`

CUPRINSUL PLANULUI DE AFACERI

1. Sumar2. Descrierea iniţiatorilor3. Descrierea produsului oferit4. Descrierea pieţei şi a concurenţei5. Strategia de marketing propusă6. Organizarea-conducerea afacerii7. Ipoteze şi riscuri8. Planul financiar

1

DATE DE IDENTIFICARE

1. Numele firmei: S.C.VIPERS S.R.L.2. Codul unic de inregistrare: 7835623. Forma juridica de constituire: S.R.L.4. Activitatea principala a societatii si codul CAEN al activitatii principale:

Sectiune: D Produse ale industriei prelucratoare

Subsectiune: DG Fabricarea substantelor, a produselor chimice si a fibrelor si firelor sintetice si artificiale

Diviziune: 24 Fabricarea substantelor si a produselor chimice

Grupa: 244 Fabricarea de medicamente, produse farmaceutice si naturiste

5. Natura capitalului social:

Natura capitalului social (%) Public PrivatRoman - 80%Strain - 20%

6. Valoarea capitalului: 9900 Euro7. Adresa, telefon/fax, e-mail: Jud. Prahova, Loc. Ploiesti, Str. Aleea Garajului nr. 14/ 0726.345.624/ 0023567 8. Persoana de contact: Tiberiu Ionut Visan Adrian Vasile9. Conturi bancare deschise: BCR 673443001528863410. Asociati si actionari principali:

Numele Adresa ( sediul ) Ponderea in capitalul social %

Dulic-Markovic Budapesta, Ungaria 20%Adrian Vasile Calarasi,Calarasi, Romania,

Str. Flacara nr. 330%

Tiberiu Ionut Visan Campina,Prahova, Romania, Str. Nufarului nr1

30%

Vladimir Voitovici Bucuresti, Romania, Str. Dristor nr. 45

10%

Valeria Vornicescu Bucuresti, Romania, Str. Parcului. nr 46

10%

2

Actionarul strain va contribui la capitalul social prin puii de vipera cu care se porneste ferma cat si cu structura tehnologica (cipuri) pentru o mai buna monitorizare a exemplarelor aflate in proprietatea firmei noastre.

I. Sumar

Afacerea propusa de noi este o afacere ce se desfasoara in domeniul relativ nou, adresat pietei farmaceutice. Este vorba de o ferma de dimensiuni mici care are ca obiect de activitate crestera viperelor. Ne adresam unei piete care are un potential neexploatat deosebit, in Romania existand numai trei astfel de ferme.

Produsul oferit este foarte cautat atat pe plan intern cat si pe plan international.Practic, pe un gram de venin se obtin intre 150 - 200 euro. Tinand cont ca o vipera

produce 1,5 g de venin pe an, iar o crescatorie mica poate contine 300 de exemplare, rezulta un venit de 90.000 de euro. Scazand cheltuielile cu mancarea, curentul, angajatii, conducerea, publicitatea etc. raman cateva mii de euro profit anual!

Avand in vedere faptul ca in Romania, in acest moment exista o singura companie farmaceutica la Iasi care foloseste veninul in productia de medicamente, dorim sa ne adresam atat pietei interne cat mai ales celei internationale. Veninul de vipera este folosit in tratarea a numeroase afectiuni, de la lepra si epilepsie pana la cancer.

Statele din vestul Europei sunt in cautare de surse de venin si sunt dispuse sa plateasca sume impresionante pentru achizitia acestuia.

In urma unui studiu am descoperit ca lansarea unei astfel de afaceri nu este foarte costisitoare si daca este obtinut avizul Agentiei de Mediu si cel al Directiei Sanitar Veterinare investitia poate fi recuperata in scurt timp.

O ferma de vipere care actioneaza folosind mijloace legale este o afacere care se dezvolta de la sine, numarul exemplarelor crescand semnificativ de la un an la altul, fapt datorat reproducerii pe cale naturala. Este de mentionat faptul ca nu este nevoie de un spatiu prea mare, iar nevoile de baza ale acestei specii sunt hrana si o temperatura stabila la circa 25 grade.

Pe termen lung se doreste extinderea afacerii, in scopul obtinerii unui profit superior care va permite dezvoltarea si cercetarea in acest domeniu.

A. VIZIUNE, STRATEGIE

Etapa de fermă mică.  Investiţia este de cuprinsă între 6000 - 8000 $; în această etapă se închiriază un spaţiu în

care se separă cele trei activităţi de bază : creşterea şoarecilor, creşterea viperelor si laboratorul de prelucrare a veninului. Se consideră că deja stăpânim o metodă de

înmulţire a viperelor, asa că în această etapă nu se mai cheltuie pentru capturare. Trebuie să deţinem 3 - 4 terarii mari si bateriile de creştere individuală să le folosim pentru creşterea puilor.   Numărul de şoareci reproducători trebuie să crească la 50 - 60.Având un număr de vipere cuprins între 100 si 200 ne putem concentra pentru obţinerea unei producţii mari folosind în acest sens exemplarele care dau mult venin, celelalte mentinându-le pentru reproducere. Atunci când cantitatea de venin este de 100 g, putem

3

apela la un institut farmaceutic pentru analize, sigilare si chiar păstrare. În acest fel un eventual client are garanţia că în recipientul nostru se găseşte aceeaşi marfă pe care o arată eticheta si îi putem prezenta un certificat de analiză .

