CUPRINS

GENERALITI PRIVIND AGRICULTURA ECOLOGIC

Conversia de la agricultura convenional la agricultura ecologic

Etichetarea produselor ecologice

DEFINIIILE AGRICULTURII ECOLOGICE

ASPECTE GENERALE PRIVIND TEHNOLOGIA DE

CULTIVARE A PLANTELOR MEDICINALE I AROMATICE N

SISTEMUL DE AGRICULTUR ECOLOGIC

Tehnologia ecologic de cultivare a cimbrului de cultura

MUSETEL - Tehnologia ecologic de cultivare

Tehnologia ecologic de cultivare a menteiTehnologia ecologic de cultivare a glbenelelor

Tehnologia ecologic de cultivare a salviei

Tehnologia ecologic de cultivare a lavandei

Negrilica- Tehnologia ecologic de cultivare

Tehnologia ecologic de cultivare a crielor

Tehnologia ecologic de cultivare a feniculului

Tehnologia ecologic de cultivare a mustarului alb

Tehnologia ecologic de cultivare a schindufului

Anghinarea- tehnologia ecologic de cultivare

1

Coada oricelului- Tehnologia ecologic de cultivare

Tehnologia ecologic de cultivare a armurariului

Tehnologia ecologic de cultivare a macului de grdin

Tehnologia ecologic de cultivare a nalbei de gradin

Tehnologia ecologic de cultivare a PATLAGINEI

Tehnologia ecologic de cultivare a plantei de ECHINACEEA

Tehnologia ecologic de cultivare a plantei de SUNATOARE

VALERIANA- tehnologia ecologic de cultivare

CULTURA SOFRANELULUI

USCAREA PLANTELOR USCATOARE

PASTRAREA PLANTELOR

COMERCIALIZAREA

Legea plantelor medicinale si aromatice 491/2003

LEGEA PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE, LEGEA NR491/2003, PUBLICATA IN M.OF. PARTEA I NR 844/26.11.2003

Colectarea si comercializarea plantelor medicinale. Firme.

2

GENERALITI PRIVIND AGRICULTURA ECOLOGIC

Agricultura ecologic (numit i organic sau biologic) a aprut n Europa

ca urmare a unor probleme de sntate aprute i a unor experiene negative

determinate de utilizarea produselor chimice de sintez, generate de tehnologiile de

tip intensiv, industriale, bazate pe forarea produciei prin suprafertilizarea terenului

agricol, precum i prin folosirea de biostimulatori (antibiotice, hormoni etc.) n

alimentaia animalelor.

La nivel mondial s-a conturat o cerin nou, destul de puternic, care s-a

transformat ntr-o adevarat micare de nivel european pentru obinerea de produse

agroalimentare prin tehnologii curate, nepoluante, fr substane chimice. Calitatea

produselor este apreciat lund n considerare mai multe caracteristici, cele mai

importante fiind cele fizice, chimice i tehnologice. Agricultura ecologic pune un

deosebit accent pe calitatea igienic, ecologic i biologic a produselor obinute.

Prin eliminarea total a produselor chimice din viaa fermei, agricultura

ecologic poate contribui eficient la meninerea unui mediu ambiant curat, favoriznd

dezvoltarea vegetaiei naturale i a lumii animale. Cu ct numarul fermelor ecologice

este mai mare, cu att efectul ecologic devine mai benefic. Dar i din punct de vedere

economic efectele sunt favorabile. Recoltele mai mici obinute sunt compensate prin

faptul c, alimentele sau materialul vegetal obinute de la plantele medicinale i

aromatice, datorit calitii biologice superioare, au valoare nutritiv crescut i

principii active cu efect terapeutic benefic i sunt mai sntoase. Obiectivele

ecologice trebuie combinate cu cele economice pentru obinerea unor rezultate

corespunztoare. Sistemele de producie sunt optimizate n aa fel nct s fie viabile

din punct de vedere economic, reproductibile, capabile s asigure o utilizare

corespunztoare a teritoriului, cu un minim de consumuri i respectnd mediul.

Printre principiile care stau la baza sistemului de agricultur ecologic ar putea

fi amintite urmatoarele:

protecia mediului nconjurtor;

3

meninerea i creterea fertilitii solului;

respectul pentru sntatea consumatorilor;

meninerea biodiversitii ecosistemului agricol;

reciclarea materiilor i resurselor ct mai mult posibil n interiorul

exploataiilor agricole;

exploataia agricol trebuie sa fie o unitate n echilibru;

meninerea integritii produselor agricole ecologice, de la producerea acestora

i pn la vnzare;

cultivarea plantelor i cresterea animalelor n armonie cu legile naturale;

producie optim nu maxim;

tehnologii noi i potrivite sistemului de agricultur ecologic;

creterea animalelor corespunztor cerinelor fiecrei specii.

n ultimii ani acest tip de agricultur a nceput s capete o nsemntate din ce

n ce mai mare, att din cauza creterii numrului de suprafee cultivate n sistem

ecologic, ct i prin sporirea numrului de productori i consumatori. Astfel,

agricultura ecologic este practicat astzi n aproximativ 100 de ri, pe o suprafa

de aproximativ 24 milioane hectare.

n Romnia, principala organizaie care coordoneaz activitatea agriculturii

ecologice este Compartimentul Agricultur Ecologic din cadrul Direciei de calitate

i de cercetare agricol a Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale.

Cheltuielile generate de sistemele de producie ecologic constituie un

important element al concurenei pe pieele agricole. n ara noastr, baza legal

pentru organizarea produciei i desfacerii de produse ecologice o constituie

Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 34/2000, aprobat prin Legea nr. 38/2001 i

prin Hotrrea de Guvern 917/2001, care stabilete Normele metodologice de aplicare

a prevederilor O.U.G. nr. 34/2000. Cultivarea plantelor medicinale i aromatice este

coordonat de Ministerul Agriculturii, prin Legea plantelor medicinale i aromatice,

nr. 554/2003.

4

Conversia de la agricultura convenional la agricultura ecologic

Trecerea de la o exploatare convenional la una ecologic trebuie s fie foarte

bine gndit, aplicat progresiv, datorit faptului c perioada de conversie este de 3

ani, perioad n care este obligatorie aplicarea principiilor agriculturii ecologice.

Pentru a ncepe o asemenea activitate trebuie luate n considerare unele

aspecte ce vizeaz ferma, ca de exemplu: climatul, relieful, solul, posibilitatea

aplicrii irigaiilor, dar i situaia economic, n ceea ce privete piaa de desfacere a

materialului vegetal obinut, posibilitile de procesare, preurile i structurile

comerciale existente.

Conversia de la agricultur convenional la agricultura ecologic necesit din

partea agricultorului cunotine privind acest tip de agricultur, o motivaie puternic

pentru un mod de producie n armonie cu legile naturii, care s protejeze mediul

nconjurtor i sntatea consumatorilor de produse agricole.

Perioada de conversie este stabilit de legislaia i standardele n vigoare, fiind

diferit de la o ar la alta. Pentru Romnia, conform Ordonanei de Urgen a

Guvernului nr.34/2000 i Normelor Metodologice din 13 septembrie 2001 de aplicare

a acestei Ordonane de Urgen, perioada de conversie este urmtoarea:

- 2 ani nainte de nsmnare, pentru culturile de cmp anuale, pajiti i

culturi furajere;

- 3 ani nainte de recoltare pentru culturile perene i plantaii.

Produsele n conversie pot fi certificate numai dup ce ferma a ncheiat

perioada de conversie. nceputul perioadei de conversie este calculat, de obicei, de la

data cererii productorului ctre organismul de certificare, cnd fermierii se oblig s

respecte standardele. n timpul procesului de conversie, produsele pot fi etichetate ca

produse de agricultur ecologic n curs de conversie cu condiia ca cerinele de

baz s fi fost satisfcute timp de cel puin 12 luni.

Dup terminarea perioadei de conversie, exploataia agricol primete un

certificat de la instituia autorizat la care este afiliat, urmnd ca periodic s fie

inspectat pentru a se verifica dac se respect regulile i normele specifice

agriculturii ecologice.

n Romnia, agricultorii care doresc s devin productori agricoli ecologici

trebuie s se nregistreze la Compartimentul Agricultur Ecologic din cadrul

5

Direciei de calitate i de cercetare agricol a Ministerului Agriculturii, Pdurilor i

Dezvoltrii Rurale, i, trebuie s fie supui operaiunilor de inspecie i certificare de

ctre instituiile acreditate de Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale

prin intermediul acestui departament.

Inspecia unitilor/fermelor ecologice i eliberarea certificatelor de control se

face n prezent de organisme de control acreditate n Uniunea European, sau care au

echivalena n U.E. n prezent, exist acreditate s funcioneze dou organisme de

certificare romneti, respectiv: Biocert i Ecoinspect, iar n program de acreditare se

afl Institutul Naional de Bioresurse.

Dup obinerea certificatului de productor agricol ecologic, produsele

agricole pot fi vndute ca produse ecologice.

6

Etichetarea produselor ecologice

Pentru a arta cumprtorilor din pia sau din magazin c produsul este

ecologic este nevoie de etichete sau de mrci de certificare. La fel ca i numele de

mrci, etichetele sunt nregistrate i protejate i pot fi folosite numai de productorii i

procesatorii autorizai, certificai.

Etichetarea produselor ecologice se face cu respectarea urmtoarelor reguli:

numele i adresa productorului sau prelucrtorului;

denumirea produsului, inclusiv metoda de producie ecologic utilizat;

numele i marca organismului de inspecie i certificare;

condiiile de pstrare;

termenul minim de valabilitate;

interzicerea depozitrii n acelai spaiu a produselor ecologice alturi de alte

produse.

Etichetele vor conine i o sigl specific produselor ecologice controlate,

nregistrat la Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci, emis i aplicat pe baza

sistemului de certificare, indicnd c produsul respectiv este conform cu regulile de

producie ecologic.

De asemenea, pe eticheta unui produs ecologic poate aprea i meniunea

Agricultur ecologic Ecorom Sistem de control RO, numai dac produsele

ndeplinesc urmtoarele cerine:

au fost obinute prin metode de producie ecologic;

au fcut obiectul inspeciei pe tot parcursul ciclului de producie, preparare i

comercializare;

au fost produse sau preparate de operatori de produse agroalimentare care au

fost supuse controlului de ctre organismele de inspecie i certificare

acreditate;

sunt ambalate i transportate la punctul de comercializare n ambalaje nchise.

Conform legislaiei n vigoare este obligatorie nregistrarea operatorilor de

produse ecologice la Compartimentul Agricultur Ecologic din cadrul Direciei de

calitate i de cercetare agricol a Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii

Rurale.

