Plantele ca Arome Şi Leacuri

8/9/2019 Plantele ca Arome i Leacuri

1/23

Plantele - arome i leacuri

Natura i pune la dispozi ie tot ce are mai bun din plantele sale, din copacii si, din

frunzele sale, din rdcinile, seminele, mldiele i mugurii si. Dac aceste daruri suntcombinate i preparate cu tiin i responsabilitate de ctre gospodine, ele vor da att un plus de savoare bucatelor alese pentru mesele de srbtoare ct i un a utor la sntateatrupului, a minii i a sufletului.

Toata lumea se minuneaza de eficienta tratamentelor naturale orientale, capabile savindece spectaculos fel de fel de boli. Daca terapiile chinezesti sunt recunoscute oficialin toata lumea si aplicate in spitale de catre medicii alopati, de ce n-am avea increderesi in cele indiene, vechi de 4000 de ani, despre care se spune ca au parvenit oamenilor

direct de la zei? Ayurveda, una dintre cele mai vechi terapii din lume, se vadeste a fi oexcelenta metoda de tratament, care se adreseaza deopotriva corpului, mintii sispiritului. Daca va chinuie vreo problema mai usoara, incercati unul dintre remediilede mai os, recomandate de literatura ayurvedica indiana. !icul nostru indreptar s-alimitat la plantele aromatice autohtone si la cele care se "asesc in comert. #a va fie deleac$

%usuiocul &'cium sanctum(

)arti medicinale* frunze, flori, seminte si radacini.

Tuse, raceala, "ripa* +0-+ frunze spalate si strivite si o lin"urita rasa de "himbir sepra esc intr-o ti"aie, la foc mic, pana cand frunzele se inmoaie. #e adau"a o cana cuapa si se fierb cateva minute. #e adau"a o lin"urita de miere si se bea. #e faceinfuzie din +0-+ frunze la doua cani cu apa. #e bea cald. #e stoarce sucul a +0-+frunze/ se adau"a o lin"urita de suc de "himbir si o lin"urita de miere. #e amesteca sise consuma dimineata si seara. #e foloseste pudra din frunze de busuioc uscate, carese prizeaza pentru inlaturarea con"estiilor nazale.

)robleme di"estive* se fierb 0 de frunze de busuioc in 0 ml de apa si se bea. napetenta* se mesteca 4 frunze de busuioc dimineata, pe stomacul "ol. )robleme ale

pielii* se face o pasta din cateva frunze proaspete si putina apa. #e aplica pe zonaafectata. #uplimentar, se consuma cate o lin"urita de suc de frunze de busuioc zilnic.
http://elixir4beauty.files.wordpress.com/2014/08/a2c38-busuioc.jpg


2/23

%usuiocul proaspat, pus in vaza, a uta la improspatarea aerului din locuinta sialun"a insectele.

#cortisoara &1innamomum zeylanicum(

)arti medicinale* scoarta, pudra frunzelor uscate, uleiul din frunze, radacini sauscoarta.

2aceli, bronsite* se amesteca cate o lin"urita de scortisoara, turmeric, "himbir, piperne"ru, nucsoara si cuisoare. #e adau"a trei lin"urite de zahar nerafinat si se piseazapana cand se obtine o pudra fina. #e consuma cate o lin"urita de pudra amestecata cumiere, de doua ori pe zi.

3ripa* se fierbe o lin"urita de scortisoara intr-o cana cu apa, la foc mic, pana scade la umatate. #e strecoara, se adau"a miere si se bea cald.

nsomnie* se adau"a umatate de lin"urita de pudra de scortisoara si o lin"urita demiere la o cana de lapte cald. #e bea inainte de culcare.

3in"ivita* se fierbe o lin"urita de scortisoara intr-o cana de apa. #e lasa se se raceascasi se face "ar"ara.

2e"enerare celulara* se face un amestec in parti e"ale &cate o lin"urita( dinscortisoara, nucsoara si frunze de dafin uscate. #e pune amestecul intr-o cana cu apafierbinte. 1ontinutul se imparte in doua si se bea pe durata zilei.

Tensiune nervoasa* se ia pudra de scortisoara atat cat se apuca cu de"etele, seamesteca cu miere si se consuma inainte de culcare. )robleme ale pielii* se face opasta din scortisoara si suc de lamaie si se

aplica zilnic pe locul afectat.

Dureri de dinti* se pun doua picaturi de ulei de scortisoara pe o bucatica de vata si seaplica in urul dintelui.

#tari de "reata* se mananca putina pudra de scortisoara. #timularea lactatiei* seconsuma zilnic cate o lin"urita de scortisoara, amestecata cu apa calda, cu lapte saumancata ca atare.
http://elixir4beauty.files.wordpress.com/2014/08/bb63b-scortisoara.jpg


3/23

1uisoarele yzy"ium aromaticum(

)arti medicinale* mu"uri uscati, ulei de cuisoare.

Astm* se amesteca picaturi de ulei de cuisoare cu o lin"urita de miere si un catel deusturoi pisat. #e consuma inainte de culcare. 2espiratie urat mirositoare* se mestecadoua cuisoare zilnic. ndi"estie* se pra esc doua lin"urite de cuisoare si se adau"a ocana cu apa fiarta. #e lasa sa se inmoaie 0 de minute. #e soarbe cate o lin"urita, depatru ori pe zi.

Dureri musculare sau dureri de spate* se aplica ulei cald de cuisoare pe zona afectatasi se maseaza usor.

Dureri de "in"ii sau de "at* se face "ar"ara cu infuzie din cuisoare sau se mestecapatru cuisoare. Dureri de dinti* se aplica ulei de cuisoare in urul dintelui, pe "in"ie.

#tari de "reata* se pra este o umatate de lin"urita de pudra de cuisoare, se amestecacu o lin"urita de miere si se mananca.

n ndia, cuisoarele sunt mestecate impreuna cu ierburi aromate si cu frunze debetel, pentru o respiratie proaspata.

!56TA &!entha spicata(
http://elixir4beauty.files.wordpress.com/2014/08/795c2-cuisoare.jpg


4/23

)arti medicinale* frunze, seminte, ulei extras din planta intrea"a.

)robleme di"estive &indi"estie, flatulenta, "reata, diaree(* se spala cateva frunze dementa, se pun intr-un bol, se adau"a putina sare, +- lin"urite de suc ata si pentru aa uta di"estia de lamaie, o lin"urita de coriandru si putina pudra din seminte dechimion. #e adau"a putina apa si se face o pasta. #e ia o lin"urita din aceasta pasta dedoua ori pe zi, inaintea meselor sau in timpul lor. #e mesteca un sfert de lin"urita deseminte de menta, apoi se in"hit cu apa. #e amesteca o lin"urita de suc de menta cuo lin"urita de suc de lamaie si o lin"ura de miere. #e consuma de trei ori pe zi. #ebea ceai de menta &o lin"urita de frunze la o cana de apa( sau lapte cald cu menta.

2espiratie urat mirositoare* se amesteca o lin"urita de suc de menta in umatate de

cana de apa. #e face "ar"ara. #e mesteca frunze de menta proaspete. #e folosestepudra din frunze uscate de menta, pentru curatarea dintilor si a "urii.

3reata* se tine sub limba o umatate de lin"urita de pulbere de menta, timp de +minute, apoi se in"hite. #e fierbe o lin"urita de menta uscata si umatate delin"urita de nucsoara intr-o cana de apa. 1eaiul se bea caldut.

1osuri si acnee* se pune putina pasta de menta &obtinuta din frunze zdrobite( pe zonaafectata sau se aplica frunze proaspete pe cosuri si se lasa peste noapte.

Diaree* se face un macerat din doua lin"urite de frunze de menta uscate la 0 ml apa

plata &se lasa la macerat 7 ore( si se consuma trei cani pe zi.