Datorită relaţiilor de colaborare între ferme se poate realiza o cantitate mare de venin, mărind atractivitatea pentru clienţii externi. Este etapa în care cheltuielile unitare scad , la 30 $ / g , în această valoare fiind inclusă si chiria pe spaţiu. Personalul necesar în această etapă este de 2 îngrijitori, iar veniturile realizate ca profit net sunt de peste 25.000leiRON/an.

Nr. Crt.

Clienti/grupe de clienti

Anul 1 Anul 2 Anul 3Mii EURO Mii EURO Mii EURO

1 Antibiotice Iasi 1 1 12 Pfaizer 5 10 303 Naturesun - 10 30

Total cifra de afaceri

6 21 61

Pentru aceasta avem nevoie de stabilirea unor obiective cuantificabile.Unde dorim sa ajungem in 3 ani :Nr. Crt.

Obiective ( indicatori tinta )

UM Anul 1 Anul 2 Anul 3

1 Cifra de afaceri mii EURO 6 21 612 Export % 83.33 95,23 98,363 Profit mii EURO 0 5 104 Nr. de salariati Nr. 3 5 10

II. Descrierea iniţiatorilor

B. MANAGEMENT, RESURSE UMANE

Initiatorii acestei afaceri sunt : Adrian Vasile, Tiberiu Ionut Visan, Vladimir Voitovici, Valeria Vornicescu, absolventi ai Academiei de Studii Economice, Facultatea de Comert. Dorim sa ne lansam in lumea afacerilor din dorinta de a ne realiza pe plan profesional, de a crea un brand de succes care sa reziste si sa se dezvolte in timp. Desi lipsiti de o experienta adecvata in acest domeniu, cei patru sunt recomandati de determinarea si entuziasmul lor, cat si de pregatirea teoretica pe care o presupune licenta in administrarea afacerilor.

Optand pentru o afacere neconventionala fara a avea experienta vasta in domeniu si fara indrumarea unui specialist, consideram ca ne asumam un risc destul de mare, insa noi credem in calitatile noastre de a deveni buni intreprinzatori pe o piata relativ contestabila.

4

Ca economisti, consideram ca demararea acestui proiect constituie o provocare pentru noi de a ne dovedi abilitatile antreprenoriale si in acelasi timp o experienta indispensabila in formarea noastra profesionala.

Suntem constienti de limitele noastre cu privire la derularea unei astfel de afaceri si ramanem mereu atenti la noutatile de pe piata si suntem deschisi catre sfaturile unui specialist in domeniu. Mai multe informatii pot fi gasite in CV-urile atasate.

III. Descrierea produsului oferit

Principalii furnizori de materii prime si materialeMaterie prima Furnizori Valoarea anualaPui de vipere Dulic-Markovic 1000 EURO

Hamsteri /Soareci Institutul V. Babes din Bucureşti

Institutul de Igienă Cluj Napoca

500 EURO

Cereale SC.Agrosim.SA 800 EUROIngrasamant SC.Agrosim.SA 200 EURO

Descrierea Procesului de productie

1. AMPLASARE ŞI DOTARE Amplasarea spaţiului de creştere. Zona în care se poate amenaja o crescătorie de vipere în vederea colectării veninului acestora, trebuie aleasă în concordantă cu scopul propus si ţinând cont de tot complexul de factori de ordin general şi local. Pentru o bună încadrare de ansamblu si pentru asigurarea microclimatului corespunzător, este necesar să se ia în considerare factorii de ordin topografic. Pentru realizarea acestui deziderat, crescătoriile de vipere se vor amplasa cât mai izolat de localităţi. Crescătoria trebuie să aibă posibilităţi de acces cu mijloace auto. Alimentarea cu energie electrică a crescătoriei permite utilizarea aparaturii necesare procesului de producţie. Dimensionarea crescătoriei trebuie să fie în deplină concordanţă cu volumul de muncă ce se va desfăşura în el pe tot parcursul anului. Încălzirea spaţiului este una din cerinţele de bază pentru buna desfăşurare a activităţii zilnice în camera de creştere a şoarecilor, a viperelor, de reproducere a acestora şi în spaţiul unde se face extragerea şi prelucrarea veninului. Sistemul de ventilaţie trebuie prevăzut cu filtre pentru a nu permite vehicularea in laborator a agenţilor patogeni. Materialele de construcţie, mai cu seamă acelea din interiorul laboratorului, trebuie să permită o spălare şi dezinfectare, uşoară. Prin construcţie, crescătoria trebuie să aibă cel puţin trei zone de activitate: spaţiul de creştere a şoarecilor, spaţiul de creştere a viperelor şi spaţiul de extragere şi prelucrare a veninului. Compartimentele si dotările aferente depind de volumul zilnic a activităţii precum şi de numărul

