Plan de Afacere

M1.1-E1.2 PLAN DE AFACERİ

INFIINTARE ABATOR BOVINE, SUINE SI OVINE IN ZONA AGRICOLA FOCSANI (JUDETUL VRANCEA)

S.C. TSGM DOLLAR PROD S.R.L.

CONTINUTUL PLANULUI DE AFACERI

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUIA. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Denumirea solicitantuluiA.2. Obiectul de activitateA.4. Forma juridica a solicitantului si un scurt istoric al organizatieiA.4. Structura capitalului social si evolutia acestuia de la infiintareA.5. Administratorii solicitantuluiA.6. Participatii la alte societatiA.7. Informatii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului A.8 Litigii (in desfasurare)

B. POLITICA RESURSELOR UMANE

B.1. Prezentarea organigramei solicitantuluiB.2. Conducerea solicitantului B.3. Personalul executivB.4. Politica de personalB.5. Tendintele privind piata fortei de munca

C. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

C.1. Istoricul activitatiiC.2. Principalele mijloace fixe din patrimoniul actual al solicitantului C.3. Politica de produs. Procesul tehnologic C.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime C.5. Politica de pretC.6. Politica de desfacere. Canale de distributie

PARTEA A II-A – DESCRIEREA PROIECTULUID. ANALIZA COMERCIALA

D.1. Caracteristici generale ale pietei produselor care fac obiectul proiectuluiD.2. Analiza competitieiD.3. Cadrul legislativ (influenta actuala, tendinte previzibile)D.4. Tendinte in domeniul consumului. Profilul consumatoruluiD.5. Situatia actuala si tendinte in domeniul tehnologiilor. Impactul asupra mediului D.6. Piata de aprovizionare cu materii prime si materialeD.7. Promovare si distributie

E. PREZENTAREA PROIECTULUI

E.1. Obiectivele proiectuluiE.2. Descrierea tehnica a proiectului E.3. Managementul proiectului E.4. Personal si instruireE.5. Planul financiar si graficul de realizareE.6. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si mediului de afaceri

F. PROIECTII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

F.1. Analiza pragului de rentabilitateF.2. Prognoza veniturilorF.3. Prognoza cheltuielilor F.4. Proiectia contului de profit si pierdere

2

F.5. Bilantul si contul de profit si pierderi F.6. Flux de numerar - previziuniF.7. Indicatori financiari

G. CONCLUZII

3

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Denumirea solicitantului: S.C. TSGM DOLLAR PROD S.R.L.

A.2 Obiectul de activitate.(Se va mentiona doar obiectul de activitate efectiv, generator de venituri, si nu cel din actul constitutiv al solicitantului)

Domeniul de activitate principal al societatii TSGM Dollar Prod S.R.L. este

transportul rutier de marfa, cod caen 6024. In prezent activitatea principala generatoare

de venituri o constitue:

- comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne incluzand de asemenea

vanzarile cu amanuntul de carne de pasare si vanat - cod caen 5222.

A.3 Forma juridica a solicitantului si un scurt istoric al solicitantului. (Se vor mentiona doar evenimentele majore din activitatea acestuia)

Forma juridica a societatii este: societate comerciala cu raspundere limitata

TSGM DOLLAR PROD S.R.L. persoana juridica romana, care isi desfasoara activitatea pe

baza legilor tarii, prevederile contractului de societate si a statutului societatii.

In prezent societatea are sediul social in judetul Vrancea, localitatea Focsani,

strada Magazia Garii, numarul 12 detinand numarul de ordine in Registrul Comertului

J39/406/1994 din 30.05.1994, iar starea firmei este: functiune cu certificat de

inmatriculare preschimbat, durata fiind nelimitata.

Terenul pe care urmeaza a se executa constructia se afla in proprietatea S.C.

TSGM Dollar Prod S.R.L., dobandit in baza contractului de vanzare cumparare autentificat

cu nr. 1533 din data de 10.04.2006 la biroul notarului public asociati Ivan Constantin si

Ivan Bogadan Constantin. Terenul este situat in judetul Vrancea, in extravilanul

Municipiului Focasni - Mindresti, Strada Zona statia de epurare, Nr. T56 p235 inscris in

C.F. nr. 7812-7811 din data 06.04.2004, nr. Top (8737+8742)/1N

Scurt istoric al societatii

Societatea comerciala TSGM Dollar Prod S.R.L. a fost infiintata in anul 1994 sub

numarul J39/406/30.05.1994, avand ca asociati pe Gogoiu Mitica si Trasculescu Silviu

Florin, sediul social fiind Strada Cuza Voda nr.21, apartament 15, judetul Vrancea.

Conform statutului si contractului de societate, la infiintarea firmei obiectul

principal de activitate a fost: transport, comert si constructii.

In data de 07.02.1997 conform actului aditional autentificat cu numarul 495 si

contractului de cesiune autentificat cu numarul 494 se retragere din societate asociatului

Gogoiu Mitica si se coopteaza un nou asociat in persoana domnului Trasculescu Alin

Silviu care preia cele 10 parti sociale in valoare totala de 5 ron lei cesionate de Gogoiu

4

Mitica iar sediul social va fi schimbat cu strada Magazia Garii, numarul 12, bloc N1,

apartament 7, localitatea Focsani, judetul Vrancea.

La aceasta data principalele domenii de activitate au fost transportul si comertul

cu produse alimentare.

In anul 2003 se deschide un punct de lucru in Soseau Galati km 5, respectiv un

depozit cu materiale de constructii al firmei Rehau pentru care societatea a devenit

distribuitor. De asemenea s-au comercializat piese de schimb pentru combinele Claas.

In anul 2004 societatea incepe lucrari de constructii civile si producerea de

materiale de constructii (B.C.U.) deschizand un punct de lucru in localitatea Focsani, Str.

Comisia Centrala nr.28 B, judetul Vrancea.

In anul 2005 activitatea de comert s-a specializat pe comertul cu carne, avand

doua puncte de desfacere in P-ta Moldovei.

In acelasi an, 2005, societatea a inchiriat abatorul vechi al orasului de la S.C.

Duico Prod Serv SRL unde a desfasurat activitatea de abatorizare a animalelor vii in

vederea comercializarii carcaselor de carne. Deoarece abatorul nu a raspuns normelor

impuse de cerintele actuale, a fost inchis, societatea fiind nevoita sa proceze la alte

abatoare autorizate.

Incepand cu mijlocul anului 2005 activitatile de comert cu piese de schimb,

materiale de constructii si de constructii s-au redus, activitatea principala fiind cea de

comercializare a carnii.

In data de 10.04.2006 conform actului aditional autentificat cu numarul 461 cei doi

asociati ai firmei, Trasculescu Silviu Florin si Trasculescu Alin Silviu au hotarat primirea

unui asociat in persoana domnului Mocanu Dumitru. In urma acestui act aditional

capitalul social este repartizat astfel: Mocanu Dumitru 50%, Trasculescu Silviu Florin si

Trasculescu Alin Silviu cate 25%.

In prezent asociatii au hotarat infiintarea unui abator modern in localitatea

Focsani finantat prin programul SAPARD.

A.4 Structura capitalului social si evolutia acestuia de la infiintare (conform ultimei cereri de inscriere de mentiuni la Oficiul Registrului Comertului) : Numai pentru societatile publice pe actiuni se vor mentiona doar actionarii semnificativi (minim 5% din capitalul social).

Conform statutului societatii incheiat in data de 24.11.1993 si a contractului de

societate incheiat in data de 08.02.1994 capitalul social subscris si depus de asociati la

banca este de 10 Ron si se divide in 20 parti sociale a cate 0,5 ron fiecare, egale si

indivizibile.

La constituirea capitalul social, fiecare asociat a participat cu 5 ron, reprezentand

50% din acestea. Partile sociale detinute de asociati sunt dupa cum urmeaza: Domnul

Trasculescu Silviu Florin detine un numar de 10 parti sociale de la numarul 1 la numarul

5

10 inclusiv, participand cu suma de 5 ron si Domnul Gogoi Mitica detine un numar de 10

parti sociale de la numarul 11 la numarul 20 inclusiv, participand cu suma de 5 ron.

Capitalul social nu poate fi micsorat sub 10 ron, fiind limita minima admisa de

art.34, alin.2 din Legea nr. 31/1990, dar poate fi marit cu acordul adunarii generale a

celor doi asociati

Cota de participare a asociatilor la beneficii si pierderi conform prevederilor art. 9

din contractul de societate este de 50% fiecare iar asociatii beneficiaza de dividendele

distribuite de societate la sfarsitul anului numai din beneficiul net.

In cazul cand se vor distribui dividende cu incalcarea prevederilor legale, acestea

sunt restituite de beneficiari iar dreptul la actiunea de restituire a dividendelor incasate

in plus se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor.

Pe durata societatii, creditorii particulari ai asociatilor pot sa-si exercite drepturile

lor numai asupra partilor cuvenite din beneficiile acordate de societate sub forma de

dividende dupa bilantul incheiat, iar dupa dizolvare si din partile ce i s-ar cuveni din

patrimoniul societatii.


contractului de cesiune autentificat cu numarul 494, asociatii au hotarat de comun de

acord: retragerea din societate a asociatului Gogoiu Mitica si cooptarea unui nou asociat

in persoana domnului Trasculescu Alin Silviu care preia cele 10 parti sociale in valoare

totala de 5 ron lei cesionate de Gogoiu Mitica . Astfel, capitalul social in valoare de 10

ron este egal repartizat celor 2 asociati, cate 5 ron fiecare iar participarea la beneficii si

pierderi este de 50% pentru fiecare.



unui asociat in persoana domnului Mocanu Dumitru si cesionarea de parti sociale astfel:

- Trasculescu Silviu Florin cesioneaza 6 parti sociale a cate 10 ron fiecare in suma totala

de 60 ron, reprezentand capital social, domnului Mocanu Dumitru, care accepta si s-a

obligat sa achite contravaloarea partilor cesionate.

- Trasculescu Alin Silviu cesioneaza 5 parti sociale a cate 10 ron fiecare in suma totala de

50 ron, reprezentand capital social, domnului Mocanu Dumitru, care accepta si s-a

obligat sa achite contravaloarea partilor cesionate.

In prezent, conform acestui act aditional din data de 10.04.2006, capitalul social

subscris si varsat este in valoare totala de 220 ron, in numerar, divizat in 22 parti sociale,

indivizibile si egale, numerotate de la numarul 1 la numarul 22, fiecare in valoare de 10

lei, repartizat pe asociati astfel:

- Trasculescu Silviu Florin participa cu suma de 50 ron, in numerar si detine 5 parti

sociale sociale a cate 10 ron fiecare, de la numarul 1 la numarul 5 inclusiv, cu un procent

de participare la profit si pierderi de 25%

6

- Trasculescu Alin Silviu participa cu suma de 60 ron, in numerar si detine 6 parti sociale

sociale a cate 10 ron fiecare, de la numarul 6 la numarul 11 inclusiv, cu un procent de

participare la profit si pierderi de 25%

- Mocanu Dumitru participa cu suma de 110 ron, in numerar si detine 11 parti sociale

sociale a cate 10 ron fiecare, de la numarul 12 la numarul 22 inclusiv, cu un procent de

participare la profit si pierderi de 50%

TabelA.4.1

Structura acţionariatSTRUCTURA ACŢIONARIAT SC TSGM DOLLAR PROD SRL

LA DATA 22.06.2006 ( In prezent)

Nr.Crt.

Denumire acţionar

Nr. de actiuni/ parţi

sociale deţinute

Valoare nominala

(RON)

Valoare totala(RON)

Participarela capital

(%)

1 TRASCULESCU SILVIU FLORIN

5 10 50 25

2 TRASCULESCU ALIN SILVIU 6 10 60 253 MOCANU DUMITRU 11 10 110 50

TOTAL 22 220 100

TabelA.4.2

Date de identificare ale acţionarilor

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR – PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

Nr.Crt.

Denumire acţionar

BI/CI/PP (Persoane fizice)

Cod Unic de Inregistrare(Societati)

CNP(Persoane fizice) Adresa

Participarela capital

(%)

1TRASCULESCU SILVIU FLORIN

Seria GR nr. 093473

1500225390718

Str. Magazia Garii nr. 12, ap. 7, Focsani, jud

Vrancea

25

2TRASCULESCU ALIN SILVIU

Seria VN nr. 216277

1740904390707

Str. Magazia Garii nr. 12, ap. 7, Focsani, jud

Vrancea

25

3 MOCANU DUMITRU Seria VN nr.

12416216805044390717

Str. Cuza Voda nr.13, bl.13, et.2, ap.4,

Focsani, jud Vrancea

50

TOTAL 100

7

A.5 Administratorii si cenzorii societatii

Administratorii societatii

Nr.Crt.

Nume, prenume

BI/CI /PP Serie/Nr.

Locul si data emiterii

CNPLocul

naşteriiDomiciliu Funcţia

1TRASCULESCU SILVIU FLORIN

Seria GR nr. 093473

Loc: Municipiul Focsani

Data:08.02.1995

1500225390718

Municipiul CraiovaJudetul

Dolj

Str. Magazia Garii nr.

12, ap. 7, Focsani,

jud Vrancea

Administrator

Tabel A.5.2

Cenzorii societatii

Nr.Crt.

Nume, prenume

BI/CI /PP Serie/Nr.Locul si

data emiterii

CNPLocul

naşteriiDomiciliu Funcţia

12....n

Nu e cazul

A.6 Participatii la alte societati. Mentionati toate societatile comerciale si obiectul lor de activitate (efectiv, si nu declarat) la care solicitantul detine mai mult de 5% din capitalul social. Mentionati de asemenea si daca unul dintre actionarii/ asociatii solicitantului detine functie de administrator la una dintre societatile la care solicitantul detine participatii semnificative.Nu e cazul

A.7 Informatii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :Tabel A.7.1

LocatiiNr.crt.

Sediul social, punct de lucru, sucursala, filiala

Activitate Localizare Adresa

1

Sediul social

-

Loc. Focsani,

Jud. Vrancea

Str. Magazia Garii, nr.12, bl.

N1, Ap. 7,

2

Punct de lucru: depozitDepozitari materiale constructii-cod caen

6312

Loc. Focsani,

Jud. Vrancea

Sos. Galati, Km 5

3 Punct de lucru Lucrari constructii civile si producerea

de materiale de constructii

Loc. Focsani,

Jud. Vrancea

Str. Comisia Centrala nr.28 B

8

Cod caen 265, 266, 452

4

Punct de lucru - 2 Comert cu amanuntul al carnii si al

produselor din carne-cod caen 5222Comercializare

produse alimentare

Loc. Focsani,

Jud. Vrancea

P-ta Moldovei (Boxa carne nr. 1)

A.8 Litigii (in desfasurare)( Tabelele se completeaza daca este necesar, altfel se sterg si se mentioneaza « Nu este cazul »)Nu e cazulB. POLITICA RESURSELOR UMANE

B.1. Prezentarea organigramei solicitantului

Structura actuala a personalului societatii este :

Administrator (1 persoana)

Director tehnic – 1 persoana

- macelari transare , gestionari, vanzare - personal deservire cu contract de

munca temporar (contract de munca cu durata determinata) in functie de de

nevoile societatii – 3 persoane

Sef departament tehnic – 1 persoana

Director Economic – 1 persoana

B.2. Conducerea societatii (Enumerati personalul cheie (care asigura conducerea diferitelor departamente/ directii din cadrul organizatiei, conform organigramei) si completati pentru fiecare persoana un tabel conform modelului, iar daca este cazul, o scurta prezentare a realizarilor notabile ale fiecarui angajat cheie in cadrul entitatii.)

Tabel B.2.1Nume si prenume: Trasculescu Silviu FlorinFunctia: Administrator Vechime pe post/ in societate: 12 ani/12 ani

Intreprinderea Functia avuta si principalele indatoriri

Perioada

SMA Odobesti jud. Vrancea Inginer stagiar 1974-1978Statiunea de cercetari viticole Odobesti jud.

Vrancea

Mecanic sef 1978-1980

Intreprinderea de transport specilaizat pentru

agricultura si industrie alimentara Focsani, jud

Vrancea

Inginer sef 1980-1986

Fabrica de zahar Tataranu, jud. Vrancea

Director 1986-1990

Agrotransport SA Focsani, jud. Vrancea

Director 1990-2000

S.C. TSGM Dollar Prod SRL Administrator 1997-prezentRealizari notabile: A coordonat cu succes campania de marketing si promovare a

9

unitatilor de vanzare pe plan local, reusind sa formeze o baza clientelara fidela.

Tabel B.2.1Nume si prenume: Trasculescu Alin Silviu Functia: Sef departament tehnic Vechime pe post/ in societate: 1 luna/1 luna


Perioada

Agroservice Costanta Reprezentant combine Class 1998Agrotransport Vrancea Sef atelier mecanic 1999-2000

S.C. Dollar Prod Inginer sef 2000-2005S.C Scorpion SRL Reprezentant vanzari 2002-2005

Registrul Auto Roman filiala Vrancea

Director 2005-prezent

S.C. TSGM Dollar Prod SRL Sef Departament tehnic 1-06-2006-prezentRealizari notabile:

Tabel B.2.1Nume si prenume: Mocanu DumitruFunctia: Director tehnic Vechime pe post/ in societate: 1 luna/1 luna


Perioada

Abator Prodincar Focsani Tehnician transare 1990-1992Duico Prodserv SRL-

societate de productie si desfacere produse carne

Administrator 1992-1996

SC TSGM Dollar Prod Director tehnic 1-06-2006-prezentRealizari notabile:

Tabel B.2.1Nume si prenume: Sapunaru PicaFunctia: Sef Departament Economic Vechime pe post/ in societate: 2 luni/ luni


Perioada

SC CAP Goleganu Economist 1982-1991Contabil evidenta integrala

societati comerciale cu profil de prestari servicii, comert,

productie

1992-2006

SC TSGM Dollar Prod Director economic 1-05-2006-prezentRealizari notabile: a modernizat sistemul de evidente la reteau de magazine, reducand astfel pierderile societatii

B.3. Personalul executiv

Numar total de salariati: este de 3 salariati

cu contract de munca: este de 3 salariati

din care cu vechime in organizatie mai mare de 2 ani: Nu e cazul

10

din care: cu functie de conducere si cu functie de executie: Nu e cazul

Structura salariatilor cu functie de executie se prezinta astfel:

- macelar transare, gestionari-vanzare - personal deservire cu contract de munca

temporar (contract de munca cu durata determinata) in functie de de nevoile

societatii

Structura salariatilor cu functie de conducere se prezinta astfel (2 persoane) :

- Director tehnic (1 persoana)- tehnic, aprovizionare, organizarea muncii

- Director Economic (1 persoana)-economic, contabilitate, banci

- Sef departament tehnic (1 persoana)

■ colaboratori

- macelar transare, gestionari, vanzatori - personal deservire cu contract de munca

temporar (contract de munca cu durata determinata) in functie de de nevoile societatii

(Precizati nivelurile orientative de salarizare pe fiecare categorie de personal cu atributii de executie.).Nivelurile orientative de salarizare pentru intreg personalul angajat sunt

urmatoarele :

o director tehnic: 1.000 Ron

o director economic : 500 Ron

o sef departament tehnic : 500 Ron

o colaboratori : 370 Ron

B.4. Politica de personalDescrieti metodele de motivare a persoanelor angajate din cadrul unitatii (incluzand conditiile salariale, conditiile de munca, transport, cazare, masa, pregatire profesionala).Caracterizati in ansamblu calitatea profesionala a personalului executiv, precum si atitudinea acestora fata de firma/ asociatie, de obiectivele si sarcinile trasate.

Societatea are un numar de 3 salariati cu contract de munca pe perioada

nedeterminata, iar pentru desfasurarea activitatii societatea colaboreaza cu macelar

transare, gestionari-vanzare - personal deservire cu contract de munca temporar

(contract de munca cu durata determinata) in functie de de nevoile societatii

Angajarea personalului societatii s-a realizat respectand legislatia in vigoare in

acest domeniu de activitate. Intre societate si angajat s-a incheiat un contract de munca

individual care cuprinde:durata contractului, felul serviciului, conditii de angajare, salariul

lunar, durata concediului anual, alte drepturi banesti de care angajatul beneficiaza,

drepturi si obligatii legate de protectia muncii.

Metodele de motivare a personalor angajate aplicate de societate sunt:

- salarii procentuale in functie de realizarile profesionale ale angajatilor

- conditii de munca optime si dotarea cu echipamente de protectie necesare

desfasurarii activitatii;

11

- bonusuri in produse alimentare oferite saptamanal angajatilor.

- acordarea de sprijin salariatilor in unele momente dificile din viata particulara a

salariatilor

- acordarea de plati compensatorii stimulative pentru lucru in perioadele de zile

libere.

In conceptia societatii, cea mai importanta resursa o constituie resursa umana, care

asigura prin specificul ei, inteligenta, valorificarea in conditii de maxima eficienta a

tuturor celorlalte resurse ale companiei.

Pachetul motivational oferit cuprinde si cursuri de instruire si perfectionare cat si

team-building organizat periodic de catre societate.

In acest mod se are in vedere nu numai cresterea pregatirii profesionale si

specializarea continua a angajatilor pentru a tine pasul cu noile realitati tehnologice de pe

piata procesarii produselor din carne, cat si o mai buna valorificare a potentialului

interuman prin sporirea capacitatii muncii in echipa, caracteristica esentiala in orice

societate adaptata la conditiile economiei de piata.

Personalul detinut de firma este unul calificat, fidel fata de firma si conducerea

acesteia, participand la buna desfasurare a activitatii si la dezvoltarii societatii.

Implicarea angajatilor este unul dintre factorii ce optimizeaza productia societatii.

Implicarea angajatilor se reflecta prin asumarea responsabilitatii pentru deciziile luate,

rolul in executarea deciziilor, si recunostinta meritelor in cresterea productivitatii

societatii.

Tendinta societatii este de optimizare a raportului personal/capacitate si de crestere

a exigentelor in ceea ce priveste implicarea salariatilor.

B.5. Daca prezinta relevanta, caracterizati (pe scurt, prin evidentierea factorilor care influenteaza dinamica fortei de munca, de ex. existenta in zona a unui obiectiv industrial care urmeaza sa fie lichidat sau infiintarea unor obiective industriale noi care vor absorbi din forta de munca din zona) tendintele privind piata fortei de munca din zona unde va desfasurati activitatea, precum si specificul calificarilor fortei de munca.

Deşi în judeţul Vrancea rata şomajului a înregistrat constant un nivel sub cel

înregistrat la nivel naţional, ţinând cont de evoluţia cererii de locuri de muncă, în perioada

de preaderare, trebuie luate atât măsuri active cât şi preventive pentru limitarea

şomajului şi creşterea participării pe piaţa muncii.

Reducerea şomajului se poate realiza prin creşterea continuă a calităţii serviciilor

de ocupare, prin extinderea programelor de formare profesioanală continuă, prin

dezvoltarea parteneriatelor public-privat, între întreprinzători si administraţii publice

locale dar si infiintarea/dezvoltarea unor firme ce vor genera noi locuri de munca.

Resursele de munca, în municipiul Focsani, au înregistrat, în ansamblul economico-

social, mutatii generate de factorii specifici perioadei de tranzitie cum ar fi: schimbari

profesionale si structurale ale economiei de piata, privatizarea, somajul.12

Relevanta este si situatia somerilor si a ratei somajului:

Şomeri înregistraţi şi rata şomajului

Judeţ Vrancea Anii

Şomerii înregistraţi laAgenţiile pentru ocupareaforţei de muncă(număr persoane)

Din care:femei(numărpersoane)

Rata şomajului- total (%)

Rata şomajului- femei (%)

1995

16197 7335 8,3 7,6

2000

10137 3874 6,1 4,5

2001

9211 3851 5,6 4,6

2002

9254 3327 5,9 4,2

La nivelul municipiului Focsani, resedinta judetului Vrancea, sunt 3.306 agenti

economici care desfasoara activitati aproape in toate domeniile de activitate pornind de la

industrie, comert, transporturi, agricultura.

Conform angajamentelor asumate de tara noastra, toate unitatile de procesare din

industria alimentara, care nu au intocmit programe de modernizare si restructurare, vor fi

inchise pana la 30 iunie 2006. Centrelor de colectare a laptelui si abatoarelor li se va

interzice sa furnizeze carne sau alte preparate in retelele de magazine, singurul lucru

permis in viitor fiind doar comercializarea directa catre beneficiar a produselor proprii.

Aceasta daca nu se modernizeaza pentru incadrarea in categoriile superioare B sau chiar

A, singurele admise de Uniunea Europeana. Unitatile din categoria C sunt cele care

beneficiaza de o perioada de tranzitie aprobata de la de la Bruxelles, fiind totodata

monitorizate de europeni. In tara sunt pana in 10 unitati de acest gen. Cele mai multe sunt

in categoria B, iar in prima este doar o singura societate comerciala, dar care se ocupa de

cresterea si procesarea pestelui si a produselor din peste.

In prezent exista un numar foarte mic de unitati de procesare carne bovina

aprobate de U.E dintre care pot fi mentionate:

- Agricola International SA Bacau

- SC Cicalex SA Alexandria

- SC Carmolimp SRL Ucea de Jos, Brasov

- SC Doly Com SRL Roma, Botosani

-SC Aldis SRL Calarasi

13

Astfel se poate observa faptul ca in judetul Vrancea nu esista inca un abator adaptat

standardelor Uniunii Europene. De aceea, consideram ca este atat necesara cat si benefica

infiintarea unui abator care sa corespunda cerintelor europene.

C. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

C.1. Istoricul activitatii:

Societatea comerciala TSGM Dollar Prod S.R.L. a fost infiintata in anul 1994 sub

numarul J39/406/30.05.1994, avand ca asociati pe Gogoiu Mitica si Trasculescu Silviu

Florin iar sediul social fiind Strada Cuza Voda nr.21, apartament 15, judetul Vrancea.

Conform statutului si contractului de societate, la infiintarea firmei obiectul

principal de activitate a fost: transport, comert si constructii.


contractului de cesiune autentificat cu numarul 494 se retrage din societate asociatului

Gogoiu Mitica si se coopteaza un nou asociat in persoana domnului Trasculescu Alin

Silviu. La aceasta data principalele domenii de activitate au fost transportul si comertul

cu produse alimentare.

In anul 2003 se deschide un punct de lucru in Soseau Galati km 5, respectiv un

depozit cu materiale in constructii al firmei Rehau pentru care societatea a devenit

distribuitor. Deasemenea s-au comercializat piese de schimb pentru combinele Claas.

In anul 2004, societatea incepe lucrari de constructii civile si producerea de

materiale de constructii (B.C.U.) deschizand un punct de lucru in localitatea Focsani, Str.

Comisia Centrala nr.28 B, judetul Vrancea. Aici, a fost montat un dispozitiv de realizare a

caramidelor din beton celular usor. Materiile prime erau nisipul, cimentul si un liant

chimic special. Uscarea produselor era naturala si era folosita la constructia caselor.

Totodata s-a constituit o echipa de constructori cu care s-au realizat constructii

civile – case de locuit si modernizari de apartamente - in zona orasului Focsani; case de

vacante, cabane din lemn, terase – in zona localitatii Lepsa; case de locuit – in localitatea

Milcovul.

In aceasta activitate de constructii se foloseau caramizile realizate de societate.

Depozitul de materiale de constructii din Sos. Galati km 5 se aproviziona cu

produse Rehau de la Bucuresti, cuprinzand: teava de apa diferite dimensiuni, teava de

instalatii, coturi, fitinguri pentru instalatii, sisteme de drenaj, incalziri in pardoseala,

instalatii termice si corpuri de iluminat.

Aceste produse se distribuiau prin magazine si depozite din judetul Vrancea cu

care s-au incheiat contracte . Principalele magazine si depozite erau: S.C. Comat

Vrancea, S.C. Metex Focsani, S.C. Metalele Com Focsani, S.C. Eurocasa Focsani.

14

Aprovizionarea cu piese de schimb pentru posesori de combine agricole Claas se

desfasura astfel:piesele de schimb erau primite prin societatea Agroservice Constanta -

reprezentant in Romania al firmei Claas.

Societatea se ocupa de distribuirea produselor catre beneficiari si de indrumarile

tehnice necesare montarii si demontarii acestor piese de schimb.

Totodata se comercializeaza piese de motoare Mercedes si Perkins, curele de

transmisie, piese pentru aparatele de cosit, treierat ale combinei, uleiuri de ungere si

rulmenti.

Scolarizarea s-a facut la firma Claas in Germania.

In anul 2005, activitatea de comert s-a specializat pe comertul cu carne, avand

doua puncte de desfacere cu amanuntul a carnii in P-ta Moldovei Focsani, pe sistemul de

macelarie unde transarea carnii se face pe loc in functie de preferintele clientilor.

Deasemenea, se fac vanzari de carne carcasa catre alte magazine specializate.

In acelasi an – 2005, societatea a inchiriat abatorul vechi al orasului de la S.C.

Duico Prod Serv SRL unde a desfasurat activitatea de abatorizare a animalelor vii in

vederea comercializarii carcaselor de carne.

Se achizitionau animale vii din comunele limitrofe, se sacrificau si se vindea

carcasa catre clienti din Bucuresti, judetul Vrancea, judetul Galati – magazine de carne si

distribuitori. Carnea se vindea din spatiile frigorifice ale abatorului, clientii venind sa se

aprovizioneze cu masinile proprii.

Deoarece abatorul nu a raspuns normelor impuse de cerintele actuale, acesta a

fost inchis, societatea fiind nevoita sa proceseze la alte abatoare autorizate. In aceasta

situatie, asociatii au luat hotararea de a construi un abator nou, proprietatea societatii –

in conformitate cu normele europene.

Incepand cu mijlocul anului 2005 activitatile de comert cu piese de schimb,

materiale de constructii si de constructii s-au redus, societatea activand in prezent numai

in domeniul carnii si produselor din carne.



unui asociat in persoana domnului Mocanu Dumitru.

In prezent asociatii au hotarat infiintarea unui abator modern in localitatea

Focsani finantat prin programul SAPARD.

C.2. Principalele mijloace fixe din patrimoniul actual al solicitantului: (terenuri, cladiri, utilaje, echipamente, mijloace de transport, etc, asa cum sunt evidentiate in categoria « imobilizari corporale » in sistemul contabil romanesc si care sunt relevante in desfasurarea activitatii curente)

Tabel C.2.1Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in

prezent

15

Nr.Crt.

Denumire mijloc fixData

achizitiei

Valoarea rămasa la data ultimului bilant

contabilBuc

1 Bormasina cu pikamer 03.12.2005 6.500 1

2Instalatie prelucrare fier forjat

14.12.2005 11.500 1

3 Masina slefuit 03.12.2005 2.500 14 Instalatie incalzire 18.09.2005 19.583,33 15 Masina curatat burti 16.10.2005 14.821,42 1

6Masina rindeluit cu circular

14.12.2005 25.000 1

7 Fierastrau electric abator 18.07.2005 16.770,82 18 Camera frigorifica 06.07.2005 25.666,66 19 Lada frigorifica 08.07.2005 4.125 210 Masina curatat burti 23.11.2005 19.722,22 1

11Calculator complet echipat

18.12.2005 3.800 1

TOTALRelevati textual gradul actual de uzura, fizica si morala, a respectivelor mijloace fixe, prin comparatie cu tendintele actuale ale sectorului.

Mentinerea si consumul capitalului in functiune presupune pastrarea parametrilor

initiali si inlocuirea acestuia pe masura consumului. Aspectul vizat este cel fizic. Doua

concepte fundamentale se evidentiaza in aceasta privinta: uzura si amortizarea.

Uzura presupune o componenta fizica ce insemna pierderea calitatilor ca urmare a

utilizarii in productie si morala ca urmare a deprecierii capitalului in termeni relativi,

uzura morala de gradul I fiind genul de uzura intalnit atunci cand raportarea se face la

alte capitaluri cu performante tehnice si implicit economice mai mari, iar cea de gradul al

II-lea referindu-se la introducerea de noi mijloace, performante in asemenea proportie

incat utilizarea celor vechi genereaza pierderi ce impun inlocuirea lor imediata.

Uzura isi gaseste antidotul din pespectiva economica in amortizare. Aceasta consta

intr-un proces de transfer treptat, de-a lungul perioadei de functionare normata, a valorii,

de asemenea maniera incat la sfarsitul acesteia intreprinzatorul sa fie in masura sa

achizitioneze capital de aceeasi factura si performante cel putin similare.

Recuperarea valorii capitalului investit se face liniar, adica in transe anuale egale.

