, ci ºi alte aspecte de maximã impor-tanþã, printre care amintim stabilireaunui calendar strict pentru adoptarealegii privind plata pensiilor administrateprivat, amânatã de mulþi ani, precum ºiidentificarea de mãsuri pentru încura-jarea participanþilor noi care intrã însistem sã opteze pentru un fond de pen-sii administrat privat ºi nu sã fie repar-tizaþi aleatoriu, aºa cum se întâmplã înprezent”, se aratã în document.

Consiliul Director al AURSF îºi ma-nifestã profunda preocupare faþã deinformaþiile ºi declaraþiile apãrute înultimele zile în spaþiul public, care, o datãce ar fi puse în practicã în forma enun-þatã, “ar afecta grav interesele partici-panþilor la sistemul de pensii adminis-trate privat”. “Solicitãm autoritãþilor sãdea dovadã de maximã responsabilita-te ºi sã se abþinã pe viitor de la formu-larea oricãror propuneri care nu au fostdiscutate în prealabil cu toate pãrþileinteresate, într-un proces deschis ºi trans-parent de consultare publicã”, menþio-

neazã sursa citatã.Pilonul II de pensii este unul solid,

cu randamente pozitive, iar dacã vor ficonstatate disfuncþionalitãþi ale siste-mului vor exista intervenþii rapide pentrucorectarea acestora, a precizat Autorita-tea de Supraveghere Financiarã (ASF)într-un comunicat transmis, vineri,AGERPRES.

Potrivit unor informaþii publicate deProfit.ro, Ministerul Finanþelor intenþio-neazã sã diminueze, de la 5,1% la 2,5%,contribuþia viratã de stat la fondurile depensii private obligatorii (Pilonul II).Mãsura ar afecta dinamica sumeloracumulate în cele aproape 7 milioanede conturi individuale ale participanþilorla acest sistem. Vineri, vicepremierulMarcel Ciolacu a declarat cã o decizieîn privinþa pilonului II de pensii nu esteluatã ºi sub nicio formã nu este vorbadespre desfiinþarea acestuia, o decizieviitoare fiind una în interesul românilor.Potrivit acestuia, existã variante de lucru,iar rãspunsuri exacte se aflã lareprezentanþii ASF.

Conform datelor ASF, la 31 iulie2017, fondurile de pensii private obli-gatorii aveau active în valoare de aproxi-mativ 37,197 miliarde de lei, în creºterecu 3,09% faþã de nivelul de la 30 iunie2017. Titlurile de stat deþin cea mai ma-re pondere în cadrul activelor, de 23,65miliarde de lei, respectiv 63,58%. Pelocul doi de aflã acþiunile, cu 7,43 miliar-de de lei (19,98%). Depozitele bancarese situeazã pe locul trei din acest punctde vedere, cu 2,78 miliarde de lei, res-pectiv 7,5% din totalul activelor. Fondu-rile de pensii private obligatorii aveau6,929 milioane de participanþi.

Introducerea cu titlu obligatoriu a plãþii defalcate la TVA de la 1 ianuarie 2018va avea un impact deosebit de grav asupra mediului de afaceri ºi va provocablocaje majore în activitatea tuturor pãrþilor implicate, considerã reprezentanþiiConsiliului Investitorilor Strãini (FIC). “Împovãrarea administrativã ºi birocraticã acontribuabililor oneºti cu mãsuri ca platã defalcatã a TVA nu este, pe termen lung,o bunã strategie de combatere a evaziunii fiscale. FIC considerã cã introducereacu titlu obligatoriu a plãþii defalcate la TVA de la 1 ianuarie 2018 va avea unimpact deosebit de grav asupra mediului de afaceri, fie cã vorbim de miciantreprenori sau de mari companii. Aceastã mãsurã va cauza blocaje operaþionalemajore în activitatea tuturor pãrþilor implicate - companii, care în faza iniþialã vortrebui sã efectueze toate demersurile necesare implementãrii noului sistem,unitãþi ale trezoreriei statului, care vor fi asaltate de un numãr foarte mare decereri privind conturile de TVA, precum ºi ANAF care va trebui sã aprobe un numãrsemnificativ de solicitãri de transfer din contul de TVA în contul curent într-uninterval de timp cât mai scurt posibil”, se menþioneazã într-un comunicat remis,joi, AGERPRES.

În opinia reprezentanþilor FIC, ar fi necesarã consultarea în prealabil a ComisieiEuropene, precum ºi întocmirea unui studiu de impact care sã evidenþieze efectulasupra evaziunii fiscale ºi costurile pentru mediul de afaceri. “În cazul Poloniei,proiectul de platã defalcatã a TVA a fost în dezbatere publicã timp de 2 ani,sistemul este opþional ºi implementarea a fost amânatã pânã în anul 2018 lasolicitarea mediului de afaceri”, spun investitorii strãini.

Potrivit acestora, o mãsurã alternativã ar fi implementarea acestui sistemdoar ca proiect pilot ºi numai în anumite sectoare de activitate care implicã ungrad ridicat de evaziune fiscalã sau neconformare în ceea ce priveºte plata latimp a TVA la bugetul de stat, cu posibilitatea extinderii în cazul în care se dovedeºteeficienþa sistemului. De asemenea, pentru combaterea evaziunii ar trebuidezvoltate ºi implementate de urgenþã mãsuri care ºi-au dovedit eficienþa în altestate membre UE precum Dosarul Standard de Audit pentru taxe, obligativitateautilizãrii unui software certificat pentru facturare sau menþinerea unei baze dedate pentru monitorizarea centralizatã a TVA.

Firmele româneºti care vor sã facã afaceri peste hotareaºteaptã de la diplomaþii români sã vinã cu niºte acþiuni con-crete, niºte ponturi, a declarat, joi, Mihai Draban, preºedinteleCamerei de Comerþ ºi Industrie a României (CCIR), îndeschiderea Reuniunii Anuale a Diplomaþiei Române.

“La CCIR nu avem 100 de agenþi economici undeva legaþiîn beci ºi pe mãsurã ce ni se cer 10-15-20 pentru o misiuneeconomicã, noi îi eliberãm ºi plecãm cu ei. Foarte mult conteazãca din partea dumneavoastrã (a diplomaþilor n.r.) sã vinã niºteacþiuni concrete, niºte ponturi. Suntem la prima generaþie deoameni de afaceri din România. Acest lucru spune multe. Spunemulte numai dacã ne uitãm la capitalizarea Bursei de ValoriBucureºti, care este de doar 4 miliarde de dolari. Dacã neuitãm la Moscova vedem o capitalizare de 447 de miliarde dedolari, de peste 100 de ori mai mare decât a noastrã în condiþiileîn care PIB-ul Rusiei e de 7 ori mai mare decât al României”, a

Ministerul pentru Mediul de Afaceri,Comerþ ºi Antreprenoriat (MMACA)intenþioneazã sã încheie un protocol cuCamera de Comerþ ºi Industrie a Ro-mâniei (CCIR) prin care pregãtirile misiu-nilor economice ºi companiile care vorparticipa sã fie decise de Camerã,pentru cã este ilegal ca secretarii de statsã le aleagã, a anunþat, joi, ministrul de

UNTRR solicitã Guvernului sã numajoreze acciza la carburanþi

România poateRomânia poateRomânia poateRomânia poateRomânia poatesã devinãsã devinãsã devinãsã devinãsã devinãun centru deun centru deun centru deun centru deun centru dealimentare dealimentare dealimentare dealimentare dealimentare decarburant încarburant încarburant încarburant încarburant înzona Balcanilorzona Balcanilorzona Balcanilorzona Balcanilorzona Balcanilor

AURSF: Eventualele modificãriale cadrului legislativ

la Pilonul II nu trebuie sã aibãîn vedere doar nivelul

contribuþiilor, ci ºi un calendar

FIC: Introducerea cu titluobligatoriu a plãþii defalcate la TVA

va avea un impact deosebitde grav asupra mediului de afaceri

spus Daraban. El a precizat cã la CCIR se identificã pârghii depromovare a diplomaþiei economice. “Ce înseamnã sã fii pebursã? Înseamnã sã faci audit ºi sã fii transparent. Probabilla prima generaþie de oameni de afaceri încã mai avem deaºteptat pentru cã ºi profilul investitorului american pe opiaþã ca a noastrã este în special pe bursa de valori. Noi, laCCIR, indentificãm pârghii de promovare a diplomaþieieconomice. Întotdeauna am pledat pentru un cod fiscalpredictibil pentru cã un cod fiscal este parte componentã adiplomaþiei economice”, a mai arãtat oficialul CCIR.