5

de vipere. Instalaţii. Instalaţiile sanitare sunt compuse din chiuvetă pentru spălarea cu apă a vaselor şi instrumentelor utilizate. Iluminatul şi, circuitele de alimentare cu energie electrică se vor realiza astfel încât să se prevină accidentele de muncă şi incendiile. În spaţiul de creştere a viperelor se va elimina pe cât posibil utilizarea aparatelor alimentate prin cabluri şi prelungitoare. Se vor optura găurile, fantele, crăpăturile existente înpereţi şi în pardoseală. Se vor elimina spaţiile de sub mobilier astfelîncât animalele ce pot ajunge accidental pe sol, în încăpere să nu poată evada sau să se ascundă. În spaţiul de creştere se vor utiliza numai obiectele de mobilier strict necesare şi dacă este posibil acestea să fie suspendate de pereţi. Ferestrele vor fi prevăzute cu plase de protecţie iar pragurile uşilor vor fi înălţate cu cel puţin 60 cm. încăperile se vor păstra închise şi se vor afişa anunţuri de avertizare atât în interior cât şi în exterior. Organizarea spaţiului. După scopul urmărit (producţie de venin, reproducere, expunere) spaţiul trebuie să asigure animalului minimul necesar locomoţiei. Viperele pot fi ţinute individual sau în comun. Deoarece pentru producţia de venin, exigentele legate de eficientă intră de cele mai multe ori în conflict cu preferinţele animalului, se optează pentru o densitate mare şi o întreţinere uşoară. Terariile din sticlă cu suprafaţa de 1, 2, 4, 6 mp sunt bune pentru expunere si observarea activităţii de reproducere, dar ridică probleme de menţinere a curăţeniei. Terariile din sticlă sunt casante şi nu asigură o securitate corespunzătoare. Cutiile din plastic (plexic) au avantajul că sunt mai puţin casante, materialul putându-se lipi, nefiind nevoie de rame din cornier terariul va deveni mai uşor. Plasa montată lateral împiedică observarea, îngreunând construcţia, în schimb îi conferă un plus de securitate. Cutiile cu colturi sunt greoi de curăţat si dezinfectat. Terariile mari sunt greu de stivuit. Din aceste considerente au rezultat soluţii tehnice mixte care răspund mulţumitor cerinţelor. Un alt factor, important ce contribuie la menţinerea animalului în condiţii artificiale este hrana. Meniul unei vipere chiar în condiţii naturale, nu este prea diversificat si de aceea nu, sunt multe posibilităţi ceea modifica. Un alt aspect este faptul ca vipera îşi ucide prada înainte de a o consuma, prin înveninare, din acest punct de vedere, veninul este totodată o "amprentă", a individului. De exemplu, un şoarece muscat de o vipera devine "proprietatea" acesteia. Este posibil ca înveninarea să fie un stadiu pregătitor al alimentului (deocamdată acest aspect poate fi privit ca o ipoteză). Cert este că prada este refuzată de alt individ, în afara celui care a muscat-o. O altă constatare, de data aceasta confirmată ştiinţific este că proprietăţile fizico-chimice ale veninului depind în mare măsură de hrană. Viperele în captivitate pot fi hrănite cu şoareci albi de crescătorie, şoareci sălbatici, pui de hamsteri, pui de o zi de găină; încercările de a hrăni viperele cu sopârle, pui de broască, ouă de găină nu au dat rezultate. Şoarecii albi (albinosi) sunt o soluţie optimă de hrânire deoarece aceste animale cu modificări genetice induse voluntar de cercetători, au un comportament blând. Creşterea în laborator a şoarecilor albi va fi tratată într-un capitol separat. Asigurarea cu apa. Apa este un element vital pentru orice animal. În condiţiile naturale viperele îsi găsesc cu uşurinţă apa; în captivitate aceasta trebuie asigurată de îngrijitor. Apa potabilă este suficient de pură pentru a satisface exigentele viperei. O mică problemă apare la distribuirea porţiei si la înlocuirea apei stătute. Vasul trebuie să fie

6

suficient de stabil pentru ca animalul să nu-l verse în mişcare. În unele crescătorii am văzut tăvi din plastic care au o buna stabilitate, în altă parte am văzut folosite pahare fixate de rama terariului. De reţinut este faptul că apa trebuie schimbată de fiecare dată cind îngrijitorul observă că animalul a transportat involuntar impurităţi sau fecale în aceste vase. Confecţionarea terariilor. Terariile pentru vipere pot fi confecţionate din diverse materiale si în diferite modele, în funcţie de scopul urmărit. În literatura de specialitate sunt date două tipuri de terarii: unul de laborator, de dimensiuni mai mici (suprafaţa de 0,25 - 0,50 mp) dotat cu instalaţii de: încălzire, iluminare, umiditate si aerisire si unul exterior (de 2 - 4 - 6 mp), cu pereţii de sticlă si/sau plasă de sârmă, amenajat într-un mediu care să imite condiţiile naturale. Pentru studiul nostru prezentăm trei variante care au fost deja experimentate. Terarii confecţionate din P.A.L. de 18 mm grosime, de dimensiuni: L=50 cm, 1=50 cm. Fiecare terariu a fost dotat cu o lampă (reflector foto), care asigură cu ajutorul unui transformator cu cursor, prin intermediul unui bec normal de 40 W, o temperatură reglabilă, între 15 si 33°C; au fost folosite în cadrul Muzeului de Ştiinţe Naturale Deva. Substratul (nisip, pietriş) a fost aşezat pe o folie de plastic pentru ca eventuala umezire a lui să nu degradeze P.A.L.-ul; în fiecare cuşcă există un vas Petri cudiametrul de 15 cm, pentru a asigura necesarul de apă si umiditate în interiorul terariului. Aerisirea se asigură printr-o serie de orificii, făcute în jumătăţile superioare ale pereţilor cuştilor (anterior si posterior). Accesul la animal se face prin intermediul unei uşi, care corespunde cu jumătatea superioară a peretelui anterior, s-a ales această soluţie pentru ca terariile să poată fi suprapuse, economisindu-se astfel mai mult spaţiu în laborator. Temperatura este verificată cu ajutorul unor termometre, care sunt instalate în interiorul terariilor. Înregistrarea temperaturii si a umidităţii în terarii se face cu ajutorul unui termohidrograf, care poate fi instalat în interiorul cuştilor.

