PLAI Galati - 2013-2020

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PLAI) JUDEŢUL GALAŢI

2013 – 2020

Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social al judeţului Galaţi

Noiembrie 2012

3

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1. REZUMAT ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 8

2. DEMOGRAFIE ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 11

2.1. SITUAŢIA ACTUALĂ ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 11 2.1.1. Populația totală. Dinamica generală ---------------------------------------------------------------------------------- 11 2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale ---------------------------------------------------------------------------------------- 11 2.1.3. Distribuţia pe sexe --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 11 2.1.4. Structura pe grupe de vârstă --------------------------------------------------------------------------------------------- 11 2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale ------------------------------------------------------------------ 11 2.1.6. Structura etnică ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 11 2.1.7. Mişcarea migratorie ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 12

2.2. PROIECŢII DEMOGRAFICE AL ORIZONTUL ANULUI 2025 ------------------------------------------------------- 12

2.3. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ. IMPLICAŢII PENTRU ÎPT ----------------- 13

3. PROFILUL ECONOMIC JUDEȚEAN --------------------------------------------------------------------------------------------------- 14

3.1. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI ------------------------------------------------------------------------------- 14 3.1.1. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) --------------------------------------------------- 14 3.1.2. Productivitatea muncii ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 15 3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime ------------------------------------- 15 3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii ------------ 16

3.2. INFORMAŢII PARŢIALE ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 17 3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate ------------------------------------------------- 17 3.2.2. Cercetarea – dezvoltarea ------------------------------------------------------------------------------------------------- 17 3.2.3. Industria ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 18 3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu ----------------------------------- 18 3.2.5. Agricultura şi silvicultura ------------------------------------------------------------------------------------------------ 19 3.2.6. Turismul ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 20 3.2.7. Dezvoltare durabilă -------------------------------------------------------------------------------------------------------- 20

3.3. CONCLUZII DIN ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC.IMPLICAŢII PENTRU ÎPT ----------------------------- 22

4. PIAŢA MUNCII --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 24

4.1. INDICATORI STATISTICI AI PIEŢEI MUNCII -------------------------------------------------------------------------- 24 4.1.1 Participarea la forţa de muncă ------------------------------------------------------------------------------------------- 24 4.1.2.Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional ----------------------------------------- 26 4.1.3.Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale ---------------------- 27 4.1.4. Numărul mediu al salariaților și al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale -------------------- 29

4.2. INFORMAŢII PARŢIALE ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 30 4.2.1.Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM. --- 30

4.2.1.1.Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic liceal ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 30 4.2.1.2.Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul postliceal-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 33 4.2.1.3.Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 33

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM(aspecte critice in contextul crizei economice si financiare) ---------------------------------------------------------------------------------- 34 4.2.3.Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen lung ---------------------------------------------------- 35

4.3. CONCLUZII DIN ANALIZA PIEŢEI MUNCII, IMPLICATII PENTRU Î.P.T. -------------------------------------- 45

4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile AMIGO la nivel regional ------------------------------------- 45

4

4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă(BFM) ------------------------- 45 4.3.3 Concluzii din analiza populaţiei active şi a populaţiei ocupate --------------------------------------------------- 45 4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 46 4.3.5. Proiecția ocupării și a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete) ------------------------------------- 47 4.3.6. Concluzii din previziunile privind cererea și oferta pe termen lung la nivel regional ----------------------- 48

4.4. IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT -------------------------------------------------------------------------------------------------- 48

5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢ -------------------------------------------------------------------- 50

5.1 INDICATORI DE CONTEXT --------------------------------------------------------------------------------------------------- 50 5.1.1.Contextul european ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 50 5.1.2.Contextul naţional ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 52

5.2. INDICATORI DE CONTEXT SPECIFICI ----------------------------------------------------------------------------------- 57 5.2.1 Contextul demografic şi populaţia şcolară ----------------------------------------------------------------------------- 57

5.3.INDICATORI DE INTRARE ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 59 5.3.1.Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic ---------------------------------------------------------------------- 59 5.3.2. Resursele umane din ÎPT -------------------------------------------------------------------------------------------------- 60 5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare ------------------------------------------------------------------------------ 61

5.4. INDICATORI DE PROCES ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 61 5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT --------------------------------------------------- 61 5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT ------------------------------------------------------------------------------------------------ 63 5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere ------------------------------------------------------------------------------------- 63

5.5. INDICATORI DE IEŞIRE ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 63 5.5.1.Rata netă de cuprindere în sistemul de învăţământ şi de formare profesională ------------------------------- 63 5.5.2. Gradul de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere pe vârste) ------------------------------- 64 5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED---------------------------------------------------------- 64 5.5.4.Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED -------------------------------------------------------------------- 65 5.5.5.Rata de succes ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 66 5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie --------------------------------------------------------------------- 66 5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie de către tinerii cu vârstă cuprinsă în intervalul 18-24 ani, din care in TVET ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 66 5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) ---------------------------------- 67 5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 68 5.5.10.Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) ------------------------------------ 68

5.6. INDICATORI DE IMPACT ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 69 5.6.1. Impactul sistemului de învăţământ şi de formare profesională asupra şomajului ---------------------------- 69

5.7.OFERTA ŞCOLILOR ÎPT DIN JUDEŢ --------------------------------------------------------------------------------------- 83 5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare -------------------------------------------------------------------------------------- 83 5.7.2. Analiza ofertei curente pentru formarea profesională iniţială în anul şcolar 2012-2013 ------------------ 84 5.7.3.Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor în anul şcolar 2012 - 2013 -------------------------------- 87 5.7.4. Reţele şcolare în anul şcolar 2012-2013 ------------------------------------------------------------------------------- 87 5.7.5. Parteneriatul cu întreprinderile ----------------------------------------------------------------------------------------- 87

5. 8. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA ÎPT JUDEŢEAN ------------------------------------------------------ 88

6. EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI ------------------------------------------------------------------------ 92

7. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PLANUL DE MĂSURI -------------------------- 97

8. ACŢIUNI PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR DEZVOLTĂRII ÎPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013 -------- 99

5

Lista abrevierilor MECI CNDÎPT PRAI PLAI PAS CR CLDPS ÎPT TVET AJOFM CES SAM AC CCD ISJ CDS CDL INCSMPS EQF ECVET ECTS ENQA – VET

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ Planul de Acţiune al Şcolii Consorţiu Regional Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social Învăţământ Profesional şi Tehnic Tehnical, Vocational and Educational Training Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Cerinţe Educaţionale Speciale Şcoală de Arte şi Meserii An de Completare Casa Corpului Didactic Inspectorat Şcolar Judeţean Curriculum la Decizia Şcolii Curriculum în Dezvoltare Locală Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale European Qualification Framework European Credit system for Vocational Education and Training European Credit Transfer and Accumulation System European Network for Quality Assurance in Vocational Education and Training

6

CUVÂNT ÎNAINTE

Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic (ÎPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Obiectivul major al planificării strategice a ÎPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.

Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare ÎPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio - profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia.

Iată de ce prognoza ofertei ÎPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă.

Modelul propus şi implementat începând cu anul 2003 urmăreşte asigurarea unei oferte de formare profesională prin ÎPT relevantă în raport cu nevoile previzionate ale pieţei muncii.

Relevanţa ofertei de formare profesională se referă atât la aspectul cantitativ (deficitul de competenţe şi calificări de pe piaţa muncii) cât şi la aspectul calitativ (teritorialitatea ofertei şi calitatea rezultatelor învăţării) Modelul de planificare strategică se caracterizează prin: descentralizarea deciziei şi distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale,

respectiv naţional, regional, judeţean şi local realizarea exerciţiului participativ bazat pe acţiunea colectivă a partenerilor economici şi

sociali multipli (Consorţii regionale, Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social, Consilii de Administraţie al unităţilor de învăţământ)

combinarea fluxului decizional de sus în jos cu cel de jos în sus elaborarea, implementarea şi monitorizarea instrumentelor de planificare strategică:

Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) - nivel regional ; Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) - nivel judeţean; Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) - nivelul comunităţii din aria de acţiune a şcolii

Scopul Planului Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel judeţean, în perspectiva anului 2013. PLAI cuprinde: analiza contextului judeţean din punct de vedere al evoluţiilor şi previziunilor

demografice, de piaţă a muncii şi economice; analiza capacităţii sistemului învăţământului profesional şi tehnic de a răspunde nevoilor

identificate prin analiza contextului regional; priorităţile, ţintele şi acţiunile pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la

nivel regional ca răspuns la nevoile identificate; Rolul PLAI este de a furniza cadrul de referinţă şi de a facilita documentarea pentru elaborarea PAS şi de a oferi decidenţilor suportul pentru informarea deciziei cu privire la oferta de formare profesională iniţială în concordanţă cu cererea previzionată. PLAI este elaborat şi actualizat anual în cadrul Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - structură consultativă pentru problemele de educaţie şi formare profesională a Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ). După adoptarea în cadrul CLDPS, PLAI este aprobat de Consiliul de administraţie al ISJ.

1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.

7

1. REZUMAT

Prezentul document realizează o analiză a situaţiei actuale şi a celei previzionate pentru

aspectele demografice, economice , ale pieţei muncii şi ale învăţământului profesional şi tehnic din judeţul Galaţi din perspectiva cererii actuale şi previzionate pentru formarea profesională. PLAI a fost documentat pe baza PRAI şi a informaţiilor specifice de la nivel judeţean din surse administrative.

La sfârşitul fiecărui capitol de analiză sunt formulate concluzii şi recomandări adresate factorilor de decizie pentru dezvoltarea viitoare a învăţământului profesional şi tehnic. Planul de măsuri - propus pentru transpunerea în acţiune a principalelor concluzii şi recomandări, este prezentat în capitolul 9 şi reprezintă scopul final al demersului de analiză. Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă, însoţit de îmbătrânirea populaţiei. Se reţin din analiza demografică, diversitatea etnică, gradul ridicat de urbanizare al regiunii dar şi ponderea semnificativă a populaţiei rurale din unele judeţe.

Scăderile prognozate pentru totalul populaţiei regiunii şi mai ales scăderile înregistrate în ultimii ani la populaţia cu vârsta între 0-14 ani va influenţa structura reţelei şcolare prin concentrarea activităţilor şi creşterea competiţiei între şcoli. Apreciem că într-un mediu concurenţial tot mai pronunţat, unităţile şcolare vor trebui să pună accent pe calitate în formarea profesională, certificată prin inserţia socio-profesională a absolvenţilor.

Creşterea numărului populaţiei cu vârsta de 60 de ani şi peste, apreciem că va conduce la sporirea nevoilor din domeniul asistenţei sociale şi medicale, învăţământul fiind chemat să răspundă prin oferta de formare la această realitate, atât prin planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum adaptat.

Ponderea mai mare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani din mediul rural decât cea din mediul urban ridică problema adaptării reţelei şcolare de formare profesională iniţială şi a adoptării unor măsuri eficiente pentru asigurarea accesului acestei categorii, cu asigurarea egalităţii şanselor.

Preponderenţa populaţiei feminine, inclusiv la categoria de vârstă 0-14 ani, apreciem că are implicaţii în structura ofertei de formare iniţială.

Din analiza mediului economic se constată diversitatea activităţilor economice, creşterea

ponderii serviciilor în economia regională (având cea mai mare contribuţie în formarea PIB regional), precum şi dinamica construcţiilor.

Economia judeţului se află pe un trend crescător ca urmare a creşterilor înregistrate pentru produsul intern brut, valoarea adăugată brută, cifra de afaceri, investiţiile brute, investiţiile străine.

Se apreciază că domeniile de formare profesională iniţială prioritare sunt: comerţ, turism şi alimentaţie, construcţii, mecanica prin calificări ce se adresează industriei navale, agricultura şi industria alimentară.

Schimbările tehnologice şi organizaţionale produse la nivelul agenţilor economici impun dezvoltarea parteneriatului dintre unităţile şcolare ÎPT şi agenţi economici pentru adaptarea curriculum-ului, asigurarea condiţiilor de desfăşurare a instruirii practice şi dezvoltarea formării continue a cadrelor didactice prin stagii la agenţi economici

Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi

mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Se constată o rată de ocupare mai mică decât la nivel naţional şi un decalaj semnificativ faţă de ţinta UE pentru 2020 (care prevede o rata de ocupare de 75% în 2020).

8

Reţinem evoluţia relativ constată a ponderii ocupării în agricultură, cu menţiunea că este o ocupare supradimensionată, precară, de subzistenţă, şi uşoara tendinţă de creştere a ponderii ocupării în servicii (insuficientă însă pentru o economie modernă). Ponderea mare a populaţiei şomere în anul 2009 din grupa 15-24 ani (26,9% din şomeri în mediul urban şi 16,2% în rural ) cu diferenţe neînsemnate între cele două sexe, dar mai mari decât la nivel naţional, apreciem că trebuie să fie obiect de analiză la nivel local şi la nivelul parteneriatului şcoală-angajatori-familie pentru identificarea cauzelor care au generat situaţiile de şomaj ridicat in rândul acestei grupe de vârstă(oferta educaţională neadecvată cerinţelor pieţei muncii,competenţele scăzute ale absolvenţilor în raport cu cerinţele angajatorilor, refuzul absolvenţilor pentru încadrare în anumite meserii sau pentru formare iniţială în meserii cerute pe piaţa muncii) şi adoptarea măsurilor pentru diminuarea fenomenului.

Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârstă şi nivele de instruire arată nevoia că atât şcoala cât şi factorii responsabili trebuie să acţioneze pentru crearea condiţiilor şi a motivaţiei în deplină egalitate a şanselor pentru continuarea studiilor de către absolvenţii de gimnaziu şi diminuarea în acest fel a procentului de populaţie ocupată cu nivel de pregătire gimnazial. Astfel, populaţia ocupată cu nivel de pregătire gimnazial şi primar se ridica în 2009 la 23,8% din populaţia ocupată. În acelaşi sens, apreciem că şcolii îi revine o importantă sarcină de a aborda forme de învăţământ pentru adulţi în condiţiile în care cerinţele ce se vor manifesta pe piaţa muncii şi în viaţa economică odată cu integrarea României în Uniunea Europeană vor afecta şi mai mult categoriile de populaţie ocupată cu nivel de instruire primar, gimnazial şi chiar profesional.

Din analiza evoluţiilor prognozate pentru cerere-ofertă şi pentru cerere în perspectiva 2013 apreciem că este necesară creşterea preocupării şcolilor pentru asigurarea unei înalte calităţi a formării profesionale, menită să conducă la dobândirea de către absolvenţi a competenţelor profesionale la un nivel superior celorlalţi ofertanţi de forţă de muncă. Şansa absolvenţilor şi implicit a şcolii, în condiţiile în care oferta pe piaţa muncii este cu mult mai mare decât cererea, este de a răspunde în mai mare măsură cerinţelor angajatorilor decât alţii. Acest lucru se poate obţine prin dezvoltarea resurselor umane şi materiale ale şcolilor şi a unor parteneriate durabile şcoală-angajatori.

Capitolul privind educaţia şi formarea profesională analizează contextul european şi

naţional, precum şi principalii indicatori care definesc contextul educaţional judeţean, evoluţia populaţiei şcolare, situaţia resurselor umane din învăţământul profesional şi tehnic, condiţiile de învăţare (baza materială), numărul de elevi care revin unui profesor, implicaţiile descentralizării funcţionale şi importanţa implicării partenerilor sociali, gradul de acoperire al serviciilor de orientare şi consiliere, opţiunile elevilor pentru ÎPT, evoluţia ratelor de cuprindere în educaţie şi de abandon şcolar, ratele de tranziţie pe niveluri educaţionale, etc. O analiză detaliată este dedicată ofertei curente pentru formarea profesională iniţială prin ÎPT, constatându-se progresul rezultat pe baza exerciţiilor de planificare strategică (PRAI şi PLAI) anterioare, dar şi unele aspecte care trebuie îmbunătăţite în continuare. Este analizată de asemenea implicarea şcolilor în formarea adulţilor. Principalele constatări din analiza sistemului de educaţie şi formare profesională din regiune sunt sintetizate la sfârşitul capitolului, din perspectiva măsurilor propuse pentru creşterea relevanţei şi calităţii în raport cu nevoile beneficiarilor.

În ceea ce priveşte planificarea ofertei de formare profesională iniţială se pot desprinde următoarele concluzii: - Oferta de formare profesională pentru anul şcolar 2010 – 2011 este în concordanţă cu cererea previzionată la orizontul anului 2013 (apreciere prin ponderi ale ofertei pe domenii de formare în raport cu ponderi ale cererii previzionate) pentru 12 domenii de formare profesională. - Domeniile de formare profesională la care se înregistrează abateri în afara plajei ponderilor recomandate în PRAI sunt:

9

− electronică automatizări – ponderea în planul de şcolarizare este de 3,2% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 5,5 şi 7,5%

− agricultură- ponderea în planul de şcolarizare este de 6,2% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 4% şi 6%

− turism şi alimentaţie - ponderea în planul de şcolarizare este de 15,6% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 12 şi 14%

− industrie alimentară - ponderea în planul de şcolarizare este de 7,3% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 5 şi 7%.

− Economic- ponderea 10,4 în planul de şcolarizare faţă de ponderea recomandată8 şi 10%

Este necesară adaptarea ofertei în anul şcolar 2011-2012 la toate domeniile de formare profesională. - Structura ofertei de formare profesională iniţială este necesar să fie analizată la nivel local (nivelul judeţului şi al şcolii) pe calificări în raport cu cererea previzionată de forţă de muncă. - Distribuţia teritorială a ofertei educaţionale prin şcolile ÎPT va ţine cont de resursele disponibile şi, în mod deosebit de asigurarea parteneriatului şcoală - agenţi economici. În acest sens, apreciem că dezvoltarea învăţământului liceal în mediul rural nu este oportună în marea majoritate a cazurilor datorită investiţiilor mari necesare, dificultăţilor de asigurare a cadrelor didactice calificate, a numărului relativ redus de elevi care ar avea acces la aceste şcoli şi a agenţilor economici puţini şi cu capacitate redusă de asigurare a condiţiilor de instruire practică a elevilor. Din aceste motive apreciem că direcţiile de acţiune pentru rezolvarea acestei probleme sunt: dezvoltarea unor şcoli centre de resurse în zone rurale cu bazin demografic relevant, creşterea gradului de mobilitate al elevilor prin asigurarea transportului şcolar şi prin burse de studii pentru acces la internatele Grupurilor Şcolare, învăţământul la distanţă şi dezvoltarea campusurilor şcolare care să deservească comunităţi rurale de pe o arie mai extinsă .

La nivelul regiunii ponderea personalului didactic calificat încadrat pe disciplinele de specialitate este de 98,64%,în creştere faţă de anii anteriori, ceea ce implică scăderea personalului necalificat a cărui pondere este de 1,36%.

Din totalul cadrelor didactice de specialitate, 65,90% sunt titulare. În mediul rural se constată că ponderea personalului didactic calificat este de 96,14%, iar personalul didactic necalificat este în procent de 0,55%. Titularii din mediul rural reprezintă doar 6,30%din totalul cadrelor didactice care funcţionează în acest mediu de rezidenţă.

Evoluţiile imprevizibile ale pieţei muncii şi economiei din ultimele luni, în condiţiile

crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea pieţei muncii la orizontul anului 2013 utilizate în PRAI şi PLAI actualizate în anul 2010 capătă un grad foarte ridicat de relativitate. În acest context, Consorţiul regional apreciază că la acest moment PRAI furnizează direcţiile majore de acţiune pentru dezvoltarea ÎPT ca răspuns la cererea actuală şi previzionată a pieţei muncii, dar nu poate furniza recomandări suficient de detaliate pentru fundamentarea ofertei de formare profesională iniţială începând cu anul şcolar 2011-2012, ca răspuns la cererea pieţei muncii.

În aceste condiţii, Consorţiul Regional şi CLDPS consideră necesară o actualizare a PRAI şi PLAI în luna noiembrie 2011 pe baza unei monitorizări lunare în perioada care urmează a evoluţiilor pieţei muncii, astfel încât oferta ÎPT pentru anul 2011-2012 să fie fundamentată prin PRAI şi PLAI pe baza unor informaţii cât mai recente în raport cu momentul deciziei privind planul de şcolarizare, decizie care, în conformitate cu Metodologia de fundamentare a cifrei de şcolarizare este adoptată în luna decembrie.

Se recomandă monitorizarea lunară a evoluţiilor de pe piaţa muncii, în special a şomajului şi a locurilor de muncă vacante la nivel local şi regional pentru perioada martie - noiembrie 2011.

10

2. DEMOGRAFIE

2.1. SITUAŢIA ACTUALĂ 2.1.1. Populația totală. Dinamica generală Populaţia judeţului Galaţi era la data de 1 iulie 2010 de 608904 persoane ceea ce

reprezintă 21,67% din populaţia Regiunii Sud -Est (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, Anexa 1a). În perioada 1990-2010, populaţia judeţului a înregistrat o scădere continuă. Toate judeţele regiunii au cunoscut scăderi ale populaţiei în perioada de analiză.

2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale Din punct de vedere al distribuţiei pe medii rezidenţiale se constată că la nivel judeţului,

ponderile sunt apropiate de valorile regionale. Judeţul Galaţi are populaţie rezidentă preponderent în mediul urban (56,5%) (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, Anexa 1a).

2.1.3. Distribuţia pe sexe Structura populaţiei pe sexe este foarte apropiată la nivel judeţean de structura la nivel

regional. (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, Anexa 1a) Este preponderentă populaţia feminină atât la nivel regional cât şi la nivelul fiecărui judeţ din cadrul regiunii. Diferenţa dintre ponderea populaţiei feminine şi a celei masculine este la nivelul judeţului de 1,6 puncte procentuale.

2.1.4. Structura pe grupe de vârstă La 1 iulie 2010, în judeţul Galaţi, distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă are ponderi

apropiate de valorile naţionale la toate grupele de vârstă, diferenţele fiind sub 0,5%, cu excepţia populaţie din grupa de vîrstă peste 65 de ani care este cu 1,3 puncte procentuale sub media regională. Structura pe grupe de vârstă este în judeţul Galaţi mai favorabilă populaţiei tinere cu vârsta între 0-24 ani(30,6% faţă de 29,8% media regională) (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, Anexa 1a)

Populaţia din grupa de vârstă 0-14 ani are pondere mai mare decăt media regională (15,6% faţă de 15,1% media regională).

Populaţia din grupa de vârstă 15-19 ani este cu 0,1 pucte procentuale mai bine reprezentată în Galaţi decât la nivel regional.

Populaţia de vârstă 20-24 are ponderea de 7,7% , superioară mediei regionale (7,6%). 2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale La data de 1 iulie 2010, populația județului, pe grupe de vârstă și medii rezidențiale era

după cum urmează: în mediul urban, dintr-un total de 343729, persoanele cu vârste 0-14 ani erau în număr de 43800, persoanele cu vârste între 15 și 64 de ani erau 261747, 38182 fiind persoane peste 65 de ani. La aceeași dată, în mediul rural din județul Galaţi, dintr-un total de locuitori de 265175, 48015 erau persoane cu vârste 0-14 ani, 172384 persoane cu vârste între 15 si 64 de ani și 44776 persoane cu vârste peste 65 de ani - a se vedea (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, Anexa 1a) .

2.1.6. Structura etnică Regiunea Sud-Est se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi

religioasă. Datele de la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, arată că 4,8% din populaţia Regiunii Sud – Est o reprezintă minorităţi etnice.

Structura etnică la nivelul regiunii se prezintă astfel : etnia Romă (1,7 % ); comunitatea ruşilor lipoveni (0,9% ) - concentrată în judeţul Tulcea reprezentând

16.350 de persoane din 25.464 persoane de această etnie la nivelul regiunii; comunitatea grecilor (0,1%); comunitatea turcă (1%) – concentrată în judeţul Constanţa reprezentând 27.914

persoane în acest judeţ faţă de 32.098 persoane de această etnie la nivel regional; comunitatea tătară destul de numeroasă, concentrată la nivelul judeţului Constanţa,

unde au fost înregistrate 23.230 persoane din 23.935 la nivelul întregii ţări.

11

Recensământul din martie 2002, a înregistrat la nivelul judeţului un număr de 13.151 persoane de etnie romă, 18,9% din populaţia judeţului. Din acest număr 5094 aveau vârsta cuprinsă între 0 -14 ani iar 2867, între 15 -24 ani.

2.1.7. Mişcarea migratorie Conform Comunicării Comisiei Comunităţilor Europene din 18 noiembruie 20082,

cetăţenii români emigranţi reprezintă aproximativ 2,5% din populaţia activă a României. Conform aceleiaşi surse cetăţenii bulgari şi români rezidenţi în UE-25 a crescut de la aproximativ 690000 la sfârşitul anului 2003 la aproximativ 1,8 milioane la sfârşitul anului 2007. Românii reprezintă aproximativ 19% din totalul persoanelor care şi-au exercitat mobilitatea de curând în cadrul UE şi care au rezidat într-un alt stat membru al UE pe parcursul ultimilor 4 ani. Principala ţară de destinaţie a acestora a fost Spania, care a primit peste 50% dintre persoanele care şi-au exercitat mobilitatea de curând în cadrul UE. Cea de-a doua ţară în ordinea numărului de cetăţeni români care şi-au exercitat mobilitatea de curând a fost Italia (aproximativ 25%).

În cazul României, în ultimii ani numeroşi cetăţeni au imigrat deja pentru a lucra în UE, aceasta sugerând faptul că mulţi dintre cei care intenţionau să emigreze deja au emigrat şi că potenţialul pentru noi valuri de emigrare este limitat. Având în vedere condiţiile economice actuale, este posibil ca o eventuală scădere a cererii de forţă de muncă în UE să reducă migraţia de forţă de muncă şi chiar să producă o revenire în ţară a unui număr de emigranţi.

Deşi nu există date privind emigraţia din ultimii ani la nivel regional, o serie de companii, mai cu seamă cele din industria navală, s-au confruntat cu problema unui deficit de forţă de muncă datorită emigraţiei unui important număr de angajaţi cu studii medii şi superioare.

2.2. PROIECŢII DEMOGRAFICE AL ORIZONTUL ANULUI 2025

Prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru orizontul anului 2025 arată o scădere continuă pentru întreaga regiune şi pentru toate judeţele (vezi anexa 1 DEMOGRAFIE, Anexa 1b şi 1c). La nivelul judeţului Galaţi scăderea prognozată în 2025 faţă de 2005 este cu aproape 14%.

Pe grupe mari de vârstă, la nivelul

judeţului scăderea prognozată pentru populaţia cu vârsta între 0-14 ani este mai mare decât în cazul celorlalte grupe de vârstă (scădere cu 33% , valoare superioară mediei regionale de 29,3%). Populaţia din grupa de vârstă peste 65 de ani va creşte în perspectiva 2025 cu 18% faţă de anul 2005 (vezi fig. 2.1.).

La grupa de vârstă 15-64 ani reducerea prognozată este de 15,3%.

Pentru populaţia de vârstă şcolară pe grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani şi 15-24 ani, previziunea pentru orizontul anului 2025 arată o scădere la nivelul judeţului, pentru toate grupele de vârstă (vezi fig.2.2.). (vezi anexa 1 DEMOGRAFIE, Anexa 1b şi 1c).

2 Comunicarea Comisiei cătrePparlamentul european, Consiliu, Comitetul economic Și social European şi Comitetul Regiunilor - Impactul liberei circulații a lucrătorilor în contextul extinderii UE - Raport privind prima etapă (1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008) a măsurilor tranzitorii prevăzute în Tratatul de aderare din 2005 și conform cerințelor în temeiul măsurilor tranzitorii prevăzute în Tratatul de aderare din 2003 - Bruxelles, 18.11.2008 - http://www.muncainstrainatate.anofm.ro/files/Raportul%20Comisiei%20Europene%20-%20prima%20etapa%20a%20masurilor%20tranzitorii.pdf

Proiecţia evoluţiei tinerilor şi vârstnicilor în judeţul Galaţi

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

100.0

110.0

2005 2010 2013 2015 2020 2025

mii

pers

oane

0-14 ani65 ani si peste

12

http://www.muncainstrainatate.anofm.ro/files/Raportul%20Comisiei%20Europene%20-%20prima%20etapa%20a%20masurilor%20tranzitorii.pdf

http://www.muncainstrainatate.anofm.ro/files/Raportul%20Comisiei%20Europene%20-%20prima%20etapa%20a%20masurilor%20tranzitorii.pdf

La grupa de vârstă 3-6 ani, la orizontul anului 2025 se preconizează o scădere cu 34% faţă de anul 2005.

La grupa de vârstă 7-14 ani, în 2025 se preconizează o scădere cu 31,2% faţă de populaţia şcolară din această grupă de vârstă din 2005.

Cea mai mare scădere se preconizează pentru populaţia din grupa de vârstă 15-24 ani, această scădere estimată fiind cu 41,9% . La toate cele 3 grupe de vârstă se preconizează că judeţul Galaţi va înregistra scăderi mai accentuate decât media regioanlă.

2.3. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ. IMPLICAŢII PENTRU ÎPT

Din punct de vedere al influenţelor datelor prezentate asupra educaţiei şi formării

profesionale, apreciem următoarele:

Scăderile prognozate pentru populaţia din grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani şi 15-24 ani impun optimizarea ofertei de formare profesională iniţială prin: − Concentrarea pregătirii în şcoli identificate ca viabile din punct de vedere al

potenţialului local şi zonal de dezvoltare socio-economică; − Eliminarea paralelismului nejustificat în oferta de formare profesională iniţială

pentru şcoli apropiate; − Diversificarea ofertelor de formare

profesională iniţială a şcolilor pentru a acoperi nevoile locale şi regionale;

− Colaborarea şcolilor în cadrul reţelelor de şcoli pentru utilizarea eficientă a resurselor şi acoperirea teritorială a nevoilor de educaţie şi formare profesională iniţială.

Într-un mediu concurenţial tot mai pronunţat, unităţile şcolare vor trebui să pună accent pe calitate în formarea profesională, certificată prin inserţia socio-profesională a absolvenţilor. În acest context, este necesară dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici pentru asigurarea unei pregătiri în concordanţă cu nevoile acestora.

Ponderea mai mare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani din mediul rural faţă de cea din mediul urban în toate judeţele regiunii ridică problema adaptării reţelei şcolare de formare profesională iniţială şi a adoptării unor măsuri eficiente pentru asigurarea accesului acestei categorii de populaţie şcolară la educaţie şi formare profesională, cu asigurarea egalităţii şanselor. Oferta de formare profesională iniţială a şcolilor va trebui să susţină valorizarea patrimoniului cultural specific şi a resurselor naturale din mediul rural.

Creşterea previzionată a populaţiei cu vârsta de 65 de ani şi peste, apreciem că va conduce la sporirea nevoilor din domeniul asistenţei sociale şi medicale, învăţământul fiind chemat să răspundă prin oferta de formare la această realitate, atât prin planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum adaptat.

Ponderea mare a populaţiei cu vârsta între 30-64 ani va conduce la o creşterea a nevoilor de formare continuă. Acest fapt reprezintă o importantă oportunitate pentru unităţile şcolare interesate în compensarea diminuării populaţiei şcolare.

Diversitatea etnică caracteristică regiunii impune soluţii pentru asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională şi sprijinirea grupurilor etnice defavorizate, în special pentru populaţia rromă.

Fig. 2. 2.

Evoluţia previzionată a populaţiei de vîrstă şcolară în judeţul Galaţi

0

20

40

60

80

100

120

2005 2010 2015 2020 2025

mii

pers

oane

3-6 ani 7-14 ani 15-24 ani

13

Deschiderea pieţei muncii din întreaga Uniune Europeană, în condiţiile noului statut al României de stat membru al UE, are ca efecte, datorită migraţiei externe, un important deficit de forţă de muncă. Fenomenul este deja sesizat la nivelul judeţului în industria construcţiilor navale şi în construcţii.

3. PROFILUL ECONOMIC JUDEȚEAN 3.1. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI

3.1.1. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) Cu un PIB care reprezintă la nivelul judeţului în anul 2008, 10884,2 mil.lei faţă de PIB

regional de 19813,7 mil.lei, judeţul Galaţi se situează pe locul 2 între judeţele regiunii, după judeţul Constanţa. În 2009 s-a înregistrat cea mai mare prăbuşire a PIB (-12,8) , aceasta datorită prăbuşirii volumului de vânzări şi a cotaţiei oţelului.

Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare (PPC), PIB/locuitor la nivel regional reprezenta în 2009 43,3% din media europeană (UE-27=100%). Cu toate că se constată un ritm important de creştere a acestui indicator în perioada 2001-2009, se menţine în continuare un decalaj important între valorile naţionale şi media europeană. Produsului intern brut pe locuitor la nivelul judeţului Galaţi reprezenta în 2008 74,4% din valoarea la nivel naţional (locul 3 după judeţele Constanţa şi Brăila)

Comparând ponderea sectoarelor mari de activitate la formarea valorii adăugate brute (VAB) judeţene în anul 2008 constatăm că sectorul servicii deţine cea mai mare pondere (48,5%, valoare inferioară mediei regionale de 48,9%), urmat de sectorul industrie cu 25,6% (valoare inferioară mediei regionale de 26,5%). Agricultura deţine o pondere în VAB de 12,5% iar construcţiile de 13,4% (valoari superioare mediei regionale de 12,2%, respectiv 12,4%). Subsectoarele hoteluri şi restaurante, transport, depozitare, comunicaţii, tranzacţii imobiliare înregistrează, în perioada 2000- 2008 tendinţa de creştere a ponderii la formarea VAB regional. Activităţile din industria prelucrătoare şi energie electrică, termică, gaze apă, au înregistrat descreşterea ponderii la formarea VAB regional. (vezi Anexa 2a - Economie SE: PIB, VAB).

Comparativ cu structura VAB la nivel regional în anul 2008, la nivelul judeţului Galaţi se remarcă ponderea mare, peste media regională, a sectoarelor de activitate: agricultură,construcţii, tranzacţii imobiliare şi prestări servicii pentru întreprinderi în formarea VAB judeţeanşi ponderi apropiate la industrie şi administraţie publică.

Comparaţia cu structura VAB în Uniunea Europeană evidenţiază în primul rând decalajele mari în ceea ce priveşte agricultura. Ponderea de aproximativ 6 ori mai mare a agriculturii la formarea VAB regional faţă de media europeană şi cu aproximativ 30% mai mare decât media naţională, arată importanţa acestui sector în economia regională.

Se remarcă decalajele mari între valorile medii la nivel european şi cele de la nivel naţional şi regional în servicii privind intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, servicii pentru întreprinderi, servicii publice. Contribuţia acestor servicii la formarea VAB se situează mult sub media UE 27(12,7% faţă de 28,1%).

Ponderea mare a industriei (printre cele mai mari din UE) arată că există la nivel naţional regional şi judeţean un important potenţial în acest sector. Pe de altă parte, evoluţiile descrescătoare din ultimii ani ale ponderii acestui sector la formarea VAB regional, sugerează că evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare. Este de aşteptat ca integrarea în UE să conducă în timp la creşterea ponderii serviciilor şi diminuarea ponderii agriculturii şi industriei la formarea VAB.

14

Tabelul 3.1. Structura VAB în anul 2008 – UE 27, RO, Reg. S-E

UE-27 RO Regiunea

Sud Est Jud.

Galaţi Agricultură, silvicultură, piscicultură 1,8 7,5 11,8 12,50 Industrie 20,1 25,8 25,8 25,59 Construcţii 6,5 11,9 12 13,41 Servicii, din care: 71,6 54,8 50,4 48,49 Comerţ + Hoteluri şi restaurante + Transport, depozitare, comunicaţii

21,1 25 23 20,19

Intermedieri financiare + Tranzacţii imobiliare, servicii pt. întreprinderi

28,1 15 12,7 13,68

Servicii publice şi alte servicii 22,4 14,8 14,7 14,62 TOTAL 100.0 100.0 100.0 100.0

Sursa datelor: Eurostat Judeţul se situează pe locul 1 între judeţele regiunii în ceea ce priveste ponderea

industriei la formarea VAB judeţean (28,4%, pondere superioară mediei regionale si naţionale). Industria prelucrătoare deţine locul 3 între judeţe cu o pondere de 23,1% iar energia electrică,termică, gaze, apă, locul 1 cu 4,6%. Ponderea agriculturii la VAB judeţean (13,8%) este superioară mediei regionale (12,6%). Cu o pondere de 8,6%din VAB, superioară mediei regionale si naţionale, construcţiile plasează judeţul pe locul 2 în regiune.Serviciile, cu o pondere de 49,2% la VAB judeţean, inferioară valorii regionale, se plasează pe penultimul loc între judeţele regiunii.

3.1.2. Productivitatea muncii Productivitatea muncii pe persoană angajată la nivel naţional calculată ca valoarea PIB

(la paritatea puterii de cumpărare, PPC), înregistrează în perioada 2002-2008 o creştere continuă, ajungând în 2008 la 38,3% din media UE 27. Mai mult, calculele previzionale pentru 2007 şi 2008 arată o diminuare în continuare a decalajului faţă de media europeană (vezi tabelul 3.2.) Tabelul 3.2.Ponderea productivităţii muncii în România comparativ cu media UE 27 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 UE - 27 100 100 100 100 100 100 100 (f) România 29.4 31.3 34.1 35 38,3 42,1 (f) 44,9 (f) Sursa datelor: Eurostat (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/esa95_core_national/data/main_tables )

3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime Judeţul Galaţi a realizat în anul 2011, o valoare a PIB-ului de 10,69 mld. lei preţuri curente, situându-se din acest punct de vedere, pe locul 18 în ierarhia judeţelor ţării. În ceea ce priveşte contribuţia la realizarea PIB-ului pe total ţară şi Regiunea Sud-Est, ponderea judeţului este de 2,11% şi respectiv 19,4%.