El a precizat cã România nu are destui jucãtori capabilisã facã “business overseas”. “Statisticile Eurostat ne spuncã suntem pe ultimul loc în UE la inovare ºi cercetare, ceeace înseamnã lipsã de brand românesc. Suntem pe ultimulloc la productivitatea muncii. Suntem pe ultimul loc ladigitalizarea administrativã”, a mai spus Daraban.

Daraban (CCIR): Firmele româneºti care vor sã facã afaceripeste hotare aºteaptã ponturi de la diplomaþii români

resort Ilan Laufer, într-o conferinþã depresã. “Este necesar sã înþelegem cãatunci când facem o vizitã externã tre-buie sã avem rezultate. Când discutãmde misiuni economice, dacã nu au im-pact economic, nu are sens sã le facem.Sumele pe care le avem cu deplasãrilesunt limitate, putem din aceeaºi gãleatasã ajungem în 50 de locaþii. Ar trebui sã

mergem acolo unde România areposibilitatea de a dezvolta relaþii. Suntde pãrere cã trebuie sã ajungem la oînþelegere, un protocol prin care CCIRsã-ºi asume pregãtirea misiunilor eco-nomice în strãinãtate”, a spus Laufer. Ela precizat cã secretarii de stat nu potalege companiile care pot merge înstrãinãtate pentru cã este ilegal.

“Azi, secretarii de stat nu pot alegecompaniile care pot merge în strãi-nãtate, este ilegal. Avem nevoie de unprotocol sã poatã sã organizeze misiunieconomice cu sprijinul Guvernului ºiministerului, dar mult mai eficient. Sãstabilim un target ca acest protocol safie funcþional pânã la finalul anului”, amai arãtat ministrul pentru Mediul deAfaceri, Comerþ ºi Antreprenoriat.

Firmele care vor merge înstrãinãtate în cadrul

misiunilor economice arputea fi alese de cãtre CCIR

6 - 12 septembrie 2017 www.informatiaprahovei.ro 5

învãþãmânt

Inspectoratul ªcolar JudeþeanPrahova a organizat vineri, 1 septem-brie a.c., dimineaþa, festivitatea depremiere a absolvenþilor din anul 2017

care au obþinut media 10 la EvaluareaNaþionalã ºi la Examenul de Bacalau-reat sesiunea iunie-iulie, în conformi-tate cu Hotãrârea Guvernului nr. 576/

2017, respectiv OMEN nr.4594/2017.Astfel, fiecare dintre cei zece elevi

care au obþinut media 10 la EvaluareaNaþionalã a primit Diploma de Ex-celenþã ºi suma de 1.000 de lei, iarcei doi elevi care au obþinut media10 la Bacalaureat au fost rãsplãtiþi cuDiploma de Excelenþã ºi câte 3.000de lei. Fondurile necesare premieriiau fost asigurate de cãtre MinisterulEducaþiei Naþionale, festivitatea depremiere fiind oficiatã de prof. NicolaeAngelescu – inspector ºcolar generalal ISJ Prahova ºi de subprefect EmilDrãgãnescu. Din anumite motive, nutoþi premianþi au putut sã fie prezenþila festivitate, aºa cã în locul lor auonorat activitatea pãrinþii ºi cadreledidactice sau directorii de ºcoli.

Interesant este faptul cã mai toþicei care au obþinuit media 10 la aces-te examene au declarat cã vor sã-ºicontinue studiile în România, ceeace poate reprezenta un semnal pozitivpe care-l primeºte învãþãmântul ro-mânesc.

EleEleEleEleElevii cu media 1vii cu media 1vii cu media 1vii cu media 1vii cu media 10 la E0 la E0 la E0 la E0 la Evvvvvalua-alua-alua-alua-alua-rea Narea Narea Narea Narea Naþionalãþionalãþionalãþionalãþionalã: Alexandra-MihaelaAnton (Colegiul Naþional „Jean Mon-net” Ploieºti), Andra-Ioana Apostol(ªcoala Gimnazialã „Mihai Eminescu”Ploieºti), Rareº-ªtefan Avram (ColegiulNaþional „Ion Luca Caragiale” Ploieºti),Mihnea ªtefan Ilie (ªcoala Gimnazialã„George Enescu” Sinaia), Antoniu-ªtefan Merlã (Colegiul Naþional „MihaiViteazul” Ploieºti), Vlad-Petru Niþu,ªcoala Gimnazialã „Sfântul Vasile”

Ploieºti), Sorin-Alexandru Popa (ªcoa-la Gimnazialã „Henri Mathias Berthe-lot” Ploieºti), Martha Cristiana Renþea(Colegiul Naþional „Mihai Viteazul”Ploieºti), Teodora Renþea (ColegiulNaþional „Nicolae Iorga” Vãlenii deMunte) ºi Karina-Antonia Tuinete (Co-legiul Naþional „Mihai Viteazul” Plo-ieºti).

EleEleEleEleElevii cu media 1vii cu media 1vii cu media 1vii cu media 1vii cu media 10 la Baca-0 la Baca-0 la Baca-0 la Baca-0 la Baca-laurlaurlaurlaurlaureateateateateat: Teodora-Cristina Sima(Colegiul Naþional „Nichita Stãnescu”Ploieºti) ºi Ioan-Mihai Constantin(Colegiul Naþional „Nicolae Grigores-cu” Câmpina).

Elevii prahoveni care au obþinut media 10la Evaluarea Naþionalã ºi la Bacalaureat

vor sã-ºi continue studiile în România

Mihail Marinescu

Elevii vor începe cursurile anului ºcolar 2017-2018mai devreme decât de obicei, mai exact pe 11septembrie, luni, conform unui ordin de ministru. Anulºcolar 2017-2018 însumeazã 167 de zile lucrãtoare (35de sãptãmâni), structura anului ºcolar cuprinzândsemestrul I (11 septembrie 2017 - 2 februarie 2018) ºisemestrul al II-lea (12 februarie 2018 - 15 iunie 2018).

Acelaºi ordin face referire ºi la vacanþe, care suntprogramate astfel: vacanþa de iarnã (23 decembrie 2017- 14 ianuarie 2018), vacanþã intersemestrialã (3 - 11februarie 2018), vacanþa de primãvarã (31 martie - 10aprilie 2018) ºi vacanþa de varã (16 iunie - 9 septembrie2018). Suplimentar, clasele din învãþãmântul primar ºigrupele din învãþãmântul preºcolar beneficiazã de

Elevul George-Valentin Datcu,clasa a X-a C.N. „Mihai Viteazul” dinPloieºti a reuºit sã obþinã medalia debronz la Olimpiada Internaþionalã deªtiinþe ale Pãmântului (InternationalEarth Science Olympiad - IESO).Elevul ploieºtean a fãcut parte din lotulRomâniei care a participat la aceastãcompetiþie internaþionalã, delegaþiaromânã strângând o zestre de 4

medalii, dintre care douã medalii deaur, una de argint ºi tot una de bronz,fiind cel mai bun bilanþ în istoriaparticipãrii la respectiva competiþie.

Medaliile de aur au fost cuceritede Andrei Sandu (clasa a X-a/ColegiulNaþional din Iaºi) ºi ªtefan-RãzvanBãlãucã (clasa a XI-a/Colegiul Naþional„Mihai Eminescu” din Botoºani). IrinaMãlina Strugaru (clasa a XI-a/Colegiul

Naþional din Iaºi) a obþinut o medaliede argint, iar George-Valentin Datcu(clasa a X-a/Colegiul Naþional „MihaiViteazul” din Ploieºti) a fost medaliatcu bronz.

Olimpiada Internaþionalã de ªtiin-þe ale Pãmântului este o competiþieîn cadrul cãreia concurenþii susþinindividual o probã teoreticã ºi unapracticã. Pentru a încuraja colabo-rarea între elevii din þãrile participante,se organizeazã echipe internaþionale,care primesc teme de cercetareprivind poluarea mediului dintr-oanumitã arie geograficã ºi sarcina dea realiza un proiect cu posibile soluþiipentru ameliorarea problemelor dinacea zonã. În aceastã secþiune aconcursului, trei elevi români (IrinaMãlina Strugaru, Andrei Sandu ºiGeorge Valentin Datcu) s-au clasat,cu echipele internaþionale din careau fãcut parte, pe locurile 1 ºi 2.