2.APARATE, DISPOZITIVE SI INSTRUMENTAR

Instalaţia de ambalare în vid. Păstrarea veninului, după ce acesta a fost uscat, este bine să se facă în fiole din sticlă închise sub vid si care se etichetează corespunzător. Această instalaţie se poate astăzi procura relativ uşor interesându-ne la agenţii economici care utilizează acest procedeu în tehnologia lor. Majoritatea întreprinderilor de medicamente au în dotare astfel de instalaţii. De asemenea, industria alimentară utilizează frecvent astfel de procedee. Instalaţia de uscare a veninului în mod curent - uscareaveninului se poate efectua absorbind apa, prin procedee chimice, la temperaturi scăzute. Este de remarcat faptul că probele de venin analizate de către I.C.C.F Bucureşti si a căror rezultate le prezentăm în acest material, au fost uscate la temperatura de 25°C printr-un procedeu chimic si apoi păstrarea s-a făcut într-un frigider obişnuit. Liofilizator. Acest aparat permite uscarea veninului prin tehnica vidului, conferind, produsului calităţi superioare. În principiu veninul este transformat din stare lichidă în stare solidă prin evaporarea apei datorită scăderii temperaturii punctului de fierbere într-o instalaţie de vidare. Congelatorul. Menţinerea caracteristicilor veninului timp îndelungat, depinde de existenta în laborator a unui congelator capabil să coboare temperatura cel puţin până la 0°C. In acest congelator se mai păstrează si serul antiviperin pe care-fiecare crescătorie

7

trebuie să-l posede. Pentru extragerea veninului si prelucrarea acestuia sunt necesare vase sterile . Realizarea sterilizării sticlăriei într-un laborator cu volum redus de activitate, o simplă oală de presiune si o etuvă sunt suficiente. Balanţe si vase de măsurat. Pentru cântărirea veninului trebuie folosită o balanţă de mare precizie. Substanţele în stare lichidă se porţionează cu ajutorul vaselor de măsurat din sticlă sau din material plastic. Ele pot fi de diferite forme si mărimi. Printre acestea se pot menţiona: sticlele, carafele, vasele Erlenmeyer, cilindri, pahare Berzelius, eprubete, pipete, siringi gradate. Dispozitiv electronic de termostatare. Cei care au cunoştinţe de electronică îsi pot concepe singuri un termostat care să satisfacă exigentele de încălzire a spatiilor de creştere a viperelor. Complexitatea acestor scheme poate pleca de la utilizarea a trei tranzistori si până la folosirea unei scheme bazate pe un microprocesor. În acest caz, pe lângă funcţia de bază, aceea de a menţine o temperatură constantă într-o incintă, se pot monitoriza mai multe puncte de citire a temperaturii. Este posibil să se introducă praguri de alarmare si avertizare şi chiar se pot crea electronic cicluri diurne, zilnice si anualele temperatură. Noi am obţinut rezultate mulţumitoare (o mortalitate anuală de sub 5%) cu o schemă elementară de termostat. Nu trebuie neglijat nici comerţul cu astfel de aparate care pune la dispoziţie o diversitate de termostate cu afisaje electronice de temperatură, care mai de care mai sofisticate; inconvenientul rămâne preţul. Băt herpetologic folosit în teren. Un mâner de lemn de 40 - 50 cm. , în vârful căruia este pusă o sârmă de otel dreaptă, lungă de 30-40 cm., iar pe ultima porţiune (8 - 10cm) îndoită în unghi drept. Peste cârligul din sârmă este indicat să se aşeze un tub din PVC sau cauciuc, pentru a atenua zgomotul (pe stâncă ) si pentru a proteja animalul.Băt herpetologic folosit în laborator. În realitate este o tijă metalică cu diametrul de 5 mm şi în lungime de 450 mm, cu capătul îndoit ca şi la băţul utilizat în teren. La capătul de prindere se ataşează un mâner scurt din lemn. Acest instrument este mai uşor de manevrat si foloseşte la fixarea animalului pe masa de lucru. Pensa herpetologică mică. Se aseamănă cu o pensă chirurgicală cu o lungime de 200 mm şi cu capetele braţelor turtite pe o lungime de 50 mm. Acest instrument se foloseşte pentru imobilizarea viperelor cu dimensiuni mici, a puilor si a juvenililor.Pensa de teren. Lungimea acesteia este de 450 mm, şi spre deosebire de pensa mică are capetele îndoite într-un unghi de 45° fată de planul braţelor. Acest unghi permite fixarea animalelor în teren cu mai multă uşurinţă fără să ne aplecăm. Pensa de laborator. Are o lungime de 320 mm , capetele de fixare îndoite la un unghi de 45° dar si răsucite faţă de planul braţelor cu un unghi de 90°. Acest instrument este foarte des utilizat pentru fixarea animalului pe masa de lucru, permitindu-ne apoi prindera acestuia cu mână. Penseta mica. Este utilizată, pentru diferite operaţii de lucru cu puii, pentru curăţat, resturiledupănăpârlire, sau, de exemplu, atunci când trebuiesc extraşi colţii care se mai rup în timpul operaţiei de "mulgere". Lungimea pensetei este de 120mm. Penseta mare. Are o lungime de 180 mm si este folosită la prinderea şoarecilor. Deoarece uneori este necesar să se stimuleze interesul viperei pentru hrană, cu acest instrument îngrijitorul poate balansa provocator şoarecele până când vipera îl muşcă.