Descrierea si analizarea gradului de uzura a mijloacelor fixe ale societatii:

Fluxul tehnologic este integrat, procesele tehnologice fiind conduse asistat iar

utilajele si instalatiile au fost modernizate si automatizate corespunzator unui nivel

tehnologic ridicat.

Gradul de uzura fizica si morala pentru aceste utilaje la momentul actual, tinand

seama si de specificul activitatii, este redus.

Toate utilajele si instalatiile au fost puse in functiune in anul 2005 si inceputul

anului 2006.

16

Pentru a evita uzura excesiva a utilajelor si mentinerea lor in reparatii pe perioade

de timp mari, societatea a integrat un sistem de intretinere si reparatii a utilajeor ce se

constitue din:

- intretinerea si supravegherea zilnica - avand ca obiectiv principal inlaturarea unor

defectiuni minore si care nu necesita inlocuirea unor componente;

- revizia tehnica – se realizeaza in vederea determinarii felului urmatoarei interventii

tehnice ce urmeaza a se efectua;

- reparatia curenta – are in vedere inlaturarea uzurii fizice prin inlocuirea unor piese

sau componente uzate si se executa de catre personal specialize;

- reparatia capitala – se realizeaza dupa expirarea unui ciclu normat de functionare a

utilajului si in cadrul acestei reparatii au loc operatii de inlocuire a unor piese si

operatii de modernizare a utilajelor.

Tabel C.2.2Terenuri

Nr.

Crt

.

LO

CA

LIT

AT

E/J

UD

ET

SU

PR

AF

AŢ

A

TO

TA

LA

/ C

AT

EG

OR

IA

DE

F

OL

OS

INT

A(M

P)

IND

IVIZ

A/

EX

CL

US

IVA

(MP

)

VA

LO

AR

EA

C

ON

TA

BIL

A

(RO

N)

SE

RIE

C

ER

TIF

ICA

T

NR

C

ER

TIF

ICA

T

DA

TA

E

MIT

ER

II

1Focsani / Vrancea 4.429

Exclusiva 4.429 mp 1.116,81 1533

10.04.2006

2Focsani / Vrancea 4.429

Exclusiva 4.429 mp 1.116,81 2015

16.05.2006

NTOTAL

Enumerati eventualele brvete, licente, marci, franchise, etc. in proprietate/folosinta care au influenta asupra proiectului.Nu e cazul

C.3. Politica de produs. Procesul tehnologic. Evidentiati urmatoarele aspecte:

- gama sortimentala actuala de bunuri si/ sau servicii furnizate si evolutia gamei sortimentale pe durata de existenta a societatii, daca este cazul ;

In anul 2005 societatea a inchiriat abatorul vechi al orasului de la S.C. Duico Prod

Serv SRL unde a desfasurat activitatea de abatorizare a animalelor vii in vederea

comercializarii carcaselor de carne.

Se achizitionau animale vii din comunele limitrofe, se sacrificau si se vindea

carcasa catre clienti din Bucuresti – magazine de carne si distribuitori. Carnea se vindea

din spatiile frigorifice ale abatorului, clientii venind sa se aprovizioneze cu masinile

proprii.

Deoarece abatorul nu a raspuns normelor impuse de cerintele actuale, a fost

inchis, societatea fiind nevoita sa proceseze la alte abatoare autorizate. In aceasta

17

situatie, asociatii au luat hotararea de a construi un abator nou, proprietatea societatii –

in conformitate cu normele europene.

In prezent, societatea are ca activitate principala comercializarea de carcase carne

porc, carcase carne vita si carcase carne ovine iar sacrificarea animalelor pentru

procesarea carnii se face la alte abatoare specializate din zona localitatii Focsani.

Preturile practicate de societate sunt:

- pentru carcasa porc calitatea 1: intre 65 Ron si 72 Ron

- pentru carcasa porc calitatea 2 : intre 57 Ron si 62 Ron

- pentru carcasa vita –tineret: intre 80 Ron si 85Ron

- pentru carcasa vita –adult: intre 65 Ron si 70 Ron

- pentru carcasa ovina: intre 80 Ron si 100 Ron

Societatea are ca activitate secundara comercializarea produselor din carne precum

preparate carne, produse alimentare din carne ambalate, produse specifice carmangeriilor

dar in prezent este o activitate redusa.

- volumul de vanzari realizate pe produse/servicii in ultimii trei ani ;

In anul 2003 societatea noastra nu a desfasurat activitate. In anul 2004 volumul de

vanzari a condus la venituri din incasari de 55.061 Ron, iar in anul 2005 s-au inregistrat

venituri din vanzari de 540.359 Ron.

- licente de productie, comercializare, export, daca este cazul ;

Nu e cazul

- aspectele relevante ale activitatii de cercetare-dezvoltare pentru largirea gamei sortimentale, daca este cazul ;

Administratorul societatii impreuna cu directorul tehnic au intreprins un studiu de

piata, actiuni de cercetare a pietei concurentiale locale, obiectivul societatii fiind de a

satisface pe deplin exigentele gastronomice ale clientilor avand in vedere ca preocuparea

oamenilor pentru o alimentatie sanatoasa si hranitoare este in crestere in ultimii ani –

conform studiilor de piata efectuate de Agentia de monitorizare a tendintelor de consum in

anul 2004. De asemenea, au fost intreprinse actiuni de popularizare pe plan local a unitatii

de alimentatie, corelandu-se o strategie de costuri-venituri extrem de eficienta in

momentul de fata care a condus la scaderea preturilor cu 5 – 10% la produsele

comercializate fata de concurentii directi si o politica de atragere a clientilor care incepe

sa dea roade, lucru dovedit si de cresterea incasarilor.

Astfel, in urna studiului de piata s-au evidentiat principalele tipuri de produse care

conduc in topul preferintelor consumatorilor si s-au luat masuri pentru aprovizionarea

unitatii cu acestea pentru a fi comercializate. De asemenea, s-au luat masuri pentru

imbunatatirea logisticii de aprovizionare avand la baza fluxul vanzarilor realizat in

perioadele anterioare care s-a corelat cu previzionarea realista a volumului cererii astfel

18

incat societatea sa nu inregistreze pierderi prin detinerea unor cantitati mari de produse

pe stoc dar in acelasi timp sa nu se inregistreze nici deficiente in procesul de vanzare in

urma lipsei marfurilor care se cer pe piata.

- caracteristicile calitative si de proces tehnologic care reflecta traditia zonei de reprezentativitate pentru produs(e), daca sunt procesate produse traditionale in sensul definitiei din Ghidul solicitantului, daca este cazul ;

Nu e cazul

- modalitati de ambalare, etichetare, marcare, depozitare, pastrare, transport (conditionare) ;

Ambalarea, depozitarea si transportul se fac conform cerintelor/standardelor specifice

industriei alimentare – produse din carne respectiv: dotarea cu spatii frigorifice de

depozitare si cu vitrine frigorifice la vanzare; transportarea produselor cu masini speciale

– auto frigorifice si oferirea certificatelor de calitate si garantie la servicile si produsele

oferite.

C.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime. - materiile prime principale si secundare utilizate in activitatea curenta

Pentru asigurarea materiilor prime de baza, societatea a incheiat contracte cu furnizori

interni.

In prezent, societatea desfasoara doar activitatea de comercializare carne (in principal

carcase carne) iar materiile prime principale utilizate in aceasta activitate sunt:

- bovine in viu

- porcine in viu

- ovine viu

Marfuri

- carne transata: marea majoritate achizitii de la S.C.Oprea SRL si S.C. Zamfir

- preparate carne: marea majoritate achizitii de la S.C.Leinad SRL si S.N.C Zamfir

- produse alimentare carne ambalate: marea majoritate achizitii de la S.C.Topaz SRL

- produse carmangerie marea majoritate achizitii de la S.C.Ade 2001 SRL, S.C. Duico

S.R.L, S.C. Romsuintest S.R.L si Prolin S.R.L.

- furnizorii de materii prime principale

Tabel C.4.1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZORExtern/Intern

AdresaCantitate

aprox.

Valoare aprox. (RON)

% aprox.

din Produs bovine viu

1 Persoane fizice IN Comunele judetului 8 tone 32.000 100

19

TOTAL 8 32.000 100

Produs porcine viu1 Persoane fizice IN Comunele judetului 1 tone 6.000 382 S.C. IN Cioresti jud. Vrancea 2,5 tone 10.000 62

TOTAL 3,5 tone 16.000 100

Produs ovine viu1 Persoane fizice IN Comunele judetului 1tone 3.000 100

TOTAL 1 tona 3.000 100

TOTAL 0

- descrierea retelei de aprovizionare, a logisticii folosite si a modului de operare

Aprovizionarea materiilor prime se face de la furnizori reprezentanti atat de

persoane fizice (in cazul achizitionarii animalelor vii) cat si de persoane juridice si se

realizeaza cu masini specializate din parcul auto propriu.

Societatea nu lucreaza cu intermediari, aprovizionarea fiind directa pe baza de

contract - la care sunt anexate certificate de calitate si garantie la servicile si produsele

oferite de furnizorii respectivi- si comenzi ferme eliminandu-se astfel riscul unor posibile

intreruperi a activitatii.

Pe parcursul derularii activitatii societatea a pastrat bune relatii comerciale cu

furnizorii de materii prime, politica societatii in domeniul aprovizionarii fiind aceea de a

identifica o baza stabila de furnizori , pentru a asigura astfel continuitatea fluxurilor.

- termenele de plata si termenele de livrare pentru materiile prime utilizate de solicitant in relatia cu furnizorii.

In relatia cu furnizorii societatea foloseste instrumente bancare de plata cu termene

stabilite intre 10 si 15 zile, valabile si pentru plati si pentru incasari.

In ceea ce priveste termenele de livrare a materiilor prime, acestea sunt stabilite in

contractul incheiat cu furnizorul respectiv si sunt diferite in functie de produsul

achizitionat.

- Concluzionati principalele riscuri (pozitii de monopol a furnizorilor, riscuri valutare pentru importuri, etc) si dificultati in privinta aprovizionarii cu materii prime, inclusiv caracteristicile de sezonalitate.

Nu exista pozitii de monopol ale furnizorilor de materie prima si aceasta din doua

motive. In primul rand ne referim aici la materii prime care sunt practic produse de larg

consum si sunt consumate ca si produse in viata de zi cu zi. In al doilea rand, majoritatea

furnizorilor este constituita din persoane fizice si nu juridice, care livreaza in cantitati

moderate si nu isi pot permite sa negocieze de pe pozitii de egalitate cu societatea

noastra, ceea ce duce la imposibilitatea plasarii pe o asemenea pozitie. Din acelasi motiv 20

nu se poate discuta nici de impunerea anumitor conditii de catre distribuitorii de materie

prima, deoarece societatea noastra poate renunta la acestia in orice moment.

Resursele suficiente de materie prima din aria regionala in care societatea isi

desfasoara activitatea fac sa nu existe riscuri mari in ceea ce priveste aprovizinarea.

In anul 2005 evolutia preturilor materiei prime pe piata interna, a fost ascendenta

cu tendinte accentuate, motiv care a creat unele dificultati societatii.

Societatea nu detine stocuri mari de materii prime, avand in vedere costurile mari

de finantare a acestora, ci se limiteaza la stocuri de siguranta pentru perioade rezonabile.

C.5. Politica de pret- nivelurile de preturi in care se incadreaza produsele solicitantului, comparativ cu cele ale

competitorilor;

Preturile produselor se incadreaza in preturile pietei respective, fiind preturi

accesibile ceea ce a determinat cresterea la aceste produse, lucru dovedit prin comenzile

ferme pe care societatea le are in continuare.

In prezent, societatea are ca activitate principala comercializeaza de carcase carne

porc, carcase carne vita si carcase carne ovine iar sacrificarea animalelor pentru

procesarea carnii se face la alte abatoare specializate din zona localitatii Focsani.

Preturile practicate de societate sunt:

- pentru carcasa porc calitatea 1: intre 65 Ron si 72 Ron

- pentru carcasa porc calitatea 2 : intre 57 Ron si 62 Ron

- pentru carcasa vita –tineret: intre 80 Ron si 85Ron

- pentru carcasa vita –adult: intre 65 Ron si 70 Ron

- pentru carcasa ovina: intre 80 Ron si 100 Ron

- segmentele de piata carora li se adreseaza produsele solicitantului ;

Produsele pe care societatea le comercializeaza se adreseaza intregii populatii

indiferent de clasa sociala, varsta sau sex. Produsele se comercializeaza atat direct catre

consumatori – persoane fizice prin punctele de desfacere proprii ( magazine deschise in P-

ta Moldovei Focsani) cat si prin reteaua de distributie – catre persoane juridice –

carmangerii din zona Focsani, Galati, Bucuresti si restaurante din Focsani ( Ambasador,

Unirea, Ciocarlia si Ghibi).

- profilul consumatorilor de produse ale solicitantului;

In ceea ce priveste consumatorii de carcase carne si produse din carne, daca se

identifica termenul de “consumator” cu cel de “client”, putem spune ca avem doua

categorii: consumatorul (clientul) initial, reprezentat de partenerii de afaceri, respectiv

21

societatile care cumpara carnea de la compania noastra pentru a o distribui sau procesa

mai departe, iar a doua categorie este reprezentata de consumatorul (clientul) final,

respectiv persoanele care cumpara produsele din carne si o si consuma.

Caracteristici ale consumatorului final:

număr persoane

Judeţ Anii

Vrancea

Total

Pe grupe de vârstă

0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani şi peste

1995 393237 82974 234364 75899

2000 391220 75966 234075 81179

2001 391322 74178 235913 81231

2002 396002 72097 242431 81474

2003 395330 69353 244458 81519

Cu toate creşterile înregistrate, românii înregistrează un consum mult mai mic

decât în statele europene. Dacă în 2003 consumam 56 kg carne pe cap de locuitor, în 2004

- 58,4 kg, anul trecut românii şi-au permis cu 6,4 kg carne mai mult: 64,8 kg de carne

consumată, din care 9,9 kg carne de vită, 32 kg porc, 1,8 kg oaie şi 21 kg carne de pasăre.

Deşi românii sunt consumatori tradiţionali de carne de porc, există un trend de

creştere a consumului de pasăre în detrimentul celei de porc. In 2005, deşi consumul de

carne de pasăre a crescut, creşterea a fost diminuată semnificativ de epidemia de gripă

aviară.

Intre aceste doua categorii de consumatori exista o stransa interdependenta, prima

categorie orientandu-se, conform legii cererii si ofertei dupa preferintele celei de-a doua.

Din prima categorie in cazul de fata fac parte societatile cu care compania noastra are

incheiate contracte, avand in vedere ca cea mai mare parte a productiei este vanduta in

acest sistem. Referindu-ne la profilul de consumator al acestor clienti, preferintele lor in

ceea ce priveste produsele pe care le achizitioneaza si proceseaza mai departe sunt legate

de preferintele consumatorilor finali.

- concluzionati principalele riscuri si limitari in privinta stabilirii preturilor propriilor produse, inclusiv caracteristicile de sezonalitate. Permite conjunctura pietei desfasurarea unei activitati profitabile?

Politica actuala de preturi pentru produsele finite are la baza stabilirea acestora in

moneda euro, in functie de cantitati achizitionate, modalitati de plata si importanta

clientului.

Riscul de pret la produsele finite este contracarat, in proportie de peste 70%, de

faptul ca pretul materiilor prime practicat de furnizorii interni este stabilit tot in moneda

euro.22

Conjunctura pietei permite desfasurarea unei activitati profitabile. Pe parcursul

Conferintei Europene din 1998 in domeniul Industriei Carnii s-a subliniat ca, carnea de

porc este cel mai preferat tip de carne consumat in lumea intreaga si va continua sa fie

lider. Cresterea brusca a ofertei carnii de porc pe principalele piete internationale a dus la

reducerea preturilor mondiale in ultimul an. Acest declin a fost si mai mult acutizat de

criza economica in tarile Orientului Indepartat si Rusia. In SUA, Canada si in special in UE

cresterea productiei a depasit consumul, rezultind astfel in exporturi sporite si

intensificarea concurentei pe piata mondiala.

Potrivit unor studiu, zilnic, in Romania sunt vandute in jur de 300 de tone de carne

preparata si mezeluri. S-a constatat faptul ca in 2005 consumul de carne de vită a crescut

cu 20,7%, cel de carne de porc cu 13,1%, iar cel de pasăre cu 8,2%. Ca si consumul de oua

şi consumul intern de carne de oaie a scăzut cu 21,7%, însă multă carne de oaie pleacă la

export.

C.6. Politica de desfacere. Canale de distributie- piata de desfacere a produselor solicitantului(defalcati pe destinatii – intern/extern, pe zone

geografice, pe orase, , dupa cum credeti ca statistica prezinta relevanta, cu evidentierea procentelor aproximative din vanzari)

Piata tinta a produselor societatii noastre este la acest moment o piata regionala

care cuprinde judetele Vrancea, Galati si Municipiul Bucuresti. Cea mai mare parte a

volumului de vanzare se realizeaza prin intermediul sistemului de vanzare directa catre

consumatorii finali prin magazinele proprii.

Produsele se comercializeaza atat direct catre consumatori – persoane fizice prin

punctele de desfacere proprii ( magazine deschise in P-ta Moldovei Focsani) cat si prin

reteau de distributie – catre persoane juridice – carmangerii din zona Focsani, Galati,

Bucuresti si restaurante din Focsani (Ambasador, Unirea, Ciocarlia si Ghibi).

- enumerati principalii clienti in tabelul C.6.1. :

Tabel C.6.1

PRINCIPALII CLIENTI

CLIENTExtern/Intern

AdresaCantitate

aprox.


% aprox.

din Produs carcasa porc

1 Persoane fizice IN P-ta Moldovei Focsani 3 tone 22.500 552 S.C. Duico IN Focsani 0,7 tone 5.250 133 S.C. I&O IN Focsani 0,7 tone 5.250 134 MCM Conserv IN Focsani 0,4 tone 2.800 65 S.C Diplomatic IN Focsani 0,7 tone 4.900 13TOTAL 5,5 tone 40.700 100

Produs carcasa bovina1 Persoane fizice IN P-ta Moldovei Focsani 3 tone 22.500 552 S.C. Duico IN Focsani 0,7 tone 5.250 13

23

3 S.C. I&O IN Focsani 0,7 tone 5.250 134 MCM Conserv IN Focsani 0,4 tone 2.800 65 S.C Diplomatic IN Focsani 0,7 tone 4.900 13TOTAL 5,5 tone 40.700 100

Produs carcasa ovine1 Persoane fizice IN P-ta Moldovei Focsani 2 tone 15.000 502 S.C. Duico IN Focsani 0,6 tone 4.500 153 S.C. I&O IN Focsani 0,6 tone 4.500 154 MCM Conserv IN Focsani 0,2 tone 1.400 55 S.C Diplomatic IN Focsani 0,6 tone 4.200 15TOTAL 4 tone 29.600 100

TOTAL

- descrierea canalelor de distributie (lant de distributie, logistica, mod de operare). Daca distributia se desfasoara prin intermediari, acestia vor fi mentionati, cu evidentierea modului de operare in relatiile cu acestia.

Sistemul de distributie este influentat direct de modul de organizare si de specificul

produselor, conducerea societatii aplicand un sistemul de distributia specific: distributia

produselor se face pe baza de contract, la sediul societatilor cu care colaboreaza –

societati care au ca obiect de activitatea procesarea si desfacerea preparatelor din carne,

transportul produselor facandu-se in mod gratuit de catre firma la domiciliul clientului.

Societatea detine puncte de desfacere proprii a produselor – desfacerea se face

direct catre consumatori - persoane fizice ( magazine deschise in P-ta Moldovei Focsani)

- termenele de plata si termenele de livrare a produselor. Au clientii (distribuitori, comercianti cu amanuntul sau consumatori industriali, dupa caz) putere de negociere semnificativa in impunerea preturilor si a termenelor de plata si livrare ? Explicati.

In relatia cu clientii societatea foloseste instrumente bancare de plata cu termene

stabilite intre 7 si 30 zile de la emiterea facturii si livrarea marfurilor

In ceea ce priveste termenele de livrare a produselor acestea sunt stabilite in

contractul incheiat cu clientul respectiv si sunt diferite in functie de produsul livrat. In

general termenul este de 3-7 zile de la comunicarea comenzii (depinzand aici si de

marimea respectivei comenzi).

- strategia de promovare a produselor ;

Conducerea societatii a hotarat infiintarea unui abator propriu avand ca strategie

de baza in vederea cresterii cifrei de afacere scaderea costului de productie care va

conduce la scaderea pretului de livrare, lucru ce va permite atragerea unui numar sporit

de consumatori, venind in intampinarea populatiei cu venituri scazute.

In ceea ce priveste strategia de promovare a produselor, odata cu infiintarea

abatorului propriu exista un plan de a se crea un departament de marketing. De altfel,

datorita conjuncturii existente, cerere care depaseste cu mult oferta societatii S.C. TSGM

Dollar Prod S.R.L., politica de promovare este relativ simpla. Astfel, au fost demarate

24

actiuni de participare la targuri de profil organizate atat in judetul Vrancea cat si in toate

judetele din tara. Participarea la aceste targuri implica realizarea si distribuirea pe cele

mai potrivite canale a unor pliante de prezentare si ofertarea directa la clienti potentiali.

- concluzionati principalele riscuri si dificultati in privinta desfacerii produselor, inclusiv caracteristicile de sezonalitate ;

Politica actuala de preturi pentru produsele finite are la baza stabilirea acestora in

moneda euro, in functie de cantitatile achizitionate, modalitatile de plata si de importanta

clientului.

Riscul de pret la produsele finite este contracarat, in proportie de peste 70%, de

faptul ca pretul materiilor prime practicat de furnizorii interni este stabilit tot in moneda

euro.

Pentru a respecta regulile de sănătate şi igienă, locurile amenajate temporar

trebuie să dispună de următoarele facilităţi: separarea fizică, astfel încât sacrificarea

animalelor să nu producă disconfort cumpărătorilor, spaţii special amenajate pentru

cazarea animalelor şi cu posibilităţi de adăpare, după caz, sistem de alimentare cu apă

potabilă şi apă caldă, facilităţi de colectare şi stocare în vederea dirijării la unităţi de

ecarisare a sângelui şi subproduselor necomestibile rezultate din sacrificarea animalelor,

facilităţi de colectare a materialelor cu risc specific.

Comercializarea animalelor tăiate se va face doar după aplicarea mărcii de sănătate

pe carcasele de carne. Medicul veterinar care asigură supravegherea sanitar-veterinară a

locului amenajat are sarcina de a marca fiecare animal după o prealabilă examinare.

După integrarea în Uniunea Europeană, animalele vor fi tăiate şi apoi comercializaţi

doar în abatoare autorizate ceea ce a determinat societatea sa infiinteze un abator propriu

De asemenea, postul Paştelui si al Craciunului nu incurca afacerile producatorilor si

procesatorilor de carne , aşa cum se preconiza de catre producătorii de carne. Contrar

aşteptărilor, vânzările la aceste produse cresc vertiginos în această perioadă, in ciuda

scumpirilor specifice acestor produse.

PARTEA A II-A – DESCRIEREA PROIECTULUI

D. ANALIZA COMERCIALA

(Se vor face referiri numai la piata tinta : locala, zonala, nationala, externa, in functie de anvergura afacerii si specificul proiectului)

D.1. Caracteristici generale ale pietei produselor care fac obiectul proiectului- aspecte legate de dimensiunea pietei potentiale(cerere si oferta) pentru produsele solicitantului,

relevate de statistici (dimensiune, ritm de crestere, directii de dezvoltare) ;

25

Dupa 1990 productia de carne a reflectat modificarile intervenite la nivelul

efectivelor de animale, respectiv o tendinta de scadere la toate speciile, micii producatori

dimensionandu-si efectivele detinute la nevoile de autoconsum si la cerintele limitate ale

pietelor locale. Astfel, in 2003 productia toatala de carne a fost de 935 mii tone fata de

1490 mii tone in 1989.

Productia romaneasca de carne este mai putin competitiva conform standardelor

internationale si trebuie avut in vedere ca in viitor Romania se va confrunta cu o

concurenta puternica la carne atunci cand va avea loc aderarea la Uniunea Europena.

Sistemele de crestere si exploatare a animalelor pentru carne sunt in mare parte

extensive, cu mici exceptii in sectorul porcinelor unde exista si un sistem intensiv, dar cu

pondere mica.

Acesta conduce la realizarea unor durate de ingrasare mari, datorate unei rate

scazute a conversiei furajelor deoarece nu se asigura un raport energetico-proteic, ceea

ce duce la realizarea unor sporuri medii zilnice reduse si greutate la sacrificare scazuta.

Din aceasta cauza, productia de carne este un produs secundar, este de exemplu la bovine

care sunt exploatate in principal pentru lapte sau la ovine.

In Romania nu exista un sistem de clasificare a carcaselor dupa calitate pentru a

stimula producatorii prin pret, plata facandu-se in functie de greutatea carcaselor iar in

sectorul de abatorizare si procesare se practica o tehnologie invechita datorita nivelului

redus al investitiilor. Reglementarile politicii comunitare privind procesarea in sectorul de

carne se vor limita, utilizarea unor parti de carcase vor genera costuri mari. Se impune

implemantarea de-a lungul lantului carnii a unui sistem informational privind piata si a

unui sistem de clasificare a carcaselor de bovine, ovine si porcine.

O mare parte din cantitatea de carne se desface pe piata libera taraneasca care

poate sa includa riscuri de sanatate publica datorata calitatii igienice scazute a

producatorilor de carne. In paralel cu aceste piete exista mici magazine care asigura

facilitati limitate pentru mentinerea caltatii, in special a produselor proaspete, precum si

supermarketuri care , in general, se bazeaza pe produse importate pentru toate

sortimentele de carne. Veriga detailistilor stabileste calitatea si cantitatea de carne , mai

ales la porc si industria autohtona nu poate sa raspunda acestor cerinte, ceea ce duce la

cresterea importurilor si scaderea exporturilor romanesti de carne.

Analizand situatia exporturilor din carne si animalele vii putem concluziona ca

singura pozitie avantajoasa pentru Romania o reprezinta ovinele in viu (1500 mii de

capete in 2002) si a crescut si exportul de carne de pasare.

Numarul redus al abatoarelor certificate conform standardelor UE pentru

sacrificarea animalelor limiteaza in prezent oportunitatea transformarii vanzarilor la

export in viu in vanzari de carcase (ovine si bovine).

26

Introducerea sistemului de clasificare a carcaselor « EUROP » va permite o plata

echitabila bazata pe calitatea carcaselor si va conduce la sporirea calitatii productiei,

intrucat in prezent pretul nu este corelat cu calitatea carcasei.

La bovine se impune introducerea unui sistem de identificare si inregistrare a

animalelor (crotaliere), actiune care a demarat, in prezent fiind 900 mii bovine, in mod

similar cu sistemul din Uniunea Europeana.

Este necesara imbunatatirea sectorului de procesare in directia satisfacerii

cerintelor in acord cu normele si reglementarile UE, dar si pentru siguranta alimentara a

consumatorului din Romania, si mai ales pentru a se realiza produse cu o valoare adaugata

mai mare (grad inalt de prelucare) cerute din ce in ce mai mult de consumatorii din tare si

la export.

Abatorizarea animalelor si procesarea carnii la scara mica, care au loc in prezent,

determina costuri mari si nu corespund standardelor de igiena si calitate.

Marea parte a cantitatii de carne consumata in Romania provine din crescatorii de

scara mica. Este dificil sa se impuna un control calitativ pentru o productie aproape de

subzistenta, ceea ce creeaza riscuri rele pentru sanatatea animalelor si pentru sanatatea

consumatorilor.

Carnea de bovina

Creşterea bovinelor este o activitate tradiţională a populaţiei din zona rurală şi în

special din zona montană. Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus

de energie şi natura furajelor pe care le valorifică, conferă creşterii şi exploatării bovinelor

caracterul unei activităţi durabile şi de perspectivă. Există posibilitatea realizării de

producţii pentru acoperirea necesarului intern şi de export de carne de bovine, care să

aducă venituri mari producătorilor.

De asemenea este stiut faptul ca in judetul Vrancea, agricultura este concretizata

in cresterea animalelor si totodata ca aceasta activitate asigură stabilitatea forţei de

muncă în zona rurală şi montană.

EFECTIVE ŞI PRODUCŢIA DE CARNE

2001 2002 2003

Prognoza

2004

Efective totale de bovine

mii cap 2.800 2.878 2.897 2.950

Producţia totala de carne de vită în viu

mii tone 295 319 378 400

Greutatea medie la sacrificare

kg/cap 208 258 321 344

27

Greutate minimă pentru acordare subvenţii

kg/cap - 380 400 400

Cantitatea totală de carne subvenţionată

mii tone - 45,6 15,6 18,9

Printre obiectivele urmarite in acest sector se numara:

- creşterea greutăţii de tăiere ce va determina randament ridicat de carne în carcasă.

- integrarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine la normele şi standardele UE.

- promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine în direcţia măririi şi

îmbunătăţirii producţiei de carne.

Susţinerea financiară a organizării exploataţiilor în asociaţii, în vederea

reprezentării intereselor în relaţie cu furnizorii de imputuri şi beneficiari ai produselor

realizate.

- asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţiei marfă la export.

- asigurarea condiţiilor necesare exteriorizării potenţialului de producţie al animalului.

Carnea de porc

Creşterea porcinelor este o activitate tradiţională. Carnea de porc este un produs de

mare importanţă pentru consumul întregii populaţii.

Nivelul consumului de carne de porc/locuitor este în corelaţie directă cu producţia

de carne şi puterea de cumpărare a consumatorului.

Cresterea porcinelor, pe langa faptul ca este o sursă pentru schimburile comerciale,

asigură de asemenea stabilitatea forţei de muncă în zona rurală.

EFECTIVE ŞI PRODUCŢIA DE CARNE DE PORC

2001 2002 2003

Prognoza

2004

Efective totale de porcine

mii cap 4.447 5.058 5.145 5.100

Productia totala de carne în viu

mii tone 613 635 710 715

Greutatea medie kg/cap 117 119 111 110


kg/cap - 90 - 110 90 - 110 90 - 110

Cantitatea totală de mii tone - 160 131 151

28

carne subvenţionatăIn acest sector se urmareste introducerea sistemului comunitar de clasificare a

carcaselor de porc conform grilei de clasificare EUROP precum si instruirea

clasificatorilor pentru aplicarea sistemului comunitar de clasificare a carcaselor de porc

conform aceleeiasi grile

Promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de porcine în direcţia îmbunătăţii

calitative a carcasei de porc, stimularea organizării exploataţiilor în asociaţii, în vederea

reprezentării intereselor în relaţie cu furnizorii de imputuri şi beneficiarii produselor finite

cat si asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţiei marfă la export

reprezinta de asemenea unele obiective importante in acest sector.

Pe parcursul Conferintei Europene din 1998 in domeniul Industriei Carnii s-a

subliniat ca, carnea de porc este cel mai preferat tip de carne consumat in lumea intreaga

si va continua sa fie lider. Cresterea brusca a ofertei carnii de porc pe principalele piete

internationale a dus la reducerea preturilor mondiale in ultimul an. Acest declin a fost si

mai mult acutizat de criza economica in tarile Orientului Indepartat si Rusia. In SUA,

Canada si in special in UE cresterea productiei a depasit consumul, rezultind astfel in

exporturi sporite si intensificarea concurentei pe piata mondiala.

Organizatia Mondiala pentru Produse Agroalimentare (FAO) previziona ca in 1998

productia totala de carne in lume va constitui 219 mln t (+2% fata de 1997), fiind

stimulata de situatia favorabila a disponibilitatilor de cereale furajere in lumea intreaga,

vezi tabelul 3. Pentru anul 1998 FAO anticipa o crestere moderata a productiei de carne in

toate sectoarele, cu exceptia carnii de vita, productia ce urma sa stagneze. Estimarile

preliminare ale FAO referitor la comertul international cu carne indica in 1998, spre

deosebire de anii precedenti, o stagnare sau chiar descrestere, reflectind influenta crizei

financiare din Asia si Rusia. Combinarea cererii reduse la import cu surplusele abundente

pentru export urma sa duca la scaderea preturilor internationale la carne.

Carnea de oaie

Creşterea ovinelor este de asemenea o activitate tradiţională. Diversitatea

producţiilor pe care le realizează, consumul redus de energie şi natura furajelor pe care le

consumă, conferă creşterii si exploatării ovinelor caracterul unei activităţi durabile şi de

perspectivă.

