Plan de Afaceri Model 1

Ministerul Educa iei i Cercet riiţ ş ăAutoritatea Na ionala pentru Cercetare tiin ificaţ Ş ţ

Program IMPACT

PLAN de AFACERI

Neutralizarea difenililor policlorura i (PCB) dinţ de euri periculoase prin iradiere cu electroniş

accelera iţ

Decembrie 2008

Plan de Afaceri

Scopul Planului de Afaceri în cazul proiectului dezvoltat de Universitatea Polithnica Bucure ti ş în parteneriat cu SC STIMPEX SA, în dubl calitate de partener i beneficiar,ă ş precum i cuş Institutul National De Cercetare-Dezvoltare Pentru Fizica Laserilor, Plasmei Si Radiatiei i ş ICPE ELECTROSTATICA SA este:

Realizarea unei tehnologii pentru tratarea deseurilor periculoase prin iradiere cu electroni accelerati sau microunde. Se va studia o tehnologie de tratare si transformare a uleiului contaminat cu PCB intr-un material nepericulos ce poate fi utilizat drept combustibil. Se va urmari si dezvoltarea unei proceduri de decontaminare a echipamentelor energetice ce contin PCB in vederea refolosirii sau reciclarii lor. Ulterior o tehnologie asemanatoare va putea vi utilizata si pentru tratarea altor deseuri.

Plan de Afaceri

REZUMAT

Planul de Afaceri va fi relativ scurt si va urmatorul format recomandat:

I. SCOPULO scurta descriere (1 pag) a obiectivelor Planului de Afaceri.

Utilizati cuvinte cheie in descriere (cine?, ce?, unde?, cind?, de ce?, cum?, cat de mult?) pentru a descrie urmatoarele:

• Scopul acestui PlanScopul Planului de Afaceri îl constituie realizarea unei tehnologii pentru tratarea deseurilor periculoase prin iradiere cu electroni accelerati sau microunde. Se va studia o tehnologie de tratare si transformare a uleiului contaminat cu PCB intr-un material nepericulos ce poate fi utilizat drept combustibil. Se va urmari si dezvoltarea unei proceduri de decontaminare a echipamentelor energetice ce contin PCB in vederea refolosirii sau reciclarii lor. Ulterior o tehnologie asemanatoare va putea vi utilizata si pentru tratarea altor deseuri.

Planul de afaceri va fi folosit ca document de baz pentru propunerea financiar i la înă ă ş tocmirea bugetului proiectului.

• Compania Dumneavoastra (cine, ce, unde, cand)

• Cine raspunde de Management si Care sunt punctele tari ale Managementului?

• Care sunt obiectivele si De ce considerati ca veti avea succes?.Obiectivele generale ale proiectului sunt:

studierea proceselor de declorurare radiolitica a PCB din diverse substraturi: solvent organic/apa; apa/surfactant si ulei de transformator;

determinarea conditiilor de lucru in care declorurarea radiolitica este competitiva cu tehnologiile conventionale;

dezvoltarea unei tehnologii pentru tratarea deseurilor periculoase prin iradiere cu electroni accelerati.

Obiectivele specifice ale proiectului se refera la tratarea uleiurilor contaminat cu PCB din echipamentele energetice:

cunoasterea aprofundata a legislatiei referitoare la PCB si a metodelor generale de distrugere a acestora;

identificarea principalelor depozite din tara unde sunt stocate transformatoare si condensatoare incarcate cu PCB, prelevarea de probe si caracterizarea uleiurilor contaminate;

dezvoltarea unor instalatii de laborator si ME pe un accelerator de laborator si pe unul industrial pentru tratarea uleiurilor contaminate cu PCB;

caracterizarea materialului organic rezultat in urma declorurarii si stabilirea unei proceduri pentru refolosirea lui;

realizarea unei tehnologii de decontaminare a transformatoarelor si condensatoarelor incarcate cu PCB in vederea reutilizarii sau valorificarii lor;

publicarea si brevetarea rezultatelor cercetarii;

Plan de Afaceri

realizarea unui manual de prezentare a metodelor studiate si difuzarea acestuia celor interesati in vederea aplicarii tehnologiei pentru tratarea deseurilor cu PCB.

Se consider ca obiectivele stabilite pentru acest proiect au mari sanse de a fi rezolvateă deoarece: Echipa formata este complementara, existând specialisti din domeniul inginerie chimica,

inginerie electrica, fizicieni, protectia mediului, managemetul proiectelor de mediu, etc.; Partenerii au experienta bogata si o baza materiala foarte buna. Exist acces laă

acceleratoare de electroni de laborator si industriale; Subiectul deseurilor cu PCB este de interes atat in tara, cat si in strainatate, existând

depozite mari cu astfel de deseuri care nu sunt tratate.

Riscurile posibile in dezvoltarea acestui proiect sunt mici, in conditiile in care se asigura finantarea necesara, iar obiectivele propuse vor putea fi finalizate cu succes.

• Daca aveti nevoie de finantare, de ce?, cat de mult? cum intentionati sa returnati cofinantarea in cazul in care aceasta va fi un imprumut de la o banca. Cum va fi amortizata investitia.

Nota: Va recomandam sa scrieti aceasta scurta descriere numai dupa ce aveti Planul de Afaceri elaborat. Acesta reflecta doar continutulsumar al unui plan finalizat

Plan de Afaceri

1. PREZENTAREA AFACERII i a COMPANIEI ş1.1. O scurta descriere a afacerii

Bifenilii policlorurati (PCB) si alti compusi similari sunt uleiuri sintetice, fiind utilizati in scop industrial inca din anul 1929 in SUA, de c tre Monsanto de la Swann Chemical Company,ă descoperirea lor fiind considerata un miracol stiintific datorita caracteristicilor lor deosebite pe care le prezentau in exploatare.

Structura compusilor denumiti poli cloro bifenili sau PCB are la baza un nucleu bifenil pe care pot fi grefati de la 1 pana la 10 atomi de clor(cl) (Figura nr. 1).

Figura nr. 1. Structura chimic a PCBă

Formula chimica generala a PCB-urilor este de tipul C12H10-nCLn.Clorobifenilii pentru care n este 1 sau 2 (mono si di-clorobifenili) sunt considerati mult mai putin toxici decat bifenili cu mai multi atomi de clor in molecula.

În mod teoretic, exist 209 variet i de PCB, de i numai 130 dintre acestea au fost g site înă ăţ ş ă compozi iile comerciale de PCB. Preparatele comerciale de PCB sunt în general amestecuriţ a 50 sau mai multe variet i de PCB.ăţ

Formula chimica generala a PCB-urilor este de tipul C12H10-nCLn. Clorobifenilii pentru care n este 1 sau 2 (mono si di-clorobifenili) sunt considerati mult mai putin toxici decat bifenili cu mai multi atomi de clor in molecula. Ca ater, structura moleculara generala a PCB poate fi schematizata astfel:

C12H10-nCLn

Cln

Plan de Afaceri

În Tabelul nr. 1 sunt prezentate, pentru fiecare formula moleculara in parte numele substantei chimice, numarul de izomeri posibili si identificati, masa moleculara, procentul de clor si numarul de identificare IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry), clasificare si numerotare a substantelor chimice recunoscuta la nivel international.

Tabelul nr. 1Date de identificare a compusilor bifenili policlorurati (PCB)

Formulamoleculara

Clorobifenil Num răde

izomeriposibili

NumarIUPAC

Masamoleculara

Con inutţ de

clor (%)

Num r deăizomeri

identificati

C12H9Cl Mono 3 1-3 188.65 18.79 3

C12H8Cl2 Di 12 4-15 233.10 31.77 12

C12H7Cl3 Tri 24 16-39 257.54 41.30 23

C12H6Cl4 Tetra 42 40-81 291.99 48.65 41

C12H5Cl5 Penta 46 82-127 326.43 54.30 39

C12H4Cl6 Hexa 42 128-169 360.88 58.93 31

C12H3Cl7 Hepta 24 170-193 395.32 62.77 18

C12H2Cl8 Octa 12 194-205 429.77 65.98 11

C12HCl9 Nona 3 206-208 464.21 68.73 3

C12Cl10 Deca 1 209 498.66 71.10 1

Proprietatile fizico-chimice ale compusilor bifenili policlorurati depind de continutul de clor. Astfel, în functie de gradul de clorurare, PCB-urile:

pot fi lichide sau solide; au densitatea cuprinsa intre 1,182-1,566 kg/t; au punctul de topire si lipofilitatea care cresc proportional cu gradul de clorurare,

in timp ce presiunea de vapori si solubilitatea in apa descresc; sunt foarte putin solubile in apa, glicerina, formol, dar solubile in toti solventii

organici si in uleiuri; sunt hidrofobi si liposolubili; au o stabilitate chimica foarte mare-nehidrolizabile, rezista agentilor chimici

precum acizi, baze si oxidanti; sunt neimflamabile, neexplozive, au presiunea de vapori joasa la temperatura

ambientala; au o constanta dielectrica foarte mare, fiind izolanti electrici foarte buni; au capacitatea de lubrifiere ridicata si conductivitate termica foarte mare; prezinta capacitati adezive si plastifiante.

PCB-urile au fost utilizate la fabricarea de transformatori, condensatori, vopsele, materiale plastice, foita, cerneala, ruj de buze.

Plan de Afaceri

Din anul 1976, fabricarea lor a fost interzisa in SUA si ulterior si in alte tari, dupa descoperirea impactului negativ asupra sanatatii si mediului. Cu toate acestea bifenilii policlorurati deja contaminasera planeta.

Unii compusi apartin substantelor care au efecte similare dioxinei, ce dauneaza sanatatii oamenilor si animalelor, actionand asupra dezvoltarii sistemului hormonal al acestora.

Din aceste ra iuni ecologiceţ i de men inere a st rii de s n tate a popula ieiş ţ ă ă ă ţ , la nivel na ional exist obligatii generale privind decontaminarea de eurilor i substan elor chimiceţ ă ş ş ţ periculoase care contin PCB (de exemplu, din transformatoare si condensatoare). Cadrul legislativ cuprinde urm toarele acte normative care adapteaz legisla ia european în acestă ă ţ ă domeniu:

Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policlorurati si a trifenililor policlorurati (PCB/PCT);

Hotararea nr.173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari;

Hotararea nr. 291/2005 privind modificarea Hotararii Guvernului nr.173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari;

Ordin nr. 1018/2005 privind infiintarea in cadrul Directiei deseuri si substante chimice periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnati;

Regulament din 19 octombrie 2005 de organizare si functionare a Secretariatului pentru compusi desemnati;

Ordin nr.257/2006 pentru modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1018/2005 privind infiintarea in cadrul Directiei Deseuri si Substante chimice periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnati.

În sensul Directivei 96/59/CE A Consiliului din 16 septembrie 1996 privind eliminarea bifenililor policlorura i i a terfenilior policlorura i (PCB/TPC)ţ ş ţ :

„PCB-uri” înseamn :ă bifenili policlorura i;ţ terfenili policlorura i;ţ monometil- tetraclordifenil metan, monometil- diclor- difenil metan,

monometil- dibrom- difenil metan; oricare amestec con inând una din substan ele mai sus men ionate,ţ ţ ţ

care dep esc, în total, 0,005% din cantitate.ăş „echipament con inând PCB-uri”ţ înseamn orice tip de echipament careă

con ine sau a con inut PCB-uri (de exemplu transformatoare, condensatori,ţ ţ recipien i con inând stocuri reziduale) care nu a fost decontaminat.. Oriceţ ţ echipament care poate con ine PCB-uri este tratat ca i când con ine PCB-uri, înţ ş ţ afar de cazul în care se poate sus ine contrariul.ă ţ

„PCB-uri uzate” înseamn orice tip de PCB-uri care sunt de euri în sensulă ş Directivei 75/442/CEE.

În acest context, Universitatea Polithnica Bucure tiş în parteneriat cu SC STIMPEX SA, în dubl calitate de partener i beneficiar,ă ş precum i cuş Institutul National De Cercetare-Dezvoltare Pentru Fizica Laserilor, Plasmei Si Radiatiei i ş ICPE ELECTROSTATICA SA a luat în studiu realizarea unei tehnologii pentru tratarea deseurilor periculoase prin iradiere cu electroni accelerati sau microunde. Initial aceasta tehnologie va fi aplicata pentru rezolvarea problemei deseurilor cu PCB din tara (cantitatea de astfel de deseuri este estimata la aprox.

Plan de Afaceri

10.000 t). Se va studia, astfel, o tehnologie de tratare si transformare a uleiului contaminat cu PCB intr-un material nepericulos ce poate fi utilizat drept combustibil. Se va urmari, astfel, si dezvoltarea unei proceduri de decontaminare a echipamentelor energetice ce contin PCB in vederea refolosirii sau reciclarii lor (num rul de echipamente energeticeă contaminate cu PCB este impresionant: 60.300 de transformatoare si 734.500 de condensatoare). Ulterior o tehnologie asemanatoare va putea fi utilizata si pentru tratarea altor deseuri.

Aceste obiective sunt în concordan cu obiectivele vizate în Strategia pe termen mediu iţă ş lung privind implementarea Directivelor aquis-ului comunitar la nivelul României.

Plan de Afaceri

1.2. Descrierea Societ iiăţ

Denumirea: S.C. STIMPEX S.A.

Sediul: Bucure ti, str. ş Nicolae Teclu nr. 46-48, sector 3.

Nr. Inregistrare Registrul Comer uluiţ : H.G. 1213 / 1990

Cod fiscal: ***

Forma juridică: societate comerciala pe actiuni

Capitalul social: 1.147.448 RON

Banca: ***

Cont: ***

Telefon: ***

Fax: ***

E-mail : ***

Conducerea societ iiăţ : Director General: ISTRATE MARCELDirector Comercial: SIMA MIHAI LAURENTIUDirector Economic: STAN ADRIANADirector Productie: CHIRCU GEORGE

Obiectul de activitate al SC STIMPEX SA, conform clasific rii CAEN cuprinde urm toareleă ă coduri:

o Fabricarea utilajelor pentru extrac ie i construc ii (Cod CAEN 289 clasa 2892).ţ ş ţo Recuperarea materialelor reciclabile sortate (Cod CAEN 3832).o Producerea de reactivi chimici, produse chimice i compu i necesari pentruş ş

activitatea industrial (art. 6 din Statut), (Cod CAEN 201, clasa 2013 si clasa 2014,ă CAEN 203 clasa 2030, CAEN 211 clasa 2110, CAEN 204 clasa 2041, CAEN 205 clasa 2059, CAEN 467 clasa 4675).

o Fabricarea de articole confectionate din textile si fabricarea de echipament iş mijloace de protec ie antiglon (Cod CAEN 139 clasa 1392 si clasa 1399, CAEN 141ţ ţ clasa 1419).

Pornind de la acestea, obiectivele firmei, concretizate sub forma planului de dezvoltare pentru urm torii ani 5 ani, au fost identificate astfel:ă

• Obiectivul general al societ ii:ăţ dezvoltarea si imbunatatirea calitativa a produselor de protec ie balistic (protectia vehiculelor de transport si a soldatului viitorului),ţ ă produselor de protectie individuala a militarului si cetateanului impotriva amenintarilor chimice, bacteriologice, radiologice si nucleare (CBRN) si protectie colectiva de tipul COLPRO, produselor uz criminalistic (truse noi, dedicate anumitor activitati de cercetare criminalistica), produselor complementare auto, a cosmeticelor auto, etc, precum si cercetarea - proiectarea de noi echipamente si sisteme integrate de protectie care sa vina in sprijinul eforturilor internationale si nationale de combatere

Plan de Afaceri

si limitare a efectelor teroriste• Obiectivele sectoriale ale societ ii:ăţ diversificarea de tehnologii de distrugere de

substante periculoase cu efecte poluante majore asupra mediului ambiant, atat pentru om, cat si pentru mediul inconjurator, ca de exemplu: conversia difenililor policlorurati (PCB) in materiale nepericuloase prin iradiere cu electroni accelerati, precum si implementarea in cadrul unei instalatii a acestui procedeu de conversie.

Aspecte privind protec ia mediuluiţPrincipiile specifice care stau la baza activit ilor de gestionare a de eurilorăţ ş periculoase sunt:

• Responsabilitatea gestion rii de eurilor periculoase.ă ş Generatorii de de euriş periculoase sunt responsabili pentru gestionarea de eurilor periculoase pe bazaş principiului “poluatorul pl te te”. Statul român î i asum responsabilitatea în cazul înă ş ş ă care generatorul nu mai este existent sau identificabil.

• Obiectivele gestion rii de eurilor periculoase:ă ş Minimizarea impactului de eurilor periculoase asupra s n t ii i mediuluiş ă ă ăţ ş

înconjur toră Maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale

• Tehnologiile pentru gestionarea de eurilor periculoase.ş Aceste tehnologii trebuie s fie disponibile, fezabile economic i s respecte cerin ele pentru protec iaă ş ă ţ ţ mediului. Oriunde este posibil ar trebui aplicate tehnologiile “win-win”.

• Implementarea directivelor UE. Programul pentru implementarea directivelor UE trebuie s fie stabil i realist, Guvernul României trebuie s aib un plan deă ş ă ă implementare credibil.

• Aplicarea legisla iei în domeniu i în vigoare.ţ ş Ministerul Mediului direct si prin intermediul organismelor de inspectie si control din teritoriu trebuie s asigureă condi iile pentru aplicarea legilor într-o manier stabil i gradat astfel încât toateţ ă ă ş ă întreprinderile s asigure standarde minime de protec ia mediului. Aplicarea sever aă ţ ă legii este cel mai eficient mod pentru ca generatorii de de euri s fie stimula i sş ă ţ ă promoveze ac iuni pentru prevenirea, recuperarea, tratarea i eliminarea corect aţ ş ă de eurilor. In acela i timp, se va crea i ş ş ş cadrul necesar pentru dezvoltarea pie iiţ pentru serviciile de gestionare a de eurilor periculoase.ş

• Cre terea con tientiz rii.ş ş ă Trebuie promovate ac iuni pentru:ţ Con tientizarea generatorilor de de euri periculoase despre posibilit ile ‘win-ş ş ăţ

win’ Con tientizarea cet enilor i a personalului APM cu privire la riscurile asupraş ăţ ş

s n t ii umane asociate cu de eurile periculoase, inclusiv refolosirea ilegal aă ă ăţ ş ă uleiurilor uzate.

• Furnizarea fondurilor pentru retehnologizare industrial i îmbun t ireaă ş ă ăţ calit ii mediului. ăţ Este foarte dificil pentru întreprinderile române ti de a ob ineş ţ fonduri pentru retehnologizare industrial i îmbun t ire a calit ii mediului, dină ş ă ăţ ăţ cauza faptului c pia a financiar nu este suficient dezvoltat . In aceast situa ie, ară ţ ă ă ă ţ fi justificat ca Guvernul României s stabileasc un mecanism de finan are prin careă ă ţ

Plan de Afaceri

s furnizeze împrumuturi cu dobând mic acelora care doresc s investeasc înă ă ă ă ă retehnologizare industrial i îmbun t irea calit ii mediului, folosind fonduri interneă ş ă ăţ ăţ i/sau externe.ş

• Reforma politicilor de mediu. Folosirea eficient a energiei, apei i a materiiloră ş prime constituie baza unei bune administr ri industriale i a mediului, inclusiv aă ş gestion rii de eurilor periculoase. Un rol cheie al Guvernului este de a asigura ună ş stimulent pentru folosirea eficient a acestor resurse. Reforma pre urilor energiei iă ţ ş apei, privatizarea întreprinderilor de stat, liberalizarea pie ei i cre tereaţ ş ş con tientiz rii constituie instrumente cheie pentru îmbun t irea unor astfel deş ă ă ăţ stimulente, în particular pentru o economie aflat în tranzi ie ca a României.ă ţ

În acest context, gestiunea de eurilor periculoaseş devine o problematic la scară ă mondial . În mod cert, i prin defini ie, aceste de euri dau cel mai mare posibil impactă ş ţ ş asupra s n t ii popula iei i mediului înconjur tor. De eurile periculoase, pe lâng faptul că ă ăţ ţ ş ă ş ă ă reprezint o resurs pierdut , pot avea una sau mai multe propriet i (ex. inflamabilitate,ă ă ă ăţ corozivitate, toxicitate etc.), necesitând o gestionare riguroas din “leag n i pân înă ă ş ă mormânt”. De in torii unor astfel de de euri vor în elege poten ialele costuri deţ ă ş ţ ţ responsabilitate asociate cu acest regim riguros de gestionare. Experien a din alte ri indicţ ţă ă faptul c acest lucru poate da na tere comer ului ilegal, depozitare ilegal , precum i unoră ş ţ ă ş contamin ri semnificative de mediu (ex. sol, canaliz ri i sta ii de tratare a apelor uzateă ă ş ţ etc.).

Conform legisla iei în vigoare, produc torii de de euri periculoase sunt r spunz tori pentruţ ă ş ă ă gestionarea de eurilor periculoase generate. Statul român va prelua responsabilitateaş gestion rii acelor de euri istorice pentru care produc torii nu mai exist sau nu pot fiă ş ă ă identifica i. Având aceasta în vedere, totu i, România trebuie s ia m surile necesare pentruţ ş ă ă evitarea situa iilor în care generatorii de de euri periculoase încearc s eviteţ ş ă ă responsabilitatea de gestionare prin lichidare voit , depozitare ilegal sau alte scenariiă ă r uvoitoare.ă

România, ca membr a Uniunii Europeanene de la 1 ianuarie 2007, trebuie să ă implementeze, în integralitatea sa, legisla ia de mediu. Este de notat c directiva cadruţ ă pentru de euri a Uniunii Europene define te priorit ile (Figura nr. 2), dup cum urmeaz :ş ş ăţ ă ă

Reducere; Reutilizare/Reciclare sau Valorificare Termic ;ă Tratare i eliminare.ş

Produs/Materiale Deşeuri

Prevenirea deşeurilor

Evitare strictă

Reducere la sursă

Reutilizare produs

Reciclare IncinerareDepozitare ecologică

Reducerea deşeurilor

Prioritatea acţiunilor

Eliminarea deşeurilor

(Sursa: Stutz 1999)

Incinerare

Plan de Afaceri

Figura nr. 2. Fluxul gestiunii de eş urilor periculoase

Din punct de vedere tehnic, de eurile periculoase pot fi definite din trei puncte de vedere: ş tipul de de eu, ce prezint una din “propriet ile periculoase” în anumite proceseş ă ăţ

sau de eul ce con ine unul dintre constituen ii cuprin i în list ce au propriet iş ţ ţ ş ă ăţ periculoase;

componentele diferitelor tipuri de de euri, ce dau posibilitatea de eurilor de a fiş ş periculoase atunci când au un anumit grad de periculozitate;

propriet ile care pot face ca de eurile s fie periculoase.ăţ ş ă

Produc torii de de euri periculoase au responsabilitatea gestion rii de o manieraă ş ă care sa asigure un management rational al de eurilor periculoaseş , precum i ceaş pentru prevenire i reciclare, suplimentar fa de manipulare, stocare, colectare,ş ţă transport, tratare i eliminare a de eurilor produse.ş ş

Rolul i responsabilit ile României în leg tur cu de eurile periculoase sunt dupş ăţ ă ă ş ă cum urmeaz :ă

Imbunatatirea sistemului na ional de raportare i a bazei de date pentru de eurileţ ş ş periculoase.