3. ALCĂTUIREA BIOBAZEI DE ŞOARECI

8

În vederea alcătuirii biobazei de şoareci sunt necesare următoarele: animale vii, (care pot fi procurate de la Institutul V. Babes din Bucureşti si de la Institutul de Igienă Cluj Napoca), borcane cu diametrul de 25 cm si cu înălţimea de 30 cm, talas, rumeguş de conifere, procurat de la atelierele de tâmplărie si hrană pentru şoareci. Comportament. Şoarecele este un animal activ la întuneric, chiar dacă ciclurile unei zile de întuneric si lumină sunt artificial inversate. El îşi va petrece o parte din timp făcându-şi toaleta. Acesta trebuie considerat comportamentul lui normal si nicidecum o consecinţă a infestări cu ectoparaziti. Stresul rezultat din deranjarea animalelor pentru a fi prinse, sau când animalele se bat între ele, influenţează negativ asupra ritmului biologic de creştere.

4. VENINUL Primele note despre veninul Viperidelor europene au fost găsite la medicul grec Kikandros din Colofone (Kojophon actualul Degirmendere în Lybia, Asia Mică , prin anii 200 -130 î.e.n.), care le-a transmis prin lucrarea sa Theriska e Alecsipharmaka. Dintre cercetătorii care au efectuat cercetări în ultimii ani, în acest complex domeniu al veninului şerpilor si în special al viperidelor, amintim: D.A. Bellairs, C.Bruno, P.Boquet, J.Detrait, R.Duguy, L.Donatelli, G.Livres, C.J.Hanut, E.Kochva, N.Muic, G. Mangili,M.Marcacci, C. si M. Phisalix, E.Pozio, A.Sella, H.Schlossberger, G.Schwick, H.W.Raudonat, T.Reuss simulţi alţii. O picătură de venin poate fi recoltată din vârful coltului veninos al animalului viu, după ce glanda este comprimată dinspre înapoi spre înainte . Veninul este un lichid limpede de regulă incolor, inodor, cu gust uşor acid, foarte vâscos, care se usucă rapid la temperatura camerei. După ce este uscat, este parţial solubil în apă distilată si complet solubil în ser fiziologic. Veninul în soluţie, oricare ar'fi concentraţia, sealterează rapid. Pentru a nu-si pierde proprietăţile este necesar să fie liofilizat (uscat,sub vid) în acest mod poate fi păstrat timp îndelungat, chiar ani de zile, fără, ca acţiunea temperaturii scăzute sau ridicate să-i modifice calităţile. Cu privire la compoziţia chimică, se ştie că veninul are un conţinut ridicat de proteină. Aceasta constituie de fapt 90-92% din greutatea uscată (după colectarea veninului din glanda, conţinutul de apă. este de aproximativ 70%, la Vipera ammodytes), restul este reprezentat de compuşi chimici de natură neproteică, în special cu fosfor si de ioni metalici si nemetalici. Analiza componentelor anorganice a veninului la mai multe specii de vipere, printre care Vipera ammodytes si Vipera aspis, a demonstrat prezenta unei cantităţi crescute de sodiu, în raport cu alte elemente care există în cantităţi mult mai scâzute: Ca 10-1 %, Zn si Mg de la 10-1 la 10-2 %, P 2x10-2 %, Si 10-2 %,.Cu de la 10-2 la 10-3 %, Ag 10-5 % . Studiul analitic al diferitelor fracţiuni, facilitat de folosirea tehnicilor moderne si perfecţionate (electroforeza, qromatografie, filtrare pe gel de dextroză etc.) a permis identificarea unui mare număr., de enzime care sunt responsabile de acţiunile toxice ale veninului. Putem spune că efectul veninului asupra organismului este deosebit de complex, fiind rezultatul acţiunii concomitente a diferitelor principii active. Un simptom determinat poate fi datorat, însumării diferitelor actiuni. De exemplu, scăderea presiunii arteriale sistolice, care iniţial era atribuită acţiunii veninului asupra sistemului nervos, se datorează cu certitudine acţiunii directe asupra miocardului cu eliberare de histazine . Veninul este în general, caracterizat prin acţiunea toxică asupra funcţiei unei structuri determinate, sau a unui organ; sau aparat. O clasificare a veninurilor poate, fi făcută pe

9

baza unor actiun.i specifice care, la rândul lor sunt legate de prezenta în venin a arbifentelor substanţe