EFECTIVE

2001 2002 2003 Prognoza

2004

Efective totale de ovine şi mii cap 7.776 7.945 8.125 8.300

29

caprine

Producţia totala de carne în viu mii tone 114 118 135 140

Greutatea medie la sacrificare kg/cap 23 27 23 24


kg/cap - - 30 30

Cantitatea totală de carne subvenţionată

mii tone - - 1 0.18

Dintre obiectivele urmarite in acest sector pot fi amintite:

Stimularea organizării de exploataţii, sau asociaţii, în vederea creşterii tineretului ovin

pentru îngrăşare în vederea asigurării cu carne a pieţii interne şi externe.

- creşterea consumului intern de carne de oaie pe cap de locuitor.

- sporirea veniturilor crescătorilor prin comercializarea producţiei marfă.

- modificarea direcţiilor prioritare de exploatare pentru producţia carne - lapte.

Romania a fost o tara cu un mare potential de export de miei vii si carne in carcasa,

catre tarile arabe si europene, insa, acesta s-a diminuat odata cu reducerea efectivului de

ovine si cu desfiintarea unitatilor intensive de ingrasare a berbecutilor.

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin Direcţia generală de

implementare, reglementare şi de management al resurselor bio-tehnologice, a precizat

faptul că exista o tendinţa de creştere a efectivelor de animale şi a producţiilor zootehnice.

La sfârşitul lunii iulie 2002, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2001, efectivele de

animale erau mai mari cu 105 mii capete la bovine (adică cu 3%), 489 mii capete la ovine

(adică cu 6%), 245 mii capete la porcine

(adică cu 4%), 7,3 milioane păsări (adică cu 8%). In primele luni ale anului 2002, s-au

obţinut în plus, faţă de anul 2001, 8 mii capete viţei, 276 mii capete purcei şi 20 mii capete

miei.

Producţia totală de carne este mai mică decât in 2001 deoarece s-au redus sacrificările de

animale în vederea creşterii efectivelor. S-au facut eforturi pentru recuperarea diferenţei

existente la producţia totală de carne.

Astfel, dacă in aprilie 2002 producţia de carne reprezenta numai 70% din

producţia înregistrată in aprilie 2001, la sfârşitul lunii iulie 2002 aceasta reprezenta 98%,

înregistrându-se o recuperare a diferenţei în minus de 28% în această perioda s-au

înregistrat recuperări importante şi la celelalte trei specii: 33% la carnea de bovine, 42%

la carnea de ovine şi 23% la carnea de porc.

- furnizati date din eventuale studii, analize, cercetari de piata, publicatii, etc. care sa prezinte informatii relevante privind piata (volum, structura, etc.), profil consumator, concurenti, tendinte, etc. ;

30

Piata

Romania dispune de teren agricol de buna calitate, pare a avea suficiente animale,

dar statisticile arata ca exportul este inca slab dezvoltat in timp ce importul de carne si

produse alimentare este masiv. In practica, s-a ajuns a concluzia ca nu se reuseste

respectarea standardelor europene, ceea ce reduce simtitor cererea de produse romanesti

pe aceste piete.

De altfel, in 2005, in prima jumatate a anului, Romania a exportat mai mult animale

vii, importand in schimb carne transata. Motivul: doar 80 din cele peste 1.300 de unitati

alimentare de procesare, cam 6% din total, indeplinesc normele impuse de Uniunea

Europeana. Alte 24% dintre unitati se afla pe drumul cel bun, cu sanse de a se califica

pana la data integrarii. In schimb ANSVSA se asteapta ca nu mai putin de 70% din

societatile procesatoare (930 de unitati) sa nu indeplineasca cerintele la data aderarii.

Potrivit unui raport al Bancii Mondiale, faptul ca unele marfuri si activitati sunt

considerate ca nearmonizate nu inseamna ca nu exista standarde de calitate pentru aceste

marfuri, ci doar ca , in aceasta etapa, standardele de calitate romanesti nu se ridica la

nivelul standardelor de calitate ale UE.

Taierea animalelor pentru larg consum prevede asomarea acestora si respectarea

conditiilor de igiena (taiere in abatoare); pentru consum propriu - se pot taia prin metode

traditionale pana la data aderarii la U.E.

Potrivit unui studiu, zilnic, in Romania sunt vandute in jur de 300 de tone de carne

preparata si mezeluri. Un roman mananca anual in jur de 10 kg de mezeluri. Cinci firme

detin suprematia pe piata de prelucrare a carnii.

Acelasi studiu releva ca anul 2006 nu va fi unul al investitiilor in productie, ci unul

al preluarii firmelor romanesti de companiile multinationale. Se asteapta ca in 2006 si

2007 sa aiba loc achizitii, dezvoltari ale facilitatilor de productie existente, precum si noi

intrari pe piata. Acesti factori vor determina reasezari succesive ale pietei. Reprezentantii

Asociatiei Romane a Carnii releva ca foarte multe firme straine din domeniul prelucrarii

carnii sint interesate sa-si deschida afaceri in Romania sau sa le extinda pe cele existente,

astfel incit, in 2006, vor avea loc multe achizitii de firme romanesti.

Influenta pe piata a firmelor mari depinde de zonele unde produc si mai ales

comercializeaza produsele. In general, pe fiecare zona a tarii se lupta pentru suprematie

doua-trei firme.

Un rol important in sectorul alimentar al carnii il are Asociatia Românã a Cãrnii

care este organizatia profesionalã care reprezintã interesele industriei de prelucrare a

cãrnii.

ARC s-a format în 1999, prin unirea dintre ROCARNE (1993) si ASIC (1995), având ca

membri 70 societãti comerciale care realizeazã peste 60% din productia nationalã de

mezeluri. 31

Misiunea sa este promovarea dezvoltãrii industriei române de prelucrare a cãrnii,

prin:

- lobby pentru influentarea pozitivã a deciziilor legislative;

- informarea membrilor asupra tendintelor de pe piata internã, europeanã si mondialã;

- pregãtirea companiilor autohtone pentru intrarea pe piata comunitarã;

- includerea membrilor în programele de asistentã interne si externe;

- transmiterea informatiilor privind noutãtile comerciale, juridice, tehnologice

Situatia abatoarelor se prezinta astfel:

Industria carnii - unitati de procesare carne rosie

Nr. Unitati

Capacitate de procesare proiectata

(t/an)

Cantitate carne materie prima receptionata in

2003 (tone carne)

Productie realizata in 2003 (tone

produs finit)

Numar personal in 2003

personal

muncitor

Personal administra

tiv Unitati care corespund

normelor UE 5 68.000 10.312 9.848 550 83Unitati cu

program de restructurare

pina la 31/12/2006 69 291.493 104.563 132.408 3.976 938

Total 74 359.49

3 114.875 142.356 4.526 1.021

Un al studiu releva faptul ca aproape 1.600 de unitati de procesare a carnii si

laptelui nu vor putea intra pe piata europeana cu produsele proprii pentru ca nu au pana

in prezent un program de restructurare si nici nu au solicitat perioade de tranzitie pentru

indeplinirea normelor comunitare in domeniu.

32

Aceste unitati pot veni pana in 2007 cu un astfel de program, dar nu isi vor putea

vinde produsele decat pe piata locala nu si pe cea comunitara.

In sectorul de procesare a carnii rosii (porc si vita) doar 52 din totalul celor 586 de

unitati au intocmit pana in prezent programe de modernizare si restructurare cu termenul

de finalizare 31 decembrie 2006, in vederea alinierii unitatii la normele europene din

domeniu.

Din datele ANSVSA reiese ca doar 10 unitati de procesare a carnii rosii (1,7 la suta)

indeplinesc normele UE. Nici la abatoare nu stam mai bine, din 561 doar patru indeplinesc

normele UE.

Tendinte

Din raportul Uniunii Europene intitulat "Tendinte privind consumul de preparate de

carne si din lapte si utilizarea furajelor in tarile candidate si cele ce vor adera la 1 mai

2004" s-a constatat ca se inregistrau tendinte pozitive privind consumul de lapte si carne

in tari precum Slovenia, Lituania si Romania.

Raportul mai mentiona ca situatia consumului de carne s-a schimbat in mod

semnificativ. Consumul de carne de vaca si oaie a scazut substantial, in timp ce carnea de

porc si de pasare a inregistrat o crestere semnificativa.

De asemenea in prima jumatate a anului 2005, romanii au consumat cantitati mai

mari de lapte (consumul de lapte si produse din lapte de 117,3 litri/locuitor, inregistrand

o crestere cu 1,6%), carne si oua, fata de perioada similara din 2004.

Astfel, la carne si produse din carne (porc, pui, vita, oaie) consumul mediu in

Romania a fost in prima jumatate a anului de 24,1 kg/locuitor, in crestere cu aproximativ

10 la suta fata de perioada similara din 2004, dar mult sub media inregistrata in tarile

europene. Carnea si produsele din carne au provenit in proportie de 31,7% din import, cu

precadere carnea de porc 40% si de pasare 33%.

Orientarea preferintelor consumatorilor catre produsele alimentare indigene este

explicata de reprezentantii patronatelor de profil prin increderea pe care o au acestia in

piata interna.

In ceea ce priveste sacrificarea animalelor, Normele europene privind urmaresc, in

principal, doua obiective: asigurarea calitatii carnii si evitarea cauzarii suferintei inutile

animalelor. Cerintele se refera la amenajarea spatiilor abatorului, conditiile de cazare si

furajare a animalelor inainte de sacrificare, modalitatea de sacrificare, depozitarea carnii,

verificarea si stampilarea de catre medicii veterinari. Obligatoriu, abatorul trebuie sa aiba

parc pentru animale, spatiu pentru asomare (ametire inainte de omorare.) si sangerare,

pentru productie, pentru pastrarea deseurilor. Sunt necesare si spatii de depozitare

pentru produsele finite, pentru produsele comestibile si cele necomestibile. Prelucrarea

carcaselor se face numai pe puncte de lucru.

33

In cazul abatoarelor, alinierea la standardele europene presupune suportarea unor

cheltuieli de pana la cinci-sase milioane de euro. De exemplu, o masina pentru transportul

animalelor va trebui sa aiba aer conditionat sau ventilatie, instalatie de adapare, rampa cu

balustrada si podea antilunecare sau lift. Sacrificarea animalelor trebuie facuta in conditii

speciale. Porcii nu au voie sa miroasa sau sa vada singe ori sa vada cum a fost omorit un

alt porc inainte si nu trebuie adormiti. Ei trebuie sa fie sacrificati electric sau prim emisie

de dioxid de carbon, in timp ce la vita se accepta si impuscarea. Unele dintre aceste

cerinte deja se aplica si, pentru ca nu au putut sa le respecte, 43 din cei 83 de procesatori

de carne si lapte au fost deja inchisi.

Din cele 930 de unitati, 5% au reusit sau vor reusi sa treaca in categoriile

superioare, iar la 30 iunie 2006, aceasta categorie care nu se incadreaza in cerintele

europene va fi eliminata, urmand ca pana la acea data ele sa fie monitorizate permanent.

Concurenti

Singurul abator care intruneste toate standardele si este autorizat sa faca export

este Agrotorvis SRL, apartinand companiei americane Smithfield Foods Inc, lider mondial

in domeniu, care a cumparat o parte din fostul Comtim in 2004. Compania intentioneaza

sa ajunga la o procesare de 4 milioane de porci pe an si ar putea deveni principalul

furnizor de materie prima pentru restul procesatorilor.

Autoritatile romane si cele europene lucreaza la o solutie temporara. Exista

posibilitatea ca in 15 iunie sa se deschida asa-numita lista C. Aici vor putea intra

abatoarele nemodernizate, dar numai daca isi pregatesc corespunzator dosarul si respecta

toate termenele, in asa fel incat sa ajunga la standardele europene in 2009. Astfel vor

putea functiona mai departe, dar activitatea lor va fi restrictionata: pana in 2009 nu vor

putea comercializa carnea decat pe piata interna, fara exporturi.

In Judetul Vrancea, potrivit Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

Vrancea, situatia agentilor economici acreditati sa desfasoare activitati in domeniul

industrializarii carnii la momentul actual, se prezinta astfel:

Nr. Crt. Agentul economic Unitatela de productie

Domeniul pentru care s-a acordat licenta de fabricatie

Capacitatea de productie

1 S.C Avicola S.A Focsani

Focsani 1.Abatorizarea pasarilor 5000 t/an

2 S.C Aurora Com SRL Focsani

Odobesti 1.Abatorizarea animalelor2.Fabricare preparate carne

750 t/an250 t/an

3 S.C Luky Comprod SRL

Comuna Homocea

1.Abatorizarea animalelor 1000 t/an

4 S.C Comind Thomas SRL

Focsani 1.Abatorizarea animalelor 1500 t/an

5 S.C Stema Radi SRL Com. Tataranu, 1.Abatorizarea animalelor 500 t/an

34

sat Martinesti6 S.C Vanicad Prod

SRLCom. Milcovul, sat Gologanu


7 S.C Maialina Servicii SRL

Adjud 1.Abatorizarea animalelor 750 t/an

8 S.C Nisprod SRL Focsani Abatorizarea animalelorFabricare preparate carne

1250 t/an180 t/an

Profil consumator

Consumul de carne roşie – de vită, de porc, de vînat, de miel – prezintă unele

dezavantaje insa si foarte multe avantaje. Carnea rosie este o sursă de proteine, de

vitamine şi minerale. Aproximativ 15-20% din aportul caloric zilnic trebuie să provină din

proteine.

Odată cu venirea sărbătorilor mari ale anului, consumul de carne rosie creste

semnificativ, aceasta fiind perioada in care de pe masa oricărui creştin n-ar trebui să

lipsească carnea de miel in cazul Sfintelor Sarbatori de Paşte, sau cea de porc de Craciun.



piata interna.

S-a constatat faptul ca in 2005 consumul de carne de vită a crescut cu 20,7%, cel de

carne de porc cu 13,1%, iar cel de pasăre cu 8,2%.Ca si consumul de oua şi consumul

intern de carne de oaie a scăzut cu 21,7%, însă multă carne de oaie pleacă la export.

In acest sens este semnificativa analiza indicatorilor privind castigul salarial al

locuitorilor judetului Vrancea:

Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale lei/salariat

Judeţ Vrancea

1995 2000 2001 2002 2003

Total economie 179399179832

7255320

4316156

74181107

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 200460

1429360

2143201

2667574 3682214

Pescuit şi piscicultură-

2616083 -

1162416 -

Industrie 166358174006

5241404

8286465

7 4024891din care :

Industrie extractivă 232451282206

8413903

0463207

63245091

Industrie prelucrătoare 159915163045

4227405

3265445

73851888

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

270861

296953

3970147

5334682

6426592

35

9

Construcţii 208010191749

6261414

4343868

44715565

Comerţ 146932122668

5213057

8223153

02901867

Hoteluri şi restaurante 140142 993179157628

1210200

22783821

Transport, depozitare şi comunicaţii 239592

2724778

3793834

4986025

5631829

Intermedieri financiare 349314423154

1564074

5787080

19723477

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 154605147317

6221909

1266740

33674903

Administraţie publică şi apărare 197775276189

8371525

1444352

26174050

Învăţământ 180092179793

7260083

1381244

04418376

Sănătate şi asistenţă socială 162552154830

5221755

8287024

33722677

Celelalte activităţi ale economiei naţionale

158250

1453993

1905997

2618845

3341860

Cu toate creşterile înregistrate, românii înregistrează un consum mult mai mic

decât în statele europene. Dacă în 2003 consumam 56 kg carne pe cap de locuitor, în 2004

- 58,4 kg, anul trecut românii şi-au permis cu 6,4 kg carne mai mult: 64,8 kg de carne





aviară.

- daca este o masa mare de consumatori se vor evidentia caracteristicile acesteia (localizare, potential, cutume comerciale, riscuri asociate pentru solicitant in relatiile comerciale cu consumatorii), iar pentru consumatorii industriali acestia vor fi mentionati si caracterizati succint individual

Peste 80% din populatia globului consuma carnea de porc atat ca atare cat si sub

forma de preparate. In Romania porcinele asigura peste 50% din consumul de carne al

populatiei. Carnea de porc este apreciata pentru gustul, fragezimea si suculenta sa, avand

totodata si o mare valoare nutritiva ( este bogata in proteine si grasimi).

Pana in prezent crescatorii din Romania s-au orientat spre exploatarea animalelor

pentru productia de lapte, productia de carne de vita, porc sau ovina fiind pe un plan

secundar, dar cu tendinte de crestere.

Acest aspect a fost determinat atat de puterea de cumparare a consumatorilor, cat

si de preferinta acestora pentru consumul carnii de porc, bovina si ovina. Politica

Guvernului de crestere a venitului national si promovarea calitatii, determina orientarea

36

consumatorilor catre acest tip de produs. Tendinta pietei va determina crescatorii sa se

orienteze intr-o mai mare masura, catre exploatarea animalelor pentru productia de carne.

S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L. doreste sa dezvolte cu partenerii de afaceri si cu

clientii o relatie bazata pe respect reciproc si pe modelarea ofertei in functie de cerere.

Astfel, ca urmare a unei politici de a oferi un raport excelent calitate-pret se poate fideliza

un numar mare de clienti, atat din randul clientilor persoane juridice care merg pe canalul

de cumparare en-gross cat si al acelora care cumpara en-detail.

In ceea ce priveste consumatorii produselor oferite de catre societatea noastra,

acestia de constituie in doua categorii: marea masa de cumparatori individuali (persoane

fizice) – clienti finali si consumatori en-gross (societati cu care compania noastra a incheiat

precontracte de comercializare a produselor. Clientii persoane juridice fac parte din

localitati ale judetului Vrancea, situati in Focsani si in imprejurimile acestuia. Decizia de a

actiona pe o piata locala a fost luata in urma formularii unei strategii de actiune care

presupune reducerea costurilor la minim si timp foarte scurt pentru efectuarea livrarilor

catre clienti.

Referindu-ne la clientii persoane fizice, putem spune ca si acestia se constituie tot

intr-o piata locala de consum, avand in vedere faptul ca ei reprezinta practic ultima veriga

din lantul de producere si comercializare a produselor specifice activitatii propuse prin

proiect. Potentialul oferit de aceasta piata este unul ridicat, daca ne gandim ca numai in

Focsani se gaseste o masa de peste 50.000 de potentiali consumatori. Conform unui studiu

statistic efectuat de catre Agentia de monitorizare a tendintelor de consum in anul 2004,

aproximativ 60% din populatia mediului urban consuma zilnic produse si subproduse din

carne de porc, vita, oaie si pasare.

Riscurile care decurg din relatiile cu clientii se refera in primul rand la specificul

activitatii economice desfasurate de catre societate. Astfel, riscurile deriva in primul rand

din perisabilitatea produselor care se comercializeaza. Trebuie sa existe un control foarte

strict in ceea ce priveste receptia calitativa a materiei prime, fluxul tehnologic de

prelucrare a materiei prime si transformarea acesteia in produs final. Un alt risc este

reprezentat de cresterea nejustificat de mare a pretului materiei prime. Astfel, intr-o

asemnea eventualitate, societatea noastra ar incheia contracte de colaborare cu alti

parteneri de afaceri de unde sa poata procura materia prima, pentru a nu fi nevoita sa

acopere aceste pierderi prin cresterea nejustificata a preturilor de distributie eliminandu-

se astfel pierderile dar reducandu-se baza clientelara.

- relevarea caracteristicilor de sezonalitate

Conform regulilor în vigoare, valabile până la integrarea în Uniunea Europeană,

tăierea animalelor nu se poate face decât în locuri special amenajate, aşa numitele puncte

sezoniere. Ele vor fi amenajate în pieţele agroalimentare ale oraselor. Pentru a respecta

37

regulile de sănătate şi igienă, aceste locuri amenajate temporar trebuie să dispună de

următoarele facilităţi: separarea fizică, astfel încât sacrificarea animalelor să nu producă

disconfort cumpărătorilor, spaţii special amenajate pentru cazarea animalelor şi cu

posibilităţi de adăpare, după caz, sistem de alimentare cu apă potabilă şi apă caldă,

facilităţi de colectare şi stocare în vederea dirijării la unităţi de ecarisare a sângelui şi

subproduselor necomestibile rezultate din sacrificarea animalelor, facilităţi de colectare a

materialelor cu risc specific. Comercializarea animalelor tăiate se va face doar după

aplicarea mărcii de sănătate pe carcasele de carne. Medicul veterinar care asigură

supravegherea sanitar-veterinară a locului amenajat are sarcina de a marca fiecare miel

după o prealabilă examinare.

După integrarea în Uniunea Europeană, animalel vor fi tăiate şi apoi comercializate

doar în abatoare autorizate. De aceea este necesar infiintarea unui abator in proprietatea

societatii.

Luand ca exemplu, piata din Focsani, in prezent pretul cãrnii de miel este de 150 de

mii de lei pe kilogram, desi nu este mare fatã de cel practicat în 2005, pentru multi

focsãneni nu este accesibil. Este mare si pentru cei care vin din Bucuresti, unde pretul

unui kilogram ajunge sã coste 130 de mii de lei vechi.. Pe lângã pret, s-a mai constatat ca

doar 6 producãtori au venit cu carne de miel pe piatã. Si aceasta, dupã ce anul trecut, încã

din prima zi, tarabele erau încãrcate cu carne. Aceasta situatie poate fi pusã pe seama

faptului cã acestora li s–a cerut sã sacrifice mieii în abatoare specializate, fiind putini cei

care au acceptat sacrificarea în abator, din cauza costurilor.

Potrivit Directorul Directiei Sanitar-Veterinare Vrancea, cu cat numarul de animale

sacrificate este mai mic, cu atat pretul carnii de porc vandute de Craciun ar putea fi mai

mare de la an la an. In iarna anului 2005 numarul porcilor a scazut cu 30% fata de2004,

iar carnea de porc, in piata, a fost cu aproximativ 20.000-30.000 lei/kg mai scumpa fata de

anul trecut. S-a observat de asemenea, ca numarul vitelor sacrificate in abatoare a crescut

cu 10%, iar vanzarile la carnea de pasare au scazut cu aproximativ 20%.

- principalele orientari de ordin calitativ ale cererii. De mentionat care sunt principalii factori care determina (re)orientarile calitative si cantitative ale cererii;

In ceea ce priveste orientarile calitative ale cererii, consumatorii de carne au sesizat

că în ultimii ani preparatele din carne sînt de o calitate din ce în ce mai proastă. Astfel,

datorita exigentelor pietii si a noilor reglementari in domeniul sanitar veterinar, se impune

realizarea unei invetitii care sa corespunda normelor UE in ceea ce priveste mediul, igena

si bunastarea animala astfel incat produsele rezultate in urma procesului de abatorizare

sa fie competitive cu cele importate din UE si satisfaca cerintele si nevoile consumatorului.

Deci, este necesara obtinerea in urma sacrificarii efectivelor a unei carcase cu indici

calitativi superiori (procent ridicat de carne macra si procent mic de slanina, datorita

38

infuziei de genetica) cu o clasificare buna din punct de vedere din punct de vedere al

normelor EUROP ceea ce duce la atragerea unui numar sporit de consumatori si implicit la

profituri suplimentare.

In ceea ce priveste orientarile cantitative ale cererii, avand in vedere specificul

zonei, cererea pentru carcase bovine, suine si ovine este in crestere, la fel si oferta de

bovine, suine si ovine pentru sacrificare.

Cererea, ca expresie a comportamentului cumparatorului, reflecta preferintele si

disponibilitatea acestuia pentru procurarea anumitor bunuri si servicii, în cantitati

determinate si la un anumit pret. In cazul nostru, cererea pe piata carnii este conditionata,

pe de o parte, de veniturile banesti ale agentilor economici si populatiei, iar pe de alta

parte, de evolutia preturilor (puterea de cumparare a monedei – inflatia).

Principalii factori care stau la baza evolutiei cantitative si calitative a preferintelor

masei de consumatori sunt urmatorii:

1. Modificarea nivelului veniturilor banesti ale consumatorilor.

Veniturile consumatorilor, prin nivelul lor, transforma cererea potentiala de bunuri

si servicii în cerere solvabila (reala).

Comportamentul cumparatorilor în raport cu variatia veniturilor de care dispun

grupeaza bunurile în: produse normale (cea mai mare parte a bunurilor – in care includem

si carnea) si produse inferioare (ca exceptie). În cazul produselor normale, cererea creste

sau scade pe masura ce venitul creste sau scade, relatia de modificare a cererii în raport

cu modificarea venitului fiind directa (pozitiva). Produsele inferioare constau în acele

bunuri la care relatia dintre modificarea venitului si modificarea cererii este negativa:

cresterea venitului este însosita de reducerea cererii, iar reducerea venitului are ca efect

cresterea cererii. Practic, pentru categoria „produse normale” tendinta (legitatea) este

urmatoarea: unei cresteri a venitului îi corespunde o crestere a cererii si invers: unei

scaderi a venitului îi corespunde o scadere a cererii.

2. Modificarea preturilor altor produse.

In mod general, se modifica cererea pentru un anumit produs (de ex carne), atunci

când se modifica pretul la un alt produs (de ex. Produse din soia), produsele fiind

substituibile sau complementare.

Daca produsele sunt substituibile, de regula, cresterea pretului la unul dintre ele (sa

presupunem la carne) are ca efect cresterea cererii pentru celalalt produs (produse din

soia), iar reducerea pretului unitar la unul dintre ele (carne) conduce la cresterea cererii

acestui produs. Atunci când produsele sunt complementare, proportia dintre ele în cadrul

consumului ramane neschimbata, astfel ca o crestere de pret la unul dintre cele doua

produse diminueaza consumul la ambele produse, iar o reducere de pret la unul din cele

doua produse are ca efect cresterea în aceeasi proportie a cererii din ambele produse.

3. Evolutia numarului de cumparatori.

39

Considerand ca marimea medie a cererii individuale este data si ramane constanta,

între evolutia numarului de cumparatori si evolutia cererii totale pentru bunurile

respective se manifesta o relatie directa, pozitiva. La baza evolutiei numarului de

cumparatori pentru bunuri si servicii de consum stau factorii demo – economici (numarul

populatiei, numarul de familii, structura populatiei pe medii sociale, sexe si varste, gradul

de ocupare a populatiei, structura socio-profesionala a populatiei active etc.) care

influenteaza nu numai volumul, ci si structura cererii.

4. Factori psihologici si sociali

Subiectii cererii de carne se deosebesc între ei în ceea ce privesc preferintele fata

de anumite tipuri de carne, gusturile si dorintele de consum, receptivitatea pentru acest

produs. Aceste deosebiri rezulta din particularitatile psihosociale ale indivizilor, familiilor

si microgrupurilor sociale. Un rol deosebit de important, în aceasta privinta, îl au nivelul

de instruire si cultura, mediul micro si macrosocial în care traiesc consumatorul individual

si familia acestuia, gradul de informare asupra fenomenelor pietei.

Indivizii si familiile percep modul de consum al vecinilor, rudelor, colegilor,

prietenilor etc., încercand sa imite ceea ce este bun pentru ei din consumul acestora,

formandu-se astfel cererea prin imitatie. De asemenea, informatiile transmise prin mass-

media, moda, publicitatea, etc., influenteaza optiunile individuale de consum

manifestandu-se cererea stimulata.

Din categoria factorilor psihosociali fac parte si perceptiile si reactiile solicitantilor

de marfuri referitoare la evolutiile posibile ale preturilor si veniturilor. Daca se sconteaza

pe o crestere viitoare a pretului la carne, cererea imediata de vin se extinde; o probabila

reducere viitoare a pretului produsului are ca reactie psihosociala reducerea cererii

actuale pentru respectivul produs. Daca se prevede o crestere a veniturilor nominale,

preturile la toate marfurile au tendinta sa creasca.

- factorii care determina evolutia preturilor pentru produsele solicitantului. Caracterizati in ansamblu gradul de elasticitate al cererii (elastica, putin elastica, inelastica, etc).

Factorii care determina evolutia preturilor pentru produse se leaga in primul rand

de preturile de achizitie ale materiei prime si de cheltuielile care intervin in procesul de

procesare a materiei prime. Astfel, daca pretul materiei prime inregistreaza cresteri sau

scaderi semnificative in pret, aceste cresteri sau scaderi se vor resimti in pretul final al

produselor care urmeaza a fi comercializate. Daca intervin cresteri sau scaderi

semnificative in pretul utilitatilor (apa, curent) si/sau in pretul substantelor utilizate in

procesare iar aceste cresteri sau scaderi au un impact modificator puternic asupra

cheltuielilor totale pe unitate de produs, aceasta va duce cu siguranta la modificarea

(cresterea sau scaderea dupa caz) pretului final al produselor care urmeaza a fi

comercializate.

40

Elasticitatea pietei carnii este un aspect de o importanţă cruciala in formularea unei

strategii coerente pe termen mediu si lung pentru vanzarea si desfacerea produselor.

Piata carnii este o piata elastica: se stie ca cererea este elastică - atunci cînd la un

anumit procent de modificare a preţului, procentul de modificare a cantităţii cerute este

mai mare.

Practic, elasticitatea cererii faţă de preţ exprimă raportul dintre mişcarea cererii şi

modificarea preţurilor, proporţia modificării cererii în condiţiile creşterii sau scăderii

preţului cu un anumit procent.

Totusi, elasticitatea cererii se poate determina nu numai în funcţie de preţ, dar şi de

venit. Ea reflectă proporţia în care cererea pentru diverse produse se schimbă odată cu

modificarea veniturilor băneşti ale consumatorilor, ceilalţi factori rămînînd constanţi.

Fenomenul elasticităţii faţă de venit este o manifestare a legităţilor din sfera consumului,

care determină o anumită ierarhizare a nevoilor fiecărei categorii de populaţie la un

anumit nivel al veniturilor.

Astfel, s-au stabilit trei factori principali pentru stabilirea factorilor ce conduc la

elasticitatea pietei:

1. Gradul de substituire al produselor:

Dacă preţul carnii creşte, carnea devine mai scumpa faţă de bunurile substituibile

ei. Este firesc ca cererea pentru carne să scadă şi, în mod corespunzător, să crească

cererea pentru bunurile substituibile. Invers, dacă preţul carnii scade, ea va deveni mai

ieftina decît bunurile substituibile ei. În acest caz, cererea pentru ea va creşte şi, în mod

corespunzător, va scădea cererea pentru bunurile substituibile.

2.Ponderea venitului cheltuit pentru cumpărarea unui bun în totalul veniturilor:

În general, cererea pentru carne este mult mai elastică, cu cat este mai mare parte

din venit alocată pentru cumpărarea lui. Sunt bunuri pentru care creşte ponderea

cheltuielilor pentru cumpărarea lor pe măsura ce creşte venitul şi bunuri a căror pondere

scade pe măsura ce creşte venitul. De exemplu, în condiţiile unor venituri băneşti mari,

ponderea cheltuielilor pentru procurarea de bunuri alimentare – carne sau chiar de bunuri

materiale se reduce, în schimb creşte ponderea cheltuielilor pentru servicii social-

culturale, bunuri de lux, ş.a.

3.Perioada de timp de la schimbarea preţului:

Cand preţul carnii se modifică este necesar să treacă un anumit timp pană ce toţi

cumpărătorii vor cunoaşte noua situaţie şi, mai ales, pană ce isi vor adapta

comportamentul lor de consumatori acestuia. Deci, elasticitatea cererii pentru carne va fi

mai mare într-o perioadă lungă de timp, decat într-o perioadă scurtă, deoarece

cumpărătorii au mai mult timp să se adapteze la schimbarea de preţ.

41

D.2. Analiza competitiei- caracterizarea competitiei (ex. piata puternic concurentiala, piata monopolistica, piata dominata

de un numar redus de competitori mari, etc);Abatorizarea animalelor si procesarea carnii la scara mica, care au loc in prezent,

determina costuri mari si nu corespund standardelor de igiena si calitate.

Marea parte a cantitatii de carne consumata in Romania provine din crescatorii de

scara mica. Este dificil sa se impuna un control calitativ pentru o productie aproape de

subzistenta, ceea ce creeaza riscuri rele pentru sanatatea animalelor si pentru sanatatea

consumatorilor.

Principalele constrangeri ce limiteaza competitivitatea sectorului de carne din

Romania :

1.La nivelul productiei :

-productia este fragmentata in ferme de dimensiuni mici ;

-conditii precare de adapostire cu impact asupra bunastarii animalelor ;

-lipsa capitalului pentru accesul la material genetic valoros ;

-furajarea de joasa calitate duce la o conversie redusa si costuri mari ;

2.La nivelul procesarii :

-capacitatile supradimensionate ;

-tehnologii invechite neperformante ;

-ponderea mare a consumului familial limiteaza dezvoltarea pietei ;

-nivelul scazut de investitii ;

-lipsa unui sistem de plata in functie de calitatea carcaselor ;

-ambalarea si etichetarea necorespunzatoare;

3.La nivelul distribuiei si comercializarii:

-sectorul de distribuie cu ridicata fragmentat (intreprinderi mici ceea ce duce la costuri

ridicate) ;

-supermarketurile se bazeaza pe importuri .

