SEKKIZHAR

PERIYA

PURAI\dAM

Din viefil e a 63 de sfinli shivaili

Tiaducere din limba englezi:

Elena Liliana Popescu gi Georgeta Thiery

ingrijire edige de Elena Liliana Popescu

EdituraVIDIA

Bucuregti,20lS

Periya Puranam' The Stories of63 Saivite Saints/Sekkizhar@ Sri Ramanasramam Tiruvannamalai

Colectiv de redaclieRedactor-gefi Nicoleta RaduCoordonator de redacfie: Iulia Ichimingrijire texte ediqie, postfa,te gi coperta IV: Elena Liliana popescu

Ti'aducere: Elena Liliana Popescu, Georgeta ThieryRedactare: Nicoleta Radu

Corecturi: Iulia lchimCoperti: Ioana Olga Bejan si

Tehnoredactare: Mariana Ribinci

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiSEKKIZ}IAR

Periya Puranam: Din viegile a 63 de sfin;i shivaigi/Sekkizha4trad. din lb. englezd: Elena Liliana popescu gi Georgeta Thiery; ingrij. ed.:Elena Liliana Popescu. - Bucureqti : EdituraVIDIA 20lg

rsBN 978-606_8414-68_3

I. Popescu, Elena Liliana (trad.; ed.)II. Thiery, Georgeta(trad.)

294.5

PERIYAPURANAM:Din viefile a 63 de sfinli shivai;irsBN 978-606- 84t 4-68-3

'@ 2018 Editura VIDIA

Adresa: OP 6 - Cp 4l Bucuresti

Internet: www.vidia.ro

E-mail: ofEce(Evidia.ro

Toate drepturile asupra acestei edifiisunt rezervate Editurii MDIA

Nicio parte a acestui volirm nu poate fi reprodusi, in nicio formi,{iri permisiunea scrisi a Editurii VIDTA

VIDIA este marca inregistrati a Xposed Media S.RL.

PERIYA PURANAM

l3.ArivaattaayaNaayanaar......'................

1 4. Aanaaya Naayanaar........ r29

17. Rudra Pasupathi Naayanaar

1 8. Thirunaalaip Povaar Naayanaar..........

I 9. Thirulikuripput Thonda Naayanaar..

20. Chandesura Naayanaar

2 1. Thirunaavukku Arasar (Appar).........

22. KuIachtuayaar ..................

23. Kurumba Naayanaar....

2 4. Kaar aihkaal Amm ayaar

138

140

r44

r46

153

r89

190

192

25. AppoodhiAdigal Naayanaar.... .....200

26. Thiruneelanakkar ..205

29. Eyarkoan .315

32. Moorkha Naayanaar.... .........345

39. Kootruva Naayanaar ............368

Din uie:file a 63 de stinli shivaili

43. Athipattha Naayanaar.. ...................372

44. Kalikkamba Naayanaar ..................374

45. Kaliya Naayanaar.......... .......'...........375

46. Satti (Sakti) Naayanaar.... ..............375

47. ldyadigal (Kaadavarkone) Naayanaar ................376

48. Kanampulla Naayanaar

49. Kaari Naayanaar....

57. Koatpuli Naayanaar....

70. Sadaiya Naayanaar - Isaijnaaniyaar ...............393

SfAntul Sundarar - Final

377

378

384

393

PERIYA PURANAM

22 PERIYA PURANAM

9) in cazul in care se arati c5, ar fi imposibil pentrumine, care nu am o viziune clari pentru a relata acest

serviciu efectuat in gralia lui Dumnezelt' aq dori si atrag

pur gi simplu atenlia asupra unui fapt: Domnul insugi cu

glas din vizduh a rostit cuvintul glorios ('Ulahetaam')cu care si-mi incep lucrarea.

$,

TITLUL LUCRARII

10) $i acum, cdutAnd sl aflu ce nume artrebui si aibicartea, ,,Purana" - precum soarele radiind purpuriu e pus

si invingi tot intunericul exterior, aceasti lucrare va

;terge intunericul interior rispindit de la inceputulTimpului in mintea tuturor sufletelor. Priri urmare, siacceptim si fie numiti ,,Thirutthondar Puranam".

