i

Cuprins

t. at doiLr r.td. i-p.".ii / O

2. Crimi nerezolvati in care victima a fost un chipeq

m celar / 8l3. Neto fork lTrnzs; ,,Critic cillinar face o descoperire

uimitoare: Provence n-a existat niciodati" / 48

4. Prescriplie pentrl un sat ideal / 64

5. CAteva motive ciudate ca si indrigegti Provence / 82

6. Ghid al incepitorului pentru o primdizitdlaMarsilia ,/ 99

7. Cum si fii un ,,nas" / I 15

8. Pe urrnele rtnui tirbugon perfect / 133

9. Opt moduri de +$ petrece o dupi-amiazi, de vafi, / 153

10. Efecte pe plan genetic a doui mii de ani d<: Foie C'rast / l8lI L Descoperind uteiut de mdsline / 199

12. Vineri dimineala in Carpentras / 217

13. ,,Degete verzi" gi tomate negre / 235

14. P.S. / 2+B

I Pate de 6cal de ga6ci (fr.)

I

Al Joileo sel J" i-pnesii

Cred ci vederea unui birbat spilAndu-si lenjeria cu aju-

torul unui fuitun m-a {icut si-mi dau seama ce diferenle

existd inrre lumea veche gi cea noui, atit pe plan cultural. cAt

gi in alte privinle.

Era o dimineali rece, liniqtiti, la inceputul ienrii, gi buf-

niturile surde ale furtunului dil care apa lA.qnea sub presiune

puteau fi auzite peste tot, in sat. Apropiindu-mi de locul de

unde venea acel sunet, am putut ziri peste zidul din junrl

unei gridini o sdrmi intinsi pe care erau agdlate obiecte de

tenjerie ale domnului respectiv intr-o gami incitanti de cu-

lori. Chilolii qi maiourile se zbuciumau gi lhllliau in aer, ata-

cate de unjet puternic de ap6, de parci ar fi fost nitte linte pe

un poligon de tragere. Pulin mai departe, ferit de ricogeu, se

alla agresorul, purt6nd o beretd pe cap, un fular injurul gitu-

lui gi botogei comozi, de casd, cu fermoarul bine tas pAni la

glezne. Adoptase pozilia clasicd a unui soldat pe cAmpul de

lupte, cu picioarele distanlate, bine infipte in pimAnt,

improqcAnd firi mili de la gold rulZria de corp cu un jet

l0 Peter Mavle

puternic din care sereau stropi in toate pirtile. Firi doar si

poate, chilotii n-avcau nici o sanse.

De-abia sosisem in urmi cu citeva zile, impreuni cu

sotia, din nou in Provence, dupd o absentd de patru ani.

O marc pafic din timp o petrecuscrim in America, benefici-

ind din nou de conlbnul pe care ti-l oferi o limbi relativ

cunoscutir care nu-ti dd bitii de cap desi nu intru totul, pri-vind un comportament social adccvat sau unele conotatii

sexuale. Nu mai fuseserim nevoiti sd cvalu;m toate subti-

Iititilc modului nostru de eqtrimare ca atunci cdnd ne adre-

sam oamenilor cu un ,oa.rl sau lz2, ;i nici silif sd ne repezim

la diclionare pentm a verifica genul tuturor lucrurilor dinjur,de Ia piersici la aspirini. Se vorbea ln englezi, degi urechile

noastre erau cam ruginite si pricepcam mai greu unele expre-

siiin vogi.

futfel, un prieten cu o ini.ltime sub medie ne-a spus ci nu

mai era considerat drept un om scund, ci cu ,,probleme de

iniltime", pcntru ci. aqa era corect din punct de vedere poli-tic; ora, cu vechilc gi arhicunoscutele ei saizeci de minute,

avea acum ,!un cap si o coadi"; nu ieseai pur;i simplu dintr-oincipere, ci o ,,evacuai"; economia era afectati din timp intimp de,,impacturi", ca 9i cum ar Ii fost o nenorociti de

misea de minte; mintile luminate aveau acum ,,intuitii", cAnd

altidati presupuneau; din pdcate, un cuvAnt agreabil care nurinise niciodatd pe nimeni, acum abuzat cu incdpi.linare.Oamenii importan,ti nu-qi schimbau opiniile, ci ficeau o

,.recalibrarc tactici semnificativi".