Industria este cea mai dezvoltată ramură economică a judeţului Galaţi, însă situaţia actuală este destul de delicată datorită crizei economice. Prin prisma numărului de agenţi economici existenţi în judeţ, se poate spune că Galaţi beneficiază de o reţea de firme destul de dezvoltată.

În strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi pentru anul 2011, apare nominalizat proiectul de transformare a zonei Tecuci într-un centru de colectare, sortare şi redistribuire a producţiei agricole la nivel judeţean, cât şi provenind din judeţele învecinate. Acest proiect presupune

15

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/esa95_core_national/data/main_tables

crearea unei platforme şi a unei infrastructuri menite să realizeze aceste activităţi. Învăţământul trebuie să ofere resurse umane dezvoltării şi funcţionării unui astfel de proiect. Un alt domeniu de interes în zona judeţului Galaţi îl reprezintă sprijinirea dezvoltării noilor tehnologii, tehnologiilor de vârf (energie neconvenţională, IT). Dezvoltarea parcului tehnologic şi industrial, în zona liberă, constituie un sprijin în dezvoltarea companiilor cu potenţial inovativ şi a celor implicate în comerţul naval.

Construcţia unei centrale electrice, de către ENEL în zona liberă Galaţi, necesită existenţa forţei de muncă de specialitate în zonă.

Un studiu de piaţă realizat de Euro Project Consulting Iaşi a analizat percepţiile locuitorilor din judeţul Galaţi cu privire la domeniile economice care ar trebui dezvoltate în localitatea lor de reşedinţă. Rezultatele arată că cele mai potrivite domenii pentru dezvoltarea municipiului Galaţi sunt: industria metalurgică şi reciclarea deşeurilor.

În municipiul Tecuci se impune dezvoltarea industriei alimentare, a serviciilor educaţionale şi reciclarea deşeurilor.

Pentru dezvoltarea oraşului Târgu Bujor, domeniile cele mai potrivite sunt: industria de confecţii şi pielărie, industria lemnului/mobilierului şi serviciile imobiliare.

Domeniul de dezvoltare pentru Bereşti a fost nominalizat ca fiind agricultură, protecția mediului, precum şi industria lemnului/mobilierului şi serviciile educaţionale.

Pentru dezvoltarea comunelor din judeţul Galaţi cel mai des nominalizat domeniu de activitate este agricultura. Au mai fost precizate şi domeniile: industria alimentară, industria lemnului, industria energiei eoliene, turismul. Pe baza rezultatelor studiului de piaţă a fost realizată o hartă economică a judeţului.

3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii

Investiţiile brute realizate la nivelul judeţului Galaţi în anul 2009 reprezintă 9,42 % din

totalul investiţiilor brute realizate la nivel naţional, ceea ce plasează regiunea pe locul 5 între regiuni.

Evoluţia investiţiilor brute ale unităţilor locale active din perioada 2000-2009 arată că la nivelul judeţului se înscriu pe trenduri crescătoare ale ponderilor investiţiilor sectoarele: industrie prelucrătoare, energie electrică, termică gaze şi apă. Tendinţe de scădere a ponderilor investiţiilor înregistrează sectoarele comerţ şi construcţii energie. Perioada ultimilor 3 ani (2007-2009) arată însă o fluctuaţie în industria prelucrătoare, servicii, tranzacţii imobiliare. (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- Firme, Investiţii, foaia 2c investiții )

Investiţii străine directe În ceea ce priveşte repartizarea investiţiilor străine pe regiuni de dezvoltare, Banca

Naţională a României remarcă orientarea cu precădere a acestora spre Bucureşti-Ilfov (63,4% din totalul investiţiilor străine directe in 2009). Regiunea Sud Est înregistrează o scădere continuă a ponderii în perioada 2004- 2009. Investiţiile „greenfield” poziţionează regiunea Sud – Est în anul 2009 pe poziţia a 5-a între regiunile de dezvoltare (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- Firme, Investiţii, foaia 2c investiţii).

Investiţiile în perioada 2008-2009 la nivelul judeţului au fost substanţiale, la un nivel ridicat situându-se industria prelucrătoare şi în ultimul an energie electrică, termică gaze şi apă .

Se poate remarca un proces de stabilizare economică a municipiului Galați. Un rol major l-au avut investiţiile din industria prelucrătoare, în valoare de 717 mil.ron.

Oraşele mici (Tecuci, Tg. Bujor, Bereşti) nu se dezvoltă în acelaşi ritm, manifestându-se o lipsă quasitotală a infuziei de capital.

16

Dinamica unităţilor locale active

La nivelul judeţului, în anul 2009, erau active 12742 firme. Din acest număr, 10305 unităţi aveau până la 10 salariaţi.

Pe clase de mărime, în perioada 2002-2009 numărul firmelor active cu până la 10 salariaţi au o pondere constantă, de peste 80%.

Personalul din unităţile active în 2009 este preponderent în industria prelucrătoare (31018 persoane) şi la polul opus industria extractivă (82 persoane).

3.2. INFORMAŢII PARŢIALE

3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate Perioada 2009-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă,

firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

3.2.2. Cercetarea – dezvoltarea Unul dintre factorii ce influenţează în mod direct competitivitatea este dezvoltarea

sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă insuficient de dezvoltate legături cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic.

Regiunea Sud Est a cunoscut în perioada 2003 – 2006 o uşoară creştere a numărului total de salariaţi din activităţile de cercetare-dezvoltare (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- Firme, Investiţii, foaia 2c - cercetare.) dar şi a numărului de salariaţi din cercetare-dezvoltare ce revin la 10000 persoane ocupate civile. Cu toate acestea, numărul de salariaţi din cercetare-dezvoltare reprezintă doar 4,9% din totalul la nivel naţional iar totalul cheltuielilor angajate în acest sector la nivelul regiunii reprezintă 3,5% din totalul cheltuielilor la nivel naţional.

Analiza datelor arată că cercetarea din România este extrem de centralizată, 52% din numărul cercetătorilor şi 61,1% din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală. La nivelul Regiunii Sud Est, ea este concentrată în judeţele Galaţi şi Constanţa, care însumează cca. 87% din numărul de cercetători, respectiv 75% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional. Această distribuţie se justifică într-o anumită măsură prin faptul că în cele două judeţe menţionate sunt situate universităţi şi institute de cu importantă activitate de cercetare.

17

Analiza sectoarelor economice pe baza datelor statistice din PDR 2007-2013 şi din Anuarele statistice ale României evidenţiază o serie de aspecte specifice regiunii Sud - Est care sunt prezentate în continuare.

3.2.3. Industria Principalele caracteristici ale industriei regiunii sunt:

- aproape toate sectoarele industriale sunt reprezentate în zonă; - este concentrată în marile oraşe și foarte puţin prezentă în mediul rural; - industria prelucrătoare deţine ponderea în privinţa cifrei de afaceri și a numărului de

angajaţi în raport cu celelalte activităţi industriale. Majoritatea investiţiilor străine în regiune sunt concentrate în industria construcţiilor

navale, în industria alimentară şi industria confecţiilor textile. Cea mai importantă companie este MITTAL STEEL Galaţi, în domeniul metalurgic. O altă caracteristică a Regiunii de Sud-Est este industria construcţiilor navale care este

prezentă în cinci şantiere navale cu tradiţie (Galaţi, Brăila, Constanţa, Mangalia şi Tulcea). În porturi există de asemenea importante oportunităţi de afaceri.

3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu

Coridoarele naţionale si internaţionale Regiunea este străbătută de importante coridoare de transport care asigură legătura

centrelor urbane cu capitala țării. Unele drumuri naţionale continuă mari artere rutiere europene. Lungimea drumurilor publice din regiune era în 2006 de 10.722 km, ceea ce situează

regiunea pe locul IV la nivel naţional; din totalul drumurilor publice regionale erau modernizate numai 19,6 %, regiunea ocupând ultimul loc la nivel naţional.

La nivel regional problemele întâmpinate de reţeaua de drumuri sunt: calitatea slabă a drumurilor, sistemul deficitar de iluminare și marcare stradală. Situaţia drumurilor în mediul rural este critică, majoritatea localităţilor rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate.

Transportul naval şi maritim În regiunea Sud-Est sunt concentrate majoritatea porturilor româneşti. Acestea se împart

în două categorii: maritime (Constanța, Mangalia si Midia) și fluvial-maritime (Brăila, Galaţi, Tulcea și Sulina), care au caracteristici tehnice ce permit accesul navelor maritime cu pescaj de până la 7 m. Pe restul cursului Dunării putând circula doar nave cu pescaj de până la 2 m.

Portul Constanța este al patrulea port maritim din Europa și cel mai mare la Marea Neagră, situat la intersecţia Coridoarelor de Transport Pan-European nr. IV și VII – Dunărea prin Canalul Dunăre – Marea Neagră, portul Constanța asigură toate tipurile de transport (rutier, ferat, maritim, aerian, transport prin oleoducte), fiind totodată dotat cu depozite și terminale pentru toate tipurile de mărfuri, având potenţial pentru de a deveni principala poartă pentru Coridorul Europa-Asia.

Transportul aerian În regiune există patru aeroporturi: unul internaţional, Mihail Kogălniceanu (Constanţa),

unul la Tulcea, un aeroport utilitar la Tuzla (Constanţa) și un aeroport utilitar la Buzău. Problemele întâmpinate de transportul aerian sunt legate în special de lipsa dotărilor

tehnice necesare pentru efectuarea manevrelor aeriene în condiţii deosebite și de servicii de întreţinere tehnică a aparatelor aflate în dotare care nu se ridică la nivelul internaţional.

18

Zonele libere Zonele libere, în număr de patru (Constanta, Brăila, Galaţi, Sulina) din cele șase din

România, constituie puncte de atracţie pentru investitorii străini, oferind avantaje multiple cât și un bun amplasament.

1.Zona Liberă Sulina are o suprafaţa de 100,89 ha, dispunând de o infrastructură și o dotare portuară deosebit de complexă; activităţile preponderente desfăşurate în această zonă fiind cele comerciale.

2. Zona Liberă Constanţa-Sud și Zona Liberă Basarabi, aflate sub o administraţie unică, au o suprafaţă de 146 ha. Zona Liberă Constanţa-Sud beneficiază de existența infrastructurilor de transport (maritim, fluvial, feroviar și rutier) care fac legătura cu diverse surse de aprovizionare şi pieţe de desfacere din Europa Centrală, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat și Mijlociu, prin aceasta derulându-se un trafic intens de mărfuri care este favorizat și de existența unei linii de ferry-boat și terminal RO-RO.

3. Zona Liberă Galaţi se situează în partea de est a municipiului Galaţi în apropiere de frontiera cu Republica Moldova și Ucraina și are o suprafaţa de 136,98 ha teren din care o suprafaţa portuară de 6,98 ha cuprinzând 3 dane de acostare dotate cu toate instalaţiile necesare.

4. Zona Liberă Brăila are o suprafaţa totală de 110,6 ha și este formată din 3 perimetre, dispunând de asemenea de o zonă portuară şi dispune de platforme, construcţii, utilităţi care pot fi uşor adaptate activităţilor de zona liberă.

Infrastructura de utilităţi Utilităţile publice din regiune nu sunt dezvoltate corespunzător. Din datele disponibile la

nivel regional și în fiecare dintre judeţele regiunii reiese că există disparităţi semnificative între judeţele regiunii referitoare la dezvoltarea reţelei publice de gaz natural şi alimentare cu apă caldă şi apă potabilă.

Din datele statistice, se constată că regiunea se situează pe locul VI la nivel naţional în ceea ce priveşte procentul localităţilor în care se distribuie gaze naturale şi pe locul VI la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul localităţilor în care se distribuie energie termică, majoritatea acestora fiind municipii și oraşe.

Alimentarea cu apă potabilă în regiune are un procent mai ridicat decât cel la nivel naţional. Regiunea a ocupă primul loc la nivel naţional în ceea ce priveşte lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile şi locul II la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă.

3.2.5. Agricultura şi silvicultura Suprafaţa agricolă a regiunii (2332767 ha) reprezintă 15,83 % din suprafaţa agricolă a

ţării, situându-se pe locul doi la nivel naţional, după regiunea Sud-Muntenia. Suprafaţa agricolă a regiunii reprezintă 65,23 % din suprafaţa totală a acesteia. Judeţul cu cea mai mare pondere a suprafeţei agricole din totalul suprafeţei agricole regionale este judeţul Tulcea (vezi figura 3.2.).

Culturile agricole reprezintă o caracteristică principală a regiunii, aceasta ocupând locul 2 între regiunile ţării la producţia vegetală, după regiunile Nord Est şi Sud Muntenia. Judeţele regiunii cu cele mai importante producţii agricole vegetale sunt judeţele Constanţa, Galaţi şi Vrancea.

Creşterea animalelor este bine reprezentată, regiunea ocupând locul 1 la producţia de carne de ovine şi locul trei la producţia de carne de porcine şi carne de pasăre. Producţia de lână plasează regiunea pe poziţia a 2-a între regiuni. Judeţele cu cea mai mare producţie animală sunt Buzău şi Brăila.

Viticultura şi pomicultura. Regiunea se situează pe primul loc la suprafaţa viilor pe rod la nivel naţional, deţinând

43,34 % din suprafaţa viticolă a țării. Centre viticole importante sunt în aproape toate judeţele

19

regiunii. Producţia de caise şi piersici plasează regiunea pe primul loc între regiunile de dezvoltare. Judeţul Constanţa contribuie cu 75% la producţia de piersici din regiune.

Silvicultura Volumul de lemn recoltat în anul 2006 în regiune era de 1372,9 mii m³, reprezentând

doar 7,5% din volumul de materie lemnoasă exploatată la nivel naţional, regiunea situându-se pe ultimul loc între regiuni. Judeţele în care exploatarea forestieră este reprezentativă sunt: Vrancea, Buzău şi Tulcea.

3.2.6. Turismul In perioada 2002-2006 numărul unităţilor active din turism a crescut cu 26%, iar numărul

mediu al salariaţilor a crescut cu 26%. La 31 iulie 2006 numărul unităţilor active din turism în regiune reprezenta 27,1 % din numărul unităţilor active din turism la nivel naţional, regiunea ocupând primul loc pe ţară. Indicele de utilizare a unităţilor turistice la nivel regional în anul 2006 era de 36,8%, peste media la nivel naţional (33,6%). Regiunea ocupa primul loc în ceea ce priveşte capacitatea de cazare (46,86% % din valoarea totală la nivel naţional).

Turismul în regiune este diversificat, aici existând aproape toate tipurile de turism: turism de litoral, montan, de croaziera, cultural, de afaceri, turism ecologic, balnear, agroturism, de agrement, de week-end, pescuit sportiv și de vânătoare, practicarea sporturilor nautice.

În regiune există 3 Parcuri Naţionale Și Naturale, Rezervaţii ale Biosferei: Balta Mică a Brăilei, Delta Dunării şi Munţii Măcinului.

Regiunea mai prezintă un cadru propice pentru practicarea agroturismului, în judeţele Buzău, Tulcea (Delta Dunării) și Vrancea. Judeţele Brăila, Galaţi și Tulcea deţin resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare și pescuit) în Insula Mică a Brăilei, Insula Mare a Brăilei, pădurile Viişoara și Camniţa.

Cel mai bine reprezentat la nivel regional este turismul de pe litoralul Mării Negre, ce include 13 staţiuni cu 814 structuri de primire turistică. La nivelul anului 2006, aproximativ 42,7% din capacitatea de cazare turistica a României, se regăseşte în staţiunile de pe litoralul Mării Negre.

Delta Dunării reprezintă o atracţie deosebită, cu un potenţial turistic ridicat, în special după includerea sa în 1990, împreună cu alte zone naturale adiacente, în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Deşi regiunea are un potenţial turistic unic comparativ cu alte regiuni din România, unităţile turistice nu sunt aliniate la standarde moderne (din punct de vedere al calităţii serviciilor, capabilităţii organizaţionale, dotarea cu resurse, infrastructura), fapt ce a determinat o scădere a numărului de turişti români şi străini de la an la an.

3.2.7. Dezvoltare durabilă

Conceptul de dezvoltarea durabilă înţeleasă ca „o dezvoltare care satisface nevoile

generaţiei actuale fără a compromite şansele viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi” (Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare, 1985) reprezintă rezultatul unei abordări integrate a factorilor politici şi decizionali în care protecţia mediului şi creşterea economică pe termen lung sunt considerate complementare şi reciproc dependente.

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene începând cu anul 1997, prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, căreia i-a fost adăugată o dimensiune externă la Barcelona, în anul 2002. În anul 2005, Comisia Europeană a demarat un proces de revizuire a Strategiei, publicând, în luna februarie, o evaluare critică a progreselor înregistrate după 2001, care punctează şi o serie de direcţii de acţiune de urmat în continuare.

Ca rezultat al acestui proces, Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, ”Strategia de Dezvoltare Durabilă reînnoită pentru o Europă extinsă”. Documentul este conceput într-o viziune

20

strategică unitară şi coerentă, având ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială al economiei în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale.

În acest context, Guvernul României, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Programul Naţiunilor Unite prin Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă au elaborat: “Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013 – 2020 - 2030”3, aprobată în şedinţă de guvern în noiembrie, 2008. Obiectivele strategice vizate sunt: Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în

ansamblul programelor şi politicilor publice ale României, ca stat membru al UE. Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii

indicatori ai dezvoltării durabile. Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor

membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile. În cadrul Strategiei este analizată situaţia actuală a sistemului socio-economic şi

capitalului natural al României cu o serie de concluzii dintre care, în rândurile mai jos, sunt selectate câteva.

1. Capitalul natural Dezvoltarea economică a României continuă să urmeze o cale nesustenabilă. Capacitatea

de suport a capitalului natural este depăşită, iar decalajul tinde să se mărească în măsura în care o seamă de programe sectoriale urmăresc obiective contradictorii şi pot intra în conflict cu preceptele dezvoltării durabile, generând efecte negative asupra structurii şi capacităţii de suport ale capitalului natural.

2. Capitalul antropic În industrie este de reţinut faptul că unele sectoare (textile, încălţăminte, mobilă,

echipamente electrice) au cunoscut ajustări structurale mai profunde, devenite posibile datorită privatizării lor rapide, reuşind să ajungă la un nivel rezonabil de profitabilitate. Până recent, trendurile investiţionale în industrie s-au orientat preponderent spre sectoarele de joasă tehnologie, energo-intensive şi cu un aport mai mare de forţă de muncă slab şi mediu calificată, generatoare de valoare adăugată modestă.

România rămâne şi în prezent un utilizator ineficient de energie produsă cu costuri ridicate datorate pierderilor mari (circa 30-35%) la centralele ce utilizează combustibili fosili şi randamentului scăzut la utilizare (în special la încălzirea locuinţelor), situându-se în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.

În domeniul transporturilor, evoluţiile recente din România confirmă tendinţele generale din Uniunea Europeană, considerate a fi alarmante, privind creşterea ponderii transportului rutier în parcursul mărfurilor şi al parcursul pasagerilor.

Starea precară a infrastructurii rutiere (numai circa 228 km de autostrăzi şi 21,5 mii km de drumuri naţionale şi locale modernizate din totalul de circa 80 mii km în 2006) şi densitatea scăzută a drumurilor publice (33,5 kilometri la 100 km pătraţi în 2005 faţă de media UE-25 de 110,1 kilometri la 100 km pătraţi în 2003) conduc la sporirea distanţei şi timpului de parcurs, la consumuri excesive de carburanţi, cu efecte nocive asupra mediului, şi la un număr mare de accidente rutiere (743 morţi la 1 milion călători), cu mult peste media UE (239).

Valoarea adăugată obţinută din activităţile de transport s-a realizat integral pe seama consumului suplimentar de resurse, ceea ce contravine principiului dezvoltării durabile.

3 http://strategia.ncsd.ro/

21

http://strategia.ncsd.ro/

Agricultura României se află încă într-o situaţie de declin determinată de fragmentarea excesivă a proprietăţii (gospodăriile de subzistenţă fiind predominante), dotarea slabă cu maşini şi utilaje, situaţia precară a infrastructurii rurale, folosirea redusă a îngrăşămintelor chimice sau naturale şi a pesticidelor, reducerea dramatică a suprafeţelor irigate, degradarea solului, deficitul cronic de resurse de finanţare, lipsa unui sistem funcţional de credit agricol.

Datorită carenţelor persistente în gestionarea fondului forestier s-a redus considerabil suprafaţa pădurilor naturale, virgine şi cvasi-virgine, în special la speciile forestiere valoroase, circa 40% din păduri au fost destructurate sub raport ecologic.

Din punctul de vedere al infrastructurii de bază România se situează încă mult sub media Uniunii Europene şi are de recuperat rămâneri în urmă importante la majoritatea indicatorilor principali (alimentarea cu apă potabilă, tratarea apelor uzate/reziduale, eliminarea deşeurilor,etc.)

3.3. CONCLUZII DIN ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC.IMPLICAŢII PENTRU ÎPT

Agricultura deţine o pondere importantă din VAB judeţeană (12,5% din VAB în 2008).

Valoarea producţiei agricole plasează judeţul pe locul 6 între judeţele regiunii de dezvoltareSE. ale ţării. VAB regional în 2008, de 11,8% este superior celui naţional şi UE-27. Culturile agricole reprezintă o caracteristică principala a regiunii, regiunea ocupând în 2008 locurile 1 şi 2 producţia pentru o serie de culturi agricole. În 2008 regiunea se situa pe primul loc la suprafaţa viilor pe rod la nivel naţional, deţinând 43,34 % din suprafaţa viticolă a ţării. Centre viticole importante sunt în toate judeţele regiunii. În ceea ce priveşte zootehnia, regiunea ocupa locul 1 la producţia de carne de ovine, şi locul 3 la producţia de carne de porcine. La producţia de lâna regiunea Sud Est ocupă locul 2 la nivel naţional.

Industria are o importantă pondere în VAB judeţean (25,59%), practic judeţul Galaţi fiind al treilea dintre judeţele regiunii. Ponderea industriei la formarea VAB regionale a înregistrat o scădere în ultimii ani. Ponderea numărului de firme active a înregistrat de asemenea scăderi în ultimii ani. Caracteristicile industriei judeţului sunt:

− Industrie concentrată în marile centre urbane şi foarte puţin prezentă în mediul rural. − Industria construcţiilor navale reprezentă de unul dintre cele mai mari şantiere navale

din ţară. − Industria metalurgică reprezentată de una dintre cele mai mari companii din România. − Industria alimentară prezentă în majoritatea oraşelor şi beneficiară a unor importante

investiţii străine. Serviciile deţin cea mai mare pondere din VAB judeţean (53% în 2008) şi în creştere

continuă în perioada 2000- 2007,urmată de o scădere în 2008 ajungând la 48,9%. De asemenea, cel mai mare număr de firme active şi cele mai mari investiţii brute se înregistrează în sfera serviciilor. IMM-urile din domeniul serviciilor au cunoscut o creşterea a numărului de firme active şi de personal angajat. În cadrul serviciilor se remarcă comerţul. Acesta a înregistrat creşteri ale ponderii în VAB judeţean. În sectorul transporturilor, judeţul este caracterizat de o importantă infrastructură a transportului feroviar, terestru şi fluvial.

Construcţiile înregistrează o dinamică pozitivă pe perioada 2000–2008 la nivel regional. Ponderea construcţiilor este în 2008 superioară mediei naţionale (la nivel judeţean aportului construcţiilor este în 2008 de 9,4 % la formarea VAB regional faţă de 9,3% la nivel naţional). Starea infrastructurii de transport şi utilităţi a judeţului şi regiunii arată că pentru acest sector există mari oportunităţi de dezvoltare.

22

Implicaţiile pentru ÎPT

Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială la tendinţele de dezvoltare economică. Din analiza profilului economic al regiunii se poate aprecia că domeniile de formare profesională iniţială prioritare sunt: comerţ, turism şi alimentaţie, construcţii, mecanică prin calificări ce se adresează industriei navale şi metalurgice, agricultura şi industria alimentară. Prioritizarea acestora şi ponderile recomandate pentru fiecare domeniu trebuie să ţină cont de previziunile privind ocuparea (vezi capitolul Piaţa muncii).La nivel judeţean domeniile prioritare sunt:industrie , comerţ.

Adaptarea conţinuturilor învăţării la schimbările tehnologice şi organizaţionale produse de investiţiile străine şi la cerinţele specifice ale IMM-urilor

Principalele direcţii de acţiune sunt: − Adaptări ale curriculum-ului în dezvoltare locală realizate în parteneriat cu agenţii

economici. − Dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici pentru asigurarea condiţiilor de

desfăşurare a instruirii practice şi dezvoltarea formării continue a cadrelor didactice prin stagii la agenţi economici.

− Asigurarea îndeplinirii standardelor de pregătire profesională prin implementarea sistemului de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională.

− Asigurarea unei pregătiri de bază largi cu competenţe tehnice generale solide − Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi

23

4. PIAŢA MUNCII

În acest capitolul se urmăreşte determinarea cererii previzionate a pieţei muncii la orizontul anului 2013 în scopul furnizării către sistemul ÎPT a informaţiilor necesare pentru anticiparea nevoilor de formare profesională. În acest scop sunt utilizate informaţiile furnizate de analiza unui set de indicatori statistici ai pieţei muncii din surse statistice oficiale şi din surse administrative pentru evidenţierea tendinţelor alături de informaţiile furnizate de studii previzionale privind piaţa muncii.

În analiza pieţei muncii sunt folosite două serii de date statistice: Balanţa forţei de muncă (BFM) şi Ancheta privind forţa de muncă în gospodării (AMIGO). Valorile indicatorilor statistici din cele două serii de date nu sunt identice datorită metodelor de calcul şi a metodologilor diferite. Utilizarea în analiza pieţei muncii a ambelor serii este justificată de nivelul diferit al informaţiilor. Astfel, BFM permite compararea datelor la nivel regional şi judeţean iar AMIGO permite compararea datelor între regiuni şi cu statistica europeană.

4.1. INDICATORI STATISTICI AI PIEŢEI MUNCII

4.1.1 Participarea la forţa de muncă

Populaţia activă din Regiunea Sud - Est număra, în 2009, 1240 mii persoane, respectiv peste 12% din populaţia activă a ţării (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a AMIGO). La nivel judeţean populaţia activă reprezintă 19% din cea a regiunii.

Structura populaţiei active din regiunea Sud Est în 2009 arată că ponderea populaţiei active de sex masculin este superioară celei de sex feminin cu 17,5% iar ponderea populaţiei active din mediul rural este cu 14,19% sub ponderea populaţiei active din mediul urban (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a AMIGO). Judeţul Galaţi înregistrează la sfârşitul anului 2009,o populaţie activă de 220,8 mii persoane.

Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2009, la nivelul regiunii Sud – Est, s-a înregistrat o reducere a populaţiei active. Pe sexe, populaţia activă de sex masculin s-a redus în perioada 2002-2009 mai puţin (cu aprox. 15 mii persoane), comparativ cu reducerea populaţiei active de sex feminin (cu 40 mii persoane). Pe medii rezidenţiale situaţia arată o creştere a populaţiei active din mediul urban cu 10 mii persoane şi o scădere a populaţiei active din mediul rural cu 65 mii persoane (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a AMIGO).

Populaţia ocupată din regiunea Sud - Est număra în 2009 aproximativ 1147 mii persoane ceea ce reprezenta aproximativ 12% din populaţia ocupată a României. De-a lungul perioadei analizate, populaţia ocupată din Regiunea Sud - Est a cunoscut evoluţii oscilante de la un an la altul (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a.). La nivel de judeţ populaţia ocupată civilă era la sfârşitul anului anului de 206,3mii persoane , ocupând locul 2 după Constanţa.

Populaţia ocupată de sex masculin este preponderentă faţă de cea feminină (diferenţa de 193 mii persoane în 2009).

Pe medii rezidenţiale, în anul 2009, populaţia ocupată din mediul urban reprezenta 56,06% din totalul populaţiei ocupate la nivelul regiuni.

Evoluţia populaţiei ocupate în perioada 2002 – 2009 arată o fluctuaţie de la un an la altul, dar pe întreaga perioadă se înregistrează o scădere cu 13 mii persoane. În anul 2009 scăderea faţă de 2008 a fost de 8 mii persoane.

Populaţia ocupată din mediul urban a înregistrat o uşoară creştere în 2009 comparativ cu 2008, cu 4 mii persoane și cu 39 mii persoane față de anul 2002, în timp ce populaţia ocupată din mediul rural a înregistrat o scădere cu 12 mii persoane față de 2008 și o scădere de 52 mii persoane față de 2002.

24

Pe sexe, evoluţia populaţiei ocupate a înregistrat o uşoară scădere a populaţiei masculine (cu 6 mii persoane), dar și feminine (cu 2 mii persoane), în anul 2009 comparativ cu anul 2008. Cea mai importantă scădere înregistrându-se între 2007 şi 2006 (de la 508 mii persoane în 2006 la 484 mii persoane în 2007).

În ceea ce priveşte structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire, la nivelul regiunii Sud - Est se constată că în perioada 2009-2008 s-a produs o diminuare cu 1% a ponderii populației ocupate cu nivel de instruire scăzut în total populație ocupată și o ușoară creștere (cu procente cuprinse între 0,3 si 0,8) a ponderii populaţiei ocupate cu nivel mediu şi superior în total populație ocupată.

Numărul şomerilor (BIM) din regiunea Sud – Est se ridică în anul 2009 la 92517 persoane.

Situaţia şomajului pe sexe arată că, în anul 2009, din totalul şomerilor, aprox. 63,44% sunt de sex masculin (vezi Anexele 3a-3c PIAȚA MUNCII – foaia 3a AMIGO) .

Din punct de vedere al distribuţiei şomerilor pe medii de rezidenţă, se constată că, în anul 2009, 69,89% din totalul şomerilor sunt în mediul urban.

Din punct de vedere al evoluţiei şomajului în perioada 2002-2009 se constată că numărul şomerilor în 2009 a scăzut faţă de 2002 cu peste 42 mii persoane. Evoluţia a fost însă oscilantă.

Pe sexe, evoluţia în perioada 2002-2009 a fost fluctuantă. Numărul şomerilor a scăzut, atât pentru sexul masculin (scădere cu aproximativ 15 mii persoane în 2009 faţă de 2002) cât şi pentru cel feminin (scădere cu aproximativ 27 mii persoane în 2009 faţă de 2002).

În mediul urban scăderea numărului de şomeri a fost mai accentuată (scădere cu 29 mii persoane în 2009 faţă de 2002), în timp ce în mediul rural evoluţia a fost fluctuantă şi cu o scădere mai lentă (scădere 13 mii persoane în 2009 faţă de 2002).

Rata de activitate şi rata de ocupare (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a AMIGO) a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) au crescut nesemnificativ în anul 2009 faţă de anul 2008. Rata de activitate în 2009 este 60%, faţă de 59,8% în 2008. Rata de ocupare în 2009 este de 55,4%, cu 0,1% mai mare decât cea din 2008 ( de 55,3%). Persistă decalajul pe sexe în ceea ce priveşte ratele de activitate şi ratele de ocupare, semnificativ mai reduse pentru populaţia feminină (rata de ocupare mai mică cu peste 19 puncte procentuale iar rata de activitate mai mică cu peste 21 puncte procentuale faţă de valorile în cazul populaţiei masculine). De asemenea se menţin decalajele între mediul rural şi mediul urban privind ratele de activitate şi ratele de ocupare, mai reduse pentru mediul urban.

În cazul tinerilor (15-24 ani), rata de activitate şi rata de ocupare sunt mult mai reduse faţă de valorile pentru totalul populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) şi sunt în scădere continuă în perioada 2002-2009. Astfel, rata de activitate este în 2009 de 29,8 % faţă de 39,3% în 2002 (rata pentru populaţia cu vârste între 15-64 ani fiind de 60%). Rata de ocupare înregistrează şi ea o scădere de la 29,7% în 2002 la 23,3% în 2009 (în timp ce rata pentru populaţia cu vârste între 15-64 ani este în 2009 55,4%). Se menţin pe toată perioada analizată, între anii 2002 şi 2007, decalaje semnificative între populaţia feminină şi cea masculină şi între mediul urban şi cel rural privind ratele de activitate şi ocupare, în defavoarea populaţiei feminine şi a mediului rural.

Se înregistrează un decalaj semnificativ al ratei de ocupare faţă de ţinta UE pentru 2010. Astfel, rata de ocupare în Regiunea Sud Est, în 2009 este cu 3,2 puncte procentuale sub media naţională şi cu 9,2 puncte procentuale sub de media europeană (UE-27), respectiv la 14,6 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 2010.

Şomajul (BIM)4 în anul 2009

Rata şomajului la nivelul Regiunii Sud Est se menţine mai ridicată decât la nivel naţional (7,5% faţă de 6,9%);

4 Biroul Internaţional al Muncii. Ratele de şomaj sunt calculate ca procent din populaţia activă din grupa de vârsta respectivă.

25

Rata şomajului la nivelul regiunii mai ridicată în mediul urban (9,2%) faţă de mediul rural (5,1%)

Şomajul mai mare în cazul bărbaţilor (8%, faţă de 6,7% în cazul femeilor);

4.1.2.Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional

Structura după nivelul de instruire, în anul 2009, a populaţiei ocupate la nivelul Regiunii Sud Est arată că 26,5% din totalul populaţiei ocupate are nivel de instruire scăzut (nivel gimnazial, primar sau fără şcoală absolvită) în scadere faţă de 2008 (27,5%) şi doar 12% are nivel superior de instruire, pondere în crestere faţă de 2008 (11,2%).

Se remarcă, de asemenea, faptul că în rândul populaţiei feminine doar 6,19% are nivel de instruire profesional, comparativ cu 31,9,4% din populaţia masculină.

Evoluţia structurii populaţiei ocupate după nivelul de instruire în perioada 2002-2009 evidenţiază creşterea ponderii populaţiei cu nivel superior şi mediu (postliceal, liceal, profesional) şi scăderea ponderii populaţiei cu nivel scăzut.

Structura pe sexe, în anul 2009 indică faptul că populaţia feminină cu nivel mediu de instruire are o pondere cu 8% mai mică decât populaţia masculină. Pentru nivelul superior populaţia feminină deţine o pondere mai mare decât cea masculină cu peste 5 puncte procentuale (5,9%). De remarcat este faptul că la nivelul scăzut de instruire populaţia feminină deţine o pondere de 27,7%, cu 2 puncte procentuale mai mult decât populaţia masculină (vezi figura 4.1. şi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – AMIGO) .

Structura pe medii rezidenţiale indică disparităţi majore(vezi figura 4.1. şi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a). Astfel, în mediul rural aproximativ jumătate din populaţia ocupată (47,3%) are nivel scăzut de instruire faţă de numai 10,1% în mediul urban. Se remarcă faptul că ponderea populaţiei ocupate din mediul rural cu nivel scăzut de instruire a scazut în 2009 ( 47,3%) faţă de 2008 (48,8%). Populaţia ocupată din mediul rural cu nivel superior de instruire (2,8%) este de 6,9 ori mai puţin numeroasă decât cea din mediul urban cu acelaşi nivel de instruire (19,3%). Ponderea populaţiei ocupate cu nivel mediu de instruire din mediul rural a crescut de la 49% în 2008 la 49,9% în 2009. În anul 2009 decalajul dintre ponderea populaţiei ocupate cu nivel mediu de instruire din mediul rural şi cea din mediul urban este de 20,7 puncte procentuale, in favoarea mediului urban, în scadere faţă de 2008 (22,1 procente)

Figura 4.1

Sursa: calculat pe baza datelor INS (AMIGO): "Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj”

26

4.1.3.Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale

Datele anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din Balanţa forţei de munca (BFM)

permit analiza comparativă la nivel regional şi judeţean a evoluţiei în timp a structurii populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale.

La nivelul judeţului, se constată, pentru perioada 2002- 2009, tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate în agricultură, cu exceptia anului 2009, când se înregistrează creșterea ponderii deținute de agricultură de la 28,6% în 2008 la 31,07% în 2009, în paralel cu creşterea numărului şi ponderilor populaţiei ocupate în servicii şi scăderii în construcţii în anul 2009 comparativ cu anul 2008 (vezi figurile 4.3., 4.4. şi Anexele 3a-3d PIATA MUNCII – foaia 3d). Industria se menţine, cu anumite fluctuaţii în jurul aceloraşi valori ale numărului şi ponderii populaţiei ocupate în această activitate .

Populaţia ocupată a crescut atât în cifre absolute cât şi ca pondere în toate activităţile din cadrul sectorului servicii până în anul 2007, cu o scădere ușoară începând cu anul 2008, de aproximativ 3,3 mii persoane în anul 2009 comparativ cu 2008. Anexele 3a-3d PIATA MUNCII – foaia 3d). Cele mai importante scăderi s-au înregistrat la industrie (scădere cu peste 10 mii persoane, de la 23,57% în 2002 la 19,7% în 2009), construcţii (creştere cu 4,9 mii persoane, de la 5,42% în 2002 la 8,39% în 2009), comerţ (creştere cu 2,5 mii persoane, de la 10% în 2002 la 12,09% în 2009), tranzacţii imobiliare(scădere cu aproape 6,4 mii persoane, de la 3,5% în 2002 la 0,52% în 2009), hoteluri şi restaurante (creştere cu 1000 persoane, de la 0,97% în 2002 la 1,56% în 2009).