7

DEFINIIILE AGRICULTURII ECOLOGICE

De-a lungul evoluiei i dezvoltrii agriculturii ecologice pe plan mondial, un

numr mare de ri i o multitudine de organizaii private de certificare au dat definiii

agriculturii ecologice. n trecut, diferenele dintre aceste definiii erau foarte mari, dar

cerinele din comerul internaional i organismele implicate n procesele de acreditare

au dus la o uniformitate evident. Astfel, Federaia Internaional a Micrilor pentru

Agricultur Organic (IFOAM), definete agricultura ecologic ca fiind "o abordare

holist a sistemului de management al produciei, care promoveaz i ntreine

dezvoltarea sntoas a agro-ecosistemelor, incluznd biodiversitatea, ciclurile

biologice i activitatea biologic a solului. Ea ncurajeaz cu prioritate utilizarea

msurilor agrotehnice, prin comparaie cu utilizarea inputurilor din afara fermei,

innd cont de faptul c, specificul zonal solicit sisteme adaptate condiiilor locale.

Aceasta se realizeaz prin utilizarea, acolo unde este posibil, a metodelor agrotehnice,

biologice i mecanice, prin contradicie cu utilizarea produselor sintetice.

(www.ifoam.ro)

Dup Claude Aubert ("L'agriculture biologique", Paris 1970), agricultura

ecologic este "agricultura bazat pe observarea legilor vieii care constau n a nu

hrni direct plantele cu ngrminte solubile ci fiinele vii din sol care elaboreaz i

furnizeaz toate elementele de care plantele au nevoie".

n cadrul regulametului UE nr. 2092/91 agricultura ecologic este definit ca

fiind un sistem de management al produciei care promoveaz i sporete

biodiversitatea, ciclurile biologice i activitatea biologic a solului. Ea se bazeaz pe

utilizarea la minimum a input-urilor din afara fermei i pe practici de management

care refac, menin i ntresc armonia ecosistemului. Principalele principii

cluzitoare ale produciei ecologice sunt utilizarea de materiale i practici care

consolideaz echilibrul ecologic al sistemelor naturale i care integreaz

componentele sistemului de agricultur ntr-un ansamblu ecologic unitar.

(http://ccvista.taiex.be/download.asp)

Conform definiiei, dat de Organizaia pentru Alimente i Agricultura FAO

(Food i Agriculture organization), i Organizaia Mondial a Sntii OMS n

8

"Codex Alimentarius", agricultura ecologic reprezint un "sistem integral de

gestionare a procesului de producie, care contribuie la sprijinirea i consolidarea

rezistenei agroecosistemului, incluznd biodiversitatea, ciclurile biologice i

activitatea biologic a solului. Agricultura ecologic pune accent pe folosirea unor

practici de gestionare corespunztoare, n loc de introducerea unor produse fabricate

n afara fermei respective i ia n consideraie faptul, c condiiile din fiecare regiune

n parte necesit sisteme, bine adaptate specificului acestei regiuni. Acest lucru se

poate realiza prin folosirea, unde este posibil, a metodelor agronomice, biologice i

mecanice n loc de folosirea materialelor sintetice pentru anumite operaii n cadrul

sistemului. (www.fao.org)

Standardele Generale Canadiene, definesc agricultura ecologic ca fiind un

sistem holistic de producie conceput s optimizeze productivitatea i bunstarea

diferitelor asociaii din cadrul agroecositemului, incluznd organismele din sol,

plantele, animalele i oamenii. Principalul obiectiv al agriculturii ecologice l

constituie dezvoltarea unor exploataii productive, care s se afle ntr-o relaie

durabil i armonioas cu mediul nconjurtor. (www.pwgsc.gc.ca)

Conform Programului Naional de Agricultur Organic, Departamentul

pentru Agricultur al S.U.A. (U.S.D.A. National Organic Program) agricultura

ecologic este definit ca orice metod care ajut la creterea i dezvoltarea

organismelor vii n mediul lor natural, cu aciune ct mai redus asupra acestora, n

vederea obinerii de produse agricole bogate n proteine, grsimi, glucide, fibre,

vitamine, minerale i alte substane nutritive cu o compoziie chimic corespunztoare

utilizrii lor de ctre organismul uman, care pot asigura energia necesar unei viei

sntoase i echilibrate.

n Romnia, agricultura ecologic din punct de vedere legislativ presupune

obinerea de produse agroalimentare fr utilizarea ngrmintelor, pesticidelor,

hormonilor, substanelor anabolizante, antibioticelor pentru stimularea produciei i a

altor produse convenionale duntoare, n conformitate cu regulile de producie

ecologic, care respect standardele, ghidurile i caietele de sarcini naionale i sunt

atestate de un organism de inspecie i certificare nfiinat n acest scop. Organismele

modificate genetic i derivatele lor nu sunt permise n producia ecologic. (www.maap.ro)

Ion Toncea preedintele Asociaiei Romne pentru Agricultur Ecologic

(Ghid practic de Agricultura ecologic) definete agricultura ecologic ca fiind

9

tiina, sau chiar arta, administrrii sau ntreinerii organismelor agricole i a mediului

lor de via, pentru utilizarea lor pe termen lung de ctre natur i de ctre oameni. Ca

tiin, agricultura ecologic se ocup cu studiul sistematic al structurilor materiale

(organismele vii i mediul lor de via) i funcionale (inclusiv interrelaiile dintre

structurile materiale) ale sistemelor agricole; totodat, proiecteaz managementul

acelor agroecosisteme care pot satisface, timp ndelungat, nevoile umane de hran,

mbrcminte i de locuit, fr a diminua potenialul ecologic, economic i social al

resurselor naturale. Ca ocupaie practic, agricultura ecologic reprezint activitatea

de implementare a cunotinelor teoretice despre natur i agricultur n sisteme

tehnologice durabile, bazate pe resursele materiale, energetice i informaionale. De

asemenea, agricultura ecologic se bazeaz pe inteligen i ca atare, presupune

cunotinte amnunite asupra pmntului, vieuitoarelor i altor factori economici i

sociali, precum i pe intuiie, cumptare n alegerea i aplicarea msurilor practice.

10

ASPECTE GENERALE PRIVIND TEHNOLOGIA DE

CULTIVARE A PLANTELOR MEDICINALE I AROMATICE N

SISTEMUL DE AGRICULTUR ECOLOGIC

Tehnologia cadru de cultivare a plantelor medicinale i aromatice n sistemul

de agricultur ecologic presupune urmtoarele aspecte:

Zonarea ecologic;

Rotaia culturilor i asolamentul;

Fertilizarea;

Lucrrile solului;

Smna i semnatul sau plantatul materialului sditor;

Lucrrile de ngrijire (combaterea buruienilor, bolilor i duntorilor i

irigarea);

Recoltarea, condiionarea, producia.

Zonarea ecologic. Aa cum sunt specificate anumite areale de favorabilitate

pentru plantele din cultura mare, aa sunt prezentate zonele i pentru plantele

medicinale i aromatice. Astfel, exist zone foarte favorabile unei anumite plante,

zone favorabile, zone mai puin favorabile sau zone nefavorabile.

De asemenea, n funcie de condiiile climatice exist o zon umed i

rcoroas i o zon uscat i mai clduroas. n cadrul acestor zone sunt cuprinse 24

de subzone, difereniate dup tipul de sol i microclimat. Astfel subzona I cuprinde:

Brila, Buzu, Ialomia, Clrai, sudul judeului Vrancea, nordul judeului Ilfov.

Subzona II cuprinde: Constana, sudul judeului Tulcea, etc., ajungnd n final la

subzona XXIV cu zona de munte.

Amplasarea culturilor. Rotaia reprezint ordinea (succesiunea) de cultivare a

plantelor n timp pe aceeai sol (suprafa de teren). Pe o anumit sol, plantele

alterneaz. Ordinea de rotire (de cultivare) a plantelor se face dup anumite criterii,

astfel nct fiecare cultur s ntlneasc n sol cele mai favorabile condiii de cretere

i dezvoltare. Rotaia culturilor se prezint indicnd prin numere ordinea n care se

cultiv. Numrul total de culturi ne indic durata rotaiei sau perioada rotaiei. Durata

11

rotaiei poate fi de 2-6 ani. Asolamentul reprezint una dintre cele mai importante

msuri agrofitotehnice pentru sporirea produciei.

n orice ferm, dar mai ales n cele n care se practic agricultura ecologic, se

recomand s se cultive mai multe plante, pentru ca activitatea acelei ferme s devin

ct mai echilibrat. Asolamentul reprezint una dintre cele mai importante msuri

agrofitotehnice pentru sporirea produciei. De fapt, asolamentul reprezint rotaia

culturilor n timp, pe o anumit perioad, dar i n spaiu, adic amplasamentul n care

se va cultiva planta respectiv. Nu acelai n fiecare an. n cadrul fermei poate exista

un asolament special numai de plante medicinale i aromatice sau un asolament mixt,

care s cuprind pe lng aceste specii i plante din cultura mare, ca de exemplu:

cereale, leguminoase pentru boabe sau alte plante. Culturile agricole sunt alese n

funcie de anumite criterii, care privesc, condiiile din zon, tipul de sol, clima. Alte

criterii se refer la cerinele plantelor medicinale, la disponibilul de for de munc

din zon. De asemenea, se va ine cont de existena unor dotri pentru condiionarea

recoltei sau echipamente pentru distilarea uleiurilor volatile, precum i spaii sau

instalaii pentru uscare, dar i de bolile i duntorii specifici fiecrei culturi n parte.

Pot fi organizate ferme specializate sau ferme mixte care au n asolament doar

plante medicinale. Una dintre dificultile cu care se confrunt ferma de plante

medicinale o constituie necesarul mare de for de munc. De aceea, este de dorit ca,

n zonele n care este posibil i exist un sistem de maini agricole adecvat, s se

cultive plante care au o tehnologie mecanizat integral, ca de exemplu: coriandru,

mutar, chimen, anason sau fenicul.

Administrarea ngrmintelor. Fertilitatea solului n cadrul sistemului de

agricultur ecologic trebuie s fie meninut i ameliorat printr-un sistem de msuri

care s favorizeze activitatea biologic maxim a solului, precum i conservarea

resurselor acestuia. Astfel, fertilitatea i sntatea solului sunt meninute prin practici

biologice precum: rotaia culturilor, lucrri manuale, prit, compostare i mulcire.

Prin folosirea ngrmintelor organice n agricultura ecologic, se mrete i se

menine procentul de materie organic a solului. De asemenea, prin cultivarea de

plante leguminoase care fixeaz azotul atmosferic i las terenul curat de buruieni,

prin plante care pot constitui ngrminte verzi sau alte plante cu nrdcinare

adnc, se pot crea condiii optime n nutriia plantelor, prin punerea la dispoziia

acestora a unor substae utilizate direct (azotul) sau de ctre microorganismele

12

prezente n sol (bacterii, ciuperici), care descompun materia organic i au efecte

pozitive asupra sistemului radicular sau asupra fotositezei.

ns n agricultura ecologic, baza fertilizrii o constituie ngrmintele

organice naturale, pregtite dup o tehnic special, certificate i ngrmintele

minerale naturale. Pentru reuita agriculturii ecologice, materiile organice necesare

pregtirii composturilor ecologice ar trebui s fie provenite din exploataiile agricole

ce practic agricultura ecologic.