Dezvoltarea unor campanii de informare i instruire a industriei produc toare i aş ă ş popula iei, în ceea ce prive te impactul de eurilor periculoase asupra mediului iţ ş ş ş s n t ii oamenilor.ă ă ăţ

Incurajarea utiliz rii tehnologiilor care folosesc materii prime nepericuloase.ă

Asigurarea de stimulente economice i finaciare pentru dezvoltarea unei gestion riş ă adecvate a de eurilor periculoase.ş

Plan de Afaceri

În ceea ce prive te ş de eurile periculoase cu con inut de PCB/PCT,ş ţ în prezent, exist o singura instala ie autorizata în România care s preia aceste de euri careă ţ ă ş sunt în particular dificil de manipulat i tratatş ; incineratorul de la Pro Aer Clean care are si o instalatie de spalare a echipamentelor contaminate cu PCB/PCT. O alta instala ie, cea de la Sotem poate s trateze cantit i mici, dar politica industrieiţ ă ăţ cimentului este în prezent de a nu accepta de euri de PCB (de euri organice cuş ş con inut > 50 ppm PCB).ţ

Variantele pentru gestiunea corect pentru mediul înconjur tor a acestor de euri includ :ă ă ş• tratarea în cuptoare de ciment echipate special; • tratarea în incineratoare special construite pentru de eurile periculoase; ş• procese de tratare fizico-chimic (de ex. dehidroclorinarea PBC-urilor)ă ; • exportul pentru gestiunea corect fa de mediul înconjur tor în interiorul rii cuă ţă ă ţă

instala iile necesare. ţ

Un cuptor de ciment corespunz tor echipat poate s trateze aceste de euri dac suntă ă ş ă amestecate cu alte de euri organice pentru a asigura faptul c au un con inut în compu iş ă ţ ş halogena i între limitele acceptabile ( i con inutul în PCB-uri r mâne sub 50 ppm). Acesteţ ş ţ ă procese de amestecare reprezint o activitate normal de pre-prelucrare pentru toateă ă incineratoarele i cuptoarele de ciment i nu trebuie considerat ca i contravenind regulilorş ş ă ş de a nu amesteca de eurile în scopul reducerii toxicit ii. De eurile solide de pesticide pot,ş ăţ ş de asemenea, s fie prelucrate într-un cuptor de ciment, de exemplu prin echipareaă cuptorului cu un tun pneumatic care s împing butoaiele de pl ci fibrolemnoase aleă ă ă pesticidelor solide in zona fierbinte a cuptorului.

Barierele c tre o gestionare a acestor de euri în cuptoarele de ciment includ:ă ş• re inerea operatorilor de cuptoare de a accepta cele mai periculoase de euri;ţ ş• posibila reac ie extrem a publicului.ţ ă

Agen ii economici care de in echipamente sau materiale cu con inut de PCB au obliga ia deţ ţ ţ ţ a notifica autorit ile competente de mediu i de a întocmi planuri de eliminare a acestora.ăţ ş

Dezvoltarea unui incinerator corespunz tor special construit pentru de eurile periculoase ară ş putea fi o variant extrem de costisitoare (costul de investi ie între 20 milioane i 50 milioaneă ţ ş USD). O alternativ viabil posibil , în particular pentru de eurile care nu vor fi generate înă ă ă ş viitor, dar exist stocuri în prezent, este exportul în scopul distrugerii în instala ii deă ţ incinerare a de eurilor periculoase dedicate. ş

Rolul i responsabilit ile României în leg tur cu de eurile periculoase cu conş ăţ ă ă ş inutţ de PCB sunt dup cum urmeaz :ă ă

Reinventarierea tuturor echipamentelor i materialelor cu con inut de PCB.ş ţ

Exportul deseurilor si echipamentelor cu continut de PCB in conditii mai bune si mai sigure pentru mediu si sanatatea populatiei.

Cercetarea alternativelor de eliminare a de eurilor cu con inut de PCB în condi ii maiş ţ ţ bune i mai sigure pentru mediu i pentru s n tatea popula iei.ş ş ă ă ţ

Plan de Afaceri

Plan de Afaceri

1.3. Scurt istoric al societ iiăţ

SC STIMPEXS SA a fost înfiin at în anul 1990 prin ţ ă HG nr. 1213/1990 pe fosta platforma chimica Dudesti.

La infiintare, preocuparile S.C. Stimpex S.A. erau: produc ia i asigurarea cu echipamente,ţ ş materiale i servicii necesare activit ii de produc ie a petrolului, echipamente pentruş ăţ ţ sisteme de filtrare i consolidare, fluide tehnice pentru autovehicule, compresoare iş ş motoare termice din schelele petroliere.

Pe parcurs, activitatea a fost diversificata pe 4 sectii: balistica usoara confectii, balistica grea chimie, mecanica filtre si mecanica echipamente pentru petrol, prototipuri – energetica.

Capitalul social actual al S.C. STIMPEX - S.A. este de 1.147.448 lei. Capitalul social ini ialţ este în întregime subscris de statul român, în calitate de ac ionar unic, i v rsat integral laţ ş ă data constituirii S.C. STIMPEX S.A.

La data înfiin rii ţă capitalul social era de *** lei sub form de ac iuni nominale în valoare deă ţ *** lei. Capital ini ial era subscris de statul român în calitate de ac ionar unic prin ***.ţ ţ

S.C. STIMPEX S.A. este persoan juridic român care se organizeaz ca societateă ă ă ă comercial pe ac iuni i func ioneaz potrivit legii i statutului propriu.ă ţ ş ţ ă ş

S.C. STIMPEX S.A. are are ca misiune organizatoric că ercetarea–proiectarea, dezvoltarea si comercializarea de echipamente i tehnologii pentru cre terea gradului de recuperare alş ş petrolului din z c minte, cresterea ă ă protectiei balistice a echipelor de interventie si a civililor, precum si reducerea factorilor de risc la adresa securit ii generale.ăţ

Domeniul i obiectul de activitateş(1)Domenii de activitate: ***.(2)Obiectul principal de activitate: ***.(3)Obiecte secundare de activitate: ***.

o Fabricarea utilajelor pentru extrac ie i construc ii (Cod CAEN 289 clasa 2892).ţ ş ţo Recuperarea materialelor reciclabile sortate (Cod CAEN 3832).o Producerea de reactivi chimici, produse chimice i compu i necesari pentruş ş

activitatea industrial (art. 6 din Statut), (Cod CAEN 201, clasa 2013 si clasa 2014,ă CAEN 203 clasa 2030, CAEN 211 clasa 2110, CAEN 204 clasa 2041, CAEN 205 clasa 2059, CAEN 467 clasa 4675).

o Fabricarea de articole confectionate din textile si fabricarea de echipament iş mijloace de protec ie antiglon (Cod CAEN 139 clasa 1392 si clasa 1399, CAEN 141ţ ţ clasa 1419).

Desf urarea acestor activit i a permis realizarea i comercializarea de produse i serviciiăş ăţ ş ş care au condus la o gam variat de rezultate economico-financiare, evolutia principaliloră ă indicatori in perioada 2004-2007 fiind prezentat în Tabelul nr. 2, iar evolu ia cifrei de afaceriă ţ a societ ii în perioada 2006-2008 (primele 4 luni) fiind prezentat în Figura nr. 3.ăţ ă

Figura nr. 3. Evolutia cifrei de afaceri a S.C. STIMPEX S.A. în perioada 2006-2008

Plan de Afaceri

an 2006

an 2007

an2008

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

luna 01 573811 531387 876711

luna 02 625339 75055 1981155

luna 03 924149 176133 2399681

luna 04 605384 137851 1476571

luna 05 516735 606609

luna 06 2707741 870230

luna 07 1636500 2864716

luna 08 858240 2220388

luna 09 462414 1678505

luna 10 1480865 944779

luna 11 2043118 5074837

luna12 4261317 4812811

an 2006 an 2007 an2008

Plan de Afaceri

Tabelul nr. 2.Evolu ia principalilor indicatori înregistra i de S.C. STIMPEX S.A. ţ ţ

în perioada 2004-2007

Anul U/M Cifra de afaceri

Fonduri fixe Capital social

Beneficiu net

Fond salarii

Nr. mediu de

salariati

Venit mediu brut lunar

Inflatie, Coeficient mediu %

Curs de schimbleu/euro

2004 leu 12.748.510 3.421.021 2.387.405 1.818.626 1.491.162 111 1.119,49 9,3 3,9633euro 3.216.640 863.175 X 458.867 376.243 X 282,46

2005 leu 18.107.128 3.707.483 2.387.781 2.191.122 1.657.690 95 1.315 8,6 3,6771euro 4.924.296 1.008.263 X 595.883 450.815 X 357,62

2006 leu 16.694.358 5.514.756 4.142.505 3.842.535 1.488.168 91 1363 7,56 3,3982euro 4.912.706 1.622.846 X 1.130.756 437.928 X 401,096

2007 leu 19.996.321 5.733.500 4.142.505 398.879 2.017.268 95 1.728 4,84 3,6102euro 5.538.840 1.588.139 1.147.448 110.487 558.769 X 478,64

Sursa: date de la S.C. STIMPEX S.A.

Plan de Afaceri

2. DESCRIEREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR OFERITE

2.1. Produsele i serviciileş realizate in prezent de c tre S.C. STIMPEX S.A. sunt dup cumă ă urmeaz : ă

Balistica usoara confectii:• uniforme pentru condi ii climatice extreme;ţ• veste antiglon cu diferite nivele de protec ie (II A ţ ţ ÷ IV);• uniforme militare pentru instruc ie.ţ

Balistica grea chimie:• c ti antiglon (II A ăş ţ ÷ III A) tip MIRA, MAp;• pl ci ceramice;ă• c ti de protec ie balistic cu vizor;ăş ţ ă• scuturi protec ie balistic ;ţ ă• blindaje auto;• folii adezive i pulberi pentru prelevare urme papilare;ş• pensule pentru prelevare urmelor;• articole pentru amprentare (tus amprentare, rulou pentru intins tu ul, placaş

amprentare)• set marcare probe (placute cu numere 0-9, suporti, banda metrica, husa de

panza compartimentata)• complet trus criminalistic universal , ă ă ă• trusa de identificare rapida a narcoticelor• trusa de prelevare a probelor biologice• trus amprentare;ă• lichid antigel de diferite tipuri;• lichid de frân ;ă• ap demineralizat ; ă ă• lichid de sp lare parbrize „PARBRILUX”;ă• electrolit pentru acumulatori.

Mecanica filtre si mecanica echipamente pentru petrol:• sorburi pentru sonde de adâncime;• filtre Postfin din sârm inox;ă• filtre speciale STIMPEX din sârm inox;ă• filtre extrac ie din sârm inox, cu eav suport din tubing;ţ ă ţ ă• filtre EXTRAFIL, cu dubl înf urare din sârm inox i preîmpachetare cu nisipă ăş ă ş

liat din r in epoxidic ;ăş ă ă• diferite produse pentru controlul nisipurilor în g uri de sonde;ă• fluid de fisurare i transport nisip;ş• emulsie de fluidizare;• nisip cuar os tip API RP 56 i 58 pentru gravel packing i fisur ri hidraulice.ţ ş ş ă

Prototipuri – energetica:

Pagina 18 din 87

Plan de Afaceri

• costum protectie antiglont;• container pentru transport logistic din materiale compozite;• container antibomba;• sistem de camuflaj i în elare în domeniul vizibil i infraro u pentru sisteme deş ş ş ş

arm i soldatul sistem;ă ş• soldatul viitorului – Sistem integrat de ac iune în contextul interoperabilit iiţ ăţ

NATO – WOTAN• Robot miniaturizat pentru trupele speciale ROSPEC;• Protec ia colectiv a ma inii de lupt a infanteriei împotriva fragmentelor iţ ă ş ă ş

schijelor rezultate ca urmare a loviturilor indirecte pân la calibru 120 mm;ă• Echipament pentru neutralizarea de la distan a înc rc turilor exploziveţă ă ă

improvizate de mare capacitate.

Toate produsele oferite de S.C. Stimpex S.A. Bucure ti sunt certificate conform ş EN ISO 9001:2000 (certificat TÜV CERT nr. 73 100 2023/29.06.2007) si conform SR EN ISO 9001:2001 (certificat OMCAS nr. 028/3/21.08.2006, certificat CCAS nr. 017-3/20.11.2006, certificat GLOBAL CERT nr. 139/15.12.2007 si nr. 104–AQAP/15.12.2007).

2.2. Pia a- int i concuren a pentru produsele/serviciile actualeţ ţ ăş ţ au fost identificate astfel:

Pia a pe care ac ioneaz societatea:ţ ţ ăo pia a utilizatorilor de ecţ hipamente speciale i balistice; şo piata utilizatorilor de echipamente de protectie individuala si colectiva CBRN;o piata utilizatorilor de echipamente pt extractie titei si gaze;o piata utilizatorilor de produse de uz criminalistic;o piata de procesare a produselor periculoase de natura chimica si biologica;o pia a produselor complementare auto i a cosmeticelor auto, etc.ţ ş

Principalii clien i sunt:ţo S.C. PETROM S.A. Membru OMV Group; o Ministerul Ap r rii; ă ăo Ministerul Internelor i Reformei Administrative;şo Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Paza si Protectie, etc.; o Societatile comerciale care detin substante periculoase ce trebuie distruse sau

neutralizate.

Pagina 19 din 87

Plan de Afaceri

3. DESCRIEREA PROIECTULUI ÎN LOCA IA PROPUSŢ Ă

3.1. Loca iaţ

Proiectul de cercetare derulat anterior implementarii prezentului Plan de afaceri va fi realizat pe actualele linii tehnologice ale SC STIMPEX SA, prin crearea unei tehnologii de tratare a de eurilor ce con in PCB (demonstrat i validat pe o instala ie ME) ceea ce va conduce laş ţ ă ş ă ţ ob inerea unei proceduri de decontaminare a echipamentelor energetice ce con in PCB înţ ţ vederea refolosirii sau recicl rii loră .

Aceasta tehnologie va putea fi extinsa la tratarea i a altor deseuri periculoase sau chiar laş tratarea apelor uzate sau a namolurilor din statiile de tratare ape industriale reziduale.

Pentru demonstrarea i validarea pe un model experimental (ME) a noii tehnologii de tratare aş de eurilor ce con in PCB, se vor utiliza principaleleş ţ tipuri de echipamente cu con inut deţ PCB existente pe piaţă. Transformatorul electric este un component important in multe tipuri de circuite electrice, de la cele cu semnal mic pana la sistemele de generare si distributie a curentului electric. In acest ultim caz transformatoarele permit cresterea sau descresterea voltajelor la care electricitatea este transportata si respectiv folosita. Transformatoarele fac de asemenea parte din multe circuite de comunicatie, unde au rolul de a imbunatati transferul de putere si calitatea transmisiei. Cele mai multe transformatoare se afla in proprietatea companiilor care produc si/sau transporta energia electrica, desi electricitate se genereaza si in anumite instalatii sau ramuri industriale. Instalatiile militare, uzinele metalurgice, intreprinderile de asamblare si productie, societatile de cai ferate adesea detin transformatoare in locatiile respective.

Centralele electrice produc electricitate de inalta tensiune, care poate fi transportata mai eficient pe distante lungi la aceste voltaje inalte. In apropierea locului de utilizare a energiei electrice voltajul trebuie redus, spre exemplu la cateva mii de volti in scop de transport si la cca 220 V pentru utilizare domestica. Aceste modificari ale voltajului se obtin prin intermediul transformatoarelor electrice, care din acest motiv pot fi vazute in numeroase locuri, in special pe langa/in localitati si zone cu consumatori industriali, in particular in tarile unde considerente financiare impun ca aceste echipamente sa fie plasate desupra solului in loc de a fi ingropate. Transformatoarele de distributie sunt dispuse in varful stalpilor de sustinere a cablurilor electrice, avand rolul de a cobori voltajul pe linia de distributie pentru utilizatorii casnici.

Trebuie remarcat faptul ca marimea fizica si forma transformatoarelor variaza mult, de la marimea unui bob de mazare si pana la cea a unei case mici.

Constructiv, transformatorul electric este alcatuit dintr-o carcasa metalica ermetica, din fier sau otel, ce contine principala componenta a unui transformator - partea activa din interior: dou sau mai multe seturi de bobine/infasurari electrice, conectate prin intermediul unui mieză magnetic.

Bobinele sunt infasurari de conductor metalic (fir) de cupru acoperit cu un lac electroizolant sau infasurat in hartie izolatoare. Numarul relativ de infasurari/spire de conductor din cupru

Pagina 20 din 87

Plan de Afaceri

din fiecare bobina determina raportul de descrestere (sau crestere) a voltajului, functionarea bazandu-se pe fenomenul inductiei electromagnetice.

In plus, transformatoarele mai pot contine piese de lemn care sa mentina partile active in pozitie, lemnul fiind un bun izolator electric. In cazul celor mai multe transformatoare mari, pentru a creste gradul de izolare electrica si a raci bobinele, spatiul ramas liber in intregul dispozitiv este umplut cu un fluid dielectric - care timp de multi ani a fost un ulei pe baza de PCB - cu rolul de a transfera caldura produsa catre carcasa metalica (de unde este disipata in mediu). De aceea orice deteriorare a carcasei transformatorului poate provoca scurgeri ale fluidului continand PCB. In prezent noile echipamente de acest tip contin numai fluide dielectrice fara PCB. Daca capacitatea de transfer termic a carcasei metalice nu este suficienta, pe aceasta se plaseaza o serie de elemente radiante metalice (tuburi sau aripioare) care functioneaza similar unui radiator de automobil.

In general, materialele din care este alcatuit un transformator sunt: metal (carcasa): 10% din greutatea totala; circuitele magnetice: 60% din greutatea totala; dielectricul: 30% din greutatea totala.

Uleiurile sintetice cu PCB sunt utilizate acolo unde sunt necesare transformatoare rezistente la foc, cum ar fi interiorul cladirilor si centralele atomo-electrice.

Cantitatea de ulei continuta de un transformator depinde in mod direct de capacitatea acestuia. Regula care se poate aplica pentru a estima aceasta cantitate:

1 kVA = 1 litru de dielectric; 1 litru de dielectric = 1,56 kg.

Totusi, nu este o crestere liniara, in Tabelul nr. 3 fiind prezentate cantitatea si volumul de dielectric in functie de puterea transformatorului. In general, pe carcasa echipamentului, la specificatii, cantitatea de ulei este exprimata in masa (kg) si mai rar in volum (l).

Conform staticticilor referitoare la decontaminarea transformatoarelor, circa 5% din cantitatea initiala de PCB se impregneaza in componentele poroase ale transformatorului, respectiv in piesele de lemn, hartia si cartonul folosite pentru izolare, in circuitele magnetice, etc.

Tabelul nr. 3Cantitatea i volumul de dielectric în func ie de ş ţ

capacitatea transformatorului

Putere transformator Volum ulei Cantitate ulei

(KVA) (l) (kg)

100 90 140

160 138 215

200 189 295

250 189 295

315 192 300

Pagina 21 din 87

Plan de Afaceri

400 288 450

500 272 425

630 294 615

800 369 575

1.000 430 670

1.250 513 800

1.600 724 1.130

2.000 833 1.300

Condensatorul este un dispozitiv destinat acumularii si mentinerii unei sarcini electrice. Principial, condesatorul este alcatuit din suprafete conductoare de electricitate separate printr-un material dielectric, adesea un fluid dielectric care poate contine sau nu PCB-uri. Identificarea condensatoarelor cu PCB poate fi complicata deoarece acestia sunt dificil de localizat. Condensatoarele din sistemele de producere si distributie a energiei electrice se prezinta de obicei sub forma unor cutii rectangulare care se pot afla departe de camerele cu intrerupatoare sau pot fi dispuse pe anumite echipamente dintr-o cladire. Similar unui transformator, condensatorul este format dintr-o carcasa metalica etansa prevazuta cu doua contacte electrice, carcasa care contine miezul activ. In acest caz miezul activ este alcatuit din fasii foarte lungi, continue, de folie metalica subtire (din aluminiu) rulate si separate printr-un film izolator din polipropilena si/sau hartie impregnata cu PCB-uri. Acest miez umple carcasa condensatorului si spatiul ramas liber se completeaza cu un ulei electroizolant pe baza de PCB-uri.

Exista 3 tipuri majore de condensatoare/de utilizari ale condensatoarelor care pot contine PCB, si anume:

Condensatoare de corectare a factorului de putere - condensatoare mari, de obicei situate langa transformatoare, adesea in stativele din centralele electrice; acest tip de condensatoare se pot intalni in fabrici, birouri, scoli, spitale, magazine si instalatii militare. Cele de dimensiuni mari se pot gasi langa sursele mari de energie electrica din cadrul acestor facilitati (de ex. camerele cu calculatoare electronice, sistemele de incalzire si racire centrala)

Condensatoare de pornire a motoarelor – sunt condensatoare mici utilizate pentru a asigura impulsul necesar pornirii motoarelor unifazice. Condensatoare de mici dimensiuni se mai gasesc si in diferite aparate electronice si electrocasnice, cum ar fi uscatoare de par, masini de spalat, uscatoare de haine, pompe de apa sumbersibile, ventilatoare, aparate de aer conditionat. Aceste condensatoare contin in general sub 1,4 kg de fluid dielectric.

Bobine balast (drosel) – fac parte din diverse dispozitive de iluminat: lampi fluorescente, cu mercur, cu sodiu si tuburi neon; cuprind un mic transformator, un condensator si un releu termic bimetalic. Condensatorul este singurul element care poate contine PCB, de obicei cca. 0,1 kg ulei cu PCB. La lampile fluorescente balastul se afla sub capacul metalic din spatele tubului fluorescent. Balasturile fabricate in S.U.A. dupa 1978 sunt etichetate “fara PCB-uri” si de aceea orice alt balast neetichetat produs in S.U.A. trebuie considerat drept avand PCB.