I Dumncasoasrri (fr.J2Tu.Fl

PROVENCE PENTRU TOTDEATINA

Apiruseri numeroase referiri hidoase cu caracter legal in

limbajul de toate zilele, ca urmare a faptului ci procesele

deveniseri un adev;rat sport nagional cu spectatori. Pot cita

,,supraabundenta'r ca una dintre sutele de astfel de orori

lingvistice. Totodati, am remarcat ci americanii sofisticali 9i

influenli cei vdnagi de mass-media pentru comentariile lor -nu mai erau satisficufi si-gi duci nici o declaralie pAni la

capit, tiind-o scurt cu un ,,Am epuizat subiectul!" ;i am o

presimlire urati ci nu va trece mult pdni cind acest manie-

rism va fi preluat de chelneri in restaurante cu pretenli mari.

Parci ii aud intrebind: ,,Af epuizat salata?" ($i asta, desigur,

dupi ce i1i luase ceva timp, incercAnd si-gi croie;ti drum prin

meandrele meniului).

Ne-am ci6cnit pentm prima dat6, de oul'sw|, degi n-am

descoperit nici o urrni a rudei sale mai norocoase: in.tt /, posi-

bil explicat ca fiind cel inigiat. Am fost sfituigi si renuntim la

vechiul nostru obicei nefericit dc a ne conccntra asupra unui

lucru, ,,focusindu-ne" in schimb asupra lui. Fiecare zi pdrea

se aduci ceva nou ti incitant Pe Planul op$unilor noastre lin-

gvistice. Deqi aceste curioziteF minore nu erau de naturd sd

schimbe un lucru fundamental, ;i anume ci rre a{lam intr-un

mediu in care se vorbea micar o vcrsiune aproximativi a

limbii noastre mateme !i, prin urmare, ar fi tebuit s; ne

simgim acasi.

insi n-a fost aga, de;i, cu siguranli, nu din cauzA ce n-am

fi fost bine primigi. Aproape toate Persoanele pe care le-am

in6.lnit au onorat buna reputatie de care se bucuri america-

nii pentru comportamentul lor prietenos ti generos, Ne-am

instalat inft-o cas; in apropiere de East Hampton, la capitul

1 Profan (eng.)

ll

Peter Mayle

indepirtat al Long Island, o parte a lumii, paqnici si extrem

de frumoasd cam noud luni pe an. Am profitat din plin de

confortul american, de eficienta si extraordinara varietate de

opliuni gi am practicat toate obiceiurile locului. Am ficutcunoqtinld cu vinurile din California. Ne-am licutcumpirituri, comanddnd prin telefon. Am condus netulbu-

rali automobilul. Am inghifit vitamine ti, ocazional, ne amin-

team ci ar fi fost cazul si fim ingrijorali in legituri cu nive-

lul nostru de colesterol. Am incercat si urmirim emisiunile

TV. Am renunlat si fumcz trabucuri in restaurante, conti-

nuind si fac asta pe furi;, in particular. Pot si spun chiar ci.,

un timp, bclrm cclc opt pahare cu api rccomandate zilnic. Cualtc cuvinte, rre-am striduit clt am putut sd ne adaptdm.

'I'otuqi, ne lipsea ccva. Sau, mai degrabi", un intreg spec-

tru dc pri\dilti si suncte, dc rnirosuri si senzatii pc care le

luaru ca sigure cind ne aflam in Provence, de la mirosul cim-brului pc cirnp pAnd la imbulzcala si agitatia din picge, dumi-nica dimincala. Au trccut foarte putinc siptimini firi si nu

simdm cuDr ne sigctcazi ccca ce al putea numi dorul dc a

reveni cu aclcvirat acasi.