!ararul, )atrun elul si 8eusteanul celemai cunoscute si benefice plantearomate
http://elixir4beauty.files.wordpress.com/2014/08/2dc49-menta-piperita.jpg


5/23

!oteaza articol"

# $%.&%' afisari

8e folosim drept condimente, le punem inmancaruri si salate, dar le utilizam si pentru beneficiile lor asupra sanatatii. 6u e demirare ca ne dorim mereu sa le avem la indemana. )atrun elul, mararul, leusteanulsi multe alte plante aromate atat de des folosite in bucataria romaneasca pot fiplantate cu succes in "hivece. 8e vei avea tot timpul la dispozitie, proaspete, si pelan"a asta, va fi interesant sa iti decorezi bucataria cu "hivece inverzite.

MARARUL

(ste probabil zarzavatul cu cea mai lunga )cariera* din lume, folosirea sa ca adaos inmancaruri, dar si ca medicament, fiind mentionata intr-un papirus egiptean vec+i de peste

de ani.Descoperiri ar+eologice foarte recente, facute langa un lac din (lvetia, au aratat, insa, caaceasta planta era cunoscuta si folosita in (uropa cel putin cu de ani inainte, fiindcultivata la o distanta de sute de /ilometri de tarmul 0editeranei, unde creste spontan.1nteresant este si ca acest zarzavat a )migrat* foarte de timpuriu din sudul (uropei catre2sia indepartata. 0ararul a fost intens folosit si in medicina tibetana 34nani5, si in ceaindiana 326urveda5, unde era administrat ca tonic digestiv, antiinfectios si antiinflamator.1n 2ntic+itate, romanii pretuiau in mod special mararul, care era un remediu de prim a utor contra tulburarilor digestive si a durerilor de cap ce apareau dupa petrecerile preaimbelsugate. 1n medicina populara romaneasca, sucul proaspat sau decoctul obtinut dintulpinile de marar se dadea contra bolilor de inima si contra tusei, dar si pentru diverse)boli femeiesti* ori pentru )boli de pantece*. 7 parte din secretul frunzelor sale fine, de un
http://www.totpal.ro/wp-content/uploads/2011/08/344.jpghttp://www.totpal.ro/wp-content/uploads/2011/08/343.jpg


6/23

verde ambrat, este constituit de uleiul aromat pe care il contin, o substanta cu proprietatiterapeutice e8ceptionale. 4leiul aromatic din marar actioneaza in special asupra sistemuluidigestiv si a celui nervos, dar are si alte actiuni, asa cum vom vedea in cele ce urmeaza"

!odalitati de preparare si de administrare a mararului

Pentru a obtine sucul de marar, se mi8eaza 3cu a utorul mi8erului electric5 o mana defrunze proaspete, la care s-au adaugat 9-' linguri de apa, dupa care se lasa umatate de orasa macereze si se filtreaza. :icoarea obtinuta este bine sa se consume imediat sau sa fie pastrata la frigider, dar nu mai mult de ore. ;ucul proaspat obtinut din frunze de marar deobicei nu se administreaza singur, ci diluat in putin suc de radacina de morcov. De regula,se ia de $ ori pe zi cate un sfert de pa+ar 3& ml5 de suc de frunze de marar, diluat in altsfert de pa+ar de suc de morcov.1nfuzie

;e pun la macerat trei lingurite de frunze uscate sau o mana de frunze proaspete de marar,in umatate de litru de apa, vreme de se pun $- lingurite de marar taiat marunt in $& ml de iaurt 3de preferinta de tip @ifidus5 si se amesteca folosind mi8erul electric, dupa care se lasa deminute sa se intrepatrunda componentele. ;e consuma acest remediu pe stomacul gol, dedoua ori pe zi. 2supra ma oritatii suferinzilor de gastrita acest remediu are efecte calmanteale durerii, reduce secretia acida, normalizeaza digestia si apetitul.

@alonare, colita de fermentatie > substantele volatile continute de marar impiedicadezvoltarea in e8ces a bacteriilor din intestin, prevenind formarea de gaze si aparitiacolicilor abdominale. ;e face o cura cu o durata de o luna, timp in care se consuma lafiecare masa cate o lingurita de


7/23

1a sa fie eficient, trebuie sa fie proaspat

A Bolita de putrefactie > inainte de fiecare masa se consuma o salata de varza, de castravetisau de salata verde, in care se adauga $ lingurite de marar tocat si o lingurita de otet demere. Cratamentul se face vreme de '-$ luni si are un efect de reglare a florei intestinalefoarte rapid si sigur.

A Bandidoza digestiva > se consuma zilnic umatate de litru din preparatul cu marar si iaurt@ifidus, descris la gastrita +iper-acida. ;e face o cura de % de zile cu acest remediu care,desi pare foarte simplu, are o actiune e8trem de comple8a. runzele de marar continsubstante aromatice cu un efect antifungic foarte puternic, in timp ce iaurtul @ifidus refaceflora digestiva normala, ceea ce duce la in+ibarea dezvoltarii tulpinilor agresive deBandida.

A Dis/inezie biliara > substantele amare si uleiul esential continut de frunzele de mararstimuleaza varsarea bilei in colecist. ;e consuma cate & ml de suc de marar, de doua ori pe zi, in cure de $ saptamani. Cratamentul are si efecte antiinflamatoare asupra vezicii biliare, ceea ce il recomanda si ca ad uvant in colecistita.

A ;ug+it, spasme digestive > la nevoie, se mesteca indelung cateva tulpini de marar. (steun remediu folosit cu succes inca din evul mediu, cand era administrat in timpul banc+etelor pentru a preveni disconfortul mesenilor. (8plicatia eficientei sale este e8istentaunor substante in marar cu efecte antispastice puternice. Daca tratamentul acesta nu datotusi rezultate, se poate recurge la unul mai puternic" se opareste o lingurita de seminte demarar cu o cana de apa clocotita, se lasa la infuzat vreme de ' minute, apoi se filtreaza sise consuma infuzia astfel obtinuta, cat de calda posibil. (fectul calmant digestiv siantispastic al acestui remediu este foarte rapid.

A 2d uvant in cistita si in nefrita > consumarea a & ml de suc proaspat de marar 3obtinut prin metoda descrisa in acest articol5, de $-% ori pe zi, in cure de doua saptamani, are unfoarte bun efect antibacterian si antifungic asupra aparatului urinar. Bonform unor studiirecente, sucul de frunze de marar este si un puternic diuretic si stimulent al activitatiirinic+ilor, a utand la prevenirea si la combaterea calculozelor renale.

A 1nfectie cu stafilococ auriu > un studiu facut de o ec+ipa de cercetatori din 1ndia si din2rgentina, sub conducerea dr. ?urdip ;ing+, a pus in evidenta o puternica actiuneantibiotica a frunzelor si a semintelor de marar. Ba ad uvant in infectia cu ;tap+6lococcusaureus, se administreaza sucul din frunze, cate ' ml pe zi, in doua reprize, in cure de $saptamani. ;uplimentar, se administreaza si uleiul volatil de marar 3se gaseste in

magazinele naturiste5, cate picaturi, de trei ori pe zi. 2mbele remedii au efecte antibiotice puternice, avand o eficienta demonstrata si contra altor bacterii, cum ar fi @acillus cereussau Pseudomonas aeruginosa.

A 2laptare, refacere rapida dupa nastere > frunzele de marar proaspete, mestecate zilnic defemeile care au nascut de curand, sunt un e8celent tonic fizic si nervos, a utand larecapatarea apetitului, stimuland secretia lactica, imbunatatind calitatea laptelui, favorizandresorbtia tesuturilor aparute )in plus* in timpul graviditatii. Pentru a spori secretia de lapte,un remediu simplu si uluitor de eficient este sandiviciul cu marar, adica painea unsa cu untsi presarata cu putina sare si cu mult marar tocat fin. ;e consuma acest )medicament*dimineata si seara. (fectele de stimulare a lactatiei sunt cel mai adesea impresionante.


8/23

A Postmenopauza > frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen, +ormonul feminincare incetineste foarte mult procesele de imbatranire, catifeleaza pielea, face ca pilozitatilesa creasca mult mai lent, a uta la mentinerea fermitatii tesuturilor si previne uscareamucoasei vaginale. ;alatele asezonate cu mult marar sunt asadar recomandate in aceasta perioada a vietii, cand, in general, zarzavaturile si legumele proaspete sunt mai necesare caoricand.