La a XI-a ediþie a Olimpiadei In-ternaþionale de ªtiinþe ale Pãmântului,desfãºuratã la Nisa, în perioada 21-30 august, au participat 120 de elevidin 29 de þãri.

Ministerul Educaþiei Naþionale va aproba, în conformitate cu prevederileLegii Educaþiei Naþionale nr. 1/2011, calendarele ºi metodologiile de organizareºi desfãºurare pentru Evaluarea Naþionalã a elevilor de clasa a VIII-a ºiExamenului de Bacalaureat 2018.

Principalele elemente de noutate în raport cu metodologiile aprobateanul trecut vizeazã calendarul probelor de evaluare a competenþelor lingvisticeºi digitale din cadrul examenului de Bacalaureat (programate în semestrul alII-lea), respectiv sistemul de evaluare a lucrãrilor susþinute la probele scrise(EN VIII ºi Bacalaureat).

Într-o postare pe reþelele de socializare, cã aºa e moda acum în privinþacomunicãrii!, ministrul Educaþiei, prof. Liviu Marian Pop, vorbeºte mai în detaliudespre aceste aspecte:

„Competenþele lingvistice ºi cele digitale se vor susþine în prima parte asemestrului al doilea, în timpul anului ºcolar, în timp ce probele celelalte sã sesuþinã dupã finalizarea clasei a XII-a. Nu facem altceva decât o descongestionarea materiei pentru elevii care vor susþine examenul de Bacalaureat. Nu este onoutate, în 2010 am mai avut un examen de Bacalaureat organizat la fel, înlunile ianuarie ºi februarie când au fost organizate aceste competenþe, iar înlunile iunie ºi iulie probele scrise”, afirmã ministrul. Acesta precizeazã, însã, cãse vine ºi cu un element de siguranþã în ce priveºte corectarea lucrãrilor,comunicând cã este posibil ca lucrãrile sã fie corectate ºi de acasã de cãtreprofesori! „Nu vom mai plimba lucãrile ºi profesorii dintr-un judeþ în altul. Încentre de evaluare se vor scana toate aceste lucrãri, se vor securiza cu ajutorulSTS-ului, se vor corecta de cãtre profesori sau în centre de corectare, pe unlaptop sau calculator de acasã, evident totul cu o securizare clarã. Niciunprofesor nu o sã ºtie cãrui elev îi corecteazã lucrarea. La final se vor intesectaîn bazele de date, aºa încât fiecare elev sã-ºi vadã nota. Nu facem altcevadecât sã reducem, pe de o parte, presiunea la care au fost supuºi foarte mulþiprofesori în timpul acestor examene, iar pe de altã parte încrederea în sistem,pentru cã nu se mai poate ca, prin plimbarea lucrãrilor dintr-un judeþ în altulsã se întâmple lucruri legate de securizare ºi evident o reducere clarã acosturilor, reducere pe care o vom putea folosi în altã parte”, a declarat Pop.

Totuºi, se vorbeºte cã o sã fie un program pilot, testându-se acest modnou de corectare în 10 judeþe, neºtiindu-se, încã, ºi care vor fi acelea. „Vompilota aceste nouãþi, în luna ianuarie la Evaluarea Naþionalã ºi în februarie-martie pentru Bacalaureat. Pilotarea se face în zece judeþe a acestei noi formede corectare care, repet, aduce un element de siguranþã în plus ºi reducereapresiunii pe profesorii care evalueazã”, a conchis ministrul Educaþiei, LiviuMarian Pop.

vacanþã în sãptãmâna 28 octombrie – 5 noiembrie 2017.Pentru clasele terminale din învãþãmântul liceal, anul ºcolarse încheie în data de 25 mai 2018, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 8 iunie 2018.

Despre programul naþional „ªcoala altfel” se precizeazãcã acesta are o duratã de 5 zile consecutive lucrãtoare întimpul anului ºcolar ºi poate fi derulat în perioada 2octombrie 2017 - 31 mai 2018 pe baza unei planificãri cerãmâne la decizia ºcolilor. Desfãºurarea programului „ªcoalaaltfel” nu coincide cu perioada alocatã susþinerii tezelorsemestriale, care vor avea loc, de regulã, la finalulsemestrelor, dupã parcurgerea programei ºcolare cu celpuþin trei sãptãmâni înainte de finalul semestrului.

Mihail Marinescu

ªcoala începe mai devreme!

George-Valentin Datcu, de la C.N. „MihaiViteazul” Ploieºti, bronz la Olimpiada

Internaþionalã de ªtiinþe ale Pãmântului

Mihail Marinescu

Din tranziþie în tranziþie!

Mihail Marinescu

Ministrul Educaþiei vorbeºtedespre schimbãri radicale în

privinþa examenelor, cu probesusþinute în timpul semestrului

doi ºi cu lucrãri corectatede profesori de acasã!

DOMNIÞACCCCCAPITAPITAPITAPITAPITOLOLOLOLOLUL 12UL 12UL 12UL 12UL 1244444

T E R A S AT E R A S AT E R A S AT E R A S AT E R A S A

culturãwww.informatiaprahovei.ro6 6 - 12 septembrie 2017

Monsieur Jaques Thibaud seprãpãdeºte dupã cucoanele invitatela Institutul Francez, sã încânte cuprezenþele lor recepþia aranjatã înonoarea ilustrului violonist galic.Nelipsitã din lumea mondenã ºi amelomanilor, Irina Procopiu cautãsã-i prindã privirea; o simplã întâlnirea retinelor, plãnuise fosta doamnãde onoare a reginei Maria, ocazionaplãcerea acestuia de a-i face semnsã se apropie. Celebra fotografie întrio-ul clasic Fritz Kreisler-GeorgeEnescu-Jaques Thibaud, apãrutãrepetat în jurnalele bucureºtene,stârnise o pasiune încã ascunsã, însimþurile Irinei, precum ºi-n inimaoaspetelui din Hexagon. Pasaj sen-timental insurmontabil, în fervorilehigh-life-ului de pe SplaiulDâmboviþei.

Era ajunul zilei Sfinþilor Constan-tin ºi Elena, o zi de luni – 19 mai,pentru mademoiselle Irina una altfeldecât celelalte. Întrucât joia trecutãîl urmãrise pe maestrul de pe Sena,cu întreaga ei fiinþã, pãtrunsã, pe lamijlocul recitalului, de un fior puter-nic, care parcã o împingea spre fai-mosul violonist – iluzie opticã, frâna-tã cu ceva între jenã ºi umilinþã. („Egenul de bãrbat care mi-ar fi plãcut!”,roºise ea, atentã sã nu i se observeasta pe chip, „Cum sã-i spun cã suntvãduvã?”, se afundã în propria con-ºtiinþã, amintindu-ºi cã e de ani mulþibunicã...). Conu Enescu fusesereþinut de treburile pentru dânsulo rãspundere musai de onorat, camembru al comisiei de examinarea candidaþilor la clasa de compoziþiea Conservatorului Naþional din Paris!I-ar fi mijlocit tete-a-tete-ul cu Jaques,prietenia lor era de mult o istorie înviaþa muzicalã europeanã.

Glumele lui Jaques, presãratecu bancuri traduse în româneºtede o doamnã – Erard – care tot dã-dea ochii peste cap, irizaþi de o sim-patie vizibilã pentru musafirulInstitutului, încântarã mai cu seamãpe-aceia care „au „ras într-o clipitã”bufetul”, notase Procopia în jurnalulsãu, la un moment dat Thibaudfiind nevoit sã se scuze cã nu lepoate cânta, neavând vioara cu el,însã ceru onoratului Institut sã in-vite gratis, in corpore, elegantaasistenþã a Evelor, la concertul sãudin seara zilei urmãtoare.

„Maruca m-ar fi scos din im-pas!”, îºi zise Irina Procopiu, imagi-nându-ºi-o lângã Pynx al ei, acolo –în modestul apartament din Rue deClichy 26. Printr-o întorsãturã acapului sãu impozant, Thibaud îiaminti de arhitectul Grigore Ionescu– originar din Floreºtii Prahovei,inima Regatului, nãscut peste drumde palatul Alicei, urmaºa MarucãiCantacuzino-Enescu. Conveniserãsã petreacã douã ore de muzicã,acasã la ea, arhitectul fiind pasionatde pian, fãrã a i se dedica musai,ocupat cu prepararea ºi predareacursurilor despre Vitruviu, la „IonMincu”.