Si tc intorci intr-un loc undc ai fost fericit cstc o milcare

considerati in eeneral o greqeali. Memoria e un editor noto-

riu pentru sc[timentalism si distorsiunilc sa.le, selectAnd nu-

mai cc dorer;te si pistreze si cosmetiz6.nd invariabil trecutul.

Privite retrospectiv, in roz, timpurile bune dcvin magice; tot

ce-a {bst riu se estompeaze gi eventual dispare, lis6.nd inminte numai o imaginc ncdclinitd. a unor zilc insorite ;i 16-

setelc prictcnilor. A fost realmente astfel? S-ar putea intAmpla

din norr?

Cu siguranli aveam o singuri modalitate dc a descoperi

acest lucru.

PROVENCE PENTRU TOTDEAUNA

Pentru oricine vine in Franla, direct din America, primul

gi cel mai mare loc este reprezentat de fafic, li asta ne-a izbit

imediat ce am ieqit din aeroport. Instantaneu am fost absorbiF

intr-un haos generat de vehicule, rostogolindu-se in cea mai

mare vitezi, amcninlali din toate pi4ile de mici automobile

care se repezeau ca fulgerul, conduse, dupe cum se pirea, de

tilhari urmnri$ de politie duPe ce atacaseri rT eo banci Fran-

cezul Ia volan, dupi cum ne-am reamintit rapid, vede in lie-

care vehicul din fafa sa o Provocare ;i, de aceea, rebuie se-l

depiqeasci indilbrent pe ce parte, curbi oarbi, schirnbarea

luminii Ia semafor sau cir-rd semnalizarea ruticrd avcrtizcazi

prudenti maximi. Limita dc vitezi, dc o suti treizeci de kilo-

mctri pe ori, este interpretati ca o rcstringerc insuportabili a

libertilii personale sau poatc numai ca o alti reguli stupidi,

aplicabild turi.stilor, ;rga ci estc in gencral ignorati.

$i poate ci n-ar fi fost atat dc alarmant daci dotarea atat

Ia nivel uman, cit ;i mecanic s-ar fi situat Ia inillimea pre-

tenliilor. Dar nu Poli si nu te gindc;ti, atunci cind iuci un

Renault minuscul te dePdsegte scriSnind, cu rolile de-abia

atingand asfaltul, ce acestc mafinulc n-au fost niciodati pro-

iectate si spargi viteza sunetului. Nici cand constali cc sc

intimpli in spatclc volanului nu-i mcnit si-1i insuflc mai

multi incredere. Este un lucru binc cunoscut ce lraucczii nu

pot pune doui propozigii cap Ia cap ldri si Ie insolcasci de

gesturi ample. Degetele sunt folosite pentm accentuare.

BraEele aluncate exprimi uimirea. Cuvintelc rostite au ncvoie

de gesticulafi ca orchestra de un dirijor. Po,ti spunc t:i spec-

tacolul c distractiv cAnd ii urmdre;ti pe doi oameni certAndu-se

int-un bar, dar cAnd vezi ci acelaqi lucru se rePeti h o suti

patruzeci de kilomctri pe ori ili sti inima in loc.

l4 Peter Mayle

lga ci ;i se ia o piatrd de pe inimi cind intri pe un drum

lituralnic, unde poi si te migti cu viteza unui nactor qi ai sufi-

cient tirnp si iei seama la semnele grafice prezente in peisaj.

inci de la prima mea viziti in Provence, imi pl;ceau anunfu-

rile de pe zidurile hambarelor qi de pe solitarele cabanorc dinpiari: invitagii sd incerci un aperitiv scos de multd. weme dinuz, weun soi de ciocolati sau de ingrftimant, toate cu litere

trunchiate albastre, ocru si crem, gi vopseaua scorojiti., albitd

de soarelc a saptezeci sau optzeci de veri.