Pagina 22 din 87

Plan de Afaceri

Dimensiunile condensatoarelor variaza foarte mult, incepand de la cele ale unui cub de gheata pana la cele ale unui frigider. In cele mai multe cazuri, se pot recunoaste dupa inscriptia “kvar” de pe placutele de identificare, ceea ce reprezinta puterea condensatorului, cuprinsa, de obicei, intre 5 si 200 kVA. Ca regula generala, toate condensatoarele fabricate intre 1930 si 1977 contin uleiuri cu compusi bifenili policlorurati.

Orientativ, se cunoaste ca un condensator conventional, utilizat in sistemul de iluminare cu tuburi fluorescente, contine aproximativ 25 g PCB, daca este fabricat pana in anul 1978.

3.2. Costurile proiectului asociate cu locatia

Valoare Investitie (exclusiv TVA) Lei 3,042,000Echipamente - instalatia de tratare cu electroni accelerati Lei 942,000Constructii Lei 2,100,000

3.3. Angajamentele legale i utilitatile ş

Planul naţional de acţiune pentru gestionarea deşeurilor de producţie periculoase are un cadru de reglementari foarte clar precizat, care cuprinde urmatoarele măsuri şi acţiuni specifice:

M sura 1. Strategia i Planul pentru gestionarea de eurilor periculoase.ă ş ş1.1. Adoptarea Strategiei i a Planului i implementarea Planului:ş ş

1.1.1. Completarea i adoptarea rezultatelor acestui Proiect, Strategia i Planulş ş Na ional pentru Gestionarea De eurilor Periculoase;ţ ş1.1.2. Ob inerea bugetului i a asisten ei financiare str ine pentruţ ş ţ ă implementarea Planului Na ional pentru Gestionarea De eurilor Periculoase;ţ ş1.1.3. Implementarea Planului , autorizarea Strategiei i Planului Na ionalş ţ pentru Gestionarea De eurilor Periculoase.ş

1.2. Dezvoltarea i implementarea “strategiilor i planurilor sectoriale” listate în Legeaş ş privind regimul de eurilor:ş

1.2.1. Dezvoltarea i implementarea “strategiilor i planurilor sectoriale” listateş ş în Legea 426/2001 pentru a sprijini PNAPM precum i strategiile i planurileş ş na ionale pentru gestiunea de eurilor.ţ ş

1.3. Revizuirea acestor Strategii i Planuri pentru gestiunea de eurilor la nivel na ionalş ş ţ1.3.1. Stabilirea Comitetului de Coordonare [CC] i a Grupurilor de lucru [GL]ş incluzând reprezentan i na ionali, regionali i locali, din partea organiza iilor cuţ ţ ş ţ responsabilit i stipulate în Legea 426/2001, de implementare, monitorizare iăţ ş revizuire a Strategiei i Planurilor;ş1.3.2. Stabilirea Grupului de lucru pentru gestiunea de eurilor periculoase;ş1.3.3. Revizuirea i raportarea c tre CC a ac iunilor i m surilor luate, i aş ă ţ ş ă ş indicatorilor de performan ;ţă1.3.4. Monitorizarea propunerilor UE referitor la de eurile periculoase pentruş identificarea implica iilor asupra strategiilor i planurilor pentru gestiuneaţ ş de eurilor periculoase i industriale;ş ş1.3.5. Revizuirea i adoptarea Strategiei i Planului revizuit pentru gestiuneaş ş de eurilor periculoase.ş

Pagina 23 din 87

Plan de Afaceri

M sura 2. Legisla ie i armonizarea legislativ .ă ţ ş ă2.1. Legisla ie secundar :ţ ă

2.1.1. Finalizarea i aprobarea întregii legisla ii secundare, regulamente,ş ţ standarde/norme referitoare la gestiunea de eurilor periculoase conform cuş cerin ele legisla iei de eurilor.ţ ţ ş

2.2. Preg tirea notelor tehnice de îndrumare pentru a sprijini legisla ia:ă ţ2.2.1. Preg tirea notelor tehnice de îndrumare pentru a sprijini legisla ia,ă ţ inclusiv:

• procedurile de autorizare, inspec ie i aplicare a legii;ţ ş• identificarea i clasificarea corect , precum i raportarea datelorş ă ş

referitoare la de eurile periculoase;ş• minimizarea, recuperarea i refolosirea adecvat a de eurilor;ş ă ş• eliminarea adecvat a de eurilor;ă ş• planuri pentru gestiunea de eurilor periculoase ale generatorilor deş

de euri;ş• planuri pentru gestiunea de eurilor periculoase la nivel jude ean iş ţ ş

regional.

M sura 3. Administrare i formarea capacit ii.ă ş ăţ3.1. Imbun t irea calit ii datelor introduse în sistemul na ional de gestionare aă ăţ ăţ ţ de eurilor periculoase:ş

3.1.1. Elaborarea unei note de îndrumare despre identificarea i clasificareaş de eurilor pe baza recomand rilor Proiectului JICA (Agen iei de Cooperareş ă ţ Interna ional a Japoniei);ţ ă3.1.2. Modificarea formatului de raportare a datelor de la întreprinderi, pentru a face o distinc ie mai clar între cantitatea generat i cea aflat în stoc, întreţ ă ă ş ă de eurile periculoase i cele nepericuloase, i între cele gestionate intern sauş ş ş extern;3.1.3. Diseminarea acestei note de îndrumare i a noului format de raportare aş datelor c tre IPM-uri i întreprinderi, prin seminarii regionale.ă ş

3.2. Dezvoltarea unui Sistem na ional informa ional pentru gestiunea de eurilorţ ţ ş (SNIGD):

3.2.1. Realizarea unui Sistem na ional informa ional pentru gestiuneaţ ţ de eurilor (SNIGD):ş

dezvoltarea conceptului i a termenilor de referin pentru dezvoltareaş ţă SNIGD;

preg tirea proiect rii detaliate a SNIGD;ă ă dezvoltarea aplica iei;ţ procurarea sistemelor hard i soft;ş testarea i finalizarea sistemului;ş instalare i instruire;ş raportarea datelor de intrare ini iale. ţ

3.2.2. Preg tirea unui ghid in formatul specific pentru planul de gestiune ală societ ii privind de eurile periculoase pe baza ghidului recomandat de JICA, iăţ ş ş furnizarea c tre APM-uri împreun cu recomand rile de completare;ă ă ă3.2.3. Solicitarea întreprinderilor de a înainta un plan de gestionarea de eurilor.ş O diagram a fluxului tehnologic cu intr ri/ie iri de materiale va fi cerută ă ş ă societ ilor produc toare i industriei energetice.ăţ ă ş

3.3. Modificarea cerin ei de raportare a informa iilor pentru autorizarea companiilor,ţ ţ astfel încât s includ planul de gestiune a de eurilor:ă ă ş

Pagina 24 din 87

Plan de Afaceri

3.3.1. Preg tirea îndrumarului pentru planul de gestiune a de eurilor pentruă ş companie, pe baza ghidului recomandat de PROIECTUL JICA, i diseminareaş acestui îndrumar c tre APM-uriă3.3.2. Solicitare adresat întreprinderilor de a furniza planul de gestiune aă de eurilor.ş

3.4. Investigarea posibilit ilor pentru înfiin area unui forum (Federa ie) pentruăţ ţ ţ progresul tiin ific, specte tehnice ipractice ale gestion rii de eurilor:ş ţ ş ă ş

3.4.1. Dezvoltarea i publicarea Strategiei i a Planurilor pentru gestiuneaş ş de eurilor, i specifice gestiunii de eurilor periculoase, literatur de referinş ş ş ă ţă (pagini Web) pentru con tientizarea celor implica i;ş ţ3.4.2. Dezvoltarea i implementarea atelierelor de lucru i a materialelor deş ş instruire pentru gestiunea de eurilor periculoase.ş

M sura 4. Conformarea de mediu.ă4.1. Verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare / depozitare a de eurilor industriale:ş

4.1.1. Preg tirea unei note practice de îndrumare pentru APM-uri, pentruă identificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare/depozitare;4.1.2. Stabilirea unui program pentru identificarea acestor loca ii, integrat cuţ activit ile normale de inspec ie;ăţ ţ4.1.3. Inspec ii în teren pentru a verifica statutul legal/ilegal, i stabilireaţ ş statutului legal;4.1.4. Stabilirea programului de îmbun t ire a zonelor func ionale pentru a leă ăţ ţ aduce sub un control adecvat.

4.2. Retehnologizarea i repunerea în func iune a instala iilor existente de tratare aş ţ ţ de eurilor din cadrul fabricilor:ş

4.2.1. Preg tirea unei note de îndrumare pentru IPM-uri pentru aplicareaă retehnologiz rii instala iilor pentru tratarea de eurilor, existente în cadrulă ţ ş întreprinderilor;4.2.2. Stabilirea unui program de identificare a loca iilor, integrat cu activit ileţ ăţ normale de inspec ie;ţ4.2.3. Inspec ia loca iilor pentru identificarea instala iilor neconforme i aţ ţ ţ ş echipamentului necesar pentru gestiunea adecvat a de eurilor.ă ş4.2.4. Dezvoltarea acordurilor de tipul “Program de conformare”, necesare pentru a reactiva, îmbun t i sau înlocui echipamentele i uzinele de tratare.ă ăţ ş

4.3. Stabilirea unor acorduri voluntare, ca model, între Guvern i întrepş rinderile industriale selectate:

4.3.1. Identificarea întreprinderilor care pot constitui modele poten iale;ţ4.3.2. Elaborarea acordurilor legale între administra ia local , sau central , iţ ă ă ş companiile selectate;4.3.3. Acordurile trebuie s acopere obiectivele propuse pentru performan a deă ţ mediu, monitoring i penalit i pentru neconformare, i rolul poten ial alş ăţ ş ţ responsabilului pentru protec ia mediului;ţ4.3.4. Publicizarea beneficiilor economice, duplicarea lor, i extindereaş principiului la controlul polu rii în general.ă

4.4. Int rirea capacit ii de inspec ie în domeniul de eurilor în cadrul APM-urilor iă ăţ ţ ş ş Modificarea ROF i a Ordinului Ministrului nr. 541/2000 privind activit ile de inspec ieş ăţ ţ în domeniul de eurilor:ş

4.4.1. Revizuirea sarcinilor i aresponsabilit ilor ş ăţ APM-urilor pentru a lua în considerare modul în care se poate înt ri activitatea de inspec ie la acest nivel;ă ţ4.4.2. Modificarea formatului i cin inutului Raportului de inspec ie (Ordinulş ţ ţ Ministrului nr. 541/2000) în concordan cu recomand rile Proiectului JICA dinţă ă

Pagina 25 din 87

Plan de Afaceri

Volumul 2, Anexa 4, astfel încât Raportul de inspec ie s con in o descriere iţ ă ţ ă ş o analiz mai substan ial din punctul de vedere al gestion rii de euriloră ţ ă ă ş companiei respective – în special gestionarea de eurilor periculoase;ş4.4.3. Actualizarea instruirii personalului APM referitor la tehnicile de inspec ieţ i de evaluare a documenta iei de solicitare a societ ii;ş ţ ăţ

4.4.4. Dezvoltarea unui îndrumar/manual de inspec ie i materiale asociate deţ ş instruire;4.4.5. Stabilirea unui curs de instruire de dou s pt mâni pentru to i inspectoriiă ă ă ţ APM;4.4.6. Furnizarea instruirii curente folosind materialele dezvoltate i capacitateaş construit .ă

4.5. Revizuirea politicii i a amenzilor pentru aplicarea conform rii cu legile de mediu:ş ă4.5.1. Dezvoltarea termenilor de referin pentru asisten a tehnic ;ţă ţ ă4.5.2. Organizarea licita iei, selectarea consultan ilor, implementarea proiectuluiţ ţ i aprobarea rezultatelor;ş

4.5.3.Revizuirea i adoptarea legisla iei;ş ţ4.5.4. Termenii de referin trebuie s ia în considerare proiectele similareţă ă anterioare, experien a UE, principiile recuper rii costurilor, infla ia i costurileţ ă ţ ş remedierilor. Vor fi necesare schimb ri institu ionale pentru a sprijini politica deă ţ aplicare mai puternic a legii.ă

4.6. Revizuirea responsabilit ilor personalului de gestiune a de eurilor i aăţ ş ş indicatorilor de performan :ţă

4.6.1. Analiza legislativ a sarcinilor i responsabilit ilor;ă ş ăţ4.6.2. Revizuirea activit ilor pentru a stabili necesit ile prioritare i indicatoriiăţ ăţ ş de performan ;ţă4.6.3. Evaluara timpului necesar pentru implementarea tuturor activit ilor iăţ ş responsabilit ilor personalului;ăţ4.6.4. Solicitarea bugetului, recrutarea i instruirea noului personal de laş inspec ia de de euri (acordarea dreptului de inspec ie departamentului deţ ş ţ de euri).ş

M sura 5. Prevenirea.ă5.1. R spândirea practicilor de minimizare a de eurilor i de tratarea îmbun t it înă ş ş ă ăţ ă industria de finisare a suprafe elor metalice:ţ

5.1.1. Identificarea tuturor companiilor care folosesc procesul de finisare a suprafe elor (a se folosi informa ia furnizorilor de substan e chimice pentruţ ţ ţ identificare);5.1.2. Implementare proiecte demonstrative pentru industria de finisare a suprafe elor, pentru fiecare regiune;ţ5.1.3. Organizarea de ateliere de lucru în fiecare regiune, pentru difuzarea bunelor practici;

5.2. Stabilirea unei abord ri practice pentru difuzarea IPPC:ă5.2.1. Implementarea proiectelor demonstrative IPPC la întreprinderile selectate;5.2.2. Cooperare cu întreprinderile pentru a identifica efectele asupra mediului, a utiliza i dezvolta sistemele lor existente de produc ie pentru a preveniş ţ efectele asupra mediului i de a demonstra folosirea eficient a resurselor, înş ă concordan cu cerin ele IPPC ;ţă ţ5.2.3. Identificarea motiva iilor i a barierelor, precum i a modurilor cum pot fiţ ş ş dep ite acestea, pe baza proiectelor demonstrative;ăş5.2.4. Formularea unei strategii practice pentru difuzarea IPPC c tre alteă sectoare industriale.

Pagina 26 din 87

Plan de Afaceri

5.3. Difuzarea practicilor “Activitate Responsabil ” i “Administrarea voluntar aă ş ă mediului înconjur tor” c tre industria chimic i petrochimic :ă ă ă ş ă

5.3.1. Identificarea tuturor marilor companii chimice i petrochimice (se vaş folosi FEPACHIM pentru identificare);5.3.2. Implementarea proiectelor demonstrative în fiecare regiune;5.3.3. Organizarea de ateliere de lucru în fiecare regiune, pentru difuzare.

5.4. Indep rtarea/ interzicerea anumitor substan e chimice periculoase:ă ţ5.4.1. Implementarea unui studiu, folosind FEPACHIM;5.4.2. Elaborare de legisla ieţ

M sura 6. Reciclarea.ă6.1. Promovarea introducerii auditului de eurilor periculoase:ş

6.1.1. Preg tirea manualului practic pentru auditul de eurilor periculoaseă ş elaborat de c tre generatori;ă6.1.2. Stabilirea programului pentru sistemul de planificare, implementare iş raportare;6.1.3. Organizarea de seminarii informative, ateliere de lucru i instruire pentruş generatorii importan i de de euri periculoase;ţ ş6.1.4. Implementarea auditului de eurilor pş ericuloase;6.1.5. Organizarea de ateliere de lucru în care s se prezinte altor generatoriă de de euri periculoase, bunele practici ale auditului de eurilor periculoase;ş ş6.1.6. Diseminarea auditului de eurilor periculoase c tre al i generatori.ş ă ţ

6.2. Promovarea recicl rii externe folosind topitoriile existente:ă6.2.1. Dezvoltarea termenilor de referin pentru activit ile de asistenţă ăţ ţă tehnic ;ă6.2.2. Selectarea furnizorului de asisten tehnic ;ţă ă6.2.3. Dezvoltarea conceptelor proiectului;6.2.4. Dezvoltarea unui pachet de m suri de sprijin pentru reciclatorii poten iali;ă ţ6.2.5. Efectuarea studiului de fezabilitate i proiectare conceptual ;ş ă6.2.6. Proiectarea detaliat i construirea instala iei.ă ş ţ

M sura 7. Tratarea i eliminarea.ă ş7.1. Promovarea trat rii/recicl rii termice a de eurilor periculoase în cadrul cuptoareloră ă ş de ciment:

7.1.1. Organizare de seminarii pentru cre terea con tientiz rii generatorilor deş ş ă de euri periculoase (pentru a crea/cre te cererea pentru servicii de tratare aş ş de eurilor);ş7.1.2. Difuzare de clipuri publicitare la TV (sau alte metode publicitare) pentru stoparea folosirii/trat rii ilegale a uleiurilor uzate ( i a altor de euri petroliere),ă ş ş gudroanelor acide i altor de euri periculoase;ş ş7.1.3 Implementarea unui program cu scopul identific rii folosirii neadecvate aă uleiurilor uzate i a altor de euri organice;ş ş7.1.4. Dezvoltarea îndrum rilor de incinerare referitoare la cuptoarele deă ciment, cu protocolul privind combustibilul derivat din de euri;ş7.1.5. Integrarea activit ii de cre tere a con tientiz rii cu activit ile normaleăţ ş ş ă ăţ de inspec ie ale APM;ţ7.1.6. Acordul asupra programelor de conformare (dup cum este necesar)ă pentru majoritatea generatorilor de de euri petroliere ( i uleiuri uzate);ş ş7.1.7. Imbun t irea instala iilor de producere a cimentului, pentru a acceptaă ăţ ţ de euri periculoase:ş

• Efectuarea unui studiu detaliat de generare axat pe utilizarea fabricii de ciment;

Pagina 27 din 87

Plan de Afaceri

• Examinarea planului de îmbun t ire a instala iei pentru acceptareaă ăţ ţ de eurilor periculoase;ş

• Proiectarea detaliat i construirea instala iei.ă ş ţ7.2. Promovarea dezvolt rii instala iilor dedicate de tratare, necesare pentru a includeă ţ tratarea fizico-chimic i stabilizarea de eurilor predominant anorganice:ă ş ş

7.2.1. Identificarea furnizorilor poten iali de instala ii (printre furnizorii existen iţ ţ ţ de servicii de gestiune a de eurilor);ş7.2.2. Organizarea de seminarii pentru cre terea con tientiz rii generatorilor deş ş ă de euri periculoase;ş7.2.3. Organizarea de seminarii pentru companiile de gestiune a de eurilor –ş cre terea con tientiz rii;ş ş ă7.2.4. Dezvoltarea unui pachet de m suri de sprijin pentru asistareaă dezvoltatorilor poten iali (inclusiv instrumente economice);ţ7.2.5. Dezvoltarea conceptelor raportului / rapoartelor de fezabilitate iş proiectarea conceptual pentru dou instala ii regionale;ă ă ţ7.2.6 Proiectarea detaliat i construirea instala iei, evaluarea impactuluiă ş ţ asupra mediului, autorizare / licen iere;ţ7.2.7. Punerea în func iune a instala iei.ţ ţ

7.3. Dezvoltarea depozitelor ecologice pentru de euri periculoase:ş7.3.1. Elaborarea termenilor de referin pentru studiul de fezabilitate;ţă7.3.2. Organizarea de seminarii pentru cre terea con tientiz rii generatorilor deş ş ă de euri periculoase;ş7.3.3. Efectuarea unui studiu de fezabilitate;7.3.4. Selectarea loca iei pentru depozitul ecologic (sau a depozitelor existenteţ care au celule dedicate pentru de euri periculoase);ş7.3.5. Inceperea lucr rilor pentru depozitul ecologic (sau pentru celule dedicateă în cadrul depozitelor existente).

7.4. Dezvoltarea inciner rii de euriă ş lor medicale:7.4.1. Finalizarea studiului de fezabilitate care este în curs de realizare de ICIM;7.4.2. Implementarea recomand rilor studiului de fezabilitate;ă7.4.3. Punerea în func iune a instala iilor de gestionare a de eurilor medicale.ţ ţ ş

7.5. Evaluarea op iunilor pentru distrugerea PCB i sprijin pentru implementarea HGţ ş 173/2000:

7.5.1. Elaborarea termenilor de referin pentru asisten a tehnic ;ţă ţ ă7.5.2. Verificarea selectiv a registrului PCB prin vizite în teren, prelevare deă probe i m surarea nivelului PCB în mediu;ş ă7.5.3. PCB-urile prezint un risc semnificativ pentru mediul înconjur tor iă ă ş s n tatea uman . In România exist cantit i mari. Acest problem necesit oă ă ă ă ăţ ă ă ă mai bun definire pentru cuantificarea riscului i a asisten ei tehnice, acestă ş ţ lucru va fi benefic datorit naturii speciale a acestui subiect.ă

7.6. Eliminarea pesticidelor expirate:7.6.1. Implementarea de proiecte pentru eliminarea pesticidelor expirate.

M sura 8. De eurile istorice i locurile de depozitare a de eurilor periculoase.ă ş ş ş8.1. Ac iuni legislative i institu ionale pentru preg tirea politicii de gestiune a zonelorţ ş ţ ă contaminate istorice de de euri periculoase din România:ş

8.1.1. Preg tirea i emiterea de ordine ministeriale noi privind zoneleă ş contaminate istorice (acolo unde sunt depozitate sau stocate cantit i mari deăţ de euri istorice);ş8.1.2. Numirea unui birou îns rcinat cu zonele contaminate în cadrul MAPAM;ă8.1.3. Stabilirea grupului de lucru na ional pentru zonele contaminate;ţ

Pagina 28 din 87

Plan de Afaceri

8.1.4. Stabilirea responsabilit ii autorit ilor locale;ăţ ăţ8.1.5. Reglementarea sistemului de înregistrare a zonelor contaminate istorice în documentele cadastrale ;8.1.6. Stabilirea sistemului de aprobare a planurilor de investigare i reabilitare;ş8.1.7. Realizarea unei declara ii de implementare a stabilirii programului deţ ac iune în baza Hot râriii 118/2002ţ ă ;8.1.8. Întocmirea de studii despre sistemul de finan are a remedierii i cur riiţ ş ăţă zonelor orfane.