- Domnule arhitect, v-aþi îndrã-gostit de vreo femeie pânã acum?

Acesta o privi intens, exami-nându-i chipul cam trecut, luminattotuºi de o vervã cãreia musafirulpresimþi cã o derutã seacã îl inhibã,

îi amuþeºte glasul. Insurãtoarea îidãduse târcoale în tinereþe – epocaplinã de excursii ºi cercetãri ºtiinþificeasupra monumentelor antice aleRomei ºi-ale Atenei, epocã sal-vatoare, din acest punct de vedere,peste care mãritiºul sorei lui, Lu-creþia, cu poetul Geo Dumitrescu, îifusese un fel de ghid al vieþii casnice;statutul de soþi sugera înþelepciuneaþãranului român: „Cãsãtoria e jugulîn care bãrbatul ºi femeia trag câttrãiesc, la carul vieþii!”.

- Ce sã vã rãspund, distinsãdoamnã! M-am ferit de obligaþiaasta. Viaþa mea aparþine ºtiinþei cumiez artistic, care e Arhitectura!Civilizaþia, dacã îmi îngãduiþi o micãflatare, a lãsat, prin opere arhitec-turale, chipuri ºi statui de femei deo frumuseþe divinã precum sunt celedin arta monumentalã elenã... Celpuþin cu acestea, peiorativ vorbind,am acceptat sã mã cãsãtoresc perând, în mãsura în care, lãsându-se cercetate, am obþinut din partealor, diferit, însuºirile ºi poziþiile lor însocietatea de-atunci...! Pot sã adaugcã stau de vorbã cu o descendentãa lor?

Mâinile pianistei atingeau cuvârfurile degetelor clapele albe,legând game în trepte ascendente,pe care le traversa înapoi, ascultândjumãtate atentã, divagaþia „elevului”sãu. „Înseamnã cã am întâlnit-o pesorã-sa, într-un antract la Atheneu,când dirija maestrul Silvestri Sim-fonia a III-a a lui Pynx!”, se liniºti Irina,schiþând un fragment dintr-unChopin necunoscut de arhitect.

- Mã rog... Mulþumesc pentrupostura în care mã situaþi... (vru easã spunã, în clipa urmãtoare, sigurãcã domnul sesizeazã nepotrivireaîntre „posturã” ºi „situaþie”, dar sepierdu imediat. „Ce-ar fi sã-l invit sã-mi cânte ceva...?”, socoti ea osalvare a impasului).

- Puneaþi tot zelul în reuºitelereginei Maria, doamnã Procopiu,vãd cã animaþi cu succes viaþa mu-zicalã... Aceea a soþilor Enescu, maicu seamã... Mã gândesc la serateleguvernate de soþia maestrului...!

- Aþi fost vreodatã în spilcuitasocietate pe care „prinþesa molda-vã” o adunã în palatul moºtenit dela vajnicul Casanova care s-a crezutMihai Cantacuzino, toatã viaþa lui?Dar în saloanele Luminiºului, cãdoar sunteþi în breasla coleguluidumneavoastrã, domnul arhitectDudescu, acela care i-a înãlþarcastelul de pe Cumpãtu... Floreºtiisunt aproape de Sinaia!

Vreme în schimbare – avea sãscrie cineva, peste anii strãbãturþisinuos, nesigur, aducãtorii comu-nismului impus de Stalin (mustãcindde cealaltã parte a mesei din salapalatului Yaltei), o schimbare presim-þitã de Procopia ºi de viitorul acade-mician Ionescu. Câteva mãsuri dinNocturna în Fa diez, rãsãpândi me-lancolia propice liniºtei în care femeiaºi bãrbatul – singuri în toatã locuin-þa, ieºirã pe terasa într-o liniºte mo-nasticã, sã guste cafelele aduse deservitoarea plãtitã cu ziua. Bucu-reºtiul vuia singur, strãin de ei...

Serghie Bucur

Acum ºase ani, editura ploieºteanã Karta-Graphic atipãrit volumul intitluat „România Mare, Puterea Politicã”,semnat de distinºii istorici Eugen ºi Iulia Stãnescuîmpreunã cu Gavriil Preda. „Am ales din toatã istoriaromânilor – imensã jertfã pentru unitatea etnicã, teritorialã,spiritualã, economicã etc – perioada interbelicã, aceea aROMÂNIEI MARI, ce a adus cu sine bucuria care inundãîn 1918 toate sufletele româneºti din spaþiul lor geograficde existenþã naþionalã, cu toate cã, în acel moment,românii o trãiau mai mult sufleteºte decât material, avândîn vedere cât de dezatruoase fuseserã urmãrile rãzboiuluiºi cât de dificil era procesul de reconstrucþie. Deºi, apropiatîn timp, dar relativ îndepãrtat la scarã umanã, acest timpistoric interbelic este încã, din pãcate, þinta unorconfruntãri politice, înainte de a fi temã de strictã ºiobiectivã cercetare istoricã. Tocmai de aceea subiectulpe care încercãm sã îl abordãm – GUVERNELEROMÂNIEI MARI – (fazele ministeriale, componenþã ºiremanieri guvernamentale, legislaþia reprezentativã emisãde acestea, succesiunea guvernamentalã, mult discutatelealegeri parlamentare, precum ºi celelalte tratate ºi actede politicã externã înfãptuite de aceste guverne) se doreºteo sintezã, o micã enciclopedie obiectivã în limita posibilãdocumentarã, liberã de orice partizanat, Dar mai ales nuvizãm prin aceastã lucrare nici o interpretare a istoriei, cimai mult o inventariere onestã a faptului istoric, aºa cuma fost consemnat în documentele vremii”, ne edificã autoriiîn „Argumentul” cu care deschid lucrarea – aflatã laediþia a III-a. Tipãritã excelent, cartea – de 313 pagini –este construitã pe trei compartimente numite pãrþi, carese citeºte cu sufletul la gurã, cu pasiune, caracterul eiºtiinþific, fãrã a o face rigidã, antrenând neaºteptat deplãcut lectura (am citit-o în patru ore, cu sublinieri!). „ParteaI – Alegeri”, desfãºoarã, pe 75 de pagini, o problematicãsenzaþionalã, dacã trecem prin epoci de ardentã fervoareelectoralã, precum „Noiembrie 1919, Triumful partiduluiÞãrãnesc”, „Mai-iunie 1920, Reculul liberalilor ºi alconservatorilor”, „Martie 1922, Reviriment liberal”,„Decembrie 1928, Þãrãniºtii la putere”, „Arbitraj regal înviaþa politicã”. Stilul dinamic reportericesc induce vioiciunetextului: „Abilitãþi carliste ºi regrupãri politice”, „Sintezaconfruntãrilor ºi scrutinurilor electorale”. Intensitatealecturii creºte pe parcursul „Pãrþii a II-a, Legiuiri”, 165 depagini, pe „Ministere ºi Guverne” ºi „Reprezentative”,dintre care: cele „Prezentate Senatului între 1919 ºi1940”, idem „Adunãrii Deputaþilor în primii 10 ani legislativi,dupã Primul Rãzboi Mondial”, „Trecerea” legilor la sfârºitulsesiunilor”, „Parlamentul – expresie a guvernului” etc.„Partea a III-a – Anexe” circa 128 de pagini, constituiesubstanþa statisticã a lucrãrii, substanþã de o valoaredocumentarã peremptorie, exprimatã prin grafice:„Suprafaþa totalã a þãrii ºi repartiþia terenului”, „Evoluþianumericã a populaþiei României (1930-1936)”, „Producþiade argint ºi aur a României (1921-1936)”, „Producþia de

cereale (1911-1944)”, „Producþia de þiþei (1921-1940)”,„Producþia de gaz natural (1921-1940)”, „România cunumãrul oraºelor ºi satelor pe provincii”, „Populaþia munici-piilor (în mii locuitori)”. Bibliografia – pe trei pagini întinsã– cuprinde 16 „Lucrãri generale”, din care menþionãm:„Ion Scurtu, Viaþa politicã din România (1918-1944),Albatros, 1982”, „Costin C. Kiriþescu, Sistemul bãnesc alleului ºi precursorii lui, vol. II, 1967”, „Lumea ilustratã”,calendar 1922, I. S Hertz”, „Emigrarea populaþiei evreieºtidin România în anii 1940-1944, Culegere de documente,Silex, 1993”. „Enciclopedia partidelor politice din România(1862-1994)”; 43 „Lucrãri speciale”, enumerate selectiv:„I. Agrigoroaiei, România interbelicã, vol. I-II, Iaºi, 2001”.„Ion I.C.Brãtianu, Cuvintele unui mare român, 1914-1927,Ramuri, Craiova”. Al. Vaida-Voievod, Problema frontierelorromâneºti, conferinþã din 3 februarie 1924, Cultura Naþio-nalã”, „Sever Stoica, Iuliu Maniu, Cluj, 1932”, „NicolaeIorga, Doctrina naþionalistã, conferinþã din 10 decembrie1922, Cultura Naþionalã” ºi „O viaþã de om aºa cum afost, Minerva, 1976”, „Octavian Goga, România aromânilor, conferinþã Camera deputaþilor, 5 ºi 9 decembrie1935”, „Ion Gigurtu, Dezvoltarea industriei în România,Ramuri, 1916, Craiova”, „Petre Þurlea, Ion Antonescuîntre extrema dreaptã ºi extrema stângã, Semne 2003".