Astfel, gunoiul de grajd, este considerat un ngrmnt complex n cadrul

sistemului de agricultur ecologic, i poate fi constituit din amestec de blegar i

materii vegetale. Acesta conine azot (5 kg/t gunoi), fosfor (2,5 kg/t gunoi), potasiu (6

kg/gunoi) i calciu (5 kg/t gunoi). Calitatea i cantitea gunoiului depind de mai muli

factori: specia i vrsta animalelor de la care provine gunoiul, furajele folosite i felul

aternutului din grajduri, metoda i perioada de pstrare a gunoiului. Gunoiul de grajd

utilizat pentru fertilizare trebuie s provin de la exploataii care practic sistemul de

agricultur ecologic. Acest tip de ngrmnt se aplic de obicei toamna, ncorporat

fiind apoi prin artur, avnd un efect complex asupra solului, influennd nsuirile

acestuia. Astfel, solurile care conin argil n cantitate mai mare devin mai

permeabile, mai afnate, cele nisipoase devin mai structurate, mai legate, iar

coninutul n humus, component important al fertilitii, crete. De asemenea, este

mbuntit activitatea biologic a microorganismelor i a microfaunei din sol.

Pregtirea i pstrarea gunoiului se fac la platforma de gunoi. Aceasta se

prezint sub forma unui loc special amenajat, departe de grajduri i fntni, pentru a

nu rspndi mirosul sau diferite boli. nlimea stratului de gunoi n platform poate fi

de 2,5-3 m i se acoper cu resturi vegetale sau cu pmnt pn n momentul

administrrii, pentru a fi evitate pierderile de amoniac, respectiv de azot. Transportul

n cmp i mprtierea trebuiesc corelate cu lucrrile solului, iar efectul gunoiului se

poate constata i la 2-3 ani de la aplicare. Dozele n care se aplic se ncadreaz ntre

10 i 30 de tone/ha, n funcie de specia cultivat, condiiile climatice i fertilitatea

natural a terenului.

n zonele umede i rcoroase i pe soluri grele se recomand doze cuprinse

ntre 25 i 35 t/ha, iar gunoiul poate fi folosit i mai puin fermentat dect n zonele

clduroase n care se manifest seceta.

Un alt tip de ngrmnt organic mult utilizat n cadrul sistemului de

agricultur ecologic este compostul. Acesta poate fi considerat un ngrmnt

13

rezultat al fermentrii aerobe (n prezena oxigenului din aer), a unui amestec de

deeuri vegetale i animale (frunze, coceni, paie, alte ierburi, mustul i gunoiul de

grajd), resturi menajere, nmoluri oreneti sau zootehnice rezultate din epurarea

apelor reziduale.

n practica obinuit, compostul se obine prin aezarea n straturi succesive a

materiilor vegetale i a gunoiului de grajd, pe un sol afnat la suprafa i permeabil.

Descompunerea acestor componente dureaz de la cteva sptmni pn la cteva

luni, n funcie de natura materiei organice i de condiiile climatice. De asemenea,

este necesar udarea grmezii periodic i acoperirea cu un strat de pmnt sau de paie.

Pentru a fi evitate unele pierderi de nutrieni, compostul trebuie folosit imediat ce s-a

ncheiat procesul de fermentare, iar doza de aplicare va fi de 10-12 t/ha, datorit

faptului c, este mai srac n azot, dar mai bogat n elemente precum fosfor, potasiu i

calciu. Compostul trebuie aplicat prin mprtiere pe teren i poate fi ncorporat n sol

fie prin artur, fie cu grapa cu discuri.

Mrania, reprezint un gunoi de grajd foarte bine descompus, fiind mai bogat

n elemente nutritive dect acesta, iar cantitile utilizate pentru diverse culturi sunt de

6-10 t/ha. Se poate aplica direct pe sol, sau doar la plantatul rsadurilor, putnd fi

utilizat i n vegetaie, deoarece se descompune repede, punnd la dispoziia

plantelor elementele nutritive necesare. Poate fi utilizat i n rsadnie pentru

obinerea de rsaduri pentru specii precum: menta, busuiocul, cimbrul de cultur.

Turba, este, de asemenea, un ngrmnt organic recomandat a fi folosit

pentru fertilizarea plantelor medicinale i aromatice cultivate n sistemul de

agricultur ecologic. nainte de a fi utilizat, turba este extras din turbrii, respectiv

din zonele umede unde se formeaz, i se pstreaz n grmezi circa 6 luni, dup care

se utilizeaz drept ngrmnt asemntor gunoiului de grajd.

ngrmintele verzi provin de la plante cultivate, ce se ncorporeaz prin

artur n sol, n momentul n care ajung la maximum de cantitate de mas verde. Ele

se descompun n sol i reprezint o surs deosebit de elemente nutritive. Bine

reprezentate de plante precum leguminoasele (lupinul, sulfina, mzrichea, trifoiul)

sau altele precum rapia i mutarul, care las n sol o mare cantitate de azot i alte

elemente nutritive. De asemenea, sunt recomandate pe solurile nisipoase, srace n

humus, i unde nu exist alte posibiliti de fertilizare organic, pentru a crea o

structur stabil solului, a reduce eroziunea solului prin vnt i ap, a preveni

levigarea elementelor nutritve, n special a nitrailor.

14

Pe lng ngrmintele organice naturale n agricultura ecologic sunt

acceptate i ngrmintele de origine mineral. Conform legislaiei n domeniu n

cadrul sistemului de agricultur ecologic sunt acceptate urmtoarele ngrminte

minerale:

ngrminte minerale cu azot: azotatul de Chile (16% N);

ngrminte minerale cu fosfor: fosfat natural cu coninut n cadmiu -

inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5; fosfat aluminocalcic coninut n

cadmiu - inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5, (utilizare limitat pe

solurile bazice (pH>7,5); zguri de fosfai (zgura lui Thomas), fina de

oase;

ngrminte minerale cu potasiu: sare brut de potasiu (kainit,

silvinit), sulfat de potasiu care conine sare de magneziu (derivat al

srii brute de potasiu), cenuile din lemne fr amestec de crbune de

min, cenua obinut din arderea resturilor vegetale, gunoiului pios;

ngrminte minerale cu calciu i magneziu: carbonat de calciu de

origine natural (calcar, piatr de var, roci calcice, cret, cret

fosfatat), soluie de clorur de calciu, carbonat de calciu i magneziu

de origine natural (cret magnezic, roci calcice i magnezice

mcinate), sulfat de calciu (ghips) numai de origine natural, sulfat de

magneziu (kieserit) numai de origine natural;

ngrminte minerale cu siliciu: silicai fin mcinai (cuar, feldspat,

bazalt, ortoclas);

Alte ngrminte minerale: sulf elementar, clorur de sodiu numai

sare din min, pudr de roci, produse reziduale de la fabricarea

zahrului, drojdii de la distilare exclus distilatele amoniacale,

oligoelemente (bor, cupru, fier, magneziu molibden, zinc).

Lucrrile solului. Acestea cuprind operaiunile ce se execut cu diferite

maini i utilaje asupra solului i sunt practicate cu scopul de a afna, mruni, nivela

solul, de a ncorpora ngrmintele i amendamentele i de a combate prin metode

preventive buruienile, bolile i duntorii din culturile de plante medicinale i

aromatice.

O alt contribuie semnificativ a acestor lucrri ale solului o reprezint, faptul

c, semnatul sau respectiv plantatul se vor face n condiii optime, iar plantele vor

15

avea condiii bune de cretere i dezvoltare i se va obine n final o recolt bun i de

calitate superioar.

n cadrul unei tehnologii de cultur, lucrrile solului reprezint o verig

important i de aceea este necesar s fie efectuate n cele mai bune condiii. Astfel,

fermierul trebuie s cunoasc unele particulariti ale terenului, tipul de sol, prezena

buruienilor problem, unele carateristici ale speciei cultivate pentru punerea la punct a

metodelor de lucru, a utilajelor necesare i a indicilor de execuie. Pe terenurile n

pant, lucrrile se vor efectua de-a curmeziul pantei pentru a nu aprea erodarea

odat cu apa a stratului fertil de sol. De asemenea, resturile vegetale, trebuiesc

mrunite foarte bine nainte de aratur cu o grap cu discuri, pentru nu ngreuna

efectuarea arturii i a celorlate lucrri. Lucrrile solului trebuie s fie efectuate pe ct

posibil n intervalul de umiditate optim, pentru a avea un minim de consumuri

energetice.

n funcie de specia cultivat, se execut mai multe lucrri ale solului.

Numrul de lucrri i ordinea de executare a acestora reprezint sistemul de lucrri ale

solului. Cea mai important lucrare este artura, care se poate efectua, de obicei la 15-

20 cm adncime, iar pentru unele specii trebuie executat mai adnc la 20-30 cm.

Lucrrile solului trebuie s cuprind obligatoriu un dezmiritit, imediat dup

recoltarea plantei premergtoare, executat cu grapa cu discuri, pentru mrunirea

resturilor vegetale i a buruienilor..

Artura de baz, efectuat vara sau toamna, este obligatorie, iar cele din

timpul anului, necesare pentru infiinarea unor culturi succesive, pot fi nlocuite cu

trecerea cu cultivatorul sau cu plugul fr corman pentru a mobiliza solul pe o

adncime de 18-22 cm. Atunci cnd solul este prea uscat dup recoltarea plantei

premergtoare, n toamn, se poate nlocui artura cu lucrri cu grapa cu discuri grea.

ntreinerea arturii i nivelarea terenului se pot executa, imediat dup

artur sau primvara concomitent cu pregtirea patului germinativ.

Pregtirea patului germinativ se realizeaz chair nainte de semnat, pentru a

nu crea condiii de pierdere a apei din sol. Acest lucrare se poate face cu un

combinator, pentru mrunirea terenului foarte bine, mai ales pentru speciile care au

semine foarte mici (mutar alb, mghiran, salvie, negrilic), precum i cu o grap cu

discuri n agregat cu o grap cu coli reglabili. n practica curent este recomandat

combinatorul.

16

Tvlugitul se poate executa atunci cnd terenul este prea afnat nainte de

semnat sau atunci cnd seminele speciei cultivate sunt prea mici i trebuie s se

creeze condiii optime de umiditate pentru germinaie.

Smna i semnatul sau plantatul materialului sditor. Materialul de

nmulire, trebuie s provin conform legii, din culturi semincere sau rsaduri obinute

prin metode de producie ecologic i s nu provin din organisme modificate genetic

sau orice produse derivate din astfel de organisme. Aceste semine sau materialul

sditor, trebuie s corespund unor standarde sub aspectul germinaiei, puritii,

componenei botanice, strii sanitare. De asemenea, trebuie s provin din recolta

anului precedent, deoarece se pierde foarte repede facultatea germinativ. Metodele

de producie ecologic pentru rsaduri, trebuie s respecte urmtoarele condiii: s nu

fie tratate la nsmnare dect cu produse admise pentru producia ecologic i s

provin de la un productor care a practicat tehnicile de producie ecologic.