In Romania calitatea carnii nu este la nivelul standardelor UE si in plus, tarile vecine

(Ungaria, Polonia) sunt competitori puternici privind calitatea si preturile.

Ca o concluzie despre eficienta si competitivitatea din sectorul de carne romanesc,

trebuie realizat faptul ca o economie concurentiala va implica masuri si actiuni care se vor

face resimtite, in primul rand, de actualii producatori de subzistenta.

Abatoarele romanesti trebuie sa se modernizeze rapid, in caz contrar urmand sa fie

inchise la inceputul anului viitor. De la 1 ianuarie 2007, in cazul acestora se vor aplica

normele europene, mult mai stricte decat cele romanesti.

Conform angajamentelor asumate de tara noastra, toate unitatile de procesare din

industria alimentara, care nu au intocmit programe de modernizare si restructurare, vor fi

inchise pana la 30 iunie 2006. Centrelor de colectare a laptelui si abatoarelor li se va

interzice sa furnizeze carne sau alte preparate in retelele de magazine, singurul lucru

permis in viitor fiind doar comercializarea directa catre beneficiar a produselor proprii. 42

Aceasta daca nu se modernizeaza pentru incadrarea in categoriile superioare B sau chiar

A, singurele admise de Uniunea Europeana. Unitatile din categoria C sunt cele care

beneficiaza de o perioada de tranzitie aprobata de la de la Bruxelles, fiind totodata

monitorizate de europeni. Cele mai multe sunt in categoria B, iar in prima este doar o

singura societate comerciala, dar care se ocupa de cresterea si procesarea pestelui si a

produselor din peste.

În ceea ce priveşte modernizarea, retehnologizarea unităţilor din sectorul carne şi

lapte, toate cele 19 unităţi de pe teritoriul judeţului Vrancea se încadrează în categoria D,

adică nu beneficiază de programele de modernizare prevăzute în negocieri şi îşi vor

închide activitatea până la data de 31.06.2006. Aceasta nu exclude însă posibilitatea

accesării de fonduri comunitare pentru atingerea standardelor de calitate ale Uniunii

Europene. Singurele admise de Uniunea Europeana sunt ategoriile superioare B sau chiar

A in timp ce unitatile din categoria C sunt cele care beneficiaza de o perioada de tranzitie

aprobata de la Bruxelles.

Deschiderea de noi unităţi survine unui întreg an de luptă cu procesatorii care nu

respectau rigorile impuse de UE, mulţi dintre aceştia fiind sancţionaţi. Pe de altă parte,

conducerea DSVSA crede că, în condiţiile în care se anunţă şi alte cereri de avizare,

numărul abatoarelor ar fi deja prea mare insă, în economia de piaţă funcţionează

competiţia.

Normele europene privind sacrificarea animalelor urmaresc, in principal, doua

obiective: asigurarea calitatii carnii si evitarea cauzarii suferintei inutile animalelor.

Cerintele se refera la amenajarea spatiilor abatorului, conditiile de cazare si furajare a

animalelor inainte de sacrificare, modalitatea de sacrificare, depozitarea carnii,

verificarea si stampilarea de catre medicii veterinari.

Potrivit unui studiu de piata din mai 2006, majoritatea abatoarelor din tara incearca

sa se alinieze normelor impuse de Uniunea Europeana.

Astfel, in judetul Alba exista cinci abatoare de bovine si porcine si trei de pasari. Cu

o exceptie, toate au inceput modernizarile necesare, doua dintre ele scontand pe

modernizare pana in 2009. Dupa 2009, vor trebui sa isi recoreleze capacitatea de

productie, in sensul maririi capacitatii, deoarece este vorba despre abatoare mici si

mijlocii, care vor deveni nerentabile

In Bihor, cinci abatoare de carne rosie si unul de pasare functioneaza acum. Toate

aceste abatoare au intrat în programul de modernizare. Se poate spune de asemenea ca,

cu exceptia abatorului de la Salonta, cel mai mare din judet, care a primit dispensa pana

in 2009, celelalte au programe pentru conformarea la standardele UE la 1 ianuarie 2007.

Pe piata din Bistrita-Nasaud in anul 2002 functionau nu mai putin de 45 de

abatoare, insa la inceputul lui 2005, numarul acestora era redus la jumatate, iar acum mai

43

functioneaza doar trei, care proceseaza doar carne de bovine si ovine. Dintre acestea insa,

doar unul singur respecta legislatia comunitara, in timp ce celelalte doua unitati de

prelucrare a carnii au intocmit deja programe de modernizare si restructurare, programe

care vor fi finalizate la data aderarii.

In judetul Cluj exista, potrivit Directiei Sanitar Veterinare, trei abatoare de carne

rosie (ovine, bovine si porcine). Dintre acestea, unul, situat in Cluj-Napoca, va fi inchis

de luna viitoare, iar celelalte doua, din Valcele si Iclod, si-au inaintat dosarele cu

programul de restructurare pentru 2009. Situatia e mai buna la carnea de pasare: un

abator din Floresti indeplineste deja standardele, in urma unei finantari SAPARD, iar

celalalt, tot din Floresti, spera sa intre pe lista de conformare pana in 2009.

In ceea ce priveste Hunedoara, la ora actuala, doar patru abatoare din judet mai

functioneaza dintre cele 11 care activau pana anul trecut. Abatorul de bovine si porcine

de la Nojag este foarte aproape de a ajunge la normele UE si va ramâne operational si

dupa 1 ianuarie 2007. Abatorul similar de la Brad va fi insa inchis in vara. Aceeasi soarta

o va avea si abatorul pentru ovine de la Salasu de Sus. Aici se se construieste însa un

abator nou-nout, la standardele cerute, care va procesa însa bovine si porcine.

Abatorul de pasari de la Balata se pare ca va supravietui si el, deoarece are

întocmit un amplu program de modernizare.

In Maramures, problema abatoarelor a fost rezolvata deja. Din cele 28 de

abatoare si unitati de prelucrare a carnii au ramas sase abatoare, care sunt toate in curs

de modernizare. In Maramuresul istoric nu va mai functiona nici un abator, cinci dintre

cele care se modernizeaza sunt in Baia Mare si unul in Ardusat.

In judetul Mures functioneaza opt abatoare pentru carne rosie (ovine, porcine,

bovine) si unul de pasari. Pâna în prezent, sapte abatoare, intre care si cel pentru pasari,

au început programul de modernizare, iar unul din celelalte doua si-a anuntat intentia de

a construi un abator nou.

Nicolae Salcudean, seful Serviciului Igiena si sanatate publica din cadrul DSV Mures, a

declarat ca trei dintre cele in curs de modernizare au intrat în programul de tranzitie

pâna în decembrie 2009.

In judetul Salaj mai functioneaza la ora actuala un singur abator, dupa ce sase au

fost închise în 2005 si 2006, iar alte câteva în 2004. Directorul Directiei Sanitar-

Veterinare Salaj, Mircea Martin, spune ca si abatorul ramas este de capacitate mica,

aproximativ 40 de porci sacrificati lunar, adaugând ca el este în program de

retehnologizare si modernizare si ca trebuie sa se conformeze normelor europene pâna

la sfârsitul acestui an. In judetul Salaj ar urma sa se deschida anul acesta trei noi

abatoare care vor fi de la început conforme cu standardele europene.

La Sibiu doar doua din cele 16 abatoare din judet, cele de la Medias si Bungard,

au anuntat ca se pot alinia la cerintele impuse de UE. Ambele sunt specializate pe

44

carnea de porc. Celelalte 14 nu au cerut sa primeasca o pasuire in privinta

modernizarilor pana in 2009.

Analizand si situatia din judetul Suceava se poate spune ca acesta este singurul

judeţ din ţară care va avea trei abatoare la standarde europene. Este vorba despre cele ale

societăţilor comerciale Killer Horodnic, Ancarol Gura Humorului şi Avastar Liteni: până

anul acesta nu judetul nu avea nici unul, iar animalele trebuiau sacrificate la abatorul din

Botoşani, din toamnă vor funcţiona trei noi unităţi modernizare de abatorizare. Este de

precizat ca în curs de înfiinţare, cu avizul DSVSA, mai sunt şi abatoarele Savirod Pătrăuţi

şi Nicşan Calafindeşti.

In ceea ce priveste Timisoara, producatorii de carne de porc remarca faptul ca

importurile au explodat dupa ce, pe piata romaneasca, a intrat un nou jucator, respectiv

compania americana care in 2004 a cumpărat fostul Comtim. Fara a acuza direct, Stanca

Tudor, reprezentantul Patronatului Carnii de Porc, remarca doar cresterea si tara de

origine a importurilor din ultimii doi ani: Canada, SUA, Italia si Spania.

Smithfield Foods, cel mai mare producător mondial şi procesator de carne,

intenţiona să investească peste 800 de milioane de dolari în achiziţia de abatoare din

România.

Investitiile Smithfield in Romania depasesc in prezent 200 milioane dolari si se

estimeaza ca acestea vor atinge 275 milioane dolari pana la sfarsitul anului 2006. Prima

investitie a Smithfield in Romania a fost facuta in luna martie 2004, cand a cumparat

pachetul majoritar de actiuni al Agrotorvis SRL, proprietarul fostului combinat de

prelucrare a carnii de porc Comtim din Timisoara.

In 2004 Smithfield a făcut investiţii iniţiale în România anticipând faptul că

producţia porcilor si procesarea cărnii se poate realiza la preţuri mai scăzute în Europa de

Est, decât în Europa de Vest. Costurile cerealelor sunt si ele mult mai scăzute aici. Într-o

serie de achiziţii, Smithfield a cumpărat fabrici de procesare a cărnii, ferme de porci si

ferme de hrănire, care, împreună cu un centru de distribuţie si o locaţie de depozitare

frigorifică, va asigura o platformă importantă pe care se va dezvolta planul de afaceri din

România.

În prezent, Smithfield exportă carne de porc din SUA pentru a-si stabili poziţia pe

piaţa din România.

La acest moment compania este cel mai mare crescator de porci si procesator de

carne de porc din lume, cu vanzari anuale de 11,6 miliarde dolari si vanzari internationale

de 1 miliard dolari dupa cum reiese si din tabelul urmator :

In Judetul Vrancea, potrivit Directiei pentru Agricoltura si Dezvoltare Rurala

Vrancea, situatia agentilor economici acreditati sa desfasoare activitati in domeniul

industrializarii carnii la momentul actual, se prezinta astfel:

45

Nr. Crt. Agentul economic Unitatela de productie

Domeniul pentru care s-a acordat licenta de fabricatie

Capacitatea de productie

1 S.C Avicola S.A Focsani


2 S.C Aurora Com SRL Focsani

Odobesti 1.Abatorizarea animalelor2.Fabricare preparate carne

750 t/an250 t/an

3 S.C Luky Comprod SRL

Comuna Homocea


4 S.C Comind Thomas SRL


5 S.C Stema Radi SRL Com. Tataranu, sat Martinesti


6 S.C Vanicad Prod SRL

Com. Milcovul, sat Gologanu


7 S.C Maialina Servicii SRL


8 S.C Nisprod SRL Focsani Abatorizarea animalelorFabricare preparate carne

1250 t/an180 t/an

Singurele admise de Uniunea Europeana sunt categoriile superioare B sau chiar A

in timp ce unitatile din categoria C sunt cele care beneficiaza de o perioada de tranzitie


Pentru a se adapta normativelor europene S.C Avicola S.A Focsani, ce isi desfasoara

activitatea in sectorul abatorizarii pasarilor, si-a inceput procedura de modernizare,

devenind unul dintre beneficiarii programului Sapard. Proiectul de modernizare a atins

suma de 1.129,83 (mii euro).

De asemenea un alt abator din judetul Vrancea, ce a recurs la acelasi program de

dezvoltare rurala, Sapard, este S.C Aurora Com Srl Focsani care se ocupa cu abatorizarea

animalelor.

Se poate constata asadar faptul ca in prezent piata carnii este dominata de un

numar redus de mari competitori fiind nevoie de mai multe investitii in domeniul

industrializarii carnii. In acelasi timp trebuie precizat faptul ca in judetul Vrancea multe

dintre abatoare sunt specializate pe carnea de bovina sau pasare, putine operand in

acelasi timp cu mai multe categorii de produse.

46

Asa cum reiese din cele prezentate mai sus, situatia din domeniul industrializarii

carnii se prezinta astfel:

In concluzie pe raza teritoriala in care societatea isi desfasoara activitatea,

functioneaza alte societati cu acelasi profil dar nu foarte puternice datorita neincadrarii in

standardele Uniunii Europene. Deci, acestea nu creaza un climat concurential puternic si

nu vor influenta vanzarile productiei realizate de societate.

Analizand mediul concurential pe o raza teritoriala mai larga – celalalte judete din

tara , observam un climat concurential deosebit de puternic creat de societati puternice

cu un numar de salariati si dotari semnificative, climat creat si de continuarea patrunderii

pe piata interna a competitorilor europeni extrem de puternici

Ca si caracteristici ale pietei mentionam urmatoarele :

1. Transparenta: este destul de ridicata datorita politicilor procesatorilor din acest

domeniu. Acest fapt se datoreaza practicarii de catre procesator a unui pret conventional

uniform oferit tuturor surselor de colectare a materiei prime si, in cazul producerii in regie

proprie a materiei prime se datoreaza costurilor uniforme pentru producerea acesteia.

Pretul conventional reprezinta suma de bani oferita pentru o unitate de materie prima (kg

animal viu) la anumiti parametri si, in cazul productiei proprii reprezinta costurile efective

de productie (cresterea animalelor). In cazul in care sursa de colectare ofera materie

prima la parametri diferiti, cantitatea oferita se inmulteste cu un factor de conversie

stabilit ca o functie scor a parametrilor produsului. Pretul conventional oferit difera in

functie de procesator si nu la nivelul sursei de colectare.

2. Atomicitate: pe aceasta piata atomicitatea este destul de ridicata datorita numarului

mare de producatori de materie prima si a numarului mare de procesatori ai materiei

47

prime (producatori de produs finit – carcase, carne si subproduse din carne); ca o

concluzie piata nu poate fi influentata de anumiti ofertanti sau anumiti clienti.

3. Omogenitate: ne aflam pe o piata cu omogenitate aproape perfecta. Datorita sistemului

practicat de procesatori prin aplicarea factorului de conversie mai sus mentionat,

producatorii ofera / produc acelasi produs – materia prima (animalele in viu) la anumiti

parametri;

4. Tendintele cererii, ofertei si a pretului: toate cele trei componente au o evolutie

constanta pe termen scurt (1 an). Pe termen mediu evolutia ascendenta a cererii

(consumul mediu de produse si subproduse din carne pe cap de locuitor in Romania este

mult sub media europeana), va fi insotita si de o crestere a ofertei prin crearea de noi

capacitati si / sau sporirea / modernizarea celor existente de productie si de procesare a

acestora. In aceste conditii pretul real (ajustat cu rata inflatiei) nu va inregistra abateri

semnificative de la nivelul actual. Din punct de vedere al incasarilor efective ale

producatorilor de carne si subproduse din carne, acestea vor inregistra cresteri datorate

in principal majorarii volumului vanzarilor.

5. Previziunile pe termen scurt: Pe termen scurt (mai putin de un an) previziunile sunt ca

pretul real oferit pentru o unitate de materie prima (kg animal viu) si pretul pentru

producerea unei unitati de materie prima sa ramana constant, iar volumul vanzarilor sa

creasca in raport cu cererea existenta pe piata. Ca tendinte pe termen mediu, prin prisma

aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, asociatiile si organizatiile din industria carnii isi

vor reconsiderea politica de achizitie/producere a materiei prime in primul rand prin

modernizarea capacitatilor de prelucrare, ceea ce inseamna ca va fi incurajata in

continuare modernizarea capacitatilor de producere a produselor si subproduselor din

carne la standarde europene.

6. Preferintele consumatorilor: din punct de vedere evolutiv, cererea de carne este in

crestere datorita cresterii numarului de procesatori. Din punct de vedere al procesatorilor,

acestia prefera ca materia prima achizitionata sau / si produsa sa fie deja in conformitate

cu standardele Uniunii Europene (calitatea materiei prime, tehnologia folosita - utilaje,

echipamente, politica de protectie a mediului etc.).

Se impune deci concluzia ca in Romania piata carnii este o piata putenic

concurentiala. La acest moment, principalul criteriu de selectie al vinurilor este

reprezentat de raportul pret – calitate, astfel incat producatorii care nu reusesc sa aduca

pe piata produse competitive din punct de vedere al pretului si calitative in acelasi timp

(produse care sa corespunda exigentelor Uniunii Europene), vor disparea. Nu se poate

discuta in acest moment de piata de tip monopolist, nici unul dintre marii jucatori

nereusind pana in moment sa creeze un monopol la nivel general al produselor

comercializate.

48

- bariere de intrare si iesire;

Bariere de intrare

Costurile imediate pe care beneficiarul trebuie sa le suporte pentru a-si largi aria

de activitate reprezinta o bariera de intrare semnificativa. Principalele categorii de

cheltuieli care stau la baza formarii acestori costuri sunt: costurile privind investitiile

efectuate pentru construirea cladirilor specifice noii activitati – abatorizare si

achizitionarea noilor echipamente necesare producerii noilor produse – produsele si

subprodusele specifice activitatii de abator:carcase de suine, bovine si ovine, respectiv

organe, piele si mate.

O alta bariera de intrare poate fi experienta in domeniul noi activitati; cand se

incepe fabricarea unui nou produs se manifesta un fenomen de ucenicie sau de

familiarizare, iar pe masura ce experienta practica creste, timpul de fabricatie se reduce

si costul de productie se diminuaza.

In ceea ce priveste experienta in activitatea de abator, societatea are avantajul de

a fi activat pe piata de profil, astfel acumuland pregatirea necesara dezvoltarii acestei

afaceri.

Experienta constituie un avantaj in materie de costuri pentru societate fata de

rivalii ei potentiali.

Accesul la reteaua de distributie poate fi considerata o bariera de intrare. In

masura in care societatile acreditate sa desfasoare activitate in domeniul abatoarelor din

judetul Vrancea isi desfac produsele prin diferite retele de distributie, solicitantul trebuie

sa determine aceste retele sa accepte si produsele sale, acordandu-le anumite avantaje –

pret mai scazut, calitate superioara. In cazul nostru fiind vorba de produse din carne,

deci produse alimentare, acesta se adreseaza pentru desfacerea in general magazinelor

specifice (carmangerii, supermarket-uri), adica punerea la dispozitie a unui spatiu in

raioanele magazinului. Acest lucru este deosebit de dificil si face obiectul unei lupte

concurentiale acerbe, trebuind sa se recurga la numeroase mijloace precum pret

promotional, reclama comuna, toate aceste mijloace fiind folosite in scopul cresterii

vanzarilor in favoarea comerciantului.

Rezultatul acestui demers poate fi diminuarea profiturilor societatii, mai mult

decat atat, concurentii existenti intretin relatii privigeliate cu retele de distributie, sau

pot avea legaturi de exclusivitate, sau pot acapara total reteau de distributie, si, in acest

caz obstacolul este acela ca societatea trebuie sa-si creeze propria retea de distributie

pentru desfacerea produselor sale fapt ce implica costuri substantiale.

In ceea ce priveste S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L., societate care isi extinde aria de

activitate, are o retea proprie de distributie pentru celalalte activitati ale sale - prepararea

produselor din carne; comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne, retea care

poate fi utilizata si pentru noile produse.

49

O ultima sursa de obstacole la intarea pe piata ar fi climatul legislativ instabil.

Statul poate limita sau interzice intrarea in acest sector prin diferite restrictii sau cerinte

impuse.

In ultimii ani, industria alimentara a cunoscut o dezvoltare rapida comparativ cu

alte sectoare.

Numai ca aparitia numeroaselor unitati nu a atras dupa sine o crestere a calitatii

produselor prin respectarea regulilor stricte de igiena, asa cum ar trebui sa se intample

intr-un mediu concurential. In 2002, in Romania functionau 743 de unitati pentru

productia de carne rosie, 920 pentru produse din carne, 46 pentru carnea de pasare si 656

de unitati pentru lapte si produse lactate. Numarul celor care pana la acea data au fost

evaluate si indeplineau cerintele Uniunii Europene este insa foarte mic. Acreditarea

unitatilor din industria alimentara este importanta si pentru faptul ca acestea nu vor mai

putea exporta in tarile Uniunii Europene decat daca indeplinesc toate conditiile impuse.

Pentru a veni in sprijinul operatorilor din industria alimentara, Autoritatea

Nationala Sanitara Veternara si pentru Siguranta Alimentelor a reevaluat toate unitatile

care nu au intocmit programe de modernizare (categoria D). Scopul acestei actiuni a fost

acela de a-i identifica pe cei care-si pot transforma obiectul de activitate, astfel incat

aceste unitati sa poata functiona si dupa data aderarii.

Dupa cum se poate observa, normele de verificare impuse produselor, frecvente in

sectorul alimentar si in sectoarele de produse vizand sanatatea oamenilor, implica

termene mari de obtinere a aprobarilor necesare respectiv marirea costurilor de intrare pe

piata de profil.

Bariere de iesire

Iesirea de pe piata poate fi franata pe motivul ca activele – activele fixe, activele

circulante detinute de societate in urma acestui proiect de investitii, vor fi foarte

specializate in sectorul de actvitate a abatoarelor si, in consecinta vor fi dificil de revandut

in afara sectorului. Utilajele si instalatiile specifice abatoarelor nu numai ca nu pot fi

utilizate in afara sectorului de activitate, dar demontarea si transportul acestora ar implica

efectuarea unor cheltuieli care ar putea depasi valoarea ramasa a lor.

- principalii competitori si, daca exista informatii, cotele de piata, indicatori financiari, etc.;

Principalii competitori ai societatii, dupa cum am relevat si la capitolele anterioare

sunt societatile din judetul Vrancea acreditate sa desfasoare activitati in domeniul

industrializarii carnii la momentul actual:

50

Nr.

Crt.

Agentul economic Unitatela de

productie

Domeniul pentru care s-a

acordat licenta de

fabricatie

Capacitatea de

productie

1 S.C Avicola S.A

Focsani


2 S.C Aurora Com

SRL Focsani

Odobesti 1.Abatorizarea animalelor

2.Fabricare preparate

carne

750 t/an

250 t/an

3 S.C Luky Comprod

SRL

Comuna

Homocea


4 S.C Comind Thomas

SRL


5 S.C Stema Radi SRL Com. Tataranu,

sat Martinesti


6 S.C Vanicad Prod

SRL

Com. Milcovul,

sat Gologanu


7 S.C Maialina

Servicii SRL


8 S.C Nisprod SRL Focsani Abatorizarea animalelor

Fabricare preparate carne

1250 t/an

180 t/an

În ceea ce priveşte modernizarea, retehnologizarea unităţilor din sectorul carne,

dintre cele 8 unităţi de pe teritoriul judeţului Vrancea majoritatea se încadrează în

categoria D, adică nu beneficiază de programele de modernizare prevăzute în negocieri şi

îşi vor închide activitatea până la data de 31.06.2006. Aceasta nu exclude însă

posibilitatea accesării de fonduri comunitare pentru atingerea standardelor de calitate ale

Uniunii Europene.







suma de 1.129,83 (mii euro).51



animalelor.





acelasi timp cu mai multe categorii de produse cum va opera societatea TSGM Dollar Prod

– carne de bovine, suine si ovine.

Un puternic potential concurent este Smithfield Foods, cel mai mare producător

mondial şi procesator de carne care intenţioneaza să investească peste 800 de milioane de

dolari în achiziţia de abatoare din România.

Investitiile Smithfield in Romania depasesc in prezent 200 milioane dolari si se

estimeaza ca acestea vor atinge 275 milioane dolari pana la sfarsitul anului 2006. Prima

investitie a Smithfield in Romania a fost facuta in luna martie 2004, cand a cumparat

pachetul majoritar de actiuni al Agrotorvis SRL, proprietarul fostului combinat de

prelucrare a carnii de porc Comtim din Timisoara.

In 2004 Smithfield a făcut investiţii iniţiale în România anticipând faptul că

producţia porcilor si procesarea cărnii se poate realiza la preţuri mai scăzute în Europa de

Est, decât în Europa de Vest. Costurile cerealelor sunt si ele mult mai scăzute aici. Într-o

serie de achiziţii, Smithfield a cumpărat fabrici de procesare a cărnii, ferme de porci si

ferme de hrănire, care, împreună cu un centru de distribuţie si o locaţie de depozitare

frigorifică, va asigura o platformă importantă pe care se va dezvolta planul de afaceri din

România.

- evidentierea principalelor avantaje/ dezavantaje competitive, de exemplu in privinta dimensiunii solicitantului, accesului la sursele de aprovizionare, accesului la canalele de distributie si termenele de livrare, preturi si termene de plata, promovare, servicii post-vanzare, calitate a produselor, a situatiei financiare si ale abilitatilor manageriale (sugestie: analiza poate fi facuta prin tabelarea tipurilor de informatii, acordarea de scoruri pentru fiecare competitor pe fiecare criteriu, intr-o plaja pre-stabilita, ex. de la 1 la 5, evaluarea rezultatelor (scorare si ierarhizare). Solicitantul va trebui sa isi evalueze propriul scor si in consecinta, pozitia concurentiala.

Avantajele fata de concurentii sunt in primul rand calitatea produselor care

urmeaza a fi realizate, capacitatea de productie, dotarea tehnica superioara si experienta

salariatilor in fabricatia produselor specifice activitatii de abator.

Dupa cum am mentionat si anterior principalii competitori ai societatii sunt

abatoarele din judetul Vrancea. Acestea sunt specializate pe carnea de bovina sau pasare,

putine operand in acelasi timp cu mai multe categorii de produse cum va opera societatea

TSGM Dollar Prod – carne de bovine, porcine si ovine. Aceste abatoare au o capacitati ce

nu depasesc 1500 tone carne in viu/an : SC Aurora Com SRL -750 tone/an, SC Luky 52

Comprod SRL - 1.000 tone/an, SC Comind Thomas SRL - 1.500 tone/an, SC Stema Radi

SRL si SC Vanicad Prod SRL - 500 tone/an, SC Maialina Servicii SRL - 750 tone/an si SC

Nisprod SRL - 1.250 tone/an.

Solicitantul are o capacitate de 3030 tone carne in viu/an din care 2375 tone carne

in regim propriu, 655 tone prestatii si o capacitate maxima zilnica de 17,5 tone si o

capacitate medie de 12 tone/zi.

Carcasele obtinute in urma abatorizarii sunt apreciate merceologic pe specii in

functie de starea de ingrasare, categoria de varsta, starea termica (zvantata, refrigerata,

congelata), starea de prezentare sub aspect tehnic si comercial, caracteristici

organoleptice, fizico-chimice si greutate.

Carcasele si subprodusele de abator (comestibile si industriale) vor fi insotite de

certificate de calitate si sanitare conform normativelor si legislatiei in vigoare.

Pentru carnea transata comercial in scopul livrarii ca sortimente de carmangerie,

unitatea are in componenta un spatiu tehnologic pentru transare. Pentru depozitarea

sortimentelor de carne transata unitatea are in compunere un depozit de refrigerare si

congelare.

Rapoarte de transare :

1) Pentru bovine transarea comerciala a carcaselor se face pe patru categorii :

Specialitati – muschi psoasi – 1,8 – 2,1 %

Calitate superioara – pulpa, spata cu brat, anticot, vrabioare – 46 – 50%

Calitatea I-a – piptul cu cap de piept, grebanul, rasolul cu cheie – 36-40%

Calitatea a II-a – gatul cu salba, sira spinarii si coada – 9 – 11 %

2) Pentru porcine transarea comerciala a carcaselor se face pe patru categorii :

Specialitati – muschiulet si cotlet – 7 – 9 %

Calitate superioara – antricot si pulpa – 41 – 44 %

Calitatea I-a – fleica, spata cu brat, - 23 – 25 %

Calitatea a II-a – pieptul si rasolul – 19 – 21 %

3) Pentru ovine transarea comerciala a carcaselor se face pe trei clase : Calitatea I-a – jigoul, antricotul, cotletul si spata cu brat – 58 – 61 %

Calitatea a II-a – pieptul si fleica – 21 – 23 %

Calitatea a III-a – coastele, gatul si rasolul – 17 – 19 %

Pentru sortimentele de carne transata, refrigerata sau congelata se utilizeaza

diferite recipente si ambalaje de transport, confectionate din materiale ageeate de

normele sanitare. Produsele pot fi ambalate si sub forma vidata.

Un alt avantaj fata de principalii concurenti va fi implementarea unui sistem al

calitatii perfectionat.

Stabilirea calitatii carcaselor se face in conformitate cu normele UE. Pentru porcine

evaluarea se face in functie de raportul grasime-carne macra din carcasa dupa

53

calificativul EUROM, in functie de nivelul parametrilor calitativi. Totodata se face o

inspectie vizuala a carcaselor, apreciindu-se starea de fasonare,curatenie si aspect.

Evaluarea carcaselor de bovine se face in functie de varsta si greutatea animalelor

vii.

In functie de randament la taiere carcasele se pot incadra in :

- calitatea a-I-a; randament mai mare de 50%;

- calitate a-II-a; randament 48-50%;

- calitatea a-III-a; randament mai mic de 48%;

Evaluarea carcaselor de ovine se face in functie de starea de ingrasarea, aspect,

starea de curatenie si randament de sacrificare care trebuie sa fie mai mare de 41%

carcasa din greutatea vie.

La livrarea carcaselor refrigerate temp la os verificata cu termometrul sonda este

de 3- 4 grade Celsius,fapt ce atesta o buna procesare si conservare a carnii.

Evidenta tehnica si sanitar-vetertinara a materiilor prime si produselor finite va fi

tinuta la zi cu date reale.Toate livrarile de produse vor fi insotite de certificate de calitate

si sanitar-veterinare,iar produsele vor purta etichete cu toate datele cerute de legislatia in

vigoare. Inspectorul sanitar va efectua si controlul mijloacelor de transport pentru

animalele vii si pentru produsele finite atat la cele proprii ale unitatii cat si ale

beneficiarilor. Aceste mijloace de transport sunt echipate corespunzator si sunt avizate de

catre organele abilitate.

Abatorul va fi dotat cu utilaje si instalatii noii,performante care sa asigure o

functionare corespunzatoare a fluxului de productie.

Pentru animalele introduse in abatorizare pentru prestatii de servicii,vor fi

respectate aceleasi conditii tehnologice si legale ca si pentru animalele abatorizate in

regim propriu.

- concluzii cu privire la competitivitatea solicitantului si strategia de piata ce trebuie urmata: diversificare, specializare pe anumite categorii de produse, identificarea de noi nise de piata, reorientarea catre alte segmente de piata, reorientarea activitatii etc.

In analiza competitivitatii societatii noastre s-a luat ca baza de calcul concurenta

existenta in acest domeniu de activitate pe plan local. Nu am inclus aici concurentii la

nivel national deoarece, asa cum am explicat si mai devreme, nu exista in acest moment

unitati de procesare cu acoperire nationala.

In ceea ce priveste dezavantajele societatii noastre vizavi de acesti competitori,

acestea sunt foarte clare. In primul rand este vorba de vechimea acestora pe piata, ceea

ce inseamna o baza clientelara existenta deja, baza care asigura desfacerea produselor si

conditii generale de colaborare mai bune datorate istoricului de desfasurare a afacerii. In

al doilea rand este vorba de contracte ferme care au fost incheiate (in general pe perioade

mari de timp) si care nu permit abateri de la fluxul stabilit al operatiunilor comerciale. In

54

al treilea rand, datorita experientei in domeniu si vechimii in activitate, aspecte cumulate

cu o posibila potenta financiara superioara, societatile concurente au posibilitati de lupta

directa care se pot materializa in posibilitati de reclama, promovare si discount-uri

agresive, pentru acapararea / recuperarea unui sector de piata cat mai mare.