Cele mai importante scăderi ale populaţiei ocupate civile au înregistrat, în perioada analizată, agricultura (scădere cu peste 15,8 mii persoane, de la 36,5% în 2002 la 31,07% în 2009), industria (scădere cu peste 10 mii persoane, de la 23,57% în 2002 la 19,71% în 2009).

Figura 4.2.

27

Fig. 4.3.

Comparativ cu structura ocupării civile la nivel regional, sunt mai bine reprezentate construcțiile (cu 0,39 puncte procentuale peste media regională) şi serviciile (cu 0,82 puncte procentuale peste valoarea regională), în timp ce agricultura este sub nivelul regional (cu 1,23 puncte procentuale sub ponderea la nivel regional), iar industria, tot sub nivelul regional (cu 0,09 puncte procentuale sub ponderea la nivel regional).

Principalii indicatori din Balanța Forței de Muncă (BFM) Din analiza evoluţiei indicatorilor furnizaţi de BFM pentru perioada 2002-2009, rezultă

evoluţii similare cu cele din AMIGO de scădere, la nivel regional şi în toate judeţele, a ratelor de activitate şi de ocupare a resurselor de muncă5, cu uşoare tendinţe de creştere în anii 2007-2008, urmate de o scădere spre sfârșitul intervalului, în anul 2009 Anexele 3a-3d PIATA MUNCII – foaia 3c).

Este de semnalat faptul că în 2009 la nivelul judeţului Galati nu s-au înregistrat valori superioare mediilor regionale și naţionale pentru rata de activitate şi rata de ocupare civilă (vezi tabelul 4.4.). Cea mai mică rată de activitate se înregistrează în judeţul Galaţi cu o rată de activitate de 52,7% .

Cea mai mică rată de ocupare, între judeţele regiunii se înregistrează în judeţul Galaţi de 46,7%.

Somajul înregistrat La sfârșitul anului 2009, în evidențele AJOFM din Regiunea Sud-Est erau înregistrați

93,018 mii șomeri, față de 51,712 mii șomeri în anul 2008, în creștere cu 44% ( anexa 3e). Conform BFM, rata șomajului înregistrat la nivel județean a cunoscut o evoluție

descrescătoare până în anul 2007, de la 14,2% în luna decembrie 2002, la 5,8% în decembrie 2007, crescând apoi la 11,1% în decembrie 2009, având o rată mai mare decât cea regională.

Rata șomajului în rândul femeilor a avut aceeași evoluție, ajungând de la 12,9% în 2002, la 5,6% în 2007, crescând apoi la 10,3% în decembrie 2009, menținându-se peste media regională și națională (anexa 3c ).

Structura șomajului înregistrat, pe grupe de vârstă. Șomajul tinerilor

5 Calculate ca procent al popluaţiei active civile, respectiv al populaţiei ocupate civile din totalul resurselor de muncă. Resursele de muncă includ populaţia în vârstă de muncă, mai puţin persoanele pensionate anticipat şi cele în incapacitate permanentă de muncă, la care se adaugă salariaţii sub şi peste vârsta de muncă şi alte persoane sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.

28

La 31 decembrie 2009, ponderea Șomerilor sub 25 ani din totalul șomerilor înregistrați la

AJOFM Galați, era de 12%, în scădere față de ponderea din anul anterior ( 12,8%) ( anexa 3e). Ponderea șomerilor înregistrați cu vârste sub 25 ani este sub media regională și națională.

Evolutia numărului total al șomerilor înregistrați cu vârsta sub 25 ani arată o tendință de scădere în perioada 2005-2009.

Fig. 4.4.

Șomajul înregistrat de lungă durată Datele raportate de AJOFM Galați, ca șomaj de lungă durată evidentiază (anexa 3e) doar

șomerii înregistrați care au depășit 12 luni de șomaj, respectiv 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani. Având în vedere că cei mai mulți dintre șomeri ies din evidențele AJOFM o dată cu încetarea perioadei de plată a indemnizației de șomaj, datele raportate pentru șomajul de lungă durată apar mult mai mici decât sunt în realitate, în anchetele AMIGO.

4.1.4. Numărul mediu al salariaților și al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale

Evoluţia numărului mediu al muncitorilor şi a ponderii acestora pe activităţi ale economiei naţionale oferă informaţii privind tendinţele de ocupare pentru persoanele cu nivel de calificare 1 şi 2 (vezi Anexa 5C. Numărul mediu al muncitorilor).

La nivelul judeţului se constată că în perioada 2007-2009 numărul total al muncitorilor a crescut cu aproximativ 42000 persoane. Pe activităţi economice se constată creşteri în servicii - comert (creştere cu 9212 persoane), construcţii (creştere cu aproape 1600 persoane), agricultura (creştere cu aproape 600 persoane). Activităţile economice care au înregistrat cele mai mari diminuări ale numărului de muncitori în perioada analizată sunt: industria prelucratoare (diminuare cu peste 1700 persoane), domeniul energie electrica, termica, apa, gaze (diminuare cu 452 persoane).

Sub aspectul evoluţiei structurii muncitorilor pe activităţi ale economiei se constată, la nivelul regiunii Sud Est, că au crescut ponderile muncitorilor din comerț şi tranzacţii imobiliare, restul activităţilor economiei înregistrând scăderi ale ponderilor în perioada analizată.

Situaţiile mai sus menţionate arată evoluţii pozitive ale cererii de forţă de muncă cu nivel de calificare 1 şi 2 pentru activităţi din comerț şi tranzacţii imobiliare. Cu toate acestea structura muncitorilor este dominată de industrie, ponderea în 2009 a muncitorilor din industrie fiind de 29,1%, în scădere față de anul 2007, când era de 44% (diminuare ca urmare a efectelor crizei economico-financiare manifestată la nivel global), urmată de comerţ cu o pondere de 16,8% şi de construcţii cu 8,3%.

29

4.2. INFORMAŢII PARŢIALE 4.2.1.Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante

înregistrate la AJOFM.

Datele furnizate de AJOFM din regiune cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rândul absolvenţilor, sunt prezentate în (Anexa 5 – Şomaj – Locuri de muncă vacante).

În conformitate cu scopurile analize, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe de ocupaţii/ocupaţii din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) considerate relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. Pentru învăţământul superior, au fost selectate majoritatea grupelor de ocupaţii din grupa majoră 2 din COR. Pe structura COR s-a mers până la nivelul de detaliere (grupa minoră/grupă de bază/ocupaţie) minim necesar pentru departajarea în funcţie de domeniul de pregătire/profilul relevant. Pentru comparaţie, a fost analizată şi evoluţia pentru ocupaţiile din categoria muncitorilor necalificaţi (grupa majoră 9)

Analizele şi concluziile care urmează trebuiesc privite sub rezerva următoarelor limite metodologice:

- locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora)

- posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării)

- informaţii incomplete generate de dificultăţile de utilizare a bazelor de date de care dispun AJOFM

- dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR - la momentul analizei nu au fost disponibile informaţii privind numărul anual de

absolvenţi pe domenii şi calificări pentru a evalua raportul absolvenţi şomeri / absolvenţi pe ocupaţiile aferente

- datele analizate nu iau în considerare durata medie a şomajului pe ocupaţiile respective şi nici rata de ocupare a locurilor de muncă vacante.

4.2.1.1.Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic liceal

În tabelul 4.3. sunt prezentate sintetic tendinţele privind locurile de muncă vacante, şomerii înregistraţi, şomeri absolvenţi precum şi ocupaţiile şi grupele de ocupaţii relevante prin numărul de locuri de muncă vacante. Detaliat, datele sunt prezentate în anexa 5.

30

Tabelul 4.3. Domeniul de

pregătire -ruta prog.

Tendinţă locuri muncă

vacante

Tendinţă şomeri

Diferenţă locuri

vacante-şomeri (2010)

Tendinţă şomeri absolvenţi Ponderea şomerilor

absolvenţi din total şomeri în

2010

Ocupaţii / grupe de ocupaţii relevante

(prin nr. de locuri de muncă vacante

în cadrul domeniului)

Agricultură şi Silvicultură

↓ Regiune, ≈GL

↓ Regiune ↓ GL

(-) Regiune (-)GL,

↓ Ocupaţii cu locuri de muncă ↑, şomaj ↓, excedent locuri de (+): Nu sunt

Silvicultură

↑ Regiune, ↓ GL,

↓ Regiune ↓ GL

(+) Regiune (+) GL

Nu sunt Ocupaţii cu locuri de muncă ↑, şomaj ↓, excedent locuri de (+): . Nu sunt

Construcţii, instalaţii şi lucr. publice

↑ Regiune, ↑ GL

↓ Regiune ↓ GL

(+) Regiune (+) GL

↓

Ocupaţii cu excedent semnificativ de locuri muncă: - Zidar rosar tencuitor - Dulgher - Constructor in beton armat - Zugrav, tapetar, lacuitor si vopsitor

Turism şi alimentaţie

↓ Regiune, ↓ GL,

↓ Regiune ↓ GL,

(+) Regiune (-) GL

↑ Ocupaţii cu excedent semnificativ de locuri muncă: -Patiser

Comerţ

↓ Regiune, ↑ GL,

↓ Regiune ↓ Gl,

(+) Regiune (-)GL

↑ Ocupaţii cu excedent semnificativ de locuri muncă: -Vânzător

Mecanică

↑ Regiune ↑ GL

↓ Regiune ↓ GL

(+) Regiune (-) GL

Valori nesemnificative

Ocupaţii cu excedent semnificativ de locuri de muncă (+): - Conducători auto - Constructori montatori structuri metalice - Sudori şi debitori autogeni

Electromecanică

↑ Regiune ↑ GL

↓ Regiune ↓ GL

(+) Regiune (-) GL


Ocupaţii cu excedent semnificativ de locuri muncă: electromecanici montatori si reparatori de aparate

Electronică şi automatizări

↑ Regiune ↑ GL

↓ Regiune ↑ GL

(+) Regiune (-)GL


Chimie industrială

↑ Regiune Valori nesemnificative


(-) Regiune Valori nesemnificative


Materiale de construcţii



(-) Regiune


Electric

↑ Regiune, ↓ GL

↓ Regiune, ↓ GL

(+) Regiune, (-) GL

Valori

Ocupaţii cu excedent de locuri muncă:

31

Domeniul de pregătire -ruta

prog.

Tendinţă locuri muncă

vacante

Tendinţă şomeri

Diferenţă locuri

vacante-şomeri (2010)

Tendinţă şomeri absolvenţi Ponderea şomerilor

absolvenţi din total şomeri în

2010

Ocupaţii / grupe de ocupaţii relevante

(prin nr. de locuri de muncă vacante

în cadrul domeniului)

nesemnificative - Electricieni montatori si reparatori de linii electrice aeriene si subterane

Industrie alimentara

↓ Regiune ↑ GL

↓ Regiune ↓GL

(-)Regiune, (+) GL


Ocupaţii cu excedent de locuri muncă: - Operatori la masinile si utilajele pentru fabricarea painii, pastelor fainoase, a produselor de patiserie, cofetarie si zaharoase -Operatori la masinile si utilajele pentru prelucrarea fructelor, legumelor si fabricarea uleiurilor alimentare

Fabricarea produselor din lemn

↓ Regiune ↑ GL

↓ Regiune, ↓ GL

(+) Regiune, (+) GL

↑

Ocupaţii cu excedent de locuri muncă: - meseriasi si lucratori in tratarea si prelucrarea lemnului

Industrie textilă şi pielărie

↓ Regiune ↓ GL

↓ Regiune ↓ GL

(-)Regiune, (-) GL


Ocupaţii cu excedent semnificativ de locuri muncă: - confecţioneri - asamblator articole textile

Estetica şi igiena corpului omenesc

↑ GL

↓ GL

(-) GL

↑

Tehnici poligrafice

valori nesemnificative




Economic

↑ Regiune, ↑ GL

↓ Regiune, ↓ GL

(+) Regiune, (-) GL

↓

Ocupaţii cu excedent semnificativ de locuri muncă: -agenti comerciali si mijlocitori de afaceri -agenti in activitati financiare si comerciale

Protecţia mediului





Profilul dominant la nivelul judeţului în ce priveşte cererea de forţă de muncă pare

să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante ): mecanică, construcţii, industria alimentara, comerţ, electric.

- Ocupaţiile cele mai cerute de angajatori, cu creştere a locurilor de muncă vacante în 2009 comparativ cu anul anterior şi cu balanţă pozitivă în ce priveşte diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri au fost înregistrate în domeniile: mecanic, construcţii instalaţii şi lucrări publice, industria alimentară.

32

O serie de domenii de formare profesională deşi înregistrează o balanţă negativă locuri de muncă vacante-şomeri au valori importante ale numărului de locuri de muncă vacante: comerţ, electric.

Situaţia privind şomajul de start la nivelul regiunii Sud-Est Se constată că influenţa absolvenţilor în totalul şomerilor înregistraţi este în scădere la

toate domeniile de formare profesională. Din analiza datelor rezultă că influenţele cele mai mari asupra şomajului le-au avut, în anul 2009, domeniile de formare profesională comert, mecanică, turism si alimentatie, electromecanic.

Comparând valorile absolute ale şomerilor absolvenţi şi numărul locurilor de muncă vacante se observă că numărul absolvenţilor este cu mult mai mic decât locurile vacante la toate domeniile. În acest context, cauzele pot fi identificate în nivelul de pregătire al absolvenţilor şi/sau refuzul acestora de angajare pe locurile de muncă vacante.

4.2.1.2.Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul postliceal

Pentru şcoala postliceală, domeniile cu dinamică pozitivă la nivel judetean (tendinţă de

creştere a locurilor de muncă şi balanţă pozitivă locuri de muncă-şomeri) sunt: economic, sănătate şi asistenţă pedagogică, servicii. În domeniul economic cele mai solicitate ocupaţii sunt : agenţi în activitatea financiară şi comercială, agenţi comerciali şi mijlocitori de afaceri. În domeniul servicii cea mai solicitată ocupaţie a fost în 2010 secretari şi operatori la maşini de scris şi de calcul (64 locuri de muncă vacante), alti lucratori cu studii medii in gestiunea economica si administrativa. Domeniile: agricol şi alimentar, construcţii, electronică, energetică, industria lemnului, mecanică, protecţia mediului, textile pielărie, transporturi înregistrează în 2008 balanţă negativă locuri de muncă vacante – şomeri.

4.2.1.3.Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr mare de locuri de

muncă vacante la nivel județean şi cu balanţă pozitivă locuri de muncă-şomeri, se remarcă specialişti în sistemul financiar şi al asigurărilor (33 locuri de muncă vacante faţă de 9 şomeri).

O serie de ocupaţii înregistrează balanţă negativă locuri de muncă-şomeri, dar numărul de locuri de muncă vacante este ridicat pentru această categorie de studii: inginer mecanic (75 locuri de muncă vacante faţă de 328 şomeri), economiști, exclusiv specialiști statisticieni și cei din sistemul financiar bancar (55 locuri de muncă vacante faţă de 264 şomeri, din care 100 absolvenți), inginer electronist în transporturi (37 locuri de muncă vacante faţă de 105 şomeri), inginer constructor (36 locuri de muncă vacante faţă de 37 şomeri), juriști (33 locuri de muncă vacante faţă de 134 şomeri), medici medicină generală (4 locuri de muncă vacante faţă de 29 şomeri, din care 25 absolvenți).

Ocupaţiile: ingineri în industria textilă şi pielărie, ingineri în industria alimentară, ingineri în industria lemnului, ingineri agronomi, zootehnişti şi silvici, înregistrează balanţă negativă. locuri de muncă-şomeri şi o cerere foarte mică pe piaţa muncii regională (numărul locurilor de muncă vacante pentru fiecare ocupaţie menţionată este sub 30)

33

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la

AJOFM(aspecte critice in contextul crizei economice si financiare)

Jude

ţul

30 o

ct. -

6 n

oi. 2

010

6-13

noi

. 201

0

13- 2

0 no

i. 20

10

21-2

8 no

i. 20

10

27 n

oi. -

4 d

ec. 2

010

5-12

dec

. 201

0

18-2

5 de

c. 2

010

8-15

ian.

201

1

16-2

3 ia

n. 2

011

22-2

9 ia

n. 2

011

29 ia

n. -

5 fe

br. 2

011

5-12

febr

. 201

1

12-1

9 fe

br. 2

011

19-2

9 fe

br. 2

011

26 fe

br. -

5 m

artie

201

1

6-13

mar

tie 2

011

12- 1

9 m

artie

201

1

19-2

6 m

artie

201

1

26 m

artie

- 2

apri

lie 2

011

2 - 9

apr

ilie

2011

Galaţi 144 50 86 51 87 68 44 59 95 103 128 129 87 177 238 110 133 253 276 270

Evoluţia lunară a şomajului înregistrat la AJOFM în perioada octombrie 2010- martie 2011 arată o scădere constantă a numărului de şomeri înregistraţi şi a ratei şomajului. La nivelul judeţului numărul şomerilor înregistraţi a scăzut în perioada analizată cu 2939 persoane (anexa 5D2 someri înregistrați).

În rândul populaţiei feminine s-a înregistrat o scădere a şomajului înregistrat cu 1455 persoane.

Judeţul Galaţi este al doilea județ din regiunea de Sud-Est, după județul Buzău, cel mai afectat, având o rată a şomajului înregistrat de 8,58 % în martie 2011.

Ponderea șomerilor tineri în totalul șomerilor a fost variabilă în perioada 2004-2009, în scădere începând cu anul 2007. În anul 2005 atinge cel mai mare nivel din perioada analizată, de 20,5%.

Fig.4.5

34

Fig. 4.6

4.2.3.Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen lung

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriat a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informațiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică-descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne și externe și ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Evaluarea cererii potențiale indică modul în care populația ocupată reacționează la dinamica economică. De aceea, pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menționat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluții ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă și în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potențială și cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potențiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) și a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

35

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2000-2008 privind:

- populaţia ocupată în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1) - valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1) - valoarea adăugată brută în activitatăți ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1) - valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze:

- evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013 - pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011–2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:

- VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011. Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013). - Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011-2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:

- VAB în perioada 2014-2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013. - Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.

A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia

36

evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008.

În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%). Rezultatele proiecțiilor

1. Proiecția cererii potențiale la nivel național

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcție de dinamica

economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist și a celui moderat și creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.

(mii persoane)

scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT

(de bază)

scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 9243 2010 9239 9239 9239 2011 8939 9161 9400 2012 8951 9095 9414 2013 8972 9045 9437 2014 8937 9032 9440 2015 8903 9021 9444

2016 8867 9009 9447 2017 8831 8996 9450

2018 8794 8982 9452 2019 8756 8968 9454

2020 8718 8954 9456

2. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite și a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecția cererii potențiale relevante pentru

învățământul profesional și tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest și trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creștere între 2015 și 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, București-Ilfov.

Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009.

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în

37

fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferența dintre cererea înlocuită și modificarea cererii potențiale față de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca și a cererii potențiale, înlocuite și agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunități pentru ocuparea tinerilor absolvenți sau a inactivilor, respectiv a șomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației inactive nu se modifică și nici nu au loc reduceri ale ratei șomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învățământul profesional și tehnic. Prognoze ale cererii pentru Regiunea Sud Est (nr. persoane) 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Prognoze ale cererii potențiale 883169 876685 870973 864112 862309 859131 856157 853036 849781 846404 Prognoze ale cererii inlocuite 8529 8467 8411 8345 8328 8297 8268 8238 8207 8174 Prognoze ale cererii agregate 891698 885152 879385 872457 870636 867429 864425 861274 857988 854578

Prognoze ale cererii pentru județul GALAŢI 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Prognoze ale cererii potențiale 192391 190978 189734 188239 187846 187154 186506 185826 185117 184382 Prognoze ale cererii inlocuite 2224 2207 2193 2176 2171 2163 2156 2148 2140 2131 Prognoze ale cererii agregate 194614 193186 191927 190415 190018 189317 188662 187974 187257 186513

3. Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii

Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații

statistice incomplete şi pe ipoteza că au avut loc alocări ale forţei de muncă (şi se va respecta înclinaţia şi în viitor) strict în domeniul de activitate şi în ocupaţia în care se face pregătirea.

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potenţiale la intersecţia COR-CAEN, pentru Regiunea Sud-Est este următoarea:

NE SE S SV V NV C B TOTAL Agricultura, vanatoare si

servicii anexe 2011 769388 314328 440737 427939 95832 246119 118969 2601 2415913 2012 759888 304601 426404 417158 85341 233968 109735 565 2337661 2013 747865 294769 412081 406176 75350 222101 100867 198 2259408

Silvicultura, exploatare forestiera si servicii

auxiliare

2011 12286 3210 4925 2506 4564 9649 1216 0 38357 2012 11859 2933 4821 2330 4595 9629 859 0 37025 2013 11432 2668 4711 2160 4611 9586 524 0 35693

Pescuitul, piscicultura si serviciile anexe

2011 637 326 802 0 52 94 82 275 2269 2012 556 257 690 0 32 72 52 235 1895 2013 466 194 570 0 16 53 29 194 1521

Extractia si prepararea carbunelui

2011 775 34 436 24826 12753 0 618 7 39449 2012 758 24 208 25225 12145 0 657 0 39016 2013 743 14 0 25682 11574 0 697 0 38710

38

NE SE S SV V NV C B TOTAL Extractia hidrocarburilor si

servicii anexe 2011 5216 1666 20771 11283 4017 3560 5740 1621 53875 2012 5123 900 20782 11012 4081 3646 5959 1655 53158 2013 5049 154 20861 10782 4158 3741 6193 1693 52632

Extractia si prepararea minereurilor radioactive

2011 382 0 0 32 137 208 93 0 852 2012 355 0 0 34 144 200 98 0 831 2013 329 0 0 36 149 193 102 0 809

Extractia si prepararea minereurilor metalifere

2011 456 32 27 43 132 1292 126 22 2130 2012 441 33 27 46 119 1305 135 24 2130 2013 426 35 27 49 106 1318 144 25 2130

Alte activitati extractive 2011 891 3101 1401 413 1471 667 914 433 9290 2012 815 3211 1392 372 1501 531 841 430 9092 2013 745 3326 1387 334 1534 403 774 428 8930

Industria alimentara si a bauturilor

2011 35449 31256 36140 12293 14103 24154 33240 21727 208363 2012 35870 31000 36428 11755 13373 23759 33278 21130 206593 2013 36388 30836 36816 11259 12692 23437 33411 20601 205440

Fabricarea produselor din tutun

2011 0 83 500 43 0 127 293 1111 2157 2012 0 68 400 42 0 130 325 1112 2078 2013 0 55 350 40 0 134 315 1117 2011

Fabricarea produselor textile

2011 23685 3495 9223 2606 13285 12263 30881 11023 106461 2012 23921 3185 8676 2552 13510 11489 31601 10398 105332 2013 24224 2891 8163 2507 13773 10763 32402 9815 104537

Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si

vopsirea blanurilor

2011 73005 89834 62695 26172 30293 60202 76680 16011 434893 2012 72415 94209 64260 25822 30213 60907 79196 13808 440832 2013 71899 98830 65952 25495 30169 61709 81886 11558 447499

Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea

articolelor de voiaj si marochinarie, a

harnasamentelor si incaltamintei

2011 0 4500 4051 917 27875 27362 27189 6108 98001

2012 0 4633 4145 609 28284 26931 27355 5308 97266

2013 0 4778 4249 306 28769 26582 27598 4532 96815

Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si

pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte

materiale vegetale

2011 27227 6341 11610 4718 12551 17715 38347 2626 121135

2012 26027 6322 11532 4437 12904 17476 38981 2475 120154 2013 24917 6321 11487 4172 13289 17290 39716 2332 119525

Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie

2011 743 3201 1873 1612 2080 5328 1970 1826 18634 2012 406 3252 1806 1649 2219 5270 1868 1805 18274 2013 81 3311 1746 1689 2360 5231 1775 1790 17984

Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a

inregistrarilor

2011 3150 1417 2395 2298 1281 3231 3798 12347 29918 2012 3185 1345 2475 2323 1234 3118 3784 11981 29446 2013 3229 1278 2559 2355 1192 3018 3782 11661 29075

Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea

combustibililor nucleari

2011 2877 930 15048 65 0 298 490 491 20199 2012 2671 866 14884 65 0 310 517 497 19810 2013 2481 806 14775 65 0 323 544 504 19499

Fabricarea substantelor si a produselor chimice

2011 9300 188 5907 19135 4024 1688 5074 11121 56437 2012 8804 85 5577 19713 4229 1470 4860 11005 55744 2013 8345 65 5272 20338 4444 1261 4666 10843 55234

Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

2011 24 4192 8105 6247 5606 10799 5914 2389 43275 2012 0 4022 7988 6450 5527 10985 5803 1865 42640 2013 0 3865 7896 6663 5463 11196 5710 1356 42149

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

2011 6883 4202 9699 6026 18460 9122 25282 6364 86039 2012 6693 3756 8743 5996 19690 7606 26217 6447 85148 2013 6525 3328 7830 5983 20956 6139 27212 6547 84521

39

NE SE S SV V NV C B TOTAL Industria metalurgica 2011 7537 45970 15080 15853 6057 10541 940 1174 103153

2012 7429 47040 14774 16801 5717 10141 259 385 102546 2013 7342 47415 14511 17785 5394 9772 0 0 102219

Industria constructiilor metalice si a produselor din

metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)

2011 13227 17624 25058 5254 15280 25329 27635 11257 140664 2012 12643 17736 25604 4660 14954 26462 27543 10197 139800 2013 12099 17894 26213 4084 14672 27656 27525 9175 139319

Industria de masini si echipamente

2011 33018 9428 47016 9772 26383 16744 27052 15742 185156 2012 34488 9588 46700 9462 27523 16778 24635 15432 184606 2013 36041 9773 46505 9176 28729 16855 22289 15161 184529

Productia de mijloace ale tehnicii de calcul si de

birou

2011 47 251 373 443 760 676 359 2388 5296 2012 14 246 358 445 680 651 343 2397 5133 2013 0 242 345 449 608 630 329 2397 4999

Industria de masini si aparate electrice

2011 1578 1662 18656 3402 38281 14861 15139 4326 97905 2012 1371 1542 18258 2041 39075 15566 15025 4293 97172 2013 1171 1428 17914 701 39964 16304 14954 4273 96711

Industria de echipamente pentru radio, televiziune si

comunicatii

2011 584 0 0 432 10910 819 758 1381 14885

2012 560 0 0 442 10683 805 771 1357 14617 2013 539 0 0 452 10496 793 786 1337 14402

Industria de aparatura si instrumente medicale, de

precizie, optice si fotografice, ceasornicarie

2011 1892 226 1018 41 3005 543 966 3061 10752

2012 1909 221 1067 40 2933 546 915 2884 10515 2013 1931 217 1117 39 2873 551 869 2724 10323

Industria mijloacelor de transport rutier

2011 1072 468 37632 5156 14591 4886 9667 357 73830 2012 1088 360 37942 4317 15714 4799 8434 138 72791 2013 1106 255 38288 3512 16860 4729 7259 0 72008

Industria altor mijloace de transport n.c.a.

2011 4337 31101 5317 12457 15587 1782 958 5180 76718 2012 3924 30840 5668 11995 16104 1633 952 5127 76243 2013 3526 30662 6031 11569 16658 1490 948 5088 75971

Productia de mobilier si alte activitati industriale

n.c.a.

2011 10686 6435 15546 3737 13467 51556 17291 5993 124711 2012 9742 6389 15866 3508 13635 53253 15813 5642 123848 2013 8836 6361 16227 3291 13839 55079 14396 5312 123340

Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale

reciclabile

2011 740 2123 2321 40 799 938 389 372 7721 2012 746 2110 2257 39 790 928 316 314 7500 2013 754 2106 2205 38 784 922 247 261 7317

Productia si furnizarea de energie electrica si termica,

gaze si apa calda

2011 20243 16427 14233 31716 12288 8297 18192 19312 140710

2012 19876 16443 13900 32371 11674 7518 17963 19160 138904 2013 19578 16507 13615 33110 11108 6779 17794 19068 137558

Captarea, tratarea si distributia apei

2011 5691 4063 5692 2188 3659 3603 2826 623 28346 2012 5881 3738 5686 2009 3754 3564 2774 463 27868 2013 6084 3435 5699 1841 3858 3538 2732 310 27498

Constructii 2011 86058 86720 116447 39413 58407 63261 66396 112885 629588 2012 85582 87565 116126 37748 58793 61925 65697 118201 631637 2013 85828 89169 116789 36379 59685 61095 65547 124603 639096

Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si

repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor

pentru autovehicule

2011 10236 10302 14538 6775 10560 12633 12407 17489 94942

2012 9862 9778 14473 6341 10596 12139 12617 17455 93260 2013 9525 9295 14446 5936 10657 11692 12851 17466 91869

Comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu ridicata (cu

2011 49693 28236 55065 28586 21585 44284 40098 54702 322249

2012 54005 28153 60487 30841 22262 48039 44195 54786 342768

40

NE SE S SV V NV C B TOTAL exceptia comertului cu

autovehicule si motociclete)

2013 58454 27845 66137 33149 22856 51906 48478 54463 363288

Comert cu amanuntul (cu exceptia comertului cu

autovehicule si motociclete); reparea bunurilor personale si

gospodaresti

2011 105352 92162 90265 55687 59451 92230 99650 120897 715694

2012 106435 93214 89832 55189 58299 92907 101467 120093 717437 2013 107523 94269 89396 54688 57141 93586 103291 119284 719180

Hoteluri si restaurante 2011 20269 19625 16132 3654 12487 20159 17905 26685 136915 2012 20537 19298 15948 2664 12332 19938 17908 27376 136002 2013 20840 19010 15796 1691 12202 19756 17944 28108 135347

Transporturi terestre; transporturi prin conducte

2011 31858 49100 43065 26027 45120 50076 47592 81372 374209 2012 31050 49226 42345 25032 45269 50360 48217 82651 374150 2013 30288 49425 41688 24073 45485 50718 48914 84054 374645

Transporturi pe apa 2011 284 11208 280 576 0 112 162 220 12841 2012 281 10990 274 580 0 106 170 197 12598 2013 278 10809 270 586 0 101 177 176 12397

Transporturi aeriene 2011 251 0 227 0 264 483 276 4514 6015 2012 248 0 228 0 228 490 269 4402 5865 2013 246 0 229 0 195 498 263 4307 5739

Activitati anexe si auxiliare de transport, activitati ale

agentiilor de turism

2011 2081 5577 2589 2022 882 1219 2968 6030 23367

2012 2182 4799 2680 2133 879 1137 3048 6134 22992 2013 2285 4054 2773 2246 878 1061 3132 6247 22676

Posta si telecomunicatii 2011 9971 7737 9604 6223 9261 7708 4229 33872 88605 2012 9645 7329 9352 5928 9326 7208 3523 35410 87720 2013 9344 6942 9125 5649 9409 6731 2836 36991 87027

Intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de

asigurari si ale caselor de pensii)

2011 9026 5059 5488 4714 4085 6346 4692 27873 67283

2012 9076 4696 5393 4592 3938 6162 4365 29267 67489 2013 9126 4331 5296 4469 3789 5977 4037 30669 67695

Activitati de asigurari si ale caselor de pensii (cu

exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale)

2011 3159 924 4144 3046 1900 3390 5205 5257 27025

2012 3314 801 4499 3344 1697 3530 5635 5562 28382 2013 3468 661 4868 3655 1466 3667 6081 5871 29738

Activitati auxiliare intermedierilor financiare

2011 1820 1652 1936 257 1212 531 1582 2650 11640 2012 2106 1822 2240 205 1312 417 1601 2753 12457 2013 2413 1999 2566 143 1415 284 1608 2846 13273

Tranzactii imobiliare 2011 718 1569 360 385 981 279 412 3063 7766 2012 666 1514 301 373 988 215 396 3004 7457 2013 619 1467 248 364 997 157 383 2959 7193

Inchirierea masinilor si echipamentelor, fara

operator si a bunurilor personale si gospodaresti

2011 339 298 822 115 383 157 186 706 3006

2012 382 329 918 134 432 169 203 666 3233 2013 429 361 1020 154 483 181 220 612 3459

Informatica si activitati conexe

2011 2668 0 1603 935 2241 3751 2413 11917 25528 2012 2681 0 1532 806 2187 3675 2297 11943 25120 2013 2699 0 1466 683 2140 3610 2189 11995 24781

Cercetare-dezvoltare 2011 598 274 2747 1291 379 679 1574 9776 17319 2012 557 181 2679 1340 352 652 1601 9598 16960 2013 519 93 2621 1391 327 627 1632 9453 16662

Alte activitati de servicii prestate in principal

intreprinderilor

2011 13759 16436 27466 18021 10151 5478 8234 48527 148071

2012 13358 16149 27736 18750 9820 4268 7946 49097 147124

41

NE SE S SV V NV C B TOTAL 2013 12987 15895 28054 19505 9510 3080 7677 49752 146461

Administratie publica si aparare; asigurari sociale

din sistemul public

2011 73908 71508 61426 52669 33427 42661 55801 93453 484852

2012 74548 70777 59419 53035 32361 40939 56209 93610 480898 2013 75168 70048 57437 53387 31307 39240 56603 93752 476943

Invatamant 2011 89223 53285 60891 47726 40542 67792 64338 58372 482168 2012 90414 52737 61605 47881 40352 67713 65527 59104 485333 2013 91710 52233 62390 48086 40199 67700 66796 59904 489018

Sanatate si asistenta sociala 2011 74569 47072 57339 34940 29305 54288 47320 83467 428301 2012 75653 46908 58537 34678 27542 53970 47245 85900 430433 2013 76833 46795 59813 34453 25790 53708 47222 88456 433069

Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; asanare, salubritate si activitati

similare

2011 2085 7219 8548 2235 2937 3358 4653 6648 37683

2012 1719 7689 8941 2149 2985 3325 4992 6825 38624 2013 1333 8172 9342 2056 3032 3286 5342 7002 39565

Activitati asociative diverse 2011 7564 5375 7104 6039 4525 10344 5300 2626 48876 2012 7953 5542 7334 6513 4687 11029 5328 2283 50670 2013 8350 5707 7562 7006 4849 11737 5345 1908 52465

Activitati recreative, culturale si sportive

2011 8078 6858 14940 3797 7998 5930 8341 23685 79627 2012 7913 6747 15835 3660 8247 5514 8553 23586 80054 2013 7746 6634 16738 3522 8498 5093 8767 23484 80481

Alte activitati de servicii 2011 2740 4576 3723 5054 5763 7288 7609 14347 51099 2012 2028 4504 3432 5214 5396 7385 7387 14668 50014 2013 1349 4448 3161 5382 5059 7499 7194 15017 49108

Activitati ale personalului angajat in gospodarii

particulare

2011 6916 6303 7435 1002 2587 206 0 2444 26893

2012 7011 7000 7602 1070 2789 0 0 2587 28059 2013 7089 7732 7533 1140 2998 0 0 2733 29225

Activitati desfasurate in gospodarii private, de producere a bunurilor destinate consumului

propriu

2011 3354 0 0 0 0 0 921 0 4275

2012 3650 0 0 0 0 0 1003 0 4652 2013 3946 0 0 0 0 0 1084 0 5029

Activitati ale gospodariilor private, de servicii pentru

scopuri proprii

2011 2612 699 358 0 0 100 826 1060 5655

2012 2839 760 389 0 0 109 898 1152 6146 2013 3066 821 420 0 0 117 969 1244 6638

Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

2011 0 0 0 0 0 0 1583 494 2078

2012 0 0 0 0 0 0 1691 528 2219 2013 0 0 0 0 0 0 1799 562 2360

42

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud -Est Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de

formare profesională pentru 2013-2020 (%)

Agricultură 5,1 Chimie industrială 0,9

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 9,1 Comerţ 13

Economic 7,7 Electric 7,4

Electromecanică 1,2 Electronică şi automatizări 0,5

Fabricarea produselor din lemn 1,6 Industrie alimentară 2,1

Industrie textilă şi pielărie 8,8 Materiale de construcţii 0,8

Mecanică 31,6 Turism şi alimentaţie 2,6

Protecţia mediului 7,4 Tehnici poligrafice 0,1

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul GALAŢI

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare

profesională pentru 2013-2020 (%)

Agricultură 6 Chimie industrială 0

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 9,5 Comerţ 8

Economic 8 Electric 7,5

Electromecanică 1,5 Electronică şi automatizări 1,5

Fabricarea produselor din lemn 1,5 Industrie alimentară 7

Industrie textilă şi pielărie 5 Materiale de construcţii 0

Mecanică 25 Turism şi alimentaţie 10,5

Protecţia mediului 7 Tehnici poligrafice 2

- NOTĂ: diferenţele dintre ponderile cererii de formare profesională la nivelul judeţului,

adoptate în CLDPS, comparativ cu ponderile estimate pentru nivelul regional in cadrul studiului previzional, sunt justificate in baza urmatoarelor considerente:

- in domeniul Comerţ, exista o lipsa acuta a locurilor de muncă şi în ultimii 2 ani de şcoală nu au existat cereri din partea elevilor.

- în domeniul Ind. Alimentară exista cerere din partea elevilor si activităţi sezoniere care necesită personal.

- în domeniul Mecanică solicitările sunt doar din partea unor agenţi economici care au activităţi sezoniere, cum este cazul şantierelor navale.

- în domeniul Turism şi Alimentaţie solicitările elevilor sunt numeroase , unde pe perioada verii sunt numeroase solicitări Acest domeniu cu calificările existente permit absolvenţilor iniţierea unor activităţi antreprenoriale.