8.2. Ac iuni pentru constituirea bazei de date, difuzarea datelor, preg tirea îndrum rilorţ ă ă tehnice i cre terea con tientiz rii:ş ş ş ă

8.2.1. APM-urile vor preg ti inventarul preliminar al zonelor contaminateă ;8.2.2. MAPAM/ICIM vor preg ti un inventar na ional al zonelor contaminateă ţ ;8.2.3. MAPAM va întocmi un program de ridicare a con tientiz rii pentruş ă personalul APM ;8.2.4. APM-urile vor include inventarul zonelor contaminate în c r ile albe aleă ţ declara iilor de mediu i în planurile de gestiune a de eurilor;ţ ş ş8.2.5. Punerea la dispozi ie a datelor pentru public prin site web pe internet;ţ8.2.6. Preg tirea îndrum rilor tehnice pentru inventarul zonelor contaminate;ă ă8.2.7. Preg tirea îndrum rilor tehnice la nivel na ional pentru evaluare iă ă ţ ş m suri de remediere.ă

8.3. Ac iuni pentru dezvoltarea m surilor de remediere i planificarea proiectelor deţ ă ş cur are:ăţ

8.3.1. Solicitarea societ ilor de a include informa iile despre haldele sauăţ ţ depozitele istorice de de euri periculoase ale societ ii în planurile lor deş ăţ gestiune a de eurilorş ;8.3.2. Solicitarea proprietarilor de zone contaminate de a monitoriza impactul poluan ilor asupra solului i apei subterane;ţ ş8.3.3. APM-urile vor inspecta zonele de depozitare istorice a de eurilorş periculoase ca parte a activit ii lor de inspec ie;ăţ ţ8.3.4. APM-urile vor solicita autorit ilor locale s realizeze supravegherea iăţ ă ş luarea m surilor corespunz toare pentru prioritizarea zonelor. M surile pot să ă ă ă includ restric ia de utilizare a terenului i a apei;ă ţ ş8.3.5. MAPAM va preg ti lista preliminar a zonelor contaminate de prioritateă ă na ionalţ ă ;8.3.6. MAPAM va preg ti planuri de remediere sau de cur are i studii deă ăţ ş fezabilitate pentru zonele prioritare cu risc ridicat.

M sura 9. Dezvoltarea serviciilor de gestionare a de eurilor.ă ş9.1. Promovarea serviciilor de gestiune a de eurilor periculoase:ş

9.1.1. Identificarea poten ialelor companii care pot oferi servicii de gestiune aţ de eurilor periculoase (transport, stocare, tratare, recuperare, depozitare);ş9.1.2. Cre terea con tientiz rii generatorilor de de euri periculoase pentru aş ş ă ş crea o cerere în cre tere pentru serviciile de gestiune a de eurilor periculoase;ş ş9.1.3. Identificarea barierelor din calea dezvolt rii serviciilor de gestionare aă de eurilor periculoase;ş9.1.4. Indep rtarea barierelor pentru a facilita demararea acestor servicii.ă

9.2. Asigurarea sistemelor i procedurilor pentru transferul i/sau transportul de eurilorş ş ş periculoase:

9.2.1. Elaborarea, adoptarea i implementarea legisla iei, standardelor,ş ţ normelor i notelor de îndrumare pentru facilitarea colect rii i transportuluiş ă ş de eurilor;ş9.2.2. Stocarea temporar i zonele de recep ie pentru acumularea de euriloră ş ţ ş

Pagina 29 din 87

Plan de Afaceri

periculoase în vederea colect rii;ă9.2.3. Obliga ia responsabilit ii la transferul de eurilor;ţ ăţ ş9.2.4. Sistemul “formular” pentru supervizarea, monitorizarea, înregistrarea iş raportarea transferului de eurilor;ş9.2.5. Specifica iile vehiculelor i operarea lor.ţ ş

M sura 10. Studiul de fezabilitate în vederea finan rii pentru modernizarea industrial .ă ţă ă10.1. Întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru modernizarea industrial :ă

10.1.1. Studiul cerin elor financiare pentru investi iile industriale în gestiuneaţ ţ de eurilor periculoase;ş10.1.2 Revizuirea mecanismelor existente de finan are i necesitatea pentruţ ş noi aranjamente institu ionale;ţ10.1.3. Studiul i elaborarea recomand rilor pentru crearea dş ă e intermedieri financiare;10.1.4. Identificarea cerin elor financiare, institu ionale i tehnice pentruţ ţ ş eficien a proiectului.ţ

Pagina 30 din 87

Plan de Afaceri

4. OPERAREA PROIECTULUI

4.1. Metodologia si procesul de operare

Etapa Activitati Responsabilitati parteneri Categ. Act.

Etapa I : Fundamentarea stiintifica si tehnica. Studii preliminare privind situatia PCB la nivel national si posibilitati de tratare a uleiurilor cu continut de PCB. Colectare si caracterizare probe cu PCB.

Activitate I.1 Prezentarea legislatiei de mediu referitoare la PCB si a situatiei la nivel national

P1 Prezentarea legislatiei de mediu referitoare la PCB si a situatiei la nivel nationalIdentificarea posibililor utilizatori ai tehnologiei propuse

A2 Cercetare industriala; A2.1

Studii analize

Activitate I.2. Analiza proceselor si metodelor utilizate pentru tratarea PCB din uleiuri dielectrice

P1 Analiza metodelor utilizate pentru tratarea PCB din uleiuri dielectrice

P2 Radioliza PCB din uleiuri dielectrice – studii

Activitatea I.3 Colectarea de probe reprezentative cu PCB

P3 Colectarea de probe reprezentative cu PCB

Activitatea I.4 Stabilirea procedurilor de analiza, caracterizarea probelor de uleiuri cu PCB

P1 Stabilirea procedurilor de analiza, caracterizarea probelor de uleiuri cu PCB

Etapa II Proiectarea si realizarea instalatiei model experimental de tratare a PCB pe acceleratorul industrial ILU-6

Activitatea II.1 Proiectare instalatie

P1 Asistenta tehnica si calcule de specialitate

A2 Cercetare industriala; A2.4 Proiectare MEP2 Proiectare instalatie

Activitate II.2 Realizare instalatie

P3 Realizare incinta iradiere

Activitate II.3 Lucrari de intretinere accelerator la param. nominali si inzestrare cu aparatura dozimetrica

P4 Realizarea instalatiei- componenta iradiere

A.2.5

Etapa III. Radioliza uleiurilor contaminate cu PCB pe inst. de laborator si ME - tratarea sol. diluate de PCB

Activitatate III.1 Determinarea influentei parametrilor de iradiere asupra eficientei de neutralizare

P1 Stabilirea programului experimental si analiza produsilor obtinuti

A2 Cercetare industriala; A2.6 Experimentarea solu iilor propuseţ pe instala ia deţ

laborator

P2 Elaborare si realizare instalatie de iradiere PCB pe acc. ALIN-10

Activitatea III.2. Experimentari pe inst.


Pagina 31 din 87

Plan de Afaceri

ME pentru stabilirea cond. de iradiere

P2 Determinarea influentei parametrilor de iradiere asupra compozitiei uleiurilor tratate pe instalatia ME

Activitatea III.3: Iradiere tehnologica cu acc. ILU 6

P4 Iradiere tehnologica cu acc. ILU 6

Activitatea III.4 Participare la manifestari tehn. stiintifice

P1P2

Colaboreaza pentru publicatii si conferinte

Etapa IV. Experimentari pe instalatia ME pentru stabilirea conditiilor de iradiere la tratarea solutiilor concentrate de PCB

Activitatea IV.1. Experimentari pe inst. ME pentru stabilirea cond. de iradiere


A2 Cercetare industriala; A2.6 Experimentarea solu iilor propuseţ pe instala ia deţ

laborator

P2 Determinarea influentei parametrilor de iradiere asupra compozitiei uleiurilor tratate pe instalatia ME

Activitatea IV.2: Iradiere tehnologica cu acc. ILU 6

P4 Iradiere tehnologica cu acc. ILU 6

Etapa V. Studierea posibilitatilor de utilizare a uleiurilor nepericuloase obtinute la radioliza PCB si realizarea unei tehnologii de decontaminare a transformatoarelor si condensatoarelor ce utilizau PCB

Activitatea V.1 Realizare instalatie de laborator si program experimental pentru separarea produselor obtinute la radioliza uleiurilor cu PCB

P3 Realizare instalatie de laborator si program experimental pentru separarea produselor obtinute la radioliza uleiurilor cu PCB

A2 Cercetare industriala;

A.2.5

Activitatea V.2 Analize fizico-chimice si testarea uleiurilor nepericuloase obtinute dupa radioliza

P1 Analize fizico-chimice si testarea uleiurilor nepericuloase obtinute dupa radioliza

A.2.6

Activitatea V.3 Identificarea posibilitatilor de valorificare a produselor obtinute dupa radioliza

P1 Identificarea posibilitatilor de valorificare a produselor obtinute dupa radioliza

A.2.1.

Activitate V.4 Elaborare si testare tehnologie decontaminare

P3 Elaborare si testare tehnologie decontaminare

A.2.6

Activitate V.5 Asistenta tehnica si analize specifice

P1 Asistenta tehnica si analize specifice

A.2.6

Activitatea V.6 Identificarea posibilitatilor de valorificare a utilajelor decontaminate

P3 Identificarea posibilitatilor de valorificare a utilajelor decontaminate

A.2.6

Activitatea V.7 Participare la manifestari tehn. stiintifice

P1P2


B2, B3

Pagina 32 din 87

Plan de Afaceri

Etapa VI: Determinarea conditiilor in care tehnologia realizata este competitiva cu tehn. conventionale.Publicare si brevetare rezultate

Activitatea VI.1 Determinarea conditiilor in care declorurarea radiolitica este economic competitiva cu tehn. conventionale

P1 Intocmire raport de demonstrare-functionalitate

A2.7 Demonstrarea

functionalitatii si utilitatii modelului

P2 Elaborare manual de prezentare a instalatiei si a metodei de tratare PCB

A.2.3

P4 Elaborare manual de utilizare accelerator

A.2.3

P3 Elaborare studiu de fezabilitate

A.2.7

Activitatea VI.2 Brevetare rezultate

P1P2P3P4

Colaboreaza pentru brevetarea rezultatelor

B1B1

Activitatea VI.3 Diseminare rezultate

P1P2P3P4


B2B3

4.2. Echipamente i materiale necesare în procesul de operareş

4.3. Utilitati necesare

4.4. Avize necesare pentru operare

Pagina 33 din 87

Plan de Afaceri

5. MANAGEMENT I PERSONALŞ

Management

Personal

În urm torul tabel sunt listate persoanele din cadrul Să .C STIMPEX S.A. care vor fi responsabile cu activitatea de neutralizare a PCB-urilor din deseuri periculoase prin iradiere cu electroni accelerati.

Categoria Lei/luna Nr.persoane Nr.luni/an Lei/ana. Personal de cercetare 2,860.00 1 4 11,440.00b. Personal de conducere 2,080.00 1 12 24,960.00c. Tehnician Chimist 1,209.00 2 12 29,016.00d. Maistru Chimist 949.00 2 12 22,776.00e. Instalator 858.00 2 12 20,592.00f. Servicii (contabilitate) 1,144.00 1 12 13,728.00Total 9,100.00 9 122,512.00

Pagina 34 din 87

Plan de Afaceri

6. COSTURI OPERATIONALE SI DE INTRETINERE

Costurile opera ionale aferente activit ii de nţ ăţ eutralizare a PCB-urilor din deseuri periculoase prin iradiere cu electroni accelerati se structureaz astfel:ă

2013 2014 2015 2016 2017

Costuri Operare Pret UM 2,170,112 2,781,305 4,484,680 4,656,919 4,824,561

Salarii Lei/an 122,512 134,763 148,240 163,063Service instalatie (10%/an din valoarea instalatiei) 94200 Lei/an 94,200 103,620 113,982 125,380

Materiale/Consumabile Lei/an 603,221 785,269 1,303,920 1,349,011 1,391,873solvent consumat (reactie) ltr./an 10,401 13,540 22,484 23,261

solvent consumat (decontaminare) ltr./an 44,577 58,030 96,358 99,690

NaOH Kg/an 2,704 3,521 5,846 6,048consumul de energie kWh/an 71,324 92,849 154,173 159,504

solvent consumat (reactie) 10 Lei/an 104,014 135,404 224,836 232,611solvent consumat (decontaminare) 10 Lei/an 445,773 580,304 963,581 996,902 1,028,577

NaOH 9.8 Lei/an 26,503 34,501 57,288 59,269consumul de energie 0.3776 Lei/an 26,932 35,060 58,216 60,229

Subcontractari servicii 1,350,178 1,757,653 2,918,538 3,019,464 3,115,400colectare si transport deseuri

periculoase in vederea incinerarii (aprox. 15

kg/echipament) 5.25 Lei/an 450,059 585,884 972,846 1,006,488 1,038,467incinerare deseuri periculoase 10.5 Lei/an 900,119 1,171,769 1,945,692 2,012,976 2,076,934

Pagina 35 din 87

Plan de Afaceri

7. PLANUL DE MARKETING

Planul de Marketing defineste toate componentele strategiei dumneavoastra de vanzari. Veti oferii detalii referitoare la analiza pietei, vanzari, publicitate, relatii cu publicul.

1. Analiza pieteiIn general explicati cine are nevoie de serviciile oferite de proiect si de ce (rezultate ale Studiului de Marketing)

• Piata, investitiile ce vor fi servite, marimea sa si distributia asteptata.

Datorita propietatilor fizico-chimice specifice, PCB-urile au fost utilizate in mod intensiv in diverse ramuri industriale, atat in aplicatiile /sistemele inchise cat si in aplicatiile deschise.

In cazul aplicatiilor deschise PCB-urile sunt in contact direct cu mediul inconjurator pe care il pot usor contamina. Datorita acestui fapt contaminarea cu PCB este o problema mult mai importanta in cazul aplicatiilor deschise decat in cazul celor inchise. Din aceasta cauza in Europa utilizarea PCB-urilor in aplicatii deschise precum cerneluri de imprimerie si adezivi a fost interzisa incepand cu anul 1979.

Aplicatiile deschise ale PCB-urilor sunt diverse: • Lubrifianti:

- uleiuri de imersie pentru microscopie - uleiuri lubrifiante - uleiuri de taiere pentru racirea masinilor de aschiere

• Ceara de turnare:- modele din ceara pentru turnarea metalelor pretioase

• Acoperiri de suprafata: - vopseluri; - tratament de suprafata pentru textile; - hartie de copiat pentru carbon; - controlul prafului.

• Adezivi - adezivi speciali; -adezivi pentru acoperire de ziduri impermeabile.

• Plastifianti: - materiale de umplere a inbinarilor elementelor de beton; -la fabricarea PVC-ului; -elementele de etansare din cauciuc.

• Cerneluri: - coloranti; -cerneluri de tipografie.

• Alte utilizari: - materiale izolatoare; -pesticide.

In aplicatiile/sistemele inchise, compusii bifenili policlorurati sunt izolati, fiind inchisi ermetic intr-o incinta. In conditii normale, PCB-ul continut nu intra in contact direct cu mediul sau cu utilizatorii, totusi emisiile de PCB pot aparea in timpul remedierii unor defectiuni, al scoaterii din functiune, sau ca rezultat al unor avarii.

Pagina 36 din 87

Plan de Afaceri

Exemple de aplicatii a PCB-urilor in sisteme inchise: • Transformatoare electrice; • Condensatoare electrice; • Condensatoare de mare putere in retelele de distributie electrica; • Startere la unele dispozitive de iluminat; • Condensatoare in echipamente electrice si electronice; • Motoare electrice; • Electromagneti.

In aplicatiile partial inchise, uleiurile cu PCB nu sunt direct expuse, dar in timpul functionarii, acestea pot produce emisii in aer sau in apa.

Compusii bifenil policlorurati folositi au denumirea comerciala CLOPHEN, condensatoarele fiind in principal de tip: ISO KOND (LKCF, LKPF) NOKIA (USOKP), ITM FILIASI (CSC, CS).

In Romania, compusii bifenil policlorurati se gasesc in mod special in condensatoarele de putere din instalatiile de distributie.

Conform Planului national de eliminare a echipamentelor/materialelor ce contin PCB/PCT, document ce a fost notificat la Comisia Europeana, si care se refera la anul de raportare 2005, în Romania au fost raportate un numar total de 155.387 echipamente care contin compusii bifenili policlorurati si similari acestora in cantitati mai mari decat cantitatile minimale, si anume:

• total transformatoare – 800 buc., din care:o transformatoare in functiune – 698 buc.;o transformatoare scoase din uz – 102 buc.;

• total condensatoare – 154.587 buc., din care:o condensatoare in functiune – 98.561 buc.o condensatoare scoase din uz – 56.026 buc.

Repartizarea pe regiuni a echipamentelor ce contin ulei cu PCB/PCT este prezentata în Tabelul nr. 4, repartizarea pe regiuni si tipuri de folosinta a transformatoarelor cu PCB/PCT este prezentat în Tabelul nr. 5, iar repartizarea pe regiuni si tipuri de folosinta aă condensatoarelor cu PCB/PCT este prezentat în Tabelul nr. 6.ă

Tabelul nr. 4.Situatia repartizarii pe regiuni a echipamentelor cu PCB,

în anul 2005

Pagina 37 din 87

Plan de Afaceri

Sursa: Studiu ICIM 20061

Tabel nr. 5. Situatia repartizarii pe regiuni si tipuri de folosinta a transformatoarelor cu PCB/PCT, în

anul 2005


Tabel nr. 6. Situatia repartizarii pe regiuni si tipuri de folosinta a condensatoarelor

cu PCB/PCT, în anul 2005

1 Studiu privind actualizarea bazei de date pentru deseurile si fluxurile speciale de deseuri si elaborare de indicatori pentru suport decizional (PCB/PCT, baterii, VSU, DEEE)

Pagina 38 din 87

Plan de Afaceri


Conform prevederilor legislative, in cazul in care ehipamentul este scos din uz, acesta trebuie neaparat decontaminat/eliminat pana la sfarsitul anului 2010, pe cand daca acesta este in functiune obligativitatea operatiilor de decontaminare/eliminare se amana pana la sfarsitul vietii utile.

La nivelul anului 2005, in Romania a fost raportat de catre agentii economici detinatori un numar de 155.387 echipamente (transformatoare si condensatoare) ce contin un volum de ulei (estimat) cu PCB/PCT de circa 4.400.000 l; aceast cantitate reprezint volumulă ă poten ial de decontaminat cu ajutorul tehnologiei propus prin proiect. ţ ă

• Care sector al pietei il acopera proiectul?

Sectorul economic vizat prin prezentul proiect este nominalizat de faptul c , în prezent, existaă doua surse majore care genereaza compusi bifenil policlorurati si similari acestora, si anume :

productia comerciala; procesele de combustie.

Desi producerea, procesarea, distributia si utilizarea PCB-urilor sunt interzise in multe state ale lumii, totusi mai exista o serie de activitati care genereaza deseuri cu PCB, cum ar fi:

• Anumite tipuri de utilizari ale PCB-urilor pentru care exista autorizatii • Generarea accidentala de PCB-uri • Operatiunile de reciclare • Cantitatile aflate in echipamentele aflate inca in functiune

Exemple specifice de activitati care genereaza deseuri cu PCB: • Generarea de uleiuri uzate ce contin PCB si compusi similari:

Deoarece PCB-urile s-au folosit pe scara larga in echipamente aflate inca in uz, sursele principale de uleiuri uzate contaminate cu PCB sunt echipamentele electrice industriale si cele ale vehiculelor autopropulsate. Pagina 39 din 87

Plan de Afaceri

• Dragarea canalelor navigabile (PCB se gasesc in sedimente): Deoarece de-a lungul timpului cantitati mari de PCB au fost deversate in mediul acvatic si datorita faptului ca PCB-urile tind sa fie puternic absorbite de sedimente dragarea canalelor poate genera cantitati considerabile de sedimente contaminate cu PCB.

• Reparatiile si casarea echipamentelor: Reparatiile si casarea echipamentelor sunt sursa de deseuri periculoase, prin reparatiile survenite in cazul unor defectiuni prin deseurile rezultate in urma curatarii scurgerilor de fluid dielectric in incintele industriale si cele aparute in urma exploziei sau supraincalzirii transformatoarelor si condensatoarelor. Mai mult, casarea echipamentelor cu PCB pot introduce in mediu acesti poluanti prin intermediul deseurilor cu volum mare si densitate mica (materiale izolatoare, de expandare, de captusire) rezultate prin dezmembrarea automobilelor si a aparaturii electrice. Din cauza faptului ca transformatoarele si condensatoarele au durata de viata relativ lunga (40 de ani) PCB-urile continute in aceste echipamente vor continua sa fie o problema si in urmatorii cativa ani.

• Demolarea cladirilor:Prin demolarea cladirilor rezulta mari cantitati de deseuri, PCB-urile gasindu-se in materialul de umplere dintre blocurile de beton, in acoperirile ignifuge, in bobinele balast de la sistemele de iluminat cu tuburi florescente, vopseluri, materiale izolatoare, spume izolante etc.

• Operatiunile de reciclare: Prin intermediul operatiunilor de reciclare, PCB-rile revin in circuitul comercial.De exemplu, deseurile de hartie continand hartie de copiat fara carbon pot fi reciclate in hartie si carton folosite ca ambalaje in industria alimentara. O alta cale de contaminare a mediului o reprezinta reciclarea uleiului uzat.

• Incineratoarele: Emisiile de PCB-uri pot sa apara in timpul incinerarilor deseurilor municipale si industriale, de aceea aceasta operatiune trbuie controlata atent, in special in privinta temperaturii de ardere (peste 11000 C), timpul de ardere si turbulenta.

• Volatilizare si scurgere din depozitele ecologice: Cu toate ca majoritatea deseurilor cu continut de PCB au fost deja eliminate prin depozitare in depozite ecologice industriale si in cele pentru namoluri de epurare, totusi PCB-urile pot contamina mediul prin volatilizare si prin infiltrare in panza freatica odata cu levigatul. Intrucat cea mai mare parte a PCB-urilor sunt ermetic inchise in containere sau in rasini plastifiate, difuzarea PCB-urilor din depozitele ecologice va foarte lenta.

• Utilizarile industriale speciale.

• Tinta (identificati tinta demografica, si specificul sectorului sau nisei vizate pe piata).

Conform datelor furnizate de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Directia Gestiunea Deseurilor si Substantelor Chimice Periculoase, in anul 2005 a fost eliminata la nivel national o cantitate de 302,155 t echipamente cu PCB. Acestea au fost in totalitate condensatoare (un numar de circa 8.900 echipamente), iar modalitatile de gestionare a lor au fost:

• decontaminare prin declorurare – circa 22 t, operatie realizata de catre un agent economic autorizat intern;

Pagina 40 din 87

Plan de Afaceri

• colectare si transport in vederea exportului – circa 280 t.

In anul 2006, pana la 1 decembrie au fost eliminate la nivel national 190,190 t echipamente, reprezentand un numar de circa 5.600 condensatoare. Acestea au fost colectate si transportate in vederea decontaminarii/eliminarii in tarile Uniunii Europene.