De mai mulgi ani, aceste panouri primitive de afiqaj sunt

depiqite ca numir de mesaje mai puin pitoresti, gi numirullor a crescut mult. Acum, oraqele si satele afiqeazi doui denu-

miri, una in vechea ortografie provensali. Asdel ci M6nerbes

e dublat acum de Mdnerbo, Avignon de Avignoun, Aix de

Aix-en-Prouvengo. $i acesta pare a fi numai inceputul. Dacilobby-ul provensal continui si fie la fel de activ, vom putea

vedea cAndva Freqwnt Radnr Conlroht sau Low-Fl2ing Aictqfl2

sau chiar The home of tlu Big MaF, in limbajul poetic al luiFriddric Mistral.

Astfel de anunluri apar peste tot - cu rol de informare,

penuasivc, educaionale, pentru a afirma dreptul de proprie-

tatc, tebule betute in cuie pe copaci, cocotate pe cate un parla marginca cimpului, atasate de balustrade, lipite pe beton;

invitalii si izitezi lzs caues4 pentnt degustare de vinuri, sicumperi miere, csen$ de lavandi gi ulei de misline, reclame

la restaurante gi agrnli imobiliari. Majoritatea sunt imbietoa-

re. Dar existi gi unele care te averttzeazi cd poEi avea de-a

PROVENCE PENTRU TOTDEAUNA 15

face cu un cAine riu qi o alta - preferata mea - mai mult decit

descurajanti, Am zirit-o pe dealurile din Haute Provence,

legati de trunchiul unui arbore, Ia marginea unei Poteci ce

prpuia printr-o porliune de pedure Pe unde pirea si nu fi

cilcat picior de om. Se putea citi pe e "

Tout conlreue'I4nl sera

abattu" Izs surubants potlrsaizir. in traducere liberi: ,,Intrulii vor

fi impuqcali, supravieluitorii - urmiri$ in justigie" imi place

si cred ci autonrl are simlul umorului.

Mai apare un avertisment Pe care mi-e Sreu si-mi imagi-

nez ci l-aq putea gisi niciieri in lume in afara Fran;ei Se alli

in Place des Lices, din St. Tropez unde, siptiminal, e organi-

zati o piali - o pldcuti emailati Prinsd cu guruburi de grilaj'

Cu litere ma,iuscule gi un limbaj sever, trecitorul e avertizat

ci n-are voie si se opreasci qi si-9i fac6 nevoile in zoni - un

mesaj pe care nimeni nu l-ar putea gisi, bunioari, in East

Hampton, orat recunoscut Peutm posesorii unor bi4ici ale

udului zdravene ;i foarte disciplinate.

Dar aten;ionarea se impune in Franla din cauza inclina-

tiei francezului de a urina in cele mai nealtePtate locuri'

CAnd natura i-o cere, reactioneaze imediat, fird si lini cont

de locul unde se afli in acel moment. in oraqele mai mici 9i

mai mari, eisti mii de colturi mai discrete; aici, la lari, sunt

sute de kilometri pitrali 9i milioane de tufiluri care si lc asi-

gure w lz pipi rustiqw. insd, judecAnd dupi locurile alcse dc

francez, intimitatea e ultimul lucru dorit de el. il pof znri

uneori pe-o stinci, silueta sa profilindu'se pe cer ca a unui

cerb incolEit, alteori, atet de aproape de marginea drumului

incit trebuie se cotelti ca si nul lovegti, stand acolo, in mij-

locul jenrlui, ficind ce trebuie sd faci un om. Si nu-i stinje-

nit deloc.

I (.iontml radar frecvent (eng.)2 Arioanc lajoasi irrdl$me (ing,;t Acasa Ia marele Mac Donald (eng.){ n ol1.t 1t'.1

16 Peter Mavle

Daci ii prinzi privirea in zbor, va da aprobator si curte-

nitor din cap. Degi e mai probabil cA va scruta iniltimile,

rrumirind norii, in timp cc sc ulureazi.