43

4. Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul

regiunii

PROGNOZE ALE

CERERII AGREGATE - REGIUNEA

SUD-EST

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Ponderea din

cererea pieței

muncii pentru

calificari de nivel 2

și 3 în 2017

Pondere nivel 3 pentru

continuarea studiilor în învățământ superior în

2017 (asigurarea benchmark european)

Ponderi nivel 2 și 3 în oferta

educațională a ÎPT -

ieșiri în 2017

Total

8916

98

8851

52

8793

85

8724

57

8706

36

8674

29

8644

25

8612

74

8579

88

8545

78

Calificări specifice

nivelului 3 de calificare 14

0896

1398

62

1389

50

1378

56

1375

68

1370

61

1365

86

1360

89

1355

69

1350

31

16% 27% 43%

Calificări specifice

nivelului 2 de calificare 75

0802

7452

91

7404

34

7346

01

7330

68

7303

67

7278

38

7251

85

7224

18

7195

47

84% 57%

Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învățământ

superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în 2020. Se recomandă ca ponderea ÎPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a ÎPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel.

44

4.3. CONCLUZII DIN ANALIZA PIEŢEI MUNCII, IMPLICATII PENTRU Î.P.T.

4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile AMIGO la nivel regional

Rata de activitate şi rata de ocupare au scăzut în perioada 2002 – 2008, urmată în anul

2009 de o creștere nesemnificativă, sub 0,5% ( anexa 3a AMIGO). În cazul tinerilor (grupa de vârstă 15-24 ani) atât rata de activitate cât şi rata de ocupare

sunt în continuare în scădere şi au valori foarte mici. Se remarcă un fenomen îngrijorător în ceea ce priveşte valorile extrem de mici şi în

scădere ale ratei de activitate şi ratei de ocupare a populaţiei feminine din grupa de vârstă 15-24 ani, în ușoară creștere în anul 2009, în cazut ratei de ocupare feminine, de la 16,8% în 2008, la 17,7% in 2009.

Rata de ocupare în 2009 (55,4% la nivelul regiunii) este cu 3,2 puncte procentuale sub media naţională şi cu 9,2 puncte procentuale faţă de media europeană (UE-27, de 64,6% ), respectiv la peste 14,6 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 2010, de 70%. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor.

4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă(BFM)

Din analiza evoluţiei indicatorilor furnizaţi de BFM pentru perioada 2002-2009, rezultă evoluţii similare cu cele din AMIGO de scădere, la nivel regional şi în toate judeţele, a ratelor de activitate şi de ocupare a resurselor de muncă6, cu uşoare tendinţe de creştere în anii 2007-2008, urmate de o scădere spre sfârșitul intervalului, în anul 2009 (Anexele 3a-3c PIATA MUNCII SE – foaia 3c).

Este de semnalat faptul că în 2009 la nivelul judeţului Galați nu s-au înregistrat valori superioare mediilor regionale și naţionale pentru rata de activitate şi rata de ocupare civilă (vezi tabelul 4.4.). Cea mai mică rată de activitate se înregistrează în judeţul Galaţi cu o rată de activitate de 52,7% .

Cea mai mică rată de ocupare, între judeţele regiunii se înregistrează în judeţul Galaţi de 46,7%.

4.3.3 Concluzii din analiza populaţiei active şi a populaţiei ocupate

În perioada 2002-2009 atât populaţia activă cât şi populaţia ocupată a cunoscut o scădere semnificativă. Scăderea a fost mai accentuată în cazul populaţiei feminine. Pe medii rezidenţiale situaţia arată o creştere a populaţiei active din mediul urban şi o scădere a populaţiei active din mediul rural. Populaţia ocupată din mediul rural reprezintă 43,9% din totalul populaţiei ocupate la nivelul regiunii, in anul 2009.

Ierarhia sectoarelor economice din punct de vedere al ponderii populaţiei ocupate civile pe sectoare în 2009 la nivel judeţean este : serviciile 40,82%, agricultura 31,07%,, industria 19,712%, construcţiile 8,39% (anexa 3d final). Serviciile

Ponderea populaţiei ocupate civile din servicii la nivel regional (39,95%) este cu 2,86 puncte procentuale sub media naţională, de 42,80%. Judeţul Galaţi înregistrează o pondere superioară mediei regionale (40,82%), toate celelalte judeţe având ponderi sub media regională. Ponderea ocupării în hoteluri şi restaurante este apropiată de valoarea regională. În transporturi, depozitare şi comunicaţii, judeţul are ponderea cu 0,12 % mai mică decît valoarea regională În

6 Calculate ca procent al popluaţiei active civile, respectiv al populaţiei ocupate civile din totalul resurselor de muncă. Resursele de muncă includ populaţia în vârstă de muncă, mai puţin persoanele pensionate anticipat şi cele în incapacitate permanentă de muncă, la care se adaugă salariaţii sub şi peste vârsta de muncă şi alte persoane sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.

45

comerţ, judeţul deţine o pondere a populaţiei ocupate de 12,1% faţă de media regională de 12,52%. Agricultura

Cu toate că a înregistrat o scădere semnificativă în perioada 2002-2008, cu ușoara creștere în 2009, de aproximativ 2,5%, agricultura deţine o pondere a populaţiei ocupate civile cu 2,4 puncte procentuale peste media națională și cu 1,2 puncte procentuale sub media regională. Industria

În 2009 industria a cunoscut cea mai redusă pondere a populaţiei civile ocupate din tot intervalul 2002- 2009, de numai 19,71%, inferioară ponderii regionale (de 19,78%) și mediei naționale ( de 21,08%). Construcţiile

Ponderea populaţiei ocupate civile în industrie la nivelul judeţului, în 2009 (8,39%) este peste media regională (7,98%) și peste cea națională (7,44%).

4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Din analiza evoluţiei şomajului înregistrat şi a locurilor de muncă vacante în perioada 2003–2010 se poate aprecia potenţialul de absorbţie al forţei de muncă pe o serie de ocupaţii grupate pe domenii ale formării profesionale din ÎPT. Principalele concluzii ale acestei analize la nivelul Regiunii Sud - Est sunt prezentate în continuare.

Profilul dominant la nivel județean al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel local): mecanică, construcţii, industria alimentară, comerț, electric.

Domeniile cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii sunt: construcţii, industria alimentară, mecanic (locuri de muncă vacante în creştere, şomaj în scădere/fluctuant, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare)

Domeniile cu balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă, număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar cu tendinţă de scădere a acestor şi potenţial important de absorbţie a forţei de muncă sunt: mecanică, comerţ, turism și alimentație, fabricarea produselor din lemn.

Domeniile cu balanţă locuri de muncă-şomeri negativă, număr important de locuri de muncă vacante dar cu tendinţă de scădere a acestora şi deci cu un potenţial redus de absorbţie a forţei de muncă sunt: electromecanică, electronică și automatizări.

Domeniile care au un foarte slab potenţial de absorbţie a forţei de muncă datorită valorilor mici ale numărului de locuri de muncă vacante şi a soldului negativ sau foarte uşor pozitiv al diferenţei locuri vacante-şomeri sunt: agricultura, chimia industrială, estetica şi igiena corpului omenesc, materiale de construcţii, protecţia mediului, tehnici poligrafice.

Din analiza evoluţiilor lunare ale şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM din perioada octombrie 2010- martie 2011 se desprinde concluzia că judeţul Galaţi este al doilea județ din regiunea de Sud Est, după județul Buzău, mult afectat de șomaj, având o rată a şomajului înregistrat de 8,58 % în martie 2011. În piaţa muncii locală s-a produs o scădere constantă a numărului de şomeri înregistraţi şi a ratei şomajului, comparativ cu lunile anterioare. Această tendință s-a declanșat în luna martie 2010, care a fost prima lună de scădere a ratei șomajului, după 16 luni de creștere consecutivă. În perioada analizată se constată o tendință de scădere a disponibilizărilor comunicate de angajatori la AJOFM Galați, în special a celor colective, care, coroborată cu scăderea numărului de șomeri îndemnizați din perioada martie 2010–martie 2011 (ca urmare a ieșirilor din șomaj, în special, prin expirare perioadei de plată a indemnizație șomaj, încadrare în muncă, pensionare, sau alte motive de ieșire din evidență și intrării în evidență a unui număr mai redus de șomeri indemnizați, comparativ cu numărul ieșirilor) și menținerea aproximativ constantă a numărului șomerilor neindemnizați, conduce la concluzia că, perioada următoare va fi marcată de o scădere lentă a ratei șomajului înregistrat.

46

4.3.5. Proiecția ocupării și a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete) În acest context, concluziile studiului INCSMPS prezentate mai jos vor trebui

analizate cu prudenţă şi validate prin compararea cu evoluţiile viitoare ale pieţei muncii . Conform studiului INCSMPS (scenariul 2, apreciat ca fiind cel mai plauzibil) -

diferenţa cerere-ofertă pentru toate activităţile economiei naţionale sunt negative pentru toată perioada 2007-2013. Se remarcă activităţile: agricultură, vânătoare şi silvicultură, energie electrică, termică, gaze, apă, administraţie publică şi apărare, învăţământ, la care trendul este de creştere a diferenţei dintre cerere și ofertă. Cele mai mari valori, dar și cea mai mare pantă de creştere a diferenţei sunt în agricultură, vânătoare şi silvicultură și administraţia publică. Celelalte activităţi au trenduri de diminuare a diferenţei dintre cerere și ofertă.

Din analiza evoluţiei prognozate pentru cererea potenţială pe activităţi economice în perioada 2007-2013 se constată că trenduri de scădere a cererii se estimează la activităţile din agricultură, administraţie publică, iar trenduri de creştere a cererii pe piaţa muncii se estimează la construcţii, comerţ, transport, depozitare şi industria prelucrătoare.

Procentual cererea prognozată pe activităţi economice arată ca în tabelul de mai jos:

Tabelul 4.4. - Cererea prognozată pe activităţi economice (%)

Activităţi ANUL

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 agricultură, vânătoare şi silvicultură 24,4 24,0 23,6 23,3 22,9 22,5 22,1 pescuit şi piscicultură 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 industrie extractivă 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 industrie prelucrătoare 22,0 22,2 22,5 22,7 22,9 23,1 23,3 energie electric, termică, gaze, apă 2,6 2,5 2,5 2,5 2,4 2,4 2,4 construcţii 6,9 7,1 7,2 7,3 7,4 7,5 7,6 comerţ 11,9 12,1 12,2 12,4 12,6 12,8 13,0 hoteluri şi restaurante 2,0 2,0 2,0 2,1 2,1 2,1 2,1 transport, depozitare, comunicaţii 7,8 7,8 7,9 8,0 8,1 8,1 8,2 intermedieri financiare 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal firmelor 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 administraţie publică şi apărare 6,3 6,1 6,0 5,8 5,7 5,5 5,4 învăţământ 4,7 4,7 4,6 4,6 4,5 4,5 4,4 sănătate şi asistenţă socială 4,5 4,5 4,5 4,5 4,6 4,6 4,6 alte 2,1 2,1 2,0 2,0 2,0 1,9 1,9

Sursa datelor: prelucrare a datelor din studiul realizat de INCSMPS În ceea ce priveşte situaţia prognozată pentru tipurile de industrii componente ale

industriei extractive, prelucrătoare, energie electrică, termică, gaze, apă, transport, depozitare şi comunicaţii, prin corelarea acestora cu domeniile formării profesionale iniţiale prin prelucrarea datelor oferite de institut referitoare la prognoza cererii pe profesii rezultă procentele de cerere previzionate pentru 2013.

Ponderile pe activităţi apreciem că pot fi utilizate ca bază pentru proiecţia ofertei educaţionale de formare iniţială, cu menţiunea că pentru agricultură dat fiind faptul că diferenţele cerere-ofertă sunt foarte mari şi în continuă creştere, ponderile pentru oferta educaţională ar trebui să fie cu mult mai mici decât ponderile previzionate pentru cerere. Alocarea acestor procente a ţinut cont de acele domenii identificate ca fiind cu dinamică mai ridicată în ceea ce priveşte cererea-oferta în perspectiva 2013 ( hoteluri şi restaurante, comerţ, construcţii).

În aceste condiţii apreciem că ponderile prezentate pot fi utilizate ca bază de discuţie în planificarea ofertei de formare profesională iniţială

47

4.3.6. Concluzii din previziunile privind cererea și oferta pe termen lung la nivel regional

Rata şomajului BIM se menţine la valori mai ridicate decât media regională. Rata şomajului tinerilor (15-24 ani) are în 2009 valori îngrijorător de mari (21,8%, cu 1

puncte procentual mai mare decât media naţională de 20,8% şi cu 2,1 puncte mai mare decât media UE 27, de 19,7%). Populaţia masculină şi cea din mediul urban de la această categorie de vârstă înregistrează valori mai mari ale ratei şomajului.

Ponderea şomerilor tineri din totalul şomerilor este în perioada 2002–2009 cuprinsă între 25-35% şi atinge în 2007 cea mai mare valoare din intervalul analizat, peste 33%, ca apoi sa inregistreze o scadere in 2009, ajungand la un nivel de 28,5%.

Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut.

În 2009 rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie este aproape dublă faţă de rata şomajului la persoanele cu nivel superior de educaţie (7,8% faţă de 4,9% - anexa 3a AMIGO).

Rata de ocupare a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie este în 2009 la nivel regional de peste 2 ori mai mică decât rata de ocupare a persoanelor cu studii superioare (38,8% faţă de 82,3%)

La nivel regional, rata de ocupare a femeilor este la toate categoriile de nivel de educaţie sub cea a bărbaţilor, cu exceptia femeilor cu nivel superior de pregătire, decalajul accentuându-se o dată cu scăderea nivelului de educaţie (la nivel scăzut de educaţie rata de ocupare a populaţiei feminine este de 28,6% faţă de 52,2% la masculin).

Comparativ cu situaţia la nivel naţional pentru persoane cu studii superioare, rata şomajului este mai ridicată (4,9%), iar rata de ocupare mai mică (82,3%).

În mediul rural aproape jumătate din populaţia ocupată (47,3%) are nivel scăzut de instruire faţă de numai 10,1% în mediul urban. Populaţia ocupată din mediul rural cu nivel superior de instruire (2,8%) este de 7 ori mai puţin numeroasă decât cea din mediul urban cu acelaşi nivel de instruire (19,3%).

4.4. IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT Rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al tinerilor şi şomajul de

lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii; acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor; abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării

pe parcursul întregii vieţi; implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în

cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii;

parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru

adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi; adecvarea calificării cu locul de muncă;

48

reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii; recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe

cale formală şi informală; diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de

formare la distanţă, consultanţă, etc. Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia cererii

şi ofertei de forţă de muncă - trebuiesc avute în vedere pentru: Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile

decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)7; Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de

calificare; Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în

creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la: Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural; Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate; Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din

categorii defavorizate economic şi social.

7 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acţiune PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)

49

5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢ

5.1 INDICATORI DE CONTEXT

5.1.1.Contextul european

Orizontul de timp (2013) în care se încadrează prezentul plan de acţiune este marcat de procesul de integrare în Uniunea Europeană. Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE. Principalele repere care definesc aceste politici sunt: Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a

Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.

La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.

La nivel naţional: Strategia este implementată la nivelul Statelor membre prin intermediul Programelor Naţionale de Reformă (PNR). Proiectul PNR al României a fost adoptat în şedinţa de guvern din data de 17 noiembrie 2010 şi transmis la Comisia Europeană.

Priorităţile acestor politici: Creştere inteligentă:

Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare Creştere durabilă:

Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor şi ecologice

Creştere inclusivă Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială

Ţintele anului 2020 prin aceste politici: Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75% Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare Rata abandonului şcolar timpuriu: max 10%; Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu

20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990

Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pargul de sărăcie Europa 2020, noua strategie a UE privind creşterea economică, include cinci obiective ambiţioase care vor trebui îndeplinite, până în anul 2020, în următoarele domenii: ocuparea forţei de muncă, inovare, educaţie, incluziune socială şi climă/energie. Iniţiativele majore care intră în sfera ocupării forţei de muncă, a afacerilor sociale şi a incluziunii sunt:

• Tineretul în mişcare: pentru a le oferi tinerilor mai multe şanse de a-şi găsi un loc de muncă, este necesar să-i ajutăm pe studenţi şi pe stagiari să capete experienţă în alte ţări, să ameliorăm calitatea sistemului european de educaţie şi formare şi să-l facem mai atractiv.

Tineretul în mişcare este un vast pachet de iniţiative politice în domeniul educaţiei şi al ocupării forţei de muncă destinat tinerilor europeni. Lansat în 2010, pachetul face parte din strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii

50

http://ec.europa.eu/europe2020/tools/flagship-initiatives/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=950&langId=ro

http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

Linii de acţiune principale sunt: Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne care să asigure competenţe-

cheie şi excelenţă. Investiţii mai mari, mai ţintite şi durabile în educaţie şi formare; asigurarea celui

mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanţare; Consolidarea acţiunilor pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu; Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională: informaţii de bază

pentru planificarea carierei (informaţii referitoare la parcursurile educaţionale şi de formare, oportunităţi de angajare); acţiuni de îmbunătăţire a imaginii sectoarelor şi profesiilor cu potenţial de angajare;

Promovarea învăţării şi predării de calitate; Accentul pe competenţele cheie pentru economia şi societatea bazată pe

cunoaştere, de ex. a învăţa să înveţi, comunicarea în limbi străine, competenţele antreprenoriale, TIC, învăţarea online, competenţele în domneiul matematicii (inclusiv competenţele numerice) şi ştiinţelor;

Creşterea atractivităţii, ofertei şi calităţii EFP VET: conform proiecţiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru calificări de nivel mediu rezultate din programe de educaţie şi formare profesională;

Promovarea experienţei timpurii la locul de muncă ca factor esenţial pentru pentru facilitarea intrării pe piaţa muncii şi orientarea carierei: programe de tip ucenicie şi stagii de practică de calitate;

Facilitarea parcursurilor şi permeabilităţii dintre EFP şi învăţământul superior, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naţionale de calificare şi prin menţinerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional;

Extinderea oportunităţilor de învăţare non formală şi informală; recunoaşterea şi validarea acestor tipuri de învăţare.

Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru economia bazată pe cunoaştere: Mărirea proporţiei tinerilor care urmează un program de studii superioare sau

echivalent; Îmbunătăţiea calităţii, atractivităţii şi capacităţii de adaptare a învăţământului

superior; Ameliorare cantitativă şi calitativă a mobilităţii şi a capacităţii de inserţie

profesională. Susţinerea unei dezvoltări puternice a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii profesionale

pentru tineri Promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional: obiectivul ca până în 2020

toţi tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a- şi petrece în străinătate o parte din timpul alocat parcursului educaţional, inclusiv prin formare la locul de muncă;

Promovarea mobilităţii profesionale a tinerilor. Măsuri de reducere a şomajului şi de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor:

Sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă şi începerea unei cariere; Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situaţiei tinerilor care nu sunt

încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare pe baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor şi pentru învăţarea reciprocă în acest domeniu;

Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toţi tinerii sunt încadraţi în muncă, îşi continuă studiile sau fac parte dintr un program de activare în termen de patru luni de la absolvirea şcolii, ca parte a unei „garanţii pentru tineret”.

Sprijinirea tinerilor cu risc. Susţinerea tinerilor antreprenori şi a activităţilor independente.

51

• O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: este nevoie să reformăm piaţa muncii, pentru a-i ajuta pe cetăţenii europeni să dobândească noi competenţe profesionale, pentru a crea noi locuri de muncă şi pentru a adapta legislaţia UE în domeniul muncii. Prin această iniţiativă, Comisia doreşte să ajute UE să îşi atingă obiectivul în materie de

ocupare a forţei de muncă stabilit pentru 2020: acela ca 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani să aibă un loc de muncă. Lansată în 2010, iniţiativa face parte din strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, care va fi pusă în practică cel puţin în următorii 10 ani De asemenea, Agenda contribuie la îndeplinirea altor obiective ale UE: reducerea ratei abandonului şcolar sub nivelul de 10% şi obţinerea unui procent de 40% de tineri cu studii superioare sau tehnice, precum şi reducerea numărului de persoane ameninţate de sărăcie şi excluziune socială cu cel puţin 20 de milioane.

• Platforma europeană împotriva sărăciei şi excluziunii sociale îşi propune să stimuleze munca la toate nivelurile, în vederea atingerii obiectivului principal al UE, acela ca până în 2020, cel puţin 20 de milioane de persoane să nu mai sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.

Prin aceste programe la nivelul statelor membre s-au luat o serie de măsuri ca: Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social; Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare profesională; Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor

corelat cu EQF; Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior

şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru angare în formarea continuă şi pe piaţa muncii.

5.1.2.Contextul naţional

PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORMĂ (2011 – 2020) – este actualmente

PROIECT

Traiectoria proiectată a ratei de părăsire timpurie a sistemului educaţional An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Indicator(%) 16,3 15,8 15,3 14,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3

Măsurile-cheie pentru atingerea ţintei naţionale sunt:

I. Extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii. II. Asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din

grupurile dezavantajaterii. Bani de liceu (buget anual estimat: 188 mil.lei); Rechizite şcolare (buget anual estimat:20 mil. lei); Euro 200(buget anual estimat: 22 mil.lei); Cornul şi laptele (buget anual estimat:480 mil. lei). III. Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificarea programelor în domeniu: A doua şansă (buget estimat pentru 2010-2013: 5 mil. euro) şi Şcoala de după şcoală (buget anual estimat: 751 mil. lei). IV. Revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul preuniversitar precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire profesională V. Dezvoltarea învăţământului profesional,liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii post-liceale, prin:

52


http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm


acordarea de burse (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) şi şcolarizare gratuită în învăţământul post-liceal de stat cu finanţare prin bugetele locale (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) . Instituţie responsabilă: MECTS;

dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri şi partenerii sociali, prin implementarea proiectelor: Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii (perioadă: ian. 2010-mai 2012; buget total: 18,49 mil. lei) şi Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic – profil servicii, pentru extinderea metodei moderne interactive de învăţare prin firma de exerciţiu (perioadă: 2010 - iulie 2013, buget total: 10,69 mil. lei). Responsabili: MMFPS, MECTS prin Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDÎPT), autorităţile locale, unităţile şcolare ÎPT, antreprenorii din mediul de afaceri;

dezvoltarea instituţională a Consiliului Naţional al Calificărilor si al Formării Profesionale (CNFPA), introducerea sistemului de credite de acumulare şi transfer, dezvoltarea şi adoptarea descrÎPTorilor pe nivelurile de calificare din România. Instituţii responsabile: CNCFPA – MECTS, MMFPS.

Traiectoria proiectată a ponderii tinerilor absolvenţi de învăţământ terţiar

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020

Indicator (%) 17,61 18,41 19,4 20,25 21,3 22,17 26,7

Măsurile-cheie pentru atingerea ţintei naţionale sunt:

I. Descrierea în termeni de competenţe a 350 programe de studiu şi corelarea acestora cu calificările de pe piaţa muncii prin definitivarea Cadrului Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior (CNCIS) şi racordarea acestuia la Cadrul European al Calificărilor în Învăţământul Superior (EHEQF). CNCIS este realizat prin implementarea proiectului POS-DRU Dezvoltarea unui sistem operaţional al calificărilor din învăţământul superior din România (perioada: 2008 - 2011, buget: 17,45 mil. lei) şi prin alte proiecte POS DRU, precum şi prin constituirea Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (RNCIS). Instituţie responsabilă MECTS - Consiliul Naţional al Calificărilor al Formării Profesionale a Adulţilor (CNCFPA);

II. Adaptarea învăţământului superior la cerinţele pieţii muncii prin: realizarea unui Studiu naţional de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor din învăţământul superior (buget: 9,55 mil. lei), operaţionalizarea Registrului Matricol Unic (buget: 17,54 mil. lei) şi prin implementarea unor proiecte POS DRU de formare a cadrelor didactice şi studenţilor în scopul dobândirii de competenţe cerute pe piaţa forţei de muncă (buget total pentru 2009-2012: cca. 40 mil. lei). Instituţie responsabilă: MECTS;

III. Acordarea de facilităţi fiscale firmelor pentru a recruta tineri absolvenţi sub 35 ani pe care doresc să-i specializeze în domeniul de activitate al firmei prin cursuri de nivel de educaţie terţiară. (Buget total estimat 2011-2013: 111,36 mil. lei). Instituţii responsabile: MECTS, MFP;

IV. Elaborarea unui set de facilităţi la rambursarea creditului de studii pentru absolvenţii care acceptă, prin contract, să-şi desfăşoare activitatea profesională în domeniul în care s-au pregătit, pentru o perioadă de minimum 5 ani, în mediul rural sau în zone defavorizate. (Buget total estimat 2011-2013: 33,4 mil. lei). Instituţii responsabile: MECTS;

V. Sporirea accesului la educaţia terţiară, în condiţiile asigurării egalităţii de şanse, prin operaţionalizarea Agenţiei de Credite pentru Studenţi (termen: 2012; buget estimat în 2011: 4,09 mil. lei) şi creşterea cu 20% până în 2013 a cifrelor de şcolarizare pentru şcolile post-liceale şi studiile universitare de licenţă. Instituţie responsabilă: MECTS.

53

O bază de date naţională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor acordate de instituţiile de învăţământ superior din România

Registrul Matricol Unic al Universităţilor din România este o bază de date electronică în care vor fi înregistraţi toţi studenţii din România din universităţile publice sau private acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu

Blocajele şi constrângerile identificate pe ansamblu la nivel naţional cu privire la sistemul de educaţional românesc sunt: (i) instabilitatea legislativă şi/sau legislaţia incompletă şi neunitară în domeniu; (ii) întârzierile în implementarea politicilor care susţin accesul şi participarea la educaţie

şi/sau care asigură succesul şcolar; (iii) necorelarea politicilor în domeniul învăţământului cu politicile economice (iv) existenţa unor oferte educaţionale nediversificate, puţin flexibile şi necorelate cu

piaţa muncii; capacitatea instituţională limitată şi comunicarea instituţională greoaie. Blocajele sistemului educaţional românesc identificate de UE sunt: (i) slaba legătură între sistemul educaţional şi piaţa muncii, (ii) calitatea precară a educaţiei în zonele rurale şi celor locuite de grupuri dezavantajate (iii) orientarea deficitară a sistemului educaţional către formarea de competenţe (la nivel

primar şi secundar) şi către cercetare şi predare de calitate (la nivel terţiar). Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă Orizonturi 2013-2020-2030 1. Provocări cruciale 1.1 Schimbările climatice şi energia curată 1.2 Transport durabil 1.3 Producţie şi consum durabile 1.4 Conservarea şi gestionarea resurselor naturale 1.5 Sănătatea publică 1.6 Incluziunea socială, demografia şi migraţia 1.7 Sărăcia globala şi sfidările dezvoltării durabile 2. Teme inter- şi trans-sectoriale 2.1 Educaţia şi formarea profesională 2.2 Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, inovaţia Strategia până în 2030 pentru învăţământ este următoarea: Educaţia şi formarea profesională la Orizontul anului 2013 Obiectiv naţional: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin

corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea oportunităţii sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1,65 milioane persoane. Dezvoltarea durabilă – temă orizontală în programele sectoriale 2007-2013 şi

integrată în obiective specifice ale POSDRU Înternalizarea în sistemul de educaţie şi formare profesională a principiilor

şi obiectivelor dezvoltării durabile ca element integrator al ansamblului de cunoştinte, aptitudini şi deprinderi necesare existenţei şi performantei personale în lumea modernă

Educatia pentru dezvoltare durabila, în toate programele de pregatire, de la stiintele naturii la practicile responsabile ale civismului si de la sustenabilitatea productiei si consumului in raport cu resursele la insusirea principiilor diversitatii culturale, ale bunei guvernari si statului de drept.

54

Conţinuturi tematice transversal integrate în sisteme educaţionale formale, non-formale şi informale pe 3 dimensiuni: socio-culturală, ambientală şi economică

Educaţia şi formarea profesională la Orizontul anului 2020 Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de performanţă al UE-27 în domeniul

educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile dezavantajate unde ţintele sunt cele ale UE pentru 2010

Direcţii strategice de actiune: Restructurarea ciclurilor de învăţămant şi redefinirea programelor de

pregătire în funcţie de nivelurile de referinţă agreate pentru Cadrul Naţional al Calificărilor, astfel încât să fie asigurate transparenţa sistemului care sprijină învăţarea pe tot parcursul vieţii precum şi mobilitatea ocupatională.

Dezvoltarea capacităţii şi inovaţiei instituţionale, având la bază managementul cunoaşterii; crearea reţelelor de cooperare care să includa parteneriatele public-privat în conditiile descentralizării sistemului de învăţământ şi al autonomiei universitare;

Profesionalizarea managementului educaţional şi a guvernanţei prin formarea resurselor umane pentru leadeship eficient, pentru promovarea atitudinilor participative, proactive şi anticipative şi prin dezvoltarea competenţelor specifice, acordând aceeaşi prioritate celor sociale si personale.

Direcţii strategice de acţiune (continuare): Deschiderea sistemului formal de educaţie prin recunoaşterea achiziţiilor de

învăţare dobândite în contexte non-formale sau informale. Până în 2020 - acces real la centre de validare a competenţelor dobândite în asemenea contexte

Diversificarea ofertei educaţionale non-formale şi informale. Cuprinderea în sisteme de invăţare permanentă: minimum 15% din grupa de vârstă 25-64 ani.

Accentuarea pregătirii tinerilor pentru învăţare pe tot parcursul vieţii şi capacitate de a se adapta competitiv pe piata muncii din UE.

Dezvoltarea unor programe de studiu diferenţiate conform specificului regiunilor şi nevoilor elevilor/studenţilor

Extinderea învăţământului şi formării profesionale de calitate în mediul rural, cultivarea egalităţii de şanse şi atragerea în sistemul educaţional a tinerilor din grupurile defavorizate.

Extinderea cooperării internaţionale prin programe şi proiecte europene, bilaterale, transfrontaliere

Educaţia şi formarea profesională la Orizontul anului 2030 Obiectiv naţional: Situarea sistemului de învăţământ şi formare profesională la nivelul

performanţelor superioare din UE-27; apropierea semnificativă de nivelul mediu al UE în privinţa serviciilor educaţionale oferite în mediul rural şi pentru persoanele provenite din medii dezavantajate sau cu disabilităţi

Direcţii strategice/priorităţi: Principiile şi practicile dezvoltării durabile - încorporate organic în ansamblul

politicilor educaţionale. Eficienţa internă şi externă a sistemului de educaţie va fi în continuare

obiectivul principal. Invăţarea eficientă va rămâne o prioritate; Formele şi metodele de predare vor fi caracterizate prin diversitatea şi

flexibilitatea abordărilor pedagogice şi se vor concentra pe formarea deprinderii de a acumula cunoştinţe utile şi a capacităţii de a aplica aceste deprinderi într-un spectru larg de domenii;

55

Metodologia de evaluare, certificare şi atestare a calităţii actului educaţional precum a relevanţei acestuia pe piaţa muncii se va alinia la procedurile de benchmarking adoptate în UE şi la cele mai bune practici existente pe plan mondial.

Extinderea în continuare a cooperării internaţionale . PLANIFICAREA STRATEGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT Obiectiv major: creşterea contribuţiei învăţământului profesional tehnic şi a învăţământului superior la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă. Creşterea relevanţei învăţării şi învăţarea pe parcursul întregii vieţi (1)

Angajabilitate: ocupare (calificări cerute de piaţa muncii, competenţe necesare ocupării şi păstrării unui loc de muncă) şi continuarea studiilor

prognoza ofertei pe termen mediu şi proiectarea programului

de studiu adaptat nevoilor în schimbare ale pieţei muncii

tranziţia de la şcoală la viaţa activă (“a şti”,“a face”,“a fi”, “a trăi în armonie cu alţii”)

parteneriatul cu mediul de afaceri

monitorizarea inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor

Contribuţia la dezvoltarea economică şi socială a comunităţii şi a regiunii: formarea de competenţe care atrag şi susţin investiţiile

gradul de satisfacţie al angajatorilor capacitatea de a furniza servicii pentru comunitate

Învăţarea pe parcursul întregii vieţi

validarea rezultatelor învăţării continuitatea ofertei educaţionale: articulare şi coerenţă informare şi consiliere privind cariera

Modelul de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin ÎPT este: Modelul proiectat şi implementat cu sprijinul Programelor Phare TVET multianuale

urmăreşte asigurarea unei oferte de formare profesională prin ÎPT relevantă în raport cu nevoile previzionate ale pieţei muncii

Relevanţa ofertei de formare profesională - cantitativă - deficitul de competenţe şi calificări de pe piaţa muncii; - calitativă – teritorialitatea ofertei (geografică, sectorială), calitatea rezultatelor

învăţării Descentralizarea deciziei şi distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale,

respectiv naţional, regional, judeţean şi local Exerciţiu participativ bazat pe acţiunea colectivă a partenerilor economici şi sociali

multipli (Consorţii regionale, Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social, Partenerii unităţii de învăţământ)

Combină fluxul decizional de sus în jos cu cel de jos în sus Instrumente: PRAI, PLAI, PAS

ACŢIUNI VIITOARE ŞI MĂSURI CORECTIVE Dezvoltarea capacităţii de management a structurilor manageriale participative

CR, CLDPS 56

• Creşterea implicării partenerilor sociali în exercitarea rolurilor în cadrul CR

şi CLDPS (regulamente cadru pentru statuarea relaţiilor interinstituţionale) • Constituirea/dezvoltarea grupurilor de lucru tematice în sprijinul CR şi

CLDPS (sectoriale, pentru IS, etc.) • Creşterea capacităţii de planificare strategică a echipelor de actualizare şi

monitorizare PRAI, PLAI, PAS • Creşterea calităţii monitorizării şi implementării PRAI, PLAI, PAS

Surse de finanţare: Proiecte cu finanţare prin POS DRU pentru dezvoltarea capacităţii manageriale a structurilor parteneriale Creşterea calităţii documentelor de planificare strategică

• Îmbunătăţirea colectării datelor din surse administrative • Actualizarea studiilor previzionale • Îmbunătăţirea procesului de consultare publică privind documentele de

planificare strategică • Dezvoltarea secţiunii din PRAI referitoare la contribuţia ISJ la dezvoltarea

regională Surse de finanţare: Proiecte cu finanţare prin POS DRU Implementarea PRAI, PLAI, PAS

Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) În perioada 2007-2013, România, ca Ţară membră a Uniunii Europene, a primit pentru dezvoltarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile prin proiecte, care vor avea două direcţii principale de acţiune: educaţia și formarea profesională și piaţa muncii.

Pentru domeniul Resurse Umane, România a elaborat documentul programatic Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) prin care stabileşte strategia de dezvoltare a resurselor umane si implicit priorităţile identificate în acest domeniu. Obiectivul general al POS DRU îl reprezintă dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, prin promovarea egalităţii de şanse pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii și dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile și incluzive care vor conduce, până în 2015, la integrarea sustenabilă pe piaţa muncii a 850 000 persoane. Obiectivele specifice ale POS DRU sunt: - promovarea educaţiei și formării iniţiale şi continue de calitate, incluzive pentru învăţământul universitar si cercetare; - promovarea culturii antreprenoriale si îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii; - facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung; - dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile si incluzive; - promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale; - îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare; - facilitarea accesului la educaţie şi piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

5.2. INDICATORI DE CONTEXT SPECIFICI

5.2.1 Contextul demografic şi populaţia şcolară

57

Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în capitolul 2, din perspectiva implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei. Pentru orizontul de planificare 2013, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei (vezi capitolul 2.2).

Populaţia şcolară la nivelul judeţuluI Galaţi a înregistrat în perioada 2000-2012 o scădere continuă ajungând în anul şcolar 2011/2012 la 107427 persoane faţă de 131362 persoane în anul şcolar 2000-2001 (vezi Anexa 6a - Educaţie). Scăderea s-a înregistrat atât pe sexe cât şi pe medii de rezidenţă. Este de menţionat însă faptul că datele referitoare la populaţia şcolară din mediul urban şi rural se referă la locaţia şcolii şi nu la mediul de rezidenţă al populaţiei şcolare. Tabelul 5.1. Evoluţia populaţiei şcolare la nivelul judeţului Galaţi

GALAŢI ANUL ŞCOLAR 2000/ 2001

2001/ 2002

2002/ 2003

2003/ 2004

2004/ 2005

2005/ 2006

2006/ 2007

2007/ 2008

2008/ 2009

2009/ 2010

2010/ 2011

2011/ 2012

Total populaţie şcolară din care 131362 131471 129287 128485 124967 122066 121264 120085 117809 117676 110646 107427

bărbaţi 66024 65825 64584 64114 62739 61071 60646 58751 58934 55342 53854 femei 65338 65646 64703 64371 62228 60995 60618 59058 58742 55304 53573 urban* 91753 91624 89585 88230 85232 83380 83087 81010 81762 80122 73897 rural* 39609 39847 39702 40255 39735 38686 38177 36799 35914 30524 33530 Sursa datelor: INS * după locaţia şcolii

Populaţia şcolară pe nivele de învăţământ Învăţământul preşcolar înregistrează o creştere a numărului de preşcolari în perioada

2000 - 2012 atât per total cât şi pe sexe şi medii de rezidenţă, cu mici excepţii în mediul rural (vezi Anexa 6a - Educaţie).

