DANUBIANA

PHILOLOGICA

DirettoriGiovanni MUniversità degli Studi di Bari “Aldo Moro”

Gisèle VUniversità della Calabria

Comitato scientifico

Corin BUniversità “Babes–Bolyai” di Cluj–Napoca

Paul CUniversità di Bucarest

Monique JUniversità di Tel–Aviv

Annafrancesca NUniversità della Calabria

Antonio PUniversità “Alexandru Ioan Cuza” di Iasi

Laura PUniversità “Babes–Bolyai” di Cluj–Napoca

Yannick PUniversità della Calabria

Calin TUniversità “Babes–Bolyai” di Cluj–Napoca

Alexandra VUniversità di Bucarest

Rodica ZUniversità di Bucarest

Comitato redazionale

Serban AAccademia di Romania, Filiale di Iasi

Danilo D SUniversità della Calabria

Giovanni MUniversità degli Studi di Bari “Aldo Moro”

Annafrancesca NUniversità della Calabria

Yannick PUniversità della Calabria

Gisèle VUniversità della Calabria

DANUBIANA

PHILOLOGICA

La nuova collana Danubiana si propone di costruire un pontetra l’Italia e la Romania, creando un fecondo dialogo intercul-turale tra i due paesi. In essa si collocano sia opere di criticaletteraria, di filologia e di linguistica che intendono diffondere,presso un pubblico ampio e non limitato a quello dei soli specia-listi, la conoscenza della lingua, della letteratura e della culturarumena in Italia, sia traduzioni di testi di prosa, poesia e teatroprovenienti dallo spazio rumeno moderno e contemporaneo.Essa offre ai lettori la possibilità di entrare in contatto con unarealtà culturale variegata, complessa e ancora poco esplorata,ma verso la quale negli ultimi anni l’interesse è cresciuto.

La collana si articola in tre sezioni: Philologica, Intersezioni e Romania Francofona. Philolo-gica propone ricerche nei campi della linguistica, della filologia e della critica letteraria,offrendo strumenti validi per approfondire tematiche relative alla lingua, alla lettera-tura e alla cultura rumena. Intersezioni raccoglie traduzioni di opere di autori rumeni,appartenenti a diversi generi letterari (prosa, poesia, teatro) e a diverse epoche. Lasezione Romania Francofona, unica nel suo genere, propone traduzioni e studi criticidedicati ad autori rumeni che hanno scelto il francese come lingua d’espressione. Lacollana, che ha una forte vocazione comparatistica e interdisciplinare, adotta un sistemadi valutazione dei testi basato sulla revisione paritaria e anonima (blind peer review).I criteri di valutazione riguarderanno il rigore metodologico, la qualità scientifica edidattica e la significatività dei temi proposti. Per ogni proposta editoriale, tali requisitisaranno accertati da almeno due revisori prescelti all’interno del Comitato Scientifico.

ACADEMIA ROMÂNAINSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNA „A. PHILIPPIDE”

Volumul de fata cuprinde textele comunicarilor prezentate la Simpozionulinternational Limba si cultura româna: abordari interne si perspective externe,organizat de Institutul de Filologie Româna „A. Philippide” al AcademieiRomâne, Filiala Iasi, în colaborare cu Asociatia Culturala „A. Philippide”(Iasi, România, – septembrie ).

Au participat specialisti din Italia, Republica Moldova, România, Spania,SUA, Ucraina.

The Romanian Language and Culture

Internal Approaches and External Perspectives

a cura di

Luminita Botosineanu, Ofelia Ichim

Copyright © MMXVAracne editrice int.le S.r.l.

www.aracneeditrice.itinfo@aracneeditrice.it

via Quarto Negroni, Ariccia (RM)

()

----

I diritti di traduzione, di memorizzazione elettronica,di riproduzione e di adattamento anche parziale,

con qualsiasi mezzo, sono riservati per tutti i Paesi.

Non sono assolutamente consentite le fotocopiesenza il permesso scritto dell’Editore.