LUCRARI D3E IMBUNATATIRE A SOLULUI

Degradarea starii fizice a solului este definita prin distrugerea sa practic ireversibila sau usor reversibila. In aceasta sectiune sunt prezentate procedee privind reducerea ori prevenirea degradarii fizice a solului. Nu sunt prezentate detaliat in acest Cod lucrarile de drenaj si de mentinere a acestora. Totusi, pe multe soluri, este important a ne asigura ca aceste sisteme functioneaza eficient si controleaza apa din sol. Eroziunea este un proces geologic complex prin care particulele de sol sunt dislocate si indepartate sub actiunea apei si a vantului ajungand in mare parte in resursele de apa de suprafata. La aceste cauze se adauga si activitatile umane, prin practicarea agriculturii intensive si prin gestionarea defectoasa a terenurilor agricole. Este foarte important de retinut ca pe masura ce creste nivelul degradarii terenului agricol, fertilitatea solului se micsoreaza in aceeasi masura, influentand negativ nivelul recoltelor. Intensitatea eroziunii de suprafata (spalarea particulelor de sol prin siroire difuza), este in functie de viteza de scurgere, care la randul ei depinde de marimea si lungimea pantei. Pe terenurile agricole situate in panta procesul este accelerat prin efectuarea lucrarilor agricole pe directia pantei.

Tasarea (compactarea) solului este un proces fizic prin care are loc cresterea exagerata a masei de sol pe unitatea de volum. Compactarea solului este clasificata din doua punct de vedere: a originii si a localizarii sau adancimii la care se manifesta. In raport cu originea compactarea sau tasarea solului este naturala (primara) si antropica (artificiala, secundara).

Compactarea naturala este datorata factorilor si proceselor care au condus la formarea solului, fiind specifica unor anumite categorii de soluri, adesea in cazurile respective

17

se formeaza straturi sau orizonturi de sol foarte compacte, cel mai evident este orizontul Bt al solurilor argiloiluviale.

Compactarea artificiala, antropica sau secundara este datorata, de regula, greselilor tehnologice din sistemul agricol: trafic exagerat si nerational efectuat pe teren pentru lucrari agricole, hidroameliorative, transport, in special in conditii inadecvate de umiditate a solului.

Compactarea secundara sau antropica este specifica agriculturii intensive, puternic mecanizata, avand tendinta de a se accentua odata cu cresterea gradului de mecanizare, adica a masei masinilor agricole, a presiunii din pneuri si a intensitatii si frecventei de lucrare a solului, fiind deosebit de importanta pentru fiecare fermier .

Cauze ale compactarii- In ferma, compactarea antropica este favorizata de urmatoarele cauze:

18

Tehnologia ecologic de cultivare a cimbrului de cultura

CIMBRU DE CULTURA - THYMUS VULGARIS Nume engleza : Thyme Alte nume : Cimbru Partea folosita :

Frunzele. Frecvent se vinde intreaga planta (frunze si tulpina).

Familia de plante : Lamiaceae (familia mentei).Descrierea plantei si cultivare : Cimbrul de cultura este o planta ce

poate atinge inaltimi de 50-100 cm. Tulpinile lungi si subtiri poarta frunze de

forma ovala, prelungi; acestea pot atinge 5 cm lungime si 1-1,5 cm latime.

Culoarea frunzelor este verde aprins. Descrierea condimentului : Cimbrul de cultura este o planta intens aromata, care poate fi comparata cu cimbrul de

gradina (mai ales daca acesta este recoltat vara), ajowa sau spanacul

tamaios. Cimbrul de cultura este folosit atat proaspat cat si uscat; in stare

uscata este folosit si sub forma de pudra.

Cimbrul de cultura are o aroma specifica, destul de puternica si un gust fin,

usor iute, usor amarui, un pic afumat. In stare uscata cimbrul de cultura are

aroma si gust mai puternica decat in stare proaspata.

Pregatire si depozitare : Cimbrul de cultura proaspat poate fi pastrat cateva zile la temperatura camerei, sau in frigider. Daca este uscat isi pierde in timp

aroma si gustul; rezista astfel cca. 3-4 luni. Origine : Cimbrul de cultura este originar din Europa de sud. Este mult cultivat in Europa de sud si de est, si in

nordul Africii, dar si in SUA.

19

Din multele alte specii ale genului Thymus, numai Thymus zygis (cimbrul

spaniol) este un substitut acceptabil. Celelalte specii (Thymus satureoides,

Thymus mastichina, Thymus. broussonetti, Thymus maroccanus, Thymus.

pallidus and Thymus. algeriensis) sunt considerate inferioare, din cauza

continutului scazut de timol si a faptului ca mai contin si alte componente ale

aromei, mai ales carvacol (vezi cimbrul de gradina). Thymus serpyllum

(cimbrul salbatic, o planta de munte din zona temperata a Europei) are numai

valoare locala ca mirodenie; florile sale se folosesc la prepararea unui sirop

cu parfum puternic de cimbru. Un amanunt interesant: Thymus herba-barona

copiaza aproape perfect mirosul de chimen.

O alta varietate gasita uneori pe piata este cimbrul portocaliu (Thymus

vulgaris var. odoratissimus), care are parfum puternic de cimbru, cu o nuanta

de coaja de portocala.

In ultimul rand, cimbrul lamaios (Thymus citriodorus) are o aroma neobisnuita,

combinand parfumul de cimbru cu cel de lamaie; este putin comercializat si

este bun mai ales proaspat. Cimbrul lamaios se potriveste cel mai bine cu

pestele si legumele fructate si proaspete.

Etimologie : Numele cimbrului de cultura este imprumutat din latinul thymus, care la randul sau se trage din grecescul thymon. Numele grecesc

al plantei este de obicei pus in legatura cu thymos, adica spirit, care la

20

origini insemna fum (inrudit cu latinul fumus fum; de unde parfum), si cu

verbul thyeim, adica a afuma, a oferi ofrande de tamaie. Referinta se face

probabil la parfumul puternic al cimbrului. Mai exista si o alta explicatie, aceea

ca numele grecesc vine de fapt din egipteana veche (tam), care denumea o

planta folosita in procesul de mumificare.

In cele mai multe limbi europene se folosesc nume derivate din latinescul

thymus. Exemplele sunt Thymian in germana, timo in italiana, timjami in

finlandeza, tijm in olandeza, timyan in rusa, thimari in greaca si timin in

ebraica.

Pentru un grup de limbi slavice, exemplificat de matedouka in ceha si de

mashterka in bulgara, numele pare sa derive din cuvantul local pentru

mama.

Utilizari culinare : Cimbrul de cultura este un condiment important in bucatariile europene, mai ales in sud. Este tipic in special pentru Franta, unde

ramurele proaspete de cimbru, legate in buchet cu alte ierburi proaspete, se

adauga la supe, sosuri si tocanite, din care se scot inainte de servire (bouquet

garni). Cimbrul de cultura uscat face de asemenea parte din herbes de

Provence, amestec din sudul Frantei (vezi LEVANTICA).

Cimbrul este popular si in zonele non-europene ale Mediteranei; de exemplu,

condimentul iordanian zahtar contine cimbru. Alt exemplu este dukka,

amestec de condimente tipic egiptean. Este o combinatie relativ sarata de

seminte prajite (susan, alune), coriandru, chimion, piper negru si cimbru de

cultura, folosit mai ales pentru aromatizarea painii. Painea alba egipteana,

mancata cu ulei de masline si dukka, este o masa simpla, dar delicioasa.

In Europa centrala cimbrul de cultura este folosit mai ales pentru supe, peste,

carne si oua. Cimbrul de cultura, mai ales cimbrul lamaios, este un ingredient

minunat pentru otetul aromat. Industrial, cimbrul de cultura este deseori

combinat cu maghiranul pentru carnati si merge bine cu foile de dafin, sau de

boldo. Uneori si branza se aromatizeaza cu cimbru de cultura.

In Anglia cimbrul de cultura este, dupa menta, cea mai populara iarba. Joaca

21

un rol important si in bucataria Statelor Unite, mai ales pe Coasta de Est.

Bucataria creola din New Orleans este celebra pentru utilizarea extensiva a

cimbrului de cultura. O tehnica specifica bucatariei creole este asa-numita

innegrire: carnea, sau pestele, se inmoaie in unt topit, apoi se imbraca intr-un

amestec de condimente si se prajesc foarte rapid la temperaturi inalte, intr-o

tigaie, fara alt adaos de ulei. Condimentele se inchid foarte tare la culoare (se

innegresc), dar nu este de dorit sa se carbonizeze. Un amestec tipic de

condimente folosit in acest scop poate include, pe langa multa sare si cimbru

de cultura, ardei iute, piper alb, oregano, usturoi si praf de ceapa.

Popularitatea cimbrului de cultura depaseste mult Sudul: este un condiment

obisnuit in bucataria Americii Centrale. Jerk, cel mai celebru produs de export

din Jamaica (pe langa rom, desigur), contine de multe ori cimbru de cultura;

vezi ienibahar pentru mai multe informatii.

Exista multe controverse pe tema folosirii verdeturilor aromate: proaspete sau

uscate? Multe isi pierd partial sau total aroma prin uscare; exemplele includ

coriandrul, patrunjelul, tarhonul, usturoiul salbatic si mararul, dar si frunzele

de curry si lemongrass-ul. Tehnologiile moderne de uscare pot ajuta in unele

cazuri la pastrarea aromei originale, cel putin partial; dar aceste verdeturi

sunt, chiar si cu cel mai bun echipament de deshidratare, mai bune in stare

proaspata. Cea mai buna conservare se poate obtine prin preparare speciala

(de exemplu, sosul pesto facut cu busuioc). Pierderea aromei se produce din

doua motive: fie componentii aromei se evapora, fie sunt distrusi in mod

chimic, mai ales prin oxidare.

Alte ierburi insa au un comportament diferit, chiar paradoxal: aroma lor

sporeste prin uscare. O explicatie a acestui efect ar putea fi cresterea

mobilitatii si disponibilitatii uleiurilor esentiale, care se pot difuza mai usor in

mancaruri. Pe langa cimbrul de cultura, acest fenomen se poate observa la

oregano si la rozmarin: toate cele trei ierburi, uscate cu pricepere, sunt de

doua sau trei ori mai aromate decat in stare proaspata.

Cimbrul de cultura proaspat nu este numai mai putin intens decat cel uscat, ci

are si un gust mai slab, si se potriveste perfect cu legumele mediteraneene

22

(de exemplu ratatouille) sau cu pestele. Cimbrul de cultura uscat, pe de alta

parte, are un gust de fum dominant, care iese in evidenta cel mai bine in

mancarurile picante, mai ales in cele cu carne.

Amplasarea culturii. Cimbrul de cultur este o plant peren i trebuie

cultivat n afara asolamentului. Nu este pretenios fa de planta premergtoare,

reuind dup orice alt cultur. Cele mai bune premergtoare sunt leguminoasele

pentru boabe, cerealele, borceagurile sau alte plante care las solul curat de buruieni i

fr resturi vegetale. Poate s revin pe acelai teren dup 6-7 ani. Trebuie evitate

terenurile mburuienate cu buruieni perene.