Conform Secretariatul pentru compusii cu PCB (constituit la nivelul autoritatii centrale), in Romania exista 60.300 de transformatoare si 734.500 de condensatoare ce contin PCB, acestea sunt scoase din uz si depozitate. Cantitatea de PCB existenta numai in condensatoare este de 5.480 tone. Exista si mari cantitati de PCB depozitate in rezervoare metalice, de exemplu SC TMC Filiasi detine 115 tone de clofen si 40 de tone de deseuri impregnate cu PCB, iar SC Daewoo SA Craiova (actualmente Ford) detine citeva zeci de butoaie a câte 200 l incarcate cu clofen. Exista, astfel, potentiali beneficiari ai tehnologiei ce va fi obtinuta.

În prima categorie sunt societatile care detin deseuri cu PCB si care sunt interesate sa le distruga in siguranta.

În a doua categorie sunt societatile interesate de aplicarea unei tehnologii competitive pentru tratarea acestor deseuri periculoase. Astfel, S.C. Iridex, care are in domeniul de activitate colectarea si distrugerea de deseuri periculoase si-a mainifestat interesul pentru aplicarea tehnologiilor rezultate din acest proiect.

• Competitia (descrieti competitorii majori, evaluati punctele lor tari si slabe).

Atunci când se vorbe te de competi ie (concuren ), se au în vedere dou aspecte:ş ţ ţă ă Existen a concuren ei.ţ ţ Identificarea concuren ei.ţ

Deoarece studiul concuren ei este esen ial ţ ţ pentru fiecare afacere, el trebuie tratat ca atare în planul de afaceri. Acest aspect are o importan deosebit în cazul firmelor mici, ce intr peţă ă ă pie e dominate de concuren i experimenta i i dota i cu resurse net superioare.ţ ţ ţ ş ţ

Când se analizeaz mediul concuren ial al afacerii trebuie f cut o dubl determinare:ă ţ ă ă ă- s se determine punctele slabe ale concuren ilor i modul în care pot fi exploatateă ţ ş acestea;- s confere produsului/serviciului oferit acele caracteristici necesare ob ineriiă ţ succesului pe pia .ţă

Dup identificarea competitorilor, ei ă trebuie s fie ordonaă i în func ie de „pericolul” reprezentatţ ţ de ei în:

competitori primari ; competitori secundari; competitori poten iali.ţ

A. Metode utilizate in prezent de competitoriPân in prezent, pentru ă decontaminarea si eliminarea finala a echipamentelor care contin PCB se pornea de la faptul c ă decontaminarea reprezită totalitatea opera iunilor care au înţ

Pagina 41 din 87

Plan de Afaceri

vedere reutilizarea, reciclarea sau eliminarea, în condi ii de asigurare a s n t ii i protec ieiţ ă ă ăţ ş ţ mediului, a echipamentelor, obiectelor, materialelor sau fluidelor contaminate cu PCB iş opera iunile de înlocuire a fluidelor contaminate cu PCB cu fluide care nu con in PCB. ţ ţ

Schema de decontaminare a echipamentelor cu continut de PCB se refer laă : decontaminarea transformatoarelor; decontaminarea condensatoarelor.

În ceea ce prive te ş decontaminarea transformatoarelor, decontaminarea completa a acestora (Figura nr. 3) prezinta probleme din cauza structurii acestor echipamente. Desi suprafetele de metal ale carcasei pot fi usor decontaminate cu un solvent, apar doua mari probleme in privinta decontaminarii celorlalte componente ale transformatorului: conductorul de cupru este acoperit cu lac electroizolant, care in timpul folosirii transformatorului se impregneaza cu PCB-urile din uleiul izolator, care trebuie apoi extrase, proces mult mai indelungat decat decontaminarea carcasei de metal.

Din acest motiv este mai avantajos sa se separe componentele (carcase, bobine etc.) si sa se ajusteze timpul de decontaminare in functie de caracteristicile componentei tratate. In al doilea rand, dificultati mai serioase apar in cazul pieselor de lemn si a hartiei ce poate fi prezenta in structura transformatoarelor. Aceste materiale foarte poroase sunt dificil de curatat cu ajutorul unui solvent. Daca nu se pot decontamina pana la niveluri acceptabile de PCB (limitele variaza de la o tara la alta) care sa permita eliminarea prin depozitare controlata, atunci aceste componente trebuie incinerate.

In consecinta, problema decontaminarii transformatoarelor poate fi abordata in doua moduri: unitatea poate fi scoasa din functiune; uleiul izolator poate fi inlocuit cu un substitut fara PCB in timpul utilizarii

echipamentului.

a) Primul caz, decontaminarea complet ,ă duce la distrugerea transformatorului, cu recuperarea celor mai multe componente metalice pentru reutilizare.

Suprafe ele interioare ale transformatorilor contaminate cu PCB nu pot fi cur ate u or prinţ ăţ ş procedee mecanice f r a dezasambla sau distruge echipamentul. Reglement rile în privin aă ă ă ţ PCB permit ca suprafetele interioare s fie decontaminate folosind procedee chimice deă cur are. ăţCarcasele pot fi decontaminate prin cur area suprafe ei interne de trei ori cu un solvent careăţ ţ con ine mai pu in de 50 ppm PCB, fiecare volum de cl tire egal cu circa 10 la sut dinţ ţ ă ă capacitatea transformatorului. PCB trebui s aib o solubilitate de cel pu in 5 la sut dină ă ţ ă solventul selectat pentru procesul de decontaminare.

b) Al doilea caz, denumit "retro-umplere", implica indepartarea uleiului izolant cu PCB, chiar daca transformatorul este inca in uz, si tratarea acestui ulei intr-un circuit inchis pentru a distruge PCB-ul continut. Exista mai multe procedee tehnologice de retro-umplere.

Unul din aceste procedee este curatarea la temperatura scazuta si refolosirea/recuperarea echipamentelor care contin uleiuri cu PCB. Aceasta presupune separarea fluidelor care contin PCB de materialele solide, purificarea si incinerarea sau distrugerea fluidelor rezultate si a uleiului printr-un proces chimic cu natriu.

Pagina 42 din 87

Plan de Afaceri

Un dezavantaj este acela ca PCB-urile nu se gasesc doar in ulei, ci si in elementele din lemn, poroase, ale transformatorului. PCB-urile continute vor difuza foarte incet din lemnul in care s-au impregnat, in timp ce concentratia PCB-urilor din uleiul curatat este mult redusa in urma procesului de decontaminare. Procesul de difuziune nu se desavarseste in timpul relativ scurt al operatiei de retro-umplere, asa incat PCB-ul ramas in elementele din lemn va difuza treptat, in timp, in uleiul decontaminat cu care s-a reumplut transformatorul. Daca in acest fel concentratia

PCB-ului din ulei ajunge sa depaseasca limita stabilita legal, va trebuie repetata operatiunea de retro-umplere, de cate ori este nevoie.

In urma procesului, nivelul de contaminare cu PCB al materialelor secundare refolosibile este de sub 5 ppm, in concordanta cu toate normele in domeniu. Aceasta tehnologie permite reutilizarea transformatoarelor, reducand considerabil investitiile pentru achizitionarea unor echipamente noi.

In ciuda acestor factori, retro-umplerea este adesea folosita in cazul transformatoarelor mari sau al acelora care nu pot fi scosi din functiune din diferite motive.

Trebuie mentionat cazul transformatoarelor cu ulei mineral, care desi nu contin PCB in mod voit, se contamineaza adesea prin folosirea in comun a unor echipamente de umplere sau prin completarea cu uleiuri uzate sau reciclate.

Partea exterioar a suprafe elor echipamentelor, circuitelor sau a altor parti neporoase pot fiă ţ de asemenea contaminate cu PCB. Spre exemplu, suprafe ele exterioare ale echipamentelorţ asociate cu un proces în care este implicat PCB pot fi afectate ca urmare a scurgerilor sau pierderilor din rezervorul interior de ulei.

Orice strat de vopsea care acoper o suprafa neporoas afectat de o cantitate de PCB maiă ţă ă ă mare sau egal cu 50 mg/kg în masa sa ori mai mare sau egal cu 10g/ 100 cm2 peă ă suprafa a expus va trebui scos. Suprafe ele neporoase nevopsite pot fi decontaminateţ ă ţ utilizând solven i chimici . ţ

Echipamentul mobil contaminat cu PCB i utilizat în spa iile de depozitare, uneltele sauş ţ echipamenul de testare poate fi decontaminat prin alte metode. Acest tip de echipament poate fi decontaminat prin înmuiere în solvent timp de 15 ore, tamponarea suprafe ei care a intrat înţ contact cu PCB cu solvent sau prin aplicarea metodei prin procedura cu dubl cl tire. ă ă

Procedura dublei cl tiri presupune câ iva pa i de sp lare - cl tire, care includ într-o fază ţ ş ă ă ă ini ial o sp lare cu ap i detergent sau solvent pentru a cur a suprafa a afectat , urmat deţ ă ă ă ş ăţ ţ ă ă o cl tire cu ap pentru a îndep rta reziduurile rezultate în prima faz de sp lare, o sp lare cuă ă ă ă ă ă solvent pentru decontaminarea PCB, i la final o cl tire cu solvent pentru cur area suprafe ei.ş ă ăţ ţ

În situa iile în care contaminarea suprafe elor nonporoase cu PCB sunt învelite în vopsea sauţ ţ grund, acestea trebuie îndep rtate ca parte a procesului de decontaminare. ă

Vopseaua poate fi îndep rtat de pe suprafe ele neporoase pentru atingerea standardeloră ă ţ NACE, prin metode chimice sau mecanice. Tehnicile de îndep rtare mecanic a vopselei deă ă pe suprafe ele neporoase incluzând – explozia cu nisip, explozia cu dioxid de carbon, sau alteţ metode manuale pot fi utilizate pentru îndep rtarea vopselei. O metoda alternativ deă ă decontaminare a suprafe elor este metoda termic . ţ ă

Pagina 43 din 87

Plan de Afaceri

În ceea ce prive te ş condensatoarele, acestea sunt dificil de decontaminat, de aceea se prefera distrugerea condensatarelor prin incinerare dupa scurgerea cat mai completa a uleiului cu PCB continut si separarea miezului de carcasa metalica.

Exist îns o problema deoarece PCB-ul din interiorul sulurilor de folie de aluminiu seă ă indeparteaza cu dificultate.

Exista totusi tehnologii care permit decontaminarea condensatoarelor si recuperarea materialelor utile in scopul reciclarii. In acest caz materialele utile sunt caracasa metalica externa si folia de aluminiu care formeaza sulurile din interior. Acest aluminiu are puritate inalta si poate fi valorificat avantajos ca material reciclabil daca este complet decontaminat. Principala dificultate care trebuie depasita este buna separare intre aluminiu si foliile de hartie/material plastic.

Trebuie tinut cont de faptul ca aceste pelicule izolatoare contin PCB-uri absorbite, si ca orice metoda abordata trebuie sa trateze si acest material contaminat, in afara de aluminiul care se poate decontamina relativ usor cu ajutorul unui solvent adecvat. Unele condensatoare sunt tratate si reciclate chiar si in tarile unde exista posibilitatea incinerarii lor; in aceste cazuri, peliculele de materiale organice contaminate (dificil de decontaminat) sunt incinerate. Aceasta este o solutie avantajoasa tehnic si economic pentru procesul decontaminarii condensatoarelor cu recuperare de materiale.

Metodele curente de tratare a condensatoarelor pot fi clasificate in functie de cantitatea de produs care este reciclat. In toate procedeele tehnologice se scurge tot PCB-ul lichid din condensatoare inainte de tratarea acestora. Acestea pot fi clasificate astfel:

Nu se recupereaza nici un component, condensatoarele sunt incinerate, dupa maruntire sau fara maruntire.

Caracasa condensatorului este indepartata si decontaminata prin spalare cu solvent, proces relativ simplu deoarece caracasa nu contine elemente poroase. Miezul activ este incinerat.

Este posibil sa se mearga mai departe si sa se trateze si miezul dupa scoaterea din carcasa. Etapa de decontaminare cuprinde de obicei macinarea miezului si tratarea cu un solvent. Aceasta permite reducerea nivelului de PCB rezidual la o valoare care sa permita trimiterea produsului spre depozitare controlata.

Tehnologia care permite cel mai mare grad de reciclare este asemanatoare procedeului anterior dar este completata cu tratarea amestecului rezidual de aluminiu/material plastic pentru separarea acestor doua componente, care sunt spalate cu solvent. Aluminiul metalic este apoi recuperat, singurul component eliminat fiind amestecul de bucati de plastic si hartie care poate fi depozitat sau incinerat.

Gradul de decontaminare sau mai bine spus proportia din condensator care este complet decontaminata difera de la o companie la alta. Pe ansamblu se poate spune totusi ca in prezent decontaminarea condensatoarelor este aplicata pe scara relativ redusa, preferandu-se in general distrugerea prin incinerare la temperatura inalta. Atunci cand totusi se aplica, decontaminarea se realizeaza rareori complet, si pentru eliminarea reziduurilor organice se mentine dependenta de tehnologia incinerarii. Din punct de vedere tehnic se poate atinge decontaminarea completa, chiar si a partii organice poroase, dar acestea adauga cheltuieli semnificative costului total.

Declorurarea este o metoda de decontaminare mai ieftina dar ridica unele probleme:

Pagina 44 din 87

Plan de Afaceri

are un cost mai scazut in cazul in care concentratia de PCB în ulei este mica, deoarece costurile operatiei cresc direct proportional cu cresterea continutului de clor (creste foarte mult consumul de reactivi);

trebuie sa existe o solutie pentru uleiul obtinut in urma decontaminarii, deoarece in cele mai multe cazuri nu mai poate fi reutilizat fara a suferi un proces de regenerare, ceea ce inseamna costuri suplimentare.

În general, declorurarea este folosita in cazul uleiurilor contaminate cu compusi bifenili policlorurati (care contin cantitati foarte mici de PCB-uri, respectiv de clor), uleiuri care ulterior pot fi refolosite sau depozitate ca si deseuri nepericuloase.

Principalii poten iali competitori,ţ care utilizeaz una sau alta dintre metodele descriseă anterior, sunt identifica i în continuare, dup cum urmeaz (aria geografic de r spândire aţ ă ă ă ă acestora este prezentat în Figura nr. 3):ă

PRO AIR CLEAN (1)Pro Air Clean a luat fiinta in anul 1996, avand ca actionar majoritar societatea germana Chinox Beteiligungs GmbH, fiind primul incinerator din Romania realizat in conformitate cu legislatia europeana. Pro Air Clean ofera servicii complete de eliminare prin incinerare pentru intreaga gama de deseuri (industriale, medicale, speciale si toxice). În data de 23.12.2005 societatea a pus în func iune o nou instala ie de incinerare a de eurilor cu o capacitate deţ ă ţ ş 9800 kg/zi.

SC IF TEHNOLOGII SRL, CLUJ (2)Sta ia de incinerare HOVAL (Figura nr. 4) incinereaz deseuri periculoase, cu o capacitate deţ ă procesare de 600 kg/h, utilizând un sistem de combustie substoichiometric multizonal cu 2 camere separate de reactie termica, astfel:

• arderea primara in regim substoichiometric la maxim 1400 ºC având ca rezultate mineralizarea componentelor organice; dezinfectia prin distrugere a componentelor biologic-active ale deseurilor; denocivizarea zgurii rezultate prin trecerea în stare gazoasa a componentelor toxice organice;

• postarederea la 1200 ºC având ca rezultate: piroliza gazelor rezultate la arderea primara; denocivizarea pesticidelor prin distrugerea grupelor functionale cu caracter toxic; distrugerea totala a compusilor aromatici grei si polinucleari; distrugerea uleiurilor naturale si minerale arse.

Pagina 45 din 87

Plan de Afaceri

Figura nr. 3. Aria geografic de r spândire a societ ilor care au ca activitateă ă ăţ decontaminarea echipamentelor care contin PCB in ulei

Pagina 46 din 87

33

Incinerare

Decontaminare chimica

11

77

88

22

44

5566

Plan de Afaceri

Figura nr. 4. Sta ie incinerare HOVALţ(Sursa: site S.C. IF Tehnologii S.R.L – www.incinerator.ro)

PROIECT – IA I (3)ŞUtilizeaz o instala ie ecologic pentru incinerare de euri toxice i periculoase în conformitateă ţ ă ş ş cu prevederile Planului Na ional de Implementare a Conven iei de la Stockholm.ţ ţ

MONDECO S.R.L., SUCEAVA (4)Presteaz servicii de colectare, transport i eliminare de euri (industriale periculoase iă ş ş ş nepericuloase, farmaceutice i parafarmaceutice, medicamente din categoria toxicelor iş ş stupefiantelor etc.) prin incinerare ecologic . Eliminarea se realizeaz intr-o instalatieă ă moderna, cu respectarea normelor europene. Instalatia are o capacitate de 10.800t/an. Deseurile alimentate in camera primara de incinerarea ard la teperatura de aprox. 800-1000ºC, gazele arse intra in camera secundara unde se continua distrugerea la o temperatura de 950-1150ºC.Gazele arse sunt racite, neutralizate, apoi filtrate si eliminate in atmosfera, cu respectarea cerintei Directivei Europene 2000/76.

ECO FIRE SISTEMS S.R.L., CONSTAN A (5)ŢPresteaza urmatoarele servicii: colectare, incinerare deseuri medicale, transport marfuri periculoase. Produsele si serviciile societ ii au ca piata principala de desfacere Romania.ăţ

IRIDEX GROUP, CHIAJNA-RUDENI (6)Inaugurat la 13 aprilie 2006, incineratorul este fabricat in SUA de catre Pennram Manufacturing Corporation. Datorita performantelor de ardere si monitorizare, incineratorul poate elimina deseuri periculoase atat solide cat si lichide, cu exceptia deseurilor radioactive. Incineratorul este alcatuit din 2 camere de ardere si poate realiza temperatura de 1.100°C Pagina 47 din 87

http://www.incinerator.ro/

Plan de Afaceri

(minim 2 secunde) pentru eliminarea celor mai periculoase substante din deseuri. Capacitatea operationala a Modulului I este de 16 to/zi (6.000 to/an). Incineratorul va fi extins pana la capacitatea totala de 12.000 to/an. Incinerarea se realizeaza in doua trepte, sub presiune (debit de aer fortat), asigurandu-se reducerea masei deseurilor cu minim 95%.

TACH MEDIU SRL (7)Beneficiind de capital integral elvetian, Tach Mediu ofera servicii de decontaminare, eliminare sau inlocuire echipamente folosite in domeniul energetic, in special cele cu continut PCB. Decontaminarea transformatoarelor care contin PCB se realizeaza utilizand tehnologia LTR2

(Low-Temperature Rinsing and Re-use/recovery – Curatare la temperaturi scazute si refolosire/recuperare). Aceasta presupune separarea fluidelor PCB de materialele solide, purificarea si incinerarea sau distrugerea fluidelor rezultate si a uleiului printr-un proces chimic cu natriu (Figura nr. 5).

Figura nr. 5. Schema tehnologic a decontamin rii transformatoareloră ă(Sursa: Ghid elaborat de Ministerul Mediului i Dezvolt rii Durabileş ă 2)

S.C. SETCAR S.A.Braila (8)Principalele servicii oferite sunt cele de preluare, transport si depozitare deseuri si substante toxice cu termene de utilizare expirate, pe de o parte, precum i de depoluare, decontaminareş sau neutralizare, pe de alt parte.ă

B. Metoda propus prin proiectă

2 Obligatii generale privind decontaminarea transformatorilor si condensatorilor care contin PCB (bifenili policlorurati)

Pagina 48 din 87

Plan de Afaceri

Descrierea procesului de decontaminare a echipamentelor care contin PCB in ulei se refera la decontaminarea echipamentelor energetice ce contin ulei cu continut de PCB (transformatoare si condensatoare) scoase din uz (Figura nr. 6).

Prima etapa in decontaminarea echipamentelor care au continut de PCB in ulei este cea de extragere a uleiului din echipament. Echipamentul golit de ulei este decontaminat prin spalare cu solvent. Echipamentul decontaminat este descompus in partile sale componente pentru valorificare.

Componenta tipica (masica) a acestor echipamente este: 30% ulei; 60% componente electromagnetice si 10% carcasa.

Valorificarea acestor componente este diferita functie de tipul de echipament:- pentru transformatoare: se poate valorifica carcasa (se trimite la producator) , se

estimeaza un procent de valorificare de 90% si componentele magnetice (bobine de cupru), pentru acestea se estimeaza un procent de 70% la producator si 30% la recuperarea metalului;

- pentru condensatoare: se poate valorifica sigur doar carcasa (la producator), componentele metalice interioare (folie subtire de aluminiu) si materiale dielectrice (hirtie+suporti) nu se pot valorifica, acestea trebuind s fie distruse prin incinerare.ă

Solventul folosit la spalarea echipamentelor va contine mici cantitati de ulei cu continut de PCB. De aceea, inainte de a fi refolosit la decontaminarea prin spalarea altor echipamente este supus distilarii. Prin distilare se obtine soventul curat necesar la spalari, dar si o solutie de ulei cu continut de PCB si solvent, care este introdusa in amestecul supus tratarii cu electroni accelerati.

În faza a doua, uleiul cu continut de PCB colectat prin extractia din echipamente este analizat pentru a se determina concentratia de PCB (Tabelul nr. 8). In functie de concentratia de PCB determinata prin analiza, se ajusteaza cantitatile de NaOH si solvent care trebuiesc adaugate pentru realizarea amestecului care urmeaza sa fie supus tratamentului cu electroni accelerati, in scop de decontaminare prin declorurare (Tabelul nr. 9).

Tratarea acestei solutii care contine uleiul contaminat, solventul (alcool izopropilic) si hidroxid de sodiu se realizeaza prin iradiere cu electroni accelerati.