A 7steoporoza > dupa varsta de de ani, consumul de marar verde, dar si de alte alimentecu efecte usor estrogene, cum ar fi uleiul de masline, graul germinat sau semintele defenicul, este o e8celenta premisa pentru prevenirea pierderii de substanta osoasa. 0acar dedoua ori pe an, primavara si la sfarsitul verii, faceti o cura cu salate de cruditati, pe care sale asezonati cu marar din belsug 3minimum $ de grame pe zi5.

A 7bezitate, retentie de lic+ide > mararul verde are efect diuretic puternic si regleazaapetitul alimentar, fiind recomandat in mod special atunci cand vrem sa slabim. ;e face ocura cu suc de marar, din care se administreaza cate & de ml, de doua ori pe zi, cu &minute inaintea mesei de pranz si a cinei. Bura dureaza $ luni si se poate relua dupa o pauza de % saptamani. 2tunci cand simtiti apropierea iminenta a unui )acces de foame*,mestecati foarte lent si indelung cateva fire de marar proaspat. 2re efecte calmante psi+icesi regleaza apetitul.

A Dureri de cap > in medicina traditionala a popoarelor europene nordice, mararul esterenumit pentru efectele sale ec+ilibrante asupra sistemului nervos. 0estecarea catorva tulpini verzide marar combate eficient durerile de cap 3inclusiv cele insotite de ameteala si devarsaturi5, reda acuitatea si claritatea simturilor celor surmenati.

A 2d uvant in insomnie > flavonoidele si unele oligoelemente continute in marar

stimuleaza productia asa-numitilor )+ormoni ai somnului* 3de fapt sunt nisteneurotransmitatori eliberati de catre scoarta cerebrala5. :a masa de seara se recomanda,asadar, o salata de cruditati in care sa punem macar % de grame 3o legatura5 de frunze demarar proaspete, tocate foarte fin.

A Eaceli 3viroze respiratorii5 > se recomanda administrarea sucului de marar, cate ' ml pe zi, consumat in mai multe reprize. 2re efect usor febrifug, diminueaza senzatia de verti ,durerile musculare si articulare din timpul gripei. 1n plus, previne suprainfectiile bacterienesi usureaza respiratia, decongestionand caile respiratorii. 7 reteta de medicina popularacare da efecte foarte bune contra racelii este mu deiul facut din $ catei de usturoi zdrobiti,o umatate de lingurita de otet, % linguri de apa si o legatura de marar taiat foarte marunt.

Desi are nume de aliment, mu deiul cu mult marar este un adevarat medicament. 1ncercatisi va veti convinge de acest lucru.

Arma lui secreta: uleiul aromat, cu proprietati exceptionale

2stm bronsic > /ampferol este numele unei substante 3o flavonoida5 continuta de catrefrunzele proaspete de marar si care are efecte antiinflamatoare si anti+istaminicee8ceptionale. @olnavilor de astm bronsic, de bronsita alergica si de alergii respiratorii ingeneral le este recomandata cura cu marar, din care se consuma cate % - de grame zilnic,vreme de -9 saptamani. Bura diminueaza inflamatia cailor respiratorii, a uta ladecongestionarea acestora de secretiile in e8ces, diminueaza sensibilitatea alergica aorganismului pe ansamblu.


9/23

!alori ridicate ale colesterolului negativ 3:D:5 > un studiu de medicina e8perimentalafacut in anul $ 9 in laboratoarele 4niversitatii )1sfa+an* din 1ran a demonstrat caadministrarea de doze repetate de marar duce in 9 saptamani la o reducere a colesteroluluidin sange cu peste ' F. Ba atare, se recomanda introducerea acestui zarzavat proaspat inalimentatie, consumand minimum % de grame de marar, in cure cat mai indelungate.

Prevenirea cancerului > consumul zilnic de zarzavaturi din familia 2piaceae, din care fac parte alaturi de marar si patrun elul, telina, morcovul si leusteanul, tine boala canceroasa ladistanta. 2ceasta datorita flavonoidelor, substantelor aromatice si a clorofilei continute deaceste zarzavaturi, care previn mutatiile celulare, in+iba cresterea tumorilor si declanseazaapoptoza 3programul de auto-distrugere5 a celulelor maligne.

2d uvant in cancerul pulmonar, in cancerul cavitatii bucale > anumite substante3monoterpene5 continute in frunzele de patrun el si, mai ales, in frunzele de marar, previnactiunea cancerigena a unor gaze si suspensii to8ice, cum ar fi cele eliminate deautove+iculele cu ardere interna, de gropile de gunoi sau de tigarile aprinse. 2ceste)otravuri* pe care le respiram, vrand nevrand, zilnic, sunt responsabile in foarte maremasura de multitudinea formelor de cancer al cailor respiratorii, care afecteaza in prezentmilioane de oameni din intreaga lume. Bele doua zarzavaturi sunt eficiente insa nu doar in prevenirea, ci si in tratarea afectiunilor tumorale care afecteaza respectivele segmente. ;erecomanda consumul zilnic a cate $ -% de grame de marar si aceeasi cantitate de patrun elverde, in cure de minimum % luni.

Tratamente externe

Eespiratie cu miros neplacut, gingivita > poate parea greu de crezut, dar mararul estestramosulG pastei de dinti. Bu $ de ani in urma, parintele medicinii, =ipocrate,recomanda ca dupa fiecare masa sa fie mestecate indelung in gura cateva tulpini de marar.

(l spunea ca acest remediu nu doar improspateaza respiratia, ci si curata dintii, mentinesanatatea gingiilor si previne inflamatiile mucoasei bucale. Bercetarile moderne ii daudreptate lui =ipocrate, efectele antibiotice si antiinflamatoare ale substantelor continute defrunzele proaspete de marar ustificand din plin utilizarea acestuia ca produs pentrumentinerea igienei cavitatii bucale.2d uvant in blefarita si in con unctivita > se umezeste o bucata de tifon cu infuziecombinata de marar. Bompresa astfel obtinuta se pune peste oc+ii cu pleoapele inc+ise,tinandu-se vreme de 'H$ ore 3din timp in timp, compresa se mai inmoaie in infuzie pentrua fi pastrata umeda5. Cratamentul are efecte antibacteriene si antiinflamatoare, reducesenzatia de ena si de mancarime la nivelul oc+iului.

)recautii si contraindicatiirunzele de marar se vor consuma cu moderatie 3ma8imum & grame pe zi5 in perioada

sarcinii, fiind in sc+imb indicate in perioada de dupa nastere. 2dministrarea mararului seva face in doze care vor creste gradat, o cantitate mare de marar consumata de o persoanacare nu este obisnuita cu acest tratament putand duce la deran amente digestive, lainapetenta, la dureri de cap. Pentru a obtine efectele terapeutice scontate, consumati doarmararul proaspat. Culpinile de marar pastrate in borcanele cu apa isi pierd rapid proprietatile terapeutice, desi isi mentin mai multa vreme culoarea verde. Daca doriti sa pastrati mai mult timp mararul inainte de a-l intrebuinta, puneti-l in pungi de plastic sitineti-l in frigider, dar nu mai mult de zile.