CANTULI

r. GLORIATHIRUMALAI(T hir um al ai ch Ch ar ukkam)

(Versetele L - 20) Muntele Kailaas strilucegte ca

un co{p de aur, cu dungi de cenugi sacri (Vibhooti)

pe frunte, o veritabili floare albi strilucitoare care se

inal1l peste lume - fere indoiali! Locuinla Domnului

Shiva, pLzitl la intrare de Nandi, gef al ogtirilor, care

oprea mullimea ce escalada muntele cu inflicirare

divini in a adora pe Domnul. Se spune ci prin aus-

teritilile sale ingeleptul Upaman)4r a perceput slava

Domnului, dificil de inleles de citre Domnul insugi sau

de alg devofi, qi ci devotamentul siu iubitor cregtea

continuu pentru I(ailaas.

Odata, o strilucire mai luminoasi decit I 000 de sori

pluti in derivl spre Kailaas gi inleleptul desluqi imediat

forma Sfintului Sundarar revenind la Domnul dupi

scurta sa gedere pe pimint. RispunzAnd intrebirilor

celorlal$ inlelepli care-l insoleau, el a inceput si spuni

povestea Sfintului Sundarar. (Aceasta este introducerea

flcutl de Sekkizhar la glorioasa ,,Puranam".)

24 PERIYA PURANAM

(Zt - ZO) Upamanyu povestegte:

Aceasti prezenfi glorioasi (Sfantul Sundarar) a fostlnsotitorul Domnului la Kailaas, avAnd privilegiul de aoferi Celui plin de har cenuqa sacri gi ghirlande de flori casi le poarte. El era cunoscut pe wemea aceea sub numelede 'Aalaalasundaran'. intr-o zi, a mers in crAngurile dinKailaas ca si adune flori pentru Domnul. in fala sa erau"doui doamne, insofitoarele Doamnei$roastre ( ConsoartaDomnului), cu fegele mai strilucitoare decit Luna;i deo frumusefe in cregtere, reamenajau dumbrava cu flori,flori care urmau a fi purtate in jurul gAtului qi in pirulparfumat natural al Doamnei lor. prima era 'Aninditai'(a cirei frumusefe nicicAnd nu scade), iar cealalti,'Kamalini', al cirei pir des era aseminitor norilor intu-necafi, impletit cu flori parfumate. Cu adevirat, intretoate fiinfele ceregti, ele erau intruparea gratiei Domnului.

Privind spre cele doui, inima lui Sundarar a tresiritputernic spre ele gi sentimentul a fost reciproc gi pentrucele doui tinere! Acesta era ;i planul Domnului, careviza ca rezultat in special glorificarea meritorie a pirfiide sud a Indiei, cu aparilia unei mari gi importante lu-criri,,,Thirutthondathohai", prin descendenlii pimAn-teni ai lui Sundarar. CunoscAnd starea lui Sundarar,Domnul declari: ,Aga cum tu, printr-o privire, ai diruitiubirea ta celor doui tinere, toti trei vi vefi nagte pepimint gi veli savura jocurile iubirii!".

Atunci Sundarar s-a rugat: ,,Oh! Doamne, te rog fiibun gi corecteazi-m[ inainte de a mi deda vremelnicelorplSceri pimintene". Domnul accepti si cei trei au purcessi se nasc[ pe pimint.

Din viefile a 63 de sJin{i shivaili ZS

(:t - 36) DiscutAnd despre aceasta cu ceilalli inle-lepgi, Upamanyu incepu si le povesteasci in special

tlcspre gloria zonei de sud (a Indiei).Partea de sud este cu mult mai binecuvAntati decit

regiunile cereqti, pentru ci in sudul Indiei (Bhaarat)txisti slevitul templu Chidambaram, unde Domnulrl rrnseazi cu bucurie pentru Mama noastri care-L prive;ter'u drag.

$i marele devot Vyaagrapaada, de asemenea, il adora,rcolo pe Domnul. in plus, acolo este inima-lotus a Zeileil)rimint Aaroor, unde Ardha-Nareesvara infloregte ininima tuturor fiingelor gi este confirmat prin Veda, vegnicstralucitoare.