Pagina 49 din 87

Plan de Afaceri

Figura nr. 6. Schema de operatii utilizate la decontaminarea echipamentului ce contine ulei cu PCB, utilizând metoda de tratare cu EA

Tabelul nr. 8. Pagina 50 din 87

Echipament cu continut de PCB

Extragerea uleiului din echipament

Realizarea solutiei pentru tratare cu EA

Decontaminarea echipamentului

Analiza continutului de PCB

Tratarea cu EA

Spalare(Separare)

Analiza continutului rezidual de PCB

Distilare

Solutie apoasa cu NaOH, NaCl

Separare

Ulei

Echipament decontaminat

Valorificarea echipamentului

Echipament

apa

NaOH Ulei

Ulei decontaminatFaza

apoasa

Solutie cu ulei decontaminat

Ulei decontaminat

Azeotrop (apa-solvent)

solvent

Solventproaspat

Distilare

solvent + ulei solvent + ulei

solvent

Solutie

Plan de Afaceri

Consumuri specifice si compozitii solutie de tratat, în func ie de continutul in PCB al uleiuluiţ

Continutul de PCB al uleiului ppm 5000 500 50% gr 100 10 0.5 0.05 0.005

g PCB / kg ulei 1000 100 5 0.5 0.05concentratia solutie de tratat g PCB / l solvent 30 30 10 5 0.5concentratia de NaOH / l solvent 65 65 65 65 65

solvent pentru reactie l / kg ulei 33.33 3.33 0.50 0.10 0.10

solvent consumat la reactie l/kg ulei 3.33 0.33 0.125 0.025 0.025solvent consumat decontaminarea echipamentului l/kg ulei 0.25 0.25 0.25NaOH consumat la reactie g/kg ulei 2166.67 216.67 32.50 6.50 6.50

Tabelul nr. 9. Conditii de iradiere a solutiei de ulei cu PCB, solvent si NaOH,

în func ie de tipul de acceleratoareţ

Acceleratorul de tip 1 Caracteristicile acceleratoruluiILU-6m 1.8 MeV 10 kWDebit volumetric solutie de tratat l/h 100Densitate solutie kg/l 1Debit masic kg/h 100Factor utilizare camp - 0.75Putere EA kW 10Doza EA kGy 270.00Puterea specifica de EA kW / kg ulei 0.1Consumul de energie kwh/kg ulei 0.4

Acceleratorul de tip 2 Caracteristicile acceleratoruluiALIN-10 6.23 MeV 160 WDebit volumetric solutie de tratat l/h 1.5Densitate solutie kg/l 1Debit masic kg/h 1.5Factor utilizare camp - 0.75Putere EA kW 0.16Doza kGy 288

Acceleratorul de tip 3 Caracteristicile acceleratoruluiALID-7 5.5 MeV 650WDebit volumetric solutie de tratat l/h 6Densitate solutie kg/l 1Debit masic kg/h 6

Pagina 51 din 87

Plan de Afaceri

Factor utilizare camp - 0.75Putere EA kW 0.65Doza kGy 292.5

Conditiile de iradiere sunt: temperatura 45-500C; doza de iradiere 200-300 kGy. Iradierea se va realiza la INFLPR Magurele pe acceleratoarele de laborator, pentru studierea parametrilor reactiilor si la ICPE-Electrostatica pe acceleratorul industrial ILU-6M pentru verificarea solutiei propuse in faza de model experimental.

În faza a treia, i dupa etapa de reactie, amestecul tratat cu electroni accelerati va contine:ş uleiul decontaminat, solvent, hidroxid de sodiu (ramas in exces) si clorura de sodiu. Pentru separarea usoara a uleiului decontaminat se adauga apa pentru spalare. In consecinta, are loc o separare lichid-lichid a celor doua faze imiscibile: faza de ulei si faza apoasa.

Faza de ulei decontaminat obtinuta se analizeaza pentru determinarea eventualei concentratii de PCB rezidual. Faza apoasa rezultata contine cantitatea de NaOH ramasa neconsumata la declorurare, sarea de NaCl formata si solventul. Faza apoasa este introdusa intr-o coloana de distilare. Pe la partea superioara a coloanei de distilare se colecteaza azeotropul apa-solvent, iar in blaz ramane un amestec netoxic format din sarea de NaCl, NaOH, si apa. Solventul se separa din azeotropul colectat si se recircula la etapa de preparare a solutiei pentru tratamentul cu electroni accelerati. Apa obtinuta dupa separarea solventului din azeotrop se recircula la etapa de spalare a solutiei cu ulei decontaminat. Avantajele acestei metode de tratare. Metodele clasice, acceptate la ora actuala pentru tratarea uleiurilor cu PCB sunt prezentate in Tabelul nr 10.

Avantajele majore ale procesului descris de noi, comparativ cu aceste metode utilizate în prezent, sunt urmatoarele:

utilizeaza reactivi comuni (alcool izopropilic si hidroxid de sodiu); deseurile obtinute (apele uzate obtinute contin doar clorura de sodiu si urme de alcool

si de acetona) sunt lipsite de toxicitate si pot fi usor epurate; conditiile de reactie sunt blinde (temp 40-500C), presiune atmosferica.

Incovenientul metodei este ca se foloseste un accelerator de electroni care reprezinta o investitie destul de importanta. Daca se are insa in vedere ca aceasta instalatie va putea fi utilizata si pentru tratarea altor deseuri (compusi organici

Pagina 52 din 87

Plan de Afaceri

Tabelul nr. 10.Metodele clasice, acceptate la ora actuala

pentru tratarea uleiurilor cu con inut de PCBţ

Metoda utilizată Principiul de operare al metodei

Fluxurile de de euri şintrate i ie iteş ş

Descrierea procesului

Declorinare cu alcalini metalici

Reac ia alcalinilorţ metalici cu atomii de clor con inu i înţ ţ componente clorurate

De euri intrate:ş uleiurile cu con iunutţ de PCB

De euri ie ite:ş ş compu i organiciş (uleiuri care pot fi refolosite) i s ruriş ă

Dispersia are loc la o temperatur mai mare decâtă punctul de topire al sodiului, adic peste 98ă °C. Fiind lichid , suprafa a metaluluiă ţ poate fi regenerat în modă continuu. În acest mod, se poate atinge o rat deă succes rezonabil ,ă conducând astfel la sc derea costuluiă procesului de decontaminare. Procesul trebuie s evite formareaă polimerilor (care poate să apar într-unul sau în două ă dintre tehnologiile identificate) sau trebuie să ia în considerare formarea acestui solid i s introducş ă ă o etap de separare pentruă ob inerea unui ulei pur iţ ş refolosibil.

Hidrogenarea POP-urilor

Reac iaţ hidrogenului cu compu i organiciş clorura i sauţ contaminan iţ organici neclorura i, cumţ ar fi (PAH-urile) la temepraturi ridicate

De euri intrate:şfluide din transformatoare; particule solide de PCB, inclusiv condensatoare electrice; mixturi de de euri de pesticideş cu DDT concentrat

De euri ie ite:ş ş cloruri primare de metan iş hidrogen pentru PCB, i mici cantit i deş ăţ

hidrocarburi u oareş pentru PAH-uri

Este un proces tipic utilizat în rafinarea uleiuriolor minerale, care are loc la teperaturi de 850°C sau mai mari. Aceast tehnică ă acoper circa 40% dină producerea metanului pe baz de hidrogen, prină intermediul unei reac ii deţ reducere a apei, iar restul în hidrogen într-un reformator catalitic cu abur. În acest mod, procesul poate s seă desf oare f r a fi necesarăş ă ă un aport extern de hidrogen. Pentru de eurile cuş concrenta ie ridicat ,ţ ă procesul produce metan în exces. Este folosit aer uscat de combustie ob inut dinţ atmosfer dup filtrarea luiă ă

Pagina 53 din 87

Plan de Afaceri

prealabil cu carbon activ,ă utilizat pentru procesul de combustie.

Procesarea electronilor în solven iţ

Electronii liberi în solu ie deţ electroni dizolva iţ convertesc contaminan ii înţ substan e i s ruriţ ş ă relativ inofensive

De euri intrate:şcompu i organiciş halogena i, inclusivţ PCB-uri, dioxine, pesticide, CFC-uri iş agen i chimici deţ reac ieţ

De euri ie ite:ş ş soluri decontaminate preg tite pentruă redarea lor în circuitul agricol, iar ca un beneficiu suplimentar, acest sol aste îmbog it în azotăţ r mas din urmele deă amoniac rezidual

Aceast tehnic utilizează ă ă un alcalin sau un metal p mântos alcalin dizolvată într-un solvent, cum ar fi amoniacul. Sau anumite amine sau eteri, pentru a produce o solu ie ce con ineţ ţ electroni liberi i cationi deş metale. Distrugerea eficient variaz în gama deă ă la 86 la 100%. Clorul i al iş ţ halogeni sunt îndep rta i deă ţ pe haloidele organice de c tre electronii liberi iă ş captura i de cationii deţ metale, ducând la formarea de s ruri (de exempluă CaCl2). De exemplu, o molecul de PCB poate fiă convertit în bifenol într-oă reac ie rapid laţ ă temperatura ambiental .ă

Oxidarea supercritic a apeiă

O tehnic cuă temperatur iă ş presiune înaltă care utlizează propriet ile apeiăţ supercritice în distrugerea POP-urilor

De euri intrate:şde euri con inândş ţ compu i organici iş ş de euri periculoaseş

De euri ie ite:ş şdioxid de carbon; hidrogen solubil; atomi de clor deriva i dinţ compu ii organici înş ioni de clor; compu iş azota i în nitra i; sulf înţ ţ sulfuri; fosfor în fosfa iţ

Condi ii supercritice.ţ

Not : Alte tratamente ă disponibile pentru tratarea de eurilor contaminate cu POP-uri sunt: co-şincinererarea în cuptoare de ciment, incinerarera de eurilor periculoase i tratarea cu plasm .ş ş ă

Sursa: Some specific treatments for wastes containig PCBs and/or POPs, [100, UNEP, 2000], [154, UNEP, 2004]

persistenti, ape uzate, namoluri rezultate de la instalatii de tratare a apelor) atunci chiar si o astfel de investitie se va putea amortiza destul de repede (acest fapt va fi demonstrat în Capitolul V al prezentului Plan de afaceri care trateaz analiza financiar a priectului.ă ă

Oricum, concluzia este c , pân îă ă n prezent nu exista nici o firma care sa foloseasca tehnologia propus prin proiect.ă Utilizarea electronilor accelerati (EA) in diverse procese fizico-chimice este din ce in ce mai raspândit , aceasta tehnologie fiind considerata oă tehnologie “curat ” deoarece are loc cu consumuri energetice si de materiale mici si nuă Pagina 54 din 87

Plan de Afaceri

produce deseuri. Aplicarea acestor tehnologii este sprijinita de Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA). Membrii echipei de cercetare participa la actiuni ale AIEA ce au in vedere schimbul de experienta intre specialisti din lumea intreaga.

• Trendul pietei (identificati trendul industriei si al consumatorilor).

• Operarea proiectului plan de lucru/sezonalitatea (Care ore ale zilei si zile ale saptamanii va fi proiectul in operare; analizati sezonalitatea daca este cazul si va rugam sa va asigurati ca aceasta reflecta previziunile dumneavoastra)

2. Strategia de Marketing • Descrierea Generala (alocatia bugetara %).

În etapa de lansare a unui produs nou, societatea poate s stabileasc un nivel ridicat sauă ă sc zut pentru fiecare din variabilele de marketing – pre , promovare, distribu ie, calitateaă ţ ţ produsului. Luându-se în considerare numai pre ul i promovarea, SC STIMPEX SA poateţ ş aplica una din cele patru strategii de lansare acestui nou „produs”:

1. Exploatarea rapid . ă Lansarea noului produs la un pre ridicat i la un nivel ridicat deţ ş promovare. Aceast strategie este indicat atunci când o mare parte din pia a poten ial nuă ă ţ ţ ă cunoa te produsul; cei care afl de existen a produsului sunt ner bd tori s -l cumpere i potş ă ţ ă ă ă ş s pl teasc pre ul cerut; ă ă ă ţ

2. Exploatarea lent . ă Lansarea noului produs la un pre ridicat i un nivel sc zut deţ ş ă promovare. Aceast strategie are sens atunci când m rimea pie ei este limitat , majoritateaă ă ţ ă cump r torilor au aflat de existen a produsului i sunt dispu i s pl teasc un pre ridicat iară ă ţ ş ş ă ă ă ţ pericolul concuren ei poten iale nu este iminent.ţ ţ

3. Penetrarea rapid . ă Strategia presupune lansarea noului produs la un pre sc zut i cuţ ă ş cheltuieli masive de promovare. Strategia are sens atunci când pia a este mare, cump r toriiţ ă ă nu tiu de existen a produsului, majoritatea sunt sensibili la pre i costurile unitare deş ţ ţ ş produc ie variaz invers propor ional cu scara de produc ie a societatii si cu acumulareaţ ă ţ ţ experien ei de productie.ţ

4. Penetrarea lent . ă Strategia const în lansarea noului produs la un pre sc zut i un nivelă ţ ă ş sc zut de promovare. Aceast strategie are sens atunci când pia a este mare, cump r toriiă ă ţ ă ă cunosc în mare m sur produsul, sunt sensibili la pre i exist un oarecare pericol deă ă ţ ş ă concuren .ţă

Pe parcursul etapei de cre tereş , SC STIMPEX SA poate s apeleze la mai multe strategii,ă pentru a sus ine pe o perioad cât mai lung ritmul rapid de cre tere a vânz rilor.ţ ă ă ş ă1. Îmbun t e te calitatea produsului, adaug produsului atribute caracteristice noi i oă ăţ ş ă ş stilizare mai bun .Intr pe segmente noi de pia a.ă ă ţ2. Î i m re te zona de acoperire a distribu iei i intr pe noi canale de distribu ie.ş ă ş ţ ş ă ţ3. Renun la publicitatea de informare i trece la cea de creare a preferin ei pentru produs.ţă ş ţ4. Î i mic oreaz pre urile, pentru a atrage acei cump r tori sensibili la pre .ş ş ă ţ ă ă ţ

Pagina 55 din 87

Plan de Afaceri

Ultimul element strategic, important pentru întreprindere, îl reprezint gradul deă înnoire a produsului. În func ie de acest criteriu, variantele strategice sunt:ţ

men inerea gradului de noutateţ , a produselor din cadrul gamei; perfec ionarea ţ “produselor” existente, vizeaz doar o îmbun t ire a produsului înă ă ăţ

vederea prelungirii fazei de maturitate a acestuia; asimilarea de noi produse, utilizat pentru a înlocui produsele vechi, care vor fiă

retrase de pe pia .ţă

În general, o strategie de marketing este alc tuit din urm toarele strategiiă ă ă „par iale”: strategiaţ de ac iune, strategia rezultatelor i strategia angaj rii. ţ ş ă

Strategia de ac iuneţ stabile te: produsele sau gama de produse care urmeaz s fieş ă ă produse; nivelul pre urilor practicate la beneficiar; regiunea i respectiv pie ele pe care se vaţ ş ţ comercializa produsul; canalele de distribu ie utilizate.ţ

Strategia rezultatelor motiveaz ac iunile societatii prin abordarea prioritar a unor domeniiă ţ ă cum ar fi: utilitatea social a produselor; utilizarea complet a capacit ilor de produc ie sau aă ă ăţ ţ for ei de munc ; priorit ile tehnice.ţ ă ăţ

Strategia angaj rii ă stabile te cine, când i unde va executa ac iunile concrete cuprinse înş ş ţ strategia în cauz .ă

Tactica de marketing realizeaz transpunerea efectiv în practic aă ă ă strategiilor de marketing ale unei societati.

• Metode de vanzare si distributie (magazine, birouri, cataloage, adrese web).

• Politica de preturi si tarife (strategia de preturi si pozitia competitiva).

Pre ul reprezint cea mai mobil component a mixului de marketing. El poate fi modificatţ ă ă ă rapid, spre deosebire de celelalte componente ale mixului de marketing, iar schimb rile deă pre atrag de regul un r spuns imediat din partea pie ei.ţ ă ă ţ

Politica de pre a societatii poate fi pe deplin utilizat în folosul ei doar în condi iile în care eaţ ă ţ beneficiaz de o viziune de perspectiv asupra evolu iei pie ei int , la fel cum stau lucrurile iă ă ţ ţ ţ ă ş în cazul celorlalte componente ale mixului de marketing.

Cu alte cuvinte, chiar dac nu reprezint o variabil în totalitate controlabil , pre ul poateă ă ă ă ţ totu i s fie obiectul unei orient ri strategice.ş ă ă

Politica de pre se afl într-o strâns leg tur cu strategia de pia i cu celelalte componenteţ ă ă ă ă ţă ş ale mixului de marketing (politica de produs, distribu ie i promovare).ţ ş

Strategia de pia constituie punctul de plecare pentru întregul mix de marketing, deci iţă ş pentru politica de produs. Pentru politica de pre , acest lucru presupune încadrarea acesteiaţ în strategia global a ă SC STIMPEX SA fa de pia i raportarea la obiectivele strategiei deţă ţă ş pia .ţă

Pagina 56 din 87

Plan de Afaceri

Leg turile cu strategia de pia înt resc i corelarea politicii de pre cu celelalte componenteă ţă ă ş ţ ale mixului de marketing. De fapt, toate componentele mixului au ca punct de plecare pia a cuţ cerin ele ei si astfel ţ SC STIMPEX SA are o anumita atitudine si raspunde la cerintele pietei rezultand astfel anumite strategii. Ele alc tuiesc un tot unitar pentru c au un punct comun deă ă raportare.

Cele mai strânse leg turi ale pre ului, fa de celelalte componente ale mixului, sunt cuă ţ ţă produsul, el reprezentând de altfel una din componentele acorporale (poate cea mai important ) ale acestuia R spunzând unei strategii de pia care prevede concentrareaă ă ţă activit ii de desfacere pe un anumit segment de pia , produsul va avea anumiteăţ ţă caracteristici, dar i un nivel al pre ului corespunz tor exigen elor i nevoilor consumatorilorş ţ ă ţ ş poten iali care alc tuiesc segmentul respectiv.ţ ă

Corela ia dintre politica de pre i cea de distribu ie se realizeaz , de asemenea, pe baza uneiţ ţ ş ţ ă strategii de pia comune. ţă

O leg tur puternic exist i între politica de pre i politica promo ional . Aceste două ă ă ă ş ţ ş ţ ă ă componente ale mixului de marketing se sprijin reciproc, rezultând combina ii dintre cele maiă ţ reu ite din punct de vedere al rezultatelor economice (de exemplu reduceri promo ionale deş ţ pre ). De altfel, nu de pu ine ori chiar pre ul reprezint un obiect al activit ii promo ionale.ţ ţ ţ ă ăţ ţ

Ca o concluzie, de i pre ul este un înso itor permanent al produsului, el nu este o reflectareş ţ ţ exclusiv a acestuia, ci intervine ca element de contact i de armonizare între produs i pia a-ă ş ş ţint c ruia i se adreseaz .ţ ă ă ă

Alegerea strategiei de pre in cazul acestui proiect trebuie s aib în vedere o serie deţ ă ă elemente precum:

etapa din ciclul de via al produsului;ţă sezonalitatea produsului; categoriile de consumatori c rora i se adreseaz ;ă ă pozi ia de inut de SC STIMPEX SA pe pia ;ţ ţ ă ţă structura costurilor societatii; estimarea profitului la diferite nivele de pre ;ţ

Ca obiective urm rite de politica de pre , pot fi: maximizarea profitului actual, maximizareaă ţ volumului vânz rilor, fructificarea avantajului de pia , promovarea unui produs superior. Înă ţă stabilirea unui anumit nivel al pre ului societatea se poate orienta dup costuri sau dupţ ă ă cerere.

Orientarea dup costuriă presupune ca pre ul s acopere integral costurile de produc ie i sţ ă ţ ş ă permit ob inerea unui profit net.ă ţ

Orientarea dup concurenă ţă presupune compararea pre urilor produselor societatii cu celeţ ale principalilor s i concuren i.ă ţ

Orientarea dup cerereă presupune stabilirea acelui nivel al pre ului pe care pia a îl poateţ ţ suporta, adic nivelul la care consumatorii percep valoarea produsului oferit.ă

Deciziile referitoare la pre trebuie s fie subordonate deciziilor referitoare la strategia deţ ă marketing a societatii, inând cont i de obiectivele de marketing ale acesteia, ceea ceţ ş

Pagina 57 din 87

Plan de Afaceri

presupune în practic adoptarea unui model liniar, care progreseaz etapă ă ă cu etap pân laă ă stabilirea unui nivel final al pre ului .ţ

Decizia de pre poate fi luat i printr-o abordare strategic , care încearc s in cont atât deţ ă ş ă ă ă ţ ă obiectivele generale ale societatii i situa ia ei competitiv , cât i de caracteristicileş ţ ă ş consumatorilor.

Strategiile de pre pot fi adoptate în func ie de urm toarele ţ ţ ă trei criterii:

1. În func ie de raportul calitate pre la care este vândut un produs:ţ ţ

Strategia deexcep ieţ

Strategia valoriiridicate

Strategia valoriisuperioare

Strategia pre uluiţexagarat

Strategia valoriimedii

Strategia valoriiacceptabile

Strategia“jefuirii”

Strategia falseieconomii

Strategiaeconomisirii

Ridicat Mediu Sc zută

2. Dup nivelul pre urilor: ă ţ strategia pre urilor înalteţ , care poate presupune adoptarea urm toarelor tipuri:ă

pre uri de fructificare a avantajului de piaţ ţă pre uri pentru performan e de excep ieţ ţ ţ pre uri cu rol de protec ieţ ţ

strategia pre urilor moderateţ , având ca form pre urile psihologiceă ţ strategia pre urilor sc zuteţ ă , cu posibile tipuri precum:

pre uri promo ionaleţ ţ pre uri de p trundere pe o nou piaţ ă ă ţă pre uri de descurajare a concuren ilorţ ţ

3. În func ie de nivelul mobilit ii al pre urilor:ţ ăţ ţ strategia pre urilor cu mobilitate ridicatţ ă strategia pre urilor cu mobilitate medieţ strategia pre urilor cu mobilitate sc zutţ ă ă.

În stabilirea strategiei de pre se ine cont i de durata de aplicare a acesteia. Astfel,ţ ţ ş ea poate fi elaborat pe termen scurt, mediu sau lung.ă

Stabilirea pretului se poate face prin 2 metode:

Varianta A: Stabilirea pretului prin cost + cota profitSe pune intrebarea daca exista piata pentru asemenea servicii la aceste preturi?

Varianta B: Pretul de piata

Care este pretul pietei, pot acoperi costurile si eventual aduce profit?

Pagina 58 din 87

Calitatea Produsului

Ridicată

Medie

Scăzută

Plan de Afaceri

• Strategia de vanzari (vanzari directe, distributii directe, email, reciprocitate, etc.).

Analiza traseului parcurs de produs, într-un anumit interval de timp, între produc ie i consum,ţ ş este cuantificat în accep iunea marketingului de o no iune cuprinz toare, incluzând proceseă ţ ţ ă i activit i eterogene, numit distribu ie. ş ăţ ă ţ

Conceptul de distribu ie are în vedere, în primul rând, “itinerarul” pe care îl parcurg m rfurileţ ă pe pia , de la produc tor consumatorul final (produc tori, intermediarii i consumatori). Ace tiţă ă ă ş ş participan i la deplasarea succesiv a m rfurilor de-a lungul acestui traseu alc tuiesc, ceea ceţ ă ă ă în terminologia marketingului se nume te un “canal de distribu ie”.ş ţ

Se poate spune c ă distribu ia se refer la totalitatea activit ilor economice care au loc peţ ă ăţ „traseul” parcurs de marf între produc tor consumatorul finală ă .