5. ACTIVITATE COMERCIALA Asa cum se ştie, preţul unui produs este reglat de cererea existentă pe piaţă la un moment dat. În cazul veninurilor lipsa tehnologiei de fabricaţie a medicamentelor specifice, face ca industria farmaceutică românească să nu solicite această materie primă deocamdată. Chiar înainte de 1989, în tară existau reţele comerciale de intermediere a veninului si care sub acoperiri oficiale legau U.R.S.S.-uI de tarile occidentale. După deschiderea comercială datorată căderii "cortinei de fier", reţelele de intermediari s-au simplificat.drumul veninului devenind mai scurt. În acea perioadă am aflat, că veninul, în mare parte sustras din crescătoriile ruseşti era vândut la un preţ foarte mic (20-30% din preţul oficial), devenind o marfă atractivă pentru oportunişti, dar lipsa unor documente de însoţire si a unui certificat de calitate a creat o opinie nefavorabilă, care mai persistă încă.De aceea va trebui să dovedim prin activitatea noastră productivă o seriozitate deosebită în-ceea ce priveşte calitatea produsului si a relaţiilor comerciale, aceasta înseamnă: contracte ferme cu respectarea termenelor de livrare, analize făcute după norme occidentale, ambalarea produsului în. condiţiile cerute, si documente oficiale de însoţire a produsului. Plăţile să se facă prin intermediul băncilor, (folosind instrumentele bancare puse la dispoziţie de acestea pentru garantarea tranzacţiei). Producera veninurilor (si a celor de albine) este o activitate cu specific agricol în "Nomeclatorul activităţilor pentru constituirea obiectului de activitate al societăţilor comerciale",găsim în capitolul Agricultura, alin. 0128, "Creşterea animalelor pentru blană-si a altor specii(se vor preciza speciile )"- animale de laborator si alte animale neclasificate în altă parte: rozătoare, iepuri, hamsteri, câini, dihori, albine, broaşte, prepeliţe, reptile. De activitatea comecială se ocupă societăţile comerciale care au în statut acest obiect de activitate si se.obligă sa obţină toate: autorizaţiile în acest sens.S.C.Venom.Prod S.R.L este una din acestea si a început să facă demersurile necesare.Condiţionarea vamală a veninurilor arată că produsul este permis la export sub două forme: ca medicament sub formă de doze, aparţinând în acest caz poziţiei 30.04 din Anexe la Codul Vamal Secţiunea VI sau prezentat uscat în fulgi aparţinând poziţiei 30.01.

10

Date tehnice cu privire la principalele mijloace fixe, masini, utilaje si mijloace de transport aflate in proprietate

Mijloc fix Caracteristici tehnice

An fabricatie Valoare de piata

3 automobile de distributie

Capacitate mare 1995 15000 EURO

10 terarii mari Imposibilitatea de maleabilitate

2000 500 EURO

10 terarii mici Imposibilitatea de maleabilitate

2000 400 EURO

Imobile existenteDenumire Destinatie Valoare Val. chiriei

(anual)Perioada de inchiriere

Cladire cu 3 camere

Depozitarea viperelor, a

soarecilor, si laboratorul

pentru venin

10000 EURO 1500 EURO 10 ani

Depozit Stocarea materiilor

prime

2000 EURO 1000 EURO 10 ani

IV.Descrierea pieţei şi a concurenţei

Afacerea cu vipere a devenit foarte cautata de romani. Se poate vorbi despre o piata virtuala de "desfacere a viperelor", activitate intreprinsa, adesea, in conditii ilegale, pentru ca vanzatorii de vipere nu pot fi controlati si luati la intrebari de autoritati. Legea protejeaza viperele autohtone, nepermitand colectarea din natura si comercializarea lor.

Pe multe site-uri cu anunturi, crescatorii fara autorizatie au postat zeci de mesaje prin intermediul carora isi cauta clientii. Anunturile electronice promit comercializarea acestor reptile (inclusiv a celor protejate de lege), dar si a documentatiilor menite sa-i ajute pe amatori sa puna la punct crescatorii de vipere.

Conform declaratiilor facute de dr. Dan Munteanu, presedintele Comisiei Monumentelor Naturii din Cadrul Academiei Romane, la ora actuala, in Romania sunt doar doi crescatori de vipere autorizati. Legea spune ca trebuie sa-si procure viperele din alte crescatorii de acest fel, si nu din natura. Asadar, sunt strict interzise colectarea lor din natura si comercializarea. Insa nimeni nu poate garanta ca ei nu le procura totusi din mediul natural.

11

Nimeni nu-i poate controla, in mod regulat si strict, pe acesti crescatori de reptile veninoase, nimeni nu poate sti cu exactitate de unde provin viperele.

Din acest motiv, noi propunem o evidenta stricta a exemplarelor din ferma noastra, marcand fiecare exemplar la stadiul de pui cu un cip de identificare. Astfel se poate dovedi prin inregistrari ca fiecare exemplar este din cultura proprie si nu adusi recent din natura.

Primind astfel autorizatia de mediu si recunoasterea pe piata europeana, ne vom putea desfasura activitatea si in afara granitelor.

Piata actualaNumele firmei Regiune Cota de piata

SC.OVIDIU.SRL Transilvania 60%

SC.ROMVEN.SA Transilvania 40%

V.Strategia de marketing propusă

Asa cum se stie, pretul unui produs este reglat de cererea existenta pe piata la un moment dat. In cazul veninului, lipsa tehnologiei de fabricatie a medicamentelor specifice face ca industria farmaceutica romaneasca sa nu solicite in cantitati mari aceasta materie prima deocamdata.