I edizione: dicembre

CUPRINS

Cuvânt de prezentare ....................................................................... 11 A Short Presentation ........................................................................ 12

A. Lingvistic

Lumini a BOTO INEANU, Gavril Istrate, dialectolog ................. 15 Daniela BUTNARU, Toponime cu conota ii negative ................... 25 Daniela BUTNARU, Vlad COJOCARU, Aurel Dinu MOSCAL,

Ana Maria PRISACARU, Le petit dictionnaire toponymique de la Moldavie, structurel et étymologique) (MDTM) −- technique, méthodes, réalisations ................................................................

37 Marius-Radu CLIM, The Attitude towards Neologism as an

Expression or Refusal of Interculturality ...................................

53 Blanca CROITOR, Clitic Doubling of the Direct Object in Old

Romanian. The Period until 1640 ..............................................

63 Ioan D NIL , Gavril Istrate, colaborator al „Ateneului”

b c uan .......................................................................................

73 Ovidiu DR GHICI, Pentru o standardizare a manuscrierii

române ti ....................................................................................

83 Mariana FLAI ER, Studiile lui Gavril Istrate despre rolul limbii

populare în ansamblul limbii române literare ............................

95 Alina-Georgiana FOC INEANU, Primele încerc ri de glosare a

lexicului de origine arabo-turc în spa iul lingvistic românesc. Studiu de caz: Scar a numerelor i cuvintelor streine tâlcuitoare din Istoria ieroglific a lui Dimitrie Cantemir ........

103 Sergyi LUCHKANYN, Cu privire la particularit ile descrip iei

lingvisticii ucrainene i celei ruse ti în manualele române de istoria lingvisticii (generale) ......................................................

119 Veronica OLARIU, Câteva considera ii asupra elementului

regional din Biblia de la Sankt Petersburg (1819) ...................

133 Alina-Mihaela PRICOP, Despre terminologia prozodic

româneasc ................................................................................

145 Ana-Maria PRISACARU, Traducerea ca modalitate de adaptare

semantic a toponimelor în zonele de contact lingvistic ............

155 Adriana Maria ROBU, Procedee retorico-argumentative în

discursul publicitar .....................................................................

163 Ana SANDULOVICIU, Stilul pliantelor turistice publicitare:

6 Contents 6

puncte comune i diferen e cu stilul jurnalistic în francez i român ........................................................................................

177

Petronela SAVIN, Lumini a DRUG , Al. Andriescu. Pentru o stilistic a citatului biblic ...........................................................

187

Vasile D. ÂRA, Une personnalité de la philologie et du monde academique roumain : le professeur Gavril Istrate ....................

197

B. Istorie literar

erban AXINTE, Scrierile memorialistice ale lui Ioan Slavici ....... 207

Mihaela-Adelina CHIS R-VIZIRU, Valen e ale epicului în opera lui George B l i ......................................................................

215

Amalia DR GUL NESCU, Emilian Galaicu-P un i postmodernismul în declin ..........................................................

227

Victori a ENCIC , Cultur i identitate în postmodernism: cazul unei autoare ................................................................................

241

Ofelia ICHIM, Mariana Dan: efervescen a spiritului creator ........ 251 Delia Magdalena LECA, Filip Florian în spa iul cultural german

cu romanul Degete mici ..............................................................

257 Ilie MOISUC, Chaosul eminescian: note despre dinamica

func ional a unui semn poetic ...................................................

265 Annafrancesca NACCARATO, Au miroir de la traduction. Ulysse

de Benjamin Fondane en italien .................................................

277 Mariana PASINCOVSCHI, Paul Goma. Adameva: l'ouverture du

système textuel ............................................................................

295 Ioana Paula PETRU IU, Radu uculescu – prozator contemporan 303 Yannick PREUMONT, Traduire Kyra Kyralina et Les Chardons

du Baragan ................................................................................

311 Nicoleta REDINCIUC, Ciulinii B r ganului, expresie a

identit ii române ti ....................................................................