Nu este, de asemenea, tot acolo gi mirelul oras

l(ilanchi adorat de Devas, pe malul rAului Kampaa, undel)oamna noastri, Mama celor gapte lumi, a dobindit pel)omnul dupi mari austeritifi? $i ce poli spune desirre

locul celor 'Cinci RAuri' (Tiruvaiyaaru), unde Domnul,in ale cirui plete incAlcite silta mireafa Gangaa gi in a

cirrui mini strilucea flacira asemenea unui trandafirroqu, gi-a aritat gralia Sa maestrului nostru Nandi, ca

rtisplati pentru marile lui austeritigi? intr-adevir, loculcra sfinlit de Domnul, Thonipura (Brahmapura-Shiyali),

;i de ceilalti, numerogi fiind cei din sud care au afirmatirceasta. Pe toli ii intAlnim aici in adoralia noastri!

(ZZ - +0) Sekkizhar adauga acum: Aga cum ingeleptulUpaman;nr povestea altidati celorlalli la Kailaas desprefaptele meritorii ale lui Sundarar, militantul devot care.

ne-a diruit 'Thiruthondatthohai', ;i eu voi alcituiaceasti lucrare cu griji (in prezenla Domnului), aceasta

fiind marea mea dorintS. Pentru aceasti ,,Purana", sursa

26 PERIYA PURANAM

este lucrarea lui Sundarar, care cAnti in ea cu graliaDomnului Valmikanaatha. Eu voi urmiri de asemenea

lucrarea,,Thiru-Thondar-Thiruvantaadhi" de Aacharya

Nambiaandaar-Nambi, care ne-a fost dati pentru a in-

lelege corect originala lucrare a lui Sundarar.

Voi incepe prin a cinta gloria blAndului rege Chozha

Naadu, care s-a dovedit a fi un mare devot, a cirui gloriea fost cintati de NambiAaroorar (Sundarar).

2. SLAVA TTNUTUIUI BINECWANTAT(T hirun a attu ch Chir ap p u)

(Aici este prezentati splendoarea gi fertilitatea re-

giunii Kaaveri din linutul Chozha.)(t - aS) inleleptul Agastya (Agatthiyar) vine in sud

din Himalaya, din nord. Apa adusi de el in vasul lui(Kamandala) a inceput si se reverse gi s[ curgi aseme-

nea rdului Kaaveri lingn Kongunaadu, unde vasul s-a

risturnat din intAmplare. FicAndu-gi albie prin tot !inu-tul Cholanaadu, a dat prosperitate regiunii. CAnd revir-sarea ei proaspiti uda cAmpiile, agricultorii locali (liranii,b5rbali gi femei) se angajau plini de veselie in activitilileagricole, cum ar fi transplantarea mlidifelor delicate de

orez, iar la wemea secerigului obgineau recolte bogate.

Orezul era produs cu prioritate pe lAngi luxurianta trestiede zahir gi plantaliile de banane gi nuci de cocos. Erau

plantalii de flori, livezi;i gridini cu copaci incircali de

rod. Locuitorii duceau astfel o viali fericiti. Ei duceau o

viali corecti, urmAnd cu strictele ce trebuie sl faci gi ce

si nu faci, conform scripturilor. Venerarea Domnului era

ofi ciati cu regularitate in toate templele gi p oporul medita

Din viefile q 63 de sfinli shiuaifi 27

nrereu la 'Panchaakshara' ('Cele cinci silabe - Na, Ma,

Shi, Va, Y"'); prin urrnare, linutul era fericit 9i ferit de

troli. in perioada conducerii blinde a lui Anapaayachola

(tl) lara era infloritoare.t

3. MARETIA ORA$ULUI(Thirun agar ach Chir aP P u)

(t - tZ) Dintre multele orage renumite ale linutului(lhozha Naadu, cel mai vechi este Thiru-Aaroor. Dintre

c:cle cAteva palate mai importante din orag, unul era cel al

hrstiritei doamne Paravai. De-a lungul strlzii principale,

l)omnul a mers de doui ori ca mesager cu misiune la

Itaravaiyaar, din partea lui Nambi Aaroorar! Ce mirelie!Multe erau casele oamenilor instlrifi.