Numărul elevilor înscrişi la învăţământul primar şi gimnazial a scăzut continuu începând cu anul şcolar 2000-2001. La învăţământul primar populaţia şcolară a scăzut la nivelul judeţului în 2009-2010 faţă de anul şcolar 200-2001 cu 7586 persoane. La învăţământul gimnazial scăderea populaţiei este în anul şcolar 2009-2010 cu aproximativ 36% din populaţia şcolară a anului 2000-2001 (de la 40650 în 2000-2001 la 26108 în 2009-2010). Această scădere se va repercuta şi asupra învăţământului profesional şi tehnic în anii următori.

Fig. 5.1.

58

Populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul liceal a crescut în perioada 2000–2010 ajungând în 2009-2010 la 24355 elevi (vezi fig.5.1.). În anul şcolar 2009-2010 s-a 1înregistrat o scădere a populaţiei şcolare cuprinse în învăţământul profesional cu 4994 persoane faţă de anul şcolar 2000-2001 (scădere cu 41%). Se constată o deplasare a interesului elevilor spre învăţământul liceal în detrimentul învăţământului profesional, acesta şi prin prisma desfiinţării invătământului profesional şi neştiinţa continuării studiilor de profesionalizare după clasa a x a de liceu tehnologic. De asemenea, se constată o deplasare a interesului absolvenţilor de liceu dinspre şcoala postliceală spre învăţământul superior.

Învăţământul postliceal a înregistrat o creştere în perioada 2005-2009, dar o scădere în 2009-2010. În anul şcolar 2009-2010 populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul postliceal este de 1473 persoane. Populaţia şcolară din învăţământul superior a crescut în mod până în 2008-2009, iar în continuare se constată o scădere ajungând la 20117 în 2009-2010 faţă de 20363 în 2007-2008. Evoluţia ponderii elevilor înscrişi la începutul anului şcolar în ÎPT din totalul elevilor înscrişi în învăţământul liceal şi profesional arată o scădere în ultimii 4 ani, de la 68,69 în 2007-2008 la 58,46 în 2010-2011. Se constată, însă, că ponderea elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic a crescut pe sema scăderii ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul profesional.

Fig. 5.2

Sursa datelor: INS – Caiete statistice pentru educaţie

5.3.INDICATORI DE INTRARE 5.3.1.Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic

Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic la învăţământul liceal în anul şcolar

2011-2012 este de 16 elevi/cadru didactic, la nivelul judeţului, valoare superioară faţă de anul şcolar anterior (13,68) (vezi anexa 6.c).

La învăţământul profesional media regională a numărului de elevi ce revin la un cadru didactic în anul şcolar 2009-2010, în judeţul Galaţi este de 19,65 elevi/cadru didactic, valoare superioară mediei regionale de 12,45elevi/cadru didactic).

Din punct de vedere al evoluţiei se constată că la învăţământul profesional şi liceal în judeţul Galaţi tendinţa este de creştere a numărului de elevi ce revine la cadru didactic.

Se impune analiza şcolarizării pe unităţi de învăţământ şi adoptarea unor măsuri de eficientizare a utilizării resurselor umane prin concentrarea formării profesionale iniţiale, în şcoli viabile, cu bazine de recrutare mai largi şi facilitarea accesului elevilor la aceste unităţi şcolare mai ales acum când şcolile de artă şi meserii cât şi anul de completare nu mai există.

59

5.3.2. Resursele umane din ÎPT În anul şcolar 2012-2013, la nivelul judeţului, ponderea personalului didactic calificat

(norme didactice ocupate de titulari şi suplinitori calificaţi) încadrat pe disciplinele de specialitate este peste 98,95%. Ponderea personalului didactic necalificat este de 1,05%. Ponderea personalului didactic titular este la nivelul judeţului de 71,59%.Suplinitorii calificaţi reprezintă 27,36% din totalul cadrelor dicatice de specialitate. Din totalul cadrelor didactice de specialitate din mediul rural, 98,55 % sunt calificate dar dintre acestea, doar 9,98% sunt titulare. (vezi Anexa 6d). Se remarcă ponderea scăzută a personalului didactic necalificat care în 2012-2013 a ajuns la 0,81% în urban şi 0,24% în rural.

Fig.5.3

Fig.5.4

Sursa datelor: IS

60

Evoluţia în perioada 2012-2013 arată o creştere continuă a ponderii titularilor şi o scădere a ponderilor suplinitorilor calificaţi şi necalificaţi, atât la profesori de specialitate cât şi la maiştrii instructori.

În ceea ce priveşte formarea şi perfecţionarea personalului didactic de specialitate se remarcă faptul că au fost cuprinse în activităţi metodice majoritatea cadrelor didactice de specialitate. Aproximativ 14% din numărul de cadre didactice de specialitate au participat la stagii de formare organizate de instituţii abilitate. Programele/stagiile de formare ale cadrelor didactice realizate în colaborare cu agenţi economici sunt încă insuficient dezvoltate (vezi raportul de monitorizare a implementării PRAI 2009-2013)

Având în vedere pe de o parte ponderea mare a populaţiei ocupate civile în învăţământ iar pe de altă parte adaptarea ofertei la cererea pieţei muncii corelată cu reducerea populaţiei şcolare, este necesară adoptarea la nivel judeţean a strategiilor pe termen mediu pentru facilitarea mobilităţii cadrelor didactice. În cadrul acestor strategii este necesară anticiparea pe termen mediu a evoluţiei structurii personalului didactic pe specializări şi adoptarea măsurilor de reconversie profesională şi obţinerea cele de-a doua specializări prin cursuri postuniversitare.

5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare

Starea generală a clădirilor, instalaţiilor, alimentarea cu apă, a instalaţiilor electrice,

sanitare şi de încălzire. În cele 23 de unităţi şcolare unde îşi desfăşoară activitatea învăţământul tehnic starea

clădirilor este bună. Cu excepţia şcolilor cuprinse în Phare VET şi TVET, la celelalte unităţi şcolare sunt necesare amenajări speciale pentru persoanele cu deficienţe, iar pentru cele din mediul rural sunt necesare reparaţii ale instalaţiilor electrice, modernizări ale instalaţiilor sanitare şi ale alimentărilor cu apă. Începând cu anul şcolar 2006-2007 a început dezvoltarea Grupului Şcolar ,,Ovid Caledoniu” Tecuci/Liceul Tehnologic ”Ovid Caledoniu” Tecuci prin finanţare de la bugetul national 2007 care s-a finalizat, iar Grupul Şcolar Industrial Tecuci/Liceul Tehnologic ”Elena Caragiani” Tecuci şi Grupul Şcolar ,,Tg. Bujor”/Liceul Tehnologic ”Eremia Grigorescu” Tg.Bujor au fost cuprinse în programul ,,Campusuri şcolare”, la care lucrările au stagnat. Din cele 23 unităţi cuprinse în învăţământul profesional şi tehnic, 1 unitate s-a dezvoltat prin extindere (Colegiul Economic ,,V.Madgearu”) şi 2 unităţi au intrat în reparaţii capitale și extindere (Grupul Şcolar ,,El.Doamna”/Colegiul de Industrie Alimentară ”Elena Doamna” Galați, Grupul Şcolar ,,Radu Negru”/Colegiul Tehnic ”Radu Negru” Galați) la care lucrările s-au finalizat până în 2010-2011.

Starea bazei materiale pentru formarea profesională – ateliere şi laboratoare, dotarea acestora.

Cu excepţia şcolilor cuprinse în Programel Phare TVET care au fost dotate cu echipamente adecvate şi într-o mai mică măsură cele din Programul Phare VET RO 9405, restul unităţilor din mediul urban dispun de ateliere şi laboratoare, dar dotarea lor este minimă. Unităţile din mediul rural nu dispun de echipamente şi materiale didactice necesare desfăşurării unui proces instructiv educativ adecvat.

Dotarea informatică a şcolilor din reţeaua învăţământului profesional şi tehnic de la nivelul judeţului s-a îmbunătăţit asfel că toate unităţile învăţământului profesional şi tehnic au cabinete de informatică, sunt conectate la internet şi au resursă umană de specialitate.

5.4. INDICATORI DE PROCES

5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT În ultima perioadă se constată o accentuare a descentralizării concretizată în sporirea

rolului decizional al Consiliilor de administraţie al şcolilor şi implicarea autorităţilor locale și a agenţilor economici în structura acestora şi în luarea deciziilor. Tot la nivelul şcolii s-a dezvoltat

61

implicarea agenţilor economici şi a autorităţilor locale în elaborarea Planurilor de acţiune (PAS). Parteneriatul cu agenţii economici se concretizează şi în elaborarea în comun a curriculum-ului în dezvoltare locală (CDL).

Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative constituite în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.

Aceste structuri sunt: - La nivel regional: Consorţiul Regional TVET - organism consultativ al Consiliului de

Dezvoltare Regională - La nivel local - judeţean: Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social

(CLDPS) - ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene - La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile şcolare, organizate potrivit

legii învăţământului La nivel local Comitetele locale pentru dezvoltarea parteneriatului social în formarea

profesională (CLDPS) exercită un important rol de sprijinire a dezvoltării învăţământului profesional şi tehnic.

La nivel regional a crescut rolul Consorţiului Regional prin implicarea acestuia atât în elaborarea şi reactualizarea PRAI cât şi în monitorizarea acţiunilor şi evaluarea obiectivelor PRAI şi PLAI.

Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele:

- Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea Planurilor Regionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI)

- CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea Planurilor Locale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare

- Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de Acţiune al Şcolii (PAS) În cadrul programului multianual PHARE TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele

locale au fost antrenate în elaborarea şi revizuirea documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).

Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT.

Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la: o slaba legătură şi controlul redus între nivelul regional de planificare şi nivelul

decizional în învăţământ (inspectoratele şcolare judeţene şi şcolile, autorităţile locale)

o finanţarea învăţământului preponderent centrată pe activităţile curente/pe termen scurt şi foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung

o antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT

o neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii

Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum în dezvoltare locală (CDL - componentă importantă a planului de învăţământ la şcoala de arte şi meserii) care vizează adaptarea conţinutului pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi). Din păcate în practică se constată o antrenare redusă sau formală din partea şcolilor a agenţilor economici în elaborarea CDL.

Un alt aspect de importanţă strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului de ÎPT este în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de absolvire, care conform

62

metodologiilor în vigoare implică obligatoriu cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare

Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard care să faciliteze decidenţilor comparaţiile în cadrul sistemului şi compatibilizarea între cerere şi ofertă.

5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT

Necesitatea asigurării calităţii educaţiei, prin stabilirea unui cadrului legislativ care sa permită dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii educaţiei si protecţia beneficiarului de educaţie, a condus la adoptarea legii nr. 87/13.04.2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.

La nivel naţional activităţile privind asigurarea calităţii în sistemul naţional de învăţământ sunt coordonate de către două agenţii: Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).

Sistemul românesc de asigurare a calităţii formării profesionale este construit pe baza Ghidului european de autoevaluare a furnizorilor de formare.

Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în sistemul de formare profesională va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard care vor permite decidenţilor luarea măsurilor necesare pentru creşterea calităţii formării profesionale.

Prin creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire.

5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere

Din analiza informaţiilor disponibile se poate însă aprecia că, deşi în ultimii ani s-au înregistrat progrese în domeniu, totuşi, gradul de acoperire a acestor servicii este insuficient datorită în principal numărului insuficient de consilieri şcolari şi de cabinete de orientare şi consiliere din şcoli. În acest context, nu se poate vorbi de un proces sistematic şi coerent de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii informate din partea elevilor şi părinţilor acestora în alegerea traseului de formare.

Rezultatele sondajelor privind opţiunile elevilor din clasa a VIII-a pentru liceul tehnologic şi şcoala de arte şi meserii indică o creştere a încrederii în şansele de inserţie socio-profesională oferite de sistemul de formarea profesională iniţială în judeţul Galaţi. Astfel în anul şcolar 2010-2011 procentul celor care şi-au exprimat opţiunea pentru ÎPT a fost de 58,46% (53,1% - liceu tehnologic, 5,4% - an de completare), superioară profilului teoretic şi vocaţional.

5.5. INDICATORI DE IEŞIRE

5.5.1.Rata netă de cuprindere în sistemul de învăţământ şi de formare profesională

Analiza datelor (vezi anexa 6.f.1 – rata netă de cuprindere) cuprinse în (anexa 6.f.) relevă faptul că în anul şcolar 2009-2010 pentru toate grupele de vîrstă ale populaţiei şcolare valorile ratelor la nivelul judeţului se situează sub valorile de la nivelul Regiunii Sud – Est. Mai mult,

63

rata netă de cuprindere în învăţământ pentru elevi din grupele de vârstă 7-16 ani şi 15-16 ani este la nivelul judeţului în uşoară scădere.

Din comparaţia ratelor nete de cuprindere pe niveluri de educaţie se constată că cele mai mici rate se înregistrează în învăţământul secundar superior clasele XI-XII (rata de cuprindere fiind cu în anul şcolar 2009- 2010 de numai 54,1%, inferioară valorii regionale de 58,8%).

Judeţul Galaţi înregistrează o tendinţă de creştere pentru rata de cuprindere a persoanelor cu vârsta între 3-23 ani începând cu anul şcolar 2001-2002 până în prezent faţă de regiune.

Pe sexe rata netă de cuprindere în învăţământul preşcolar, clasele IX-X şi în învăţământul postgimanizial este superioară la sexul feminin, comparativ cu ratele de cuprindere pentru sexul masculin. Cuprinderea în învăţământul primar, gimnazial şi învăţământul secundar superior (clasele XI-XII) este mai redusă pentru populaţia feminină comparativ cu cea masculină.

Datele statistice cu privire la rata de cuprindere pe medii de rezidenţă nu sunt relevante pentru învăţământul liceal şi profesional deoarece se referă la locaţia şcolii şi nu la domiciliul elevilor. Sunt de remarcat însă decalajele mari între ratele de cuprindere la învăţământul gimnazial la care, în mediul urban rata de cuprindere este în 2007- 2008 de 92,5% în timp ce în mediul rural rata este de 82,1%.

5.5.2. Gradul de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere pe vârste) Analizând evoluţia indicatorului în perioada cuprinsă între anii şcolari 2002-2003 şi

2009-2010 se observă o creştere uşoară a gradului de cuprindere pentru totalul grupei de vârstă 3-23 ani la nivel judeţului(vezi anexa 6.f. 2 Gradul de cuprindere). Pentru grupa de vârstă 15-18 ani gradul de cuprindere a cunoscut o scădere faţă de anul şcolar 2007-2008, dar o creştere în anii 2008-2009 ( 55,10%) şi 60,1% în 2009-2010, dar superioară atât mediei regionale de 41,6%, cât şi celei naţionale de 59,3%. .

La grupa de vârstă 15 – 18 ani gradul de cuprindere este mai ridicat pentru populaţia feminină comparativ cu cea masculină şi pentru mediul de rezidenţă urban (N.B. datele cu privire la gradul de cuprindere pe medii rezidenţă se bazează pe locaţia şcolii şi nu pe mediul de provenienţă al elevilor).

5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

Judeţul Galaţi înregistrează în perioada 2000-2009 o creştere a ratei abandonului şcolar la învăţământul primar şi la cel gimnazial, în perioada 2000-2004 urmată de o scădere în 2004-2006. În 2006-2007 a fost cel mai ridicat nivel 1,5% urmat în anii următori de o scădere ajungând în 2008-2009 la 1,3% cu toate că valorile sunt sub mediile regională şi naţională (vezi Anexa 6.h – Rata abandonului). În ambele situaţii valorile sunt situate sub cele de la nivel naţional şi regional.

Analiza datelor privind abandonul şcolar la învăţământul liceal (vezi fig. 5.5.) arată o înrăutăţire a situaţiei întrucât trendul la nivelul judeţului este crescător, iar valorile din anul şcolar 2006-2007 sunt superioare mediei regionale şi naţionale, dar în 2007-2009 se constată o scădere a acestuia de la 4,42% la 2,1% în 2008-2009.

Fig. 5.5

64

Evoluţia ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal la nivel naţional,al refiunii Sud-Est şi al judeţul Galaţi

2,40 2,30

2,70

3,29

2,90

2,402,502,2

3,00

3,79

3,002,82,80

3,20

2,60

4,42

3,10

2,10

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

3,50

4,00

4,50

5,00

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2006/2007

2007/2008

2008/2009

Nivel national

Nivel regiunea Sud - Est

Galaţi

Sursa datelor : INS

Abandonul şcolar la învăţământul profesional (vezi fig. 5.6.) arată o îmbunătăţire a

situaţiei întrucât trendinţa la nivelul judeţului este descrescătoare, iar valoarea este în anul şcolar 2007-2008 inferioară mediei regionale şi naţionale. Dar în anul şcolar 2008-2009 se constată o creştere ingrijorătoare cu 2,5% fată de anul anterior când a fost de 5,7%. În judeţul Galaţi se înregistrează cea mai scăzută rată a abandonului la învăţământul profesional dintre toate judeţele regiunii Sud Est.

Fig. 5.6.

5,90

5,90

6,90

5,90

5,90

5,00

7,40

8,30

8,30

8,22

9,32

8,30

8,50

8,70

5,70

8,3

10,20

8,20

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2003/2004 2005/2006 2007/2008

Evoluţia ratei abandonului şcolar la învăţământul profesional la nivel naţional, al regiunii Sud-Est şi al

judeţului Galaţi

Galaţi

Nivel regiunea Sud - Est

Nivel national

Sursa datelor : INS

5.5.4.Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED Potrivit datelor INS, se constată rate de absolvire a învăţământului liceal şi a celui

profesional la nivelul judeţului în anul şcolar 2008-2009 cu valori foarte mici şi mai scăzute decât la nivel regional şi naţional. (vezi anexa 6.i. - Rata de absolvire). Rata de absolvire a învăţământului liceal este la nivelul judeţului în anul şcolar 2008-2009 cu 2,5 puncte procentuale sub media regională (53,6% la nivel judeţean faţă de 56,1% la nivel regional). Rata de absolvire a învăţământului profesional este în anul şcolar 2008-2009 la nivel judeţean de 41,9% faţă de media regională de 38,9%. Evoluţiile acestor rate sunt în perioada cuprinsă între anii şcolari 2000-2001 şi 2006-2007 fluctuante.

65

Datele statistice colectate de către INS şi publicate în Anuarul statistic în ultimii ani permit şi analiza ratei de absolvire a şcolii de arte şi meserii şi a anului de completare (vezi fig. 5.7.). Se constată că la nivel judeţului ratele de absolvire sunt inferioare valorilor regionale şi naţionale pentru an de completare şi superioare pentru SAM.

Ratele de absolvire a liceului pentru populaţia feminină sunt mai mari decât în cazul populaţiei masculine. La învăţământul profesional, populaţia masculină înregistrează rate de absolvire superioare populaţiei feminine .

Fig.5.7. Evoluţia ratei de absolvire la SAM şi An de completare

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

2005

/200

6

2006

/200

7

2007

/200

8

2008

/200

9

2005

/200

6

2006

/200

7

2007

/200

8

2008

/200

9

2005

/200

6

2006

/200

7

2007

/200

8

2008

/200

9

Romania Regiunea Sud-Est

Galaţi

SAM total

An de completare total

Sursa datelor : INS

5.5.5.Rata de succes Rata de succes în învăţământul gimnazial este, în anul şcolar 2006-2007, la nivelul

judeţului sub media regională şi naţională (regiunea Sud Est- 64,3%, media naţională - 66.2%, judeţul Galaţi – 60,5%) (vezi Anexa 6.j). Rata de succes a populaţiei feminine este superioară celei pentru populaţia masculină (66,3% pentru populaţia feminină şi 54,9% pentru populaţia masculină).

Rata de succes în învăţământul liceal este la nivelul judeţului de 76,5% în anul şcolar 2007-2008, inferioară ratei la nivel regional şi naţional (88,4%, respectiv 92%). Şi la învăţământul liceal rata este superioră în cazul populaţiei feminine faţă de cea masculină.

Rata de succes în învăţământul profesional este în judeţul Galaţi apropiată de media regională (97,8% în Galaţi şi 98,1% la nivel regional). Populaţia feminnă înregistrează o rată de succes la învăţământul profesional infeiroară ratei populaţiei masculine.

Evoluţiile tuturor ratelor de succes în perioada cuprinsă între anii şcolari 2002/2003 – 2007/2008 sunt fluctuante.

5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie Conform datelor INS, la nivelul judeţului Galaţi, rata de tranziţie de la învăţământul

gimnazial la cel liceal şi profesional de 95,2% în anul şcolar 2011/2012 este superioară ratei regionale şi inferioară celei naţionale (94,7% la nivel regional, 96,0% la nivel naţional). Rata de tranziţie în cazul populaţiei feminine este inferioară celei masculine în 2009-2010 şi 2011-2012.

Şi în cazul acestui indicator, datele INS pe medii de rezidenţă par să se bazeze pe locaţia şcolilor.

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie de către tinerii cu vârstă cuprinsă în intervalul 18-24 ani, din care in TVET

66

Indicatorul se raportează la tinerii din grup de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu doar învăţământul secundar inferior sau mai puţin (maxim ISCED 2) absolvit.

Indicatorul nu este disponibil pentru nivelul judeţean. La nivel naţional valorile ratei de părăsire timpurie, deşi în scădere în ultimii ani, se menţin încă ridicate, peste valorile medii europene şi de aproape 2 ori mai mari decât benchmark-ul european care prevede pentru anul 2010 o rată a abandonului şcolar timpuriu de maxim 10%. Rata este superioară la populaţia de sex masculin faţă de cea de sex feminin.

Tabelul 5.3

Rata de părăsire timpurie*) a sistemului educaţional - tineri 18-24 ani (%)

România UE-27

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2007 TOTAL 23,2 23,2 23,6 * 20,8 19,0 19,2 15,2

Masculin 24,3 24,7 24,9 * 21,4 19,1 19,2 17,2 Feminin 22,1 21,7 22,4 * 20,1 18,9 19,1 13,2

Sursa:Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsisc060

Conform datelor INS, Regiunea Sud Est, cu toate progresele înregistrate în perioada

2002-2007, se plasează pe ultimul loc între regiunile de dezvoltare ale României în ceea ce priveşte rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional cu 23,7% (vezi anexa 17 Rata de părăsire timpurie)

Indicator de referinţă 2010/2020 (şi obiectiv principal UE 2020): Până în 2010/2020 ar trebui să se ajungă la un procentaj de persoane care părăsesc şcoala de timpuriu nu mai mare de 10%.

Tendinţe: în UE 27, procentajul de persoane care părăsesc şcoala de timpuriu (populaţia 18-24) a scăzut de la 17,6% în 2000 la 14,4% în 2009 (femei: 12.5%. bărbaţi: 16.3%).

Ţările cele mai performante din UE: Polonia, Republica Cehă şi Slovacia În 2008 -15,9 şi 16,6 în 2009 faţă de14,9 ş14,4 UE 5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) Competenţele esenţiale exprimate prin procentul de elevi cu o alfabetizare la

citire/lectură de nivel 1 şi mai jos situează România pe ultimul loc la nivelul ţărilor Uniunii Europene, cu o pondere de 53,5% în anul 2006, mai mult decât dublul valorii medii la nivel european de 24,1%. Îngrijorător este faptul că în perioada 2000- 2006 indicatorul a cunoscut o creştere cu peste 12 puncte procentuale ( de la 41,3% la 53,5%). Date pentru nivelul regional şi judeţean nu sunt disponibile dar având în vedere o serie de alţi indicatori, precum rata de părăsire timpurie şi rata abandonului şcolar care sunt la nivelul judeţului la anumite categorii superioare mediilor regionale şi naţionale , este de aşteptat ca la nivel judeţean situaţia să nu fie mai bună decât cea naţională. În acest context, unităţile şcolare ÎPT, alături de unităţile de învăţământ gimnazial sunt chemate să contribuie prin programe adaptate grupurilor ţintă formate din persoane cu nivel 1 şi mai jos de alfabetizare citire/lectură la îmbunătăţirea situaţiei actuale (precum programe de alfabetizare, programul „A doua şansă”, etc.)

Indicator de referinţă 2010/2020: până în 2010, procentajul persoanelor cu nivel scăzut al competenţelor de citire ar fi trebuit să scadă cu 20% (până la 17%). Până în 2020, procentajul persoanelor cu nivel scăzut al competenţelor de citire, matematice şi ştiinţifice ar trebui să fie mai mic de 15%.

67

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsisc060

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsisc060

Tendinţe: în UE (date comparabile disponibile pentru 18 ţări) performanţa s-a îmbunătăţit de la 21,3% persoane cu nivel scăzut al competenţelor de citire în 2000 până la 20% (fete: 13,3%, băieți: 26,6%) în 2009.

Ţările cele mai performante din UE: Finlanda, Olanda şi Estonia In 2006 -53,5 şi 40,4 în 2009 faţă de 24,1 şi 20 UE

5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior În perioada 2000-2010 România a înregistrat un progres în ceea ce priveşte ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior. Astfel în 2008 ponderea era de 78,3%, în creştere cu 1,2% faţă de 2000 şi la distanţă de doar la 0,1 puncte procentuale faţă de media europeană (UE 27 – 78,4%)

Este însă de menţionat că sunt necesare eforturi susţinute în continuare pentru atingerea în anul 2013 a benchmark-ului în domeniul educaţiei şi formării, adoptat de către Consiliul European de la Barcelona în mai 2003, respectiv acela ca cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior .

Indicator de referinţă 2020 (şi obiectiv principal UE 2020): Până în 2020, rata de absolvire a învăţământului terţiar la persoanele în vârstă de 30-34 de ani ar trebui să ajungă la cel puţin 40%.

Tendinţe: procentajul absolvenţilor învăţământului terţiar la grupa de vârstă de 30-34 de ani a crescut de la 22,4% în 2000 la 32,3% (femei: 35,7%, bărbaţi 28,9%) în 2009, respectiv cu aproape 10 puncte procentuale.

Ţările cele mai performante din UE: Irlanda, Danemarca şi Luxemburg In 2008 -16şi16,8 în 2009 faţă de 31,1 respectiv 32,3 faţă de 14,9, respectiv în UE

5.5.10.Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) Indicatorul de referinţă (Benchmark) adoptat de UE prevede ca în 2010 media în UE

privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă din grupa de vârstă 25-64 ani.

În 2008 rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte din România a fost de numai 1,5% în comparaţie cu media de9,4 % în Uniunea Europeană (UE27).Acet indice este în scădere atât la nivelul tării(1,3%) cât şi la nivel european(9,1%) Indicatorul nu este disponibil la nivel regional şi judeţean.

În acest context, analiza ofertei şcolilor din sistemul ÎPT pentru formarea adulţilor arată o slabă capacitate de răspuns la cerinţele pieţei muncii. Astfel, numărul şcolilor şi al programelor autorizate de către CNFPA pentru formarea adulţilor este foarte mic în comparaţie cu furnizorii privaţi.

Indicator de referinţă 2010/2020: nivelul mediu în UE de participare a populaţiei de vârstă activă în sistemul de educaţie permanentă ar trebui să atingă cel puţin 12,5% în 2010 şi 15% în 2020.

Tendinţe: la nivelul UE, participarea a crescut de la 7,1% în 2000 la 9,3% în 2009 (populaţie 25-64; bărbaţi 8,5%. femei: 10.2%). O parte considerabilă a acestei creşteri a rezultat, totuşi, din întreruperi de serii temporale în jurul anului 2003. Din 2005, participarea a scăzut uşor.

Ţările cele mai performante din UE: Danemarca, Suedia şi Finlanda In 2008 şi 2009 1,5 faţă de 9,5 respectiv 9,3 în UE

68

5.6. INDICATORI DE IMPACT

5.6.1. Impactul sistemului de învăţământ şi de formare profesională asupra şomajului

Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională, respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări. Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii) şi sunt dificil de validat.

Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor, sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT.

Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despre absolvenţii înregistraţi în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferenţiate în acord cu noua structură pe niveluri de pregătire şi finalităţile din ÎPT. În Acest sens se recomandă colaborarea între ministere în vederea structurării unitare la nivel naţional a bazei de date a AJOFM pentru evidenţierea diferenţiată a absolvenţilor de ÎPT pe calificări şi niveluri de calificare, adaptat noilor trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională.

La nivelul regiunii şi judeţului Galaţi s-a realizat un studiu comparativ şomaj – locuri de muncă vacante pornind de la realizarea unei corespondenţe orientative în limitele posibilităţii de asociere în plan ocupaţional a unor calificări din ÎPT în raport cu grupele/ocupaţiile respective din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă de pregătire (vezi anexa 5)

La nivelul judeţului Galaţi a fost realizat în anul 2008 cu sprijinul Programului Phare TVET 2005 studiul de monitorizare a inserţiei absolvenţilor de SAM, an de completare și liceu tehnologic, promoţia 2007, la un an de la absolvire.

Principalele concluzii ale studiului sunt prezentate în continuare. Şcoala de arte şi meserii (SAM)şi anul de completare (AC)

La finele anului şcolar 2006-2007 numărul absolvenţilor de SAM a fost de 2099.

Din acest număr 567 nu şi-au continuat studiile. Pe medii de rezidenţă cei ce nu continuă se prezintă astfel:

Număr de absolvenţi SAM 2006/2007

1532

173

394

Număr total de absolventi care continuastudiile în anul şcolar 2007/2008

Număr de total absolvenţ i ai SAM carenu şi-au mai continuat studiile în anulşcolar 2007/2008 din care cu mediul derezidenţă în urbanNumăr de total absolvenţ i ai SAM carenu şi-au mai continuat studiile în anulşcolar 2007/2008 din care cu mediul derezidenţă în rural

Fig.5.8

La AC numărul absolvenţilor a fost de 1523 şi 1023 au continuat studile, restul

nu continuă.

69

Număr de absolvenţi AC 2006/2007

1023

269

231

Număr total de absolventicare continua studiile în anulşcolar 2007/2008

Număr de total absolvenţi aiAC care nu şi-au maicontinuat studiile în anulşcolar 2007/2008 din care cumediul de rezidenţă în urban

Număr de total absolvenţi aiAC care nu şi-au maicontinuat studiile în anulşcolar 2007/2008 din care cumediul de rezidenţă în rural

Fig.5.9

Din cei 1067 absolvenţi care nu continuă studiile sau fost chestionaţi un număr de

468 de absolvenţi (229 de la SAM şi 239 de la AC), din cele 12 domenii de calificare şi medii de rezidenţă (urban, rural)

Chestionarul a fost structurat astfel:

1. Informaţii despre participarea şcolară. 2. Date legate de relaţia cu piaţa muncii. 3. Date de identificare pentru respondent.

În urma prelucrării chestionarelor se constată există o probabilitate uşor mai ridicată ca băieţii să-şi continue studiile, şi anume şcoala de arte şi meserii cu anul completare. În ceea ce priveşte distribuţia pe medii de rezidenţă, aici diferenţele sunt mai mari: absolvenţii din mediul urban au o rată mai bună de continuare a nivelului 1 de calificare (SAM) cu nivelul 2 (AC). În ceea ce priveşte diferenţele etnice, absolvenţii de etnie romă au o probabilitate mai crescută de a nu continua nivelul 1 de calificare cu anul de completare.

Profilul absolventilor de scoli de arte si meserii care nu si-au mai continuat studiile, promotia 2007 (%)

58,0 48,1 34,163,6 51,5

67,552,2

42,0 51,9 65,936,4 48,5

32,547,8

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

feminin masculin urban rural romani romi Total

scoala arte si meserii an completare

Fig.5.10 O concluzie importantă a analizelor este reprezentată de existenţa unei relaţii pozitive

între tendinţa de continuare a studiilor şi bunăstarea propriilor familii, aşa cum o percep respondenţii (rugaţi fiind să facă o comparaţie cu bunăstarea celorlalte familii din comunitate). Cu cât bunăstarea familiei creşte, cu atât creşte şi probabilitatea ca un absolvent din aceste familii să-şi continue studiile.

70

Rolul bunastarii familiilor in cresterea nivelului de calificare (%)

68,049,6 45,4 52,2

32,050,4 54,6 47,8

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

mai saraca decatmajoritatea familiilor

din comunitate

la acelasi nivel cumajoritatea familiilor

din comunitate

mai instarita decatmajoritatea familiilor

din comunitate

Total

scoala arte si meserii an completare

Fig.5.11 Dintre cei care nu şi-au mai continuat studiile în anul şcolar 2007-2008,

majoritatea au motivat decizia de a nu continua studiile prin faptul că o decizie contrară ar fi fost prea costisitoare în raport cu posibilităţile lor financiare (38,8%). De remarcat faptul că o proporţie importantă (31%) dintre cei care nu şi-au continuat studiile au motivat această decizie prin faptul că au dorit să se angajeze. Totuşi, în ciuda acestei motivaţii, numai 67,8% dintre cei care au renunţat la continuarea studiilor în favoarea angajării erau salariaţi la momentul anchetei, în vreme ce aproximativ 30% erau la momentul anchetei persoane casnice, zilieri sau lucrători familiali neremuneraţi.

Motivul necontinuarii studiilor

31,0

8,5

38,8

9,2

11,4 1,1

pentru a munci pentru a-mi intemeia o familie

era prea scump sa merg la scoala nu ma ajuta cu nimic sa continui scoala

alt motiv NR

Fig.5.12

La un an de la absolvire, aproape 90% dintre absolvenţii investigaţi nu au apelat niciodată la agenţiile de ocupare, 35% dintre aceştia declarând că nu au avut nevoie de serviciile instituţiei în discuţie. Absolvenţii care şi-au găsit repede un loc de muncă sau care nu au avut nevoie de ajutorul de şomaj sunt localizaţi, cu precădere, în mediul urban, acolo unde există mai multe oportunităţi de ocupare. Aproximativ 5% dintre absolvenţi recunosc că nu au apelat la serviciile de ocupare pentru că au fost plecaţi din ţară în cea mai mare parte a perioadei care a trecut de la absolvire. Dintre absolvenţii înscrişi la agenţiile de ocupare, cei mai mulţi declară că au beneficiat de servicii de informare şi consiliere şi puţin peste o zecime dintre ei au luat parte la cursuri de formare profesională, în vreme ce doar 2% au beneficiat de consultanţă în vederea iniţierii unei afaceri pe cont propriu. Cei care au urmat cursuri de formare profesională

71

continuă sunt absolvenţi ai domeniilor de calificare „mecanică”, electromecanică”, estetică şi igiena corpului omenesc”, „turism şi alimentaţie”, „fabricarea produselor de lemn” şi „agricultură”. Dintre aceştia, majoritatea lucrau la momentul anchetei în domeniul în care s-au calificat în urma cursurilor de formare profesională, domeniu care nu corespunde cu calificarea obţinută prin şcoală. Doar 13,8% dintre absolvenţii care au fost investigaţi au întreprins acţiuni de căutare a unui loc de muncă , iar cei care şi-au căutat un loc de muncă au apelat, în cea mai mare pondere, la modalităţi informale de căutare.

Distribuţia absolvenţilor după statutul ocupaţional actual şi tipul de învăţământ absolvit arată importanţa nivelului de calificare pentru intrarea pe piaţa muncii. Astfel, absolvenţii de an de completare sunt mai bine reprezentaţi atât în categoria salariaţilor, cât şi în cea a lucrătorilor pe cont propriu, în vreme ce absolvenţii de şcoală de arte şi meserii sunt mai prezenţi printre lucrătorii familiali neremuneraţi, casnice şi zilieri. În mod evident, aceştia din urmă se află într-o poziţie mai vulnerabilă la părăsirea sistemului de învăţământ. Având în vedere că cererea de forţă de muncă nu se distribuie în mod egal între diferitele ramuri economice, domeniul de calificare joacă un rol important privind şansele absolvenţilor de a intra pe piaţa muncii.

La un an de la părăsirea sistemului de învăţământ, absolvenţii domeniilor de calificare „fabricarea produselor din lemn”, „electric” şi „construcţii” au devenit salariaţi în ponderile cele mai mari, iar absolvenţii calificaţi în domeniul „construcţiilor” şi „electromecanic” înregistrează ponderi importante de lucrători pe cont propriu, mult superioare restului eşantionului. Cea mai precară participare pe piaţa muncii caracterizează absolvenţii domeniilor „estetica şi igiena corpului menesc”, „industria alimentară”, „agricultură” şi „industria textilă”. Distribuţia absolvenţilor după domeniul de calificare şi statutul ocupaţional actual, (%)

5,5

4,8

1,9

1,1

46,9

40,1

61,5

51,0

33,2

49,8

45,3

25,2

73,6

32,4

19,0

42,5

3,5

10,3

17,6

1,8

2,6

3,3

25,0

16,3

12,5

9,2

16,2

33,7

12,3

30,0

14,9

14,3

21,2

19,1

13,5

16,4

9,6

11,7

40,1

8,2

33,5

23,9

11,5

38,9

48,3

23,0

11,1

16,9

16,5

10,5

3,2

8,3

8,9

16,1

9,9

11,5

11,1

0% 20% 40% 60% 80% 100%

mecanica

electromecanica

electric

constructii

agricultura

comert

turism

industrie alimentara

fabricarea lemn

industrie textila

estetica corpului

Total

somer salariat lucrator pe cont propriulucrator familial neremunerat casnic/a alta situatie

Distribuţia absolvenţilor ocupaţi după calificare şi ocupaţia practicată arată că cei mai mulţi dintre aceştia activează în subgrupele „meseriaşi şi muncitori calificaţi în industria extractivă şi construcţii” (18,5%) şi „muncitori necalificaţi în industria minieră, construcţii, lucrări publice, industria prelucrătoare şi transporturi” (9,1%).