325 Maria ROMANO, Imaginile râsului în Occisio Gregorii Vodae .... 335 Cristina SCARLAT, La deuxième mort de Mademoiselle

Cristina, film adaptation, Radu Gabrea sau avatarurile unui text literar transpus în alte limbaje artistice ..............................

345 Cristina SCARLAT, Nou sprezece trandafiri de Mircea Eliade:

roman teatral, roman cinematografic .........................................

355 Valentina SIRANGELO, A Mythocritical Approach to Ioan Petru

Culianu’s Jocul de smarald: Otherworldly Journey into the Realm of the Great Goddess .......................................................

365 C t lina-Aurora STOICA, Sub pecetea decadentismului. Între zi

7Contents 7

i noapte i Lunatecii ................................................................. 379 Ramona-Ionela T NASE, Noaptea de Sânziene – punctul de

întâlnire al procedeelor i temelor operei lui Mircea Eliade .....

389 Elena AU, La strategia della prospettiva narrativa nel romanzo

Il peso della nostra bontà di Ion Dru .....................................

399 Ofelia U BURCEA, Escritores rumanos en revistas españolas

entre 1939−1989: „La Estafeta Literaria” .................................

411 Gisèle VANHESE, Au cœur du conflit des interprétations. Sur

Asfin it marin de Lucian Blaga .................................................

421 Georgeta Loredana VOICIL , Hortensia Papadat-Bengescu.

Nebunia ......................................................................................

437

C. Cultur i identitate

Elisabeta Simona CATAN , Dialogul intercultural în cadrul cursurilor de limba român pentru studen ii str ini. Abord ri metodologice ...............................................................................

449 Anca Doina CIOBOTARU, Identitatea – între determinare i

autonomie ....................................................................................

459 Felicia DUMAS, Un Livre de Prière publié en langue française

par la Métropole d’Europe Occidentale et Méridionale de l’Église Orthodoxe Roumaine .....................................................

471 Dumitru OL RESCU, Valorificarea identit ii na ionale prin

filmul documentar despre art ....................................................

483 Iolanda STERPU, Despre unele erori în însu irea limbii române

de c tre str ini – erorile de regularizare ...................................

493 Violeta TIPA, Lumea lui Ion Creang în imagini filmice ............... 503 Felicia VRÂNCEANU, Limba i cultura român în Ucraina: tradi ii

i perspective ..........................................................................................

515

D. Etnologie

Adina HULUBA , Cât de urban poate fi etnografia ora ului în

România? ....................................................................................

525 Cosmina TIMOCE-MOCANU, Scrisorile responden ilor la

chestionarele Arhivei de Folklor a Academiei Române. O analiz .........................................................................................

537

CONTENTS

Cuvânt de prezentare ………………………………………..……. 11 A Short Presentation ………………………………………...……. 12

A. Linguistics

Lumini a BOTO INEANU, The Dialectologist Gavril Istrate …... 15 Daniela BUTNARU, Toponyms with Negative Connotations ......... 25 Daniela BUTNARU, Vlad COJOCARU, Aurel Dinu MOSCAL,

Ana Maria PRISACARU, Little Toponymic Dictionary of Moldova, Structural and Etymologic (MDTM) – Techniques, Methods, Results .........................................................................

37 Marius-Radu CLIM, The Attitude towards Neologism as an

Expression or Refusal of Interculturality ....................................

53 Blanca CROITOR, Clitic Doubling of the Direct Object in Old

Romanian. The Period until 1640 ...............................................

63 Ioan D NIL , Gavril Istrate and His Collaboration to the

Cultural Magazine “Ateneu” of Bac u ......................................

73 Ovidiu DR GHICI, Towards a Standardization of Handwriting in

Romanian ....................................................................................

83 Mariana FLAI ER, Gavril Istrate’s Studies on the Role of the

Popular Language in the Ensemble of the Literary Romanian Language ....................................................................................

95 Alina-Georgiana FOC INEANU, The First Attempts of Recording

the Vocabulary of Arabian-Turkish Origin in the Romanian Linguistic Space. Case Study: Scar a numerelor i cuvintelor streine tâlcuitoare, attached to Dimitrie Cantemir’s Novel Istoria ieroglific (1705) ............................................................