Chiar inainte de 1989, in tara existau retele comerciale de intermediere a veninului si care sub acoperiri oficiale legau U.R.S.S.-ul de tarile occidentale. Dupa deschiderea comerciala datorata caderii „cortinei de fier”, retelele de intermediari s-au simplificat , drumul devenind mai scurt. Va trebui sa dovedim prin activitatea noastra productiva o seriozitate deosebita in ceea ce priveste calitatea produsului si a relatiilor comerciale, aceasta insemnand: contracte ferme cu respectarea termenelor de livrare, analize facute dupa norme occidentale, ambalarea produsului in conditiile cerute, si documente oficiale de insotire a produsului.

Noi incercam sa ne adresam unor companii serioase din strainatate care sunt interesate mai mult de calitatea serviciilor decat de pretul acestora, fapt care ne va ingadui ca odata cu prestarea unui serviciu de calitate sa stabilim un pret destul de ridicat.

Inainte de a incepe activitatea productiva, vom realiza o cercetare de marketing, cu ajutorul careia vom prelucra, analiza si interpreta informatiile despre piata – concurenti, consumatori, furnizori, salariati etc. pentru ca apoi sa fie difuzate si exploatate in vederea luarii unei decizii in structurarea activitatii .

12

Vom folosi o strategie de marketing diferentiata urmarind astfel să menţinem un avantaj faţă de concurenţi şi să ii atragem pe consumatori. Avantajele apar din: propriile caracteristici ale firmei, de la produsele sau serviciile create, pana la natura relaţiilor cu consumatorul. Ne vom concentra pe obtinerea unei calitati superioare a produsului, justificand astfel un pret mai mare. Raportandu-ne la dinamica pietii farmaceutice a veninului, vom folosi o srategie de crestere pe care o adopta firmele ce se află în expansiune, ce-şi dezvoltă producţia şi desfacerea, influenţând cererea consumatorului Din puct de vedere al analizei schimbarilor pietei, vom folosi o strategie adaptiva, prin care ne propunem să ţinem pasul cu schimbările ce intervin în mediul ambiant, pe care trebuie să le anticipam pentru a opera modificările necesare, înainte ca schimbările preconizate să apară pe piaţă. In ceea ce priveste promovarea, in special prin pliante pe care le vom trimite pe adresa firmelor ce solicita astfel de produse. Totodata, ne-am propus realizarea unui site Web cu referire la activitatea firmei noatre, produsul comercializat si multe alte informatii utile furnizorilor si clientilor nostri, precum si un formular cu sugestii si reclamatii.

Pe termen lung, vom folosi o srtategie de marire a cotei de piata, utilizând toate mijloacele de care dispunem: obtinerea unui raport calitate/pret superior concurentei si realizarea de investitii in aparatura si infrastructura.

Analiza SWOTPuncte tari (S) Puncte slabe (W)

-Existenta unei strategii si a unui plan de afaceri cu dezvoltare pe termen lung

- Existenta cipurilor pentru monitorizarea exemplarelor de vipere aflate in proprietatea firmei.

- Existenta unui parteneriat cu o firma din strainatate care va garnta accesul nostru pe piata externa

- Lipsa experientei in domeniul afacerilor ( prima afacere demarata de cei 4 actionari )

- Lipsa experientei in domeniul biologic si farmaceutic

- Pe termen scurt dispunem de disponibilitati financiare limitate ( numai din surse proprii )

Oportunitati (O) Amenintari (T)

13

- Piata interna permisiva (doi producatori autorizati )

- Piata relativ contestabila ( accesul implica existenta unor costuri relativ reduse )

- Sanse mari de a ne extinde pe alta piata si de a colabora cu parteneri externi

- Descoperirea altor medicamente bazate be venin

- Posibilitatea altor firme de a urma acelasi plan ca si noi

- Aparitia pe scara larga si extinderea productiei de venin artificial

- Descoperirea unui alt inlocuitor inindustria farmaceutica pentru veninul de vipera

VI.Organizarea-conducerea afacerii

Managementul firmei:Nume si prenume Functia Studii/Specializari

Tiberiu Ionut Visan Manager, Resurse Umane Licenta, Administrarea afacerilor ASE

Adrian Vasile Manager, Investitii si planificare

Licenta, Administrarea afacerilor ASE

Valeria Vornicescu Manager, departamentul tehnic

Facultatea de biologie, Doctor in Biologie

Conducerea va fi multistratificata, fiecare manager va fi responsabil in departamentul sau, stabilind tactici pentru evolutia pe termen scurt. Managerul de la departamentul de investitii este cel care elaboreaza strategia pe termen lung, consultandu-se in luarea deciziilor cu ceilalti.

Departamentul de resurse umane va fi mai puternic solicitat pe masura ce firma se extinde si necesita un numar mai mare de angajati.

Inca din primele etape ale desfasurarii activitatii este nevoie si de un specialist in biologie, pentru a putea supraveghe procesul tehnic si pentru a asigura o buna ingrijire a exemplarelor.