(t: - 25) in acele wemuri, ora;ul era condus de

Manuneeti-Chozha. El se ingrijea de toate vieluitoarele

ca de proprii sii ochi gi de propria-i viali gi mereu incerca

sa le protejeze. Aranja ca ceremonia de puja si se fac[ in

toate templele, conform prescrierilor din scripturi. De

rrsemenea, sub conducerea sa dreapti, populalia ducea o

via!5 corecti gi prosperi material. Astfef ei erau pe deplin

f-ericifi. Acesta avea un singur fiu. Fiul slu a fost educat sirlevini un prin! instruit in toate artele 9i cu un comPor-

tament ales. intr-o zi, flul a participat la o paradi pe

clrumul principal, stind in carul de onoare 9i fiind incon-

jurat de soldafii sii. Un vifelug drigilag, zbenguindu-se

' Cand era wemea recoltarii, agricultorii achitau darile cuvenite regelui,

rrpoi f,iceau toate daniile dinainte stabilite pistrAnd pentru uiul personal

rloar a cincea parte din recoitl.

78 PERIYA PURANAM

pe drum, a fost prins sub rofile carului gi a murit. Yaca,mama vifelului, vizind aceasti nenorocire, scoase unmuget puternic, cutremurindu-se din toate midularele,gi se pribugi intr-o mare jale. ingrozit, prinlul spuse: ,"Ah,ce mare nenorocire s-a intAmplat!". Glasul lui tremura.Inima ii era riv5giti de durere; mintea gi simlurile iiamorfiseri: ,,Ce-am ficut! Am strivit singurul vilel al

vacii". CugetAnd astfel, cobori din carul de onoare ;i se

trAnti la pimAnt. Privind cu profund regret c6nd la vaca

ce jelea, cAnd la vilelul mort, spuse: ,,Ah, arn fost nlscut siaduc rugine minunalilor mei pirinfi, pe care intreaga

comunitate ii apreciaz| ca pe protectorii lor! Dacd ar ficineva renumit, invilat in gtiinfa Vedelor, care ar puteasi-mi recomande modul in care poate fi gtearsi marea

mea gre;eali, pentru care imi asum toati responsabilitatea,

inainte ca tatil meu si qtie despre aceasti intAmplarenefericiti!". in aceastd stare sufleteasci, s-a dus si-i caute

pe practicanlii de Veda.(Ze - SO) Cu inima frAnti de durere gi virsAnd lacrimi

grele, incet-incet vaca gisi calea spre poarta palatuluistrilucitor al cinstitului conducitor Manu., unde cu

coarnele sale avea si loveasci drngnlagul clopo{el ce

atirna la poartS. Clopogelul de la poarta palatului fusese

ticut mult timp. Dar 'somnuf i-a fost brusc tulburat.Din interiorul palatului, regele se rniri auzind zgomotul:

,,Este weo fipturS. care bate clopotul din gregeali? Orieste strigitul exasperat ca urmare a unui pdcat cumplit?Sau poate este zingSnitul clopofelului montat la gAtulzeului Yama, care vine si frAngi viala prinf ului, fi ul meu ?".

CoborAnd in grabi, el intAlni pe strijerul palatuluicare ariti citre vaca cuprinsl de durere. Indignat, el

Din vielile a 63 de sJin[i shivaili

hrtrebi pe angajatul curfii: ,,Ce ofensi a fost adusd acestei

vnci?". Un slujitor betr6n gi invilat a rispuns: ,,Sire,

l)omn al pnutului bunistirii! Fiul vostru se afla in carul

princiar de-a lungul strizii regale lnconjurat de o mare

rnulfme, cAnd un vifelug a !6gnit in fala carului gi a fost

zdrobit sub rofile acestuia. Vaca este mama vilelului gi e

inclurerati de intAmplarea nefericiti care a iscat intreaga

't;r(v6".Acum, stipAnul a devenit el insugi indurerat, fiindr:oplegit de durere. El a izbucnit: ,,Vai, mie! Ce destin

rrcfericit, reputalia mea de legiuito,r drept se ristoarniprin aceasti ofensi. Ce mai pot indrepta acum?".

Slujitorul rispunse incet: ,,Sire, lamentirile voastre

cu siguranfi nu indreapti acest accident. Trebuie silirceli un ritual de compensalie aga cum prescriu preoliipcntru aceasti gregeal6 neintenfionatI".