103 Sergyi LUCHKANYN, Some Aspects of the Ukrainian and

Russian Linguistics in the Romanian Textbooks on History of Linguistics ...................................................................................

119 Veronica OLARIU, Several Considerations on the Regional

Elements in The Bible from Saint Petersburg (1819) ...............

133 Alina-Mihaela PRICOP, About the Romanian Prosodic

Terminology ................................................................................

145 Ana-Maria PRISACARU, Translation as A Means of Semantically

Adapting Toponyms in Areas of Language Contact ...................

155 Adriana Maria ROBU, Rhetorical-argumentative Devices in

Nowadays Advertising Discourse ...............................................

163 Ana SANDULOVICIU, The Style of Touristic Brochures:

Contents 8

9Contents 9

Common Aspects and Differences in the French and Romanian Journalistic Style .........................................................................

177

Petronela SAVIN, Lumini a DRUG , Al. Andriescu. For a Stylistics of the Biblical Quote ....................................................

187

Vasile D. ÂRA, A Personality of the Romanian Philology and of the Romanian Academic World: Professor G. Istrate ................

197

B. Literary History

erban AXINTE, Ioan Slavici’s Memoirs ....................................... 207

Mihaela-Adelina CHIS R-VIZIRU, Valences of the Epic in George B l i ’s Work ...............................................................

215

Amalia DR GUL NESCU, Emilian Galaicu-P un and the Postmodernism in Decline .........................................................

227

Victori a ENCIC , Culture and Identity in Postmodernism: the Case of an Author .......................................................................

241

Ofelia ICHIM, Mariana Dan: the Effervescence of the Creative Spirit ...........................................................................................

251

Delia Magdalena LECA, Filip Florian on the German Cultural Scene with the Novel Degete Mici [Little Fingers] ....................

257

Ilie MOISUC, Mihai Eminescu’s Chaos: Notes on the Functional Dynamics of a Poetical Sign .......................................................

265

Annafrancesca NACCARATO, The Mirror of Translation. Benjamin Fondane’s Ulysse in Italian ........................................

277

Mariana PASINCOVSCHI, Paul Goma. Adameva: the Opening of the Textual System ..................................................................

295

Ioana Paula PETRU IU, Radu uculescu – A Contemporary Writer .........................................................................................

303

Yannick PREUMONT, The Italian Translations of Kyra Kyralina and Les Chardons du Baragan...................................................

311

Nicoleta REDINCIUC, The Thistles of B r gan, an Expression of Romanian Identity ..................................................................

325

Maria ROMANO, The Images of Laughter in Occisio Gregorii Vodae ..........................................................................................

335

Cristina SCARLAT, La deuxième mort de Mademoiselle Cristina, film adaptation by Radu Gabrea: the Avatars of a Literary Text s Transposition into Other Artistic Languages ....

345 Cristina SCARLAT, Nineteen Roses by Mircea Eliade: a

Theatrical and Cinematic Novel .................................................

355 Valentina SIRANGELO, A Mythocritical Approach to Ioan Petru

Culianu’s Jocul de smarald: Otherworldly Journey into the Realm of the Great Goddess ......................................................

365

10 Contents 10

C t lina-Aurora STOICA, Under the Seal of Decadentism. Între zi i noapte and Lunatecii ..........................................................

379

Ramona-Ionela T NASE, Noaptea de Sânziene − the Convergent Point of Literary Techniques and Themes in Mircea Eliade’s Work ...........................................................................................

389 Elena AU, Strategy of Narrative Perspective Monopolization in

the Novel Burden of our Goodness by Ion Dru ......................

399 Ofelia UTA BURCEA, Romanian Writers in the Spanish Press

from 1939 to 1989: “Estafeta Literaria” ...................................

411 Gisèle VANHESE, At the Heart of the Conflict of

Interpretations: On Asfin it marin by Lucian Blaga .................

421 Georgeta Loredana VOICIL , Hortensia Papadat-Bengescu: The

Madness ......................................................................................