Spuneam cã am citit aceastã carte plinã de patosistoric în patru ceasuri ºi, de la o pagina la alta, am subliniatdate ºi evenimente dintre cele mai rezonante pentrumeleagurile prahovene. Presupun cã veþi zãbovi asupracâtorva.

Un Cantacuzino, George, „preºedintele Partidului„Totul pentru Þarã” sau Garda de Fier, în 1934; Teren le-gislativ favorabil edificãrii „Primei fabrici de cauciuc(uri)din sud-estul Europei”, Banloc-Goodrich, la Floreºti, înperioada 1937-1939, pe baza Legii încurajãrii industriilornaþionale, revigoratã la 21 aprilie 1933; 18 aprilie 1931,Nicolae Iorga este numit prim-ministru al guvernului, laSãnãtate, Muncã ºi Ocrotire socialã ministru fiind dr. IonCantacuzino, savantul cãruia generaþiile îi datoreazãserurile apãrãtoare de maladii; 10 ianuarie 1933, NicolaeTitulescu preia, pentru doi ani – de faimã a României laONU – ministeriatul la Externe; 11 februarie 1938, înguvernul primului ministru patriarh Miron Cristea debu-teazã ca ministru – al Armatei – generalul Ion Antonescu.În politica vremii au intrat ºi câþiva oameni de Culturã aiRomâniei interbelice, precum poetul Octavian Goga, scriito-rul Ion Marin Sadoveanu ºi publicistul Nichifor Crainic.

Cu elevat spirit istoric ºi enciclopedic, volumul„România Mare. Puterea politicã” semnat de d-na IuliaStãnescu ºi d-nii Eugen Stãnescu ºi Gavriil Preda estereprezentativ pentru orizontul ºtiinþific laborios, responasbilºi patriotic încetãþenit în existenþa Societãþii de ªtiinþeIstorice prahovene, oferit cu profesionalism elevilor,studenþilor ºi acelora interesaþi / pasionaþi de IstoriaRomâniei.

CarCarCarCarCartttttea de Isea de Isea de Isea de Isea de Istttttorieorieorieorieorie

ROMÂNIA MARE, PUTEREA POLITICÃ

Serghie Bucur

sãnãtate6 - 12 septembrie 2017

www.informatiaprahovei.ro 7

Dr. Ovidiu Peneº, medic primar,doctor în ºtiinþe medicale ºi fondatoral primei clinici de întinerire medicalãdin România, ne spune care sunt ulti-mele tratamentele care întineresc în-tregul organism, nu doar la suprafaþã.

În România, domeniul Age Mana-gement este unul nou, însã dr. OvidiuPeneº sperã cã românii sã ajungã înviitorul apropiat sã arate chiar maitineri decât vârsta din buletin:“Desigur cã românii au început sã sepreocupe în ultimii ani de bunul lorcel mai de preþ care nu e reprezentatde maºini, poºete sau haine de brand,ci de sãnãtatea ºi tinereþea lor. Pentrucã americanii au cea mai vastãexperienþã, au luat aceastã bogãþieinformaþionalã ºi au adus-o în aria deacces a românilor, a acelor românicare vor sã îºi ia soarta în mâini ºi,beneficind de cele mai noi cuceririale ºtiinþei medicale modern, sã nuaºtepte resemnaþi bãtrâneþea, boalaºi moartea, ci sã îºi optimizeze viaþa”,a declarat dr. Ovidiu Peneº.

Doctorul Zilei: Care suntDoctorul Zilei: Care suntDoctorul Zilei: Care suntDoctorul Zilei: Care suntDoctorul Zilei: Care suntnoutãþile în materie de întine-noutãþile în materie de întine-noutãþile în materie de întine-noutãþile în materie de întine-noutãþile în materie de întine-rire?rire?rire?rire?rire?

DrDrDrDrDr. Ovidiu P. Ovidiu P. Ovidiu P. Ovidiu P. Ovidiu Peneº:eneº:eneº:eneº:eneº: Terapiile mo-derne cu antioxidanþi ºi substanþenaturale de stimulare a mecanismelorde apãrare celularã ºi detoxifiere, noi-le descoperiri în domeniul cercetãriiteleomerilor ºi tratamentelor de opti-mizare a lungimii acestora (teleomeriisunt zone ale codului genetic de acãror lungime depinde cât mai avemde trãit), dar ºi alte aplicaþii ale ge-neticii care ne permit sã aflãm cumulþi ani înainte cãtre ce se îndreaptãdin punct de vedere medical un pa-cient ºi ce trebuie sã facem naturalca sã stopãm apariþia acelor boli. Oaltã metodã anti-îmbãtrânire este te-rapia de reîntinerire prin reechilibra-rea naturalã a sistemului neuroendo-crin care odatã cu vârsta se degra-deazã funcþional, plasându-ne în zo-

ne de risc pentru boalã ºi îmbãtrânire.DZ: Puteþi sã-mi daþi maiDZ: Puteþi sã-mi daþi maiDZ: Puteþi sã-mi daþi maiDZ: Puteþi sã-mi daþi maiDZ: Puteþi sã-mi daþi mai

multe detalii despre terapia demulte detalii despre terapia demulte detalii despre terapia demulte detalii despre terapia demulte detalii despre terapia dereîntinerire prin reechilibrareareîntinerire prin reechilibrareareîntinerire prin reechilibrareareîntinerire prin reechilibrareareîntinerire prin reechilibrareanaturalã a sistemului neuroen-naturalã a sistemului neuroen-naturalã a sistemului neuroen-naturalã a sistemului neuroen-naturalã a sistemului neuroen-docrin? În ce constã aceastãdocrin? În ce constã aceastãdocrin? În ce constã aceastãdocrin? În ce constã aceastãdocrin? În ce constã aceastãterapie, mai exact?terapie, mai exact?terapie, mai exact?terapie, mai exact?terapie, mai exact?

DrDrDrDrDr. Ovidiu P. Ovidiu P. Ovidiu P. Ovidiu P. Ovidiu Peneº:eneº:eneº:eneº:eneº: Nivelurilesanguine ale multor hormoni atingvârful în timpul adolescenþei ºi în jurulvârstei de douãzeci de ani, apoi scadgradual pe tot parcursul vieþii. De-ficienþele hormonale apar astfel maitârziu începând cu vârsta de 40 deani. Odatã cu trecerea timpului,corpul devine incapabil sã menþinãhormonii necesari la anumite niveluri,producând alþi hormoni în exces. Noi-le rapoarte inter-hormonale nemai-fiind optime, încep sã influenþezeapariþia simptomelor pe care noi lepercepem ca fenomene fireºti aleprocesului de îmbãtrânire. Trata-mentul este conceput în asa fel încâtdumneavoastrã sã atingeþi nivelurifiziologice de hormoni în generalasociate cu cele ale unei persoane învârstã de 20-35 ani, rezultateleanalizelor de sânge fiind în concentra-þiile „normale” pentru acest intervalde vârstã. Aceastã terapie poate ajutaîn prevenirea, reducerea sau con-trolul bolilor fizice ºi disfuncþiilor aso-ciate cu declinul hormonal. Scopulfinal este restabilirea unui echilibruhormonal asemenea celui din adoles-cenþã. Scopul nostru nu este de a fa-ce o substituþie totalã, ci mai degrabãde a încuraja organismul sã producãhormonii pe cont propriu. Aducemprin tratament materie primã (mine-rale, vitamine, nutrienþi), o anumitãsuccesiune a compoziþiei meselor, unanumit timing, o anumitã prescipþiede sport orientat personalizat pentrua crea un cadru optim secreþiei natu-rale a hormonilor regenerativi. Astfel,primul pas îl constituie stimulareaorganismului în scopul producerii

hormonilor apoi dacã în urma testãriiaprofundate, nivelurile obþinute nusunt satisfãcãtoare – sã completãmcu hormoni bioidentici (identici cu ceiproduºi de organismul nostru).