10/23

PATRUNJELUL

0odest si banal, are putere cat o fabrica demedicamente. Numele latin al patrun elului este Petroselinum crispum si vine din limbagreaca, unde )petros* inseamna piatra, iar )selinon* telina. 2sadar, grecii antici considerau

patrun elul un fel deG telina de stanca, pe care o foloseau atat ca aliment, cat si ca plantamedicinala. Bu frunzele sale erau decorate si aromatizate mancarurile, dar erau siincoronati invingatorii in intrecerile sportive sau erau tratate muscaturile de sarpe ori descorpion. Planta provine de pe malurile 0arii 0editerane si a a uns pe actualul teritoriu alEomaniei cu cel putin $ de ani in urma. 1n prezent, patrun elul este cel mai folositzarzavat in bucataria traditionala romaneasca, iar pana nu demult, era un remediu redutabilin medicina noastra populara. Bu el erau oblo ite ranile in pericol de a se infecta, eraufrecate gingiile slabite, erau facute fierturi contra bolilor de ficat sau de intestin, ori erafolosit pentru diferite )deoc+iuri* sau )facaturi*. 1n ultimii ani, frunzele aromate ale patrun elului, laolalta cu cele ale )rudelor* sale, mararul, telina si leusteanul, au devenittinta unor studii medicale cu rezultate uluitoare, care plaseaza zarzavaturile traditionalemai degraba in farmacii decat pe tarabele din piete. 1n cele ce urmeaza, vom vorbi despreaplicatiile terapeutice e8traordinare ale patrun elului, nu inainte de a vedea cum se preparasi cum se administreaza frunzele sale.

1um preparam si cum administram frunzele de patrun el2sa cum vom vedea, acest zarzavat este o adevarata colectie de vitamine, minerale si alte principii active cu efecte terapeutice foarte intense. Cotusi, simplul consum ocazional de patrun el, ca zarzavat, nu pare a avea rezultate terapeutice. De ceI Deoarece dozele de patrun el pe care le consumam sunt insuficiente pe de o parte, iar pe de alta parte, pentru ca prepararea termica a acestei plante inactiveaza multe din substantele active terapeutic. Dinaceste motive, este necesar sa acordam o foarte mare importanta metodelor de prepararecare urmeaza, ce ne vor a uta sa punem cu adevarat in valoare patrun elul ca medicament";uculPentru a obtine sucul de patrun el verde se mi8eaza o mana de frunze proaspete la care s-auadaugat patru linguri de apa, dupa care se lasa umatate de ora sa macereze si se filtreaza.:icoarea obtinuta este bine sa se consume imediat sau sa fie pastrata la frigider, dar nu maimult de ore. ;ucul proaspat astfel obtinut este un remediu puternic si, ca atare, nu seadministreaza singur, ci diluat in putin suc de radacina de morcov. De regula, se iau de %ori pe zi cate -9 linguri 3cate $ -% ml5 de suc de frunze de patrun el, diluate in cate unsfert de pa+ar de suc de morcov.;alata

)entru9 cerul "urii* sandviciuri cu patrun el
http://www.totpal.ro/wp-content/uploads/2011/08/345.jpg


11/23

1n medicina araba patrun elul verde taiat fin, amestecat cu suc de lamaie si putina ceapa3eventual si cateva felii de rosii5 este folosit ca salata, numita )tabbuli*, care este folositaadesea pentru marirea puterii de digestie si pentru evitarea eventualelor deran amentegastro-intestinale. 1ata una din retetele de )tabbuli* frecvent folosite" se maruntesc $-legaturi de patrun el proaspat, se adauga putin ulei de masline si zeama de la un sfert delamaie. ;e mai poate pune un catel de usturoi, seminte de dovleac tocate marunt ori susan.;alata se consuma zilnic, timp de ' -9 de zile, sub forma de cura, care este tonica sirevigoranta, contribuind la fortificarea sistemului imunitar.)atrun elul ca adaos in hrana

oarte multe din mancarurile de zi cu zi pot fi )innobilate* prin adaugarea de frunze de patrun el verde, proaspat. 1n mancarurile calde, cum ar fi ciorbele, supele, tocanitele, va fiadaugat dupa prepararea termica, pentru pastrarea continutului de vitamine al plantei.Patrun elul mai poate fi adaugat ca si condiment si totodata ca element decorativ, in toatesalatele, in sandviciuri, in sosuri, in garnituri.!inul de patrun el

Pentru tratamentul problemelor digestive si de apetit, ca ad uvant contra insuficienteicardiace si a bolilor de inima, se recomanda vinul de patrun el" $ de tulpini proaspete cutot cu frunze se maruntesc si se pun intr-un litru de vin, la care se adauga $ linguri de otet.;e lasa sa macereze vreme de zile, dupa care se adauga % g miere de albine. ;e agita pana se topeste mierea, apoi se strecoara si se pune in sticle. ;e bea cate un pa+arel inaintede masa.

Tratamente interneA 1nto8icatie etilica acuta 3betie5 > se consuma una-doua legaturi de patrun el, bine spalate,frunzele mestecandu-se indelung, inainte de a fi ing+itite. 4leiul volatil din aceste frunzeeste un puternic stimulent al sistemului nervos central, care va fi mai putin afectat de

efectele alcoolului. De asemenea, patrun elul este un protector si un stimulent al ficatului,a utand si la o mai rapida !in pentru inima sanatoasa

A umat > mai multe componente ale uleiului volatil din frunzele de patrun el prote eazaorganismul impotriva actiunii nocive a gudroanelor din fumul de tigara, prevenind diferiteafectiuni ale aparatului respirator, de la bronsita cronica, la cancerul pulmonar. ;untrecomandate curele cu suc de patrun el, din care se administreaza cate & ml pe zi, vremede saptamani.

A 2teroscleroza > nu mai putin de patru substante continute de catre frunzele de patrun el previn o8idarea colesterolului negativ 3:D:5 si depunerea sa pe artere. Persoanele cu

varsta de peste %& de ani, dar si cele care consuma frecvent carne, grasimi +idrogenate, pra eli ar trebui sa consume de macar % ori pe saptamana salata de patrun el, pentru a beneficia de efectele sale benefice asupra vaselor de sange.

A =ipertensiune > consumul de patrun el proaspat, adaugat la +rana de zi cu zi, a uta latinerea sub control a tensiunii arteriale, avand efecte diuretice, usor vasodilatatoare, siactionand la nivelul sistemului nervos central cu efect calmant. 2stfel, % de grame defrunze de patrun el consumate zilnic a uta la mentinerea elasticitatii si a rezistentei peretilor vaselor de sange, prevenind, de asemenea, si accidentele vasculare, dar siformarea ec+imozelor produse de fragilizarea vaselor capilare.

A :itiaza biliara > se bea de trei ori pe zi, inainte de masa cu '-$ ore, cate un sfert de pa+arde suc de patrun el 3radacina si frunze5, diluat cu trei sferturi de pa+ar de suc de morcovi.


12/23

Bonform Bomisiei (, organismul guvernamental german de control al eficientei plantelormedicinale, consumul de patrun el previne formarea calculilor biliari, acest produs naturalfiind aprobat pentru prevenirea si combaterea acestei afectiuni.

A =epatita virala > studii recente au aratat ca patrun elul are un neobisnuit efect decombatere a virusilor care ataca ficatul. Cotul se datoreaza, se pare, clorofilei care segaseste din abundenta in frunzele proaspete de patrun el si care in+iba dezvoltarea virusilor +epatici. (ste foarte posibil, insa, ca si uleiul volatil continut de frunzele patrun elului saatace membrana virusilor care produc +epatita @ si B, dar cercetarile in acest sens sunt incain curs de desfasurare. Bert este ca ma oritea persoanelor cu +epatita cronica sau acuta sesimt mult mai bine, iar analizele de sange sunt mai bune, dupa %- cure cu frunze de patrun el. 2sadar, se recomanda bolnavilor de +epatita 2, @ si B sa faca vreme de saptamani o cura cu suc proaspat de frunze de patrun el, din care se administreaza cate & -

& ml pe zi, bauti in trei reprize, pe stomacul gol, inainte de masa. Dupa saptamani decura, se fac $ saptamani de pauza, dupa care tratamentul se reia.

A 2nore8ia > cateva frunze de patrun el mestecate inainte de masa trezesc pofta de mancaresi activeaza digestia, fiind un e8celent remediu contra anore8iei. De asemenea, acestzarzavat combate greata, fiind de un real a utor celor cu boli grave, care nu pot manca dincauza starilor de greata persistente.