Administrarea ngrmintelor. Cimbrul de cultur rspunde foarte bine la

aplicarea ngrmintelor organice de tipul gunoiului de grajd, plantele reacionnd

prin creterea produciei de herba i prin sporirea coninutului n ulei volatil. Acesta

va fi aplicat vara sau toamna, nainte de arat. Cantitatea de gunoi de grajd

recomandat este de 20-30 t/ha. n urmtorii ani, poate fi aplicat i o suplimentare cu

fosfat natural (n doze de 40 kg P2O5 /ha), precum i cu mrani sau compost.

Lucrrile solului. Sistemul de lucrri pentru nfiinarea culturii depinde de

perioada de recoltare a plantei premergtoare i de faptul c, cimbrul de cultur se

poate nmuli att pe cale generativ prin semine, ct i pe cale vegetativ. Dup

recoltarea plantei premergtoare este recomandat dezmirititul, urmat de artura

adnc, executat la 22-25 cm. Dup artur, terenul va fi mrunit cu grapa cu discuri i apoi se pregtete patul germinativ cu un combinator.

Smna i semnatul. n cazul semnatului direct n cmp, dac solul este

afnat i exist pericolul ca seminele s fie semnate prea n adncime, atunci nainte

de semnat, se recomand nivelarea i tasarea terenului cu tvlugul, iar apoi,

eventual, s se grpeze uor. Smna utilizat pentru nfiinarea culturii trebuie s fie

sntoas, produs din loturi semincere cultivate n sistem ecologic, s fie certificat

i s provin din cultura precedent, deoarece facultatea germinativ se poate pierde

foarte uor. Soiurile recomandate n cultur sunt De Dolj i Smarald. Puritatea

fizic minim a seminelor trebuie s fie de 75%, iar germinaia de minimum 65%. Se

poate semna toamna trziu (n luna noiembrie) sau primvara n prima urgen (n

luna martie). Cantitatea de smn utilizat pentru un hectar este de 3-4 kg, iar

23

adncimea de semnat va fi de 0,5-1 cm. Se seamn cu semntori universale (de tip

SUP-21, SUP-29), la distana ntre rnduri de 50 cm, necesar pentru executarea

prailelor i a buchetrii dup rsrire.

Dac cultura este nfiinat prin rsaduri, atunci acestea pot fi obinute n

straturi reci, n var, pentru plantrile de toamn, sau n rsadnie calde sau semicalde,

pentru plantarea din primvar. Semnatul n straturile reci va fi realizat n luna iulie,

folosind 0,3-0,6 kg de smn, iar suprafaa necesar pentru nfiinarea unui hectar de

cultur este de 60 m2. n rsadniele calde se va semna n luna februarie, folosind

aceeai tehnic din straturile reci. Cu scopul de a fi grbit ncolirea, este

recomandat umectarea seminelor timp de 24 de ore n ap, la temperatura de 18-

20oC (Fl. Crciun i colab., 1977).

Se planteaz la 50 cm ntre rnduri, 20 cm ntre cuiburi pe rnd i 100.000

cuiburi la ha. Pentru un hectar sunt necesare circa 200.000 fire de rsad, deoarece

rsadurile vor fi plantate cte dou la cuib; n acest scop, se ud la fiecare cuib i se

efectueaz fasonarea rsadurilor i mocirlirea rdcinilor pentru o prindere mai rapid

i sigur. Dup 6-7 zile de la plantat, va fi verificat prinderea rsadurilor i vor fi

completate golurile.

La nmulirea vegetativ, materialul provine din desprirea tufelor de la

plantaiile vechi care sunt desfiinate. Ramurile de la baza tufei care au format

rdcini pot fi folosite la plantare, existnd posibilitatea de nrdcinare a lstarilor. n

acest scop, n luna octombrie, tufa este tiat la 8-10 cm deasupra solului i este

acoperit cu pmnt. n anul urmtor, pe ramurile mbtrnite se formeaz lstari noi,

bine nrdcinai. n cursul primverii, acetia sunt muuroii, iar toamna sunt scoi i

desfcui n mai muli puiei, care sunt trecui n coala de fortificare un an. De la o

tuf pot fi obinui pn la 200 puiei (Fl. Crciun i colab., 1977). Plantarea n locul

definitiv se va efectua ca i cea pentru rsadul obinut prin smn. Aceast metod

este destul de laborioas i necesit o cantitate mare de for de munc, astfel c este

mai puin recomandat n practica obinuit.

Lucrrile de ngrijire. Imediat dup plantare este recomandat o prail, iar

n timpul vegetaiei sunt recomandate praile i pliviri repetate ntre plante pe rnd, ori

de cte ori este necesar, pentru combaterea buruienilor. Dup recoltare, se va interveni

cu o lucrare de prit, iar n toamn, trebuie efectuat muuroirea plantelor pentru a

rezista mai bine peste iarn. Completarea golurilor se va face cu rsad pstrat special

n acest scop, din rsadul iniial folosit la plantare.

24

Recoltarea. Se recomand ca recoltarea s nceap din faza de butonizare

pn la deschiderea primelor flori, atunci cnd exist coninutul maxim n ulei volatil.

n primul an, se va recolta o singur dat, dar n anii urmtori se poate recolta de 2-3

ori.

Se recolteaz manual cu secera, tind lstarii la 10-15 cm de la sol, cu atenie

pentru a nu se disloca tufa. Recoltarea trebuie efectuat pe timp frumos, dup ce s-a

ridicat roua. Imediat dup recoltare, produsul proaspt va fi transportat la distilerii sau

pentru condiionare i uscare. Uscarea la umbr se realizeaz n strat subire, n

ncperi bine aerisite, uscate i curate. Uscarea artificial va fi efectuat la temperaturi

de cel mult 35oC. Randamentul de uscare este de 4:1.

Condiiile de recepionare pentru produsul uscat sunt urmtoarele: maximum

2% tulpini lignificate i frunze brunificate; maximum 1% tulpini lipsite de frunze;

maximum 2% corpuri strine organice i minerale; maximum 13% umiditate;

minimum 1% coninutul n unei volatil.

Pentru produsul n stare proaspt, se admit: maximum 1% tulpini lignificate

i frunze brunificate; maximum 1% tulpini lipsite de frunze; maximum 1% corpuri

strine organice i minerale; minimum 0,3% coninutul n ulei volatil.

Produciile de herba uscat, n primul an sunt de circa 500 kg/ha, iar n anul al

doilea pot fi obinute aproximativ 2000-3000 kg/ha (E. Pun, 1988).

Muelul - Tehnologia ecologic de cultivare

25

Amplasarea culturii. Cele mai bune premergtoare pentru mueel sunt

plantele recoltate mai devreme i care las solul curat de resturi vegetale i de

buruieni.

Nu este recomandat cultivarea mueelului dup floarea-soarelui sau dup

porumb, deoarece acestea sectuiesc solul n elemente nutritive i las o cantitate

mare de resturi vegetale pe teren. Mueelul poate reveni pe acelai teren dup 4-5 ani.

Cele mai indicate plante premergtoare sunt leguminoasele pentru boabe,

borceagurile, precum i cerealele pioase sau mutarul.

Administrarea ngrmintelor. Mueelul valorific bine ngrmintele

organice; de aceea se recomand ca, la nfiinarea culturii, s se aplice 15-20 t/ha

gunoi de grajd, bine fermentat i ct mai uniform mprtiat, care va fi ncorporat sub

artur. Odat cu gunoiul de grajd, pot fi aplicai i fosfai naturali, n doze moderate,

de 40-50 kg P2O5/ha.

Lucrrile solului. Dup eliberarea terenului de resturile vegetale ale plantei

premergtoare, este recomandat un dezmiritit, apoi artura adnc. Dac solul este

prea uscat, se recomand mai nti o lucrare de discuire, apoi, dup ce cad precipitaii

mai abundente, poate fi efectuat artura. Dac nu poate fi efectuat o artur de

calitate, atunci terenul poate fi pregtit cu grapa cu discuri grea, care mobilizeaz

solul la peste 10 cm adncime.

n vederea semnatului, terenul trebuie foarte bine pregtit i nivelat, deoarece

seminele de mueel sunt foarte mici. Din acelai motiv, este recomandat tvlugitul

att nainte de semnat ct i dup semnat, pentru a asigura semnatul superficial i o

rsrire ct mai uniform.

Smna i semnatul. Smna utilizat pentru nfiinarea culturii trebuie s

fie sntoas, s provin din loturi semincere cultivate n sistem ecologic, s fie

certificat i s fie produs din cultura precedent, deoarece facultatea germinativ se

poate pierde foarte uor. Soiurile recomandate sunt Mrgritar i Flora. Puritatea

fizic a seminelor trebuie s fie de minimum 70%, iar germinaia de minimum 50%.

Semnatul se va efectuat cu semntori universale (de tip SUP-21, SUP-29),

adaptate pentru semine mici, la distana de 50 cm ntre rnduri i cu o norm de

smn de 2-3 kg/ha. Adncimea de semnat trebuie s fie de circa 0,5 cm. Seminele

pot fi amestecate cu nisip, cenu sau rumegu, pentru o distribuire ct mai uniform.

26

Densitatea optim a culturii este de 12-16 plante/m2. Se va semna direct n cmp, n

lunile august-septembrie. Este de dorit ca, pn la venirea iernii, plantele s formeze o

rozet de frunze bine dezvoltate, care s le asigure o trecere bun peste iarn.

Lucrrile de ngrijire. Datorit rsririi trzii (circa 50 zile) i ritmului lent

de cretere a plantelor de mueel la nceputul perioadei de vegetaie, exist pericolul

mburuienrii culturii.

De aceea, este necesar s fie meninut sub control apariia buruienilor i s fie

realizat combaterea acestora prin praile i pliviri repetate.

Atunci cnd plantele au 5-8 cm se va efectua rritul acestora. n fiecare an vor

fi executate praile i pliviri pe rnd, ori de cte ori este necesar, n funcie de gradul

de mburuienare a culturii. n loturile semincere, vor fi eliminate din lan plantele

netipice, cele atacate de boli sau duntori sau cele slab dezvoltate.

Pentru combaterea bolilor, ca de exemplu mana mueelului (Peronospora

leptosphera), sunt recomandate tratamente n vegetaie cu produse pe baz de cupru,

precum zeama bordelez, n concentraie de 1%, sau oxiclorura de cupru (Champion

70 PU), n concentraie de 0,4%. Pentru prevenirea atacului altor boli, cum este

putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), sunt recomandate respectarea rotaiei,

msuri de ingien cultural, realizarea unei densiti optime i a unei fertilizri

echilibrate.

Ca duntori, pot fi ntlnite larvele unor acarieni (Apion i Tripeta), care pot

fi combtui prin stropiri cu preparate obinute din crie sau coada oricelului.

Recoltarea. Florile de mueel vor fi culese n zile nsorite, n timpul

prnzului cnd florile ligulate au poziie perpendicular pe capitul i cnd 50% din

florile tubuloase sunt deschise.

Recoltarea la mueel este o operaiune dificil, care necesit un volum mare

de for de munc, deoarece florile se deschid aproape n fiecare zi n perioada de

nflorire maxim (lunile mai, iunie, iulie).