Avand in vedere cele explicate anterior, compania noastra nu a ales o politica de

concurenta directa. Acest sector de activitate prezinta avantajul faptului ca cererea

depaseste cu mult oferta existenta pe piata la acest moment, ceea ce inseamna ca,

paradoxal, cel mai mare avantaj al nostru va fi reprezentat de faptul ca nu vom prezenta

un pericol direct pentru nici una din societatile concurente. De asemenea, un avantaj

important il reprezinta capacitatea de productie, care este net superioara concurentilor

directi. Astfel, capacitatea de prelucrare a companiei noastre va fi de 3.030 tone/an, in

timp ce concurentii pe plan local au capacitati cuprinse intre 500 – 1.500 tone/an.

Pentru o mai buna vizualizare a pozitiei concurentiale pe care ne vom situa o data cu demararea

exploatarii investitiei propuse prin proiect, prezentam urmatorii indicatori:

Denumire criteriu S.C. TSGM

Dollar Prod

S.R.L.

Concurent

i

Putere financiara 2 4

Retea de distributie la nivel local 2 4

Marketing si promovare 2 5

Avantajul marcii 1 5

Calitatea produselor 5 4

Nivel pret – calitate 5 4

Acoperire a desfacerii prin contracte ferme de

distributie, calculata ca indice intre productia

obtinuta (oferta) – posibilitati de comercializare

(desfacere) – procent din productie vandut)

5 3

Modalitati de ambalare – eficientizarea raportului

costuri – venituri, care permite comercializarea

unor produse de calitate superioara la preturi

atractive

5 3

In concluzie, consideram ca societatea noastra, prin strategia aleasa, se poate

dovedi un partener competitiv pe plan regional in ceea ce priveste productia si

comercializarea de produse si subproduse din carne. Astfel, activitatea se va desfasura

urmarind aceasta politica de a nu intra in concurenta directa recunoscuta cu principalii

concurenti la nivel local. Compania isi propune sa reduca pe cat posibil costurile cu

procesarea si ambalarea pentru a putea sa ofere produse de calitate la preturi atractive.

55

De asemenea, prin contractele de vanzare en-gross care acopera mai mult de 80% din

productia ce urmeaza a fi obtinuta se elimina riscurile de a nu reusi sa se comercializeze

un procent semnificativ al acesteia. De asemenea, prin aceasta strategie de vanzare en-

gross grosul cheltuielilor cu reclama si promovarea va cadea in sarcina partenerilor de

afaceri care vor achizitiona produsele de la noi.

D.3. Cadrul legislativ (influenta actuala, tendinte previzibile)- enumerati principalele acte legislative care guverneaza piata produselor proprii.- influenta (limitarile si oportunitatile) care converg din actul legislativ.- estimari cu privire la evolutia cadrului legislativ, in perspectiva armonizarii legislatiei cu cea a

Uniunii Europene, daca aceasta evolutie ar putea avea un impact semnificativ asupra activitatii solicitantului.

Integrarea României în Uniunea Europeană presupune şi dezvoltarea unui sistem

agricol modern, care să asigure un nivel de viaţă echitabil populaţiei rurale şi o

aprovizionare la preţuri rezonabile consumatorilor, cu garantarea liberei circulaţii a

mărfurilor pe teritoriul Comunităţii Europene.

In cadrul Uniunii Europene, exista mai multe forme de sprijin/incurajare a

producatorilor de carne si oua. Asfel, producatorii de carne de bovine si ovine beneficiaza

in prezent de plati directe, in timp ce suinele si pasarile nu beneficiaza de acest tip de

plata.

Organizatia Comuna de Piata pentru carnea de porc (Regulamentul Comisiei

2759/1975) cuprinde ajutorul pentru depozitarea privata acordat atunci cand pretul de

piata pentru carcasele de porc scade sub un pret de baza stabilit. Pentru aceasta este

necesar un sistem de inregistrare a pretului pe piata pentru carcasele de porc care sa fie

in conformitate cu Scala de Clasificare Comunitara ((S)EUROP). De asemenea, Organizatia

Comuna de Piata pentru carnea de porc cuprinde, in cazuri exceptionale, si interventia

prin cumparare.

Conform Regulamentelor Comunitatii Europene (R 2550/2001, R 2529/2001 si R

1782/2003), pentru ovine si caprine se acorda urmatoarele forme de sprijin sub forma

platilor directe: Prima pentru ovine si caprine; Prima suplimentara.

Organizatia comuna de piata pentru carnea de vaca si vitel (R1254/1999,

R1782/2003) cuprinde urmatoarele tipuri de plati directe: Prima Speciala; Prima de

desezonalizare; Prima vacilor care alapteaza; Prima pentru abatorizare si Prima

suplimentara

România a acceptat acquis-ul comunitar pentru capitolul 7, în vigoare la data de 1

aprilie 2004, asumându-si răspunderea ca la momentul aderării, să fie capabilă să aplice în

totalitate transpunerea acestuia, solicitând perioade de tranziţie, ce vizează modernizarea

fermelor zootehnice şi a unităţilor de procesare carne-lapte, defrişarea plantaţiilor de vii

hibride şi folosirea unor produse de protecţie a plantelor.

Perioadele de tranzitie vor fi de:

56

- 3 ani, pana la 31.12.2009 – modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a

laptelui (28 unitati), precum si pentru organizarea centrelor de colectare si a celor de

standardizare lapte

- 3 ani, pana la 31.12.2009 - conformarea la cerintele comunitare a fermelor de animale de

lapte si la calitatea laptelui crud obtinut

- 3 ani, pana la 31.12.2009 – modernizarea, retehnologizarea unitatilor de taiere si

alinierea la cerintele europene unitatilor de procesare a carnii (carne rosie – 26 unitati,

carne pasare – 2 unitati).

Perioadele de tranzitie pana in 2009 au fost cerute tocmai pentru a putea a oferi

fermierilor si procesatorilor suficient timp pentru a se racorda la cerintele UE. Incepind cu

2007 fermierii care obtin cota si procesatorii vor beneficia de sprijin substantial prin

pilonul de dezvoltare rurala, avand 3 ani la dispozitie ca sa foloseasca veniturile

suplimentare astfel obtinute pentru a se conforma cerintelor UE .

Inchiderea negocierilor la Capitolul 7 Agricultura inseamna recunoasterea faptului

ca legislatia romana este armonizata cu legislatia comunitara in acest domeniu.

Aderarea va avea în mod cert efecte pozitive asupra agriculturii româneşti:

stimularea schimburilor comerciale ca urmare a eliminării taxelor vamale, creşterea

preţurilor produselor agricole şi implicit, a veniturilor fermierilor, accesul pe o piaţă mult

mai mare, de 450 milioane locuitori.

Angajamentele asumate de ţara noastră în cadrul negocierelor de aderare la

Uniunea Europeană, vizează şi domeniul alimentar şi al siguranţei alimentelor.

Pentru ca sectorul agroalimentar românesc să devină competitiv, sunt necesare măsuri şi

acţiuni proritare, atât în sectorul vegetal, cât şi în cel zootehnic şi al prelucrării cărnii şi

laptelui.

Un loc important în procesul de aderare îl ocupă crearea unui sistem pentru

identificare şi înregistrarea animalelor, care trebuie să cuprindă următoarele elemente:

mijloace de identificare (crotaliere sau transponder), o bază de date computerizată şi

registre de exploataţie completată de către deţinătorul de animale. Prin aplicarea acestui

sistem se vor facilita monitorizarea şi controlul mişcărilor de animale, al comerţului cu

animale şi produse de origine animală.

Este de la sine înţeles că de funcţionarea unor astfel de programe depinde obţinerea

de produse alimentare mai sigure, deoarece ele permit supravegherea şi controlul fiecărei

verigi a lanţului alimentar (se va putea cunoaşte provenienţa produselor, condiţiile de

creştere şi de furajare, acţiunile veterinare aplicate animalelor respective etc).

Controlul la origine in unitatile de taiere a animalelor si de prelucrare a produselor

de origine animala se realizeaza in baza prevederilor legislatiei nationale in care au fost

transpuse cerintele comunitare pentru:

57

- carne proaspata - Ordinul MAAP nr.401/2002 pentru aprobarea Normei sanitare

veterinare privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea carnii

proaspete (Directiva Consiliului 64/433/CEE si cu Decizia Comisiei 84/371/CEE)

- carne pasare - Ordinul MAAP nr. 402/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare

privind problemele de sanatate care reglementeaza producerea si comertul cu carne

proaspata de pasare (Directiva Consiliului 71/118/CEE)

După implementarea sistemului de identificare şi înregistrare a animalelor, toate

activităţile care se referă la premii, subvenţii, despăgubiri, precum şi la sistemul de

asigurare-reasiguarare a animalelor vor funcţiona prin intermediul informaţiilor furnizate

de baza naţională de date.

Acţiunea de identificare şi înregistrare a animalelor nu implică cheltuieli din partea

proprietarilor de animale. În judeţul Vrancea au fost înmatriculate 45% din totalul

animalelor existente, termenul limită fiind iunie 2006..

Integrarea in structurile europene presupune, pe langa armonizarea legislatiei

comunitare, si transpunerea in practica a actelor normative aprobate. Aceasta inseamna si

restructurarea sectorului de industrie alimentara. Strategia elaborata de Ministerul

Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) in acest sens prevede evaluarea acestor

unitati astfel incat pana in anul 2006 cele care functioneaza sa fie agreate de Uniunea

Europeana. Astfel, populatia va cumpara produse mult mai sigure din punctul de vedere al

calitatii, igiena fiind una dintre conditiile de baza pentru acreditarea unitatilor de profil.

Daca la transpunerea legislatiei europene in domeniul sanitar-veterinar s-ar putea spune

ca stam bine, la punerea acesteia in practica vor fi intampinate dificultati.

In ultimii ani, industria alimentara a cunoscut o dezvoltare rapida comparativ cu

alte sectoare. Numai ca aparitia numeroaselor unitati nu a atras dupa sine o crestere a

calitatii produselor prin respectarea regulilor stricte de igiena, asa cum ar trebui sa se

intample intr-un mediu concurential. In 2002, in Romania functionau 743 de unitati pentru

productia de carne rosie, 920 pentru produse din carne, 46 pentru carnea de pasare si 656

de unitati pentru lapte si produse lactate. Numarul celor care pana la acea data au fost

evaluate si indeplineau cerintele Uniunii Europene este insa foarte mic. Acreditarea

unitatilor din industria alimentara este importanta si pentru faptul ca acestea nu vor mai

putea exporta in tarile Uniunii Europene decat daca indeplinesc toate conditiile impuse.

Pentru a veni in sprijinul operatorilor din industria alimentara, Autoritatea

Nationala Sanitara Veternara si pentru Siguranta Alimentelor a reevaluat toate unitatile

care nu au intocmit programe de modernizare (categoria D). Scopul acestei actiuni a fost

acela de a-i identifica pe cei care-si pot transforma obiectul de activitate, astfel incat

aceste unitati sa poata functiona si dupa data aderarii.

In urma actiunii de reevaluare a rezultat ca, din totalul de 528 de unitati din

categoria D, numai 100 vor fi inchise gradual pana la 30 iunie 2006, celelalte au adoptat

solutii alternative care le vor permite accesul pe piata comunitara.58

Atunci cand este necesara autorizarea, operatorii cu activitate in domeniul

alimentar trebuie sa se asigure ca intreprinderile lor sunt aprobate de autoritatea sanitara

veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului

Bucuresti, ca urmare a cel putin unei inspectii efectuate la fata locului, aceasta autorizare

fiind acordata:

a) in baza legislatiei nationale, in afara celei care nu transpune legislatie comunitara;

b) in baza HG nr. 954/2005 care transpune Reglementarea nr. 853/2004/CE sau

c) in baza unei decizii adoptate in conformitate cu cerintele Uniunii Europene.

Pentru carne proaspata, medicul veterinar trebuie sa efectueze activitati de

inspectie in abatoare si in unitati de transare care furnizeaza pe piata carne proaspata,

urmarind trasabilitatea procesului de productie, inspectia ante si post-mortem (dinaintea

sacrificarii si dupa aceasta), protectia si bunastarea animalelor, subprodusele de origine

animala si testarile de laborator.

De asemenea, se verifica marca de sanatate a carcaselor, care trebuie sa fie aplicata

de catre ori sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.

Dintre principalele acte legislative ce guverneaza piata carnii putem aminti:

Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 976/1998 pentru aprobarea normelor de igiena

privind productia, prelucrarea, depozitarea, pastrarea, transportul si desfacerea

alimentelor, cu modificarile ulterioare;

Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, cu

modificarile si completarile ulterioare;

Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor nr. 261/2003 pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitară

veterinară a unităţilor şi de aprobare a activităţii de export, precum şi definirea

unităţilor supuse controlului sanitar veterinar

Ordinul Ministrului Agriculturii si Alimentatiei nr.70/1998 pentru aprobarea

normei sanitare veterinare privind conditiile si procedura de avizare sanitara

veterinara a importului, exportului, tranzitului cu animale, produse si subproduse de

origine animala, furaje si alte produse si materii care pot influenta starea de sanatate a

animalelor si sanatatea publica, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 1956/1995 privind introducerea si aplicarea

HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point) in activitatea de supraveghere a

conditiilor de igiena din sectorul alimentar;

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 97/2001 – privind reglementarea

productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, cu modificarile si completarile

ulterioare, ;

59

Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 425/2002 pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificarii

sau uciderii cu modificarile si completarile ulterioare;

Hotararea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare

a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private

supuse acestei proceduri;

De asemenea, ca legislatie nationala integral armonizata pentru domeniul sanitar-

veterinar, importante sunt:

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 113/2002 privind identificarea si

inregistrarea bovinelor in Romania (armonizare directiva 92/102 si 91/496/EEC), cu

modificarile ulterioare;

Ordinul MAAP nr.133/2000 aproba Norma sanitara veterinara cu privire la

certificarea animalelor si produselor de origine animala destinate exportului (Directiva

Consiliului 96/93/CE).

Ordinul nr. 150 din 28 februarie 2006 pentru aprobarea procedurilor privind

deschiderea contingentelor tarifare la importul în România al unor sortimente

de carne de porc şi carne de pasăre originare din Uniunea Europeană (UE) şi a

modului de administrare a acestor contingente în perioada 1 martie - 31

decembrie 2006.


aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate care

reglementeaza producerea si comercializarea produselor de carne si a altor produse de

origine animala;


aprobarea Normei sanitare veterinare pentru producerea si comercializarea carnii

proaspete.

Inspectiile si controalele in abatoare vor fi efectuate sub responsabilitatea

autoritatii competente, care va avea acces liber, in orice moment, in toate spatiile

abatoarelor pentru a verifica conformitatea cu cerintele prezentei norme sanitare

veterinare.

1. Toate abatoarele trebuie sa dispuna de facilitati si echipamente adecvate pentru

descarcarea animalelor din mijloacele de transport.

2. Animalele trebuie debarcate cat mai repede posibil de la sosirea lor in abator. Daca

descarcarea cat mai rapida nu este posibila, animalele trebuie protejate de intemperii si

variatii de temperatura.

3. Animalele care se pot rani unele pe altele pe considerente de specie, sex, varsta sau

origine trebuie tinute si cazate separat.

60

4. Animalele trebuie protejate de conditiile nefavorabile de clima. Daca sunt supuse unor

temperaturi ridicate in conditii de umiditate, animalele vor fi racorite prin metode

adecvate.

5. Starea de intretinere si de sanatate a animalelor trebuie inspectata cel putin in fiecare

dimineata si seara.

Ordinului nr.401 din 5 septembrie 2002 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi

pădurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate

pentru producerea comercializareaa cărnii proaspete, subliniaza necesitatea unei calificari

profesionale a personalului auxiliar care va face parte din echipa de inspecţie sub

controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial. Personalul auxiliar trebuie să fie

independent de unitate. Autoritatea veterinară centrală stabileşte componenţa echipei de

inspecţie pentru fiecare unitate, astfel încât medicul veterinar oficial să poată

supraveghea operaţiunile necesare.

In conformitate cu angajamentele luate prin Documentul de pozitie la sectorul de

carne, este necesar sa fie adoptat sistemul european de clasificare a carcaselor de porcine,

bovine si ovine, in unitatile de abatorizare, in functie de diferite clase de calitate si plata

animalelor in functie cu aceasta clasificare.

Introducerea sistemului in tara noastra este o cerinta pentru integrarea Romaniei in

Uniunea Europeana si in acelasi timp, o modalitate sigura si rapida de ameliorare a

raselor de animale si de stimulare a crescatorilor de animale pentru imbunatatirea calitatii

carnii, in ceea ce priveste raportul carne/grasime in carcasa.

Sistemul de plata corelat cu calitatea garanteaza plata echitabila a crescatorilor de

animale si, in acelasi timp, imbunatateste activitatea procesatorilor in valorificarea carnii

obtinuta in tara.

Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea sistemului presupune intr-o prima

etapa, instituirea sistemului de clasificare prin stabilirea organismelor implicate si a unor

reguli de baza, care sa permita apoi elaborarea de norme detaliate pentru fiecare specie in

parte: porcine, bovine, ovine. Clasificarea carcaselor se va realiza de catre agentiile de

clasificare pe baza unui tarif de clasificare pentru fiecare animal, platit de catre unitatile

de abatorizare.

D.4. Tendinte in domeniul consumului. Profilul consumatorului- estimarea evolutiei preferintelor consumatorilor, luand in considerare ciclul de viata al produselor

si evolutia pietei pentru produsele substitut;

Avand in vedere zona geografica in care se va realiza investitia, tendintele

preferintelor consumatorilor privind calitatea si tendintele de dezvoltare in viitori ani a

pietei de desfacere prin magazine de tip supermarket care se aprovizioneaza de la unitati

care respecta un inalt standard de igena si calitate, se impune realizarea investitiei pentru

a veni in intampinarea acestor cerinte.61

In Romania, consumatorii de carne au sesizat că în ultimii ani preparatele din carne

sînt de o calitate din ce în ce mai proastă. Astfel, datorita exigentelor pietii si a noilor

reglementari in domeniul sanitar veterinar, se impune realizarea unei invetitii care sa

corespunda normelor UE in ceea ce priveste mediul , igena si bunastarea animala astfel

incat produsele rezultate in urma procesului de abatorizare sa fie competitive cu cele

importate din UE si satisfaca cerintele si nevoile consumatorului. Deci, este necesara

obtinerea in urma sacrificarii efectivelor a unei carcase cu indici calitativi superiori

(procent ridicat de carne macra si procent mic de slanina, datorita infuziei de genetica) cu

o clasificare buna din punct de vedere din punct de vedere al normelor EUROP ceea ce

duce la atragerea unui numar sporit de consumatori si implicit la profituri suplimentare.

Uniunea Europeana, in ianuarie 2004, confirma cresterea consumului carne in

Romania. Se observa cererea tot mai mare de carne rosie.

Odată cu venirea sărbătorilor mari ale anului, consumul de carne rosie creste

semnificativ, aceasta fiind perioada in care de pe masa oricărui creştin n-ar trebui să

lipsească carnea de miel in cazul Sfintelor Sarbatori de Paşte, sau cea de porc de Craciun.

Din raportul Uniunii Europene se constata ca s-au inregistrau tendinte pozitive

privind consumul de carne in tari precum Slovenia, Lituania si Romania.

Raportul mai mentioneaza ca situatia consumului de carne s-a schimbat in mod

semnificativ.

Consumul de carne de vaca si oaie a scazut substantial, in timp ce carnea de porc si de

pasare a inregistrat o crestere semnificativa.

De asemenea in prima jumatate a anului 2005, romanii au consumat cantitati mai

mari carne fata de perioada similara din 2004.



piata interna.

S-a constatat faptul ca in 2005 consumul de carne de vită a crescut cu 20,7%, cel de

carne de porc cu 13,1%, iar cel de pasăre cu 8,2%.Ca si consumul intern de carne de oaie

a scăzut cu 21,7%, însă multă carne de oaie pleacă la export.




aviară.

Pana in prezent crescatorii din Romania s-au orientat pentru exploatarea animalelor

pentru productia de lapte, productia de carne de vita, porc sau ovina fiind pe un plan

secundar, dar cu tendinte de crestere.

Acest aspect a fost determinat atat de puterea de cumparare a consumatorilor, cat

si de preferinta acestora pentru consumul carnii de porc, bovina si ovina. Politica

Guvernului de crestere a venitului national si promovarea calitatii, determina orientarea 62

consumatorilor catre acest tip de produs.Tendinta pietei va determina crescatorii sa se

orienteze intr-o mai mare masura, catre exploatarea animalelor pentru productia de carne.

Evolutia pietei pentru produsele substitut

Desi exista prejudecati puternice ale consumatorilor de carne referitore la

continutul proteinei rezultata din carne care nu poate fi substituit cu cel vegetal, întrucât

aceasta nu contine toti aminoacizii esentiali, exista totusi tendinte de substituire a carnii

cu produse vegetale..

Alimente sau surse de proteine, considerate înlocuitori ai carnii datorita aportului

de proteine vegetale de o calitate deosebita sunt soia, nautul sau lintea.

Se stie ca boabele de soia au cel mai ridicat potential nutritiv vegetal continând de

doua ori mai multe proteine decât carnea de vaca si ca soia contine absolut toti

aminoacizii esentiali si în plus nu provoaca formarea acidului uric care se produce la

consumarea carnii (în special carnii de porc), iar în ceea ce priveste mineralele soia

contine de doua ori cantitatea continuta în legume, de trei ori mai multe decât pastele

fainoase si de cinci ori mai multe decât carnea si ouale.

In perioada de dinainte de 1989, populatia se scandaliza, in taina, ca salamul

continea, pe langa carne, si soia. Acum multi opteaza pentru acest produs deosebit,

consistent, fara colesterol, cu multe alte calitati.

Produsele din soia au nascut numeroase controverse. Daca la inceput, aceste

produse aveau ca target vegetarienii stricti, in prezent si-au extins publicul fiind

considerate un fel de "mancare speciala, extra". Si asta numai datorita faptului ca este o

proteina vegetala, care imbina numerosi nutrienti de baza.

Astazi soia se poate gasi sub diferite forme precum soia fulgi sau soia cubulete

pentru ciorbe sau tocanite sau soia snitel pentru gratar sau snitel, sau de ce nu pateu

vegetal, salam, parizer sau cremwursti din soia si se poate gasi mai nou si la magazinele

alimentare sub forma de semipreparat pentru snitele, droburi, chiftele sau sarmale. Din

soia boabe se pot prepara o multime de alte produse conexe ca laptele de soia, untul de

soia sau faina de soia

Chiar dacă nu în cantităţi foarte mari, în România se cultivă soia. Soia este una din

cele mai importante plante de cultură, cu o multitudine de întrebuinţări, atât în hrana

omului cât şi a animalelor, mai mult sub forma subproduselor, în scopul echilibrării

balanţei proteice.

Datorită valorii nutritive ridicate, soia a fost denumită planta viitorului, fiind menită

să acopere deficitul de proteine, un produs deosebit, sanatos, consistent, fara colesterol,

cu multe alte calitati; mai mult decat atat, el este si produs vegetal, de post.

In ultimii ani soia şi-a adjudecat titlul de aliment preferat în perioadele de post si nu

numai atunci, pentru că un kilogram de soia poate înlocui, din perspectiva conţinutului

proteic, 4 kilograme de carne sau 72 de ouă ori 7,5 litri lapte.63

In ceea ce priveste evolutia pietei pentru soia, in Romania, in perioada 1995-2004

(suprafata cultivata; productie medie; productie totala realizata) dinamica productiei se

prezinta asfel:

Specific

are

UM 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Suprafat

a

mii ha 73.4 80.2 63.1 147.3 99.8 117 44.8 71.8 128,8122,4

Producti

e medie

Kg/ha 1470 1410 1920 1364 1838 594 1623 2033 1746 2452

Producti

e totala

mii to 107.9 113.1 121.1 200.8 183.4 69.5 72.7 145.9224,9300,1

Romania era inainte de 1989 o cultivatoare recunoscuta de soia cu suprafete de

peste 500.000 hectare la nivelul anului 1989, fiind principalul producator de soia din

Europa. In ultimii ani, a pierdut aceasta pozitie in conditiile reducerii drastice a

suprafetelor de pana la 43.000 hectare in anul 2001, 77.000 hectare in anul 2002, 126.000

hectare in 2003, respectiv 130.000 hectare in 2005 din care 87.500 de hectare cu soia

modificata genetic.

Urmare a multiplelor întrebuintari, amelioratorii de soia trebuie sa selecteze si sa

înmulteasca plantele de soia cu caractere ce conduc la obtinerea unor soiuri superioare.

Pe plan mondial, soia modificata genetic ocupa 61% din suprafata totala de 90 mil.

ha cultivata cu Organisme Modificate Genetic (OMG).

In anul 2005, productia interna de srot a asigurat doar 70% din consumul de peste

250 mii tone, diferenta fiind asigurata din import, in special din Brazilia. In schimb, uleiul

de soia produs anul trecut a fost exportat in proportie de peste 40% in Ungaria, Polonia,

Bulgaria, Turcia si alte tari.

Astăzi, în România, soia se cultivă pe mari suprafeţe, boabele ei fiind preluate şi

folosite din ce în ce mai mult la realizarea diferitelor preparate destinate alimentaţiei

oamenilor.

64

Un studiu economic referitor la cultivarea, în România, a soiei modificate genetic,

indică o creştere cu pînă la 31 la sută a producţiei obţinute la soiurile transgenice faţă de

cele convenţionale, concomitent cu creşterea calităţii producţiei datorită unui procent mai

scăzut de impurităţi de buruieni.

Soia este întrebuinţată tot mai des ca adaos în preparatele din carne, în prezent

obţinandu-se biftec vegetal, şuncă bacon, pateu etc., care sînt la fel de nutritive şi

gustoase ca şi cele făcute din carne. De aici se poate trage concluzia că soia poate fi

folosită în ţările sărace pentru a suplini carnea animală şi de pasăre.

Soia produsă în România nu satisface nici pe departe necesarul de consum al ţării,

anual fiind aduse din import cantităţi importante de boabe şi şroturi de soia, deci nu se

pune problema exportului.

Soia este o cultură extrem de valoroasă, atat din punct de vedere alimentar, cat şi

agrotehnic şi industrial, reprezentînd cea mai importantă sursă mondială de ulei şi

proteine vegetale.

Asemanator cu soia este nautul care se poate folosi cu succes în prepararea

sarmalelor chiftelelor sau pilafurilor fiind un bun înlocuitor pentru carne dar mult mai

gustos decât soia.

Magazine vegetariene nu prea sunt prin România, dar produse vegetale se pot găsi

la plafaruri, hypermarketuri şi supermarketuri. Plafarurile practica preţuri mari insa la

hypermarketuri preţurile sunt mici, de cele mai multe ori foarte apropiate de cele ale

producătorului.

In concluzie, magazinele specializate în comercializarea produselor naturiste se

înmulţesc şi prosperă. Acestea oferă alimente sau surse de proteine considerate înlocuitori

ai cărnii, datorită aportului de proteine vegetale de o calitate deosebită, cum ar fi soia,

năutul sau lintea.

- evidentierea caracteristicilor consumatorului pentru produsele solicitantului: varsta, sex, statut social, nivel de educatie, putere de cumparare etc, in cazul consumatorilor individuali, si obiect de activitate, localizare, regim juridic, utilitate, in cazul consumatorilor industriali

Produsele pe care unitatea le va comercializa se adreseaza intregii populatii

indiferent de clasa sociala, varsta sau sex, aici ne referim la consumatorul final.

Pentru o mai buna analiza a consumului de carne trebuie sa se tina cont si de unele

caracteristici ale consumatorului:

Populaţia, pe grupe de vârstă, la 1 iulie număr persoane

Judeţ Anii

Total

Pe grupe de vârstă

0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani şi peste

Vrancea

65

1995 393237 82974 234364 75899

2000 391220 75966 234075 81179

2001 391322 74178 235913 81231

2002 396002 72097 242431 81474

2003 395330 69353 244458 81519

Populaţia, pe sexe şi medii, la 1 iulie

Judeţ Anii

Total(număr persoane)

Urban(număr persoane)

Rural(număr persoane)

Locuitori / km

2

Ambele

sexe

Masculin

Feminin

Ambele

sexe

Masculin

Feminin

Ambele

sexe

Masculin

Feminin

Vrancea

199539323

7193119 200118 153124 74232 78892

240113

11888712122

681,0

200039122

0192126 199094 148423 71600 76823

242797

12052612227

180,5

200139132

2192159 199163 148214 71498 76716

243108

12066112244

780,6

200239600

2194910 201092 151042 72887 78155

244960

12202312293

781,5

200339533

0194494 200836 150395 72583 77812

244935

12191112302

481,4

Potrivit presedintelui Uniunii Nationale a Producatorilor Agricoli (UNPA), daca

romanii ar avea venituri mai mari, si consumul de carne ar fi mai mare, deoarece prin

definitie nu suntem un popor de vegetarieni.

In acest sens este semnificativa analiza indicatorilor privind castigul salarial al

locuitorilor judetului Vrancea:

Cu toate creşterile înregistrate, românii înregistrează un consum mult mai mic decât în

statele europene. Dacă în 2003 consumam 56 kg carne pe cap de locuitor, în 2004 - 58,4

kg, anul trecut românii şi-au permis cu 6,4 kg carne mai mult: 64,8 kg de carne




66


aviară.

Proiectul are in obiectiv ca strategie de baza in vederea cresterii cifrei de afacere un

cost de productie mic care va conduce la un pret de livrare scazut, lucru ce va permite

atragerea unui numar sporit de consumatori, venind in intampinarea populatiei cu venituri

scazute.

- evidentierea caracteristicilor consumatorului pentru produsele solicitantului: varsta, sex, statut social, nivel de educatie, putere de cumparare etc, in cazul consumatorilor individuali, si obiect de activitate, localizare, regim juridic, utilitate, in cazul consumatorilor industriali

Produsele vor fi comercializate atat catre clienti – persoane juridice (consumatori

initiali) cat si direct catre populatie (consumatori finali). Intre aceste doua categorii de

consumatori exista o stransa interdependenta, prima categorie orientandu-se, conform

legii cererii si ofertei dupa preferintele celei de-a doua. Din prima categorie in cazul de

fata fac parte societatile cu care compania noastra are incheiate contracte pentru

distributia produselor, avand in vedere ca cea mai mare parte a productiei de vin este

vanduta in acest sistem. Referindu-ne la profilul de consumator al acestor clienti,

preferintele lor in ceea ce priveste produsele pe care le achizitioneaza si le distribuie mai

departe sunt legate de preferintele consumatorilor finali. Astfel, aceste societati joaca

practic rolul unor intermediari intre furnizorul de produs finit (compania noastra) si

consumatorul final. Decizia de operare in acest sistem de vanzare en-gross a fost luata in

urma unui studiu de fezabilitate intreprins de catre conducerea fimei pe plan local, studiu

ce a vizat cu precadere reteaua de distributie proprie comparativ cu reteaua de distributie

a respectivilor viitori parteneri de afaceri. Din calculul previzionat al rentabilitatii

vanzarilor s-a ajuns la concluzia ca este de preferat sa se mearga in acest sistem deoarece

pe de o parte compania noastra nu poate comercializa direct catre populatie intreaga

cantitate de produse si subproduse din carne, iar pe de alta parte in acest moment nu se

pot face investitii majore pentru dezvoltarea unei retele proprii de unitati pentru

comercializare. Avand in vedere cele exprimate, fapt corelat cu existenta acestor retele de

distributie de care beneficiaza societatile cu care au fost incheiate contractele de vanzare

– cumparare s-a ajuns la concluzia ca acest mod de operare este cel mai profitabil pentru

urmatoarea perioada de activitate.

Profilul consumatorilor finali (persoane fizice) cuprinde o paleta extrem de larga,

avand in vedere faptul ca ei reprezinta practic ultima veriga din lantul de producere si

comercializare a produselor specifice activitatii propuse prin proiect. Conform unui studiu

statistic efectuat de catre Agentia de monitorizare a tendintelor de consum in anul 2004,

aproximativ 60% din populatia mediului urban consuma zilnic produse si subproduse din

carne de porc, vita, oaie si pasare. In aceste conditii, profilul consumatorilor de produse si

subproduse din carne nu poate fi caracterizat decat la modul general, deoarece

67

« consumatorul final » face parte practic din toate categoriile sociale de populatie si din

toate categoriile de varsta. Desi pentru paturile defavorizate ale societatii aceste alimente

tindeau la un moment dat sa devina un lux, carnea ramane un produs de baza, singura

deosebire intre diversele categorii de cumparatori in ceea ce priveste consumul fiind

legata de frecventa si cantitatea in care se consuma. Ca o concluzie, putem spune ca

profilul consumatorului de produse si subproduse din carne este profilul oricarei persoane

trecute de varsta de trei ani care nu este vegetariana.