A =alena > patrun elul verde mestecat indelung da un miros placut respiratiei, actioneazaca un dezinfectant asupra cavitatii bucale, asupra cailor respiratorii medii si superioare.0ai mult, frunzele de patrun el imbunatatesc digestia si normalizeaza flora digestiva,remediind aceasta afectiune in profunzime. ;e recomanda ca tratament celor care sufera de+alena mestecarea indelungata a %- fire de patrun el, inainte si dupa fiecare masa.

A 1nfectii recidivante, imunitate slabita > se consuma salata de patrun el, cate '-$ portii pe

zi, in cure de % saptamani. ;tudii recente facute la 4niversitatea din 2n/ara 3Curcia5 au pusin evidenta ca acest remediu culinar activeaza puternic sistemul imunitar si combate foartemulte specii de bacterii si de ciuperci parazite. )De vina* pentru actiunea puternica destimulare a imunitatii sunt mai multe principii active din frunzele patrun elului, intre carevitamina B, vitamina 2, vitamina @'$, clorofila, dar si o substanta numita luteolina, carestimuleaza productia de celule ale sistemului imunitar si le activeaza pe cele e8istente.

A 2stm > consumul de frunze de patrun el proaspat, minimum % de grame zilnic, subforma de salate, ca adaos in ciorbe si in diferite alte mancaruri, reduce predispozitia sprecrizele astmatice.Principiile active din patrun el au efecte antiinflamatoare asupra cailor respiratorii,

favorizeaza fluidizarea si eliminarea secretiilor bronsice.A :itiaza renala, ad uvant in infectia urinara > conform cercetatorilor germani, frunzele siradacina de patrun el sunt adevarate medicamente pentru rinic+i. 2dministrarea acestorasub forma de suc, cate & ml zilnic din fiecare, previne si combate nefrita, pielo-nefrita sicistita. De asemenea, patrun elul mareste diureza, previne formarea calculilor renali 3inspecial a uratilor5 si

A @oala canceroasa > salatele cu mult patrun el si sucul de frunze de patrun el sunt une8celent ad uvant in tratamentul cancerului. 2cest zarzavat proaspat mentine pofta demancare, activeaza sistemul imunitar sustinand organismul sa lupte cu boala, a uta larestabilirea ec+ilibrului +ormonal. 2ctiunea antitumorala a frunzelor de patrun el a fostdescoperita de curand de cercetatori si se datoreaza vitaminelor, flavonoidelor si unor


13/23

substante volatile din patrun el. Bonsumat crud, in salate, in ciorbe sau ca atare, patrun elulverde prote eaza plamanii si caile respiratorii, ficatul, intestinul si rinic+ii de radicaliiliberi, de aparitia mutatiilor si a cancerului. ;-a observat o ameliorare a starii de sanatate a persoanelor care aveau tumori cerebrale si consumau regulat patrun el verde. 1n plus, patrun elul verde combate multe dintre reactiile adverse ale citostaticelor si aleradioterapiei.

A Bancer pulmonar > studii de medicina e8perimentala facute in anul 'JJ$ sub conducerea profesorului ?.K. L+eng, in ;tatele 4nite, au aratat ca o substanta volatila din frunzele de patrun el, miristicina, in+iba dezvoltarea tumorilor pulmonare. De asemenea, frunzele de patrun el administrate intern previn actiunea cancerigena a fumului de tigara, a gudroanelor din produsele alimentare afumate, a diferitelor no8e din aer, cum ar fi fumul eliminat inatmosfera de langa marile orase de catre incineratoarele de gunoi. ;e recomandaadministrarea de salata de patrun el, minimum o portie pe zi, in cure de 9 saptamani,urmate de alte $ saptamani de pauza.

A ertilitate la femei > consumat zilnic, patrun elul verde este un factor de intinerire pentrufemei si stimuleaza fertilitatea. 2piolul, o substanta continuta in frunzele proaspete de patrun el, stimuleaza producerea de +ormoni feminini si a uta la o buna functionare aovarelor. ;e tin cure de cate o luna, timp in care se beau cate & de ml de suc de patrun el pe zi si, de asemenea, se consuma cat mai mult din acest zarzavat, ca adaos in mancare.

A Dismenoree 3ciclu menstrual neregulat si dureros5 > datorita aceluiasi apiol, patrun elulare calitatea de a regulariza ciclul menstrual. 0ai mult, frunzele de patrun el au proprietatiantispastice, eliminand in mare masura crampele si durerile menstruale. Pentru a obtineaceste efecte, se recomanda consumul inainte cu cateva zile si in timpul menstrelor aminimum $ legaturi de patrun el proaspat pe zi, impreuna cu alte vegetale cu efectesimilare, cum ar fi morcovul, sfecla rosie si castravetii.

A ;indrom post-menopauza > se recomanda curele cu salata de patrun el verde, care seconsuma zilnic, vreme de $ luni. Patrun elul are efecte estrogene foarte blande, si ca atarea uta la prevenirea si la stoparea osteoporozei, a caderii parului, a uscarii pielii, a prolapsului uterin. De asemenea, consumul de patrun el verde are efecte usorantidepresive.

A ?uta, reumatism > patrun elul este un foarte bun diuretic si depurativ 3eliminand ureea siaciduluric5, antiinflamator articular si antio8idant. :uteolina continuta de patrun el previne sicombate inflamarea finelor cartila e din articulatii, in timp ce vitamina B, la care

patrun elul verde este un adevarat campion, are efecte terapeutice uimitoare asupra aproapetuturor formelor de reumatism. 4n studiu-gigant facut in $ , pe $ . de pacienti, aaratat ca un consum ridicat de vitamina B naturala 3adica preluata din alimente vegetale sinu din alte suplimente5 reduce cu peste % F incidenta crizelor reumatice. ;e recomanda,asadar, consumul, in cure de minimum 9 de zile, de frunze de patrun el proaspete, cate %de grame pe zi, impreuna cu alte alimente bogate in vitamina B, cum ar fi ardeii, varza,fasolea verde, mazarea verde etc.

A 1mbatranire, efect antio8idant > frunzele de patrun el contin opt vitamine si numeroasealte substante care previn degenerarea 2DN-ului si imbatranirea celulelor, cum ar fiflavonoidele, clorofila, ftalidele etc. 1n studiile facute pe animale, a iesit in evidenta ouimitoare capacitate a frunzelor de patrun el de a combate radicalii liberi, care duc laimbatranirea prematura. Pentru a obtine aceste efecte, se recomanda consumarea in timpul


14/23

sezonului cald a minimum $ de grame de patrun el pe zi, adaugat in mancare ori subforma de salata.

1ultivat pe camp sau in "hiveci, la fereastra, patrun elul are acelasi propietaticurative2nemie, anemie feripriva, deficit de fier > frunzele patrun elului sunt bogate in fier 3& mgla ' de grame de frunze5, dar si in vitamina B, care a uta la asimilarea acestuioligoelement. Bontra anemiei feriprive si a deficitului de fier in organism se recomandasalata de patrun el, cate & de grame pe zi, in cure de saptamani, urmate de alte $saptamani de pauza, dupa care se reia. 2ceasta salata este foarte bogata si in vitamina @'$,care oaca un rol esential in formarea globulelor rosii.

!itamina B > frunzele de patrun el contin de trei ori mai multa vitamina B decat portocalele si de $,& ori mai multa decat lamaile. Pentru tratarea deficitului acesteivitamine 3scorbut5, dar si ca ad uvant contra racelilor, a infectiilor de tot felul, serecomanda salata de patrun el, care se consuma zilnic, & de grame, in cure de $-9saptamani.

!itamina @'$ > patrun elul contine substante care a uta la producerea acesteivitamine in organism, o vitamina necesara formarii globulelor rosii, mentineriiimunitatii organismului la parametri optimi, bunei functionari a gonadelor etc.

!itamina M > patrun elul este printre cele mai bogate vegetale in vitamina M,necesara coagularii normale a sangelui si inc+iderii ranilor, mentinerii starii desanatate a inimii si a vaselor de sange, mentinerii densitatii osoase etc. Pentru unaport sporit de vitamina M, se recomanda curele de cate saptamani, timp in carese consuma minimum % de grame de patrun el verde zilnic.