Din fcricire. anunprile care intcrzic ala ceva nu sunt

deloc tipice pentru comportamentul francezilor in locurile

publice. Politelea fap de str6ini in Franla e un lucru demn

de remarcat; n-al putea spune ci oamenii sunt neapirat

prietenosi, ci invariabil manierati si, dimineala, cdnd ai mai

multe drumuri de lEcut, ai parte de mici, dar plicute con-

firmiri ale lbptului cd existi, ceva ce nu se intAmpli in alte

tiri. De excmplu, in Anglia, multi proprietari de privi,lii se

comporti ca qi curn n-ai fi acolo, posibil pentru ce n-a1i lecut

cunostinti itl mod lbrmal. in America, locul unei nivalnice

lipsc de formalism, te confrunti lrecvent cu cealalti extremd,

clicntul fiind supus unui tir de intrebiri binevoitoare cu pri-virl la starca sa de sinitate;i profesic; in caz ci nu-i curmal

rapid, e urmat de un;uvoi de comeutarii si intrebiri despre

strimosi, haine, ciudifenii de pronuntic ]i aspect general. Mise pare ci francezii au atins un echilibru fericit intre intimi-tate si rezcrve.

lJnele dintre accste lucruri este posibil si se datoreze lim-

bii, plini de expresii gra,tioase chiar qi in cazul unor subiecte

mai anoste. Nu, monsbur, nu te-ai ficut de ris la masi; pur si

simplu, suferi de o cizL defoie. P64urile pe care le auzim vin

de la domnul din colt? Cu siguran$, nu! E numai zgomotul

f cut de pinno dzt p(uarct, pianul siracilor, C6.t despre burta

carc se revarsi, amcninlind si smulgd nasturii cimi5ii - ei

bine, nu-i nimic altceva dec2Lt o bonne brinche, tezultatri uneibrioqe prea gustoase. Poji subtitra astlbl un film western cla-

sic: Cowboy: ,,Toarni-mi un pahar de posirci" subtitrat in

PROVENCE PENTRU TOTDEAUNA t7

francez6'. ,,(Jn lhbonnet, s'il aour plait".l Nu-i de mirare cd

aceasti limbi a fost dintotdeauna preferatd in diplomalie'

Este qi limba gastronomiei 9i, intr-o larA care adcsea diimpresia - cel pulin pe drum - ci ai intdrziat la masa de

prinz sau de seari, te-ai altepta sA vezi mai multe dovczi fizi-

ce ale pasiunii nafionale Pentru mancarea buni Mai mulli

grati, mai mulli agenli Michelin rostogolindu-se intre un res-

taurant fi altul. Dar nu-i aqa; sau, cel Putin, nu in Provcnce'

Desigur, ei existi, acegti mamugi ai gastronomiei, dar sunt

puEini. Vasta_ majoritate a birbaFlor ;i femeilor pe carc-i vid

in fiecare zi sunt categoric $i, in mod enervant, mai slabi decit

ar avea dreptul si fie. Am auzit cum oamcni din alte ,tiri

explici acest lucru print!-un amestec benign de gene sau un

metabolism hiperactiv cauzat de prea multi cafea !i viali

politice agitatd in Franta, dar adeviratul rispuns trcbuie

ciutat in ceea ce minAnci qi beau qi a manicrci in carc o fac'

Francezii nu obi;nuiesc si ia o gustare. Tot ce fac e si rupi

un coltuc dintr-o bagheti proaspiti (cireia, in cazul ci e

calda, nu-i poate rezista nici un om) li s-o ron[eie in timP cc

ics d:n boulnngni/, Dar cam asta-i tot ce Poli vedea consumat

pe stradi. Si comparim cu tot ce pofi manca $ bea la botul

calului in America: pizza, hot-dogs, nachos - turte de milai

umplute, tacos - un fel mexican din fulgi de porumb, hcrocs -specialitili locate, cartofi prijigi, sandviciuri, cildiri de cafea,

gile$ dejuma' de galon de Coke (dcsigur, Diet) qi Dumnezeu

qtie cAte altele devorate adesea in drum sprc cursul de acrobic'

Reginerea intre mese e dsPladti imediat ce francezii se

aqazi si-gi ia prAnzul sau cina, moment in care reugesc si

I Vi rog, un Dubonrret (fr')2 Brurarie (fr.)