De altfel, absolvenţii domeniilor „mecanic”, „electromecanic”, „electric”, „construcţii” şi „agricultură” sunt cei care se regăsesc în ponderile cele mai mari în subgrupa „meseriaşi şi muncitori calificaţi în industria extractivă şi construcţii”, în vreme ce absolvenţii domeniilor „industria alimentară”, „fabricarea produselor de lemn” şi „industrie textilă” înregistrează o

72

concentrare mai mare în subgrupa „meseriaşi şi muncitori calificaţi în industria alimentară şi alte meserii artizanale”.

De asemenea, absolvenţii domeniilor „turism”, „fabricarea produselor de lemn”, „industria textilă” şi „estetica şi igiena corpului omenesc” activează, în pondere mare, în ocupaţii din subgrupa „lucrători în servicii personale şi de protecţie”, iar absolvenţii din „comerţ”, „turism” şi „industrie alimentară” în „modele, manechine şi vânzători în magazine şi pieţe”.

Indiferent de domeniul de calificare, absolvenţii care au devenit salariaţi sau lucrători pe cont propriu sunt de acord că cele mai utilizate cunoştinţe şi competenţe sunt cele sociale, de rezolvare de probleme şi de organizare a timpului şi resurselor. În plus, absolvenţii domeniilor „estetica şi igiena corpului omenesc”, „fabricarea produselor din lemn”, „turism” şi „construcţii” acordă note însemnate şi pentru cunoştinţele şi competenţele profesionale teoretice şi practice, conferindu-le un plus de importanţă celor din urmă.

Doar 22% dintre absolvenţii ocupaţi la momentul realizării investigaţiei practica o ocupaţie în acord cu specificul calificării deţinute din şcoală. Totuşi, există variaţii importante ale acestei ponderi în raport cu domeniul de calificare. Astfel, absolvenţii domeniilor „construcţii” (61,7%) şi „turism” (58,2%) sunt încadraţi adecvat în ponderile cele mai importante. Domeniile „electric” (23,44%) şi „estetica şi igiena corpului omenesc” (35,5%) înregistrează ponderi de absolvenţi încadraţi adecvat calificării lor superioare celei specifice eşantionului. De cealaltă parte, absolvenţii cu calificări în „agricultură” (2,3%), „electromecanică” (4,9%) şi „industrie alimentară” (8,2%) se regăsesc în ponderi extrem de mici în ocupaţii în care îşi utilizează calificarea dobândită prin şcoală. Distribuţia absolvenţilor a căror ocupaţie corespunde calificării deţinute din şcoală, pe domenii de calificare (%)

61,7

58,2

35,5

23,4

21,8

18,6

14,0

12,6

8,2

4,9

2,3

22,0

0 10 20 30 40 50 60 70

constructii

turism

estetica corpului

electric

fabricare lemn

industrie textila

mecanica

comert

industrie alimentara

electromecanica

agricultura

Total

Distribuţia absolvenţilor după medii de rezidenţă şi adecvarea între ocupaţia practicată şi calificarea deţinută arată că, pe fondul mai multor oportunităţi de ocupare, absolvenţii din urban sunt încadraţi în acord cu specificul calificării lor în pondere mai mare decât cei din rural.

La un an după absolvire, construcţiile (37,9%) şi industria prelucrătoare (24,1%) erau sectoarele care au atras cele mai mari ponderi de salariaţi dintre absolvenţii de SAM şi AC din anul 2007. La polul opus, companiile activând în domeniul energiei electrice, apei şi gazelor şi transport au angajat cei mai puţini absolvenţi.

73

Din totalul absolvenţilor care au devenit salariaţi şi lucrători pe cont propriu, mai mult de trei sferturi (86,1%) se declară mulţumiţi de actualul loc de muncă, iar 3,1% foarte mulţumiţi. În consecinţă, mai bine de 89% dintre aceştia sunt satisfăcuţi în raport cu participarea lor pe piaţa muncii comparativ cu doar 10,8% care sunt nemulţumiţi. Această stare aproape generalizată de mulţumire la nivelul celor care au un loc de muncă ne conduce la concluzia că, având în vedere oportunităţile reduse de ocupare din unele zone, tinerii absolvenţi sunt mulţumiţi să aibă un loc de muncă.

Per total, doar 15,8% dintre absolvenţii investigaţi au reuşit o inserţie de succes. Rata inserţiei de succes înregistrează valori mai mari în rândul absolvenţilor de sex masculin, precum şi a celor cu domiciliul în mediul urban. Astfel, absolvenţii băieţii prezintă o rată de 17,2%, comparativ cu doar 13,7% pentru fete, iar absolvenţii din urban o rată de 18,0% comparativ cu doar 13,9% pentru cei din mediul rural.

De asemenea, rata inserţiei reuşite este semnificativ mai mare în rândul absolvenţilor de an de completare, comparativ cu cea a absolvenţilor de şcoală de arte şi meserii, fapt consistent cu tendinţa internaţională de creştere a importanţei educaţiei pentru participarea pe piaţa muncii.

Mai mult decât atât, domeniul de calificare a absolvenţilor se dovedeşte a fi hotărâtor pentru şansele lor de a intra pe piaţa muncii în locuri de muncă semnificative, adică în locuri de muncă adecvate calificării obţinute prin sistemul de învăţământ. Astfel, rata inserţiei de succes variază semnificativ cu domeniul de calificare, înregistrând cele mai mari valori pentru absolvenţii din „construcţii” (48,5%), „turism” (37,8%), „electric” (20,2%) şi fabricarea produselor de lemn (19,3%). Absolvenţii domeniului „agricultură” sunt caracterizaţi de un insucces total, în vreme ce cei din „electromecanică” (4,0%) şi industrie alimentară (5,8%) înregistrează rate minime de reuşită la capitolul inserţie profesională semnificativă.

Liceul tehnologic Studiul realizat a urmărit de pe o parte să identifice gradul în care absolvenţii de

liceu tehnologic urmează studiile universitare, iar pe de altă parte în ce măsură cei care se integrează pe piaţa muncii au o inserţie de succes.

La sfârşitul anului şcolar 2007/2008, din cei 2755 de absolvenţi ai liceului tehnologic, 63,8% sunt absolvenţi pe rută directă, în vreme ce 36,2% sunt absolvenţi pe rută indirectă, neexistând diferenţe majore între rural şi urban.

961

667

330

177

467

153

0100200300400500600700800900

1000

Tehnic Resursenaturale

şiprotecţiamediului

Servicii

Nr. total absolvenţi rutădirectă

Nr. total absolvenţi rutăindirectă

Fig.5.13

Din cei 2755 de absolvenţi, 671 de absolvenţi au participat la acest studio (428 de

absolvenţi de rută directă şi 243 absolvenţi de rută progresivă) cuprinşi în 13, respectiv 14 calificări.

74

Din totalul absolvenţilor de liceu tehnologic investigaţi, 56,8% au depus dosarul de admitere pentru continuarea studiilor imediat după terminarea liceului tehnologic.

Eşantionul total de absolvenţi de liceu tehnologic ai anului 2008 care nu şi-au mai continuat studiile este alcătuit din 53,4% absolvenţi de liceu tehnologic pe rută progresivă şi 46,6% absolvenţi de liceu tehnologic pe rută directă. După cum se vede şi în graficul de mai jos, există o probabilitate uşor mai ridicată ca băieţii să aleagă ruta progresivă spre finalizarea liceului tehnologic, în vreme ce fetele absolvente de liceu tehnologic aleg în majoritatea lor ruta directă. În ceea ce priveşte distribuţia pe medii de rezidenţă, aici diferenţele sunt mai mari: absolvenţii din mediul urban aleg în general ruta progresivă, în vreme ce absolvenţii din mediul rural au urmat în majoritatea lor ruta directă. Referitor la diferenţele etnice, observăm faptul că toţi absolvenţii de etnie romă incluşi în eşantion au ales ruta progresivă, în vreme ce absolvenţii de etnie maghiară incluşi în eşantion au ales ruta directă.

Profilul absolventilor de liceu tehnologic care nu si-au mai

continuat studiile, promotia 2008 (%)

50,4 43,2 42,3 57,5 46,4

100,0

0,0

46,6

49,6 56,8 57,7 42,5 53,6

0,0

100,0

53,4

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

feminin

masculinurban

ruralroman

maghiar

rom(tigan)

Total

ruta directa ruta progresivaFig.5.14

Există o relaţie pozitivă între tendinţa de alege să urmeze liceul pe ruta directă sau pe

ruta progresivă şi bunăstarea propriilor familii, aşa cum o percep respondenţii (rugaţi fiind să facă o comparaţie cu bunăstarea celorlalte familii din comunitate). Astfel, cu cât bunăstarea familiei creşte, cu atât creşte şi probabilitatea ca un absolvent din aceste familii să fi absolvit liceul prin rută directă.

Graficul de mai jos ne convinge că putem vorbi despre o „segregare” de gen a domeniilor de calificare profesională. Astfel, putem identifica domenii educaţionale „masculinizate”: mecanic pentru întreţinere şi reparaţii, electromecanică, electrotehnică şi transporturi şi domenii „feminizate” precum: agroturism, industria textilă, industria alimentară, şi activităţi economice.

Construcţii şi lucrări publice şi comerţ reprezintă domenii relativ echilibrate din punct de vedere al distribuţiei pe sexe, conform datelor din graficul de mai jos.

75

Relatia dintre gen si domeniul de calificare

62,5

64,9

36,4

50,0

33,3

66,7

73,9

18,8

15,4

60,0

81,6

39,4

75,0

83,3

61,5

85,7

33,3

67,4

88,2

31,3

17,9

57,8

16,7

56,3

0,0

16,7

37,5

35,1

63,6

50,0

66,7

33,3

26,1

81,3

84,6

40,0

18,4

60,6

25,0

16,7

38,5

14,3

66,7

32,6

11,8

68,8

100,0

82,1

42,2

83,3

43,8

100,0

83,3

0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 120,0

organizator banqueting

analize produse alimentare

automatizari

constructii si lucrari publice

desenator pt constructii si instalati i

designer vestimentar

ecolog si protectia calitati i mediului

electromecanic

electrotehnist

activitati de comert

activitati economice

administratie

agricultura

agroturism

gastronomie

industria alimentara

telecomunicatii

turism

industria texti la

instalati i electrice

mecanic pt intretinere si reparatii

mecatronist

operator tehnica de calcul

prelucrari la cald

proiectant CAD

transporturi

veterinar

feminin masculin Grupând specializările obţinute de către proaspeţii absolvenţi de liceu după profilurile

liceelor tehnologice observăm că în general, băieţii s-au orientat către licee cu profil tehnic (64,6%), în vreme ce fetele s-au orientat cu predilecţie către licee care oferă specializări în domeniul serviciilor (63,6%) şi în domeniul resurselor naturale şi protecţia mediului (70,7%).

Domeniul de calificare variază şi cu mediul de rezidenţă al absolvenţilor. Astfel absolvenţii domeniilor „agricultură”, „designer vestimentar” sunt cu precădere absolvenţi domiciliaţi în mediul rural. Pe de altă parte, absolvenţii domeniilor precum „prelucrări la cald”, „electromecanic”, „telecomunicaţii” şi „construcţii şi lucrări publice” sunt în general absolvenţi domiciliaţi în mediul urban. Aceste distribuţii sunt mai degrabă influenţate de distribuţia geografică a liceelor tehnologice, dacă sunt plasate în rural sau urban, şi de calificările pe care le oferă cele proxime potenţialilor înscrişi şi ulterior absolvenţi. 99% dintre absolvenţii anului 2008 au obţinut certificate de calificare profesională atunci când au terminat liceul tehnologic şi 63,6% au fost declaraţi reuşiţi la examenul de bacalaureat.

Din cei 56,8% absolvenţi care au depus dosarul de admitere pentru continuarea studiilor, absolvenţii de liceu pe rută directă sunt mult mai hotărâţi să îşi continue studiile (68% dintre aceştia depunându-şi dosarul imediat după absolvirea liceului) comparativ cu absolvenţii de liceu pe rută progresivă (numai 37% şi-au depus dosarul pentru continuarea studiilor după absolvirea liceului).

76

Motivul necontinuarii studiilor

2,2

43,5

8,1

29,1

16,0

0,7

0,5

am deja o meserie, si nu mai am nevoie sa invataltceva

vreau sa muncesc si nu mai am timp de scoala

specializarea pe care mi-o doresc se gasea ladistanta

si cei cu st.medii si cei cu st.sup au aceleasi salarii

este prea scump sa-mi continui studiile

alt motiv

NS/NR

Fig.5.15

Dintre cei care nu şi-au mai continuat studiile imediat după absolvirea liceului,

aproximativ 8,1% au motivat decizia de a nu continua studiile prin faptul că acest aspect ar fi fost prea costisitor pentru posibilităţile lor financiare. De remarcat faptul că majoritatea absolvenţilor de liceu tehnologic (43,5%) care nu şi-au continuat studiile după terminarea liceului au motivat această decizie prin faptul că au dorit să se angajeze. Totuşi, în ciuda acestei motivaţii, numai 40,4% dintre cei care au renunţat la continuarea studiilor în favoarea angajării erau salariaţi sau lucrători pe cont propriu la momentul anchetei, în vreme ce aproximativ 57,3% erau la momentul anchetei persoane casnice, şomeri indemnizaţi sau neindemnizaţi sau lucrători familiali neremuneraţi. Alte motivaţii declarate de către proaspeţii absolvenţi au făcut referire la lipsa promovării examenului de bacalaureat, la dorinţa de a pleca la muncă în străinătate sau la căsătorie.

Analizând din perspectiva profilului liceului tehnologic absolvit, observăm faptul că absolvenţii liceelor cu profil în domeniul serviciilor sunt semnificativ mai hotărâţi să-şi continue studiile (72,8% şi-au depus dosarul pentru continuarea studiilor imediat după terminarea liceului) comparativ cu absolvenţii liceelor cu profil tehnic sau ai celor cu profil în domeniul resurselor naturale şi protecţiei mediului.

Cea mai mare parte a absolvenţilor care şi-au depus dosarul pentru continuarea studiilor în anul 2008, au făcut acest lucru optând pentru facultate (95,5%) şi numai 4,5% au optat pentru o şcoală postliceală. Ponderea mai mare a absolvenţilor care optează pentru o şcoală postliceală provin in mediul rural (9,6% dintre absolvenţii din medul rural au depus dosarul pentru o şcoală postliceală, comparativ cu 3% dintre absolvenţii din mediul urban care au făcut acelaşi lucru). În plus, remarcăm faptul că băieţii sunt mai hotărâţi să urmeze o facultate decât o şcoală postliceală, comparativ cu fetele: 5,8% dintre fete au depus dosarul pentru o şcoală postliceală, comparativ cu numai 3,1% dintre băieţi.

Majoritatea absolvenţilor care au depus dosarul la facultate pentru continuarea studiilor imediat după terminarea liceului s-au orientat spre specializări din domeniul ştiinţelor inginereşti (37,8%) şi din domeniul ştiinţelor economice (35,4%).

77

Distributia absolventilor care au depus dosarul la facultate pe domenii ale facultatilor (%)

2,3 2,4

10,0

10,0

35,40,1

0,5

37,8

0,80,5

0,2

stiinte ale naturii

stiinte umaniste

drept

stiinte sociale si politice

stiinte economice

arte

arhitectura si urbanism

stiinte agricole si silvice

stiinte ingineresti

medicina veterinara

sanatate

Fig.5.16

Din totalul absolvenţilor care au depus dosarul la facultate pentru continuarea studiilor,

numai 4% au fost declaraţi respinşi. În ceea ce priveşte forma de proprietate a facultăţii alese, majoritatea au ales facultăţi de stat (76%), aspirând, probabil, la un loc subvenţionat de la bugetul de stat.

Distributia absolventilor care au depus dosarul pentru facultate dupa tipul facultatii si reusita la examen (%)

76,0

24,0

96,0

4,00,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

de stat privat admis respins

tipul facultatii admis-respins

Majoritatea absolvenţilor care îşi continuă studiile au ales să urmeze o

specializare care nu vine în continuarea calificării dobândite în liceu (50,3%), numai 44,9% declarând că specializarea pe care o urmează este în acord cu calificarea dobândită în liceu. Majoritatea au motivat alegerea spunând că şi-au dorit o carieră într-un alt domeniu, simţindu-se mai atraşi de respectiva carieră (29,9%) sau că pur şi simplu nu i-a atras domeniul studiat în liceu şi prin urmare nu şi-au dorit să îl aprofundeze (28,5%). Doar 10% dintre absolvenţii investigaţi s-au înscris, după absolvire, la agenţiile publice de ocupare a forţei de muncă, aceştia fiind în prezent şomeri indemnizaţi. Restul absolvenţilor ce fac parte din celelalte categorii ocupaţionale nu apelaseră, până la momentul investigaţiei, la serviciile publice de ocupare. În consecinţă, nici unul dintre absolvenţii care erau ocupaţi la momentul anchetei nu şi-a găsit locul de muncă actual prin intermediul agenţiilor publice de ocupare a forţei de muncă. Cei mai mulţi dintre absolvenţii care nu s-au înscris la serviciile publice de ocupare declară că nu au avut nevoie sau nu au vrut ajutor de şomaj. Aşa cum era de aşteptat, aceştia provin preponderent din mediul urban unde există mai multe oportunităţi de ocupare, precum şi un nivel de trai mai ridicat. Jumătate dintre cei care şi-au căutat un/alt loc de muncă au vizat ocupaţii care sunt în concordanţă cu specificul calificării obţinute prin şcoală, în vreme ce 8% s-au orientat către

78

ocupaţii care sunt apropiate de calificarea deţinută. Trebuie remarcat că 43% dintre respondenţi sunt interesaţi de locuri de muncă în care ocupaţia practicată nu are nici o legătură cu specificul calificării lor. Cei mai mulţi dintre absolvenţii care şi-au căutat locuri de muncă ce nu sunt în concordanţă cu calificarea deţinută s-au interesat de ocupaţii din subgrupa „modele, manechine şi vânzători”, indiferent de profilul absolvit. Pe lângă aceste ocupaţii, absolvenţii profilului tehnic au mai vizat, în pondere mare, şi ocupaţii din subgrupa „conducători de vehicule şi operatori la instalaţii mobile”, cei care au terminat profilul resurse naturale şi protecţia mediului ocupaţii din subgrupa „tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii”, în vreme ce absolvenţii profilului servicii au mai fost interesaţi de ocupaţii precum cele de „lucrători în servicii personale şi de protecţie”. Rezultatele obţinute arată că ruta de absolvire influenţează semnificativ evoluţia absolvenţilor. Absolvirea rutei directe favorizează continuarea studiilor, în vreme ce absolvenţii rutei progresive sunt caracterizaţi de o tendinţă mai accentuată de intrare pe piaţa muncii. De asemenea, profilul absolvit influenţează distribuţia acestora după statutul ocupaţional actual. Astfel, absolvenţii profilului servicii se regăsesc în ponderea cea mai mare printre elevi/studenţi, fiind urmaţi de cei care au terminat resurse naturale şi protecţia mediului. Cei care au absolvit profilul tehnic sunt caracterizaţi de cea mai mică incidenţă a continuării studiilor, regăsindu-se însă în pondere mare printre salariaţi. Din păcate, absolvenţii profilului resurse naturale şi protecţia mediului sunt supra-reprezentaţi în categoria şomerilor. Distribuţia absolvenţilor după statutul ocupaţional actual şi profilul absolvit, (%)

5,4

10,2

24,8

47,4

6,0

15,6

4,4

1,2

10,4

10,7

3,8

68,6

4,6

11,2

19,4

6,3

4,15,4

12,8

55,0

4,75,6

4,2

53,5

0 10 20 30 40 50 60 70 80

somer indemnizat

somer ne-indemnizat

salariat

lucrator familialneremunerat

persoana casnica

elev/student

tehnic resurse naturale servicii Total

Din studiu reiese că fetele sunt caracterizate de o incidenţă mai mare a continuării

studiilor, precum şi de faptul că sunt supra-reprezentate în categoria persoanelor casnice. Rezultatele indică o inserţie profesională mai bună a absolvenţilor de sex masculin, aceştia regăsindu-se în proporţie mai mare printre salariaţi. De asemenea, fetele sunt mai prezente printre şomeri, fie că sunt indemnizaţi sau ne-indemnizaţi. Toţi absolvenţii care erau salariaţi la momentul realizării anchetei consideră competenţele de organizare a timpului şi resurselor, de rezolvare de probleme, competenţele sociale şi pe cele profesionale practice ca fiind cele mai necesare pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor de serviciu. De altfel, absolvenţii profilului servicii şi resurse naturale acordă note însemnate competenţelor de organizare de resurse, rezolvare de probleme, sociale şi competenţelor profesionale practice, dar şi cunoştinţelor profesionale teoretice. Aceleaşi categorii de competenţe sunt apreciate ca fiind necesare şi de absolvenţii profilului tehnic, cu deosebirea că aceştia le conferă un nivel de importanţă ceva mai redus. Cel mai puţin utilizate competenţe se dovedesc a fi cele de geografie, istorie şi limbi străine, indiferent de profilul de absolvire.

În privinţa gradului de concordanţă dintre calificarea obţinută prin şcoală şi ocupaţia practicată, se constată că doar un sfert dintre absolvenţii investigaţi sunt încadraţi în locuri de

79

muncă adecvate calificării lor. Restul, fie practică ocupaţii care nu au legătură cu specificul calificării lor (65%), fie ocupă locuri de muncă apropiate de calificarea deţinută (6%). Cea mai mare pondere a absolvenţilor ocupaţi adecvat calificării se înregistrează în rândul absolvenţilor de profil tehnic (27,3%), în vreme ce respondenţii ce au absolvit profilul servicii prezintă cea mai mică incidenţă a încadrării adecvate (16,1%). Mai mult,absolvenţii profilului resurse naturale şi protecţia mediului sunt caracterizaţi de cea mai mare pondere a celor care ocupă locuri de muncă fără nici o legătură cu calificarea deţinută (74,7%). Faptul că absolvenţii profilului resurse naturale şi protecţia mediului sunt supra-reprezentaţi printre cei încadraţi inadecvat, dar şi printre şomeri arată că această categorie înregistrează cea mai deficitară inserţie pe piaţa muncii. Distribuţia absolvenţilor ocupaţi după profilul absolvit şi gradul de adecvare a ocupaţiei practicate la calificarea obţinută prin şcoală, (%)

19,5

31,6

23,6

6,4 4,22,6 3,0

9,1

29,5

24,5

11,39,1 8,6

0,8 1,7

14,5

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

Absolvenţi prin ruta directă Absolvenţi prin rută progresivă

Distribuţia absolvenţilor salariaţi după sectorul de activitate economică al firmei la care lucrează (%)

ind.prelucratoare constructii comerthoteluri si restaurante transport.depozitare,comunicatii intermedieri f inanciare si asiguraritranzactii imobiliare si alte servicii altele

Fig.5.17

După sectorul de activitate absolvenţii de liceu tehnologic prin rută progresivă ocupă

locuri de muncă în sectoarele Industrie prelucrătoare (29,5%) şi Construcţii (22,5%). Absolvenţii de liceu tehnologic prin rută directă care s-au specializat în domeniul Tehnic se regăsesc ca salariaţi la momentul realizării anchetei în procentul cel mai ridicat în firme activând în domeniul construcţiilor. Cei care au absolvit profilul Resurse naturale şi protecţia mediului se regăsesc la momentul realizării anchetei în procentul cel mai ridicat în firme activând în domeniul Comerţ. Absolvenţii de liceu tehnologic prin rută directă ce s-au specializat în domeniul Servicii se regăsesc, la momentul realizării anchetei, în firme activând în varii domenii: Industrie prelucrătoare, Construcţii, Comerţ, Tranzacţii imobiliare.

Atât ruta, cât şi profilul absolvit influenţează şansele subiecţilor la o inserţie de succes. Astfel, absolvenţii rutei progresive înregistrează o rată a inserţiei de succes de 18,5%, în vreme ce subiecţii care au absolvit ruta directă doar 7,9%. De asemenea, analiza rata inserţiei de succes în funcţie de profilul absolvit arată că absolvirea profilului tehnic facilitează inserţia profesională de calitate. Subiecţii care au absolvit acest profil şi nu îşi continuă studiile au reuşit să ocupe un loc de muncă în acord cu calificarea deţinută în pondere de 16,3%. Rata inserţiei de succes pentru absolvenţii profilului resurse naturale şi protecţia mediului atinge valoarea de 7,3%, iar pentru absolvenţii profilului servicii o valoare apropiată, de 7,9%.

De asemenea în anul 2010 cu sprijinul Programului POSDRU s-a realizat evaluarea relevanţei în oferta de formare pentru piaţa muncii a învăţământului profesional prin analiza

80

inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor¸ în care au fost monitorizată inserția absolvenților de la AC și liceu tehnologic, promoția

Absolvenţii de an de completare (AC) ai promoţiei 2011, care nu şi-au mai continuat studiile potrivit statisticilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Galați.

Astfel la sfârşitul anului şcolar 2011, conform evidenţelor ISJ Galați, din promoţia anului şcolar 2010/2011, 62 absolvenţi ai anului de completare (nivel 2 de calificare) nu-şi mai continuau studiile, 50 fiind investigați în cadrul anchetei de față.

Distribuţia pe medii de rezidenţă a acestora este puternic dezechilibrată, marea majoritate a absolvenţilor care nu-şi mai continuă studiile la nivelele de calificare superioare provenind din mediul rural. Astfel, din cei 62 absolvenţi de AC promoţia 2011 aflați în bazele de date a nu-și mai continua studiile la zi, doar 16 provin din mediul urban (25,8%) şi 46 din mediul rural (74,2%).

Dimensiunea care dă eterogenitate universului de cercetare, alături de mediul de rezidenţă, este, aşa cum se vede şi din tabelul de mai jos cea a domeniului de formare profesională.

Distribuţia absolvenţilor de AC, promoţia 2011, care se află în evidențele ISJ

Galați ca ne mai continuându-și studiile, după mediu de rezidenţă şi domeniu de formare profesională, investigați la 6 luni de la absolvire (cifre absolute)

Domeniul de formare profesională

Număr de total absolvenţi ai AC promoţia 2011 care nu şi-au mai continuat studiile

TOTAL din care cu mediul de rezidenţă în

Urban Rural

1 2 3 4

Mecanică 6 23 29 Electromecanică 1 3 4 Electric 6 4 10 Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 0 2 2 Turism şi alimentaţie 1 6 7 Industrie alimentară 2 3 5 Industrie textilă și pielărie 0 5 5 TOTAL 16 46 62 Nota: Tabelul a întocmit pe baza chestionarelor furnizate de ISJ Galați

Distribuţia procentuală a chestionarelor completate la 6 luni de la absolvire, AC promoţia 2011, Galați, N=62

81

Fig.5.18

Concluzii Integrarea tinerilor pe piaţa muncii joacă un rol hotărâtor în determinarea bunăstării lor

economice şi sociale şi în dezvoltarea lor ulterioară. În această direcţie, a fost dezvoltat conceptul de tranziţie de la şcoală la „muncă decentă” sau de la şcoală la primul loc de muncă „semnificativ”. Mai mult, analiza integrării tinerilor pe piaţa muncii trebuie să aibă în vedere şi gradul de concordanţă dintre calificarea deţinută de absolvenţi şi ocupaţiile pe care aceştia le practică („skills missmatch”) ca şi indicator al calităţii tranziţiei de la şcoală la muncă.

În consecinţă, pentru scopurile analizei de faţă, definim „inserţia de succes” ca fiind realizată de acei absolvenţi care, la un momentul realizării anchetei – 6 luni de la absolvire, se află în poziţie de salariat sau lucrător pe cont propriu şi practică o ocupaţie în acord cu specificul calificării obţinute prin şcoală.

Inserţie de „succes”. Definim rata inserţiei de succes ca fiind raportul dintre numărul absolvenţilor care se află în poziţie de salariat sau lucrător pe cont propriu, practicând o ocupaţie în acord cu specificul calificării deţinute sau înrudită cu aceasta, ca % în numărul total de absolvenţi investigaţi.

Per total, 12,5% dintre absolvenţii investigaţi au reuşit o inserţie de succes. Rata inserţiei de succes înregistrează valori mai ridicate pentru absolvenții de sex masculin, precum și pentru absolvenții din mediul rural. De asemenea, rata inserţiei de succes este nulă pentru absolventele de sex feminin.

Rata inserţiei de succes a tinerilor absolvenţi de AC promoţia 2011 din judeţul Galați, pe sexe și medii de rezidenţă Sexul Mediu de rezidenţă Total Feminin Masculin Urban Rural

0,0 17,1 7,7 14,3 12,5

Absolvenţii de liceu tehnologic (LT-RP) promoţia 2011 investigaţi în judeţul Galați, după profilurile liceelor absolvite arată o majoritate a profilului „tehnic” care cuprinde 57,0% dintre absolvenţi. Profilul „servicii” dă 25,3% dintre absolvenţii investigați, în vreme ce profilul „resurse naturale şi protecţia mediului” a fost absolvit de doar 17,7% dintre absolvenţii investigaţi.

Distribuţia absolvenţilor de liceu tehnologic – rută progresivă în funcţie de profilul liceului absolvit, %

82

Fig.5.19

Per total, 7,4% dintre absolvenţii investigaţi au reuşit o inserţie de succes. Rata inserţiei

de succes înregistrează valori mai mari în rândul absolvenţilor de sex masculin Astfel, absolvenţii de sex feminin prezintă o rată a inserției de succes de 6,8 %, comparativ cu 7,9% pentru cei de sex masculin. Inserția de succes este ușor mai mare pentru absolvenții din mediul urban, unde aceasta atinge nivelul de 8,1% comparativ cu 6,7% pentru cei din rural.

De asemenea, rata inserţiei de succes este cea mai ridicată în rândul absolvenţilor profilului servicii, unde atinge valoarea de 14,7%.

Rata inserţiei de succes a tinerilor absolvenţilor de LT-RP promoţia 2010 din judeţul Galați, pe sexe, medii de rezidenţă şi profilul liceului absolvit

Sexul Mediu de rezidenţă Profil Total Feminin Masculin Urban Rural Servicii Resurse naturale Tehnic

6,8 7,9 8,1 6,7 14,7 8,9 3,8 7,4

5.7.OFERTA ŞCOLILOR ÎPT DIN JUDEŢ

5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare

Analiza planurilor de şcolarizare realizate în judeţ demonstrează că planificarea ofertei de formare profesională iniţială a respectat recomandările din PRAI şi PLAI, ponderile numărului de elevi cuprinşi la aproape toate domeniile de formare profesională iniţială şi la toate profilurile apropiindu-se de ponderile recomandate în documentele de planificare. (vezi fig. 5.7. şi 5.8 şi anexa 7) .

Domeniile care nu sunt aliniate la ţinele PLAI în anul şcolar 2012-2013 sunt: - fabricarea produselor din lemn (ponderea planului realizat 0,88%, ponderea recomandată

de PLAI 1,5%) - construcţii (ponderea planului realizat 6,52%, ponderea recomandată de PLAI 9,5%) - mecanic (ponderea planului realizat 21,97%, ponderea recomandată de PLAI 24,5%) - electric (ponderea planului realizat 4,98%, ponderea recomandată de PLAI 7%) - electromecanic (ponderea planului realizat 0,77%, ponderea recomandată de PLAI 1,5%)

Diminuarea populaţiei şcolare s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi cuprinşi în ÎPT. Astfel, numărul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a la ÎPT înregistrează o scădere în anul şcolar 2012-2013 faţă de anul şcolar 2002-2003 cu peste 2757 elevi, ceea ce reprezintă peste 50,8%.

83

La liceu, profilul tehnic a înregistrat o scădere a ponderii până în 2008-2009. Începând cu anul școlar 2009-2010 ponderile acestuia au variat dar nu au atins ţinta PLAI de 52,6%, în anul școlar 2012-2013 ponderea ajungând la 46.11%.

Profilul servicii a înregistrat o creştere depăşind ţinta PLAI de 28.50% cu 3,81% în 2012-2013.

La profilul resurse naturale şi protecţia mediului planul propus în 2012-2013 față de cel realizat este în creştere, şi astfel ţinta PLAI de 19% a fost depăşită cu 2,58%.

Fig.5.20. Evoluţia ponderilor elevilor cuprinşi în liceul tehnologic Sursa: Statisticile ISJ

Se recomandă creşterea ofertei de formare profesională la domeniile construcţii,

electromecanică, electric, mecanică şi diminuarea la domeniile protecția mediului, turism şi alimentaţie, agricultură şi industrie alimentară.

Analiza ponderii absolvenţilor pe domenii arată aceleaşi tendinţe de apropiere faţă de ţintele PRAI. O serie de domenii precum agricultura, idustria alimentară, industria textilă au pierderi dintre cele mai mari în timp ce alte domenii au pierderi mai mici. În acest fel domeniile: construcţii, agricultură, turismul şi alimentaţia, industria alimentară se îndepărtează ca pondere a absolvenţilor de ţinta PRAI deşi ponderile planului de şcolarizare realizat la intrarea în clasa a IX-a erau apropiate de aceste ţinte.

5.7.2. Analiza ofertei curente pentru formarea profesională iniţială în anul şcolar 2012-2013

La nivelul judeţului planul de şcolarizare pentru ÎPT în anul şcolar 2012-2013 este în concordanţă cu cererea previzionată pentru 2013, exprimată prin ponderi ale domeniilor de formare profesională pentru 17 domenii de formare profesională. Pentru toate domeniile de formare profesională la care se înregistrează abateri în afara plajei ponderilor recomandate în PRAI sunt:

− electronică automatizări – ponderea în planul de şcolarizare este 2,6% faţă de ponderea recomandată de 1,5%

− industrie textilă și pielărie - ponderea în planul de şcolarizare este de 6% faţă de ponderea recomandată de 5%.

84

(vezi tabelul nr. 5.5 .şi (Anexa Educaţie - macheta 8) Tabelul 5.5. Planul de şcolarizare la pentru anul şcolar 2012-2013

ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL/FILIERA/PROFILUL

DOMENIUL PREGĂTIRII

DE BAZĂ

PLAN M.E.C.T.S.

PENTRU ANUL ȘCOLAR 2012-

2013 LA cl a IX-a ZI, INCLUSIV

SUPLIMENTARI

REALIZAT, cl. a IX-a, ZI, 2012-

2013

Ţinta MEDIE PLAI

Pondere conf. Plan

Pondere realizat

nr.clase nr.elevi nr.clase nr.elevi % % % 2) Filiera tehnologică, total, din care:

116 3248 107 2854 60.4% 57.2%

profil tehnic, total, din care: 61 1708 52 1316 52.5% 52.6% 46.1% fabricarea

produselor din lemn

2 56 1 25 1.5% 1.7% 0.9%

electronică automatizări

3 84 3 69 1.5% 2.6% 2.4%

producţie media 1 28 1 14 1.0% 0.9% 0.5% construcţii

instalaţii şi lucrări publice

9 252 8 189 9.5% 7.8% 6.6%

mecanică 28 784 25 627 24.5% 24.1% 22.0% electric 8 224 5 142 7.0% 6.9% 5.0% industrie textilă

şi pielărie 7 196 7 213 5.0% 6.0% 7.5%

materiale de construcţii

0.0% 0.0% 0.0%

electromecanică 2 56 1 22 1.5% 1.7% 0.8% chimie

industrială 0.0% 0.0% 0.0%

tehnici poligrafice

1 28 1 15 1.0% 0.9% 0.5%

profil servicii, total, din care: 33 924 33 922 28.5% 28.4% 32.3% turism şi

alimentaţie 12 336 12 334 10.5% 10.3% 11.7%

economic 10 280 10 289 8.0% 8.6% 10.1% comert 9 252 9 244 8.0% 7.8% 8.5% estetica şi

igiena corpului omenesc

2 56 2 55 2.0% 1.7% 1.9%

profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care:

22 616 22 616 19.0% 19.0% 21.6%

agricultură 7 196 7 198 6.0% 6.0% 6.9% silvicultură 0.0% 0.0% 0.0% protecţia

mediului 7 196 7 196 6.0% 6.0% 6.9%

industrie alimentară

8 224 8 222 7.0% 6.9% 7.8%

Sursa: site-ul MECI - http://admitere.edu.ro/2010/rapoarte/index.html

În anul şcolar 2012-2013, pentru cei 5376 de absolvenţi ai clasei a VIII a s-au planificat 3248 de locuri în liceele tehnologice şi au fost ocupate 2854 pe cele 3 profile (tehnic -1316, servicii – 922, resurse naturale şi protecţia mediului – 616).

85

http://admitere.edu.ro/2010/rapoarte/index.html

La nivelul județului Galați planul de școlarizare pentru clasa a X-a școală profesională a fost realizat în proporție de 83.3% (din cele 24 de clase propuse s-au realizat 20 de clase).