Tratamente externe

A 1nflamatii ale pleoapelor si ale oc+ilor > se aplica pe pleoapele inc+ise o compresa cu sucde frunze de patrun el, care se tine vreme de $ de minute. runzele de patrun el au efecteantiinfectioase, antiinflamatoare si regenerative. Bonsumul intern de suc de frunze de patrun el, combinat cu suc de radacina de morcov, este un bun tratament ad uvant contraulceratiilor corneei, contra con unctivitei, pentru prevenirea cataractei.

A Bontra inflamatiilor sanilor 3la femeile care alapteaza5 > se pune pe locul afectat ocataplasma cu frunze si radacini de patrun el fierte cateva minute in apa. 2plicatia dureaza% de minute si se repeta zilnic. Bataplasma din frunze de patrun el proaspete, nefiertea uta la oprirea lactatiei.

A 1ntepaturi de insecte > se aplica pe locul afectat frunze de patrun el strivite 3eventualmestecate putin in gura, daca nu avem alta posibilitate de a le strivi5. 2cestea au efectantiseptic, diminueaza usturimea si durerea, previn formarea unor ec+imoze. (ste untratament valabil si contra vanatailor 3ec+imozelor5 produse de loviri.

A Dureri articulare > frunzele proaspete de patrun el, strivite pe o planseta de lemn cua utorul ciocanului de snitele, se pun pe articulatia dureroasa. ;e invelesc bine cu o bucatade n6lon si apoi cu un material de lana, pentru a mentine caldura. ;e lasa vreme de ',&-%ore. 2cest tratament are efecte calmante si antiinflamatoare articulare.

:2;!;#5T5Cen acneic si seboreic > se recomanda, intern, consumul de salata de patrun el, cate & -9de grame zilnic, in cure de $< de zile. !itamina B pe care patrun elul o contine


15/23

regularizeaza activitatea glandelor sebacee, previne inflamarea tenului, a uta la combatereainfectiilor bacteriene cutanate.

Pistrui > sucul de patrun el este folosit e8tern in cosmetica, pentru purificarea tenului sauca remediu contra pistruilor. ;ucul se aplica pe fata seara, cu un tampon de vata,mentinandu-se pe cat posibil peste noapte, iar dimineata se spala cu apa calda.

)recautii;ucul de frunze de patrun el are o actiune terapeutica atat de intensa, incat nu se folosesteniciodata nediluat, pentru a nu provoca probleme digestive, ci doar amestecat cu suc demorcov, cu care se combina foarte bine. 1n doze mai mari de $ ml, la adulti, si de 9 deml, la copii, sucul de patrun el poate da reactii adverse, cum ar fi +ipere8citabilitateanervoasa, anumite deran amente digestive.

1ontraindicatiiPatrun elul nu va fi utilizat in scopuri terapeutice de catre femeile insarcinate, intrucat areefecte abortive 3produce avortul5. Bel mai puternic efect abortiv il au semintele 3catevagrame determina inceperea contractiilor uterine5, dar nici efectul similar al radacinii si maiales al frunzelor nu este de negli at.

LEUSTEANUL

De la ma"ie, in farmacie

(ste imposibil sa nu il remarci in gradina, daca nu pentru forma sa destul de banala, dar deun verde viu si intens, atunci pentru mirosul sau unic, care il face de neconfundat,transformandu-l intr-una din cele mai des folosite verdeturi pentru dres ciorbele. Numele

sau latin este :evisticum officinale, o planta europeana, descoperita si folosita pentru prima data in bazinul 0arii 0editerane, pe teritoriul 1taliei, ?reciei si al rantei. De altfel,in aceste zone a e8istat si partial mai e8ista un adevarat cult pentru aceasta iarba aromatica,care era considerata nu doar un simplu zarzavat, ci si un medicament redutabil si c+iar uneli8ir ma gic, foarte eficient. Nu se stie e8act cand a a uns sa fie folosit leusteanul peteritoriul tarii noastre, probabil inaintea invaziei romane, insa a fost foarte bine adoptat,devenind un medicament uzual, folosit de medicina populara in mai toate regiunile. Panade curand, virtutile terapeutice ale leusteanului au fost complet ignorate de medicinamoderna, fiind considerat un simplu zarzavat. Eecent, studii farmacologice realizate in1talia, ;tatele 4nite, Curcia si ;pania au aratat ca leusteanul, nelipsit din traditionalele borsuri romanesti, este mai degraba planta medicinala, decat zarzavat. Principiile active pe

care le contine au o puternica actiune terapeutica asupra aparatului respirator, a aparatuluireno-urinar, asupra sistemului endocrin si a celui imunitar. (ste un e8celent remediu pentru
http://www.totpal.ro/wp-content/uploads/2011/08/346.jpg


16/23

prevenirea bolilor, atunci cand este consumat sistematic ca aliment, putand deveni lanevoie > atunci cand este dozat corespunzator > si un remediu eficient intr-o multitudine de boli. 1nainte, insa, de a vedea care sunt utilizarile medicinale ale leusteanului, sa vedemcum se prepara si cum se administreaza acestG zarzavat-medicament.0odalitati de preparare si de administrare

#uculPentru a obtine sucul de leustean se mi8eaza o mana de frunze proaspete, la care s-auadaugat patru linguri de apa, dupa care se lasa umatate de ora la macerat, apoi se filtreaza.:icoarea obtinuta este bine sa se consume imediat sau sa fie pastrata la frigider, dar nu maimult de ore. ;ucul proaspat obtinut din frunzele de leustean este un puternic medicament,care de obicei nu se administreaza singur, ci diluat in putin suc de radacina de morcov. Deregula, se iau de ori pe zi cate %- lingurite de suc de frunze de leustean, diluate in cateun sfert de pa+ar de suc de morcov.1nfuzia combinata

Bum arata si numele, se combina e8tractia la rece cu cea la cald, a utand astfel laconservarea principiilor active. ;e prepara astfel" $ lingurite de frunze uscate si, eventual,un varf de lingurita 3 ,& grame5 de seminte, se lasa la inmuiat intr-o umatate de cana deapa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza maceratul se pune deoparte, iar plantaramasa se opareste cu o umatate de cana de apa fierbinte, $ de minute, dupa care sefiltreaza. ;e combina cele doua e8tracte. Preparatul se bea inainte de masa cu un sfert deora. 1n cazul in care nu avem planta uscata, se folosesc frunzele proaspete, triplandu-secantitatea. Doza" % cani pe zi.

Leusteanul ca adaos in mancare1n bucataria europeana, leusteanul este printre putinele zarzavaturi si condimenteconsiderate ca putand inlocui sarea, din punctul de vedere al gustului 3sarea este

contraindicata in multe boli cardiovasculare, digestive sau reno-urinare5. 1n traditiaculinara romaneasca, leusteanul este vazut e8clusiv ca un ingredient al borsurilor siciorbelor, insa el poate fi consumat si in supe 3ca in 1talia5, sau in mancarurile cu cartofi 3cain bucataria germana5. 1mportant este, pentru a nu-si pierde proprietatile terapeutice, sa fiemancat cat mai putin preparat termic, fiind adaugat dupa ce am gatit +rana, si nu in timp ceeste pe foc.

Vinul de leustean7 suta de grame de frunze de leustean proaspat se toaca marunt si se pun la macerat, in &ml de vin alb, intr-o sticla care se inc+ide ermetic si se pastreaza la temperatura camerei,vreme de doua saptamani. Dupa trecerea acestei perioade, amestecul se filtreaza, iar

preparatul astfel obtinut se pastreaza la rece, in recipiente bine inc+ise. ;e bea cate un pa+arel, inainte de masa. !inul de leustean este un leac stravec+i, cunoscut pentru efectelesale in combaterea anore8iei, a indigestiei, a unor boli cardiace asociate cu retentia delic+ide.Cratamente interneA :itiaza renala 3pietre la rinic+i5 > un studiu realizat in ?ermania arata faptul ca sucul proaspat de leustean 3' lingurite la o cana de suc de morcov, cu care se bea combinat5a uta la dizolvarea pietrelor la rinic+i 3urati, o8alati5 si previne formarea lor. 2tunci candnu e8ista leustean proaspat la indemana, efecte e8celente se obtin si prin consumareazilnica a '-$ cani de infuzie combinata,

Leusteanul inflorit


17/23

A Bistita > pentru prevenirea acestei afectiuni se consuma mult leustean proaspat, adaugatla diferite mancaruri. 7data instalata cistita, ea se trateaza cu infuzie combinata deleustean, din care se consuma cate % cani pe zi, administrate la $ ore dupa ce am mancat.