437

C. Culture and Identity

Elisabeta Simona CATAN , The Intercultural Dialogue in the Romanian Language Courses for Foreign Students. A Methodological Approach .........................................................

449 Anca Doina CIOBOTARU, Identity – between Determination and

Autonomy ....................................................................................

459 Felicia DUMAS, On the Prayer Book Issued in French by the

Romanian Orthodox Metropolitanate of Western and Southern Europe ........................................................................................

471 Dumitru OL RESCU, Valorization of National Identity through

Art Documentary .........................................................................

483 Iolanda STERPU, About Some Errors in Learning Romanian as a

Second Language − Regularization Errors ................................

493 Violeta TIPA, The World of Ion Creang in Filmic Narration

Images .........................................................................................

503 Felicia VRÂNCEANU, Romanian Languange and Culture in

Ukraine: Traditions and Perspectives .......................................

515

D. Ethnography

Adina HULUBA , How Urban Can the Ethnography Be in Romanian Towns? .......................................................................

525

Cosmina TIMOCE-MOCANU, Respondents’ Letters for the Questionnaires in the Archives of Folklore, Romanian Academy. An Analysis ................................................................

537

11

Cuvânt de prezentare

Aceast carte reune te comunic rile sus inute la Simpozionul interna ional Limba i cultura român : abord ri interne i perspective externe, organizat de Institutul de Filologie Român „A. Philippide” (http://www.philippide.ro/) i de Asocia ia Cultural „A. Philippide” la Ia i (România), 17−19.09.2014. A reprezentat a treisprezecea edi ie a Simpozionului interna ional anual al Institutului de Filologie Român „A. Philippide” – Filiala din Ia i a Academiei Române. Lucr rile au fost structurate în patru sec iuni: Lingvistic , Istorie literar , Cultur i identitate, Etnologie.

Cu o bogat activitate în preg tirea manifest rilor tiin ifice i pân în anul 2002, cercet torii de la Institutul de Filologie Român „A. Philippide” organizeaz cu regularitate, începând din acel an, Simpozionul interna ional anual, pe lâng alte multe conferin e i workshop-uri. Tematica simpozioanelor se refer la identitate i globalizare, la diaspora româneasc i integrarea european , la evolu ia limbii i culturii române din perspectiv

na ional i interna ional . Men ion m câteva titluri ale simpozioanelor precedente: Identitatea limbii i literaturii române în perspectiva globaliz rii; Spa iul lingvistic i literar românesc din perspectiva integr rii europene; Români majoritari/români minoritari: interferen e i coabit ri lingvistice, literare i etnologice; Diaspora cultural româneasc – paradigme lingvistice, literare i etnofolclorice; Cultur i identitate româneasc . Tendin e actuale i reflectarea lor în diaspora; Metafore ale devenirii din perspectiva migra iei contemporane. Na ional i interna ional în limba i cultura român ; Tradi ie/ inova ie – identitate/ alteritate: paradigme în evolu ia limbii i culturii române .a.

De-a lungul timpului, la simpozioanele Institutului au participat speciali ti din Anglia, Austria, Belgia, Croa ia, Elve ia, Fran a, Germania, Italia, Polonia, Republica Moldova, Republica Serbia, Spania, Ucraina, Ungaria, SUA, i, desigur, de la multe universit i i institute de cercetare din România. La sfâr itul fiec rei edi ii a simpozionului, comunic rile prezentate au fost tip rite într-un volum.

Suntem deosebit de onora i de colaborarea cu prestigioasa Editur ARACNE; acesta este al doilea volum pe care îl edit m aici (precedentul volum, Integrare european / identitate na ional ; plurilingvism/ multiculturalitate – limba i cultura român : evalu ri, perspective a inclus comunic rile prezentate la simpozionul din 2013) i sper m s continu m colaborarea i în viitor.