Tabelul 5.6. Planul de şcolarizare pentru școală profesională - anul şcolar 2012-2013

Nr crt Denumirea unităţii Domeniul Calificarea profesională

Grupe practica

Nr. grupe

Nr. elevi

1 Liceul Tehnologic de Marină Galați Mecanică Marinar 1 17

2 Colegiul Tehnic "Radu Negru" Galaţi Mecanică Lăcătuș construcții

navale 0.5 13

Colegiul Tehnic "Radu Negru" Galaţi Mecanică Sudor 0.5 13

3 Colegiul Tehnic "Aurel Vlaicu" Galaţi

Mecanică Strungar 1 16

4 Colegiul Tehnic "Paul Dimo" Galaţi Electric Electrician exploatare joasă tensiune

1 25

5 Colegiul Tehnic "Traian Vuia" Galaţi Mecanică Mecanic auto 0.5 14

Colegiul Tehnic "Traian Vuia" Galaţi Mecanică tinichigiu vopsitor auto 0.5 14

6

Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism "Dumitru Moţoc" Galaţi

Turism și alimentație

Bucătar 1 24

Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism "Dumitru Moţoc" Galaţi

Turism și alimentație

Ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație

1 24

7 Liceul Tehnologic "Anghel Saligny" Galați

Construcții, instalații și lucrări publice

Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar

1 33

8

Liceul Tehnologic "Elena Caragiani" Tecuci

Mecanică Mecanic auto 1 29

Liceul Tehnologic "Elena Caragiani" Tecuci

Mecanică Confecționer tâmplărie din aluminiu și mase plastice

1 29

9

Liceul Tehnologic "Ovid Caledoniu" Tecuci


Zidar, pietrar, tencuitor 1 22

Liceul Tehnologic "Ovid Caledoniu" Tecuci

Comerț Comerciant vânzător 1 27

10

Liceul Tehnologic "Eremia Grigorescu" Tg.Bujor

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice


1 28

Liceul Tehnologic "Eremia Grigorescu" Tg.Bujor

Fabricarea produselor din lemn

Tâmplar universal 1 28

11 Colegiul de Industrie Alimentară "Elena Doamna" Galaţi

Industrie alimentară Brutar-patiser- preparator produse făinoase

1 30

12 Liceul Tehnologic Nr.1 Cudalbi Mecanică Mecanic agricol 1 23

13

Liceul Tehnologic "Hortensia Papadat Bengescu" Ivești

Mecanică Lăcățuș mecanic prestări servicii

0.5 10

Liceul Tehnologic "Hortensia Papadat Bengescu" Ivești

Industrie textilă și pielărie

Confecționer produse textile

0.5 8

14

Liceul Tehnologic "Costache Conachi" Pechea

Mecanică Lăcățuș mecanic prestări servicii

1 26

Liceul Tehnologic "Costache Conachi" Pechea

Comerț Comerciant vânzător 1 21

15 Liceul Tehnologic "Simion Mehedinți" Galați



0.5 9

86

Liceul Tehnologic "Simion Mehedinți" Galați

Estetica și igiena corpului omenesc

Frizer-coafor-manichiurist - pedichiurist

0.5 16

Sursa: Statisticile ISJ

5.7.3.Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor în anul şcolar 2012 - 2013

Din totalul unităţilor şcolare ÎPT doar 9 sunt autorizate CNFPA pentru formarea adulţilor ceea ce reprezintă aproximativ 34%. Cele 9 şcoli sunt autorizate pentru 27 programe de calificare. Începând cu anul şcolar 2009-2010 au fost derulate 11 programe de formare pentru un număr de 261 de adulţi (vezi anexa 11). Această situaţie impune din partea unităţilor şcolare ÎPT un efort sporit pentru creşterea ofertei de formare profesională a adulţilor.

În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani se constată că numărul şcolilor şi programelor pentru care au obţinut autorizarea reprezintă încă o minoritate, comparativ cu furnizorii privaţi, în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun şcolile

În ceea ce priveşte programele de ”A doua şansă” derulate în anul şcolar 2008-2009, 2009-2010, 2010-2011 se remarcă un număr important de unităţi şcolare care au derulat astfel de programe (15 unităţi în 2008-2009), dar numărul a scăzut în 2009-2010 ajungând la 13, dar doar 4 programe s-au adresat şi profesionalizării cursanţilo, iar în 2010-2011 sunt 12 unităţi cu 41 de programe care se derulează. Din acestea 6 programe sunt de profesionalizare şi se adresează unui număr de 253 cursanţi din cei 598 existenţi.

În anul școlar 2012-2013 programele ”A doua șansă” se derulează într-un număr de 13 unități școlare.

5.7.4. Reţele şcolare în anul şcolar 2012-2013

Şcolile din programul Phare TVET 2001-2003 au fost incluse în reţele de colaborare coordonate de centrele de resurse (vezi anexa 12 reţele). La rândul lor, şcolile din programul Phare TVET 2001-2003 asistă şcolile Phare TVET 2004-2006 şi coordonează reţele de interasistenţă cu celelalte şcolii din judeţ. Obiectivele acestor reţele sunt variate, având ca numitor comun schimbul de bună practici, consolidarea şi diseminarea achiziţiilor din programele Phare TVET, în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, învăţarea centrată pe elev, elevii cu cerinţe educative speciale (CES), dezvoltarea parteneriatului social şi lucrul cu întreprinderile, coordonare în planificarea ofertei, etc.

Este necesară consolidarea reţelelor de interasistenţă., fiind esenţială asumarea de către toate şcolile Phare TVET a unui rol activ în acest sens.

5.7.5. Parteneriatul cu întreprinderile

Un parteneriat activ şi eficient - îndeosebi în ceea ce priveşte practica elevilor, orientarea

carierei, evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi, planificarea ofertei, elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), contactul profesorilor cu schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, formarea adulţilor, etc. - reprezintă o condiţie obligatorie pentru un ÎPT de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor.

Analiza informaţiilor din anexa ”harta parteneriatului” relevă faptul la nivelul judeţului în 2012-2013 toți elevii de la clasa a X a școală profesională și cei de la stagii de pregătire practică efectuează practică la agenţii economici cu care unitățile școlare au încheiate contracte de parteneriat,iar cei de la învăţământul liceal, în procent de 81%. Doar 21 de unităţi şcoare ÎPT din totalul de 23 au realizat parteneriat cu agenţi economici pentru realizarea curriculum-ului în dezvoltare locală (CDL)

87

5. 8. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA ÎPT JUDEŢEAN

Contextul educaţional: Schimbările din ultimii ani în sistemul de ÎPT privind arhitectura traseelor de pregătire cu

finalităţi specifice până la nivelul 3 de calificare pe fiecare rută, avantajele unui sistem deschis cu o mobilitate crescută pe orizontală şi pe verticală, introducerea creditelor transferabile şi a portofoliului personal pentru formarea continuă, relevanţa sporită a noilor standarde de pregătire profesională (SPP), etc. – favorizează o mai bună adaptare a ofertei la nevoile beneficiarilor (inclusiv prin posibilitatea unor parcursuri individualizate).

În practică, se constată însă o promovare deficitară a traseului progresiv de profesionalizare, confundat adesea de beneficiari (şi chiar de către şcoli) cu nivelul de calificare al primei trepte (ŞAM, nivelul 1), ignorându-se relevanţa calificărilor care pot fi obţinute până la nivelul 3 (ciclul superior al liceului) pe această rută. Constatarea implică nevoia unor măsuri adecvate, atât în planificarea ofertei cât şi în orientarea şi consilierea elevilor, având în vedere implicaţii severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare, în paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică, de care trebuie să se ţină cont în planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung.

Raportul număr elevi/număr norme didactice, relativ scăzut în prezent, poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev – presează în favoarea măsurilor de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea în cadrul unor reţele de şcoli şi/sau constituirea de consorţii de şcoli.

Resurele umane din ÎPT Gradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi este relativ bun , dar se impune o

nouă profesionalizare a unor cadre didactice din domenii ca : mecanică, electro unde numărul locurilor la admitere este în scădere.

Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze:

competenţele metodice (în raport cu noile cerinţe şi schimbările introduse prin reformele din ÎPT)

actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic.

Ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie în prezent şi impactul reducerilor de activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, etc.).

Resursele materiale şi condiţiile de învăţare. Situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare din ÎPT reprezintă o problemă prioritară, din perspectiva normelor obligatorii de siguranţa, igienă şi confort ale elevilor, standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev. Se impune ca o necesitate realizarea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică.

Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în TVET Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor

sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii Promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru

stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)

88

Adoptarea planificării prin PAS (planuri de acţiune ale şcolilor) corelate cu planurile regionale şi locale (PRAI şi PLAI) de către toate unităţile de ÎPT

Serviciile de orientare şi consiliere Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor

de orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

Rata netă de cuprindere în educaţie este ceva mai mică în regiune decât la nivel naţional, la toate nivelurile de educaţie cu excepţia învăţământului secundar superior şi celui preşcolar . În ciuda unei tendinţe de creştere a ratei nete de cuprindere în învăţământul secundar superior, valorile înregistrate sugerează un decalaj semnificativ faţă de benchmark-ul UE pentru 2010 (cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fie absolvit cel puţin învăţământul secundar superior).

Gradul de cuprindere în educaţie în regiune se situează sub cele calculate la nivel naţional, pentru toate grupele de vârstă, cu excepţia grupei de vârstă preşcolară – cu decalaje mari pe medii rezidenţiale. Pentru grupa 15-18 ani, gradul de cuprindere în educaţie este mai scăzut decât la nivel naţional în judeţele cu pondere mare a populaţiei rurale şi mai ridicat în cele cu grad mai mare de urbanizare.

Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la recomandarea adoptării unor măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul rural

Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional evidenţiază un procent ridicat de elevi care nu continuă studiile după clasa a VIII-a.

Planificarea în ÎPT va avea în vederea stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare, care să ţină cont de politicile educaţionale, finalităţile în plan ocupaţional pe fiecare traseu şi nivel de pregătire, dar şi de specificul şi interesele particulare ale grupului ţintă.

Un prim reper în calcularea acestor ţinte îl reprezintă benchmark-urile adoptate de UE pentru 2020, privind rata abandonului şcolar timpuriu (să nu depăşească 10%), respectiv rata de absolvire a învăţământului secundar superior (cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani). Apropierea de indicatorul privind abandonul şcolar timpuriu presupune adoptarea unei ţinte pentru rata de tranziţie după clasa a X-a, de cel puţin 95% (% din absolvenţii învăţământului obligatoriu care continuă studiile în ciclul superior al liceului, sau în anul de completare după ŞAM).

Abandonul şcolar: Ratele de abandon se află peste media naţională, la toate niveluri de educaţie cu

excepţia învăţământului postliceal şi de maiştri. Tendinţele par să indice o creştere a abandonului în cazul învăţământului liceal. Abandonul şcolar reprezintă motiv de îngrijorare în special în mediul rural şi în cazul categoriilor dezavantajate.

În consecinţă, se recomandă: monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar) eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în special în mediul rural,

comunităţile dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, etc. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (tinerii din grupa de vârstă 18-24

de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu cel mult învăţământul secundar inferior-maxim ISCED 2 absolvit).

Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date statistice la nivel regional. Deşi în scădere, rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la nivel naţional (19% în 2006) este

89

de aproape două ori mai mare decât ţinta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2020.

Nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT, începând cu competenţele de bază “tradiţionale” (matematice, de comunicare, etc.) şi continuând cu competenţele de învăţare, capacitatea de gândire critică şi rezolvarea de probleme, de relaţionare interpersonală, etc. - necesită din partea şcolilor un efort sporit având în vedere:

învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii

defavorizate) facilitarea unor trasee individualizate de formare, etc. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) În ciuda unui progres semnificativ (triplarea în ultimul an a numărului de şcoli din

regiune autorizate ca furnizori de formare pentru adulţi), implicarea şcolilor din ÎPT în formarea adulţilor nu reflectă potenţialul acestora. De menţionat că România (şi implicit regiunea) înregistrează cea mai scăzută rată de participare în formarea continuă a populaţiei adulte

Şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark de UE care prevede ca în 2020 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 7,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani).

Şcolile din ÎPT sunt chemate să se implice activ în programele de „A doua şansă” - adresate prioritar grupurilor ţintă dezavantajate, pentru ca, pe lângă completarea pregătirii generale, tinerii respectivi să primească şi o calificare.

Indicatori de impact Din analiza indicatorilor care pot măsura impactul ÎPT în plan ocupaţional se constată: rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani şi ponderea ridicată

a acestora în numărul total al şomerilor şomajul de lungă durată sugerează indirect o rată mare de şomaj la 6 luni de la

absolvire. nevoia măsurării gradului de utilizare la locul de muncă a competenţelor dobândite de

absolvenţi Se recomandă: Adoptarea de către ÎPT a unei ţinte de reducere a şomajului tinerilor din grupa de

vârstă 15-24 de ani - indicator de impact care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile la nivel regional (cu menţiunea că nu este diferenţiat pentru tinerii proveniţi din ÎPT)

Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor prin:

colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu noile trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională.

Studii periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională:

sondaje proprii efectuate direct de către şcoli sondaje reprezentative pentru reţeaua şcolară la nivel judeţean prin

intermediul unor organizaţii/instituţii specializate în baza Ordinului MECI 6011/2008

Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare, prioritar în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

Concluzii din analiza ofertei TVET curente Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de

coordonare pe baza colaborării şcolilor în reţea pentru optimizarea ofertei, având în vedere: 90

- acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu - eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru

care poate opta elevul în zonă - utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi

calităţii serviciilor - soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor

la nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni)

Se vor avea în vedere şi reperele de analiză rezultate din observaţiile punctuale privind structura ofertei pe domenii de pregătire şi calificări, formulate la cap.5.7.

91

6. EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI

PRIORITATEA 1: ADAPTAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE PRIN CALIFICĂRI ŞI CURRICULUM LA CERINŢELE SOCIO-ECONOMICE LOCALE

Acţiuni derulate: s-a realizat restructurarea reţelei şcolare în concordanţă cu priorităţile stabilite în PRAI

2009, în concordanţă cu nevoile locale pentru dezvoltarea învăţământului ÎPT în mediul rural

s-a realizat adaptarea ofertei de formare profesională la cererea previzionată prin alinierea ponderilor planului de şcolarizare realizat la majoritatea domeniilor de formare profesională la ţintele PLAI

a fost demarat procesul de restructurare şi raţionalizare a reţelei şcolare în funcţie de nevoile identificate şi concentrarea ofertei educaţionale la grupurile şcolare minim pe două domenii de formare pentru eficientizarea utilizării resurselor alocate.

au fost derulate activităţi de consiliere şi sprijinire a unităţilor şcolare care asigură formarea profesională iniţială de către şcolile centre de resurse şi de aplicaţie din TVET şi de către Inspectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi pentru dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici, elaborarea CDL şi asigurarea condiţiilor pentru practica elevilor.

s-au dezvoltat parteneriate cu agenţii economici prin care s-au urmărit asigurarea condiţiilor necesare dobândirii de către elevi a competenţelor conform SPP

au fost elaborate CDL-uri în parteneriat cu angajatorii, în proporţie de 80%.

PRIORITATEA 2: PERFECŢIONAREA SISTEMULUI DE FORMARE CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN ŞCOALĂ PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII PROFESIONALE A TINERILOR Acţiuni derulate: au fost derulate cursuri de formare/perfecţionare pentru directorii grupurilor şcolare

cuprinse în programul TVET au fost elaborate planurile de acţiuni la nivelul şcolilor (PAS) în strânsă legătură cu

PRAI şi PLAI au fost derulate cursuri de formare pentru cadrele didactice care predau disciplinele

tehnice la şcolile TVET, pe următoarele teme: proiectarea didactică în contextul standardelor şi a noului curriculum-ului învăţarea centrată pe elev parteneriat şi lucru în echipă

multiplicarea cursurilor de formare şi în celelalte unităţi necuprinse în programul Phare TVET de către cadre didactice formate în acest program

au fost realizate programele necesare pentru CDL şi instruire practică în parteneriat cu agenţii economici, în proporţie de 80%

au fost dezvoltate stagii de pregătire a cadrelor didactice de specialitate la agenţii economici parteneri din lipsa necorelării programelor dintre cadrele didactice şi partenerii economici, în proporţi de 2%

92

PRIORITATEA 3: CREŞTEREA CALITĂŢII SISTEMULUI DE INFORMARE ŞI CONSILIERE PROFESIONALĂ Acţiuni derulate: au fost înfiinţate cabinete de orientare şcolară şi profesională au fost asigurate cadre didactice calificate pentru orientare şi consiliere profesională la

cabinetele înfiinţate au fost organizate forme diferite de orientare şi consiliere a elevilor din anii terminali şi

părinţilor acestora cu privire la oferta educaţională superioară orientarea şcolară şi profesională se situează încă la un nivel scăzut ca număr de ore

de consiliere/elev datorită resurselor umane şi materiale încă insuficiente PRIORITATEA 4: FACILITAREA ACCESULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC A POPULAŢIEI ŞCOLARE DIN MEDIUL RURAL ÎN VEDEREA EGALIZĂRII ŞANSELOR Acţiuni derulate: a fost aplicat Programul naţional ,,Bani de liceu” și a programului ”Bursa profesională”

prin care un număr însemnat de elevi au beneficiat au fost aplicate măsuri de eficientizare a transportului şcolar (Grup Şcolar Corod/Liceul

Tehnologic nr.1 Corod) nu au fost identificate şi accesate şi alte surse de finanţare în afara celor bugetare

pentru sprijinirea elevilor din mediul rural nu au fost iniţiate procedurile pentru implementarea învăţământului deschis la

distanţă pentru zone greu accesibile

PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII ŞI DOTAREA CU ECHIPAMENTE SPECIFICE PREGĂTIRII ÎN VET ÎN CONCORDANŢĂ CU STANDARDELE EUROPENE Acţiuni derulate: derularea programelor TVET prin care 5 unităţi şcolare din judeţ au beneficiat de

reabilitarea infrastructurii şi dotarea cu echipamente IT şi specifice pregătirii profesionale

nu au fost identificate şi accesate alte surse de finanţare în afara celor bugetare pentru sprijinirea unităţilor şcolare din mediul rural

93

7. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

1) Ponderea populaţiei ocupate de vârstă 25-34 ani cu nivel de educaţie superior din total populaţie ocupată cu nivel de educaţie superior este la nivelul regiunii în creştere în 2007 faţă de 2006 şi superioară mediei naţionale (în 2007 la nivel regional 42% faţă de 21,3% la nivel naţional)

2) Ponderea elevilor cuprinşi în cl. A IX-a ÎPT la nivel regional este apropiată de 60% din totalul elevilor cuprinşi în cl a IX-a

3) Planul de şcolarizare realizat la liceul tehnologic ruta directă este aliniat la ţintele PRAI stabilite în 2008 la toate profilurile

4) Proiectele planului de şcolarizare începând cu anul şcolar 2010-2011 sunt aliniate la noile ţinte PRAI stabilite în 2009 pentru 17 domenii de formare profesionala

5) Majoritatea domeniilor de formare profesională nu înregistrează şomaj semnificativ în rândul absolvenţilor în raport cu numărul total de absolvenţi şi şomeri

6) Gradul ridicat de acoperire a normelor didactice cu personal didactic calificat

7) Număr semnificativ de unităţi şcolare reabilitate şi dotate în concordanţă cu cerinţele SPP

8) Reţea şcolară ÎPT acoperă întreg teritoriul regiunii

9) Existenţa reţelelor şcolare constituite între unităţile de învăţământ din proiectele Phare TVET 2001, 2003, pe de o parte, şi între unităţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe, pe de altă parte

10) Existenţa parteneriatelor active ale şcolilor ÎPT cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor

11) Existenţa partenriatelor active în cadrul structurilor manageriale participative la nivel regional şi judeţean: Consorţiul regional şi CLDPS

12) Rata de absolvire a învăţământului profesional la nivelul judeţului a crescut în anul şcolar 2008/2009 peste media naţională (41,9% la nivel judeţean faţă de 39,5% la nivel naţional

13) Rata abandonului şcolar la învăţământul profesional este la nivelul judeţului în scădere în 2008/2009 faţă de nivelul regional

1) Ponderea elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) situează România pe primul loc între statele Uniunii Europene în anul 2006 cu 53,5% faţă de media UE 24,1% şi în 2009 cu 40,4% faţă de 20%(UE 18)

2) Abandonul şcolar timpuriu este la nivel naţional în anul 2008 de 15,9%, superioară mediei UE 27 (14,9%) , cât şi în 2009 cu 16,6% faţă de 14,4% inUE şi ţintei (benchmark) europene pentru 2010 de 10%.La nivel regional rata de parasire timpurie în 2007 este cea mai mare între ratele înregistrate la nivelul regiunilor de dezvoltare ( 23,7%)

3) Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior este la nivel naţional în anul 2008 sub media UE 27 (78,3% la nivel naţional faţă de 78,4% media UE27), iar în 2009tot 78,3% faţă de 78,6% UE şi sub ţinta (benchmark) europeană pentru 2010 de 85%.

4) Ponderea populaţiei ocupate cu nivel de educaţie scăzut este în creştere în 2009 faţă de 2006

5) Ponderea populaţiei ocupate cu nivel de educaţie superior este în scădere în 2009 faţă de 2006

6) Ponderea populaţiei ocupate de vârstă 15-24 ani cu nivel de educaţie scăzut din total populaţie ocupată cu nivel de educaţie scăzut este la nivelul regiunii superioară mediei naţionale (în 2007 la nivel regional 22,4% faţă de 21,3% la nivel naţional

7) Rata şomajului (BIM ) în rândul tinerilor cu vârsta între 15-24 ani a crescut în perioada 2002-2007

8) Rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu (elevi cu vârste între 7-16 ani) deşi a crescut constant în perioada anilor şcolari 2001/2002 – 2009/2010 se situează sub media regională cu 1,4% la nivel judeţean

9) Rata netă de cuprindere în învăţământul secundar superior, clasele XI-XII (elevi cu vârste între 17-18 ani) în regiunea Sud est, se situează în anul şcolar 2009/2010 sub media naţională (58,8 % în regiune faţă de 62,8% la nivel naţional),iar la nivel judeţean 54,1%

10) Rata netă de cuprindere în învăţământ a elevilor cu vîrste între 15-18 ani în regiunea Sud est, deşi a crescut constant în perioada anilor şcolari 2001/2002 – 2009/2010 se situează sub media naţională (69,5% în regiune faţă de 72,5% la nivel naţional) în 2009/2010 şi la nivel de judeţ 66,7%

11) Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere ) a populaţiei cu vârste cuprinse între 15-18 ani deşi a crescut constant în perioada anilor şcolari 2001/2002 – 2009/2010 se situează sub media naţională (78,2% în regiune faţă de 81,3% la nivel naţional),iar la nivel de judeţ rste de 74,7%

12) Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel

94

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE şi naţional (8,2% la nivel judeţean ,10,2% la nivel regional şi 8,3% la nivel naţional în anul şcolar 2008/2009

liceal şi profesional se situează în anul şcolar 2009/2010 la nivelul regiunii sub media naţională (95,3% la nivelul regiunii faţă de 96,9% la nivel naţional) şi 95,8% la nivelul judeţului.

13) Rata de absolvire a învăţământului liceal în regiunea Sud Est se situează în fiecare an şcolar din perioada 2000/2001-2008/2009 sub nivelul naţional (în 2006/2007 50,4% la nivel regional faţă de 59,5% la nivel naţional), iar la nivel judeţean 53,6%

14) Rata de absolvire a învăţământului profesional în regiunea Sud Est a scăzut în anul şcolar 2008/2009 sub media naţională (38,9% la nivel regional faţă de 39,5% la nivel naţional

15) Rata abandonului şcolar la învăţământul liceal este la nivelul regiunii în scădere în 2008/2009 faţă de anii anteriori şi superioară mediei naţionale (2,8% la nivel regional faţă de 2,4% la nivel naţional în anul şcolar 2008/2009), iar la nivel judeţean 2,1%

16) Rata abandonului şcolar la învăţământul profesional este la nivelul regiunii în creştere în perioada anilor şcolari 2003/2004 – 2008/2009 şi superioară mediei naţionale (10,2% la nivel regional faţă de 8,3% la nivel naţional în anul şcolar 2008/2009)

17) Planul de şcolarizare realizat la nivel regional la SAM în anul şcolar 2008-2009 nu este aliniat la ţintele PRAI stabilite în 2008 pentru 2 domenii de formare profesională iniţială: mecnică (ponderea planului realizat 30,4%, ponderea recomandată de PLAI 25-27%), construcţii (ponderea planului realizat 9,2%, ponderea recomandată de PLAI 13-15%)

18) Număr important de unităţi şcolare, în special din mediul rural, care nu dispun de dotările necesar ale atelierelor şi laboratoarelor

19) Oferta unităţilor şcolare ÎPT pentru formarea adulţilor este modestă

20) Programele de documentare a cadrelor didactice de specialitate la agenţii economici parteneri pentru integrarea noilor tehnologii în CDL sunt insuficient dezvoltate

21) Lipsa unui sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere

22) Număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri şcolari.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI 1) Proiecţia principalilor indicatori

macroeconomici8 arată o revenire a indicatorilor rată de ocupare şi rata şomajului la valorile apropiate anului 2008 în anii 2010-2011

2) Proiecţia principalilor indicatori privind forţa de muncă AMIGO9 la nivel naţional arată o revenire a numărului de şomeri BIM la valorile anului 2008 la orizontul anilor 2011-2012

3) Fondurile structurale pentru îmbunătăţirea

1) Studiile previzionale privind cererea de forţă de muncă utilizate pentru fundamentarea ofertei ÎPT nu mai sunt în mare măsură de actualitate datorită efectelor crizei economico- financiare

2) Prognoza demografică arată o scădere a populaţiei din grupa de vârstă 15-24 ani în 2015 faţă de 2005 la nivel regional cu 137 mii persoane (scădere cu 31,3%, superioară mediei naţionale de 28,9%)

3) Proiecţia principalilor indicatori ai balanţei forţei de muncă civile10 la nivel naţional arată:

a. Scăderea ratei de ocupare în 2009 la 40,6%

8 Comisia naţională de prognoză: Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013, 19 ianuarie 2009 9 Idem 10 Idem

95

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE infrastructurii şcolare

4) Fondul Social European oferă prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, prin Axele Prioritare 1 şi 2 oportunităţi de finanţare pentru formarea cadrelor didactice, pentru organizarea stagiilor de practică a elevilor şi în ţară şi în state membre ale Uniunii Europene, etc.

faţă de 40,9% în 2008; b. Creşterea numărului de şomeri înregistraţi

(505 mii în 2009 faţă de 403,4 mii în 2008) 4) Creşterea ratei şomajului (de la 4,4% în 2008 la 5,5% în

2009 5) Proiecţia principalilor indicatori privind forţa de muncă

AMIGO la nivel naţional arată o creştere a şomerilor BIM de la 578 mii persoane în 2008 la 680 mii persoane în 2009

96

7. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PLANUL

DE MĂSURI

Scopul analizelor detaliate în prezentul document a fost desprinderea unor concluzii şi recomandări - sintetizate la sfârşitul fiecărui capitol de analiză - în atenţia factorilor de răspundere la diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională şi, în final, de a propune un plan de măsuri (structurate în cadrul priorităţilor, obiectivelor şi ţintelor din cap.8).

Motiv pentru care, prezentul capitol se rezumă la a sintetiza unele dintre implicaţiile mai importante rezultate din analiză şi de a introduce acţiunile detaliate în capitolul final.

Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă. Cel mai însemnat declin se proiectează pentru grupul ţintă principal (15-18 ani) în care se încadrează elevii de liceu, respectiv şcoala de arte şi meserii

O primă concluzie vizează nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

Pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, previziunile demografice corelate cu concluziile rezultate din analiza indicatorilor pentru educaţie şi din analiza ofertei curente în raport cu tendinţele pieţei muncii şi economiei regionale, conduc la nevoia de planificare a unor măsuri vizând: ajustarea ofertei în raport cu nevoile de calificare pe termen lung, asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională (acces vs. calitatea serviciilor şi varietatea opţiunilor), optimizarea resurselor.

De asemenea - pentru compensarea pierderilor de populaţie şcolară şi consolidarea poziţiei şcolilor în cadrul comunităţii - se desprinde nevoia şi oportunitatea unei strategii de diversificare a grupurilor ţintă şi a ofertei de servicii: implicarea activă pe piaţa formării adulţilor, servicii în folosul comunităţii, contracte cu întreprinderile şi alte organizaţii pentru studii, cercetări şi consultanţă, etc.

În sprijinul adaptării permanente a ofertei la comanda socială, se recomandă crearea şi aplicarea unor proceduri coerente de investigare a nevoilor de calificare la nivel regional şi local, care să furnizeze informaţiile necesare - credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile şcolilor şi beneficiarilor sistemului de educaţie şi formare profesională.

Este esenţială coordonarea în acest scop între instituţiile Consorţiului regional, în vederea planificării şi implementării unor proceduri adecvate pentru investigarea pieţei muncii.

Corelarea bazelor de date din şomaj cu noile finalităţi (calificări/niveluri de calificare) obţinute prin sistemul de educaţie şi formare profesională şi cu prevederile viitorului cadru naţional al calificărilor ar facilita schimbul de informaţii utile, de interes reciproc.

De asemenea se recomandă colaborarea între instituţiile din educaţie şi formare profesională, universităţi şi ale organizaţii specializate pentru proiectarea şi aplicarea unor proceduri adecvate de sondare a opiniei absolvenţilor şi angajatorilor - vizând inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională

Corelarea concluziilor desprinse din analizele detaliate în capitolele PRAI destinate pieţei muncii şi economiei regionale, cu constatările din analiza ofertei curente a sistemului TVET, a condus la conturarea unor recomandări pentru viitoarele planuri de şcolarizare din regiune

În sprijinul raţionalizării reţelei şcolare şi optimizării resurselor se recomandă evaluarea poziţiei în viitor a fiecărei şcoli din reţeaua şcolară actuală – prin aplicarea unui set de criterii şi indicatori obiectivi cu referire la: evoluţia demografică, condiţiile de acces în zonă/zonele apropiate, calitatea serviciilor, relevanţa faţă de nevoile de calificare şi opţiunile elevilor. În baza analizei SWOT, CLDPS apreciază ca necesar a fi stabilite următoarele priorităţi şi obiective: PRIORITATEA 1 : Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare şi creşterea ofertei pentru formarea profesională a adulţilor

97

Obiectivul 1.1. : Identificarea nevoilor de calificare Obiectiv 1.2. : Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare identificate, pe domenii şi calificări Obiectivul 1.3. : Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile unei economii a cunoaşterii Obiectivul 1.4. : Diversificarea serviciilor de formare profesională oferite prin şcolile din ÎPT Indicatori: PRIORITATEA 2 : Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT Obiectivul 2.1. : Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor din ÎPT Obiectivul 2.2. : Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire profesională a unităţilor şcolare ÎPT PRIORITATEA 3 : Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET Obiectivul 3.1. : Dezvoltarea managementului unităţilor şcolare ÎPT Obiectivul 3.2. : Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPT PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere Obiectivul 4.1. : Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă PRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie Obiectivul 5.1. : Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea

abandonului şcolar PRIORITATEA 6 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT Obiectivul 6.1. : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT Pentru realizarea priorităţilor şi a obiectivele menţionate sunt planificate în capitolul următor activităţi şi sunt stabilite responsabilităţi. Fiecărui obiectiv şi fiecărei activităţi i-au fost asociaţi indicatori de realizare.

98

8. ACŢIUNI PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR DEZVOLTĂRII ÎPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013

PRIORITATEA 1 : ADAPTAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE DE FORMARE PROFESIONALĂ LA CERINŢELE PIEŢEI MUNCII

Indicatori de impact: - Până în 2013, rata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani: maxim 12% la nivel regional (faţă de 24,4 % în 2006, conf. INS, datele din AMIGO) - Până în 2013, ponderea şomerilor din grupa 15-24 ani în numărul total de şomeri înregistraţi în evidenţele AJOFM: max. 10% la nivel regional (faţă de 20,4% la 31 dec. 2007)

Obiectivul 1.1. : Identificarea nevoilor de calificare Indicatori: Cererea pieţei muncii pe sectoare economice şi calificări relevante identificată

Precondiţii şi riscuri Piaţa muncii regională şi judeţeană nu suportă dezvoltări imprevizibile pe termen scurt

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. – 4. - Baze de date cu indicatorii relevanţi privind aspectele demografice, economice, de piaţa muncii şi formare profesională iniţială la nivel regional si judetean actualizate anual A 5. – Studii de piaţa muncii actualizate anual

Precondiţii ş riscuri Instituţiile care deţin informaţiile (INS, ANOFM, ISJ, AJOFM) pun la dispoziţia membrilor CLD datele necesare în timp util Membrii CLD îşi asumă sarcina de actualizare

Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii responsabile pentru implementare

Resurse Precondiţii şi riscuri

1. Actualizarea anuală a bazei de date cu indicatorii privind demografia, economia ,piata muncii din surse statistice naţionale şi administrative regionale şi judeţene

Anual: luna martie

ADR, AJOFM - Instituţiile reprezentate în CR îşi asumă sarcina de actualizare - INS pune la dispoziţia membrilor CR datele necesare

2. Actualizarea anuală a bazei de date cu indicatorii privind educaţia şi formarea profesională iniţială din surse statistice şi administrative judeţene

Anual: luna februarie

ISJ

- ISJ pun la dispoziţia grupului de lucru al CR datele necesare în timp util

99

Obiectiv 1.2. : Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare identificate, pe domenii şi calificări Indicatori: - Ponderea ÎPT în planurile de şcolarizare este de minim 60% din totalul planului de şcolarizare -. În anul şcolar 2012-2013 vor fi aliniate la ţintele PRAI şi PLAI cel puţin 12 domenii de formare profesională. Abaterile maxime la domeniile nealiniate vor fi în anul şcolar 2012 - 2013 echivalente cu ponderea unei clase. - Ponderile profilurilor la liceul tehnologic sunt aliniate la ţintele PRAI şi PLAI în anul şcolar 2012-2013. - Distribuţia pe calificări a planurilor de şcolarizare respectă recomandările PRAI, PLAI şi CLDPS - Distribuţia teritorială a calificărilor respectă recomandările PLAI - Ponderea absolvenţilor înregistraţi în şomaj Inserţia profesională a absolvenţilor ÎPT

Precondiţii şi riscuri Piaţa muncii regională şi judeţeană nu suportă dezvoltări imprevizibile pe termen scurt ISJ îşi asumă recomandările PRAI, PLAI şi CLDPS şi pun în aplicare măsurile necesare adaptării ofertei de şcolarizare prin ÎPT

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Rapoarte anuale de monitorizare a PLAI A 2. Rapoarte anuale de monitorizare a PAS A 3. PLAI actualizate anual A 4.Toate unităţile şcolare ÎPT din judet realizează actualizarea anuală a PAS A 5. Planul de şcolarizare 2012 - 2013 în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI, avizat de către CLDPS

Precondiţii şi riscuri Membrii CR şi CLDPS îşi asumă roluri în echipele de monitorizare, evaluare şi actualizare. Instituţiile componente ale CR pun la dispoziţia CR datele necesare monitorizării, evaluării şi actualizării in timp util ISJ şi CLDPS îşi asumă luarea deciziilor privind adaptarea planului de şcolarizare în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI



1. Monitorizarea şi evaluarea acţiunilor planificate în PLAI (anul precedent)


- AJOFM care asigură preşedinţia CR - Echipele CR pentru monitorizarea şi evaluare PLAI

Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în CR

Membrii CLDPS îşi asumă roluri în echipele de monitorizare şi evaluare

2. Evaluarea acţiunilor planificate în PAS (anul precedent)


- ISJ - Echipele CLDPS pentru monitorizarea şi evaluare PAS

Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în CLDPS

Membrii CLDPS îşi asumă roluri în echipele de monitorizare şi evaluare

3. Actualizarea anuală a PLAI Anual: luna iunie

- ISJ - Grupul de lucru al CLDPS pentru actualizarea PLAI

Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în CLDPS

Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare PLAI

4. Actualizarea anuală a PAS pentru toate unităţile şcolare ÎPT din județ

Anual: luna septembrie

- ISJ - Unităţile şcolare ÎPT

Surse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare

5. Proiectarea anuală a planurilor de şcolarizare în concordanţă cu recomandările din PRAI şi PLAI

Anual: luna decembrie

- ISJ - CLDPS

ISJ şi CLDPS îşi asumă luarea deciziilor privind adaptarea planului de şcolarizare în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI

100

Obiectivul 1.3. : Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile unei economii în schimbare Indicatori: - Rata de tranziţie de la Anul de completare la liceul tehnologic: minim 80% începând cu anul şcolar 2010-2011; minim 85% până în 2013 - Minim 50% dintre absolvenţii ÎPT care nu continuă studiile se angajează în cel mult 6 luni de la absolvire, începând cu promoţiile de absolvenţi din anul şcolar 2009-2010 - Minim 50% dintre absolvenţii clasei a X a liceu tehnologic care nu continuă studiile se urmeye stagii de prctic[ ]n domeniul de preg[tire dorit - Cel puţin 70% dintre angajatorii chestionaţi se declară mulţumiţi de competenţele dobândite de absolvenţi, începând cu promoţiile de absolvenţi din anul şcolar 2009-2010

Precondiţii şi riscuri Absolvenţii de SAM şi an de completare doresc să continue studiile Oferta angajatorilor este atractivă pentru absolvenţi

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. – Creşterea ofertei de şcolarizare la ÎPT prin învăţământul seral la minim 20% din numărul de absolvenţi SAM/an de completare începând cu anul şcolar 2009-2010 A 2. – Vezi acţiunile de la Prioritatea 4 A 3. - Vezi acţiunile de la Prioritatea 5 A 4.1. – Toate unităţile şcolare ÎPT realizează investigarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor privind competenţele absolvenţilor începând cu anul şcolar 2010-2011 A 4.2. – Toate unităţile şcolare realizează CDL în parteneriat cu agenţii economici A 5. – Constituirea de reţele de şcoli pe domenii de formare profesională în care sunt cuprinse toate şcolile ÎPT, începând cu anul şcolar 2011-2012. Rolul coordonator al reţelelor revine şcolilor cuprinse în Programele Phare TVET. A 6.1. – Toate reţelele de şcoli constituite pe domenii de formare profesională elaborează şi aplică programe comune pentru utilizarea de către elevi a dotărilor de care dispun şcolile A 6.2. – Numărul de ore pe discipline care se realizează în altă unitate şcolară din reţea, cu dotare superioară şi numărul elevilor care participă la aceste ore – funcţie de nevoile identificate în raport cu dotările şcolilor şi standardul de pregătire. A 7. – Vezi acţiunile de la Prioritatea 2 A. 8.1. - Studiul la nivelul judeţului pentru absolvenţii an de completare, promoţia 2007 la 6 şi 12 luni de la absolvire A 8.2. - Studiu la nivelul judeţului pentru absolvenţii liceului tehnologic , promoţia 2010 la 6 de la absolvire A 8.3. - Studii la nivelul judeţului pentru absolvenţii de SAM, an de completare promoţia 2010 la 6 şi 12 luni de la absolvire

Precondiţii şi riscuri Absolvenţii SAM şi an de completare optează pentru continuarea studiilor prin învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă Angajatorii sunt dispuşi să colaboreze la completarea chestionarelor şi elaborarea CDL Toate şcolile ÎPT sunt interesate să constituie reţele de şcoli pe domenii de formar profesională Unităţile şcolare ÎPT cu dotări în concordanţă cu standardele de pregătire profesională, în special şcolile din Programele Phare TVET sunt dispuse să pună la dispoziţia altor şcoli dotările existente ISJ Galaţi pune la dispoziţia AT baza de date privind absolvenţii ÎPT şi realizează ancheta prin proict



1. Creşterea ofertei de şcolarizare prin ÎPT la învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă pentru a oferi şanse de continuare a studiilor absolvenţilor care optează şi pentru angajare.