D.5. Situatia actuala si tendinte in domeniul tehnologiilor. Impactul asupra mediului - caracterizare din punct de vedere al eficientei, modernitatii si gradului de protejare a mediului, a

tehnologiilor utilizate de catre competitori

Normele europene privind sacrificarea animalelor urmaresc, in principal, doua

obiective: asigurarea calitatii carnii si evitarea cauzarii suferintei inutile animalelor.

Cerintele se refera la amenajarea spatiilor abatorului, conditiile de cazare si furajare a

animalelor inainte de sacrificare, modalitatea de sacrificare, depozitarea carnii, verificarea

si stampilarea de catre medicii veterinari.

Obligatoriu, abatorul trebuie sa aiba parc pentru animale, spatiu pentru asomare

(ametire inainte de omorare ) si sangerare, pentru productie, pentru pastrarea deseurilor.

Sunt necesare si spatii de depozitare pentru produsele finite, pentru produsele comestibile

si cele necomestibile. Prelucrarea carcaselor se face numai pe puncte de lucru. Conditiile

difera in functie de capacitatea abatorului si de gradul in care se va face prelucrarea

carnii.

Potrivit unui studiu de piata din mai 2006, majoritatea abatoarelor din tara

incearca sa se alinieze normelor impuse de Uniunea Europeana.

Principalii competitori ai societatii, dupa cum am relevat si la capitolele anterioare

sunt societatile din judetul Vrancea acreditate sa desfasoare activitati in domeniul

industrializarii carnii la momentul actual.

În ceea ce priveşte modernizarea, retehnologizarea unităţilor din sectorul carne şi

lapte, dintre cele 19 unităţi de pe teritoriul judeţului Vrancea majoritatea se încadrează în

categoria D, adică nu beneficiază de programele de modernizare prevăzute în negocieri şi

îşi vor închide activitatea până la data de 31.06.2006. Aceasta nu exclude însă

posibilitatea accesării de fonduri comunitare pentru atingerea standardelor de calitate ale

Uniunii Europene.






68


suma de 1.129,83 (mii euro).



animalelor.





acelasi timp cu mai multe categorii de produse.

Asa cum reiese din cele prezentate mai sus, situatia din domeniul industrializarii

carnii se prezinta astfel:

Majoritatea abatoarelor existente sunt mosteniri, care au fost cumparate pe nimic.

Acestea au sunt dotate cu niste distructoare, care de fapt prelucreaza deseurile de origine

animaliera, transformandu-le in fainuri proteice, interzise a mai fi folosite in hrana

animalelor, de la 1 august 2005. Doar doua din aceste abatoare si-au modernizat, pe

cheltuiala proprie, instalatiile de incinerare a subproduselor animaliere, restul functionand

ca in urma cu 20 - 30 de ani, adica contrar reglementarilor UE.

- tendinte pe plan national si mondial in domeniul tehnologiilor specifice, daca informatia e considerata relevanta in contextul proiectului.

Pe plan national consumatorii de carne au sesizat că în ultimii ani preparatele din

carne sînt de o calitate din ce în ce mai proastă. Astfel, datorita exigentelor pietii si a

noilor reglementari in domeniul sanitar veterinar, se impune realizarea unor invetitii care

sa corespunda normelor UE in ceea ce priveste mediul , igena si bunastarea animala astfel

incat produsele rezultate in urma procesului de abatorizare sa fie competitive cu cele

importate din UE si satisfaca cerintele si nevoile consumatorului. Deci, este necesara

obtinerea in urma sacrificarii efectivelor a unei carcase cu indici calitativi superiori

69

(procent ridicat de carne macra si procent mic de slanina, datorita infuziei de genetica) cu

o clasificare buna din punct de vedere din punct de vedere al normelor EUROP .

Programul national-cadru de restructurare si modernizare a unitatilor din industria

alimentara (fabricile de industrializare a carnii si a laptelui) a fost aprobat prin HG 48/16

ianuarie 2003 si avea ca termen initial de finalizare data de 30 decembrie 2006, o data cu

integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

Restructurarea si modernizarea unitatilor de productie din domeniul agroalimentar

a fost impusa pentru atingerea parametrilor minimali de performanta la nivelul

exigentelor si cerintelor Uniunii Europene.

Directiile sanitar-veterinare judetene au identificat unitatile care au intrat in

programul de monitorizare lunara, au evaluat conformitatea acestora cu cerintele

legislatiei si urmaresc corectarea deficientelor si aplicarea masurilor de restructurare.

Pentru a derula proiecte de investitii finantate din programul SAPARD, firmele

trebuie sa obtina in prealabil un aviz sanitar-veterinar, care se acorda numai daca

proiectul propus corespunde standardelor de igiena europene.

Unitatile monitorizate au intocmit la randul lor programe proprii de restructurare si

modernizare pe care trebuie sa le reactualizeze periodic si pentru care trebuie sa asigure

sursele de finantare. Experienta practica arata ca pentru finantarea unui program de

restructurare si modernizare la nivelul unei fabrici de industrializare a carnii sau laptelui

sunt necesari in medie intre 400.000 si 500.000 de euro.

Ulterior aplicarii HG 48/2003 a intervenit si Ordinul M.A.A. nr. 139/2005 de

aprobare a normelor sanitar-veterinare si de siguranta a alimentelor care preciza ca

autorizatiile sanitar-veterinare de functionare ale unitatilor existente isi mentin

valabilitatea doar pana la 30 iunie 2006.

In consecinta, pana la 30 iunie, toate unitatile autorizate sanitar-veterinar vor fi

evaluate si va fi aprobata continuarea activitatii doar pentru cele care indeplinesc

conditiile sanitar-veterinare.

Practic, termenul de conformare cu cerintele europene s-a devansat cu sase luni,

din 30 decembrie 2006 in 30 iunie 2006.

Concurenta instaurata pentru producerea ieftina a produselor de carne, a generat in

businessul agricultural un tratament fata de animale, ca cu niste obiecte sau comoditati.

Tendinta mondiala este de a inlocui fermele de familie in ferme-fabrici: niste depozite, in

care animalele sint tinute in tarcuri suprapline sau in grajduri inguste. In astfel de conditii

sint crescute o multime de vite cornute, vaci mulgatoare, porci.

- D.6. Piata de aprovizionare cu materii prime si materiale descrierea materiilor prime principale si auxiliare necesare in procesul de productie, parametri calitativi minimali, zona de provenienta (a se tine cont de criteriul de eligibilitate a proiectului), mod de livrare, frecventa de aprovizionare conform fluxului tehnologic. Pentru materiile prime si materialele deficitare se va prezenta distinct modul in care acestea vor fi procurate.

70

Pentru aprovizionarea cu materie prima societatea noastra a incheiat contracte cu

un numar de zece furnizori (trei pentru bovine, cinci pentru porcine si doi pentru ovine).

Animalele vor fi procurate in baza unui dosar de aprovizionare care va contine toate

analizele conform reglementarilor in vigoare. Astfel, materia prima achizitionata va fi

certificata din punct de vedere sanitar – veterinar si al provenientei. De asemnea, la

achizitionarea animalelor se va urmari indeplinirea conditiilor de greutate prevazute de

normele tehnice in vigoare. Livrarea se va face ori de catre furnizorul de materie prima ori

de catre societatea noastra, caz in care se va renegocia pretul de achizitie in functie de

costurile care intervin cu combustibilii. Ca si acord de pricipiu, livrarea se va efectua de

catre furnizorul de materie prima.

A fost estimat un numar de 250 zile lucratoare pe an, repartizate astfel:

- 100 zile pentru bovine;

- 100 zile pentru porcine;

- 50 zile ovine.

Operatiunile de livrare se vor executa conform fluxului tehnologic stabilit, care

preconizeaza abatorizarea a 30 capete bovine/zi (cu o greutate de 13,5 tone), 80 capete

porcine/zi (cu o greutate de 8 tone) si 150 capete ovine/zi (cu o greutate de 4,5 tone).

Astfel, capacitatea de exploatare a abatorului (17,5 tone pe zi) va fi utilizata astfel incat

societatea noastra sa poata efectua lucrari de abatorizare si pentru terte parti, sub forma

de contracte de prestai servicii. Aceasta cantitate a fost prognozata a fi de 655 tone an

care va fi procesata conform garficului enuntat mai sus, dupa cum urmeaza: 10 capete

bovine/zi (timp de 100 zile/an), 20 capete porcine/zi (timp de 100 zile/an), 50 capete

ovine/zi (timp de 50 zile/an).

Pentru activitatea de abatorizare nu vor fi achizitionate animale bolnave sau suspecte de boala.

- furnizorii de materii prime, materiale, combustibili si/ sau servicii, pentru categoriile care prezinta relevanta in procesul de productie. Daca este o masa mare de mici furnizori se vor evidentia caracteristicile acesteia (localizare, potential, cutume comerciale, riscuri asociate pentru cumparator in relatiile comerciale cu furnizorii), iar pentru furnizorii semnificativi acestia vor fi mentionati individual

Tabel D.6.1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZORExte

rn/

AdresaCantitate

aprox.


% aprox.

din Produs 1: Bovine vii

1 SC Comaliment inter Str Brailei nr 45 Focsani jud 225 to 886.500 20%2 PF Irimia F. inter Cudalbi jud. Galati 450 to 1.575.000 40%3 SC Consinterfin inter Slobozia, Ciorasti 450 to 1.575.000 40%TOTAL 1125 4.036.500

Produs 2 : Porci 1 SC inter Slobozia, Ciorasti 700 to 3.150.000 100%TOTAL 700 3.150.000 100

71

Produs 3: Oi vii 1 PF Craciun Gabriel inter Cudalbi jud. Galati 60 210.000 50%2 Asociatia cr. de inter Focsani jud. Vrancea 60 210.000 50%TOTAL 120 420.000 100

TOTAL 1.945

7.606.500 100

- calitatea materiilor prime in raport cu cerintele procesului tehnologic

Asa cum am mentionat anterior, materia prima (animalele vii) va corespunde

normelor sanitare si sanitar – veterinare in vigoare. De asemenea, materia prima

corespunde unor criterii calitative aflate in concordanta cu cerintele fluxului tehnologic si

se va urmari indeplinirea conditiilor de greutate prevazute de normele tehnice in vigoare.

- au furnizorii putere de negociere semnificativa in impunerea preturilor si a termenelor de plata si livrare ? Explicati.

In negocierile care au avut loc intre compania noastra si furnizorii selectati de

materie prima, s-a tinut seama de un factor deosebit de important si anume marimea si

capacitatea abatorului care va functiona incepand cu anul 2008. In acest moment, conform

studiilor de piata intreprinse, putem spune ca in anul 2008 unitatea noastra va fi cea mai

mare unitate de acest gen din judetul Vrancea, ceea ce inseamna pentru furnizorii de

materie prima posibilitatea de desfacere si comercializare en-gross. In urma acestei

concluzii, firma noastra si-a impus punctul de vedere in negocierile purtate datorita

termenilor contractelor, atat in ceea ce priveste perioada de plata, cat si in ceea ce

priveste sistemul de penalitati. De altfel, in general, furnizorii companiei noastre nu au

puterea de a impune anumite conditii referitoare la preturi si la termene de livrare si

plata. Acest lucru reiese de altfel din contractele incheiate pana in prezent. In primul rand

este vorba de politica societatii de a negocia cu furnizorii de pe pozitii de egalitate conditii

lejere de plata si preturi acceptabile la produsele pe care le cumpara. In al doilea rand,

materia prima nu reprezinta un impediment in desfasurarea unei asemenea activitati,

aceasta se poate obtine de la un numar foarte mare de furnizori. In aceste conditii,

societatea noastra isi permite sa negocieze conditii cat mai bune in ceea ce ne priveste,

existand in orice moment posibilitatea renuntarii la un anumit furnizor de materie prima in

favoarea altuia.

D.7. Promovare si distributie- prezentarea pietei tinta pentru produsele rezultate in urma investitiei ;

72

Piata tinta este o piata regionala care acopera judetul Vrancea, atat prin sistemul de

distributie en-gross cat si prin vanzarea en-detail. Din punct de vedere al consumatorului

final, segmentul de piata caruia i se adreseaza produsele S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L.

este extrem de larg. Asa cum afirmam si mai devreme, piata de desfacere este extrem de

larga, profilul consumatorilor de produse si subproduse din carne nu poate fi caracterizat

decat la modul general, deoarece « consumatorul final » face parte practic din toate

categoriile sociale de populatie si din toate categoriile de varsta. Ca o concluzie, putem

spune ca profilul consumatorului de produse si subproduse din carne este profilul oricarei

persoane trecute de varsta de trei ani care nu este vegetariana.

Astfel, piata tinta este formata din populatia orasului Focsani si din zonele limitrofe

si putem afirma ca, urmand previziunile volumului de vanzari corelat cu strategia de

reducere a cheltuielilor vom reusi sa fixam nivelul preturilor de comercializare a

produselor oferite sub preturile existente pe piata, factor care va conduce la formarea

unei baze clientelare fidele din randul consumatorilor persoane fizice si la fidelizarea

partenerilor de afaceri persoane juridice.

- metode si actiuni de promovare pentru produsele rezultate in urma investitiei;

In ceea ce priveste strategia de promovare a noilor produse, departamentul de

marketing format ad-hoc si constituit din persoanele ce formeaza conducerea societatii a

reusit promovarea viitoarelor produse la un nivel foarte bun, completand cu succes

formalitatile incheierii unor contracte de desfacere care asigura comercializarea a peste

80% din productia viitoare de produse si subproduse din carne. De altfel, datorita

conjuncturii existente, cerere care depaseste cu mult puterea de prelucrare a S.C. TSGM

Dollar Prod S.R.L., politica de promovare este relativ simpla. Astfel, vor fi demarate

actiuni de popularizare a produselor oferite de catre societatea noastra prin procedee care

nu necesita costuri de marketing, prin colaborare cu societatile partenere si prin

intermediul lor cu lanturile de magazine existente in Focsani si in imprejurimi. Astfel,

societatea noastra nu va avea costuri legate de publicitate, acestea vor cadea in seama

partenerilor de afaceri care reprezinta o veriga importanta in lantul de vanzare a

produselor catre consumatorii finali. Practic, ceea ce conteaza in acest proces de

promovare este renumele marcii sub care vor fi comercializate produsele.

In ceea ce priveste unitatile proprii de vanzare detinute de companie, se vor

intreprinde actiuni de popularizare chiar prin intermediul clientilor directi (persoane

fizice) – consumatorii finali, avand in vedere ca aceste puncte de lucru au deja formata o

baza clientelara fidela.

De asemenea, vor fi demarate actiuni de participare la targuri de profil organizate

atat in judetul Vrancea cat si in toate judetele din tara, unde se vor realiza si distribui

pliante de prezentare si vor avea loc discutii si negocieri directe cu potentiali clienti.

73

- metode de distributie utilizate - descrierea canalului de distributie selectat (ex. distribuitor(i), engrosisti, comisionari, consumatori industriali, vanzari direct in reteaua de desfacere cu amanuntul, vanzari franco-furnizor (la poarta fabricii)) si tipuri de relatii comerciale preconizate a fi utilizate;

Tabel D.7.1

PRINCIPALII CLIENTI

CLIENTExtern/Intern

AdresaCantitate

aprox.


% aprox.

din Produs Carcasa bovine

1 SC ABE 2001 SRL intern Milcovul judetul Vrancea 50 tone 375.000 9%2 AF Novac Focsani intern Focsani 100 tone 750.000 18%3 SC Proliv SRL intern Cimpeneanca 150 tone 1.125.000 26%4 SC Duico Proserv intern Gologanu Judetul Vrancea 150 tone 1.125.000 26%

5 Desfacere magazine proprii intern P-ta Moldovei (Boxa de carne nr 1)

130 tone 975.000 21%TOTAL 580 tone 4.350.000 100

Produs Carcasa porc1 SC ABE 2001 SRL intern Milcovul judetul Vrancea 100 tone 750.000 20%2 AF Novac Focsani intern Focsani 100 tone 750.000 20%3 SC Proliv SRL intern Cimpeneanca 100 tone 750.000 20%4 SC Duico Proserv intern Gologanu Judetul Vrancea 150 tone 1.125.000 30%


50 tone 375.000 10%

TOTAL 500 tone 3.750.000 100Produs Carcasa oaie

1 SC Proliv SRL intern Cimpeneanca 30 tone 210.000 31%2 SC Duico Proserv SRL intern Gologanu Judetul Vrancea 30 tone 210.000 31%


39 tone 273.000 38%TOTAL 99 tone 693.000 100

Produs Subproduse1 SC ABE 2001 SRL intern Milcovul judetul Vrancea 50 tone 214.000 26%2 AF Novac Focsani intern Focsani 30 tone 128.400 16%3 SC Proliv SRL intern Cimpeneanca 20 tone 85.600 12%4 SC Duico Proserv intern Gologanu Judetul Vrancea 30 tone 128.400 16%


61,8 tone 265.360 30%

TOTAL 191,8 821.760 100

TOTAL 9.614.760 100

Cea mai mare parte a produselor rezultate vor fi comercializate prin intermediul

contractelor cu partenerii de afaceri expusi anterior (circa 70% din totalul productiei).

Surplusul de productie va fi vandut prin unitatile proprii detinute de catre societatea

noastra.

- politica de pret practicata pentru produsele realizate (comparati preturile practicate cu cele ale concurentei, preturile mentionate aici vor fi utilizate in previzionarea veniturilor viitoare) ;

74

Respectand politica previzonata de reducere a costurilor astfel incat sa se poata

obtina preturi de comercializare sub cele existente pe piata, societatea noastra a decis sa

pastreze preturi de vanzare uniforme pentru produse, atat pentru cele oferite partenerilor

de afaceri expusi in tabelul de mai sus cat si pentru cele care se vor vinde prin intermediul

unitatilor proprii de desfacere.

Astfel, preturile de vanzare a produselor sunt urmatoarele:

- carcasa bovine: 7,5 Ron;

- carcasa porc: 7,5 Ron;

- carcasa oaie: 7,5 Ron;

- subproduse comestibile: 4,28 Ron;

- subproduse industriale: 0,7 Ron;

- piei bovine: 4,5 Ron;

- piei ovine: 6 Ron;

- mate porc: 0,4 Ron;

- carne transata comercial bovine: 10,25 Ron;

- carne transata comercial porcine: 10,25 Ron;

Preturile sunt exprimate pe kilogram si nu contin T.V.A.

Spre comparatie, preturile la care societatile concurente comercializeaza aceste

produse sunt mai mari cu un procent cuprins intre 5 – 15 %.

- termenele de plata si termenele de livrare a produselor. Au clientii (distribuitori, comercianti cu amanuntul sau consumatori industriali, dupa caz) putere de negociere semnificativa in impunerea preturilor si a termenelor de plata si livrare ? Explicati.

Termenele de plata au fost negociate ca urmand a se efectua la un interval de 7 zile

de la data livrarilor produselor.

Clientii companiei noastre nu au puterea de a impune anumite conditii referitoare la

preturi si la termene de livrare si plata. Acest lucru reiese de altfel din precontractele

incheiate pana in prezent.

Acest lucru se datoreaza in primul rand raportului calitate – pret oferit de catre

societatea noastra si datorita cantitatilor comercializate (amintim faptul ca in 2008 cand

se va incepe exploatarea abatorului acesta va avea cea mai mare capacitate din judetul

Vrancea). In al doilea rand, este vorba de politica societatii de a negocia cu clientii de pe

pozitii de egalitate (desi in conditiile de fata puteam efectua o negociere agresiva dictata

de pozitia superioara pe care ne vom situa in exploatare) si de a oferi conditii convenabile

de colaborare.

De altfel, conditiile lejere de parteneriat oferite de catre S.C. TSGM Dollar Prod

S.R.L. vor fi compensate prin diminuarea chletuielilor in ceea ce priveste reclama si

promovarea, capitole care vor cadea in sarcina colaboratorilor nostri.

75

- logistica utilizata (mijloace si cai de transport, regimul de proprietate al mijloacelor de transport si furmizori de servicii specifice) ;

In ceea ce priveste logistica utilizata pentru desfacerea produselor, va fi achizionata

prin proiect o duba de transport pentru produse finite, care va fi utilizata pentru

transportul produselor catre clienti si catre punctele de vanzare detinute de catre

societate.

- personal implicat in activitatea de promovare si vanzare ;

In activitatea de promovare si vanzare vor fi implicate persoanele din conducerea

societatii noastre, conform strategiei enuntate mai devreme.

- concluzionati principalele riscuri si dificultati in privinta desfacerii produselor, inclusiv caracteristicile de sezonalitate ;

Riscurile care decurg din relatiile cu clientii se refera in primul rand la specificul

activitatii economice desfasurate de catre societate. Astfel, riscurile deriva in primul rand

din perisabilitatea produselor care se comercializeaza. Trebuie sa existe un control foarte

strict in ceea ce priveste receptia calitativa a materiei prime, fluxul tehnologic de

prelucrare a materiei prime si transformarea acesteia in produs final.

Un alt risc este reprezentat de cresterea nejustificat de mare a pretului materiei

prime. Astfel, intr-o asemnea eventualitate, societatea noastra ar cauta alti parteneri de

afaceri de unde sa poata procura materia prima, pentru a nu fi nevoita sa acopere aceste

pierderi prin cresterea nejustificata a preturilor de distributie eliminandu-se astfel

pierderile dar pierzandu-se din clienti.

Sezonalitatea nu constituie o problema, deoarece necesarul de materie prima

(animalele vii) nu depinde de anumite perioade ale anului. Ca si caracteristica principala

de sezonalitate putem mentiona volumul mare al vanzarilor care intervine in perioada de

sarbatori – in primul rand cu ocazia Craciunului si a Pastelui, fiecare asemenea perioada

fiind urmata de una mai putin profitabila (in general cu durata de o luna de zile) care

intervine dupa trecerea sarbatorilor.

E. PREZENTAREA PROIECTULUI

E.1. Obiectivele proiectului. Se vor enunta obiectivele directe si indirecte ale proiectului, asa cum sunt evidentiate in cererea de finantare. Obiectivele directe sunt acele obiective vizate prin investitiile principale in cadrul proiectului. Obiectivele indirecte sunt cele vizate in mod implicit, pentru atingerea carora nu se presupun investitii semnificative in raport cu investitiile principale.

Obiectivele indirecte ale proiectului sunt:

- sustinerea activitatilor specifice sectorului alimentar;

76

- cresterea veniturilor alternative si a oportunitatilor de angajare a tinerilor si femeilor din

mediul rural;

- diversificarea activitatilor economice in mediul rural;

- cresterea numarului de IMM-uri viabile in domeniul alimentar cu inalt potential de

dezvoltare si in conformitate cu standardele europene.

- cresterea randamentului si a productivitatii prin introducerea tehnologiilor moderne

specifice procesului de abatorizare;

Obiectivele directe ale proiectului:

- obiectivul principal, respectiv abatorul, cu toate sectoarele si compartimentele sale

- obiective auxiliare reprezentate de alimentarea cu apa, energie electrica, utilitati de

ecologizare a deseurilor tehnologice si a apelor reziduale, spatii sociale (birouri si filtre

sanitare), amenajarea terenului si a infrastructurii de drumuri si alei si achizitionarea de

utilaje, instalatii, dotari si mijloace de transport specializate.

E.2. Descrierea tehnica a proiectului : - produse planificate a se realiza prin proiect: tipuri, parametri fizico-chimici, mod de ambalare,

marcare, conditionare,etc. ;

Produsele finite rezultate in urma abatorizarii animalelor sunt :

Carcase si subproduse de abator (alimentare si industriale*);

Sortimente de carne transate comercial.

In urma abatorizarii, produsele finite sunt date, cantitativ, de cele trei rapoarte de

abatorizare :

1. Raport de sacrificare pentru bovine

Cantitate in viu /zi- 13500 kg; /an- 1350 tone.

Denumire produs finitProcent dintotal viu %

Cantitate rezultataPe zi - kg Pe an - tone

Carcasa 48 6480 648Inima

Subprodusede abator

0,38 52 5,2Limba 0,27 36 3,6Burta 1,6 216 21,6Cap fara limba 2,4 324 32,4Seu si grasime industriala *

3 405 40,5

Rinichi 0,35 47 4,7Piele * 6 810 81TOTAL 62 8370 837

2.Raport de sacrificare porcine cu soric Cantitate in viu:/zi-8000 kg; /an- 800 tone.

77

Denumire produs finitProcent din

total viuCantitate rezultata

Pe zi - kg Pe an - toneCarcasa 70 5600 560Cap de porc 6,7 536 53,6Picioare 1,8 144 14,4Ficat

Subprodusede abator

1,3 104 10,4Limba + inima 0,62 50 5Plaman+slung 1,27 96 9,6Splina 0,18 14 1,4Osanza 0,8 64 6,4Creier 0,1 8 0,8Rinichi 0,3 24 2,4Mate * 17 ml 1360 ml 136000 mlTOTAL 83 6640 664

3.Raport de sacrificare ovine Cantitate in viu : /zi-4500 kg ; /an- 225 tone.

Denumire produs finitProcent din

total viuCantitate rezultata

Pe zi - kg Pe an - toneCarcasa 44 1980 99Cap 3,2 144 7,2Organe + limba

Subprodusede abator

4,5 203 10,2Burta + mate 1,3 58 2,9Seu si grasimi industriale *

3 135 6,8

Piele cu lana * 9 405 20,2TOTAL 65 2925 143,3

Carcasele obtinute in urma abatorizarii sunt apreciate merceologic pe specii in

functie de starea de ingrasare, categoria de varsta, starea termica (zvantata, refrigerata,

congelata), starea de prezentare sub aspect tehnic si comercial, caracteristici

organoleptice, fizico-chimice si greutate. Carcasele si subprodusele de abator (comestibile

si industriale) vor fi insotite de certificate de calitate si sanitare conform normativelor si

legislatiei in vigoare.

A doua categorie de produse finite este reprezentata de carnea transata de tip

comercial. Pentru carnea transata comercial in scopul livrarii ca sortimente de

carmangerie, unitatea are in componenta un spatiu tehnologic pentru transare. Cantitatea

totala de carne procesata prin transare reprezinta 10 % din totalul carcaselor de bovine si

porc abatorizate. Pentru depozitarea sortimentelor de carne transata unitatea are in

compunere un depozit de refrigerare si congelare.

Rapoarte de transare :

4) Pentru bovine transarea comerciala a carcaselor se face pe patru categorii :

Specialitati – muschi psoasi – 1,8 – 2,1 %

Calitate superioara – pulpa, spata cu brat, anticot, vrabioare – 46 – 50%

Calitatea I-a – piptul cu cap de piept, grebanul, rasolul cu cheie – 36-40%

Calitatea a II-a – gatul cu salba, sira spinarii si coada – 9 – 11 %

78

5) Pentru porcine transarea comerciala a carcaselor se face pe patru categorii :

Specialitati – muschiulet si cotlet – 7 – 9 %

Calitate superioara – antricot si pulpa – 41 – 44 %

Calitatea I-a – fleica, spata cu brat, - 23 – 25 %

Calitatea a II-a – pieptul si rasolul – 19 – 21 %

6) Pentru ovine transarea comerciala a carcaselor se face pe trei clase : Calitatea I-a – jigoul, antricotul, cotletul si spata cu brat – 58 – 61 % Calitatea a II-a – pieptul si fleica – 21 – 23 % Calitatea a III-a – coastele, gatul si rasolul – 17 – 19 %

Ambalarea

Pentru livrarile facute in semicarcasa sau sferturi,ambalarea produselor nu este

necesara. Pentru sortimentele de carne transata, refrigerata sau congelata se pot utiliza

diferite recipente si ambalaje de transport, confectionate din materiale ageeate de

normele sanitare. Produsele pot fi ambalate si sub forma vidata.

Compartimentul de livrare este prevazut cu un birou merceologic si 2 linii de livrare

pentru:

- Carcase; linie aeriana cu brat pneumatic si cantar electronic;

- produse ambalate; cantar orizontal de 500 de Kg si rampa de incarcare.

In compartimentul de livrare beneficiarii au acces doar in biroul merceologic.

Controlul calitatii

Stabilirea calitatii carcaselor se face in conformitate cu normele UE.Pentru porcine

evaluarea se face in functie de raportul grasime-carne macra din carcasa dupa

calificativul EUROM, in functie de nivelul parametrilor calitativi. Totodata se face o

inspectie vizuala a carcaselor, apreciindu-se starea de fasonare, curatenie si aspect.

Evaluarea carcaselor de bovine se face in functie de varsta si greutatea animalelor

vii.

In functie de randament la taiere carcasele se pot incadra in :

- calitatea a-I-a ; randament mai mare de 50%;

- calitate a-II-a ; randament 48-50%;

- calitatea a-III-a ; randament mai mic de 48%;

Evaluarea carcaselor de ovine se face in functie de starea de ingrasare, aspect,

starea de curatenie si randament de sacrificare care trebuie sa fie mai mare de 41%

carcasa din greutatea vie.

La livrarea carcaselor refrigerate temp la os verificata cu termometrul sonda

trebuie sa fie de 3- 4 grade Celsius,fapt ce atesta o buna procesare si conservare a carnii.

Evidenta tehnica si sanitar-vetertinara a materiilorr prime si produselor finite va fi

tinuta la zi cu date reale. Toate livrarile de produse vor fi insotite de certificate de calitate

si sanitar-veterinare,iar produsele vor purta etichete cu toate datele cerute de legislatia in 79

vigoare. Inspectorul sanitar va efectua si controlul mijloacelor de transport pentru

animalele vii si pentru produsele finite atat la cele proprii ale unitatii cat si ale

beneficiarilor. Aceste mijloace de transporttrebuie sa fie echipate corespunzator si sa fie

avizate de catre organele abilitate.

Pentru indeplinirea functiei tehnologice abatorul va fi dotat cu utilaje si instalatii

noii,performante care sa asigure o functionare corespunzatoare a fluxului de productie.

Laboratorul sanitar este amplasat la capatul liniei de abatorizare si este dotat cu

aparatura pentru examenul trichinoscopic, cu microscop, frigider, si alte ustensile de

laborator. Pe tot parcursul fluxului de abatorizare sunt oganizate puncte de control la:

adapostul pentru animale, eviscerare si punctul de livrare produse finite

- licente de productie, unde este cazul ;- descrierea rezumativa a fluxului tehnologic* ;- descrierea rezumativa a retetelor utilizate*;

Procesul de abatorizare cuprinde urmatoarele faze generale:

- receptia cantitativa si calitativa a animalelor ; asigurarea conditiilor de odihna si

carantina de 6-24 ore;

- abatorizarea animalelor cu etapele componente:

afluirea,asomarea,singerarea,prejupuirea si jupuirea (depilarea la porcine), eviscerarea,

extagerea masei gastro intestinale si organelor, toaletarea carcaselor si controlul sanitar

veterinar pe faze;

- refrigerarea, congelarea si depozitarea carcaselor si subproduselor pe grupe de

calitate;

- ambalarea si livrarea produselor finite.

Fluxul de abatorizare pentru bovine

Materia prima provine de la furnizori externi in baza contractelor de livrare sau de

prestari de servicii incheiate de societate cu parteneri externi.

La receptia animalelor sunt verificate actele insotitoare:certificat sanitar-

veterinar,certificat de transport si actul de identificare pentru fiecare animal sau lot.

Animalele sunt tinute in repaus 12-24 de ore,inainte de sacrificare in spatiul tehnologic

(adapost) unde beneficiaza de conditii de intretinere specifice:cazare corespunzatoare si

apa la discretie (cu exceptia ultemelor 3 ore cand este suprimata si alimentarea cu apa).

Animalele suspecte sunt dirijate in boxa speciala pentru izolare.

Inainte de sacrificare animalele sunt supuse controlului sanitar- veterinar ante-

mortem.Animalele declarate apte pentru sacrificare, dupa toaletare, sunt introduse in

fluxul de abatorizare propriu zise cu urmatoarele etape:

- asomarea,se executa cu pistolul cu bolt;

80

- agatarea pe conveerul de sangerare si sangerarea(8 minute),taierea

copitelor anterioare si a coarnelor;

- trecerea pe conveerul de eviscerare;

- prejupuirea manuala si jupuirea mecanica,depozitarea

pieilor,coarnelor si copitelor in spatiul de triperie;

- eviscerarea si dirijarea masei gastro intestinale in triperie;

- prelucrarea viscerelor si dirijarea acestora in camera de procesare

burti si depozitul MRS;

- prelevarea organelor interne si suspendarea acestora pe conveerul

special impreuna cu capul (dupa spalarea);

- sectionarea carcasei in jumatati si extragerea maduvei spinarii;

- inspectia si controlul sanitar veterinar post- mortem,a

carcaselor,capului si organelor.