Ea cuprinde dou procese, distincte, importante: „gestionarea” canalelor deă distribu ie, adic aţ ă p r ii economice a traseului m rfurilor i logistica m rfurilor (distribu ia fizic ) care are înă ţ ă ş ă ţ ă vedere latura fizic a traseului de la produc tor la consumatorul final.ă ă

Deci, cu alte cuvinte putem spune c politica de distribu ie a ă ţ societatii are drept scop strategic identificarea variantei (variantelor) optime atât pentru circuitul fizic cât i pentru cel economicş al m rfurilor.ă

Modul în care m rfurile parcurg un traseu economic pentru a ajunge laă consumatorii finali, prezint importan nu numai pentru buna func ionare mecanismului economic în general, ciă ţă ţ i pentru (poate în primul rând) pozi ia societatii pe pia la un anumit moment.ş ţ ţă

Stabilirea i func ionarea canalelor de distribu ie, a circula iei pe care o auş ţ ţ ţ m rfurile în func ieă ţ de specificul acestor canale reprezint un proces important care are în vedere tocmai laturaă economic a procesului.ă

Acest proces are în vedere identificarea modului în care se realizeaz actele deă vânzare-cump rare, prin intermediul c rora, odat cu mi carea efectiv a m rfurilor are loc iă ă ă ş ă ă ş schimbarea propriet ii asupra lor, respectiv transferarea succesiva a dreptului de proprietarăţ de la produc tor la consumator. Conectarea unui sistem de canale de distribu ie la tr s turileă ţ ă ă mediului extern are implica ii majore asupra aspectului acestuia i anume, asupra unorţ ş aspecte precum: componentele, amploarea, costul unui canal de distribu ie.ţ

În toate cazurile, un canal de distribu ie cuprinde sigur cel pu in dou elemente:ţ ţ ă produc torulă i consumatorul. Celor doi, care reprezint punctele extreme - de început i de sfâr it - aleş ă ş ş

unui canal de distribu ie, li se pot al tura un lan de verigi succesive pe care m rfurile leţ ă ţ ă parcurg.

Fundamentarea variantelor strategiei de distribu ie, ca dealtfel i modalit ile eiţ ş ăţ concrete de adaptare, reprezint elemente de maxim importan ale conducerii activit ii societatii.ă ă ţă ăţ

Indiferent de num rul i diversitatea elementelor pe care le implic procesul deă ş ă distribu ie aţ produselui societatii, de interesele ce domina activitatea acestora.

O strategie în domeniul distribu iei, trebuie sa permitţ ă o armonizare a strategiilor tuturor participan ilor implica i în distribu ia unui anumit produs.ţ ţ ţ

Pagina 59 din 87

Plan de Afaceri

Deciziile care vizeaz politica de distribu ie i strategiile corespunz toare acesteia,ă ţ ş ă trebuie să acopere mai multe probleme: dimensiunile canalului de distribu ie, amploarea procesului deţ distribu ie, gradul de participare a societatii la activit ile de distribu ie, controlul asupraţ ăţ ţ procesului de distribu ie, caracteristicile logisticii m rfurilor. Toate aceste elemente reprezintţ ă ă i criterii în func ie de care societatea î i fundamenteaz strategia de distribu ie.ş ţ ş ă ţ

Dimensiunile canalului de distribu ie reprezint un prim criteriu de diferen iere a strategiilor.ţ ă ţ Astfel, în func ie de natura produsului, a pie ei dar i a altor factori societatea poate alegeţ ţ ş dintre urm toarele variante:ă

� Strategia distribu iei directe ţ (f r intermediari)ă ă� Strategia distribu iei prin canale scurte ţ (cu un singur intermediar)� Strategia distribu iei prin canale lungi ţ (doi sau mai mul i intermediari)ţ

Un al doilea criteriu îl reprezint ă amploarea distribu ieiţ . Acest criteriu are în vedere l imeaăţ canalului de distribu ie, privit îns nu doar în termeni cantitativi. Strategia poate viza o:ţ ă ă

� Distribu ie extensiv , ţ ă respectiv, o difuzare larga a produselor, prin cele mai diverse tipuri de intermediari;� Distribu ie selectiv , ţ ă printr-un num r redus de intermediari, specializat;ă� Distribu ie exclusiv , ţ ă recurgându-se la un singur tip de intermediar.

În func ie de gradul de participare a ţ societatii în activitatea canalului de distribu ie varianteleţ strategice vizeaz :ă

� Distribu ia produselor prin aparat propriuţ ;� Distribu ia produselor prin intermediariţ ;� Distribu ia produselor prin aparat propriu si intermediariţ .

Gradul de control asupra procesului de distribu ie reprezint un alt elementţ ă definitoriu al strategiei. Variantele strategice merg de la un control total, pana la un controlinexistent, astfel:

� Strategia controlului total;� Strategia controlului ridicat;� Strategia controlului mediu;� Strategia controlului sc zut;ă� Strategia controlului inexistent.

Din punct de vedere a elasticit ii aparatului de distribu ie, flexibilitatea acestuia laăţ ţ schimb rileă cerin elor pie ei, poate determina urm toarele variante strategice:ţ ţ ă

� Strategia flexibilit ii ridicate;ăţ� Strategia flexibilit ii medii;ăţ� Strategia flexibilit ii sc zuteăţ ă .

Logistica m rfurilor reprezint un ultim element de diferen iere a strategiei deă ă ţ distribu ie.ţ Modalit ile concrete prin care societatea este angrenat în procesul mi c rii fizice aăţ ă ş ă m rfurilor delimiteaz a a numitele „strategii logistice“ care nu sunt altceva modalit ileă ă ş ăţ concrete prin care societatea realizeaz activit ile componente ale distribu iei fizice.ă ăţ ţ

• Stimularea / Promovarea Vanzarilor (esantioane, cupoane/taloane, promotii online, etc.).

Promovarea reprezint acea parte a procesului de comunica ie al societatii prin care aceasta,ă ţ folosind un ansamblu de metode i tehnici specifice (concretizate în activit i promo ionale),ş ăţ ţ Pagina 60 din 87

Plan de Afaceri

încearc s influen eze comportamentul clien ilor s i actuali i poten iali în vederea ob ineriiă ă ţ ţ ă ş ţ ţ unor rezultate cât mai bune (profituri) pe o perioad mai lung de timp.ă ă

Aceast definire a complexului proces promo ional încearc s explice faptul c numaiă ţ ă ă ă anumite activit i de comunicare ale societatii, realizate cu scopul clar de a modifica ceva înăţ comportamentul clien ilor poten iali (de regul , îmbun t irea imaginii societatii i a produselorţ ţ ă ă ăţ ş sale, concretizat pân la urm într-un volum mai mare de vânz ri), pot fi considerate dreptă ă ă ă activit i promo ionale desf urate în vederea atingerii obiectivelor strategice ale politiciiăţ ţ ăş promo ionale pe care i-a stabilit-o societatea.ţ ş

Având ca obiectiv principal o mai bun informare a clien ilor actuali i poten iali, în vedereaă ţ ş ţ satisfacerii în cele mai bune condi ii a nevoilor acestora, societatea urm re te în acela i timpţ ă ş ş s - i asigure profituri cât mai substan iale pentru un interval de timp cât mai mare.ă ş ţ

O problem foarte important este ca societatea - prin produsul sau i prin comportamentulă ă ş pe pia - s confirme informa iile transmise, pentru c altfel clien ii poten iali se pot consideraţă ă ţ ă ţ ţ în ela i i toate ac iunile promo ionale realizate de firm nu vor avea nici un efect pozitiv, baş ţ ş ţ ţ ă din contr , pot afecta în sens negativ imaginea pe care societatea o are pe pia . ă ţă

Ob inerea unor rezultate economice bune nu se poate realiza f r o viziune unitarţ ă ă ă asupra tuturor componentelor mixului de marketing (politica de produs, politica de pre , politica deţ distribu ie, politica promo ional ) pe care societatea ar trebui s i le stabileasc .ţ ţ ă ă ş ă Transpunerea în practic a politicii de marketing propuse se realizeaz prin intermediulă ă strategiilor i tacticilor de marketing.ş

Numeroase ar putea fi elementele care s diferen ieze strategia promo ional peă ţ ţ ă care o poate adopta societatea. Dintre criteriile ce ar putea fi folosite, cele mai semnificative sunt: obiectivele urm rite a fi atinse prin intermediul activit ii promo ionale, rolul activit iiă ăţ ţ ăţ promo ionale, atitudinea fa de structura pie ei, frecven a de desf urare în timp, precum iţ ţă ţ ţ ăş ş modalitatea de organizare a activit ii promo ionale.ăţ ţ

Obiectivele urm rite a fi realizate prin intermediul activit ii promo ionale pot fi înă ăţ ţprincipal dou : promovarea produsului i promovarea imaginii organiza iei.ă ş ţ

În func ie de al doilea criteriu, ţ societatea, având în vedere atât poten ialul propriu cât iţ ş situa ia existent pe pia , poate s opteze pentru o strategie defensiv sau pentru o strategieţ ă ţă ă ă ofensiv . Cea de a doua variant poate fi realizat cu cel pu in dou intensit i i anume oă ă ă ţ ă ăţ ş strategie ofensiv moderat sau o strategie ofensiv agresiv .ă ă ă ă

Aceast din urm variant nu poate fi aleas decât în cazul unui poten ial ridicat al pie eiă ă ă ă ţ ţ unde este realizat .ă

Având în vedere structura foarte complex a pie elor actuale pe care ac ioneaz ,ă ţ ţ ă societatea ar trebui s - i diferen ieze strategia în func ie de segmentele de consumatori pe care leă ş ţ ţ întâlne te pe o anumit pia . Astfel, societatea poate alege o strategie diferen iat , atunciş ă ţă ţ ă când activit ile promo ionale desf urate sunt adaptate fiec rui segment de consumatoriăţ ţ ăş ă existent pe pia , o strategie concentrat când î i adapteaz ac iunile promo ionale în func ieţă ă ş ă ţ ţ ţ de anumite segmente pe care societatea le vizeaz prin activitatea promo ional desf urată ţ ă ăş ă i o strategie nediferen iat atunci când ac iunile promo ionale sunt acelea i indiferent deş ţ ă ţ ţ ş

segmentul de pia vizat.ţă

Pagina 61 din 87

Plan de Afaceri

Frecven a cu care se pot desf ura activit ile promo ionale difer în func ie deţ ăş ăţ ţ ă ţ numeroase elemente. Bugetul promo ional, nivelul concuren ei pe pia , sezonalitatea pie ei sunt câtevaţ ţ ţă ţ dintre elementele care determin o frecven mai mic sau mai mare cu care se desf oară ţă ă ăş ă activitatea promo ional . Se poate avea în vedere o strategie a activit ii promo ionaleţ ă ăţ ţ permanente, atunci când frecven a este ridicat , sau o strategie a activit ii promo ionaleţ ă ăţ ţ intermitente atunci când frecven a este mic .ţ ă

Modalit ile de organizare a activit ii promo ionale ar putea constitui poate cel maiăţ ăţ ţ important criteriu al alegerii strategiei promo ionale i aceasta pentru c de fapt de modul în care esteţ ş ă transpus în practic decizia, luat în sfera politicii promo ionale, depinde succesul ac iuniloră ă ă ţ ţ promo ionale ce se vor desf ura. În func ie de acest criteriu strategia aleas poate fi cea aţ ăş ţ ă organiz rii în cadrul firmei societatii cu for e proprii sau a organiz rii în afara acesteia cuă ţ ă ajutorul firmelor specializate.

• Strategia de Publicitate (traditionala, web, media, sponsorizari pe termen lung).

Dup identificarea pie ei- int , a obiectivelor i a concuren ilor este necesar planificareaă ţ ţ ă ş ţ ă modului în care SC STIMPEX SA va utiliza oportunit ile existente pe pia i o determinareăţ ţă ş clar a modului în care se va cuceri segmentul de pia dorit. Fixarea scopurilor i obiectiveloră ţă ş de marketing precede alegerea celei mai adecvate strategii.

Pentru a alege cea mai potrivit strategie concuren ial de marketing, ă ţ ă c va ine cont de pozi iaţ ţ sa în cadrul ramurii sale de activitate, de obiectivele fixate, de oportunit ile existente i deăţ ş resursele disponibile.

Oportunitatile pe care SC STIMPEX SA le are pe piaţă - în calitate de unic decontaminator pe baz de electroni accelera i,ă ţ în conturarea strategiei sale de marketing sunt:

extinderea pie ei totaleţ , pentru toate aplica iile posibile pe baz de soluri antropice,ţ ă RUSA – reprezint cea mai profitabil alternativ , aplicat prin g sirea unor ă ă ă ă ă noi utilizatori ai produsului;

m rirea ponderiiă de inute ţ pe pia a decontamin rii pe baz de electroni accelera iţ ă ă ţ – prezint interes dac profitabilitatea cre te odat cu ob inerea unei cote de pia maiă ă ş ă ţ ţă mari.

Eficien a unui plan de marketingţ la SC STIMPEX SA nu poate fi conceput f r ă ă ă două secven eţ extrem de necesare, i anume:ş

Promovarea produsului = Tehnologie pentru tratarea deseurilor periculoase prin iradiere cu electroni accelerati sau microunde, sau

Promovarea serviciului = Neutralizarea difenililor policlorurati (PCB) din deseuri periculoase prin iradiere cu electroni accelerati.

Rela iile publiceţ ca element al strategiei de marketing. Promovarea produsului/serviciului poate duce fie la succesul, fie la falimentul afacerii. A avea un produs/serviciu competitiv i aş nu-l promova este ca i cum nu s-ar desf ura activitatea respectiv . Atât ş ăş ă SC STIMPEX SA, cât i produsele acesteia trebuie s fie promovate. ş ă

Pagina 62 din 87

Plan de Afaceri

Scopul promov riiă este, în ordinea priorit ii:ăţ- de a informa clien ii existen i i poten iali;ţ ţ ş ţ

- de a crea o imagine favorabil a societatii;ă

-de a cre te cifra de afaceri.ş

Strategia de promovare cuprins în Planul de afaceri se bazeaz pe urm toarele elemente:ă ă ă Efectul dorit în promovare; Costurile care le implic promovarea;ă Mesajul ce va genera efectul dorit; Mijloace mass-media ce vor fi utilizate; Analiza rezultatelor promov rii.ă

Efectul dorit în promovare. Este absolut necesar s fie identificate de la început obiectiveleă strategiei promo ionale. Având mai mult feedback din partea grupurilor int – directe iţ ţ ă ş indirecte, se poate analiza mai u or succesul i eficacitatea demersurilor promo ionale.ş ş ţ

Costurile pe care le implic promovarea.ă Exist ă 4 moduri principale de dimensionare a costurilor acestei activit ii, i anume:ăţ ş

Stabilirea cuantumului pe care i-l poate permite SC STIMPEX SA pentru promovareş produsului/serviciului;

Cuantificarea procentului de vânz ri al afacerii;ă Realizarea analizei cost-beneficiu (care presupune experien i încredere crescutţă ş ă

în efectele promov rii)ă Ac ionarea în aceea i manier cu competitorii (numai dac ace tia exist ).ţ ş ă ă ş ă

Mesajul ce va genera efectul dorit. Prin aflarea r spunsului la întrebarea: ă „De ce ar cump ra clien ii produsul/ serviciul oferită ţ de SC STIMPEX SA?”, se poate stabili mesajul promo ional care va beneficia de ţ forma iş direc ia ţ care vor produce astfel cel mai mare efect.

Mijloacele mass-media ce vor fi utilizate. Nu toate mijloacele de comunicare în mas au acela i rezultat, dar nici acela i cost deă ş ş utilizare. Trebuie alese acele c i ce se potrivesc cel mai bine ă naturii i ş stadiului afacerii. Nici o afacere cu o cot de afaceri sc zut nu va începe prin a- i face reclam la TV, a a cum nici oă ă ă ş ă ş afacere cu o cot de afaceri ridicat nu se va rezuma doar la împ r irea de flutura i.ă ă ă ţ ş

În cazul SC STIMPEX SA, fie c ne referim la produs, fie c ne referim la serviciu/tehnologie,ă ă publicul intit este unul foarte specializat care poate fi captat cu ocazia unor ţ evenimente iş publica ii tiin ifice sau de natur ecologic -dezvoltare durabilţ ş ţ ă ă ă i de aceea mijloacele deş promovare trebuie selectate cu aten ie sporit , ţ ă participarea cu standuri la salonul de inventica in domeniu fiind de exemplu un mijloc util de popularizare a unui concept sofisticat.

Pagina 63 din 87

Plan de Afaceri

Realizarea unui film cu descrierea tehnologiei propuse ( dezvoltate), apari ia periodic aţ ă articolelor referitoare la progresele înregistrate în dezvoltarea tehnologiei în diverse publica iiţ de specialitate, organizarea de evenimente dedicate.

Analiza rezultatelor promov rii.ă În func ie de tipul afacerii, de posibilit ile financiare existente i de finalitatea dorit se alegeţ ăţ ş ă metoda de promovare cea mai adecvat .ă

Se consider c pentru distribuirea i comercializarea acestui produs vor fi folosite atâtă ă ş canalele obi nuite, cât i altele specifice, identificate zonal în func ie de particularit ile fiec reş ş ţ ăţ ă locatii i de cerin ele agen ilopr economici din zonele în care se dore te aplicare acesteiş ţ ţ ş tehnologii.

In Tabelul nr. 11 sunt prezentate cele mai importante cai de promovare.

Tabelul nr. 11.Avantajele i dezavanatjelor c ilor de promovare a noii tehnologiiş ă

Metoda Avantajele DezavantajeleTV Cea mai intinsa arie de

acoperire Grad maxim de control Impact imediat

Greu de oferit informa ii tehniceţ

Imposibil de direc ionat cu precizieţ

Costisitoare Evaluare dificilă Greu de planificat

Reviste de specialitate Usor de direc ionatţ Se pot oferii informa iiţ

tehnice

Impact redus Dificil de controlatâ Greu de identificat

efectulPresa (na ional )ţ ă Arie de acoperire extinsă

U or de planificatş Acumulare rapidă

Greu de oferit informa ii tehniceţ

Impact limitatPresa (local )ă U or de planificatş

Slab capacitate deă informare tehnică

Relativ ieftină

Acumulare lentă Acoperire limitată

Postere Acoperire largă Auditoriu- int specificţ ă

Costisitoare Greu de demonstrat

avantajele Necesit timp pentruă

planificareWeb -site u or de planificatş

se pot demonstra avantajele ofertei

ieftină

Greu de controlat Acumulare lenta Acces limitat

Pagina 64 din 87

Plan de Afaceri

Analiza rezultatelor promov rii se va face pe baza raport rii num rului de clien i poten iali iă ă ă ţ ţ ş clien i efectivi ce au contactat SC STIMPEX SA în urma promov rii f cute.ţ ă ă

Pagina 65 din 87

Plan de Afaceri

IV. EVALUAREA RISCURILOR

Pagina 66 din 87

Plan de Afaceri

V. PLANUL FINANCIAR SI DE AFACERI

Aici trebuie sa prezentati in detaliu rezultatele trecute si asteptarile pentru viitor. Aceasta sectiune ar trebui sa includa proiectiile de cash flow, rata de profit si pierdere, balanta.

1. Pentru a putea realiza proiec iile indicatorilor financiari am pornit analiza de la urm torulţ ă pachet de ipoteze de lucru:

Veniturile realizate ca urmare a implement rii proiectuluiă vor proveni din surse diferite, în func ie de etapa din procesul tehnologic din care rezult respectiveleţ ă de euri, i anume:ş ş

- Venituri din tratare/decontaminare ulei cu continut ridicat de PCB (50 - 5000 ppm), care se valorific la un pre de 1,50 euro/kg, asau 5,55 lei/kg., un preă ţ ţ competitiv comparativ cu cele practicate pe plan interna ional de c tre alteţ ă companii specializate în decontaminarea uleiurilor cu con inut ridicat de PCBţ (de exemplu, firma AMEC Geomelt practic un pre de 1,98 euro/kg.);ă ţ- Venituri din valorificare ulei decontaminat, care se valorific la un pre de 0,70ă ţ lei/kg;- Venituri din valorificare carcase transformatoare scoase din uz si decontaminate, care se valorific la un pre de 0,60 lei/kg;ă ţ- Venituri din valorificare la producator bobine de cupru, care se valorific la ună pre de 10,00 lei/kg.ţ- alte venituri din exploatare reprezint 1% din ventiurile anterior prezentate. ă

În aceste condi ii, prognoza veniturilor este prezentat în Tabelul nr. V.1.ţ ă

Cheltuielile aferente fazei de operare sunt repartizate pentru activit i legate deăţ procesul tehologic de decontaminare a uleiurilor cu con inut de PCB i deţ ş decontaminarea transformatoarelor din care aceste uleiuri au fost extrase, precum iş de subcontractarea legat de serviciile aferente colect rii i transport rii acestora, iă ă ş ă ş anume:

- salariile pentru personalul implicat în faza de operare (un num r de 9ă persoane vor asigura buna desf urare a activit ilor acestei faze);ăş ăţ- service pentru instala ia de decontaminare, care reprezint 10% din valoareaţ ă instala iei;ţ- cheltuielile cu materialele i consumabilele necesare desf ur rii opera iunilorş ăş ă ţ de decontaminare (solvent pentru decontaminare, solu ia dde NaOH, etc.);ţ- costurile aferente consumului de energie electric necesar oper rii instala ieiă ă ţ de decontaminare;- cheltuileile pentru subcontractarea unor servficii destinate colect rii iă ş transportului de uriloe periculoase în vederea inciner rii, precum i cele pentruş ă ş incinerera propriu-zis a acetora.ă- o alt categorie de cheltuieli o reprezint cele cu amortiz rile; am folosit o rataă ă ă de amortizare liniar , pornind de la regelement rile în vigoare i de la durataă ă ş normat de func ionare a echipamentelor sau durata de amortizare a cl dirilor.ă ţ ă Astfel, considerând c instala ia de decontaminare se amortizeaz integral înă ţ ă 10 ani, rata de amortizare luat în calcul reprezint 10% anual. În acela i timp,ă ă ş având în vedere faptul c construc ia realizat pentru acceleratorul de electroniă ţ ă

Pagina 67 din 87

Plan de Afaceri

se va amortiza în 20 de ani, rata de amortizare luat în calcul reprezint 5%ă ă anual.- alte cheltuieli de exploatare reprezint 1% din cheltuielile anterior prezentate.ă

În aceste condi ii prognoza cheltuielilor este prezentat în Tabelul nr. 5.2.ţ ă

2. Având în vedere veniturile prognozate pe cei 5 ani de operare a instala iei care utilizezazţ ă noua tehnologie propus prin proiect, am putut s previzion m ă ă ă contul de profit i pierderiş , care arat o cre tere constant a profitului net, care atinge un maxim de 388.572 lei în ultimulă ş ă an de operare.