Anual: luna decembrie ISJ Bugetare Absolvenţii SAM şi an de completare optează pentru continuarea studiilor prin învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă

2. Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere (vezi acţiunile de la Prioritatea 4)

3. Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT pentru grupurile dezavantajate (vezi acţiunile de la Prioritatea 5)

101

4. Identificarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor prin intermediul chestionarelor şi adaptarea curriculumului în dezvoltare locală în parteneriat cu agenţii economici

Anual: luna septembrie ISJ Unităţile şcolare ÎPT

Resurse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare ÎPT

Angajatorii sunt dispuşi să colaboreze la completarea chestionarelor şi elaborarea CDL

5. Dezvoltarea reţelelor de şcoli pentru fiecare din domeniile de formare profesională prioritare la nivel județean

Octombrie 2011 – reţelele constituite

ISJ Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVET Unităţile şcolare ÎPT

Resurse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare ÎPT

Toate şcolile ÎPT sunt interesate să constituie reţele de şcoli pe domenii de formar profesională

6. Dezvoltarea de programe între şcolile din reţelele constituite pentru utilizarea comună a dotărilor

Anual, începând cu luna Noiembrie

ISJ Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVET Unităţile şcolare ÎPT

Dotările unităţilor şcolare Unităţile şcolare ÎPT cu dotări în concordanţă cu standardele de pregătire profesională, în special şcolile din Programele Phare TVET sunt dispuse să pună la dispoziţia altor şcoli dotările existente

7. Dotarea cu echipamente de instruire conform standardelor de pregătire profesională a şcolilor ÎPT (vezi prioritatea 2

8. Evaluarea impactului măsurilor de adaptare a ofertei pentru formarea profesională iniţială şi a acţiunilor de creşterea a nivelului de calificare a absolvenţilor prin studii de urmărire a inserţiei profesionale a absolvenţilor ÎPT:

- Studiul la nivelul judeţului pentru absolvenţii SAM şi an de completare, promoţia 2010 la 6 şi 12 luni de la absolvire

- Studiu la nivelul judeţului pentru absolvenţii liceului tehnologic –rută directă , promoţia 2010, la 6 şi 12 luni de la absolvire

- Studii la nivelul judeţului pentru absolvenţii de liceu tehnologic rută progresivă , promoţia 2010 la 12 luni de la absolvire - Studii la nivelul judeţului pentru absolvenţii de liceu tehnologic rută progresivă şi directă, promoţia 2011 la 6 luni de la absolvire.

– august 2010 – august 2010 - august 2011 -ianuare 2012

CNDÎPT/INCSPS CNDÎPT/INCSPS CNDÎPT/INCSPS CNDÎPT/INCSPS

Proiect FSE Proiect FSE Proiect FSE Proiect FSE

ISJ pune la dispoziţia baza de date privind absolvenţii ÎPT Instituţiile reprezentate în CR

102

Obiectivul 1.4. : Diversificarea serviciilor de formare profesională oferite prin şcolile din ÎPT Indicatori: Toate unităţile şcolare ÎPT au rol funcţional de centre pentru furnizarea de servicii de formare profesională pentru comunităţile locale

Precondiţii şi riscuri Concurenţa altor furnizori de formare profesională

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Dublarea numărului de programe de reconversie profesională a şomerilor şi alte programe de măsuri active în care sunt implicate şcolile ÎPT până în 2011 A 2. 1. În anul 2013 toate grupurile şcolare sunt autorizate ca furnizori de formare continuă. Creşterea anuală cu 20%, a numărului de Grupuri şcolare autorizate ca furnizori de formare continuă . A 2. 2. În anul 2011 cel puţin 50% dintre şcolile ÎPT sunt autorizate şi derulează programe de formare profesională continuă A 2. 3. Dublarea până în 2011 a numărului de programe de formare profesională continuă derulate de unităţile şcolare. Creşterea anuală cu 20%, a numărului de programe de formare continuă începând cu anul şcolar 20010 – 2011. A 3. Minimum 50% dintre unităţile şcolare ÎPT din judet derulează proiecte FSE pentru formarea profesională a angajaţilor agenţilor economici până în 2013. Minimum 5 proiecte FSE contractate de către unităţile şcolare ÎPT pentru formare profesională a angajaţilor agenţilor economici până la sfârşitul anului 2008 (Toate unităţile şcolare ÎPT cuprinse în Proiectele Phare TVET contractează cel puţin un proiect) A 4. Numărul serviciilor educaţionale derulate la cerere de unităţile şcolare ÎPT dublate până în 2012 A 5. Dublarea numărului de unităţi şcolare ÎPT care realizează servicii de microproducţie până în 2010

Precondiţii şi riscuri Unităţile şcolare ÎPT îşi asumă rolul de furnizori de formare continuă pentru comunităţile din care fac parte şi fac demersurile necesare autorizării şi derulării cursurilor de formare pentru adulţi



1. Colaborare cu AJOFM pentru reconversia profesională a şomerilor şi alte programe de măsuri active de ocupare - mai ales pentru absolvenţii care nu se încadrează în primele 6 luni de la absolvire

permanent ISJ Unităţile şcolare ÎPT

Resursele bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare ÎPT

Unităţile şcolare ÎPT şi AJOFM acceptă colaborările pentru reconversia profesională a şomerilor şi pentru alte măsuri active de ocupare

2. Creşterea numărului de unităţi şcolare ÎPT care derulează programe de formare pentru adulţi. Creşterea numărului de programe de formare pentru adulţi derulate de unităţile şcolare ÎPT

Anual ISJ Unităţile şcolare ÎPT


Autorizarea unităţilor şcolare ÎPT ca furnizori de formare profesională pentru adulţi Concurenţa altor furnizori

3. Realizarea de proiecte FSE pentru formarea profesională a angajaţilor agenţilor economici

FSE Resursele bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare ÎPT

Unităţile şcolare ÎPT dispun de resursele financiare necesare

4. Elaborarea şi promovarea unei oferte diversificate de alte servicii educaţionale la cerere, pentru diverse categorii de beneficiari, inclusiv în sprijinul educaţiei non-formale (competenţe parţiale, IT, vârsta a treia, etc.)



Există cerere locală de servicii educaţionale Unităţile şcolare ÎPT dispun de resursele necesare pentru a răspunde cererii.

5. Dezvoltarea de servicii de consultanţă, cercetare, microproducţie, etc.


Există cerere locală de servicii de consultanţă, cercetare. Există cerere locală pentru realizarea microproducţiei de către unităţile şcolare ÎPT Unităţile şcolare ÎPT dispun de resursele necesare pentru derularea servicii de consultanţă, cercetare, microproducţie, etc.

103

PRIORITATEA 2 Î:Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

Indicatori de impact: Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor învăţământului gimnazial în ÎPT Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor SAM la anul de completare Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor anului de completare la liceul tehnologic ruta progresivă

Obiectivul 2.1. : Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor din ÎPT Indicatori: Până în 2013, toate şcolile ÎPT din regiune corespund normelor de siguranţă şi igienă Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare 15-20% din unităţile şcolare ÎPT începînd cu 2010

Precondiţii şi riscuri Sunt disponibile resursele de finanţare din surse bugetare locale şi naţionale Sunt disponibile surse de finanţare FEDER

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Direcţiile de restructurare a reţelei şcolare de la nivelul fiecărui judeţ sunt elaborate A 1. Şcolile TVET de la nivelul regiunii sunt ierarhizate funcţie de relevanţa lor în raport cu nevoile de formare profesională iniţială – anual începând cu 2010 A 2. Unităţile şcolare ÎPT necesar a fi reabilitate cu prioritate sunt identificate la nivel regional– anual începând cu 2010 A 3. Unităţile şcolare necesar a fi reabilitate cu prioritate sunt cuprinse în programe de reabilitare începând cu 2010 A 4. Toate unităţile şcolare ÎPT care necesită reabilitarea infrastructurii sunt cuprinse în programe de reabilitare până în 2013. Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare 10-20% din totalul unităţilor şcolare ce necesită reabilitare.

Precondiþii ºi riscuri CR şi CLDPS decid prin consens direcţiile de restructurare a reţelei şcolare ÎPT, ierarhia şi priorităţile de reabilitare a unităţilor şcolare ÎPT la nivel regional. Consiliile locale şi unităţile şcolare ÎPT adoptă deciziile de reabilitare a infrastructurii şcolilor Există sursele de finanţare necesare reabilitării şcolilor



1. Elaborarea direcţiilor de restructurare a reţelei şcolare la nivelul fiecărui judeţ în funcţie de nevoile de calificare identificate şi de particularităţile reţelei şcolare


CLDPS ISJ

CLDPS decid prin consens direcţiile de restructurare ISJ şi autorităţile locale îşi însuşesc recomandările CLDPS

2. Implementarea direcţiilor de acţiune pentru restructurarea reţelei şcolare

Anual începând cu luna septembrie

ISJ ISJ îşi însuşeşte recomandările

3. Ierarhizarea unităţilor şcolare ÎPT în funcţie de priorităţile de dezvoltare a acestora ca răspuns la nevoile de calificare identificate

Septembrie 2008 Revizuire anuală

ISJ CJ

CR şi CLDPS decid prin consens ierarhia şi priorităţile de reabilitare a unităţilor şcolare ÎPT la nivel regional

4. Identificarea unităţilor şcolare ÎPT necesar a fi dezvoltate cu prioritate la nivel regional

Septembrie 2010 ISJ CJ

CR şi CLDPS decid prin consens ierarhia şi priorităţile de reabilitare a unităţilor şcolare ÎPT la nivel regional

104

5. Cuprinderea unităţilor şcolare ÎPT identificate ca prioritare pentru reabilitare în programe de reabilitare cu finanţare de la bugetele locale, naţional şi prin FEDER

2010 ISJ CJ CL

Resurse bugetare locale şi naţionale FEDER

ISJ şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe Unităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe Există sursele de finanţare necesare reabilitării şcolilor

6. Cuprinderea tuturor unităţilor şcolare ÎPT care necesită reabilitarea infrastructurii în programe de reabilitare. Anual sunt cuprinse 10-20% din şcolile ÎPT care necesită reabilitare în programe

Anual CL ISJ Unităţile şcolare


Unităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe Există sursele de finanţare necesare reabilitării şcolilor

Obiectivul 2.2. : Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire profesională a unităţilor şcolare ÎPT Indicatori: Până în 2013, toate şcolile ÎPT din regiune beneficiază cel puţin de dotarea prevăzută în standardele de dotare minimă obligatorie Anual sunt cuprinse în programe de dotare 10-20% din unităţile şcolare ÎPT

Precondiţii şi riscuri Sunt disponibile resursele de finanţare din surse bugetare locale şi naţionale Sunt disponibile surse de finanţare FEDER

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Liste de echipamente necesare şcolilor ÎPT identificate ca prioritare pentru dezvoltare A 2. Unităţile şcolare ÎPT necesar a fi dezvoltate cu prioritate sunt cuprinse în programe de dotări cu finanţare din fonduri bugetare şi FEDER până în 2010 A 3. Toate şcolile ÎPT din regiune sunt cuprinse în programe de dotări cu finanţare din surse bugetare şi FEDER pentru asigurarea standardelor de dotare minim obligatorie până în 2013. Anual sunt cuprinse în programe de dotare 10-20% din unităţile şcolare ÎPT

Precondiţii şi riscuri Există sursele de finanţare necesare Unităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe



1. Evaluarea necesarului de dotare cu echipamente de instruire la unităţile şcolare ÎPT necesar a fi dezvoltate cu prioritate la nivel regional(vezi acţiunea 4 obiectivul 2.1.)


ISJ Unităţile şcolare


2. Dotarea cu echipamente a unităţilor şcolare ÎPT identificate ca necesar a fi dezvoltate cu prioritate la nivel regional (vezi acţiunea 4 obiectivul 2.1.)

2010 ISJ Unităţile şcolare


Există sursele de finanţare necesare Unităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe

3. Dotarea cu echipamente a tuturor unităţilor şcolare ÎPT. Anual sunt cuprinse 10-20% din şcolile ÎPT în programe de dotare

Anual ISJ Unităţile şcolare


Există sursele de finanţare necesare Unităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe

105

PRIORITATEA 3 : Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET

Indicatori : Creşterea capacităţii de management a unităţilor şcolare Creşterea competenţelor metodice şi de specialitate a tuturor cadrelor didactice de specialitate din unităţile şcolare ÎPT

Obiectivul 3.1. : Dezvoltarea managementului unităţilor şcolare ÎPT Indicatori: Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor ÎPT au competenţele necesare exercitării unui management eficient până în 2012. Toate unităţile şcolare ÎPT au echipe de cadre didactice şi membrii ai CA cu competente necesare pentru elaborarea PAS până în 2012

Precondiţii şi riscuri Există resursele financiare umane şi logistice necesare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor ÎPT au parcurs cel puţin un stagiu de formare până în 2013. Anual sunt cuprinşi în programele de formare 10-20% din directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor ÎPT A 2. Membrii echipelor de elaborare a PAS din toate unităţile şcolare ÎPT au competenţele necesare elaborării PAS până la sfârşitul anului 2008. Anual sunt organizate stagii pentru toate echipele de elaborare PAS în scopul actualizării în raport cu PRAI şi PLAI

Precondiţii şi riscuri CCD şi ISJ îşi asumă rolurile de furnizori de formare Există resursele financiare umane şi logistice necesare



Stagii de formare a directorilor şi directorilor adjuncţi ai şcolilor ÎPT în domeniul managementului educaţional

Anual ISJ CCD

Resurse bugetare şi extrabugetare

CCD şi ISJ îşi asumă rolurile de furnizori de formare Există resursele necesare

Stagii de formare pentru membrii echipelor de elaborare a PAS din toate şcolile ÎPT (cadre didactice şi membrii ai CA)

Anual : luna mai ISJ Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVET


Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVET îşi asumă rolul de furnizor de formare în cadrul reţelelor de şcoli constituite Există resursele necesare

Stagii de informare şi formare pentru echipe de cadre didactice din toate şcolile ÎPT pentru elaborarea proiectelor cu finanţare din fondurile structurale

2011 Stagii anuale

ISJ în colaborare cu OI POS DRU


Obiectivul 3.2. : Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPT Indicatori: Toate cadrele didactice de specialitate din unităţile şcolare ÎPT au dezvoltate competenţele necesare desfăşurării unei activităţi didactice de calitate începând cu anul şcolar 2010-2011 Ponderea cadrelor didactice necalificate la disciplinele de specialitate este sub 2 % în 2013 Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi vocaţională a elevilor

Precondiţii şi riscuri Există resursele financiare umane şi logistice necesare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1.1. Toate cadrele didactice din şcolile ÎPT au abilităţile necesare pentru aplicarea învăţării centrate pe elev până la sfârşitul anului 2013. Anual sunt cuprinse în programele de formare 15 - 20% din cadrele didactice din şcolile ÎPT A 1.2. Toate cadrele didactice din şcolile ÎPT au abilităţile necesare pentru aplicarea sistemului de asigurare a calităţii până la sfârşitul anului 2013 Anual sunt cuprinse în programele de formare 15 -20% din cadrele didactice din şcolile ÎPT A 2.1. Toate cadrele didactice de specialitate parcurg anual stagiul de documentare la agenţii economici parteneri începând cu anul 2010-2011 A 2.2.Toate cadrele didactice de specialitate din şcolile TVET integrează în procesul didactic cerinţele angajatorilor, tehnologiile şi echipamentele din dotarea agenţilor economici parteneri începând cu anul scolar 2010 - 2011 A 3. Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi vocaţională a elevilor A 4.1. Toate cadrele didactice de specialitate cuprinse anual în activităţile metodice organizate la nivelul şcolii sau al reţelei şcolare A 4.2. Cel puţin 20% dintre cadrele didactice de specialitate participă anual la stagii de formare organizate de instituţii abilitate A 5. Scheme de mentorat realizate pentru toţi profesorii debutanţi în toate unităţile şcolare ÎPT A 6. Cel puţin un schimb de experienţă organizat anual în cadrul fiecărei reţele de şcoli pe domenii de formare profesională prioritare A 7. Cel puţin 2 sesiuni de diseminare/an a rezultatelor Proiectelor Phare TVET organizate de şcolile cuprinse în Proiecte. Toate unităţile şcolare ÎPT participă la sesiuni A 8. Deficitul şi excedentul de cadre didactice de specialitate sunt anticipate la orizontul anului 2013 A 9. 1. Setul de măsuri pentru asigurarea cu cadre didactice de specialitate la specializări cu deficit de cadre calificate este elaborat şi aplicat începând cu 2010-2011. Ponderea cadrelor didactice necalificate la disciplinele de specialitate este sub 2 % în 2013 A 9.2. Setul de măsuri pentru sprijinirea reconversiei profesionale a cadrelor didactice la specializări cu excedent de cadre didactice calificate este elaborat şi aplicat începând cu 2010-2011

Precondiţii şi riscuri Există resursele financiare necesare Agenţii economici acceptă implicarea în organizarea stagiilor de documentare a cadrelor didactice Specialişti cu specializări necesare optează pentru cariera didactică



106

1. Stagii de formare pentru cadrele didactice din şcolile ÎPT pentru aplicarea învăţării centrate pe elev şi asigurarea calităţii

Anual ISJ, CCD Unităţile şcolare cuprinse în Programe Phare TVET


Există resursele financiare necesare

2. Stagii de documentare a tuturor cadrelor didactice de specialitate din şcolile ÎPT la agenţii economici parteneri pentru adaptarea conţinuturilor şi metodelor de învăţământ la cerinţele angajatorilor şi la noile tehnologii şi echipamente(vizite de documentare / stagii de formare în întreprinderi / întâlniri tematice cu agenţii economici)


Resurse bugetare şi extrabugetare Resurse ale agenţilor economici parteneri

Agenţii economici acceptă implicarea în organizarea stagiilor de documentare a cadrelor didactice

3. Stagii de formare pentru toţi consilierii şcolari pentru dezvoltarea competenţelor de orientare şcolară şi vocaţională

Anual ISJ CCD


4. Programe de formare continuă pentru dezvoltarea competenţelor metodice şi adaptarea la cerinţele reformei din ÎPT (stagii de formare prin instituţiile acreditate, întâlniri metodice, lecţii deschise, scheme de mentorat în şcoli, etc.)

Anual ISJ CCD UNIVERSITĂŢI


5. Scheme de mentorat pentru profesorii debutanţi Anual ISJ Unităţile şcolare ÎPT


6. Schimburi de experienţă cu alte şcoli în cadrul reţelelor de colaborare, inclusiv cu şcoli din UE

Anual ISJ Unităţile şcolare cuprinse în Programe Phare TVET Unităţile şcolare ÎPT


Resursele financiare necesare sunt disponibile la nivelul unităţilor şcolare ÎPT

7. Acţiuni de diseminare a achiziţiilor din Programele Phare TVET

Anual ISJ Unităţile şcolare cuprinse în Programe Phare TVET Unităţile şcolare ÎPT


Resursele financiare necesare sunt disponibile la nivelul unităţilor şcolare ÎPT

8. Anticiparea evoluţiilor personalului didactic de specialitate din unităţile şcolare ÎPT pe termen mediu

Decembrie 2008

ISJ

9. Elaborarea şi implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea cu personal didactic de specialitate la disciplinele cu deficit de cadre calificate şi sprijinirea cadrelor didactice de specialitate pentru reconversia profesională şi creşterea mobilităţii ocupaţionale la disciplinele cu excedent previzionat de cadre calificate

Anual ISJ UNIVERSITĂŢI


Specialişti cu specializări necesare optează pentru cariera didactică

107

Obiectivul 4.1. : Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă Indicatori: Reducerea, până în 2010, la max. 800 a numărului de elevi arondaţi/consilier Realizarea unui număr mediu de minim 2 ore de consiliere specializată / elev, anual începând cu 2010/2011 pentru elevii din clasele terminale (VIII, X şi, XII/XIII ciclul sup. al liceului) Sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere din regiune, adoptat şi implementat la nivel regional până în 2011 Informaţii de calitate accesibile elevilor privind oportunităţile de carieră, oferta şi alternativele în cadrul sistemului de ÎPT

Precondiţii şi riscuri Existenţa resurselor financiare, umane şi logistice necesare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A1. Toate grupurile şcolare dispun de cabinet de orientare şcolară şi vocaţională şi de consilieri calificaţi până în 2013

Precondiţii şi riscuri



1. Încadrarea unui număr de consilieri CJAPP corespunzător raportului normat de 800 elevi/consilier

SEPTEMBRIE 2011

ISJ CJAPP

Resurse bugetare Existenţa resurselor financiare, umane şi logistice necesare

2. Înfiinţarea cabinetelor de orientare şcolară şi vocaţională la nivelul tuturor grupurilor şcolare şi încadrarea acestora cu consilieri calificaţi

SEPTEMBRIE 2011

ISJ CJAPP


Existenţa resurselor financiare

3. Colaborarea CJAPP din regiune pentru adoptarea unui sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere

OCTOMBRIE 2010

ISJ CJAPP


3. Colaborarea CJAPP din regiune pentru adoptarea unui sistem unitar de investigare a opţiunilor elevilor

OCTOMBRIE 2010

ISJ CJAPP


PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere

Indicatori : Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere

108

4. Proiectarea şi implementarea unui calendar obligatoriu de activităţi de informare şi consiliere pentru: - clasele a VII-a, VIII-a: calificări - cariera profesională - cl. a VIII-a: oferta de formare la nivel judeţean/regional - clasa a X a pentru stagii de practică

NOIEMBRIE 2010 ISJ CJAPP


5. Acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră organizate în parteneriat şcoli-agenţi economici

ANUAL ISJ CJAPP Unităţi şcolare ÎPT Agenţi economici


Agenţii economici parteneri îşi asumă rolurile în cadrul parteneriatului pentru orientarea şi consilierea pentru carieră a elevilor

6. Elaborarea de materiale de promovare a carierei pe fiecare domeniu de pregătire

IANUARIE 2011 ISJ CJAPP Unităţile şcolare ÎPT cuprinse în reţelele de şcoli pe domenii de formare prioritare



Obiectivul 5.1. : Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar

Indicatori: Abandon şcolar la ŞAM, maxim 2 % până în 2013. Asigurarea ratelor de tranziţie menţionate la obiectivul 1.3 Precondiţii şi riscuri


Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Până în 2013, şcolile ÎPT din rural beneficiază de condiţii de învăţare comparabile cu cele din urban. Anual sunt

cuprinse în programe de reabilitare şi dotare 10-20% din şcolile ÎPT din mediu rural A 2. Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilităţi specifice de acces şi de sprijin pentru continuarea studiilor

în cadrul ÎPT. A 3. Toate unităţile şcolare au infrastructura adaptată pentru accesul elevilor cu deficienţe până în 2013

A 4. Program de măsuri pentru identificarea şi integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale adoptat şi implementat începând cu anul şcolar 2008-2009 în toate unităţile şcolare ÎPT

A 5. Elevii cu risc de abandon timpuriu identificaţi şi sprijiniţi prin asistenţă specializată şi consiliere A 6. Programe pentru a doua şansă ofertate pentru toţi elevii care au abandonat învăţământul obligatoriu şi nu au nici o

Precondiţii şi riscuri Existenţa resurselor financiare

Unităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de promotori de proiecte cu finanţare din

surse naţionale, locale şi fonduri structurale

PRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie

Indicatori : Abandon şcolar la ŞAM, maxim 2 % până în 2013. Asigurarea ratelor de tranziţie menţionate la obiectivul 1.3

109

calificare Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii responsabile

pentru implementare Resurse Precondiţii şi riscuri

2. Facilitarea mobilităţii elevilor în teritoriu

(transport/internat, burse, etc.) Anual ISJ

CJ CL

Resurse financiare din surse bugetare şi extrabugetare

FSE

Existenţa resurselor financiare Unităţile şcolare realizează proiecte cu

finanţare FSE 3. Adaptarea Infrastructurii unităţilor şcolare ÎPT

pentru accesul elevilor cu deficienţe/nevoi speciale (rampe de acces, grupuri sanitare adaptate, etc.)

Anual ISJ CJ CL


FEDER

Existenţa resurselor financiare Unităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de promotori de proiecte pentru reabilitarea

infrastructurii şi dotarea şcolilor. 4. Adoptarea unui program de măsuri pentru identificarea şi integrarea elevilor cu cerinţe

educaţionale speciale (CES) în şcolile din ÎPT



FSE


finanţare FSE 5. Asistenţă specializată, consiliere şi sprijin oferite

familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu Anual ISJ

Unităţile şcolare ÎPT Resurse financiare din surse

bugetare şi extrabugetare FSE


finanţare FSE 6. Organizarea programelor de şansa a doua pentru tinerii care au abandonat învăţământul obligatoriu şi

nu au nici o calificare




PRIORITATEA 6: Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT

Indicatori : Structuri parteneriale funcţionale şi eficiente

Obiectivul 6.1. : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT Indicatori: Asistarea deciziei privind ÎPT se realizează cu eficienţă la cele 3 nivele de management participativ:

- regional prin Consorţiul regional - local (judeţean) prin CLDPS - şcolii prin CA

Precondiţii şi riscuri Instituþiile reprezentate CLDPS îşi asumă rolurile pentru dezvoltarea parteneriatului ISJ, unităţile şcolare ÎPT şi agenţii economici îşi asumă rolurile pentru dezvoltarea parteneriatului

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A.1. Contractarea câte unui proiect/judeţ finanţat prin POS DRU pentru dezvoltarea instituţională a CLDPS în anul 2008 A 2. Reprezentarea în Consiliul de administraţie al unităţilor şcolare a cel puţin câte 1 partener social pentru fiecare dintre domeniile principale de pregătire începând cu 2010-2011 A 3. Toţi elevii din ÎPT beneficiază de locurilor de practică şi condiţiilor de pregătire în întreprinderi începând cu 2010-2011 A 4.1. Toate unităţile şcolare cuprinse în Proiectele Phare TVET contractează proiecte PRIN POS DRU pentru practica

Precondiþii ºi riscuri Instituţiile reprezentate în CR şi CLDPS îşi asumă rolul de aplicant pentru proiectele POS DRU Existenţa resurselor financiare Agenţii economici parteneri acceptă implicarea în CA

110

elevilor în anul scolar 2011-2012 A 4.2. Toate unităţile şcolare ÎPT CONTRACTEAZĂ PROIECTE PRIN POS DRU pentru practica elevilor în anul scolar 2011 - 2012

Unităţile şcolare îşi asumă rolul de aplicant pentru proiectele POS DRU



1. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a CLDPS prin activităţi specifice în cadrul unui proiect finanţat din FSE

2011 Preşedinţia CLDPS Resurse bugetare şi extrabugetare FSE

Una sau mai multe instituţii din CLDPS îşi asumă rolul de aplicant Existenţa resurselor financiare

2. Revizuirea componenţei Consiliilor de Administraţie din sistemul de ÎPT prin cooptarea unor reprezentanţi ai agenţilor economici semnificativi - cel puţin unul pentru fiecare domeniu principal de pregătire din oferta şcolii

Începând cu septembrie 2011

ISJ Unităţile şcolare ÎPT

Agenţii economici parteneri acceptă implicarea în CA

3. Asigurarea locurilor de practică şi condiţiilor de pregătire în întreprinderi pentru toţi elevii, în conformitate cu Standardele de pregătire profesională şi cerinţele învăţării centrate pe elev


ISJ Unităţile şcolare ÎPT Agenţii economici parteneri

Resursele agenţilor economici

Agenţii economici parteneri acceptă realizarea practicii elevilor în întreprinderi

4. Elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare din FSE pentru desfăşurarea practicii elevilor la agenţii economici


ISJ Unităţile şcolare ÎPT Agenţii economici parteneri

Resurse bugetare şi extrabugetare FSE

Unităţile şcolare îşi asumă rolul de aplicant pentru proiecte POS DRU Existenţa resurselor financiare

ABREVIERI: CR – Consorţiul regional CLDPS – Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social în Formarea Profesională CA – Consiliul de Administraţie ÎPT (engleză TVET) – Învăţământ Profesional şi Tehnic ISJ – Inspectoratul Şcolar Judeţean CJ – Consiliul Judeţean CL – Consiliul Local FSE – Fondul Social European FEDER – Fondul European de Dezvoltare Regională POS DRU – Planul Operaţional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

111

ANEXE PLAI 2012-2013, judeţul GALAŢI

Nr. crt. INDICATORUL ANEXA 1 a. EVOLUŢII DEMOGRAFICE ANTERIOARE ŞI SITUAŢIA CURENTĂ 1. Evoluţia populaţiei judeţului, la 1 iulie 2. Evoluţia populaţiei judeţului la recensământ, 1992-2002 3. Evoluţia populaţiei judeţului pe grupe mari de vârstă, la 1 iulie 4. Populaţia judeţului la 1 iulie 2008, pe grupe de vârstă, sexe şi

medii rezidenţiale 5. Structura populaţiei judeţului (în %) pe grupe de vârstă, sexe şi

medii rezidenţiale 6. Structura pe sexe în cadrul grupelor de vârstă ANEXA 1 b. PROIECTIA EVOLUTIEI DEMOGRAFICE 2003-2025 7. Proiecţia evoluţiei demografice 2003-2025 şi detaliată anual

până în 2013 ANEXA 1 c. PROIECŢIA POPULAŢIEI DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ 8. Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară, pe grupe

de vârstă ANEXA 2a. EVOLUŢIA VALORII ADĂUGATE BRUTE (VAB) PE RAMURI DE ACTIVITATE 9. Evoluţia valorii adăugate brute (VAB) pe ramuri de activitate

la nivel judeţean - în miliarde lei (ROL) preţuri curente şi structura în %

ANEXA 3a. INDICATORI DE BAZĂ AI PIEŢEI MUNCII FURNIZAŢI DE de AMIGO 10. Indicatori comparativi, UE şi România în 2006 - 2009 11. Participarea populaţiei la forţa de muncă, pe sexe şi medii de

rezidenţă - Regiunea Sud Est 12. Ratele de activitate, ocupare şi şomaj în rândul tinerilor (15-24

ani), pe sexe şi medii rezidenţiale 13. Numărul şi structura şomerilor BIM, pe nivel de educaţie -

Regiunea Sud Est 14. Rata şomajului după nivelul de educaţie - Regiunea Sud Est 15. Structura populaţiei ocupate, după nivelul de instruire - pe

grupe de vârstă - Regiunea Sud Est ANEXA 3c. PRINCIPALII INDICATORI AI FORTEI DE MUNCA LA NIVEL JUDEŢEAN, CONF. BALANŢEI FORŢEI DE MUNCĂ 16. Resursele de muncă la sfârşitul anului anului - la nivel naţional,

regional şi judeţean 17. Evoluţia resurselor de muncă la sfârşitul anului - la nivel

naţional şi regional 18. Populaţia activă civilă şi populaţia ocupată civilă la sfârşitul

anului - la nivel naţional, regional şi judeţean 19. Rata de activitate şi rata de ocupare a resurselor de muncă la

sfârşitul anului - la nivel naţional, regional şi judeţean 20. Şomeri înregistraţi la sfârşitul anului - la nivel naţional,

regional şi judeţean 21. Rata şomajului înregistrat la sfârşitul anului- la nivel naţional,

regional şi judeţean ANEXA 3d EVOLUŢIA POPULAŢIEI OCUPATE CIVILE PE

112

ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE 22. Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei

naţionale la nivel judeţean în mii pers. şi structura în %. 23. Variaţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei

naţionale, faţă de anul precedent în % 24. Populaţia ocupată civilă , comparativ pe judeţele regiunii, în

mii persoane şi structura în %. ANEXA 3e STRUTURA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT LA AGENŢIA JUDEŢEANĂ DE OCUPARE A FORŢEI DE MUNCĂ 25. Somerii înregistraţi - distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă,

decembrie 2006 - la nivel naţional, regional şi judeţean 26. Evoluţia ponderii şomerilor tineri (sub 25 ani), în nr. total de

şomeri - la nivel naţional, regional şi judeţean ANEXA 3f RATA LOCURILOR DE MUNCA VACANTE ANEXA 3g NUMARUL MEDIU AL SLARIATILOR SI MUNCITORILOR ANEXA 5 STRUCTURA COMPARATIVĂ ŞOMAJ - LOCURI DE MUNCĂ 27. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante pe

ocupaţiile relevante pentru ÎNV. PROFESIONAL ŞI LICEAL TEHNOLOGIC

28. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante – ocupaţii relevante pentru ŞCOALA POSTLICEALĂ, pe domenii de pregătire

29. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante , pe ocupaţiile relevante pentru ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR

30. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante, comparativ cu planul de şcolarizare 2009-2010 şi ţintele PLAI pentru învăţământul profesional şi şi liceal tehnologic

ANEXA 6a EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞCOLARE 31. Evoluţia populaţiei şcolare, pe sexe şi medii de rezidenţă (nr.

elevi şi structura în %) la nivel judeţean ANEXA 6c EVOLUŢIA RAPORTULUI NUMĂR ELEVI/PROFESOR 32. Evoluţia numărului de elevi/profesor, la nivel judeţean ANEXA 6d SITUAŢIA NORMELOR DIDACTICE ÎN ÎPT 33. Situaţia normelor didactice în ÎPT, pe judeţele regiunii şi medii

rezidenţiale ANEXA 6f-1 RATA NETĂ DE CUPRINDERE 34. Evoluţia ratei nete de cuprindere ANEXA 6f-2 GRADUL DE CUPRINDERE (RATA SPECIFICĂ DE CUPRINDERE) ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT 35. Evoluţia ratei specifice de cuprindere Anexa 6g RATA DE TRANZIŢIE DE LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL LA CEL LICEAL ŞI PROFESIONAL 36. Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi

profesional Anexa 6h RATA ABANDONULUI SCOLAR 37. Rata abandonului şcolar, pe ni veluri de educaţie, sexe şi medii

rezidenţiale ANEXA 6i RATA DE ABSOLVIRE PE NIVELURI DE EDUCAŢIE 38. Rata de absolvire pe niveluri de educaţie, sexe şi medii

113

rezidenţiale

ANEXA 6j RATA DE SUCCES 39. Rata de succes pe niveluri de educaţie, sexe şi medii

rezidenţiale ANEXA 7 EVOLUTIA ELEVILOR INTRĂRI ÎPT PROFESIONAL ŞI TEHNIC 40. Evoluţia numărului şi ponderii elevilor cuprinşi în ÎPT, clasa a

IX-a zi, pe domenii la ŞÂM şi profile la liceul tehnologic ANEXA 8 EVOLUTIA ELEVILOR INSCRISI IN ÎPT ANEXA 9 PLANUL DE ŞCOLARIZARE LA CLASA A IX- 2010/2011, COMPARATIV CU ŢINTELE PT.2013 ANEXA 10 DISTRIBUŢIA TERITORAIAL A UNITĂŢILOR DE INVATAMANT PROFESIONAL SI TEHNIC ANEXA 11 EDUCAŢIA ADULŢILOR ANEXA 12 REŢELE ŞCOLARE 41. Reţele constituite în cadrul Programului Phare TVET 2001-

2003 42. Reţele de interasistenţă coordonate de şcolile Phare TVET

2001-2003 ANEXA 13 HARTA PARTENERIATELOR ANEXA 14 EVOLUTI ABSOLVENŢILOR PE DOMENII DE PREGĂTIRE ANEXA 15 CONDIŢII DE INVATARE ANEXA 16 SITUAŢIA SCOLARIZARII IN ÎPT ANEXA 18 PROCENTUL ELEVILOR CU NIVEL SCAZUT AL COMPETENTELOR DE CITIRE/ LECTURĂ (PISA) ANEXA 19 PONDEREA POPULATIEI 20-245 ANI CARE A ABSOLVIT CEL PUTIN INVATAMANTUL SECUNDAR SUPERIOR ANEXA 20 PARTICIPAREA ADULTILOR IN FORMAREA CONTINUA ANEXA 21 EVOLUITIA RATELOR DE TRANZITIE

114

PLAI Galati - 2013-2020

Documents

Transcript of PLAI Galati - 2013-2020