Se recolteaza in vederea analizelor, bulbul rahidian pentru testul rapid al

encefalo-patiei spongiforme bovine (BSE), care se efectueaza in laboratoarele autorizate,

conform ordinului MAAP nr.144/2002.

Dupa controlul post mortem carcasele declarate corespunzatoare sunt depozitate

in spatiul de prerefrigerare, timp de 3-6 ore si apoi in spatiile de depozitare-refrigerare.

Organele, burtile si capul sunt asejate pe carucioare cu etichete de identificare

corespunzatoare carcaselor si transportate in depozitul de organe.

Carcasele si organele de bovine pot fi livrate pentru consum dupa certificarea

negativa a testului BSE.

Carcasele si organele declarate suspecte vor fi depozitate temporar in spatilu de

refrigerare special pana la diagnosticarea finala de catre inspectorul sanitar veterinar.

Fluxul tehnologic este unisens de la zona murdara spre zona curata. Carcasele si

subprodusele comestibile se deplaseaza pe flux spre zona de refrigerare, depozitare si

livrare, iar subprodusele necomestibile spre zona murdara in compartimentele speciale.

Deseurile de abatorizare si confiscarile sunt dirijate la instalatia de incinerare in

ambalaje (containere) speciale, etanse, cu mijloace de transport special destinate acestui

scop.

Fluxul de abatorizare pentru porcine

Porcii vii receptionati cantitativ si calitativ sunt cazati in adapostul de stationare cu

12-24 de ore inainte de sacrificare si vor beneficia de conditii tehnologice corespunzatoare

de adapostire si adapare.

81

Animalele vor fi insotite de actele de origine si certificatele sanitar veterinare.Inainte

de introducerea in fluxul de abatorizare se efectueaza controlul sanitar veterinar,iar

animalele suspecte vor fi dirijate in boxa de izolare.

Animalele apte pentru abatorizare sunt dirijate prin tunelul de afluire si tualetare

spre boxa de asomare .

Etapele fluxului de abatorizare pentru porcine sunt:

- asomarea, efectuata cu clestele electric, in boxa de asomare;

- sangerarea, in jgheabul de sangerare si urcarea pe banda de

sangerare cu un tranzit de 5 min pentru emisie sanguina;

- oparirea in bazinul de oparire cu banda mecanica, la o temp de 60-62

grade celsius, timp de 5 min ;

- depilarea mecanica si colectarea parului;

- finisarea pe masa cu rulouri;

- agatarea pe conveerul de porcine;

- ridicarea la linia comuna de eviscerare cu ajutorul ridicatorului de

linie;

- eviscerarea, dirijarea viscelelor in tiperie, extragerea organelor si

agatarea pe conveerul de organe, etichetarea organelor si carcaselor

si inspectia sanitara;

- sectionarea carcaselor si examenul sanitar veterinar post mortem,

recoltarea de probe pentru examenul trichinoscopic;

- prerefrigerarea si depozitarea carcaselor si a sub produselor in

spatiile frigorifice.

Carcasele suspecte sunt depozitate in spatii frigorifice speciale pentru reexaminare,

iar carcasele corespunzatoare sunt dirijate in camera de prerefrigerare si in depozitul de

refrigerare .

Dupa obtinerea avizului sanitar favorabil carcasele refrigerate la 0-4 grade celsius

pot fi livrate in 12- 24 de ore de la sacrificare cind temperatura carcasei la os este de 4

grade Celsius.

Carcasele si organele animalelor suspecte,dupa reexaminare pot fi declarate apte

pentru consum urmand calea produselor comestibile sau inapte,fiind incradate in

categoria confiscarilor si dirijate la instalatia de incinerare-distrugere.

Vor fi respectate cele mai severe norme sanitare de procesare (colectare, depozitare,

transport si distrugere) pentru deseurile de abatorizare. Instalatia de incinerare va

functiona in conformitate cu normele legale.

Organele depozitate pe carucioare tip cuier vor fi dieijate in sala de prelucrare

speciala de unde vor fi transportate pe sortimente in sala de refrigerare si depozitare

pentru organe. Pot fi livrate dupa 6-12 ore sau pot fi pachetizate si congelate pentru o

livrare viitoare.82

Viscelele sunt preluate dupa eviscerare prin topoganul special si dirijate in triperie,

pe mesele de prelucrare, separate pe sortimente, curatate, spalate si depozitate prin

sarare sau refrigerare in vederea livrarii sau depozitarii. Parul recoltat se sorteaza si se

depoziteaza in spatiul special amenajat. Deseurile de abator de la curatarea viscelelor sunt

depozitate in containere si vor fi distruse in incinerator.

Fluxul de abatorizare pentru ovine

Animalele vii receptinate cantitativ si calitativ sunt cazate in adapotul anexa care

asigura conditii tehnologice corespunzatoare pentru 150 animale. La ovine postul

antemortem va fi de 12-24 de ore,pentru golirea tubului digestiv, in aceasta perioada

animalele beneficind de adapare la discretie. Loturile de animale vor fi insotite de acte de

origine si certificate sanitar-veterinare. Inainte de introducerea in fluxul de taiere se

procedeaza la inspectia sanitar-veterinara si izolarea animalelor suspecte.

Etapele de abatorizare a ovinelor sunt:

- introducrea in boxa de asomare(individual sau in loturi);

- asomarea electrica;

- agatarea pe conveerul de sangerare si sangerarea (5 min);

- transbordarea pe converul de jupuire;

- prejupuirea manuala si jupuirea mecanica sau manuala;

- ridicarea pe conveerul de eviscerare;

- eviscerarea , extragerea viscelor si dirijarea lor in triperie,recoltarea

organelor si agatarea pe conveer,inspectia sanitar-veterinara si

marcarea carcaselor si organelor;

- sectionarea carcaselor ;

- examenul sanitar-veterinar post mortem;

- prerefrigerarea rapida si depozitarea in frigorifer,timp de 12- 24 de

ore la o temp de 0-4 grade Celsius.

Carcasele si organele suspecte se depoziteaza separat pentru reexaminare dupa

care sunt declarate apte pentru consum,urmand calea normala sau inapte si dirijate la

confiscari in vederea distrugerii prin incinerare.

Viscelele sunt selectionate in triperie,curatate,spalate si depozitate in vederea

livrarii.Organele declarate apte pentru consum,vor fi selectionate si depozitate in ambalaje

speciale in camerele frigorifice pentru organe de unde pot fi livrate sau dirijate la

congelare dupa o prealabila ambalare.Toate deseurile sunt depozitate in containere

inchise si dirijate la instalatia de incinerare.Pieile recoltate se curata si se livreaza

proaspete catre beneficiar.

Din proiectare s-a prevazut realizarea unei linii de abatorizare moderne care sa

asigure cele mai bune conditii igenico-sanitare si tehnice pentru toate operatiunile din 83

fluxul tehnologic de la receptia animalelor pana la livrarea produselor si sub produselor

finite. Fluxurile de animale,produse si de personal se vor supune principiului de maxima

securitate igenico-sanitara care va permite obtinerea unor produse finale calitativ

superioare.

Solutiile constructive si in special finsajele interioare vor asigura eliminarea

posibilitatii de dezvoltare a germenilor patogeni, vor fi usor de igenizat si intretinut.In

acest sens toate imbinarile construcitve vor fi rotunjite,fara unghiuri inchise.

Toate deschiderile catre exterior vor fi protejate cu plase de protectie iar aerul

interior va fi mentinut la temp optime de lucru (10-15 grade Celsius,fiind procesat prin

instalatia de conditionare totala a aerului.

Utilajele si instalatiile din fluxul de productie sunt cuprinse in tabelul anexat la

prezentul studiu si vor fi confectionate din inox sau alte materiale in conformitate cu

normele europene in domeniu.

In toate sectoarele de activitate sunt prezente instalatii automate de igenizare si

dezinfectie pentru uneltele de lucru si personal iar in punctele de acces sunt prevazute

instalatii automate de dezinfectie si spalare totala.

- de evidentiat in mod distinct masurile de protectia mediului, pe doua categorii distincte:o masurile obligatorii precizate in Acordul de mediu si/sau(daca este cazul) Studiul de

impact

S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L. acorda o mare importanta protejarii mediului

inconjurator si respecta prevederile legale in domeniu legate de gestionarea deseurilor

(HG 856/2002, care transpune Decizia 2000/532/CE, amendata prin Decizia

2001/118/CE), gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje conform HG

621/2005.

De asmenea, se respecta prevederile legale privind nivelul de zgomot si

concentratiile si debitele masice de poluanti admise la evacuarea in mediu, conform

NTPA 001/2002 (pentru ape), Ordinul MAPM nr. 592/2002 si Ordinul nr. 462/1993

(pentru aer, privitoare la imisii, respectiv emisii) precum si a normativelor STAS

10009/1988 (pentru vibratii) si STAS 12025/2-1981 (pentru trepidatii).

In categoria apelor reziduale sunt cuprinse:

- apa menajera (grupuri sociale din filtre si sediu adminstrativ);

- apa tehnologica (abatorizare);

- apa pentru igenizarea filtrelor auto si a mijloacelor de transport;

- apa reziduala din adapostul pentru animale.

Primele 3 categorii sunt procesate in statia de pre-epurare a unitatii cu o capacitate

de 40-50 mc/zi. Instalatia de pre-epurarea este formata dintr-un separator de grasimi si 2-

3 bazine pentru decantare. Apa pre-epurata va fi deversata in sistemul de canalizare a

Mun Focsani. Calitatea apei devesata va indeplini normele impuse de prestatorul de

84

servicii care va asigura o epurare finala conform NTPA, 001/97 privind deversarile in

emisari

Apele reziduale din adapostul pentru animale vor fi colectate in 2 bazine septice

vidanjabile si vor putea fi utilizate conform normelor tehnologice specifice.

De asemenea, va fi amplasata o instalatie de incinerare si distrugere a deseurilor

organice in spatiul delimitat in incinta unitatii izolata de restul constructiilor. Are in

componenta un distructor incinerator complet echipat care sa asigure distrugerea

deseurilor organice de abatorizare in conditii de biosecuritate maxima. Incineratorul va fi

utilizat doar pentru necesitatile unitatii si va avea o productivitate de 250-399 Kg/h.

Distrugerea deseurilor se va face la o temperatura de 800-1000 grade Celsius iar instalatia

va respecta in functionare normele de protectie a mediului si de sanatate a populatiei.

Cenusa sterila obtinuta nu reprezinta nici un pericol pentru sanatatea populatiei si a

animalelor.

o masurile suplimentare din initiativa solicitantului. Existenta acestora se va lua in considerare pentru evaluarea criteriului de selectie nr. 1 din Fisa tehnica a masurii 1.1.

In afara de masurile descrise anterior, vor fi instalate filtrele dezinfectoare auto.

Acestea sunt utilitati constructive cu rolul de a efectua dezinfectia cailor de rulare a

mijloacelor de transport. Se amplaseaza pe cele 2 cai de acces obligatoriu in cadrul

unitatii, accesul in zona murdara si in zona curata a unitatii. Vor avea dimensiunile

constructive prevazute in normele tehnice specifice. Trebuie sa asigure 2,5-3 rotatii a

anvelopelor miijloacelor de transport. Vor fi prevazute cu sisteme de alimentare si golire

pentru solutia dezinfectanta. Pe caile de acces vor fi prevazute si instalatii mobile de

dezinfectie cu aerosoli sau solutire a caroseriilor mijloacelor de transport.

De asemenea, vor mai fi amplasate un atelierul mecanic si o platforma de spalare

auto, constructie independente amplasate in zona murdara a unitatii care servesc pentru

adapostirea atelierelor de reparatii, precum si pentru parcarea si igenizarea mijloacelor de

transport.

* Nu este necesara tratarea pe larg intrucat se gasesc in studiul de fezabilitate

E.3. Managementul proiectului - prezentarea persoanelor implicate in administrarea si managementul proiectului. Se va completa

tabelul E.3.1 pentru fiecarea persoana implicata in administrarea si managementul proiectului, daca acestea difera de cele prezentate conform sectiunii B.2 Tabelul E.3.1 se completeaza obligatoriu pentru responsabilul legal si responsabilul tehnic.

Tabel E.3.1Nume si prenume: Trasculescu Silviu FlorinFunctia: Administrator Vechime pe post/ in societate: 12 ani/12 ani


Perioada

SMA Odobesti jud. Vrancea Inginer stagiar 1974-1978

85

Statiunea de cercetari viticole Odobesti jud.

Vrancea

Mecanic sef 1978-1980

Intreprinderea de transport specilaizat pentru

agricultura si industrie alimentara Focsani, jud

Vrancea

Inginer sef 1980-1986

Fabrica de zahar Tataranu, jud. Vrancea

Director 1986-1990

Agrotransport SA Focsani, jud. Vrancea

Director 1990-2000

S.C. TSGM Dollar Prod SRL Administrator 1997-prezentRealizari notabile: A coordonat cu succes campania de marketing si promovare a unitatilor de vanzare pe plan local, reusind sa formeze o baza clientelara fidela. De asemenea, impreuna cu celelalte persoane din conducerea societatii a formulat strategia de dezvolatare a activitatii de exploatare a abatorului ce urmeaza a incepe in anul 2008.

Tabel B.2.1Nume si prenume: Mocanu DumitruFunctia: Director tehnic Vechime pe post/ in societate: 1 luna/1 luna


Perioada

Abator Prodincar Focsani Tehnician transare 1990-1992Duico Prodserv SRL-

societate de productie si desfacere produse carne

Administrator 1992-1996

SC TSGM Dollar Prod Director tehnic 1-06-2006-prezentRealizari notabile: Impreuna cu administratorul societatii a formulat strategia de dezvolatare a activitatii de exploatare a abatorului ce urmeaza a incepe in anul 2008.

E.4. Personal si instruire- numarul de personal implicat in implementarea proiectului, pe categorii de specializari, cu

evidentierea separata a personalului nou angajat pentru implementarea proiectului; - grafic de angajari ;

Tabel E.4.1Grafic angajare personal

Nr. Crt.

SpecialitateSalariu

brutNumar

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

1Abatoristi

carmangeri800 15 15 15 15 15

2 Merceolog 1.000 1 1 1 1 1

3Ingrijitor

zootehnist800 1 1 1 1 1

4 Frigotehnist 800 1 1 1 1 15 Electromecanic 800 1 1 1 1 16 Personal 600 1 1 1 1 1

86

curatenieTOTAL 4.800 20 20 20 20 20(in functie de numarul de personal angajat si de salariile brute pe categorii se vor previziona

cheltuielile cu personalul angajat si cheltuielile cu asigurarile si protectia financiara din anexele « Prognoza cheltuielilor » si « Flux de numerar – previziuni » la planul de afaceri)

- referiri la experienta anterioara a personalului existent in operatiuni similare;

Odata cu implementarea investitiei se vor angaja un numar de 20 de persoane:

- personal direct productiv – abatoristi carmangerii - in numar de 15

- personal indirect productiv – personal auxiliar:

electromecanic – 1 persoana

frigotehnist– 1 persoana

merceolog – 1 persoana

ingrijitor zootehnist– 1 persoana

personal curatenie– 1 persoana

Abatoristii carmangeri au experienta in asigurarea tuturor operatiunele specifice

fluxului tehnologic atat din zona curata cat in zona murdara: afluirea, asomarea,

sangerarea , prejupuirea si jupuirea – depilarea la porcine, eviscerarea, extragerea masei

gastro intestinale si a organelor.

Ingrijitorul zootehnist are experienta in receptia animalelor, a conditilor de odihna

si de carantina. De asemenea, are experienta in refigerarea, congelarea, depozitarea

carcaselor si subproduselor pe grupe de calitate si totodata de ambalarea si livrarea

produselor finite.

Merceologul asigura receptia calitativa a animalelor si desfacerea calitativa a

produselor finite si a subproduselor aferente.

Electromecanicul intretine buna functionare a utilajelor si echipamemtelor electrice

si mecanice ce asigura fluxul tehnologic.

Frigotehnistul intretine buna functionare a echipamentelor si instalatiilor

componente ale centralei tehnologice de frig: instalatiile frigo-tehnice de preparare a

agentului de racire pentru spatiile de prerefrigerare si refrigerare, pentru saptiile de

congelare si pentru instalatiile de conditionare a aerului pentru spatiile de productie si

auxiliare.

- modul de selectare si instruire a personalului nou angajat ;

Angajarea personalului se va realiza respectand legislatia in vigoare in acest

domeniu. Intre societate si angajat se va incheia un contract care va tine seama si de

elementele stabilite in timpul interviului.

Selectionarea personalului se face atent pe baza unor criterii moral volitive si a

capacitatii profesionale. Se va organiza selectie pe baza de CV, interviu si proba practica

de verificare a cunostintelor perctice, se vor verifica referintele, se vor negocia si incheia

87

contractele de munca iar odata cu angajarea se va face instruirea personalului conform

reglementarilor in vigoare :tehnologic, protectia munciisi PSI.

Se va incadra personal atat necalificat cat si calificat necesar procesului de

productie, lucru ce va permite obtinerea de profit care sa acopere toate cheltuielile cu

personalul si plata integrala si la timp a ratelor si a dobanzilor la creditul pe care il vom

obtine.

Instruierea personalului nou angajat cuprinde cursuri de instruire si perfectionare

si avand in vedere ca noua actvitate are un grad de tehnicitate si de dificultate ridicat

pregatirea si calificarea personalului se va face la unitati specializate pe o perioada de 6

luni, costurile fiind suportate de catre societate.

In acest mod se are in vedere nu numai cresterea pregatirii profesionale si

specializarea continua a angajatilor pentru a tine pasul cu noile realitati tehnologice de pe

piata abatorizarii si procesarii produselor din carne, cat si o mai buna valorificare a

potentialului interuman prin sporirea capacitatii muncii in echipa, caracteristica esentiala

in orice societate adaptata la conditiile economiei de piata.

E.5. Planul financiar al proiectului si graficul de realizare- Planul financiar al proiectului trebuie sa corespunda cu cel prevazut in cererea de finantare.Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa tehnica a masurii se va utiliza cursul de schimb Euro /RON publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii studiului de fezabilitate.

Tabel E.5.1

Curs Euro / leu 3.5923 din data de 22.06.2006

Cheltuieli eligibileCheltuieli neeligibile

Total

- RON Euro RON Euro RON EuroAjutor public nerambursabil 2.694.225 750.000 2.694.225 750.000Cofinantare privata, din care: 2.694.225 750.000 1.176.297 327.450 3.870.522 1.077.450 - autofinantare 637.452 177.450 637.452 177.450 - imprumuturi 2.694.225 750.000 538.845 150.000 3.233.070 900.000TOTAL PROIECT 5.388.450 1.500.000 1.176.297 327.450 6.564.747 1.827.450

Precizati sursele de cofinantare privata. Daca cofinantarea privata este asigurata si din imprumururi, detaliati conditiile de finantare (denumire creditor, tipul creditului, durata, dobanda, garantii depuse, etc.).

88

http://www.ecb.int/index.html

- Graficul de realizare a proiectului - conform studiului de fezabilitate se va completa cu esalonarea operatiunile comerciale pentru punerea in exploatare a proiectului (ex. incheierea contractelor de distributie, promovare produs, etc), daca este cazul

In procesul de estimare a duratei de executie a obiectivelor de constructii si a planificarii activitatilor, incepand cu data semnarii contractului de finantare cu Agentia SAPARD, proiectantul va lua in calcul si perioadele de timp friguros, neprielnice realizarii investitiilor de acest gen.Se va urmari corelarea dintre activitatile prevazute in luna din acest grafic si platile planificate in anexa « Flux de numerar – previziuni » la planul de afaceri. De asemenea se vor avea in vedere termenele de livrare si plata din contractele incheiate referitoare la activitatile prevazute.

89

Indicatori

Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11

Luna 12

Total

Organizare santier

17,85 17,85

Terasamente

245,92 245,92

Rezistenta infrastructura

98,85 98,85 197,7

Rezistenta suprastructura

277,76 208,31 208,31 694,38

Arhitectura

212,17 159,13 159,13 530,43

Instalatii termice interioare

47,01 47,01 94,02

Instalatii sanitare

43,1 44,66 87,76 175,52

Instalatii electrice interioare

65,04 65,04 130,08

Coloane si tablouri electrice

30,02 30,02

Instalatii in CT

30,02 30,02

Instalatii paratraznet si priza pamant

10,01 10,01

Retele exterioare

75,22 75,22

Utilaje 1.947,84 1.947,84

3.895,68

Cheltuieli diverse si neprevazu

teDotari 106,87 106,8

7Refacere cadru natural

110,91 110,91

Total 263,77 174,07 419,71 542,17 597,27 2.182,02 2.165,62

6.344,63

91

E.6. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si mediului de afaceri

- Se vor evidentia efectele in planul cresterii numarului de locuri de munca, cresterea veniturilor la bugetul local (se poate cuantifica valoarea taxelor locale platibile intr-o anumita perioada de timp), impactul asupra mediului, asigurarea de contracte de achizitii materii prime, pre-finantarea culturilor etc.

Datorita influentei negative a unor factori precum ponderea mare a populatiei

ocupate in agricultura si sezonalitatea acestei activitati, o mare parte a populatiei

mediului rural este confruntata cu optiuni de ocupare limitate si nevoita sa munceasca

pentru a-si asigura un minim de trai in activitati cu productivitate redusa.

In ciuda elementelor valoroase de potential, perturbatiile majore care s-au produs in

spatiul rural in ultimele decenii au afectat toate componentele vietii economico-sociale: s-

au schimbat relatiile economice, sistemul de valori, comportamentul individual,

fundamentele vietii comunitare rurale ale regiunii.

In aceste conditii, spatiul rural al regiunii, ca de altfel la nivelul intregii tari, a

cunoscut in ansamblu un proces regresiv.

Impactul proiectului se concretizeaza in mai multe dimensiuni, dupa cum urmeaza :

Dimensiunea sociala : crearea a 20 noi locuri de munca – vine in sprijinirea obiectivului

de reducere a ratei somajului prin crearea a noi locuri de munca si diversificarea

activitatilor in mediul rural.

Dimensiunea economica are mai multe sub-categorii de impact :

■ mediul de afaceri : intensificarea relatiilor comerciale intre firmele care interactioneaza

S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L. pentru acoperirea cererii acesteia de

produse/servicii/lucrari. Intensificarea relatiilor comerciale in mediul de afaceri local se

datoreaza cererii de consum suplimentare emisa de beneficiar.

■ cresterea numarului de IMM – uri cu o unitate care are ca efect colateral cresterea

incasarilor la bugetul central si local.

■ o mai buna valorificare a potentialului local : prin cresterea competitivitatii pe termen

lung si crearea de noi oportunitati de ocupare a fortei de munca si imbunatatirea

conditiilor de viata ale populatiei.

■ cresterea cantitativa si calitativa a productiei agricole animale prin adaptarea la

standardele si tehnologiile impuse de catre normele Uniunii Europene.

■ imbunatatirea productiei de carne, care pot constitui in viitor o marfa certa pentru

export;

Mediu inconjurator: proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului

inconjurator, asupra mentinerii peisajului si protejeaza patrimoniul rural iar activitatea pe

care o va desfăşura societatea nu va duce la mărirea nivelului fonic din zonă si nici nu va

utiliza substanţe care să producă radiaţii. Apele reziduale din adapostul pentru animale

vor fi colectate in 2 bazine septice vidanjabile si vor putea fi utilizate conform normelor

tehnologice specifice.

Odata cu achizitia noilor echipamente tehnologice se vor inregistra modificari atat

in ceea ce priveste organigrama personalului angajat cat si in ceea ce priveste nivelul

salarizarii. Prin aceste modificari se vor inregistra schimbari majore in ceea ce priveste

valoarea impozitelor si taxelor platite catre bugetul local si central. De asemenea, se vor

mari oportunitatile de angajare in randul persoanelor din zona.

Aceste masuri vor conduce la cresterea competitivitatii societatii noastre in

domeniul abatorizarii carnii. Astfel, mediul de afaceri va baneficia atat de o infuzie de

capital cat si de tehnologie si pregatire profesionala, avand ca motor zonal compania

noastra. De asemenea, societatea va deveni un model de urmat pentru intreprinderile

care activeaza in domeniu.

F. PROIECTII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

F.1. Analiza pragului de rentabilitate

Se vor relua rezultatele calculelor din studiul de fezabilitate cu indicarea gradului de utilizare a capacitatii nou proiectate la care se atinge pragul de rentabilitate.

Conditiile financiare de realizare a proiectului au fost detaliate in anexele financiare

din cererea de finantare si explicate in cadrul planului de afaceri. In ceea ce priveste

cheltuielile, acestea au fost previzionate in functie de productia de carcase si subproduse

previzionate. O alta categorie de cheltuieli, cea cu amortizarile si provizioanele, a fost

calculata in functie de valoarea activelor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect.

Referitor la indicatorul de senzitivitate, pragul de rentabilitate, acesta reprezinta

nivelul activitatii societatii de la care aceasta obtine profit. Acest indicator se calculeaza

conform formulei Q= CF/ (Pretunitar mediu – CVM). Avand in vedere ca in primul an de

activitate pretul unitar mediu este de 6,45 Ron, iar cheltuielile variabile medii unitare

ating valoarea de 5,27 Ron, volumul valoric al pragului de rentabilitate (profit = 0) este

atins la o productie de aproximativ 485.513,16 kg; deci la o CA = 3.131.559,86 Ron.

In al doilea an de activitate pretul unitar mediu este de 6,45 Ron, iar cheltuielile

variabile medii unitare ating valoarea de 5,27 Ron, volumul valoric al pragului de

rentabilitate (profit = 0) este atins la o productie de aproximativ 485.513,16 kg; deci la o

CA = 3.131.559,86 Ron.

In al treilea an de activitate pretul unitar mediu este de 6,45 Ron, iar cheltuielile



CA = 3.089.352,12 Ron.

In al patrulea an de activitate pretul unitar mediu este de 6,45 Ron, iar cheltuielile



CA = 3.059.839,56 Ron.

93

In al cincilea an de activitate pretul unitar mediu este de 6,45 Ron, iar cheltuielile


rentabilitate (profit = 0) este atins la o productie de aproximativ 474.393,73; deci la o CA

= 3.059.839,56 Ron.

F.2. Prognoza veniturilorSe va completa Anexa B1 «Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie » cu vanzarile cantitative si valorice previzionate trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii :

a. gradul de utilizare a capacitatii de productie si modul cum evolueaza acesta in timp;b. corelarea dintre vanzarile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si

precontracte/contracte de vanzare incheiate/in curs de a fi incheiate;c. modul in care au fost previzionate celelalte venituri prognozate (randurile 13-19)

Anii I si II:

Venituri din productie proprie:

In primii doi ani de exploatare, veniturile de baza sunt realizate din valorificarea

produselor finite: carcase de abator, subproduse de abator comestibile si industriale. In

fiecare trimestru din primii doi ani, s-a previzionat o productie de: 130.500 kg carcasa

bovine, 112.500 kg carcasa porc, 22.275 kg carcasa oaie, 43.155 kg subproduse

comestibile (cap vita fara limba, cap porc, cap oaie, picioare porc; limba vita, inima si

rinichi vita; limba, inima, rinichi porc; creier porc; ficat porc; organe si limba oaie;

plamani si slung porc; splina porc; osanza porc; burta vita; burta si mate oaie), 10.642 kg

subproduse industriale (seu si grasime oaie; seu si grasime vita); 18.225 kg piei bovine;

4.545 kg piei ovine, 30.600 ml mate porc; 15.300 kg carne transata comercial bovine

(specialitati; calitate superioara; calitatea I si calitatea a-II-a) si 13.500 kg carne transata

comercial porc (specialitati; calitate superioara; calitatea I si calitatea a-II-a). Astfel in

primii doi ani vom avea o productie anuala estimata de:

- carcasa bovine: 522.000 kg;

- carcasa porc: 450.000 kg;

- carcasa oaie: 89.100 kg;

- subproduse comestibile: 172.620 kg;

- subproduse industriale: 42.568 kg;

- piei bovine: 72.900 kg;

- piei ovine: 18.180 kg;

- mate porc: 122.400 ml;

- carne transata comercial bovine: 61.200 kg;

- carne transata comercial porc: 54.000 kg.

La previzionarea veniturilor a fost luata in calcul o functionare uniforma pe parcursul

anului. Capacitatea proiectata poate fi atinsa si depasita printr-o activitate manageriala

corespunzatoare. Valorificarea si incasarea productiei se va face pe baze contractuale,

94

fapt ce asigura stabilitatea activitati si evitarea blocajelor financiare. Veniturile totale

anuale prognozate au o valoare totala de 10.358.381 Ron in primii doi ani, avandu-se in

vedere preturile de vanzare medii estimate:

- carcasa bovine: 7,5 Ron/kg;

- carcasa porc: 7,5 Ron/kg;

- carcasa oaie: 7 Ron/kg;

- subproduse comestibile: un pret mediu de 4,28 Ron/kg;

- subproduse industriale: un pret mediu de 0,7 Ron/kg;

- piei bovine: 4,5 Ron/kg;

- piei ovine: 6 Ron/kg;

- mate porc: 0,4 Ron/ml;

- carne transata comercial bovine: un pret mediu de 10,25 Ron/kg;

- carne transata comercial porc: un pret mediu de 10, 42 Ron/kg.

Venituri din lucrari executate pentru terti:

Unitatea realizeaza si venituri din prestatii de servicii de abatorizare catre terti,

obtinand o valoare medie de 315.000 Ron pe an, respectiv 78.750 Ron pe fiecare

trimestru. Serviciile de abatorizare pot fi complete sau partiale, previzionandu-se

urmatoarele cantitati si preturi:

- bovine: 1.000 capete/an, la un pret de 100 Ron/cap;

- porcine: 2.000 capete/an, la un pret de 70 Ron/cap;

- ovine: 2.500 capete/an la un pret de 30 Ron/cap.

Pentru animalele introduse in abatorizare pentru prestatii de servicii vor fi


regim propriu.

Anul III:


In anul trei de exploatare, veniturile de baza sunt realizate din valorificarea

produselor finite: carcase de abator, subproduse de abator comestibile si industriale. S-a

previzionat o productie de: 539.000 kg carcasa bovine, 465.000 kg carcasa porc, 92.070

kg carcasa oaie, 178.374 kg subproduse comestibile (cap vita fara limba, cap porc, cap

oaie, picioare porc; limba vita, inima si rinichi vita; limba, inima, rinichi porc; creier porc;

ficat porc; organe si limba oaie; plamani si slung porc; splina porc; osanza porc; burta

vita; burta si mate oaie), 43.989 kg subproduse industriale (seu si grasime oaie; seu si

grasime vita); 75.330 kg piei bovine; 18.786 kg piei ovine, 126.480 ml mate porc; 63.240

kg carne transata comercial bovine (specialitati; calitate superioara; calitatea I si

calitatea a-II-a) si 55.880 kg carne transata comercial porc (specialitati; calitate

superioara; calitatea I si calitatea a-II-a). 95

La previzionarea veniturilor a fost luata in calcul o functionare uniforma pe

parcursul anului. Capacitatea proiectata poate fi atinsa si depasita printr-o activitate

manageriala corespunzatoare. Valorificarea si incasarea productiei se va face pe baze

contractuale, fapt ce asigura stabilitatea activitati si evitarea blocajelor financiare.

Veniturile totale anuale prognozate au o valoare totala de 10.700.662 Ron in anul trei,

avandu-se in vedere preturile de vanzare medii estimate:





















regim propriu.

Anii IV si V:


Capacitatea unitatii de abatorizare proiectata este de 3.030 tone carne in viu pe

an. Aceasta capacitate va fi utilizata in ultimii doi ani in proportie de 100%, fata de

nivelul previzionat anterior, datorita evolutiei pozitive si perfectionarii tehnice

inregistrata dupa implementarea investitiei.

In ultimii doi ani de exploatare, veniturile de baza sunt realizate din valorificarea

produselor finite: carcase de abator, subproduse de abator comestibile si industriale. S-a

previzionat o productie de: 580.000 kg carcasa bovine, 500.000 kg carcasa porc, 99.000

kg carcasa oaie, 191.800 kg subproduse comestibile (cap vita fara limba, cap porc, cap 96

oaie, picioare porc; limba vita, inima si rinichi vita; limba, inima, rinichi porc; creier porc;

ficat porc; organe si limba oaie; plamani si slung porc; splina porc; osanza porc; burta

vita; burta si mate oaie), 47.300 kg subproduse industriale (seu si grasime oaie; seu si

grasime vita); 81.000 kg piei bovine; 20.200 kg piei ovine, 136.000 ml mate porc; 68.000

kg carne transata comercial bovine (specialitati; calitate superioara; calitatea I si

calitatea a-II-a) si 60.000 kg carne transata comercial porc (specialitati; calitate

superioara; calitatea I si calitatea a-II-a).