Este recomandat ca recoltrile s fie efectuate la intervale de 2-3 zile, deoarece

dac se ntrzie o parte din florile tubuloase se scutur. Se recolteaz manual direct cu

mna sau cu recoltatorul metalic prevzut cu un pieptne. Recoltarea se efectueaz

prin balansarea recoltatorului la nivelul inflorescenelor, care se rup, se strng i se

colecteaz n cutie (L. Muntean, 1990).

27

Pentru ceaiuri se recomand ca inflorescenele s aib un peiol de 2 cm

(Anela Dumitrescu, 1988). Dac mueelul este recoltat pentru obinerea de ulei

volatil, atunci se poate recolta i cu o main de recoltat furaje.

Dup recoltare, este recomandat ca materialul vegetal s fie transporat la

centrul de prelucrare, pentru condiionare i uscare.

Uscarea la umbr este metoda cea mai rspndit, care este realizat n locuri

curate i bine aerisite, inflorescenele fiind ntinse n strat subire pe o pnz sau pe o

hrtie alb. Revistele, ziarele i tipriturile sunt contraindicate pentru acest scop

deoarece materialul vegetal poate absorbi cerneala tipografic, ce este toxic. Poate fi

uscat 1 kg de produs proaspt la 1 m2 de spaiu, iar randamentul de uscare este de 5:1

pentru inflorescene i de 3-4:1 pentru herba. n timpul uscrii, inflorescenele vor fi

ntoarse din cnd n cnd pentru a nu se nnegri. Inflorescenele nu trebuie s

transpire, s mucegiasc sau s fermenteze prin ncingere. Uscarea artificial trebuie

realizat la cel mult 30-35oC.

Condiiile de recepionare pentru inflorescene prevd urmtoarele: maximum

5% flori brunificate; nu se admit resturi de plant sau tulpini; maximum 10% flori

sfrmate care trec prin site cu ochiuri de 3 mm; maximum 1% corpuri strine

organice; maximum 0,25% corpuri strine minerale; cel mult 13% umiditate. n plus,

coninutul n ulei volatil trebuie s fie de minimum 0,4%.

Pentru herba proaspt, se admit: maximum 0,1% corpuri strine minerale;

maximum 1% corpuri strine organice; maximum 1% rdcini. Pentru herba uscat,

umiditatea trebuie s fie de cel mult 13%.

Producia poate fi de 2000-3000 kg/ha inflorescene proaspete sau 800-1000

kg/ha inflorescene uscate.

Musetelul

Musetelul este o specie anuala, erbacee.

Radacina este pivotanta, fusiforma, cu putine ramificatii repartizate in stratul superficial al solului. Tulpina este erecta, rotunda glabra sau fin pubescenta si foarte ramificata, inalta de 30-50 cm la populatiile locale si 50-75 cm la soiurile ameliorate poliploide.

Frunzele sunt sesile, inserate altern, leifidat compuse, leisan tri-penat sectate, glalere, frunzele de la baza tulpinii fiind mai lungi de 12-18 cm. Frunzele sunt dispuse altern, de la subsoara lor dezvoltandu-se ramuri terminate printr-un capitul.

28

Florile reprezentate prin inflorescente, sunt grupate in capitule terminale cu diametrul de 1,5-2 cm situate pe un peduncul lung de 5-10 cm. Florile marginale sunt de culoare alba, iar cele interne sunt galben-aurii.

Capitulul este compus din 12-18 flori ligulate, de culoare alba, lungi de 5-9 mm, cu latimea de 3-4 mm, prevazute cu nervuri longitudinale si cu 3-4 zimti.

Receptaculul este format din flori tubulare, de culoare galbena-aurie, are o forma plata la inceputul infloririi, devine apoi semisferic iar spre sfarsitul perioadei de inflorire devine conic, fiind conic in interior.

Infloreste din luna mai pana in iulie.Fructul este o achena mica putin arcuita, de culoare argintie, lunga de 1-2 mm. O planta poate sa produca aproximativ 45000 fructe.

I . 2 . RaspandireMusetelul este o specie spontana, raspandita in intreaga Europa mai ales in zona centrala si meridionala, in Asia Centrala si zona sudica a Siberiei, in Asia Mica, in America de Nord si in Australia.

In cultura s-a extins intr-o serie de tari ca Germania, Ungaria, Iugoslavia, Rusia, Bulgaria, etc.

La noi in tara musetelul creste in toate zonele tarii fiind o specie cu o mare plasticitate ecologica.

Cele mai favorabile conditii de cultura sunt in Campia Crisurilor si in Campia Timisului. De asemenea poate fi cultivat cu bune rezultate in sudul si estul tarii, in Campia Burzanului, Campia Baraganului, Campia Moldovei.

I . 3. Particularitati si cerinte biologiceFactorii de mediu diferiti de la unul la altul influenteaza habitusul plantei si continutul in principii active. In climat continental continutul in ulei volatil si cel in azulene este mai redus.

Temperatura - musetelul este o specie iubitoare de caldura. Semintele rasar mai bine la temperaturi ridicate, in conditii de laborator la 28

Tehnologia ecologic de cultivare a mentei

Amplasarea culturii. Se recomand ca menta s fie cultivat ca plant anual

i s intre n cadrul asolamentului. Dac menta este meninut n cultur pe acelai

teren mai muli ani, crete exagerat de mult densitatea tulpinilor, n dauna produciei

29

de frunze i de ulei volatil, solul se compacteaz, se mburuieneaz, se nmulesc

duntorii i bolile, ca de exemplu rugina (Puccinia menthae), care poate compromite

recolta. De asemenea, n anii urmtori se formeaz stoloni scuri, n cantitate mai

mic, ce nu pot fi valorificai.`

Exist i posibilitatea meninerii mentei 2 ani pe acelai teren. n acest caz, se

recomand ca, n anul al doilea, la nceputul vegetaiei s fie lucrat plantaia cu un

cultivator, pentru afnarea solului i combaterea buruienilor. Cele mai bune

premergtoare pentru ment sunt leguminoasele pentru boabe, borceagurile i

cerealele pioase. Nu se recomand s fie cultivat ment dup lucern, trifoi sau

graminee perene care lstresc i necesit, deci, lucrri suplimentare de ntreinere (E.

Pun, 1986). La rndul ei, menta este bun premergtoare pentru unele pritoare sau

plante de nutre, care, prin tehnologie, permit distrugerea plantelor de ment care

regenereaz din prile subterane.

Administrarea ngrmintelor. Menta este o plant care valorific bine

ngrmintele organice, deoarece sistemul radicular nu este foarte bine dezvolat, iar

ritmul de cretere a plantelor este foarte rapid. Este recomandat folosirea gunoiului

de grajd, foarte bine fermentat i aplicat ct mai uniform, care contribuie la

mbuntirea strii de fertilitate a solului, favorizeaz dezvoltarea masei vegetative i

creterea coninutului n ulei volatil. Pot fi aplicate 25-40 t/ha gunoi de grajd, toamna

sub artur, nainte de nfiinarea plantaiei. Mai pot fi folosite mrani sau compost,

administrate pe rigole, odat cu plantatul stolonilor.

Lucrrile solului. Dup cereale pioase sau leguminoase pentru boabe care

sunt recoltate devreme va fi executat un dezmiritit, dup care se va ara adnc, la 25-

30 de cm, cu plugul n agregat cu o grap. Pn n toamn vor fi efectuate grpri

repetate, prin care este conservat umiditatea i sunt distruse buruienile.

Dup premergtoare trzii va fi executat un dezmiritit, apoi artura adnc;

pn la plantarea stolonilor terenul va fi ntreinut prin treceri cu grapa cu discuri,

pentru mrunirea bulgarilor i distrugerea buruienilor.

Pentru plantare, solul va fi foarte bine mrunit i nivelat cu grapa cu discuri n

agregat cu o grap reglabil i bar nivelatoare. n cazul n care, din anumite motive,

plantarea nu a fost realizat toamna, atunci pregtirea terenului trebuie efectuat

primvara foarte devreme, atunci cnd condiiile climatice permit acest lucru, prin 1-2

lucrri cu grapa cu discuri n agregat cu grapa cu coli.

30

nfiinarea culturii. Menta se nmulete prin stoloni sau prin nrdcinarea

butailor tulpinali pornii din nodurile stolonilor. Materialul de nmulire trebuie s

provin de la culturi ecologice de ment care sunt desfiinate. Recoltarea stolonilor

pentru nfiinarea noii culturi trebuie realizat n ritmul plantrilor. Datorit

nrdcinrii superficiale, stolonii pot fi scoi cu o furc pe suprafee mici, sau printr-

o lucrare efectuat fie cu plugul fr corman, fie cu o lam dislocator sau cu maina

de scos cartofi, pe suprafee mai mari.

De la loturile speciale pot fi obinute circa 6-8 t stoloni/ha, iar cantitatea de

stoloni recoltat de pe un hectar poate constitui material de nmulire pentru pn la 6

hectare. n cazul n care stolonii trebuie pstrai peste iarn, aceasta se poate realiza n

silozuri special amenajate, prevzute cu instalaii de aerisire, iar stolonii vor fi udai

permanent pentru a nu se deshidrata.

Plantarea este recomandat s fie efectuat toamna, deoarece astfel se

realizeaz o mai bun nrdcinare i se obtine o densitate corespunztoare a plantelor

n cmp. n acest fel, lstarii pornesc n vegetaie mai devreme, n primvar, au o

dezvoltare mai rapid i rezult producii mai bune i de calitate superioar.

nainte de plantare, trebuie alei stoloni viguroi, turgesceni, care sunt

fasonai cu foarfeci de vie, la 12-15 cm lungime i la care se nltur poriunile

brunificate. Plantarea stolonilor poate fi efectuat fie manual, fie semimecanizat.

Plantarea manual solicit o cantitate mare de for de munc, n medie 15-17

muncitori pentru un hectar. Distanele recomandate dintre rnduri sunt de 70 cm la

specia Mentha piperita, iar pentru Mentha crispa de 60-65 cm. Deschiderea rigolelor

se va efectua n ritmul plantrii pentru a nu se evapora apa din sol. Stolonii se nir

pe fundul brazdei, petrecndu-se civa cm i imediat sunt acoperii cu pmnt,

manual cu sapa sau printr-o nou trecere cu raria pe intervalul dintre rnduri, urmat

de un tvlugit sau grapat superficial pentru a se evita uscarea solului. Norma de

stoloni este de 1400 kg/ha.

La plantarea semimecanizat sunt necesari doar 3 muncitori pentru nfiinarea

unui hectar de cultur. Pentru plantarea semimecanizat, sunt deschise rigole cu raria,

la adncimea de 15 cm; pe bara cultivatorului sunt montate cutiile cu stoloni i scaune

pentru muncitori.

n cultur exist soiurile Columna, Cordial i Cristal, la Mentha

piperita, respectiv Mencris i Record, la Mentha crispa.