14

VII.Ipoteze şi riscuri

Principalul risc pe care ni-l asumam in calitate de intreprinzatori in aceasta afacere ar fi esuarea in tentativa obtinerii licentei de producatori de venin autorizati de MinisterulSanatatii si Asociatiei Sanitar-Veterinare. Aceasta ar insemna ca firma noastra nu va putea comercializa veninul in afara granitelor, lucru ce ne-ar reduce mai mult decat semnificativ veniturile,insa daca vom da dovada de seriozitate si respectarea reglementarilor cu strictete nu vor fi probleme in a obtine licenta. O alta problema ar fi gasirea unui partener international serios pentru semnarea unui contract de exclusivitate in preluarea marfii, dar prin strategia de marketing agresiva folosita, seriozitate si raport calitate pret superior concurentei vom reusi sa ne atingem acest obiectiv. Afara de aceste provocari ale micromediului, exista riscuri datorate dezvoltarii tehnologiei obtinerii unei substante similare veninului de vipera.Totusi, toate cercetarile de pana acom au aratat ca, raportandu-ne la utilitate si calitate, veninul natural este net celui obtinut in laboratoare de cercetare. Odata ce vom rezolva aceste probleme, putem considera ca am trecut de etapa de inceput a afacerii si ca putem infrunta cu succes concurenta. Pentru a realiza maximizarea profitului si cresterea cotei de piata pe temen lung, va trebui sa investim in aparatura si infrastructura pentru a creste productia atat cantitativ, cat si cantitativ. Vom increca sa creem cel mai puternic laborator de colectare si cercetare a veninului din Romania, dar vom putea sa ne ocupam si de partea de distributie pana la consumator. Pentru toate acestea, vom reinvesti profitul, dar va trebui sa obtinem un credit pentru IMM-uri. Cea mai buna solutie ar fi obtinerea unui credit bancar pentru investitii pentru IMM-uri cu posibilitatea de a opta pentru garantii reale (desfasurarea activitatii de cel putin 12 luni si garantare prin active corporale ale firmei), cu perioada de gratie de cel putin 9 luni, suma solicitata putand ajunge la 300000 RON.

VIII.Planul financiar

Bilant

N N+1 N+2Active 19900 20900 29700

1.Active Circulante 1000 2000 5300Numerar existent la inceputul perioadei

- 1000 2000

Numerar generat de - 100 1100

15

activitatea de exploatare

Creante - 1000 3000Materii prime 1000 900 8002.Active Fixe 18900 18900 24400

Instalatii sanitare 500 500 700Terarii 900 900 1200

Echipamente 2500 2500 2500Automobile 15000 14000 18000

Capital si Datorii 19900 20900 297001.Datorii 5000 5000 5000

Chirii 2500 2500 2500Furnizori pentru

materii prime2500 2500 2500

2.Capitaluri 14900 15900 24700Capital social 9900 9900 9900

Profit - 5000 10000Rezerve 5000 1000 4800

CONT DE PROFIT SI PIERDERE

N N+1 N+2A. Vanzari 6000 21000 61000

Interne 1000 1000 1000Externe 5000 20000 60000

B. Costuri si cheltuieli

6000 16000 51000

Costul bunurilor vandute

Materii prime 2500 2500 2500Combustibil 1000 1500 10000

Salarii 500 2500 10000Incalzire 100 3500 12000

Apa 150 1000 3000Energie electrica 150 2500 5000

Chirie 2500 2500 2500C. (A-B) 0 5000 10000

D. 0 0 0E. 0 0 0

16

F. (C+D-E) 0 5000 10000G.Profitul brut 0 5000 10000

H. Taxa pe profit 0 800 1600I. Profitul Net 0 4200 8400

Fluxul de numerar N N+1 N+2

I Rezerve pentru reinvestit (bilant 1 ianuarie )

- - -

Profit net ( dupa taxe ) - 4200 8400Dividende - - -Actiuni preferentiale - - -Actiuni comune - - -Total dividende platite - - -Rezerve pentru reinvestit (bilant 31 decembrie)

- - -

II Flux de numerar din activitati operationale

6000 26300 69500

Profituri nete dupa taxare - 4200 8400Deprecieri - 1000 -Creante 6000 21000 61000Scaderi de inventar - 100 100Cresteri datorii pe termen lung - - -Cresteri datorii pe termen scurt - - -

III Flux de numerar din activitati de investitie

900 3350 10800

Cresterea valorii brute a activelor fixe imobilizate

- 2000 8800

Schimbari in rata dobanzii - - -Numerar provenit din investitii 900 1350 2000

IV Flux de numerar din activitati financiare

- 1000 8800

Scaderea in facturi de plata - - -Cresterea datoriilor pe termen lung

- - -

Schimbari in capital - 1000 8800Dividende platite - - -

17

Cresterea neta a numerarului 5100 21950 49900

Rentabilitatea

Capitalul de lucru= (Active curente – Datorii pe termen scurt) / Total Active *100

Capital de lucru(anul 3) = 1%

Solvabilitate curenta (anul 3 )= 1,06

Solvabilitate imediata (anul 3)=0,4

Perioada de incasare= 17,95

Perioada de plata = 14,96

Rentabilitatea relativa

rata rentabilitatii comerciale =13,77%

rata rentabilitatii economice = 28,28%

rata rentabilitatii financiare = 84,84%

Indicatorii au fost calculati pentru anul 3, fiind considerat primul an in care afacerea noastra ajunge la maturitate.

18