Regele il repezi: ,,Cum poli vorbi aga?! Este weun

litual care s6-i aduci acestei vaci vilelul inapoi? Nu este

oare datoria rnea regali sl protejez pe oricine de cele

cinci nedreptefi? Mai este oare altcineva vinovat de o

ilsemenea crirni pe care eu s[ nu-l fi condamnat Ia

nroarte? Nu-mi spune ci e ceva fir5 precedent!Vorbeletale murdlresc strivechiul nume de Manu pe care ilport! $i uitel Trebuia ca aceasti cAt se poate de

lrlesternati intAmplare si se petreaci in locuin(aSupremului Domn? Ei bine, singurul lucru pe care potsir-l fac este ca si port eu insumi aceasti durere a vacii.'l'u, slujitorul meu, r6ne;te pe fiul meu gi las5 rolilet:arului si treaci peste inima lui".

Slujba;ul prefer[ sI moari el insugi decAt si lnde-

lrlineasc5 porunca regelili. Ylzdnd acest lucru, regele lud

pe singurul siu fiu ;i trecu peste trupul acestuia cu carul.

29

30 PERIYA PURANAM

Putem spune ci aceasta a fost o moarte rari sau una

ugoaril Oamenii care priveau intimplarea au virsatlacrimi, in timp ce fiinjele cereqti au oferit flori. $i iati, de

dincolo de ceruri, insugi Slivitul Domn se ivi impreun5

cu Consoarta Sa, cilare pe taurul Sau (simbolizAnd

Dharna). Doar la o privire a S4 vilelul a revenit la viafi;acelagi lucru s-a intAmplat;i cu prinlul gi cu slujitorul siu.Ce este imposibil pentru Domnul?

Prin urmare, vaca voioasi alipt{ vifelul, iar dreptulrege tgi i*nbrifigi strins prinful. $i iata bucuria era

pretutindeni! Va pirisi weodati Domnul pe devofii Sii?

Her, te salut, hrinitoare gralie a Domnului!

4. BINECWANTATULGRUP AL DEVOTITOR

(T hirukko ott ach Chir ap p u)

Dupi ce a cAntat gloria linutului Thiru Aaroor qi a

fostului siu rege Manu Neeti Cholan, Sekkizhar face

referire la altarul lui Valmikanaatha (Poomkoil), primulcare se vede pigind prin intrarea principali. LAngS acesta

este lungul hol numit Devaasiriyan, unde mullimeacereascS. agteapti in numir mare 'darshanul' Domnuluituturor. Membrele devolilor sunt unse cu cenuga sacr[

aibi, aceasta simbolizind puritatea interioarl a minlii 9iinimii; qi de pe buzele lor se aude in simfonie blAnda

cintare 'Panchaakshara'. Sunt numeroase oceanele de

spumi albi fremitind incet impreuni? Poli spune ci aici

sunt reprezentate toate lumile pentru a adora Prima

Cauztr gi onorabilul Suveran! Pe lingn aceasta, devofiierau acolo asemenea slujitorilor binecuvAntali, a ciror

Din viefile a 63 de sfinli shiuai{i

datorie era si slujeasci Domnului in ritualurile de

venerare. Miinile lor migcAndu-se cu ardoare 9i minlile

lor ingrijorate la orice delisare, puritatea lor radia

r{spAndind luminl in jur. Cine ar putea stabili inintregime gloria lor? Ei nici micar nu ar fi goviit inslujirea lor fafi de Domnul, urrit cu Consoarta Sa. Chiar

dac5 toate cele cinci elemente ar putea gregi, singura

salvare ar rimine adoralia lor iubitoare! Erau fermi

asemenea unei stinci ce pistre azil tainic in ea toate

pietrele pre{ioase! Priveau cu suspiciune discordia

isi prosperitatea. Ciob sau aur strilucitor, pentru ei

rru conta, erau totuna! Scopul lor nu era 'eliberarea"

ultimul sfArgit al viefii; slujirea cu dragoste a Domnuluicra cel mai rAvnit lucru. Aga fermitate aveau!

Singura ghirlande purtati in jurul gAtului era giragul

cu mirgele sacre, un gnur subflre pe diagonala pieptu-

lui - aceasta era glorioasa lor imbriciminte, iar unica

lor indatorire era si fie instrumente con;tiente in slujirea

lui Dumnezeu. Igbirea lor lignea mai departe ln mod

continuu. Ei nu defineau bunuri materiale, adeviraliicroi au fost ei! AvAndu-i in griji, Domnul lua diverse

krrrne atrigitoare pentru a-;i incAnta devofii'

Devolii gi slujitorii Domnului sunt cu adevirat o

glorioasi familie. SfAntul Sundarar a ficut bine si cinte

rlespre viefile unor astfel de sfinli' Astfel, ar fi potrivit sicxpunem pentru incePut viala lui.