31

Lucrrile de ngrijire. Dup plantarea din toamn nu mai sunt necesare alte

lucrri. n primvar, vor fi executate lucrri de prit ntre randuri i de plivit pe

rnd, pentru a ine sub control buruienile. n anumite situaii, se recomand un grpat

perpendicular pe direcia rndurilor, cu grapa cu coli reglabili, obligatoriu cu colii

ndreptai napoi, astfel nct s nu fie scoi stolonii din pmnt. Prailele vor fi

efectuate pn n faza de ramificare a plantelor; mai trziu, igiena cultural va fi

realizat prin lucrri repetate de plivit.

n condiii de insuficien a apei, este necesar irigarea. Sunt recomandate

norme cuprinse ntre 300 i 350 m3/ha pentru prima parte a vegetaiei i apoi, pe la

nceputul perioadei de nflorire, norme de 500-600 m3 ap/ha. ntotdeauna, dup

recoltare menta trebuie s fie irigat. Cele mai bune metode de irigare sunt irigarea pe

brazde i irigarea prin picurare. Irigarea prin aspersiune nu este recomandat deoarece

exist pericolul favorizrii atacului de rugin (Puccinia menthae), care poate

compromite recolta.

Controlul bolilor (rugin, antracnoz), se realizeaz prin msuri preventive

care se refer la: plantarea n toamn a stolonilor sntoi, curai bine de resturi

vegetale; fertilizarea raional cu ngrminte organice; distrugerea mentei slbatice

mai ales pentru zonele n care apa poate blti i solul este umed; revenirea culturii de

ment pe acelai teren dup 5-6 ani.

Cei mai frecveni duntori din culturile de ment sunt pianjenul mentei,

pduchele frunzelor sau puricele mentei, care nu provoac pagube importante i, de

aceea, pot fi controlai prin metodele preventive menionate i n cazul bolilor.

Recoltarea. n situaia n care materia prim va fi folosit pentru extragerea

uleiului volatil, atunci recoltarea va fi efectuat cnd 50% din inflorescene sunt

deschise; dac se dorete ca materia prim s intre n componena unor ceaiuri, ca

material uscat, atunci recoltarea va fi efectuat cnd 30-40% din plante au nflorit.

Recoltarea masei vegetative aeriene se efectueaz prin cosit cu o cositoare mecanic.

Se recomand s se recolteze n ritmul distilrii, pentru a nu se produce pierderi de

ulei volatil.

Metoda de recoltare pentru suprafee mici poate fi cea manual, cu coasa sau

cu secera, cu care se taie lstarii (herba). Pot fi utilizate pentru tiere i cositoarea

mecanic sau vindroverul, care las masa vegetal tiat n brazde, de unde, cu

ajutorul mainii de ncrcat furaje, aceasta este ncrcat n mijloacele de transport.

32

Recoltarea frunzelor poate ncepe atunci cnd frunzele au lungimi de 5-6 cm i

se realizeaza n mai multe etape. Se poate recolta frunz cu frunz i se obine, astfel,

un material vegetal de cea mai bun calitate, care este aezat n couri i este

transportat la locurile de uscare; aceast lucrare poate dura 14-15 zile. Nu se va

recolta prea devreme, n faza de butonizare, deoarece uleiul volatil este n cantitate

sczut i de calitate slab.

Se mai poate recolta i prin strunjire, prin trecerea minii de-a lungul lstarilor

i detaarea frunzelor, dar materialul vegetal este parial distrus, zdrobit i apar

pierderi de ulei volatil.

Trebuie s se recolteze n miezul zilei, ntre orele 10 i 14, pe timp nsorit i

clduros, fr vnt, rou sau cea, iar frunzele trebuie s fie zvntate pentru a avea

coninutul maxim n ulei volatil.

Uscarea materialului vegetal se va efectua natural la umbr, n oproane,

poduri, pe o perioad de 5-6 zile. Frunzele i herba pot fi uscate i artificial, la

temperaturi de maximum 35C.

Condiiile de recepionare prevd urmtoarele: maximum 14% umiditate;

maximum 3-5 frunze brunificate pe fiecare tulpin; maximum 1,5% corpuri strine

organice; maximum 0,5% corpuri strine minerale; minimum 1% coninutul n ulei

volatil.

Produciile pot fi de 10-20 t/ha herba proaspt, respectiv 2,5-3 t/ha herba

uscat sau 1-1,3 t/ha frunze uscate.

Distilarea. Obinerea pe cale industrial a uleiului volatil de ment se

realizeaz prin distilarea masei vegetative proaspete sau uscate, cu ajutorul vaporilor

de ap. Cele mai bune rezultate se obin prin distilarea mentei lsat s se ofileasc n

brazde, timp de 24-48 de ore (E. Pun, 1988). Din totalul uleiului volatil prezent n

materialul vegetal supus distilrii, 75% se obine n prima or de distilare, iar dup

circa 2 ore de distilare, este extras ntreaga cantitate de ulei volatil. n timpul

procesului de distilare trebuie s fie meninui urmtorii parametrii: temperatura apei

care intr n refrigerent trebuie s fie de maximum 15-20oC; temperatura distilatului

format din ap i ulei volatil, la ieirea din refrigerent, trebuie s fie de 35-40oC, ceea

ce va permite o decantare rapid a uleiului volatil. Uleiul extras i decantat, pentru

eliminarea apei, va fi pus spre pstrare i transportat n butoaie inoxidabile, care vor fi

depozitate n ncperi rcoroase, ferite de foc (E. Pun, 1998).

33

Menta

Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. Mentha piperita este o planta anuala, erbacee, considerata insa de multi autori ca fiind perena.

Radacina, este formata dintr-un numar foarte mare de radacini adventine fibroase, care ajung in profunzime pana la 40-60 cm.

Tulpina este anuala, patrunghiulara, compusa din noduri si internoduri, mai mult sau mai putin erecta, puternic ramificata. In functie de conditiile pedoclimatice, poate creste pana la 1 m si chiar mai mult. Din mugurii situati pe portiunea lignificata a tulpinii de sub nivelul solului se formeaza stolonii. In functie de locul unde cresc, stolonii sunt de 2 feluri: aerieni si subterani. Acestia sunt, in general, formatiuni tulpinale asemanatoare ramificatiilor. Stolonii aerieni formeaza la noduri radacini adventine si tulpini. Stolonii subteranii sunt de culoare albicioasa si prezinta la noduri radacini adventine. Stolonii apar la inceputul fazei de ramificare a tulpinii centrale, cresc in lungime, traiesc pana in anul urmator cand, dupa ce dau noi tulpini si dupa acestea se inradacineaza mor.

Datorita faptului ca stolonii subterani se formeaza in fiecare an s-a creat o parere falsa cu privire la perenitatea mentei. Stolonii subterani nu contin ulei volatil, in timp ce tulpinile si ramificatiile contin cantitati foarte reduse. Dupa cosire din mugurii situati pe nodurile stolonilor aerieni, pe o parte din stolonii subterani, precum si pe resturile de tulpini netaiate, se formeaza o a doua recolta (otava).

Frunza este oval-lanceolata si este prinsa printr-un peduncul scurt. Pe partea superioara sunt netede, iar pe cea inferioara au nervuri proeminente, sunt colorate in verde inchis si sunt prevazute cu glande oleifere, in numar mult mai mare pe partea inferioara.

Inflorescenta este de forma unui spic, conic, alungit, de 4-10 cm lungime. Floarea este compusa dintr-un caliciu cilindric, cangranulat cu 5 dinti, violacei, o corola violeta deschis, formata din 4 lolei, dintre care unul este de obicei lat, stamine in numar de 4 si un ovar superior cu stigmat bifurcat.

Fructul este format din 4 micule mici, acoperite cu caliciul persistent. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,065 g. Infloreste in luna iulie.

Mentha cripsa are tulpinile erecte, cu ramificatii grupate, inalte de pana la 120 cm si colorate in verde cu nuante antocianice.

Frunzele sunt mari, glabere, de culoare verzui inchis, lipsite de petiol, ovale, cu marginea puternic dintata si suprafata limbului incretita.

Inflorescentele sunt grupate in spice mari, asezate in varful tulpinii si ramificatiilor.

Corola este colorata in roz-violaceu.

I . 2. Raspandire

34

In general, cultura mentei este mult faramitata, aceasta ocupand, in foarte multeunitati, suprafete de pana la 10 ha. Totusi, in ultimii ani, se contureaza o concentrare mai accentuata si in judetele din jurul capitalei (Calarasi, Giurgiu, Ialomita).

Menta crispa ocupa suprafete neinsemnate.

I . 3. Particularitati si cerinte biologice

Sterilitatea - ca rezultat al hibridarii indepartate si al incompatibilitatii cromozomilor in formarea gametilor, confirmata de o serie de cercetatori, Mentha piperita se caracterizeaza printr-o sterilitate considerata practic totala. Sterilitatea mentei se manifesta prin nedezvoltarea organelor mascule ale florii, staminele se dezvolta anormal, raman scurte, uneori sunt degenerate sau se usuca chiar din mugure, nu produc polen normal, in timp ce stigmatul este apt pentru polenizare. Cu toate acestea, specia Mentha piperita nu este un hibrid absolut steril. Elucidarea partiala a cauzelor sterilitatii mentei a permis obtinerea prin diferite metode a o serie de linii fertile, care deschid posibilitati nelimitate de aplicare a metodei hibridarii sexuate in procesul de producere a materialului initial de menta.

Inmultirea vegetativa - lipsita de posibilitatea de fructificare, menta se inmulteste in practica agricola exclusiv pe cale vegetativa, prin stoloni. Plantele erbacee perene se caracterizeaza prin existenta unei parti subterane multianuale si a unei parti aeriene anuale. Stolonii subterani ai mentei nu cresc continuu decat in anul aparitiei. Acestia apar in a doua jumatate a verii si asemenea tulpinilor aeriene traiesc un singur an. Perioada de vegetatie a stolonilor nu coincide cu cea a tulpinilor aeriene, iar stolonii nerecoltati dezvolta in anul urmator tulpini aeriene, pe care se formeaza noi stoloni, fapt care a determinat aparitia unei false pareridupa care menta este considerata planta perena.

Multiple cercetari au stabilit ca stolonii nu au o crestere continua si traiesc un singur an.

Dupa ce au dat nastere tulpinilor aeriene si dupa ce acestea si-au format radacini proprii, stolonii batrani putrezesc, in locul lor formandu-se altii noi. Aceste constatari au permis ca menta sa fie de fapt planta anuala.

Epoca de formare a stolonilor la menta depinde de adancimea de plantare. Cresterea stolonilor incepe in momentul aparitiei pe tulpina centrala a primului etaj de ramificatii si continua pana la sfarsitul vegetatiei.

Stolonii mentei nu au o perioada de repaus absolut, mai mult, menta niciodata nu opreste complet procesele de crestere a stolonilor si nici intensitatea schimbului de substante.

Lipsa unei perioade de repaus duce la pornirea in vegetatie a mugurilor de pe stoloni chiar in perioada de iarna, in timpul zilelor mai calduroase, dar la cea mai mica scadere a temperaturii acestia pier. De asemenea, acest fapt implica greutati deosebite la insilozarea stolonilor, atunci cand ei se depoziteaza pentru a fi plantati primavara. In mod obisnuit, incepand cu prima decada a lunii octombrie stolonii nu mai cresc. In aceasta perioada se schimba mersul proceselor legate de sinteza substantelor nutritive,

35

acumulandu-se in special zaharoza, oligozaharide si substanta uscata, ceea ce contribuie la sporirea rezistentei la ger, ca o adaptare complexa a speciei la conditiile de iernare.