A Eetentie de urina > se recomanda leusteanul proaspat, taiat marunt, adaugat la supe caldesi in salatele de legume. Bonsumat in cantitati suficiente 3minimum $ de grame pe zi5, areefectdiuretic, antispastic, fiind indicat pentru retentiile de urina care apar post-operator, dupacistitele acute, dupa administrarea medicamentelor ce in+iba diureza sau in unele afectiunitumorale. ;uplimentar, se consuma sucul de leustean proaspat, cate ' lingura luata din orain ora, pe parcursul zilei. Principiile active nu doar stimuleaza formarea urinei sieliminarea ei, ci a uta si la eliminarea masiva a ureei si a altor produsi reziduali dinorganism.

A ;tari de greata, dispepsie, dis/inezie biliara > se mesteca '-$ frunze proaspete de leusteaninainte si dupa masa. (ste un tratament simplu, dar cu efecte puternice, deoarecestimuleaza secretia de sucuri gastrice, favorizeaza peristaltismul gastric si eliberarea bileidin colecist. De asemenea, frunzele proaspete de leustean consumate ca atare au efecteantiinflamatoare asupra tubului digestiv, fiind un ad uvant util in cazul colecistitei si al pancreatitei.

A 2nore8ie > cu un sfert de ora inainte de masa, se consuma una-doua frunze proaspete deleustean, care se mesteca indelung. 4leiurile volatile si substantele amare pe care le continsunt un e8celent stimulent digestiv si maresc in mod armonios pofta de mancare. 2re,datorita acidului angelic continut in frunzele sale, si efecte tonice nervoase si psi+ice, fiindca atare eficient si in cazul anore8iei psi+ice. 4n element interesant este ca atunci candsunt consumate in cantitati mai mari 3&-' frunze o data5, efectul frunzelor de leustean estecel opus, diminuand pofta de mancare si constituie un tratament util contra apetitului

alimentar e8cesiv.A @alonare > contra acestei afectiuni, leusteanul are o reputatie de medicament, consolidatavreme deG $ de ani, fiind prescris in acest sens inca din timpul ?reciei antice, undeera foarte pretuit de catre medicii vremii ca tonic si antispastic digestiv. Bercetarilemoderne arata ca de )vina* pentru proprietatile vindecatoare ale leusteanului in aceastaafectiune sunt uleiurile volatile si substantele amare pe care le contin frunzele sale. Crebuiementionat insa ca si semintele contin principii active, in special uleiuri volatile, foarteeficiente in combaterea acestei afectiuni. Ba atare, se recomanda administrarea inainte demasa a %-9 linguri de infuzie combinata de frunze si de seminte de leustean.

A ;indromul colonului iritabil, ad uvant in colita > se recomanda consumul de leustean proaspat, in cantitati cat mai mari, precum si administrarea unei cani de infuzie combinatade frunze de leustean, de doua ori pe zi. 4n studiu recent arata ca flavonoidele continute infrunzele acestei plante au efecte antiinflamatoare asupra mucoasei intestinale, in timp cesubstantele sale volatile, cu efect antiseptic, regleaza flora tubului digestiv. Eezultate foarte bune se obtin prin combinarea acestui tratament cu administrarea de uleiuri bogate in acizigrasi 7mega % 3continuti de peste, de semintele de in etc.5.

A Bolici intestinale, spasme digestive > se bea o cana de ceai fierbinte de leustean, obtinut prin oparirea a $ lingurite de frunze uscate, cu $& de ml de apa. :eusteanul continesubstante active cu efecte antispastice si carminative, fiind printre cele mai eficiente plantemedicinale in aceste afectiuni.


18/23

A 1ndigestie, dispepsie > se face o cura de zece zile, timp in care se consuma suc deleustean, cate $ lingurite inaintea meselor principale. 2re puternice efecte de stimulare asecretiilor care a uta in procesul de digestie, amplifica peristaltismul tubului digestiv. Dacanu aveti consecventa necesara pentru o cura sistematica, puteti mesteca ocazional, atuncicand simtiti nevoia de a va mari puterea digestiva, cateva frunze de leustean, cu &-'minute inainte de masa.

A Eaceala, gripa > pentru prevenire, se consuma frunze de leustean proaspete, care continuleiuri volatile cu o actiune antiinfectioasa puternica si poliza+aride, cu o actiune destimulare a sistemului imunitar. 2tunci cand boala s-a instalat, se administreaza suc proaspat de leustean, ' H'$ lingurite pe zi, care are efecte antiseptice, e8pectorante si caremareste capacitatea naturala a organismului de a combate infectia.

A @ronsita, tuse productiva > se bea infuzie combinata de leustean, cate $-% cani pe zi, catmai calda posibil. 2cest preparat are efecte calmante, reduce senzatia de iritatie pe traiectulrespirator si este e8pectorant, a utand eliminarea secretiilor bronsice in e8ces. 2cest tratament este un bun ad uvant si in caz de pleurezie, de pneumonie.A ebra, febra intermitenta > se consuma '-% cani de infuzie combinata de leustean pe zi.2cest preparat scade temperatura corpului printr-un mecanism oarecum asemanatoraspirinei, producand transpiratie si vasodilatatie.6u lipseste din nici o ciorba2menoree > se fac cure cu o durata de < saptamani, timp in care se consuma '& grame defrunze de leustean proaspat pe zi. ;uplimentar, pentru efecte mai puternice, se bea si o canade infuzie combinata de frunze si de seminte de leustean. (ste un tratament carefavorizeaza declansarea menstruatiei, care stimuleaza activitatea ovarelor si imbunatatestecirculatia la nivelul aparatului genital feminin.

Biclu menstrual dureros > vreme de $' de zile, se bea cate o cana de infuzie combinata deleustean dimineata si seara. 2cest preparat nu favorizeaza doar menstruatia, ci sinormalizeaza ritmul sau de aparitie, previne crampele si starile de disconfort inainte si intimpul menstrelor. 1n cazul crampelor menstruale puternice, se bea o infuzie fierbinte deleustean 3din doua lingurite de planta la o cana de apa5, tratament cu efecte calmante siantispastice rapide.

Birculatie periferica deficitara > se consuma leustean proaspat, cate ' -$& de grame pe zi.2re efect vasodilatator periferic, a utand la imbunatatirea irigarii cu sange a unor zone alecorpului, cum ar fi mainile, labele picioarelor, urec+ile.

Dureri de cap, migrena > se mesteca indelung -& frunze proaspete de leustean. Balmeazadurerea si reduce senzatia de voma, in cazul migrenei. Cratamentul este recomandat si incrizele biliare, deoarece normalizeaza activitatea colecistului.

Tratamente externe

A Pete pe piele > se freaca pielea pe zona afectata cu frunze proaspete de leustean, zdrobitein prealabil. 2plicatia dureaza cinci minute si se repeta de doua ori pe zi, vreme de osaptamana. (fectele sunt e8ceptionale, in cazul petelor care apar in contact cu diversesubstante c+imice. 1n cazul petelor pe piele care apar pe fondul unor tulburari interne,tratamentul e8tern este dublat cuo cura de dezinto8icare cu o durata de minimum $ saptamani, timp in care se iau '$lingurite de suc de leustean pe zi.


19/23

A Eeactii alergice la nivelul pielii > frunzele proaspete de leustean se toaca foarte bine pe o planseta de lemn sau se maruntesc in mi8er, dupa care se invelesc intr-un tifon subtire si seaplica pe locul afectat, unde se lasa vreme de o ora. 2re efecte anti+istaminice directe,diminueaza inflamatia, calmeaza mancarimile.