Prognoza contului de profit i pierderi este prezentat în Tabelul nr. V.3.ş ă

3. Pornind de la rezultatele financiare cuprinse în contul de profit i pierderi, am realizat înş continuare previziunea balan ei sinteticeţ pentru cei 5 ani de operare a instala iei deţ decontaminare, în care se observ reducerea progresiv atât a dă ă atoriilor ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an, cât i reducerea datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada maiş mare de un an.

Prognoza bilan ului sintetic este prezentat în Tabelul nr. V.4.ţ ă

4. Veniturile i cheltuielile previzionate în orizontul celor 5 ani de operare a instala iei deş ţ decontaminare s-au concretizat într-un flux net de numerar favorabil; astfel activitatea desf urat a condus la ob inerea unui flux de lichid i net foarte bun, care cre te constant peăş ă ţ ăţ ş parcursul întregii perioade analizate, ajungând la 587.453 lei dup 5 ani de operare. Acela iă ş trend ascendent îl înregistreaz i disponibilul de numerar al perioadei precedente, careă ş ajunge la 4.537.207 lei dup 5 ani, respectiv disponibilul de numerar la sfâr itul perioadei,ă ş care ajunge la 5.124.661 lei dup 5 ani.ă

Prognoza fluxului net de numerar actualizat este prezentat în Tabelul nr. V.5.ă

5. Pe ansamblu, indicatorii financiari aferen i perioadei de 5 ani de operare a instala iei deţ ţ decontaminare a uleiurilor cu con inut de PCB au înregistrat valori favorabile, care sus inţ ţ proiectul. Astfel, de i i veniturile din exploatare, dar i cheltuielile de exploatare crescş ş ş permanent în orizontul analizat (ca urmare a cre terii segmentului de pia acoperit de SCş ţă STIMPEX SA, ceea ce conduce la sporirea cantit ilor de ulei decontaminat, precum i aăţ ş num rului de transformatoare decontaminate), rata rezultatului din exploatare este de 10,16%ă în ultimul an de operare al instala iei, ceea ce permite o durat de recuperare a investi iei deţ ă ţ 9,3 ani, valoare acceptabil pentru acest tip de proiecte.ă

Ca urmare a unor valori favorabile înregistrate pentru disponibilul de numerar la sfâr itulş perioadei, de 5.124.661 lei în ultimul an de operare, rata rentabilitatii capitalului investit este de 20,63%, în timp ce rata acoperirii prin flux de numerar este de 1,1479, iar rata îndatorârii pe termen mediu i lung este de 4,24%, toate valori foarte bune pentru acest tip de proiect.ş

Acest rezultate favorabile au condus la realizarea unui venit net actualizat de 884,516 lei la sfâr itul perioadei, ceea ce arat durabilitatea financiar a proiectului.ş ă ă

Situatia sintetica a indicatorilor financiari prognozat este prezentat în Tabelul nr. V.6.ă ă

Pagina 68 din 87

Plan de Afaceri

6. Valorile favorabile ale tuturor indicatorilor financiari analiza i conduc laţ concluzia c Planul de afaceri aferent proiectului de investi ie este fezabil iă ţ ş sustenabil, realizarea acesteia fiind oportun .ă

7. Analiza de senzitivitate are ca scop evaluarea principalelor riscuri i determinareaş gradului de incertitudine al principalelor componente, ale c ror modific ri afecteaz indicatoriiă ă ă financiari ai proiectului, cum sunt VNA – venitul net actualizat i RIR – rata intern deş ă rentabilitate.

Analiza s-a f cut pentru a lua în calcul riscurile care pot ap rea, în special, în cazulă ă subevalu rii costurilor i pentru a stabili m surile avute în vedere pentru minimizareaă ş ă acestora.

În cadrul Figurii nr. V.1. se prezint schematic interac iune dintre elementele care influen ează ţ ţ ă analiza de senzitivitate.

Analiza de senzitivitate s-a realizat în urm toarele etape:ăa) Determinarea variabilelor ce sunt supuse unor riscuri previzibile;b) Determinarea limitelor de varia ie posibil pentru variabilele determinate anterior;ţ ăc) Calculul influen ei varia iei asupra fluxului de numerar i asupra principalilor indicatori:ţ ţ ş

RIR, VNA;d) Interpretarea rezultatelor analizei i formularea de propuneri pentru diminuareaş

riscurilor i incertitudinilor.ş

Pagina 69 din 87

Plan de Afaceri

Figura nr. V.1. Interac iunea dintre elementele care influen eaz analiza de senzitivitateţ ţ ă

Variabilele de risc utilizate în analiz au fost cele la care analiza situa iei institu ionale aă ţ ţ beneficiarului i a cadrului general economic a eviden iat un poten ial de risc i incertitudine:ş ţ ţ ş

• veniturile;• costurile de operare;• costul investi ieiţ• beneficiile externe• rata de actualizare

Rezultatele analizei de senzitivitate sunt prezentate în cele ce urmeaz pentru investi iaă ţ analizat ă (Figura nr. V.2).

Influen rata deţă actualizare 7% 6% 5% 4% 3%VNA 1938159 1838833 30741 132318 118972RIR 1.69% 1.69% 6.05% 21.68% 21.68%Durata recuperare investitie 2.56 2.56 5.51 4.74 4.74Total beneficii (actualizat) 16434740 15639057 15733727 18030596 17124747Total costuri (actualizat) 14496581 13800223 15702986 17898278 17005776Raport beneficiu - cost 1.13 1.13 1.00 1.01 1.01

Pagina 70 din 87

REZULTATE

(faţă de cazul de bază analizat < Base Case >)

COSTURI(impactul creşterii

costurilor)

BENEFICII(impactul scăderii

veniturilor)

DURATA(impactul întârzierilor)

Plan de Afaceri

Valoarea VNA (lei)

19381591838833

30741132318 118972

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

7% 6% 5% 4% 3%

Valoare RIR

1.69%

6.05%

21.68% 21.68%

1.69%

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

7% 6% 5% 4% 3%

Raport beneficiu-cost1.13 1.13

1.00 1.01 1.01

0.90

0.95

1.00

1.05

1.10

1.15

7% 6% 5% 4% 3%

Pagina 71 din 87

Plan de Afaceri

Durata recuperarii investitiei (ani)

2.56

5.51

4.74 4.74

2.56

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7% 6% 5% 4% 3%

Influen venit dinţă operare 7% 6% 5% 4% 3%VNA 3253826 3081009 1578749 757692 594941RIR 15.23% 20.10% 26.53% 34.96% 41.34%Durata recuperare investitie 7.40 7.42 7.68 8.15 8.34Total beneficii (actualizat) 18491457 18318639 17281735 16926033 16763283Total costuri (actualizat) 15237631 15237631 15702986 16168342 16168342Raport beneficiu - cost 1.21 1.20 1.10 1.05 1.04

Valoare VNA (lei)3253826

3081009

1578749

757692594941

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

7% 6% 5% 4% 3%

Pagina 72 din 87

Plan de Afaceri

Valoare RIR

20.10%

26.53%

34.96%

41.34%

15.23%

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

45.00%

7% 6% 5% 4% 3%

Raport beneficiu-cost

1.211.20

1.10

1.05 1.04

0.90

0.95

1.00

1.05

1.10

1.15

1.20

1.25

7% 6% 5% 4% 3%


7.42

7.68

8.15

8.34

7.40

6.80

7.00

7.20

7.40

7.60

7.80

8.00

8.20

8.40

8.60

7% 6% 5% 4% 3%

Pagina 73 din 87

Plan de Afaceri

Influen cost de operare iţă ş cost investi ieţ 7% 6% 5% 4% 3%VNA 1592710 1442245 503551 -851942 -1011714RIR 12.57% 16.59% 21.89% 28.90% 38.15%Durata recuperare investitie 2.68 2.73 4.64 4.76 5.29Total beneficii (actualizat) 17281735 17281735 15733727 16275032 16275032Total costuri (actualizat) 15689025 15839490 15230176 17126974 17286746Raport beneficiu - cost 1.10 1.09 1.03 0.95 0.94

Valoarea VNA (lei)

15927101442245

503551

-851942-1011714

-1500000

-1000000

-500000

0

500000

1000000

1500000

2000000

7% 6% 5% 4% 3%

Valoare RIR

16.59%

21.89%

28.90%

38.15%

12.57%

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

45.00%

7% 6% 5% 4% 3%

Pagina 74 din 87

Plan de Afaceri

Raport beneficiu-cost

1.101.09

1.03

0.95 0.94

0.85

0.90

0.95

1.00

1.05

1.10

1.15

7% 6% 5% 4% 3%


2.73

4.64 4.76

5.29

2.68

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7% 6% 5% 4% 3%

Figura. nr. V.2. Prezentarea grafic a ăanalizei de senzitivitate a proiectului

Analiza de senzitivitate releva influenta ridicata a veniturilor fa de valoareaţă indicatorilor. Impactul costurilor de investitie si de exploatare este important, dar mai redus.

Pagina 75 din 87

Plan de Afaceri

Tabelul nr. V.1.PROGNOZA VENITURILOR

Nr. Crt. Categoria Pret in

RON/UM UMTotal An 1

Total An 2

Total An 3

Total An 4

Total An 5

Vanzari fizice previzionate

1 Venituri din tratare/decontaminare ulei cu continut ridicat de PCB (50 – 5000 ppm)

5.55 Lei/kg. 178,309 232,122 385,432 398,761 411,431

2 Venituri din valorificare ulei decontaminat 0.70 Lei/kg. 160,478 208,910 346,889 358,885 370,288

3Venituri din valorificare carcase transformatoare scoase din uz si decontaminate

0.60 Lei/kg. 154,306 200,875 333,547 345,082 356,046

4 Venituri din valorificare la producator bobine de cupru

10.00 Lei/kg. 120,016 156,236 259,426 268,397 276,924

Vanzari valorice previzionate

5 Venituri din tratare/decontaminare ulei cu continut ridicat de PCB (50 – 5000 ppm)

5.55 RON 989,616 1,288,277 2,139,148 2,213,124 2,283,442

6 Venituri din valorificare ulei decontaminat 0.70 RON 112,335 146,237 242,822 251,219 259,201

7Venituri din valorificare carcase transformatoare scoase din uz si decontaminate

0.60 RON 92,584 120,525 200,128 207,049 213,627

8 Venituri din valorificare la producator bobine de cupru

10.00 RON 1,200,160 1,562,360 2,594,256 2,683,968 2,769,245

Venituri productie proprie – total RON 2,394,695 3,117,399 5,176,354 5,355,360 5,525,516

9 Alte venituri RON 0 0 0 0 0

Total productie vanduta RON 2,394,695 3,117,399 5,176,354 5,355,360 5,525,516

10 Venituri din vanzari marfuri RON 0 0 0 0 0

Pagina 76 din 87

Plan de Afaceri

11 Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete RON 0 0 0 0 0

12 Venituri din alte activitati RON 0 0 0 0 0

13 Variatia stocurilor (+ pentru C; - pentru D) RON 0 0 0 0 0

14 Venituri din productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata RON 0 0 0 0 0

15 Alte venituri din exploatare RON 23,947 31,174 51,764 53,554 55,255

Total venituri din exploatare RON 2,418,641 3,148,573 5,228,118 5,408,914 5,580,771

Pagina 77 din 87

Plan de Afaceri

Tabelul nr. V. 2.PROGNOZA CHELTUIELILOR

Nr. Crt. Categoria Pret in

RON/UM UMTotal An 1

Total An 2

Total An 3

Total An 4

Total An 5

1Cheltuieli cu materiile prime si cu materialele consumabile, total RON 576,290 750,210 1,245,704 1,288,782 1,329,730

solvent consumat (reactie) ltr./an 10,401 13,540 22,484 23,261 24,000

solvent consumat (decontaminare) ltr./an 44,577 58,030 96,358 99,690 102,858

NaOH Kg/an 2,704 3,521 5,846 6,048 6,240

solvent consumat (reactie) 10 Lei/an 104,014 135,404 224,836 232,611 240,001

solvent consumat (decontaminare) 10 Lei/an 445,773 580,304 963,581 996,902 1,028,577

NaOH 9.8 Lei/an 26,503 34,501 57,288 59,269 61,152

2 Service instalatie RON 94,200 103,620 113,982 125,380 137,918

3Alte cheltuieli din afara (cu energia), total 0.3776 Lei/an 26,932 35,060 58,216 60,229 62,142

consumul de energie kWh/an 71,324 92,849 154,173 159,504 164,572

4 Subcontractari servicii, total RON 1,350,178 1,757,653 2,918,538 3,019,464 3,115,400

Pagina 78 din 87

Plan de Afaceri

colectare si transport deseuri periculoase in vederea incinerarii

(aprox. 15 kg/echipament)5.25 Lei/an 450,059 585,884 972,846 1,006,488 1,038,467

incinerare deseuri periculoase 10.5 Lei/an 900,119 1,171,769 1,945,692 2,012,976 2,076,934

Cheltuieli materiale – total RON 2,047,600 2,646,543 4,336,440 4,493,855 4,645,191

5 Cheltuieli cu personalul angajat RON 122,512 134,763 148,239 163,063 179,370

6Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala RON 30,567 33,623 36,986 40,684 44,753

Cheltuieli cu personalul – total RON 153,079 168,386 185,225 203,748 224,122

7 Cheltuieli cu amortizarile RON 199,200 199,200 199,200 199,200 199,200

8 Alte cheltuieli de exploatare RON 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000

Cheltuieli pentru exploatare – total RON 2,400,879 3,015,129 4,721,865 4,897,803 5,069,514

Pagina 79 din 87

Plan de Afaceri

Tabelul nr. V.3.PROGNOZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERI

Nr. Crt. Categoria UM Total

An 1Total An 2

Total An 3

Total An 4

Total An 5

1 Cifra de afaceri RON 2,394,695 3,117,399 5,176,354 5,355,360 5,525,516

2 Variatia stocurilor (+ pentru C; - pentru D) RON

3Venituri din productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata RON

4 Alte venituri din exploatare RON 23,947 31,174 51,764 53,554 55,255

5 Venituri din exploatare – total RON 2,418,641 3,148,573 5,228,118 5,408,914 5,580,771

6 Cheltuieli materiale – total RON 2,047,600 2,646,543 4,336,440 4,493,855 4,645,191

7 Cheltuieli cu personalul – total RON 153,079 168,386 185,225 203,748 224,122

8 Cheltuieli cu amortizarile RON 199,200 199,200 199,200 199,200 199,200

9 Alte cheltuieli de exploatare RON 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000

10 Cheltuieli pentru exploatare - total RON 2,400,879 3,015,129 4,721,865 4,897,803 5,069,514

11 Rezultatul din exploatare RON 17,763 133,444 506,253 511,111 511,257

12 Venituri financiare – total RON

13 Cheltuieli privind dobanzile RON 48,672 48,672 48,672 48,672 48,672

14 Alte cheltuieli financiare RON

15 Cheltuieli financiare - total RON 48,672 48,672 48,672 48,672 48,672

Pagina 80 din 87

Plan de Afaceri

16 Rezultatul financiar RON -48,672 -48,672 -48,672 -48,672 -48,672

17 Rezultatul brut RON -30,909 84,772 457,581 462,439 462,585

18 Impozitul pe profit / cifra de afaceri RON -4,945 13,563 73,213 73,990 74,014

19 Rezultatul net al exercitiului financiar RON -25,964 71,208 384,368 388,449 388,572

Pagina 81 din 87

Plan de Afaceri

Tabelul nr. V.4.PROGNOZA BILANTULUI SINTETIC

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

1 Active imobilizate - brute 4,351,262 4,568,825 4,797,266 5,037,130 5,288,986

2 Valoarea amortizarii cumulate 199,200 199,200 199,200 199,200 199,200

I Active imobilizate - nete (1-2) 4,152,062 4,369,625 4,598,066 4,837,930 5,089,786

3 Stocuri 3,671,365 3,337,605 3,034,186 2,758,351 2,507,592

4 Creante 8,952,840 7,162,272 5,729,818 4,583,854 3,667,083

5 Casa si conturi la banci 534,955 561,703 589,788 619,277 650,241

II Total active circulante (3+4+5) 13,159,161 11,061,580 9,353,792 7,961,483 6,824,916

TOTAL ACTIV (I+II) 17,311,222 15,431,205 13,951,858 12,799,412 11,914,703

IIIDatorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an 5,806,758 4,149,946 2,794,883 1,797,768 1,037,523

6 Imprumuturi si datorii la institutii de credit 5,806,758 4,149,946 2,794,883 1,797,768 1,037,523

7 Datorii comerciale

8 Alte datorii, inclusiv fiscale si la asigurari sociale

IV Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an 1,234,309 987,447 789,958 631,966 505,573

9 Imprumuturi si datorii la institutii de credit 1,234,309 987,447 789,958 631,966 505,573

10 Datorii comerciale 0 0 0 0 0

11 Alte datorii, inclusiv fiscale si la asigurari sociale 0 0 0 0 0

V Subventii pentru investitii 0 0 0 0 0

12 Capital social 4,142,505 4,142,505 4,142,505 4,142,505 4,142,505

13 Rezultatul exercitiului financiar -4,154 11,393 61,499 62,152 62,171

14 - repartizare profit la dividende -4,154 11,393 61,499 62,152 62,171

Pagina 82 din 87

Plan de Afaceri

15 - repartizare profit la la rezerve 0 0 0 0 0

16 Rezerve 6,131,805 6,139,913 6,163,013 6,165,022 6,166,931

VI Total capitaluri proprii 10,270,156 10,293,811 10,367,017 10,369,679 10,371,607

TOTAL PASIV 17,311,223 15,431,205 13,951,858 12,799,413 11,914,703

Pagina 83 din 87

Plan de Afaceri

Tabelul nr. V.5.PROGNOZA FLUXULUI DE NUMERAR NET ACTUALIZAT

OPERATIUNEA/PERIOADA Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

I.

A. Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3+A4) 506,610 506,610 506,610 506,610 506,610

A1. Aport la capitalul societatii (imprumuturi de la

actionari/asociati) A2. Vanzari de active, inclusiv TVA

A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.) 506,610 506,610 506,610 506,610 506,610

A.3.1. Imprumut - cofinantare la proiect 506,610 506,610 506,610 506,610 506,610

A.3.2. Alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare

A4. Ajutor nerambursabil FEADR (inclusiv avans)

B. Total iesiri de lichiditati prin investitii: (B1+B2+B3)

B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA

B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA

B3. Cresterea investitiilor in curs

C. Total iesiri de lichiditati prin finantare (C1+C2)546,653 546,653 546,653 546,653 546,653

C1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.1.1.+ C.1.2.) 506,160 506,160 506,160 506,160 506,160

C.1.1. Rate la imprumut - cofinantare la proiect 506,160 506,160 506,160 506,160 506,160

C.1.2. Rate la alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare

Pagina 84 din 87

Plan de Afaceri

C2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.2.1.+C.2.2.) 40,493 40,493 40,493 40,493 40,493

C.2.1. La imprumut - cofinantare la proiect 40,493 40,493 40,493 40,493 40,493

C.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare

D. Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (A-B-C)

-40,043 -40,043 -40,043 -40,043 -40,043

II.

E. Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA 2,878,183 3,746,802 6,221,460 6,436,607 6,641,117

F. Incasari din activitatea financiara pe termen scurt

G. Credite pe termen scurt H. Total intrari de numerar (E+F+G) 2,878,183 3,746,802 6,221,460 6,436,607 6,641,117

I. Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care: 2,200,679 2,814,929 4,521,665 4,697,603 4,869,314

I1. Materii prime si materiale 576,290 750,210 1,245,704 1,288,782 1,329,730I2. Alte materiale 94,200 103,620 113,982 125,380 137,918I3. Energie si apa 26,932 35,060 58,216 60,229 62,142I4. Marfuri 1,350,178 1,757,653 2,918,538 3,019,464 3,115,400I5. Aferente personalului angajat 122,512 134,763 148,239 163,063 179,370I6. Asigurari si protectie sociala 30,567 33,623 36,986 40,684 44,753I7. Prestatii externe I8. Impozite, taxe si varsaminte asimilate I9. Alte plati aferente exploatarii

J. Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit /cifra de afaceri si ajustare TVA (H-I)

677,505 931,873 1,699,795 1,739,004 1,771,804

K. Plati/incasari pentru impozite si taxe (K1-K2+K3) 454,596 611,792 1,066,555 1,101,684 1,134,360

K1. plati TVA 459,542 598,229 993,342 1,027,694 1,060,346

Pagina 85 din 87

Plan de Afaceri

K2. rambursari TVA K3. impozit pe profit/cifra de afaceri -4,945 13,563 73,213 73,990 74,014L. Rambursari de credite pe termen scurt M. Plati de dobanzi la credite pe termen scurt N. Dividende -665 1,823 9,840 9,944 9,947

O. Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii (K+L+M+N) 453,932 613,615 1,076,395 1,111,628 1,144,308

P. Flux de numerar din activitatea de exploatare (J-O) 223,573 318,257 623,400 627,376 627,496

III. FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW) Q. Flux de lichiditati net al perioadei (D+P) 183,530 278,215 583,357 587,334 587,453

R.Disponibil de numerar al perioadei precedente 2,904,772 3,088,302 3,366,517 3,949,874 4,537,207

S.Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei (Q+R) 3,088,302 3,366,517 3,949,874 4,537,207 5,124,661

Pagina 86 din 87

Plan de Afaceri

Tabelul nr. V.6.SITUATIA SINTETICA A INDICATORILOR FINANCIARI

Anul UMTotal an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5

Nr.crt. Specificatie Valoare

1 Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA

RON 3,042,000

2Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului.

RON 2,418,641 3,148,573 5,228,118 5,408,914 5,580,771

3Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de

derularea activitatii curente RON 2,400,879 3,015,129 4,721,865 4,897,803 5,069,514

4 Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie sa fie minim 10% % 0.73% 4.24% 9.68% 9.45% 10.16%

5 Durata de recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 ani ANI 9.2968

6 Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie sa fie minim 5% % 7.35% 10.46% 20.49% 20.62% 20.63%

7 Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) - trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1.2 Numeric 0.4090 0.5822 1.1404 1.1477 1.1479

8 Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - maxim 60% % 7.13% 6.40% 5.66% 4.94% 4.24%

9 Rata de actualizare 8%

10 Valoare actualizata neta (VAN) - trebuie sa fie pozitiva RON 884,516

11 Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei - trebuie sa fie pozitiv RON 3,088,302 3,366,517 3,949,874 4,537,207 5,124,661

Pagina 87 din 87

Plan de Afaceri Model 1

Documents

Transcript of Plan de Afaceri Model 1