DZ: Am auzit o teorie potrivitDZ: Am auzit o teorie potrivitDZ: Am auzit o teorie potrivitDZ: Am auzit o teorie potrivitDZ: Am auzit o teorie potrivitcãreia, durata de viaþã a fie-cãreia, durata de viaþã a fie-cãreia, durata de viaþã a fie-cãreia, durata de viaþã a fie-cãreia, durata de viaþã a fie-cãrui individ este programatãcãrui individ este programatãcãrui individ este programatãcãrui individ este programatãcãrui individ este programatãgenetic ºi omul poate prelucragenetic ºi omul poate prelucragenetic ºi omul poate prelucragenetic ºi omul poate prelucragenetic ºi omul poate prelucraun numãr fix de calorii de-a lun-un numãr fix de calorii de-a lun-un numãr fix de calorii de-a lun-un numãr fix de calorii de-a lun-un numãr fix de calorii de-a lun-gul vieþii. Cu cât ne consumãmgul vieþii. Cu cât ne consumãmgul vieþii. Cu cât ne consumãmgul vieþii. Cu cât ne consumãmgul vieþii. Cu cât ne consumãmmai repede caloriile, cu atâtmai repede caloriile, cu atâtmai repede caloriile, cu atâtmai repede caloriile, cu atâtmai repede caloriile, cu atâtmurim mai repede. Cum co-murim mai repede. Cum co-murim mai repede. Cum co-murim mai repede. Cum co-murim mai repede. Cum co-mentaþi?mentaþi?mentaþi?mentaþi?mentaþi?

DrDrDrDrDr. Ovidiu P. Ovidiu P. Ovidiu P. Ovidiu P. Ovidiu Peneº:eneº:eneº:eneº:eneº: Programatãgenetic? Atunci dacã bunica atinge100 de ani, eu pot face orice ºi voitrãi la fel? Din fericire, nu! De ce spundin fericire? Pentru cã ºi dacã buniculmoare la 60 înseamnã cã eu îmi potlua soarta în mâini ºi sã mã comportîn aºa fel încât sã îmi duc la maxi-mum propiul potenþial vital. Studiilemedicale au relevat cã informaþiapurtatã în gene influenþeazã cu maxi-mum 30% durata vieþii ºi cã princi-palul factor de care depinde cât trãimeste lifestyle-ul. Existã un anumit seg-ment din codul genetic care spunecând trebuie sã moarã celula, acestsegment este foarte lung la nou-nãs-cut ºi scade de-a lungul vieþii urmândca atunci când se scurteazã sub unanumit nivel critic viaþa sã înceteze.Pânã ºi viteza cu care se scurteazãaceste zone este determinatã demodul de viaþã, iar medicina avansatãpersonalizatã poate evalua, mãsuraºi acþiona prin metode specifice ex-act în acest loc crescând speranþade viaþã. Aºa numiþii teleomeri a cãrorlungime o putem mãsura la Clinicade Age Management pentru a aflacât de aproape este pacientul demoarte ºi care sunt diferenþele dintrevârsta biologicã ºi cea cronologicã.Folosim terapii specifice, inclusiv tera-pii care acþioneazã pe enzimele carereclãdesc aceºti teleomeri (teleome-

razele) ºi astfel reversa declinul.Caloriile pentru a fi consumate

intrã în mitocondrii (în interiorulcelulei) unde în prezenþa oxigenuluisunt transformate în energia de careavem nevoie, numai cã oxigenul cucat este mai mult cu atât mai mareeste stressul oxidativ împlicat în ge-neza îmbãrânirii. Desigur, restricþio-nând caloriile, scazi acest stres oxi-dativ, dar ºi energia eliberatã. Soluþiaterapeuticã “smart” este de a optimizautilizarea oxigenului la nivel mitocon-drial, având aceeasi energie totodatãfolosind terapii de protecþie ºi rege-nerare împotriva atacului oxidant.Deci nu este un numãr prestabilit decalorii, ci este vorba de un raport co-rect între mecanismele care oxideazãºi cele antioxidante. Un rol importantîl joacã aici ºi detoxifierea celularã.

„Reþetã” a tinereþiifãrã bãtrâneþe

Stilul de viaþã este cel care stabi-leºte cât de mult trãieºti, dar ºi calita-tea acestei vieþi lungi, pentru cã bã-trâneþea nu este un diagnostic, ci uncumul de afecþiuni, dezechilibre ºidisfuncþii acumulate ºi neglijate de-alungul timpului apãrute prin interac-þiuni nepotrivite cu mediul (stres oxi-dativ, toxice, excese).

Tocmai de aceea, populaþia caretrãieºte pe o micã insulã de pe coastaJaponiei, Okinawa, a atras atenþiaMinisterului Sãnãtãþii japonez, dar ºi

Institutului Naþional de Sãnãtate dinStatele Unite încã din 1976. Cercetã-torii au pus cap la cap informaþiile ºiau constatat care erau elementelecomune ale celor care trãiau peste100 de ani, se simþeau bine ºi erauproductivi:

• exerciþiile fizice ºi cele mentale;• dieta sãracã în sare, bogatã în

fibre ºi antioxidanþi, vegetale ºi fructe;• soia nemodificatã genetic ºi

fermentatã minimum 60 de gramepe zi;

• niciodatã nu mâncau în excesavând o practicã numitã “hara hachibu”, mâncau cât sã ocupe doar 80%din capacitatea stomacului ºi nicioda-tã nu depãºeau 1800 calorii/zi;

• dieta bogatã în vitamina E na-turalã îi protejeazã de neurodegene-rescenþã, demenþã ºi senilitate;

•self esteem ridicat, fiecareindivid fiind conºtient de valoareapersonalã ºi stimulat de organizareasocialã a insulei în acest sens.

„De altfel, cercetãtorii au observatcã în cazul indivizilor care s-au mutatîn alte zone ºi au împrumutat obiceiu-rile proaste de lifestyle ale aºa ziseilumi civilizate, durata de viaþã s-ascurtat la jumãtate ºi la urmãtoareageneraþie a crescut mortalitatea prinboli cardiovasculare”, conchide spe-cialistul. Morala: fã-þi teste inclusivgenetice sã vezi cine eºti în unicitateata ºi ce ai de fãcut ca sã traieºti ºi sãarãþi ca în anii tãi cei mai buni, estesfatul de încheiere al medicului spe-cializat în Age Management.

Reþeta longevitãþii de la un specialist în întinerire medicalã:

„Bãtrâneþea nu este un diagnostic,ci un cumul de afecþiuni, neglijate”

O infecþie cu transmitere sexualã, numitã tricho-moniazã, ar putea favoriza apariþia cancerului de prostatã:cercetãtorii de la Universitatea California au descoperit cãagentul patogen al bolii, un parazit numit Trichomonasvaginalis, stimuleazã creºterea celulelor tumorale specificecancerului de prostatã, la celulele cultivate în laborator,scrie revista Doctorul Zilei.

E nevoie de cercetãri mai aprofundate pentru a con-firma aceastã legãturã, spun autorii studiului, deoarececercetãrile au fost realizate pe culturi de celule. Tricho-moniaza este o boalã cu transmitere sexualã (BTS) non-viralã, ce afecteazã aproximativ 275 de milioane de oamenidin întreaga lume.

Mulþi dintre aceºtia nu prezintã niciun fel de simptome;la alþii, infecþia se manifestã prin inflamaþii ºi mâncãrimi lanivelul vaginului, precum ºi modificarea secreþiei vaginale,la femei, respectiv iritaþii ºi mâncãrimi la nivleul penisului,dureri în timpul urinãrii ºi o secreþie albicioasã, la bãrbaþi.

Studiul realizat la Universitatea California a arãtat cãTrichomonas vaginalis secretã o proteinã care produce

La nivel mondial, 6 milioane de decese sunt atribuite AVC în fiecare an. ÎnRomânia, un numãr de aproximativ 60.000 persoane suferã anual un AVC, iarpeste 54.000 mor din cauza acestei boli, scrie revista Doctorul Zilei.

Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când unul dintre vasele desânge care irigã creierul se sparge (AVC hemoragic) sau este blocat de un cheagsangvin (AVC ischemic). În timpul unui AVC, celulele nervoase din apropiere suferãdin cauza lipsei oxigenului ºi a nutrienþilor, ceea ce poate duce la dizabilitãþipermanente. “AVC este o expresie a ceea ce numim boalã vascularã, în general. Cucât îmbãtrânim, cu atât vasele noastre de sânge suferã, adicã se încarcã cu grãsimiºi devin mai rigide ºi uneori se pot ºi astupa progresiv. Asta se întâmplã la niveluldiferitelor vase care pot iriga diferite organe. AVC este suferinþa creierului generatãde degenerescenþa vaselor cerebrale, care irigã creierul. Boala cerebro-vascularãpoate sã se manifeste în diverse moduri. O situaþie este atunci când un cheag desânge se formeazã la nivelul unui vas de sânge ºi duce la un AVC ischemic, iarcelaaltã situaþie este când un asemenea vas care a devenit rigid ºi care e supuspresiunii, se rupe ºi asta duce la AVC hemoragic”, a explicat prof. dr. Bogdan OvidiuPopescu, neurolog, în cadrul unuia dintre interviurile LiveDoc.

Þesuturile cerebrale sunt foarte sensibile la privarea de glucozã, nutrienþi, oixgen.Timpul în care sunt distruse e foarte scurt, de aceea e necesar sã recunoºtisimptomele accidentului vascular cerebral ºi sã ajungi cât mai repede la spital.

Paginã coordonatã de Daniel Lazãr

inflamaþie ºi stimuleazã proliferarea ºi comportamentulinvaziv al celulelor tumorale, canceroase ºi benigne, dintumorile prostatice.

Un studiu realuzat în 2006 la Universitatea Wash-ington arãtase cã bãrbaþii infectaþi cu Trichomonas auºanse cu 40% mai mari de a face cancer de prostatã;rezultatele au fost considerate preliminare ºi încã necon-cludente, sugerând doar o asociere între cele douãboli. Un alt studiu realizat la Universitatea Harvard a dusla descoperirea unei corelaþii asemãnãtoare, în vremece alte studii nu au gãsit asocieri între cele douã boli.

Noul studiu, publicat în Proceedings of the NationalAcademy of Sciences, sugereazã acum cã infecþia cuTrichomonas i-ar putea face pe bãrbaþi mai vulnerabilila cancerul de prostatã. Pentru moment, specialiºtii dindomeniu afirmã cã e posibil ca ºi alþi factori ce þin destilul de viaþã sã fie implicaþi în acest asocieri ºi cã suntnecesare mai multe cercetãri pentru a stabili o corelaþieclarã între infecþia cu Trichomonas vaginalis ºi risculcancerului de prostatã.

Avertizarea experþilor: sexul neprotejatpoate cauza cancer de prostatã

Simptomele care te avertizeazãcã urmeazã sã suferi un accidentvascular cerebral. Nu le ignora!

TVR 1TVR 1TVR 1TVR 1TVR 107:00 Telejurnal Matinal;09:45 Teleshopping;10:00 Perfect imperfect I;11:45 Teleshoppig;12:00 Eu, consumatorul;

12:30 Teleshopping;13:00 Aici, acum - ªtiri;14:00 Telejurnal;15:00 Convieþuiri I (live);16:00 ªtiri;16:05 Convieþuiri II (live);17:00 Telejurnal;17:30 Secrete de rãzboi;18:30 Pulsul zilei;20:00 Telejurnal;21:00 România 9 - I;22:30 Banii tãi;23:00 Ora de ºtiri;23:55 Vorbeºte correct!;00:00 Ediþie specialã;01:30 Zon@ IT (r);02:00 Telejurnal (r);02:50 Pulsul zilei (r);04:10 Eu, consumatorul (r).

TVR 2TVR 2TVR 2TVR 2TVR 207:00 Documentar 360 de grade;08:00 Recitaluri la Cerbul de Aur (r);09:00 „Destinul prinþesei Ok-Nyeo” (s);10:10 Piersic Show;11:00 Locuri, oameni ºi comori;

11:50 Documentar 360 de grade;12:50 Poate nu ºtiai;13:00 Telejurnal;13:40 Cultura minoritãþilor;14:10 Femei de 10, bãrbaþi de 10;15:40 5 minute de istorie;16:40 “Un august în flãcãri” (f);16:40 Destine ca-n filme;;17:40 “Destinul prinþesei Ok-Nyeo” (s);18:50 E vremea ta!19:00 Telejurnal;20:00 D’ale lu’ Miticã;21:10 “Necazuri cu Harry” (f);23:00 „CSI – Crime ºi investigaþii” (s);23:50 Recitaluri la Cerbul de Aur;00:50 Piersic Show (r);01:40 Pescar hoinar (r);02:10 Femei de 10, bãrbaþi de 10 (r);03:20 Poate nu ºtiai;03:30 Telejurnal;04:30 D’ale lu’ Miticã (r);05:20 5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu.

PRO TVPRO TVPRO TVPRO TVPRO TV07:00 ªtirile ProTv (live);10:30 Vorbeºte lumea;13:00 ªtirile ProTv;14:00 Lecþii de viaþã;

15:00 La Mãruþã;17:00 ªtirile ProTV;18:00 Ce spun românii;19:00 ªtirile ProTv;20:30 „Las fierbinþi” (f);21:30 „Insula rãzbunãrii” (f);23:45 ªtirile ProTv;00:00 „Ai grijã ce iubeºti” (f);02:00 „Las fierbinþi” (r);03:00 Vorbeºte lumea (r);05:00 Ce spun românii (r).

Antena 1Antena 1Antena 1Antena 1Antena 106:00 Observator;08:00 ’Neaþa cu Rãzvan ºi Dani (live);11:10 2K1 cu Mirela Vaida;13:00 Observator;14:00 Nuntã cu scântei;

16:00 Observator;17:00 Gashka Mare;19:00 Observator (live);20:00 În puii mei;20:30 „Gorila Joe” (f);23:00 Xtra Night Show;01:00 Observator.

PRO CINEMAPRO CINEMAPRO CINEMAPRO CINEMAPRO CINEMA08:00 Ce spun românii (r);09:00 „La Bloc” (s);11:30 „Cocoon” (r);14:00 „Un sãrut adevãrat” (r);16:00 „La Bloc” (s);

18:15 „Sfârºitul aventurii” (f);20:30 „Bãrbaþi de onoare” (f);23:00 „44 minute” (f);00:45 „Bãrbaþi de onoare” (r);03:00 „Undeva, în lumea largã” (r);04:00 Cine A.M.

Discovery ScienceDiscovery ScienceDiscovery ScienceDiscovery ScienceDiscovery Science09:50 Cum se fabricã diverselucruri?;10:38 Secrete bine ascunse;

11:26 Regii construcþiilor;12:14 Vânãtorii de mituri;13:02 Cum se fabricã diverse lucruri?;13:50 Adevãrul despre extratereºtri;;14:38 Regii construcþiilor;15:26 Secrete bine ascunse;16:14 Vânãtorii de mituri;17:02 Adevãrul despre extratereºtri;;17:50 Regii construcþiilor;18:40 Vânãtorii de mituri;19:30 Asteroizi ºi lecþii de supravieþuire;20:20 Cum se fabricã diverse lucruri?;21:10 Adevãrul despre extratereºtri;;22:00 Asteroizi ºi lecþii de supravieþuire;22:50 Regii construcþiilor?;23:40 Vânãtorii de mituri;00:30 Cum se fabricã diverse lucruri?

TVR 1TVR 1TVR 1TVR 1TVR 107:00 1 Matinal;09:45 Teleshopping;10:00 Perfect Imperfect;11:45 Teleshopping;12:00 Banii tãi;

12:30 Teleshopping;13:00 Aici, acum - ªtiri;14:00 Telejurnal;15:00 Akzente I (live);17:00 Telejurnal;17:30 Lozul cel mare (live);18:00 MAI aproape de tine;18:30 Pulsul zilei;20:00 Telejurnal;20:50 Sport;21:00 Ediþie specialã;22:30 Starea naþiei23:30 Ora de ºtiri;00:25 Vorbeºte corect!00:30 România 9 (r);02:00 Telejurnal (r);02:23 Investiþi în România! (r);03:50 Ora regelui;04:40 Pulsul zilei (r).