A Dureri de gat, amigdalita > se face gargara cu o infuzie fierbinte de frunze uscate deleustean 3 linguri la o umatate de cana de apa5.

#emintele de leustean

A ?ingivita, ulceratii in zona bucala > se mesteca indelung 3minimum cinci minute5, de ori pe zi, cate $-% frunze proaspete de leustean. (ste un tratament simplu, dar cu care seobtin rezultate foarte bune, deoarece dezinfecteaza gingiile, este antiinflamator, favorizeazarefacerea epiteliilor lezate.

A 0iros neplacut al transpiratiei > in (vul 0ediu, cei care strabateau cu piciorul distantefoarte lungi isi puneau in incaltari cateva frunze de leustean, ca sa previna mirosul neplacutal picioarelor si sa se fereasca de eventualele infectii la acest nivel. Daca vi se pareneplacut sau imposibil de aplicat acest procedeu terapeutic, va recomandam baile partialecu infuzie combinata de leustean, bai care vor avea o durata minima de ' minute. (ste bine de stiut ca aroma leusteanului este adesea folosita inG parfumurile de lu8, carora leda o tenta de prospetime, de naturalete.

A 2rsuri de gradele 1 si 11 > se striveste o mana de frunze proaspete de leustean pe o planseta de lemn, apoi se aplica pe locul afectat, unde se tin vreme de minimum o ora.2ceasta aplicatie are efecte calmante locale, antiinflamatoare, previne infectia si grabesterefacerea tesuturilor distruse.

A 2migdalite, faringite, laringite > se consuma frunze proaspete de leusten si, suplimentar,se face gargara de ori pe zi cu infuzie combinata din frunze si seminte de leustean. (steun tratament cu efecte calmante si antiinfectioase.

)recautii si contraindicatii

Nu se foloseste in perioada sarcinii si se foloseste in cantitati moderate 3ma8imum % g pe zide frunze proaspete5 in timpul alaptarii. oarte rar s-a observat un efect iritativ alleusteanului, administrat in cantitati mari si pe perioade lungi de timp, in infectiile renale.

1n 2puseni, fetelor aflate la pubertate li se dadea sa manance dimineata turte de grau cu

leustean verde, ca sa fie ferite de )zburatori si alte ispitiri necurate*. De altfel, pe totteritoriul Eomaniei se credea ca cele mai bune remedii de protectie magica sunt leusteanul,odoleanul si iarba creata. 1n nordul 0oldovei, se credea ca radacina de leustean dezgropatain !inerea 0are si administrata pisata in fiecare seara a uta la alungarea spiritelor rele dinom, fiind o metoda de e8orcizare.

De asemenea, se credea ca adaugate in apa din scaldatoare frunzele de leustean alungagandurile negre. 1n ranta, in Provence, se spunea ca femeia care face baie cu frunze deleustean si flori de trandafir poate trezi dragostea in cel pe care il iubeste. 1n 1talia, in provincia :iguria, se credea ca persoanele care poarta cateva frunze sau bucati de radacinade leustean vor deveni foarte atractive pentru se8ul opus. 3 emeile slave purtau leustean inziua nuntii ca sa aiba o casnicie fericita.5


20/23

+ )lante < 3himbirulPosted on'< ianuarie $ '%

0inunatul 3himbir este originar din orient, mai e8act din B+ina i 1ndia, utilizat demii de ani pentru a da arom i savoare alimentelor preparate, dar i ca remediu medicaleficient. 3himbirul sau =in"iber offcinale este unul din cele mai importante mirodeniicare a contribuit la desc+iderea rutelor comerciale. (ste folosit mai e8act rizomul deg+imbir cu aspect de +rean banal, aparent, ns el este cu mult mai deosebit dect +reanulnostru.
https://literestacojii.wordpress.com/2013/01/18/12-plante-ghimbirul/https://literestacojii.wordpress.com/2013/01/18/12-plante-ghimbirul/https://literestacojii.wordpress.com/2013/01/18/12-plante-ghimbirul/#commentshttps://literestacojii.files.wordpress.com/2013/01/ghimbir_03_or.jpghttps://literestacojii.wordpress.com/2013/01/18/12-plante-ghimbirul/https://literestacojii.wordpress.com/2013/01/18/12-plante-ghimbirul/https://literestacojii.wordpress.com/2013/01/18/12-plante-ghimbirul/#comments


21/23


22/23

curative ale rdcinii de g+imbir.3himbirul are aproape 00 de compu i identifica imul i cu activit i biologice cunoscute, ac ionnd n mod complementar pentru a produce beneficii biologice profunde. iecare compus are un anume efect, fie influennd oanumit enzim sau protein, fie spri inind activitatea altor compu i.

n medicin>, principalele beneficii ale "himbirului sunt*

priveaz> celulele de cancer prostatic de combustibilul lor de cre tere/ a ut> la dilatarea arterelor/ are puternice efecte anal"ezice/ are efecte anti-ulcer/ con ine melatonin>, care re"leaz> ritmurile cardiace ale or"anismului i

stimuleaz> astfel activitatea corpului i a somnului/ are de +B0 de ori mai multe enzime pentru di"estia proteinelor decCt le"endara

papaya/ con ine o substan > care distru"e parazi ii i ou>le lor. nfuzia de "himbiri

este indicat> n tratarea bolilor parazitare.

3himbirul ofer> protec ie fa > de efectele hepatotoxice ale acidului valproic.=ilnic mbun>t> ind nivelul unor enzime ale ficatului. Arde "r>simile, stimuleaz> metabolismul/ Are efect de ia"ra. )otrivit speciali tilor, efectul ia"ra al "himbirului

mbun>t> e te via a sexual>. 3himbirul ac ioneaz> asupra or"anelor"enitale, mbun>t> ind circula ia san"vin>.

Are ac iune expectorant>, fiind benefic n tuse, bron it> i irita ii ale "Ctului/ 5ste foarte benefic pentru tratarea indi"estiilolor i a inapeten ei/ A ut> la vindecarea afec iunilor biliare/ A ut> la re"larea zah>rului n sCn"e pentru diabetici/ Are efecte vindec>toare asupra durerilor de cap cu substrat nervos/ 5ste benefic n cazul ame elilor i st>rilor de vom>/ Anal"ezic pentru durerile de stomac i intestinale/ Amelioreaz> reumatismul cronic/ calmeaz> durerile articulare i musculare/ A ut> i la vindecarea durerilor de din i/ 5ste indicat n caz de r>ceal>.

2 adar g+imbirul a cucerit mai nti buctria european, ca i condiment picant apropiatde piper sau +rean, apoi a ptruns n cosmetic i mai nou este utilizat n scopuriterapeutice i curative, avnd multiple beneficii asupra organismului uman.


23/23

On via se spune c nu le po i avea pe toate, a a este, iar Dumnezeu i d, dar nu i bag i n sac. Perfect adevratR + )lante este pentru noi, n slu ba noastr i pentruca noi, oamenii, s nu mai ducem gri a unor posibile viitoare afec iuni. Poate c+)lante nu i propune s vindece boli incurabile sau grave, dar are puterea s previn i smen in sntatea noastr.

7 capsul pe zi, dimineaa sau seara, cu % de minute nainte de mas, cu '& ml deap sau ceai, poate face minuni n viaa noastr.

On viaa asta efemer po i avea orice, dac nu ai sntate e ti un om pierdut,incapabil de a mai face ceva. ;ntatea aduce dup sine prosperitate, bel ug, fericire,iubire i tot ceea ce are mai bun viitorul pentru tine.

Eecomand suplimentul naturist+ )lante de la Plantina pentru puterea sa curativdat e8act din inima naturii. Nu ezita,+ )lante este lng tineR
https://literestacojii.files.wordpress.com/2013/01/cutie-12-plante2.jpg

Plantele ca Arome Şi Leacuri

Documents

Transcript of Plantele ca Arome Şi Leacuri