La previzionarea veniturilor a fost luata in calcul o functionare uniforma pe

parcursul anului. Capacitatea proiectata poate fi atinsa si depasita printr-o activitate

manageriala corespunzatoare. Valorificarea si incasarea productiei se va face pe baze

contractuale, fapt ce asigura stabilitatea activitati si evitarea blocajelor financiare.

Veniturile totale anuale prognozate au o valoare totala de 11.509.314 Ron in fiecare din

ultimii ani de exploatare, avandu-se in vedere preturile de vanzare medii estimate:





















regim propriu.

Modalitatea de calculare a veniturilor si evidentierea lor detailata este descrisa si

evidentiata in studiul de fezabilitate, in memoriul tehnologic si in Anexa B1 din sectiunea

economica. Unitatea nu realizeaza venituri din productia pe stoc datorita modului de

organizare a activitatii de valorificare rapida a productiei.97

F.3. Prognoza cheltuielilor Se va completa Anexa B2 «Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie » cu valorile previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii :

- urmariti corelarea informatiilor furnizate aici cu cele mentionate in celelalte sectiuni ale studiului ;- corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si precontracte/contracte de cumparare incheiate/in curs de a fi incheiate ;- modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ;- orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea cheltuielilor si au influenta relevanta ;

Volumul cheltuielilor este in stransa corelatie cu volumul activitatii si gradul de

utilizare a capacitatilor de productie. In previzionarea si planificarea cheltuielilor este

determinanta realizarea contractelor cantitative si valorice cu principalii furnizori de

bunuri si servicii. Reducerea cheltuielilor prin parghiile tehnice si economice cunoscute

alaturi de asigurarea unei calitati ridicate cresc gradul de competitivitate si eficienta

economica a activitatii.

Anii I si II:

Cheltuielile cu materiile prime si cu materialele consumabile:

S-a previzionat o productie anuala de:











Pentru aceste productii este necesara achizitionarea de la furnizori externi de

materie prima in vederea abatorizarii reprezentata de animale vii, dupa cum urmeaza:

- Bovine: 2.700 capete/an cu o greutate totala de 1.215 tone (450 kg fiecare) la un

pret mediu de 3.500 Ron/tona (3.000 Ron/tona adult, 4.000 Ron/tona tineret);

- Porcine: 7.200 capete/an cu o greutate totala de 720 tone (100 kg – porci grasi) la

un pret mediu de 4.500 Ron/tona;

- Ovine, diverse categorii: 6.750 capete/an cu o greutate totala de 202,5 tone la un

pret de 3.500 Ron/tona (30 kg fiecare).

Cheltuielile totale cu materii prime sunt in valoare de 8.201.250 Ron in fiecare din

cei doi ani de exploatare.

98

In activitatea unitatii cheltuielile cu materialele consumabile sunt reprezentate de

consumul de carburanti si alti combustibili. Se estimeaza o cantitate consumata de

carburanti de 31.250 l, la un pret de 3,3 Ron/l, rezultand o valoare de 103.125 Ron. Se

consuma de asemenea combustibili pentru incinerator si incalzire in valoare de 20.000

lei si se estimeaza un necesar de piese de schimb, usensile si alte consumabile in valoare

de 20.000 Ron. Cheltuielile totale cu materialele consumabile se ridica astfel la 143.125

Ron in primii doi ani de exploatare, rezultand astfel o valoare anuala totala a cheltuielilor

cu materiile prime si materialele consumabile de 8.344.376 Ron.

Alte cheltuieli materiale:

In categoria alte materiale, a caror valoare previzionata este de 27.252 Ron pe an

sunt cuprinse: 40 echipamente de lucru si protectie (2.000 Ron), substante dezinfectante,

detergenti, materiale de birotica si alte materiale (25.250 Ron).

Alte cheltuieli din afara (energia si apa)

In categoria cheltuieli din afara sunt incadrate furnizarea de energie electrica si

apa. Pentru stabilirea consumului de curent electric au fost luate in calcul puterea

instalata de 180kw, consumul mediu orar de 60 kw si un numar mediu de ore functionare

de 6 ore, rezultand un consum mediu zilnic de 360 kw si un consum estimativ anual (250

zile lucratoare) de 90.000 kw. La un pret mediu de 0,43 lei/kw, rezulta o valoare anuala

de 38.700 Ron. Pentru stabilirea consumului de apa a fost luat in calcul un consum mediu

zilnic de 30 mc si un consum total anual estimativ de 7.510 mc. Tinand cont ca unitatea

isi asigura apa in regim propriu la un pret de cost de 1,3 Ron/mc rezulta un volum de

cheltuieli de 9.763 Ron. Valoarea totala a acestui capitol de cheltuieli este de 48.463

Ron.

Categoria “Cheltuieli cu personalul angajat” cuprinde cheltuielile cu salariile

brute ale angajatiilor. Astfel, in toti cei cinci ani previzionati societatea va avea un numar

de 23 salariati (un director tehnic : 1.000 Ron, un contabil : 500 Ron, un sef tehnic : 500

Ron, 15 abatoristi : 800 Ron fiecare, un merceolog :1.000 Ron, 1 persoana curatenie :600

Ron ; un ingrijitor zootehnist, un frigotehnist, un electromecanic :800 Ron ) rezultand un

fond lunar de 54.000 Ron si un fond anual de 216.000 Ron.

Categoria “Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala” reprezinta contributia

unitatii la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la asigurarile sociale de sanatate si

comisionul camera de munca. Astfel, in toti cei cinci ani previzionati societatea va avea un

numar de 23 salariati, asigurandu-se un fond trimestrial de 16.200 Ron si un fond anual de

64.800 Ron.

Categoria “Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele” evidentiaza amortizarea

calculata aferente imobilizarilor corporale si necorporale. In cazul nostru, cheltuielile cu

amortizarea s-a calculat in functie de urmatoarele activele imobilizate : terasamente si

constructii – rezistenta si arhitectura, instalatii electrice, sanitare si incalzire (50 ani)

99

rezultand o valoare de 8.984 Ron, retele exterioare – alimentare cu apa si canalizare (15

ani) rezultand o valoare de 1.054 Ron , utilaje si echipamente tehnologice cu montaj (15

ani) rezultand o valoare de 54.561 Ron si amenajarea terenului (10 ani) rezultand o

valoare de 2.330 Ron trimestrial. De asemenea se inregistreaza si valoarea amortizata

trimestrial a activelor detinute de societate in prezent (5.577 Ron/trimestru). Astfel se

obtine o valoare totala trimestriala de 72.506 Ron, respectiv o valoare anuala de 290.024

Ron. Cheltuielile cu amortizarile au fost calculate pe grupe de mijloace fixe conform

normativelor in viguare.

Categoria “Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate” evidentiaza

alte impozite si taxe datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, taxele pentru

mijloacele de transport, impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, rezultand o valoare

trimestriala de 3.572 Ron, respectiv o valoare medie anuala estimata de 14.288 Ron.

Categoria “Cheltuieli privind prestatiile externe” reprezinta cheltuielile cu

serviciile excutate de terti. Astfel, am calculat o valoare medie trimestriala de 7.340 Ron,

respectiv o valoare anuala de 29.360 Ron. Acest fond de 29.360 Ron a fost prevazut pentru

lucrarile si serviciile prestate de terti - vidanjare,evacuare ape uzate, reparatii, insalatori,

electricieni.

Categoria “Alte cheltuieli din exploatare” reprezinta valoarea amenzilor

achitate, a penalitatilor, penalizarilor si a despagubirilor. Astfel, s-a previzionat trimestrial

o valoare de 100 Ron, respectiv o valoare anuala de 400 Ron.

Cheltuielile efectuate in desfasurarea activitatii de baza si cele auxiliare au fost

descrise si evidentiate partial in capitolele studiului de fezabilitate al proiectului. La

fundamentarea acestora au stat normele tehnice de consum si preturile de piata pentru

bunuri si servicii.

Anul III:













100



- Bovine: 2.790 capete/an cu o greutate totala de 1.255,5 tone (450 kg fiecare) la un




- Ovine, diverse categorii: 6. 975 capete/an cu o greutate totala de 209,25 tone la un








lei. Cheltuielile totale cu materialele consumabile se ridica astfel la 123.125 Ron in primii

doi ani de exploatare, rezultand astfel o valoare anuala totala a cheltuielilor cu materiile

prime si materialele consumabile de 8.597.750 Ron.













isi asigura apa in regim propriu la un pret de cost de 1,3 Ron/mc rezulta un volum de


Ron.




Ron si 20 muncitori macelari : 800 Ron fiecare) rezultand un fond lunar de 54.000 Ron si

un fond anual de 216.000 Ron.

101





64.800 Ron.





















electricieni.




Cheltuielile efectuate in desfasurarea activitatii de baza si cele auxiliare au fost descrise si

evidentiate partial in capitolele studiului de fezabilitate al proiectului. La fundamentarea

acestora au stat normele tehnice de consum si preturile de piata pentru bunuri si servicii.

Anii IV si V:




102












- Bovine: 3.000 capete/an cu o greutate totala de 1.350 tone (450 kg fiecare) la un




- Ovine, diverse categorii: 7.500 capete/an cu o greutate totala de 225 tone la un








lei. Cheltuielile totale cu materialele consumabile se ridica astfel la 123.125 Ron in primii

doi ani de exploatare, rezultand astfel o valoare anuala totala a cheltuielilor cu materiile

prime si materialele consumabile de 9.235.625 Ron.













isi asigura apa in regim propriu la un pret de cost de 1,3 Ron/mc rezulta un volum de 103


Ron.




Ron si 20 muncitori macelari : 800 Ron fiecare) rezultand un fond lunar de 54.000 Ron si

un fond anual de 216.000 Ron.





64.800 Ron.





















electricieni.




Cheltuielile efectuate in desfasurarea activitatii de baza si cele auxiliare au fost

descrise si evidentiate partial in capitolele studiului de fezabilitate al proiectului. La

104

fundamentarea acestora au stat normele tehnice de consum si preturile de piata pentru

bunuri si servicii.

F.4. Proiectia contului de profit si pierdereIn coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza).Se va completa anexa B3 randurile aferente : 14 «Venituri Financiare », 15 « Cheltuieli privind dobanzile », 16 « Altele », 20 « Impozit pe profit », restul randurilor fiind preluate automat din anexele B1 si B2. Se vor face mentiuni privind valorile previzionate si se vor corela cu alte informatii (exemplu : cheltuielile privind dobanzile).

Coloana An 0 a fost completata cu datele din bilantul contabil la data de 31.12.2005

reflectand activitatea economica din perioada anterioara investitiei care face obiectul

acestui proiect.

Urmatoarele coloane preiau valorile veniturilor din Anexa B1 (Prognoza veniturilor)

si a cheltuielilor din Anexa B2 (Prognoza cheltuielilor) reprezentand activitatea de

exploatare, urmand ca activitatea financiara sa fie detaliata in continuare.

Veniturile financiare au fost previzionate la valoarea de 50 Ron/trimestru,

reprezentand venituri din dobanzi aferente contului curent, adica 200 Ron/an.

Cheltuielile financiare sunt defalcate in cheltuieli privind dobanzile si alte cheltuieli

financiare.

Cheltuielile privind dobanzile reprezinta valoarea dobanzilor aplicate creditului

bancar aferent cofinantarii la proiect. Imprumutul bancar, care se ridica la valoarea de

3.233.077 Ron, a fost contractat pe o perioada maxima de 9 ani, adica 108 luni, din care

12 luni perioada de gratie si cu dobanda de 5% pe an. Mentionam ca anterior incasarii

grantului (50% din valoarea eligibila a investitiei), adica pe perioada de implementare a

proiectului, s-a achitat doar dobanda lunara in valoare de 13.471 Ron. In aceasta anexa, ca

si in celelalte, valorile dobanzilor si a ratelor aferente creditului necesar cofinantarii

proiectului, care cumulat formeaza o transa lunara egala, sunt calculate la cursul Bancii

Central Europene din data de 22.06.2006.

Impozitul pe profit este calculat conform normelor contabile, reprezentand 16% din

valoarea rezultatului brut (tinandu-se cont de veniturile si cheltuielile deductibile).

F.5. Bilant sintetic previzionatSe vor face precizari privind ipotezele luate in considerare in procesul de previzionare a posturilor din bilant.Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilant avand in vedere urmatoarele:

a. in coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza);

b. valorile activelor imobilizate noi achizitionate se vor adauga la cele existente (daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor imobilizate vandute in perioada respectiva;

105

c. valoarea amortizarii cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se adauga amortizarea calculata pentru activele imobilizate noi achizitionate (se va corela cu valoarea cheltuielilor cu amortizarile prevazute in contul de profit si pierdere);

S-au calculat valorile amortizarilor tinandu-se seama de faptul ca fiecare categorie

de activ imobilizat se amortizeaza diferit, cladirile in cca 50 ani (600 luni), retele

exterioare se amortizeaza in cca 15 ani (180 luni), iar utilajele ce vor fi achizitionate prin

acest proiect se amortizeaza in 15 ani (180 luni).

d. valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelata cu specificul activitatii desfasurate (durata procesului de fabricatie, etc.) si alte elemente considerate relevante. Valoarea stocurilor se determina dupa formula:

Unde:i. CA – este cifra de afaceri conform previziunii contului de profit si pierdere;ii. Pcs – este perioada (zile) de conversie a stocurilor - definita ca perioada de timp

necesara pentru conversia materiilor prime in produse finite si apoi vanzarea acestora catre clienti.

Valoarea stocurilor a fost previzionata in functie de cifra de afaceri (conform

previziunii contului de profit si pierdere).

e. valoarea creantelor depinde de termenele de plata acordate clientilor, se va urmari corelarea cu termenele de plata la descrierea activitatii comerciale. Valoarea creantelor se determina dupa formula:

Unde:i. CA – este cifra de afaceri conform previziunii contului de profit si pierdere;ii. Pcs – este perioada (zile) de conversie a creantelor - definita ca perioada de

timp necesara pentru conversia creantelor asupra clientilor in numerar.

Valoarea creantelor depinde de cifra de afaceri conform previziunii contului de

profit si pierdere si de perioada (zile) de conversie a creantelor.

f. casa si conturi la banci se preia valoarea rezultata in Fluxul de numerar aferent aceleiasi perioade din linia T;

Valoarea disponibilului din casa si conturi la banci a fost preluata din Fluxul de

Numerar aferent celor cinci ani de exploatare.

g. datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an – se previzioneaza in functie de termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale si la asigurarile sociale afernete activitatii. Valoarea acestora se determina dupa formula:

Unde:i. Cex – sunt cheltuielile de exploatare conform previziunii contului de profit si

pierdere;

106

ii. Cam – sunt cheltuielile cu amortizarea conform previziunii contului de profit si pierdere;

iii. Pep – este perioada (zile) de efectuare a platilor - definita ca perioada de timp intre achizitionarea de materii prime, materiale, etc, si angajarea fortei de munaca si plata efectiva a acestora;.

Valoarea datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an a fost

calculata in functie de termenele de plata ale furnizorilor, valoarea datoriilor fiscale si la

asigurarile sociale aferente activitatii. Datoriile comerciale sunt rezultate din operatii

comerciale cu furnizorii principali ai societatii iar alte datorii reprezinta datoriile fata de

personalul propriu, bugetul statului, asigurarilor si protectiei sociale, actionari, creditori

diversi.

h. datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an – se previzioneaza in functie de soldul si graficul de rambursare a creditelor pe termen mediu si lung primite (daca este cazul), de soldul si graficul de plata a datoriilor reesalonate(daca este cazul);

Valoarea datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an a fost

calculata in functie de sumele care trebuie restituite catre banca, adica soldul creditului,

astfel coloana imprumuturi si datorii la institutii de credit cuprinde valoarea sumelor care

raman de plata. Alte datorii reprezinta sumele datorate actionarilor

i. subventii pentru investitii - se inscriu soldul existent (daca este cazul) si incasarile primite prin programul SAPARD;

Valoarea subventiilor pentru investitii cuprinde subventia primita prin Programul Sapard.

j. capitalurile proprii – se inscriu sumele rezultate ca urmare a majorarilor de capital social prevazute, rezultatul exercitiului (acesta se repartizeaza ca dividende si rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve urmand sa faca parte din rezerve in anul urmator iar dividendele se vor plati in cursul anului urmator), rezervele deja constituite si alocarile suplimentare din rezultatul exercitiului financiar precedent;

k. se va urmari corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fluxul de numerar;

F.6. Flux de numerarSe vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementarii (anexele B5 si B6, maxim 2 ani) si pentru o perioada de 5 ani (anexa B7) dupa implementarea proiectului.In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii :

- se va urmari corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrari si iesiri cu celelalte sectiuni;- atentie la randul « Disponibil de numerar curent » acesta nu poate fi negativ !- orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea elementelor fluxului de numerar si au influenta relevanta ;

Disponibilul de numerar al lunii precedente, adica 3.555 Ron a fost preluat din

bilant.

Anexa B5 – Activitatea de investitii si finantare

107

In luna ianuarie 2006, s-au realizat formalitatile pentru demararea proiectului prin

semnarea unui contract de consultanta si s-a platit avansul aferent in valoare de 12.825

Ron inclusiv TVA.

In luna iunie 2006, se efectueaza plati cu obtinerea de acorduri, avize si autorizatii

necesare implementarii investitiei. In luna urmatoare, se depune dosarul in vederea

obtinerii finantarii nerambursabile la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit

si se plateste o transa aferenta serviciului de consultanta in valoare de 57.710 inclusiv

TVA.

In luna noiembrie 2006, conform previziunilor noastre, urmeaza a se semna

contractul de finantare cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, moment in

care se va incasa si valoarea creditului bancar necesar cofinantarii proiectului, in valoare

de 3.233.070 Ron (900.000 Euro). Se va achita ultima transa din valoarea consultantei in

valoare de 121.833 Ron inclusiv TVA.

Luna urmatoare se incepe restituirea imprumutului, achitandu-se doar dobanda de

13.471 Ron deoarece exista perioada de gratie de 1 an de zile. Tot in aceasta luna se vor

efectua plati reprezentand comisioane, taxe si cote legale in valoare de 24.179 Ron.

Detalierea previzionarii fluxului de numerar (anexa B5, B6) se regaseste in graficul

de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati evidentiat mai sus fara a

contine cheltuielile de consultanta si cele cu obtinerea de avize si acorduri :

- decembrie 2006 – martie 2007 – lucrarile nu vor putea fi demarate din cauza

sezonului rece ;

- aprilie 2007 – s-a previzionat inceperea lucrarilor pentru obiectul investitiei -

organizarea de santier si terasamente ;

- mai 2007 – s-a previzionat inceperea lucrarilor de rezistenta infrastructura si

retele exterioare;

- iunie 2007 – se vor finaliza lucrarile de rezistenta infrastructura si vor incepe

lucrarile la rezistenta suprastructura si instalatii sanitare;

- iulie 2007 – se vor continua lucrarile la suprastructura si instalatii sanitare si

incep lucrarile la arhitectura, insalatii termice interioare si instalatii in CT;

- august 2007 – se finalizeaza lucrarile la suprastructura, instalatii sanitare ; se

continua lucrarile la arhitectura si instalatii termice interioare ; vor incepe lucrarile la

instalatiile electrice interioare si se vor realiza coloanele si tablourile electrice ;

- septembrie 2007 – se finalizeaza lucrarile de arhitectura si instalatii electrice

interioare ; se vor procura partial utilaje si echipamente tehnologice si se vor executa

lucrarile de instalatii paratrasnet si priza pamant ;

- octombrie 2007 – se vor procura si celelalte utilaje si echipamente tehnologice si

de transport; se vor achizitiona dotarile necesare ; de asemenea vor avea loc lucrarile de

refacere si amenajare a cadrului natural.

108

Conform acestui grafic de realizare a investitiei, am previzionat cererile de plata

pentru obtinerea ajutorului nerambursabil astfel : in luna iunie 2007 se depune cererea,

urmand ca in luna iulie sa se incaseze prima transa in valoare de 538.845 Ron,

reprezentand 20 % din valoarea grantului SAPARD ; in luna septembrie se depune a doua

cerere de plata urmand ca in luna octombrie se se incaseze 1.616.535 Ron, reprezentand

60% din valoarea grantului ; tot aici, depune dosarul ultimei cereri de plata, pentru

valoarea de 538.845 Ron, adica 20 %.

Anexa B5 – Activitatea de exploatare

Veniturile si cheltuielile din exploatare aferente anului calendaristic in cuprinsul

caruia se regaseste si perioada de implementare a proiectului au fost inregistrate pe baza

sumelor din bilantul contabil al anului 2005. Veniturile sunt calculate pe baza vanzarii de

marfuri reprezentate de produse din carne, iar cheltuielile sunt previzionate pornind de la

situatia activitatii curente.

Aportul propriu al solicitantului la investitie, suma regasita la categoria “Aport la

capitalul social”, din lunile septembrie si octombrie 2007 si se va recupera in luna

decembrie a acestui an, valoare inscrisa la categoria “Rambursari de credite pe termen

scurt”.

In ceea ce priveste anexa B7, care se refera la urmatorii cinci ani de exploatare, se

trec incasarile rezultate in urma desfasurarii activitatii si platile efectuate efectiv in

perioada de referinta inclusiv TVA, fara valoarea amortizarii imobilizarilor corporale si

necorporale, acestea inregistrandu-se lunar in contabilitate pana la transferarea integrala

a valorii de intrare a activului in cheltuielile de exploatare ale societatii. Cash flow-ul

prezinta sumele reprezentant incasari si plati aferente exploatarii, precum si pentru

activitatea de finantare – restituirea ratelor si dobanzilor aferente imprumutului bancar

contractat.

F.7. Indicatori financiari – Anexa B8Pe baza datelor obtinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea si viabilitatea investitiei ce urmeaza a fi promovata. Toate prognozele vor fi calculate pentru o perioada de 5 ani, dupa finalizarea investitiei, in preturi constante

.

Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt urmatoarele:

- Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului.

VI= 5.521.028,52 RON

- Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati de produse, volumul productiei, servicii) ţinând cont de preţuri/tarife pe unitatea de măsură diferenţiat pentru fiecare

109

obiect de activitate. Se inscriu valorile din Anexa B1 « Prognoza Veniturilor » randul « Total venituri din exploatare » aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).

RonAnul I ............................................................................................ 10.673.381

Anul II ........................................................................................... 10.673.381

Anul III .......................................................................................... 11.015.662

Anul IV .......................................................................................... 11.824.314

Anul V ........................................................................................... 11.824.314

- Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activităţii curente.Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare şi se calculează în functie de domeniul de

activitate si de consumurile specifice. Se inscriu valorile din Anexa B2 « Prognoza Cheltuielilor» randul « Cheltuieli pentru exploatare - total» aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total

An 5).Ron

Anul I ............................................................................................ 9.034.964

Anul II ........................................................................................... 9.034.964

Anul III .......................................................................................... 9.288.338

Anul IV .......................................................................................... 9.926.213

Anul V ........................................................................................... 9.926.213

- Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie să fie minim 10% din Ve.Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve – Ce – trebuie să fie pozitiv

pentru fiecare an previzionat.Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :

Anul I ............................................................................................ 15,4%

Anul II ........................................................................................... 15,4%

Anul III .......................................................................................... 15,7%

Anul IV .......................................................................................... 16,1%

Anul V ........................................................................................... 16,1%

- Profitul net (Pn) = rezultatul final al exerciţiului financiar (anual) din care s-a scăzut impozitul pe profit, trebuie sa fie pozitiv pentru fiecare an previzionat dupa implementarea proiectului;

Ron

Anul I ............................................................................................ 1.247.238

Anul II ........................................................................................... 1.259.831

Anul III .......................................................................................... 1.347.750

Anul IV .......................................................................................... 1.505.116

110

Anul V ........................................................................................... 1.519.743

- Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie să fie maxim 10 ani ;Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).

Se calculeaza astfel :

Unde :Pn_mediu= profit net mediu pe orizontul de prognoza, calculat ca medie aritmetica ;

DR = 4,013 ani

- Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5% ;Se calculeaza astfel :

Anul I ............................................................................................ 23%

Anul II ........................................................................................... 23%

Anul III .......................................................................................... 24%

Anul IV .......................................................................................... 27%

Anul V ........................................................................................... 28%

- Cheltuieli financiare (Cf) Sunt cheltuielile cu dobanzile la creditele contractate pentru orizontul de timp prognozat. Se

preiau valorile trecute in Anexa B3 ” Proiectia contului de profit si pierdere”, randul 15 “Cheltuieli privind dobanzile”, aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).

Ron

Anul I ............................................................................................ 153.811

Anul II ........................................................................................... 138.820

Anul III .......................................................................................... 123.060

Anul IV .......................................................................................... 106.496

Anul V ........................................................................................... 89.083

- Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) - trebuie să fie supraunitar pe fiecare an al orizontului de timp dupa incheierea investiţiei

Reprezinta capacitatea societatii pe acoperire a cheltuielior financiare (dobânzi bancare la creditele contractate).Se calculeaza astfel :

Anul I ............................................................................................11

Anul II ........................................................................................... 12

Anul III .......................................................................................... 14

111

Anul IV .......................................................................................... 18

Anul V ........................................................................................... 21

- Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru fiecare an de prognoză ;RAFN = Total intrări numerar (exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA) / (dobânzi + plăţi leasing + rambursarea datoriilor);Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B7 randul J « Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit si ajustare TVA » din care se scade randul K « Plati/incasari pentru impozite si taxe » iar rezultatul se imparte la randul C « Total iesiri de lichiditati prin finantare ».

Anul I ............................................................................................ 3,78

Anul II ........................................................................................... 3,78

Anul III .......................................................................................... 3,94

Anul IV .......................................................................................... 4,26

Anul V ........................................................................................... 4,25

- Rata indatorarii (rI) - trebuie să fie maximum 60% ;Este calculata ca raport intre total datorii si total active.

unde :TDi= total datorii in anul i ; TAi= total active in anul i ;

Anul I ............................................................................................ 42,78%

Anul II ........................................................................................... 40,12%

Anul III .......................................................................................... 35,86%

Anul IV .......................................................................................... 31,65%

Anul V ........................................................................................... 27,82%

- Rata de actualizare – este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.- Valoarea neta actualizata (VNA) – trebuie sa fie pozitiva;

Este calculata astfel:

unde:r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanţare BCE (2%) + marja de risc pe ţară (6%) evaluată de către Agenţie ca valoare medie şi care va fi reevaluată pe măsură ce condiiile pietei monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei aproximări unitare)FNi = flux de lichiditati net din anul i; VI = valoarea investitiei ;

VNA = 111.026,34

- Disponibilul de numerar curent (randul S, din anexele B5, B6, B7 « Flux de numerar » trebuie sa fie pozitiv in orice luna sau an de previzionare. Se preiau valorile din randul S din Anexa B7 aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).

112

Ron

Anul I ............................................................................................ 1.243.039

Anul II ........................................................................................... 1.462.235

Anul III .......................................................................................... 1.798.580

Anul IV .......................................................................................... 2.207.497

Anul V ........................................................................................... 2.612.988

G. CONCLUZII

Proiectul propus de catre S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L. pentru infiintarea

abatorului vine ca o completare fireasca a dezvoltarii activitatii in mediul alimentar la

nivel regional si national.

Prin acest proiect se indeplinesc mai multe obiective, atat din punct de vedere al

solicitantului cat si din punct de vedere al mediului de afaceri local, al industriei de profil

locale privita per ansamblu cat si din punct de vedere socio – economic.

Din punct de vedere al societatii noastre, acest proiect va conduce la eficientizarea

productiei si la cresterea veniturilor datorita cresterii calitative si cantitative a

produselor si subproduselor din carne. Prin aceste achizitii S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L.

va deveni un model de urmat pentru procesatorii de profil. Din punct de vedere al

rentabilitatii economice a acestui proiect, beneficiile ulterioare care vor proveni din

exploatarea abatorului au fost detaliate in anexele economice si explicate in planul de

afaceri si in studiul de fezabilitate.

Din punct de vedere al impactului asupra mediului, activitatea de abatorizare nu

va prezenta riscuri in ceea ce priveste poluarea, deoarece a fost corelata o strategie

coerenta de protectie a mediului, astfel incat prin utlizarea statiei de pre-epurare si a

instalatiei de incinerare si distrugere a deseurilor organice se elimina orice risc.

Din punct de vedere al mediului socio – economic aceasta investitie va genera surse

alternative de venit pentru populatia din zona prin crearea de noi locuri de munca. De

asemenea, venind ca o rezultanta a cresterii productiei si implicit a cifrei de afaceri si a

veniturilor societatii, nivelul salarizarii personalului angajat va reflecta in mod realist

indatoririle si responsabilitatile acestora, ceea ce va insemna pe de o parte cresterea

veniturilor persoanelor angajate in cadrul societatii si pe de alta parte cresterea

impozitelor si taxelor catre bugetul local. De altfel, cresterea cifrei de afaceri, si impreuna

cu ea si cresterea veniturilor companiei va conduce la cresterea impozitelor si taxelor si

catre bugetul centralizat.

In urma analizei efectuate la nivel regional in cadrul proiectului de infratire

RO2000/IB/SPP02 (in care au fost implicati consultanti europeni si reprezentanti ai

autoritatilor locale, centrale si ai partenerilor sociali) au fost identificate axele prioritare

ale strategiei de dezvoltare pentru regiunea sud-est.

113

Conform documentelor programatice (Planul National pentru Agricultura si

Dezvoltare Rurala, Planul National de Dezvoltare, Planul de Dezvoltare Regionala etc.)

care stau la baza dezvoltarii sectorului agricol in Romania, principalele concluzii care

fundamenteaza necesitatea si oportunitatea investitiilor in acest domeniu, sunt

urmatoarele:

Investitii inadecvate in sectorul alimentar;

Productivitate scazuta a sectorului agricol – alimentar comparativ cu standardele

europene;

Dezvoltarea sectorului privat ca generator de locuri de munca in agricultura si

activitatile conexe;

Existenta unui potential ridicat de dezvoltare a activitatilor agricole in regiune ;

Nivelul ridicat al somajului;

Nivel de mecanizare si inzestrare cu masini-unelte sub standardele europene.

Obiectivele proiectului:

Obiectivele generale pe termen mediu si lung stabilite pe baza unei analize

detaliate a sectoarelor economice si a caracteristicilor judetului Vrancea au condus la

formularea unei strategii de dezvoltare rurala in conformitate cu identitatea regionala

specifica si direct legata de problematica dezvoltarii acestei regiuni.

Principalele directii urmarite asa cum au fost formulate in documentele

programatice, vizeaza facilitarea infiintarii de noi IMM-uri in regiune, avand prioritate

cele din sectorul agricol. Datorita faptului ca dezvoltarea economica a zonei unde va fi

amplasat proiectul este relativ redusa, obiectivele strategice specifice pentru dezvoltarea

rurala in regiune sunt urmatoarele:

- Diversificarea activitatilor economice in mediul rural;

- Crearea de noi locuri de munca;

- Cresterea numarului de IMM-uri viabile in domeniul agricol – viticol cu inalt

potential de dezvoltare si in conformitate cu standardele europene, etc.

In acest context se inscriu si obiectivele proiectului « Infiintare abator bovine, suine si ovine in zona agricola Focsani, Judetul Vrancea « .

Proiectul propus are urmatoarele obiective:

- Sustinerea activitatilor specifice mediului agricol - alimentar;

- Cresterea competitivitatii;

- Cresterea veniturilor alternative si a oportunitatilor de angajare a tinerilor si

femeilor din mediul rural;

- Cresterea randamentului agricol – alimentar si a productivitatii prin introducerea

tehnologiilor moderne de procesare a animalelor;

114

Avand in vedere aspectele mentionate anterior, putem afirma ca dezvoltarea

sectorului viticol este de o importanta majora pentru economia Romaniei privita pe

ansamblu, deoarece sectorul alimentar reprezinta un sector strategic al tarii. Din aceste

motive, consideram ca investitia propusa de catre S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L. se

inscrie in eforturile de a crea produse competitive la standarde europene si se constituie

prin natura activitatii desfasurate intr-un domeniu prioritar.

115

Plan de Afacere

Documents

Transcript of Plan de Afacere