Stolonii mentei sunt amplasati, pe verticala, intr-un strat superficial de sol bine determinat (0-6 cm).

S-a stabilit de asemenea ca prin plantarea mai adanca, la 15-20 cm, stolonii cresc vertical pana la stratul de la 3 la 5 cm, unde se amplaseaza orizontal.

In plan orizontal stolonii mentei se amplaseaza in functie de structura solului:- pe soluri usoare la 43-63 cm in jurul plantei- pe soluri grele se gasesc la numai 24-38 cmAmplasarea bipozitionala a stolonilor reprezinta o caracteristica specifica fiecarui soi de menta.

Temperatura

Menta, incepe sa vegeteze primavara devreme, cand temperatura medie este in jur de 3-5 C. Acoperiti bine cu zapada, stolonii de menta rezista la temperaturi foarte scazute, pana la -26 C si chiar la -30 C.

Mugurii care au inceput sa vegeteze si care nu au suportat o perioada prealabila de climatizare nu rezista la scaderea brusca a temperaturii sub - 7 C.

Temperatura optima de crestere a mentei in timpul verii este de 18-20 C, maxim 22-25 C. Temperatura influenteaza de asemenea si continutul in ulei volatil. Sa stabilit ca menta cultivata in casa de vegetatie la temperatura medie de 17-18 C, a avut un continut de 2,07 % ulei volatil, in timp ce la acelasi fel de menta cultivata in sera unde temperatura medie a fost cu 4-6 C mai ridicata, continutul in ulei volatil a fost de 2,85 %.

Intotdeauna in regiunile cu temperaturi mai ridicate se obtine o materie prima cu continutul in ulei volatil sporit, dar cu un continut in mentol mai scazut.

Apa

Cerintele deosebite ale mentei fata de umiditatea solului se explica prin marimea deosebita a suprafetei foliare si prin prezenta radacini slab dezvoltate si superficiale.

Este gresita parerea multor cultivatori si cercetatori care considera menta ca planta de balta.

Lipsa umiditatii este foarte daunatoare culturilor de menta, deoarece duce la micsorarea taliei plantelor de 1,5 ori si la o scadere a greutatii de cca 4 ori. Nevoia de apa a mentei se manifesta cel mai pregnant in prima jumatate a perioadei de vegetatie pana la butonizare. De asemenea, umiditatea solului este factorul care poate decide momentul optim de plantare. Este foarte important de stiut ca la o umiditate a solului sub 30%, menta nu trebuie plantata, deoarace cea mai mare parte a stolonilor se usuca, indiferent de continutul initial de apa al acestora.

36

In sfarsit, trebuie sa mentionam ca menta irigata, in special prin aspersiune, indiferent de anul de cultura in care se gaseste, este mai puternic atacata de rugina.

Lumina

Menta este planta de zi lunga, insa da productii satisfacatoare atat in conditiile cetoase si umede ale Marii Britanii, cat si in conditiile insorite ale multor tari. Pentru cresterea si dezvoltarea normala menta are nevoie de iluminare continua timp de cel putin 12h. Reducerea timpului de iluminare determina o incetinire a cresterii plantei, o dezvoltare defectuoasa, iar ramificatiile inferioare se transforma in formatiuni asemanatoare stolonilor aerieni, ceea ce contribuie la scaderea productie de ulei volatil.

Curentii de aer

Culturile de menta trebuie amplasate pe soluri ferite de curentii de aer, preintampinandu-se prin aceasta si dezgolirea campului de stratul protector de zapada.

Altitudinea-latitudinea

Menta se poate cultiva pana la altitudinea maxima de 1000 m. S-a constatat o crestere evidenta a continutului in ulei volatil si descresterea continutului in mentol pe directia N-S.

Solul

Menta creste si se dezvolta cel mai bine pe soluri afanate si permeabile, cu o compozitie mecanica usoara si bine aprovizionate cu materii nutritive. Cele mai potrivite sunt solurile aluvionale si cele turboase. Rezultate foarte bune se pot obtine si pe toate tipurile de soluri cernoziomice. Nu sunt propice culturii mentei solurile grele, fara structura, argiloase si impermeabile. Totusi menta cultivata pe nisipuri dau ulei volatil de calitate superioara. Menta creste cel mai bine atunci cand Ph-ul are valori intre 5 si 7.

Elementele nutritive

In decursul intregii perioade de vegetatie menta extrage din sol urmatoarele elemente nutritive: N16, P2O510, K2O21, CaO11, MgO 10 kg/ha. Pentru 1 kg substanta uscata revin in medie 2,03 kg de N, 0,73 kg de P2O5 si 2,23 kg K2O. Perioada maxima de absorbtie a N, P, K este la inceputul fazei de ramificare pana la inceputul infloritului cand plantele acumuleaza intreaga cantitate de substante nutritive necesare formarii productiei. Azotul folosit singur sau in combinatie cu alte elemente contribuie la sporirea masei vegetative, dar si la o reducere a continutului in ulei volatil. Azotul mareste continutul in mentona si scade continutul in mentol, iar culturile fertilizate cu azot in exces sunt mult mairezistente la atacul de rugina.

Fosforul corecteaza intrucatva efectul nefavorabil al azotului manifestat prin micsorarea continutului in ulei volatil si sporeste continutul in piene si limonene.

37

Potasiul actioneaza asemanator cu fosforul.

Excesul de potasiu reduce continutul in ulei volatil si depreciaza calitatea acestuia prin sporirea continutului in mentona.

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MENTEIII . 1 . Locul de ansolament

Cele mai bune premergatoare pentru menta sunt acelea care elibereaza terenul timpuriu, il lasa curat de buruieni, bine aprovizionat cu substante nutritive, afanat si cu umiditate suficienta.

Dintre plantele de cultura, cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna si in mod deosebit leguminoasele timpurii. Porumbul siloz este de asemenea o premergatoare adevarata.

Celelalte culturi nu sunt potrivite, deoarece elibereaza terenul tarziu si nu mai permit o pregatire corespunzatoare a solului. Pentru a realiza productii mari si constante in ulei volatil, menta trebuie sa fie considerata din punct de vedere agronomic cultura anuala (in mod exceptional bianuala, dar arata) si inclusa in asolamntele corespunzatoare.

Bazandu-se pe o practica agricola indelungata, in lipsa unor studii aprofundate se pot recomanda pentru conditiile tarii noastre urmatoarele tipuri de asolament:1) pentru zona nordica si sud-vestica in conditiile de cultura irigata:-cereale de toamna (grau, orz)-degetel lanos sau anghinare (numai in anul 1)-porumb boabe-mustar sau coriandru-leguminoase pentru boabe(mazare, fasole)

-menta2) pentru zone umede si racoroase:-cereale de toamna-mac in cultura dubla cu chimion-chimion-secara pentru corn (claviceps purpurea)-menta-cartofi, sfeclaDesigur, aceste rotatii pot fi modificate in functie de conditiile si cerintele locale. Oricum, revenirea mentei pe acelasi loc dupa minimum 4 ani contribuie in mare masura la evitarea atacului de boli (in special de rugina) si daunatori, factorii uneori determinanti ai nivelului si calitatii productiei.

II . 2 . Fertilizarea

Gunoiul de grajd bine fermentat, ca ingrasamant complex, aplicat sub aratura de baza are un efect deosebit asupra productiei de masa verde la menta. Utilizarea

38

ingrasamantului organic pe un sol cu fertilitate scazuta de tip brun de padure, luto- nisipos, a dat insemnate sporuri de productie care au variat intre 20-40%, in functie de conditiile climatice ale anului. In lipsa gunoiului de grajd, sporirea productiei si calitatii acesteia la menta se va realiza prin administrarea ingrasamintelor minerale.

Marirea cantitatilor de ingrasamant sporeste productia continuu, dar economic numai pana la un anumit nivel, fapt care a determinat sa se ajunga la concluzia ca doza recomandata sa fie N90P120K90 kg/ha substanta activa. Ingrasamintele ar trebui sa se administreze primavara, la plantare, alaturi de rand.

Pentru conditiile din Romania ar fi de preferat, dat fiind plantatul din toamna, ca fosforul si potasiul sa se administreze inaintea plantatului si sa se incorporeze o data cu ultima discuire. Ingrasamintele azotoase trebuie sa se administreze primavara timpuriu, in mustul zapezii. De regula, atunci cand dozele de ingrasaminte aplicate primavara au fost reduse sau cand menta se cultiva pe soluri sarace, se executa fertilizarea suplimentara.

Azotatul de amoniu este ingrasamantul cel mai adecvat pentru ingrasarea suplimentara si se administreaza in doze de pana la 150 kg/ha.

Epoca de aplicare este in faza de ramificare pana cel mai tarziu la inceputul butonizarii. La inceputul butonizarii se va aplica numai in culturile irigate. In toate cazurile se va incorpora printr-o prasila superficiala. Pentru obtinerea otavei, imediat dupa recoltare, se va fertiliza cu 150-200 kg azotat de amoniu /ha.

II . 3 . Pregatirea solului

Pregatirea de baza a solului se face in functie de umiditatea acestuia in momentul eliberarii. Atunci cand solul este uscat si nu se poate executa aratura adanca perfect maruntita, dupa cereale sau leguminoase se va efectua o lucrare de dezmiristire, cu plugul la 8-10 cm adancime, dupa care atunci cand solul are umiditatea suficienta, se va executa aratura adanca la cca. 30 cm, lucrarea ce se realizeaza cu plugul urmat obligatoriu de grapa stelata.

Modelul de pregatire a solului nu influenteaza insa continutul in ulei volatil.

Efectul favorabil al lucrarii solului se manifesta cel mai mult prin pastrarea umiditatii si structurii solului, prin distrugerea sau stagnarea in crestere a buruienilor. De aceea, este bine ca dupa recoltarea plantei premergatoare, concomitent cu aceasta sa se execute eliberarea de resturi vegetale si aratura adanca. Aratura de baza se va efectua cu plugul urmat de grapa stelata, pentru maruntirea si asezarea solului. Prin toate lucrarile care se vor executa pana la plantare, una-doua discuiri se vor avea in vedere pentru minerarea solului si distrugerea buruienilor perene.

II . 4 . Modul de inmultire

Menta este un hibrid steril, care in practica agricola se inmulteste exclusiv pe cale vegetala, prin folosirea stolonilor subterani. Uneori, in scopuri stiintifice, menta se inmulteste prin stoloni aerieni, prin inradacinarea butasilor tulpinali sau chiar a frunzelor.

39

II . 5 . Recoltarea stolonilor

Cu toate ca stolonii subterani se formeaza in stratul superficial al solului, recoltarea acestora constituie cea mai grea lucrare din tehnologia de cultivare a mentei. Scosul stolonilor subterani se poate face manual cu furca, cu plugul fara cormana, cu ajutorul masinii