31

JL PERIYA PURANAM

5. THADUTTAAT KONDA PURANAM(Povestirea desprefor{a de corectare a Domnului)

Nagterea gi educafia

Aalaala Sundarar, insotitorul Domnului in Kailaas,a triit cu aproximativ I 200 de ani in urmi., in localita-tea Thiru Naavaloor din tinutul Thiru Munaippaadicondus atunci de Narasinga Munaiyar. P[rinfii sdi,Sadaiyanaar si IsaiJnaaniyaar, erau brahmani. Ei au datcopilului, care se manifesta intru bunistarea lumii,numele Domnului din qinutul Thiru Aaroor, NambiAaroorar, fiindu-i drag de el.

Odata, pe cind era foarte mic, se plimba pe stradaprincipali cu pagi lenfi qi nesiguri impingAnd un ciruciorde jucirie. Conducitorul ;inutului ziri din intAmplareforma strilucitoare a biiefa;ului gi fu coplegit de dragostepentru el. Merse la parinlii acestuia pentru a le cerepermisiunea si adopte copilul pe care si-l creasci ca sicum ar fi al lui gi s5-l ia cu el.

Ritualul cisitoriei

Biiatul Narnbi Aaroorar a fost crescut cu dragoste decitre conducltorul acelui linut. A fost investit cu firulsacru la virsta potriviti gi cu toate ritualurile cuveniteunui brahmary practicate de pirinfii biologici. incepAndde atunci, bliatul invS!5 toate materiile de studiu gi deindati le stipAni. Apoi tatil soliciti de la onorabilulbrahman shivait Shadangovi(t), maestru al celor ;aseVedangas, la Puttur, rnAna frumoasei sale fiice pentruNambi. Shadangovi(t) consultein acest scop cunoscitorii

Din viefile a 63 de sfin{i shivaili

lrr traditie, astrologii ;i in general bitrAnii de bun6 cre-

rlinta, iar c6nd acegtia au ajuns la un acord a acceptatpropunerea de alianli cu zdmbetul pe buze. (fl nu a fostinrpresionat de protecfia regali a tAnirului, ci a acutnulatinformalii doar despre compatibilitatea culturii gi tra-rliqiei.) CAnd intermediarii au transmis .plicuta veste

tatalui beiatului, acesta a trimis invitalii regale cu anunfulciisitoriei care urma si fie sivArqit[ la Puttur, intr-o zi de

lrun augur. La timpul potrivit, tAnirul gata pregitit a fost,rqteptat cu toate onorurile la marginea orasului Puttur.

Pandala (platforma) pentru ceremonia de cisitorie,r flost ridicati cu atenfie gi toate ritualurile preliminarii

inclusivinmuierea in api a noua soiuri de cereale pentru,r facilita germinarea - au fost fdcute firi gregeal5. Mireasan fbst impodobiti in mod tradilional, iar mirele avea

la incheietura mdinii britara de bun augur de aur - incnntece de binecuvAntare acornpaniate de tobe. Asta s-a

lrrtAmplat in ajunul nunfii. inzori, soarele trandafiriu era

vcsel sa fie martor Ia nunti.Ca si fie la timp pentru ora favorabili, mirele cel

irrvitat s-a trezit devreme pentru ritualul imbiierii in baiastralucind toati de ghirlande din aur gi cununi de flori.Mlini harnice au spilat corpul mirelui, ca lntr-un ritualrrrult indrdgit de Domnul (aga cum urmeazi si fie de-

rrronstrat), apoi l-au ;ters bine ;i au impr5gtiat fum cu

rrriros de timdie. imbricat cum se cuvine, cu pirul legat,

ingrijit, el a fost uns cu past6 de santal. Apoi a fost investite rr al doilea fir sacru simbolizAnd statutul de om cisitoritqii cu inelul de iarbi sacri 'pavitra' in jurul degetuluirrrclicat. Dup[ aceea, el a plecat cilare spre resedintarrriresei, in alai regal fastuos, binecuvAntat de incantaliile

JJ