TVR 2TVR 2TVR 2TVR 2TVR 207:00 Documentar 360 de grade (r);08:00 Recitaluri la Cerbul de Aur;09:00 “Destinul prinþesei Ok-Nyeo” (s);10:10 Piersic Show;11:00 Locuri, oameni, comori;

11:30 Teleshopping;11:50 Documentar 360 de grade;12:50 Poate nu ºtiai;13:00 Telejurnal (r);13:40 Cultura minoritãþilor;14:10 Femei de 10, bãrbaþi de 10;15:30 Poate nu ºtiai;15:40 D’ale lu’ Miticã;16:40 „Un august în flãcãri” (f);17:40 “Destinul prinþesei Ok-Nyeo” (s);18:50 E vremea ta!;19:00 Telejurnal TVR2;20:00 Studio Eurobasket 2017;20:35 Campionatul European de Baschet masculin2017;23:00 “CSI - crimã ºi investigaþii” (s);23:50 Recitaluri la Cerbul de Aur (r);00:40 Piersic Show (r);01:40 Cap Compas (r);02:10 Femei de 10, bãrbaþi de 10;03:20 Poate nu ºtiai.

PRO TVPRO TVPRO TVPRO TVPRO TV06:00 ªtirile ProTv;10:30 Vorbeºte lumea;13:00 ªtirile Pro Tv;14:00 Lecþii de viaþã;

15:00 La Mãruþã;17:00 ªtirile ProTv;18:00 Ce spun românii;19:00 ªtirile ProTV (live);20:30 „Las fierbinþi” (s);21:45 „Hot Pursuit: Urmãrire periculoasã” (f);23:30 ªtirile ProTv;23:45 „Praf ºi pulbere: Rãzbunarea” (f);01:30 „Las fierbinþi” (r);03:00 Vorbeºte lumea (r);05:00 Ce spun românii (r).

Antena 1Antena 1Antena 1Antena 1Antena 107:00 Observator;8:00 ’Neaþa cu Rãzvan ºi Dani;11:00 Prietenii de la 11;13:00 Observator;14:00 Nuntã cu scântei;

16:00 Observator;17:00 Acces direct;19:00 Observator (live);20:00 În puii mei;20:30 „Furios ºi iute 4: Piese originale”;22:30 Xtra Night Show;01:00 „Furios ºi iute 4: Piese originale” (r);03:00 Acces direct (r).06:00 Observator (r).

PRO CINEMAPRO CINEMAPRO CINEMAPRO CINEMAPRO CINEMA08:30 Ce spun românii (r);09:30 „La Bloc” (s);12:00 „Uºuraticul” (r);14:30 „Mary ºi Rhoda” (R);16:15 „La Bloc” (s);

18:30 „Ziua Recunoºtinþei în familie” (f);20:30 „Furioºi ºi iuþi” (f);22:30 „Furia de foc” (f);00:45 „Furioºi ºi iuþi” (r);02:45 „Undeva în lumea largã” (r);03:45 Cine A.M.

Discovery ScienceDiscovery ScienceDiscovery ScienceDiscovery ScienceDiscovery Science11:26 Ingineri în competiþie;12:14 Vânãtorii de mituri;13:02 Cum fse fabricã diverselucruri?;

13:50 Adevãrul despre extratereºtri;14:38 Regii construcþiilor;15:26 Asteroizi ºi lecþii de supravieþuire;16:14 Vânãtorii de mituri;17:02 Adevãrul despre extratereºtri;17:50 Ingineri în competiþie;18:40 Vânãtorii de mituri;19:30 Cm se fabricã mâncarea?;20:20 Cum se fabricã diverse lucruri?;21:10 Adevãrul despre extratereºtri.

TVR 1TVR 1TVR 1TVR 1TVR 107:00 1 Matinal;09:45 Teleshopping;10:00 Ediþie specialã;11:45 Teleshopping;12:00 Drum bun!;

12:30 Teleshopping;12:45 Discover România;13:00 Aici, acum;14:00 Telejurnal;15:00 Fãrã etichetã;16:00 ªtiri;16:05 EURO polis;17:00 Telejurnal;17:30 Cooltura;18:30 Pulsul zilei;20:00 Telejurnal;20:50 Sport;21:00 Lumea azi;21:30 La pas prin România;22:00 Descãlecaþi în Carpaþi;22:30 Programarea subliminalã – o legendã urbanã?23:30 Ora de ºtiri;00:25 Profesioniºtii, cu Eugenia Vodã;01:25 Politicã ºi delicateþuri;02:15 Programarea subliminalã – o legendã urbanã?

TVR 2TVR 2TVR 2TVR 2TVR 207:00 Documentar 360 de grade (r);08:00 Piersic Show;09:00 “Destinul prinþesei Ok-Nyeo” (r);10:10 Piersic Show;11:00 Locuitori, oameni ºi comori;

11:30 Teleshopping;11:50 Documentar 360 de grade;12:50 Poate nu ºtiai;13:00 Telejurnal TVR2;13:40 Cultura minoritãþilor;14:10 Femei de 10, bãrbaþi de 10;15:50 Ieri-Azi-Mâine;17:40 „Destinul prinþesei Ok-Nyeo”(s);18:50 E vremea ta!19:00 Telejurnal TVR 2;20:10 „Cãutãm neveste” (f);21:40 5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu;21:50 Poate nu ºtiai;22:00 Gala umorului;23:00 „C.S.I. - crime ºi investigaþii” (r);00:10 „Anotimpul victoriei” (r);02:00 „Cãutãm neveste!” (r);Ieri-Azi-Mâine (r);03:30 „CSI – crime ºi investigaþii” (r).

PRO TVPRO TVPRO TVPRO TVPRO TV06:00 ªtirile ProTv;10:30 Vorbeºte lumea;13:00 ªtirile ProTv;14:00 Lecþii de viaþã (r);

15:00 La Mãruþã;17:00 ªtirile ProTv;18:00 Ce spun românii;19:00 ªtirile Pro TV;20:30 Vocea României;23:15 “Australia” (f);02:15 Apropo TV (r);03:15 La Mãruþã (r);05:00 Lecþii de viaþã;06:00 Ce se întâmplã, doctore?

AntenaAntenaAntenaAntenaAntena07:00 Observator;08:00 ’Neaþa cu Rãzvan ºi Dani;11:00 Prietenii de la 11;13:00 Observator;14:00 Nuntã cu scântei;

16:00 Observator;17:00 Acces direct;19:00 Observator;20:00 X Factor;22:45 „Clinica” (f);00:45 ªerifi de România (r);03:15 Acces direct (r).

PRO CinemaPRO CinemaPRO CinemaPRO CinemaPRO Cinema08:30 Ce spun românii?09:30 „La Bloc” (s);12:00 „Sfârºitul aventurii” (r);14:15 „Prinþul Americii: Povestea lui JohnF. Kennedy Jr.” (f);

16:15 „La Bloc” (s);18:30 „Duminica, la Tiffany” (f);20:30 „Toba de rock” (f);22:45 „Petrecerea burlacilor” (f);01:00 „Bãrbaþi de onoare” (r);03:15 „Undeva, în lumea largã” (f);04:15 Cine A.M.

Discovery ScienceDiscovery ScienceDiscovery ScienceDiscovery ScienceDiscovery Science13:02 Cum se fabricã diverse lucruri?13:26 Cum se fabricã mâncarea?13:50 Adevãrul despre extratereºtri;

14:38 Ingineri în competiþie;15:26 Cum se fabricã mâncarea?;16:14 Vânãtorii de mituri;17:02 Adevãrul despre extratereºtri;;17:50 Ingineri în competiþie;18:40 Vânãtorii de mituri;19:30 Nerecomandar celor slabi de inimã;20:20 Cum se fbricã diverse lucruri?;21:10 NASA, cazuri neelucidate;22:00 Nerecomandat celor slabi de inimã;22:50 Ingineri în competiþie;23:40 Vânãtorii de mituri!;01:20 Nerecomandat celor slabi de inimã;02:10 NASA, cazuri neelucidate;03:00 Ingineri în competiþie.

TVR1TVR1TVR1TVR1TVR107:00 Vreau sã fiu sãnãtos!(r);08:00 Direcþia: Sud-Vest08:30 Descãlecaþi în Carpaþi (r);09:00 Oameni ca noi;09:30 MAI aproape de tine (r);

10:00 Zon@IT;10:30 Izolaþi în România;11:00 Cooltura (r);12:10 Festivalul internaþional de folclor „Cântecelemunþilor” de la Sibiu - I;14:00 Telejurn