Ofelia Ichim

A Short Presentation

This book gathers the papers delivered at the International symposium Limba i cultura român : abord ri interne i perspective externe [The Romanian Language and Culture: Internal Approaches and External Perspectives], organized by the “A. Philippide” Institute of Romanian Philology (http://www.philippide.ro/) and by the “A. Philippide” Cultural Association in Ia i, Romania, 17–19 September 2014. It was the 13th edition of the annual International Symposium of the “A. Philippide” Institute of Romanian Philology – the Iasi Branch of the Romanian Academy. The conferences were structured into four sections: Linguistics, Literary history, Culture and Identity, Ethnology.

With a rich experience in preparing academic events, in 2002 the researchers of “A. Philippide” Institute of Romanian Philology started to organize the annual International Symposia besides many other conferences and workshops. The themes of these symposia refer to identity and globalization, to the Romanian diaspora and the European integration, to the evolution of the Romanian language and culture from the national and international perspective. Here are some titles of the former symposia: The Identity of the Romanian Language in the Globalizing Perspective; The Romanian Linguistic and Literary Space in the Perspective of European Integration; Majoritary/ Minoritary Romanians: Linguistic, Literary and Ethnologic co-Habitation; The Romanian Cultural Diaspora – Linguistic, Literary and Ethnofolkoric Paradigms; Romanian Culture and Identity. Present-day Tendencies as Reflected in the Romanian Diaspora; Metaphors of Becoming in the Perspective of Contemporary Migration. National and International Elements in Romanian Language and Culture; Tradition/Innovation – Identity/ Alterity: Paradigms in the Evolution of the Romanian Language and Culture.

The specialists who took part in these symposia were from Austria, Belgium, Croatia, England, France, Germany, Italy, Poland, Republic of Moldova, Republic of Serbia, Spain, Switzerland, Ukraine, Hungary, USA, and, of course, from many universities and research institutes in Romania. At the end of every symposium, the papers were gathered in a volume.

We are deeply honoured by the collaboration with the prestigious ARACNE Publishing House; this is the second book we edit here (the previous one, Integrare european / identitate na ional ; plurilingvism/ multiculturalitate – limba i cultura român : evalu ri, perspective [European Integration/ National Identity; Plurilingualism/ Multiculturality – Romanian Language and Culture: Evaluation, Perspectives] gathered the papers delivered at the symposium organized in 2013) and we hope we shall continue our cooperation.

Ofelia Ichim

A. LINGVISTIC

15

Gavril Istrate, dialectolog

Lumini a BOTO INEANU

Key-words: Gavril Istrate, dialectological researches, archaism, regionalism, linguistic continuities, North-East Transylvania regional language

Profesorul Gavril Istrate ar fi ocupat un loc aparte în istoria

dialectologiei chiar dac ar fi fost re inut exclusiv prin contribu iile sale publicate, care definesc aspecte particulare ale idiomului natal din nord-estul Transilvaniei i ale unor graiuri din Moldova nordic sau aduc binevenite preciz ri în problema supravie uirii în graiurile ardelene ti a unor arhaisme, în special lexicale.

1. Ini ierea cercet rilor dialectologice la Ia i Departe de a se rezuma îns la studii pe direc iile men ionate,

oricât de importante ar fi fost acestea, activitatea de profil a profesorului nostru este indisolubil legat i de ini ierea cercet rilor dialectologice la Ia i, datorat în mare parte interven iei sale, facilitat de pozi ia oficial pe care o ocupa i poten at de profilul s u de om de ac iune.

Decan al Facult ii de Filologie a Universit ii ie ene i responsabil al sec iei de lingvistic a Institutului de Istorie i Filologie, profesorul G. Istrate a constituit în anii ’50 ai secolului trecut primul colectiv de cercet ri în domeniu de la Ia i i a organizat o serie de anchete de teren, conducând echipe de cercetare din care f ceau parte membri ai colectivului de lingvistic de la Institut i cadre didactice de la catedra de limb român a Facult ii de Filologie (Al. Andriescu, V. Arvinte, Gh. Bodor, M. Bordeianu, Lucia Cozma, tefan Giosu, Cornelia Pa canu-Andriescu, Ecaterina Teodorescu, N.A. Ursu).

Anchetele, primele de acest tip pentru graiurile de la est de Carpa i, s-au desf urat pe valea Bistri ei, a Moldovei i a Sucevei i au vizat localit i din afara re elei pentru Atlasul lingvistic român, ca o completare a acestuia, realizat dup alt metodologie i având alte scopuri. Dintre rezultatele acestor anchete, concretiz rile cele mai

16 Luminiţa BotoşineanuLumini a Boto ineanu 16

remarcabile au fost un studiu monografic consacrat terminologiei exploat rii lemnului i a plut ritului (publicat de Vasile Arvinte [Terminologia exploat rii lemnului i a plut ritului] în 1957), un glosar regional (semnat Vasile Arvinte, Despina Ursu, M. Bordeianu [Glosar regional], 1961) i, nu în ultimul rând, contribu ia intitulat Despre însemn tatea cercet rilor dialectale (Istrate 1955, republicat 2005); în aceast contribu ie, examinând cu mijloacele lingvistului materialul de o extrem varietate rezultat din anchet , autorul schi eaz oportunit ile de analiz pe care dialectologia le pune la dispozi ia cercet torului.

Numele profesorului Istrate (al turi de cel al cercet. princ. dr. N.A. Ursu, în calitate de director al Institutului) este legat i de ini iativa colectivului de lingvistic pe care îl conducea de a organiza, câ iva ani mai târziu, o serie de anchete indirecte asupra graiurilor din Moldova. Dintre chestionarele speciale elaborate în cadrul colectivului de dialectologie, Chestionarul dialectal nr. 1, referitor la Uneltele agricole i cultura p mântului (cu 261 de întreb ri) a fost difuzat, în anii 1958–1959, în circa 600 de localit i din Moldova, aproximativ un sfert din r spunsuri fiind valorificate în dou studii consacrate terminologiei treieratului, respectiv denumirilor pentru diferite soiuri de p mânt (ambele datorate profesorului Stelian Dumistr cel [vezi Dumistr cel 1963, 1968]).

2. Preocup ri personale de dialectologie Veritabil sintez a direc iilor de cercetare pe care le-a urmat

profesorul, studiul pe tema însemn t ii cercet rilor dialectale porne te de la materialul lingvistic înregistrat în timpul anchetelor din anii ’50, o baz de date complex , pe care specialistul o supune unei analize polifa etate. Ideile majore conturate atunci, cu interesante ramifica ii care privesc în mare m sur i istoria limbii i istoria limbii literare, sunt teme recurente, care vor traversa întreaga carier a profesorului: 1. statutul arhaic al unor fapte de limb nu exclude prezen a lor în graiurile actuale, în special în cele nord-ardelene ti, 2. iradierile în graiurile moldovene ti ale unor fapte de limb specifice ariei ardelene ti sunt martori ai migra iilor românilor pe direc ia vest-est; 3. studierea graiului din nord-estul Transilvaniei în cadrul

17Gavril Istrate, dialectologGavril Istrate, dialectolog 17

dacoromânei este subsumat ideii c acesta se încadreaz prin majoritatea tr s turilor sale în tipul dialectal moldovenesc.

2.1. Statut arhaic/statut regional Situat în zona de confluen dintre dialectologie i istoria limbii

literare, tema îl recomanda pe G. Istrate ca pe un rafinat observator înc din anii facult ii, când, remarcând rigiditatea cu care profesorul s u G. Pascu desp r ea limba secolului al XVI-lea de graiurile actuale, i-a vorbit acestuia despre conservarea, în aria transcarpatic , a unor fapte considerate a fi disp rut din limb : (lexicale) ai, nea, p curar, muiere, (a) custa, (a) le ui, prunc, straste; (fonetice) (a) rumpe; (morfosintactice) forma etimologic el ti; construc ii verbale infinitivale i altele; întâmplarea, cu iz de anecdot , este relatat în debutul articolului intitulat Arhaism i regionalism, în Studii de dialectologie, Timi oara, 1984, p. 133 (cf. Istrate 2009: 141).

Ideea dublului statut, regional i arhaic, al acestui tip de realit i lingvistice identificate de profesor în limba unor scriitori ca Sadoveanu, Eminescu, Co buc sau Blaga, va reveni de altfel în toat activitatea sa tiin ific , autorul pledând pentru ca arhaismelor s li se aplice o alt gril de analiz , de îndat ce sunt identificate ca f când parte din sistemul graiurilor contemporane, în spe al celor ardelene ti (cu iradieri în nordul Moldovei) – remarc autorul –, mai conservatoare.

Îns , în ciuda unei evidente predispozi ii pentru a lua ca termen de compara ie graiurile de tip ardelenesc, i învingând prejudecata, impus în literatura de specialitate, c , în cadrul dacoromânei, raportul nord-sud ar corespunde aproape automat unei opozi ii arhaic-inovativ, profesorul cuprinde, cu rafinament analitic, în aceea i paradigm a caracterului conservator i graiurile din SV Dacoromaniei, în interiorul c rora eviden iaz fapte vechi de limb precum imperativul negativ nu batere i; perfectul conjunctiv cu auxiliarul diferen iat eu s fiu fost, tu s fii fost, el s fie fost etc. sau perfectul tare adu , mer , spu , dzi (ibidem: 145).

Arhaismele fonetice, lexicale sau morfosintactice din ariile conservatoare sunt examinate pe niveluri de arhaicitate, începând cu cele care s-au fixat în toponimie (genune: Genunea Maganului,

18 Luminiţa BotoşineanuLumini a Boto ineanu 18

Genunea de la Arinu etc.), în descântece (participiul fapt ‘f cut’) sau în colinde (stâlp ri etc.).

2.2. Continuit i lingvistice între graiurile din Moldova de nord(-vest) i cele din Transilvania de nord (-est)

În preocup rile de dialectologie ale profesorului G. Istrate prevaleaz îns discu iile pe marginea continuit ilor fonetice, morfosintactice i mai ales lexicale dintre graiurile moldovene ti investigate în anchetele din anii ’50 i graiurile de tip ardelenesc contigue. Astfel, el trece în revist urm toarele categorii de fapte caracteristice Transilvaniei de nord-est, cu infiltra ii în graiurile moldovene ti de peste mun i:

– fonetice: africatizarea palatalelor k i g : ag, agorni , eie, (a) ema; palatalizarea bilabialelor în stadiu intermediar, f r

pierderea bilabialei decât în pozi ie de disimilare: p iron, nap , eptar, b ihul; fonetisme lexicalizate: f rin , fior, verin, s rin,

ies le, hiribe, hirean; confuzia dintre palatalele primare k , g i palatalele secundare t , d , în contexte fonetice diverse, mai cu seam în grupurile consonantice sk , zg : t ag, ot elari, pat et, t op, de t ide;

– morfosintactice: forme de plural precum ai, bel i, c si, p lmi etc.; [el, ea] ti;

– lexicale: serii sinonimice la nivel interdialectal: stru /buchet, culi er/m m ligar/melesteu, tri c /fluier, malt r/tencuial , (a se) cânta/ (a) plânge, drot/sârm , p curar/cioban/mocan, hal u/troac etc. Pentru o parte din materialul lexical inventariat, autorul vine cu necesare adnot ri, complet ri i rectific ri. Astfel, sunt discutate sau rediscutate încadrarea morfologic , diverse atest ri ale unor cuvinte rare, cu circula ie restrâns , în limba scriitorilor, Sadoveanu în special, dar i la Budai-Deleanu, Eminescu, Co buc etc., cuvinte care au creat

probleme serioase unor editori, apoi unele chestiuni etimologice (de exemplu pentru lexeme comune, ardelene ti i moldovene ti, a c ror origine maghiar sus ine ipoteza vechimii lor mai mari în aria transcarpatin : bai, borcut, fideu, folt u, hal u, hasn etc.), în fine variantele fonetice sau morfologice, de multe ori sensul i r spândirea actual . De exemplu, pornind de la materialul din