pentru proiectul „Carieră de piatră – perimetrul Valea ... Arad/reglementari/Studii de...altor...

pentru proiectul „Carieră de piatră – perimetrul Valea Podului, comuna Vărădia de Mureş – judeţul Arad“.

Beneficiar: S.C. AL-MIN Construcţii s.r.l.

Autor:

Dr. PATKO RobertDr. PATKO RobertDr. PATKO RobertDr. PATKO Robert licenţiat în ecologie şi medicina,

doctor în geografie

Arad Arad Arad Arad ---- 2012 2012 2012 2012

Înscris în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului - poziţia 12, certificat de Ministerul Mediului.

Punct de lucru: Arad, str. Tudor Vladimirescu 16Punct de lucru: Arad, str. Tudor Vladimirescu 16Punct de lucru: Arad, str. Tudor Vladimirescu 16Punct de lucru: Arad, str. Tudor Vladimirescu 16----26 26 26 26

tel 0257.228251 fax 0357.815009 Mobiltel 0257.228251 fax 0357.815009 Mobiltel 0257.228251 fax 0357.815009 Mobiltel 0257.228251 fax 0357.815009 Mobil : 0722.564648 : 0722.564648 : 0722.564648 : 0722.564648

mail: mail: mail: mail: [email protected]@[email protected]@yahoo.com web: web: web: web: www.expertwww.expertwww.expertwww.expert----dededede----mediu.romediu.romediu.romediu.ro

Cuprins:Cuprins:Cuprins:Cuprins:

Introducere. Consideraţii generale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pag. 4

1.

Informaţii generale privind PP: titular, denumire, proiectanţi,

obiective, date amplasament, producţia care se va realiza, etc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pag. 12

2.

Descrierea proiectului şi etapele acestuia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pag. 24

3.

Deşeuri rezultate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pag. 74

4.

Impactul potential şi cumulativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pag. 79

5.

Analizavariantelor/alternativelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pag. 141

6.

Monitorizarea activităţilor de protecţie a mediului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pag. 143

7.

Situaţii de risc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pag. 147

8.

Descrierea dificultăţilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pag. 151

9.

Rezumat netehnic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pag. 182

Bibliografie selectiva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pag. 194

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra mediului pentru proiectul „Carieră de piatră – perimetrul

Valea Podului, comuna Vărădia de Mureş – judeţul Arad“.

4

INTRODUCERE

Consideraţii generale

Secolul al XX-lea a marcat schimbări spectaculoase în toate domeniile, prin

intermediul ştiinţei şi tehnologiei s-a ajuns la dezvoltarea mijloacelor de transport şi a

telecomunicaţiilor facilitându-se mobilitatea umană şi difuzarea informaţiilor. Un efect al

acestor facilităţi fiind accesul tot mai uşor la resursele TERREI.

Aşa cum rezultă din studiile efectuate la scară planetară, accelerarea dezvoltării

societăţii umane a amplificat presiunea asupra lumii naturale determinând conflictul cu

mediul ambiant atât prin epuizarea resurselor naturale de energie, de materii prime şi de

hrană, cât şi prin deteriorarea, calităţii factorilor de mediu (apă, aer, sol). Alterarea

ecosistemelor naturale, suprasolicitarea resurselor naturale manifestate prin dezechilibre

ambientale la scară planetară au atins limite de alertă, necesitând acum la început de

mileniu trei, noi condiţii ale securităţii globale şi impunerea unei dezvoltări durabile.

Astfel viitorul civilizaţiei se confruntă cu probleme ambientale a căror tendinţe pun

sub semnul întrebării însăşi viitorul umanităţii. Astrofizicianul Stephen Hawking, celebru

pentru teoriile şi lucrările sale referitoare la spaţiul cosmic, în special găurile negre,

susţine că singura şansă de supravieţuire pe termen lung a speciei umane este colonizarea

altor planete din Univers, scria Daily Mail în luna august 2010. "Populaţia şi folosirea

resurselor limitate ale planetei cresc exponenţial, împreună cu capabilităţile noastre

tehnice de a schimba mediul înconjurator", a spus autorul cărţii "A Brief History of Time"

(Scurta istorie a timpului). "Codul nostru genetic poartă cu sine instincte agresive şi

egoiste, care au reprezentat în trecut un avantaj în ce priveste supravieţuirea. În viitor însă,

ne va fi foarte greu să evităm dezastrul în următorii o sută de ani, ca să nu mai vorbim de

următorii o mie sau un milion de ani. Singura şansă de supravieţuire pe termen lung a

speciei umane este să părăsească Pământul şi să se răspândească în spaţiu. Am făcut

progrese remarcabile în ultima sută de ani, dar dacă vrem să continuăm să existăm şi peste

alţi o sută de ani, spaţiul este singura noastră şansă". Anterior acestui interviu, Hawking a



5

declarat că o navă spaţiala capabilă să călătorească în timp, dar numai în viitor, nu şi în

trecut, ar încălca teoriile relativităţii elaborate de Albert Einstein.

Contradicţia dintre om şi natură, datorită caracterului ei istoric, îmbracă forme

fundamentale, una este aceea a contradicţiei dintre felul şi dimensiunile necesităţilor

mediului creat de om, dar şi varietatea şi volumul resurselor oferite de natură iar cealaltă

este contradicţia dintre mediul creat de om şi mediul natural sub aspectul efectului nociv

al omului asupra naturii şi prin aceasta asupra lui însuşi.

Dezvoltarea durabilă constituie un obiectiv global. Uniunea Europeana joacă un rol

cheie în înfăptuirea dezvoltării durabile în Europa. Pentru a răspunde acestei

responsabilitati U.E. a pregătit strategia de dezvoltare durabila «O EUROPA DURABILA

PENTRU O LUME MAI BUNĂ» care a fost destinată Sumitului Global privind Dezvoltarea

Durabila (Johanesburg, septembrie 2002). În cadrul strategiei se recunoaste că pe termen

lung "creşterea economică, coeziunea socială şi protecţia mediului trebuie să meargă mână

în mână". Dezvoltarea durabilă oferă Uniunii Europene, pe termen lung, o viziune pozitivă

a unei societăţi mai prospere şi mai corecte, care promite un mediu mai curat, mai sigur şi

mai sănătos – o societate care asigură o calitate mai bună vieţii pentru noi şi pentru

generaţiile următoare. Transpunerea în practică a acestui obiectiv, presupune că:

dezvoltarea economică să sprijine progresul social şi să ţină seama de mediu;

politicile sociale să sprijine performanţa economică;

politica de mediu să fie eficientă din punct de vedere al costurilor.

Este necesară o importantă reorientare a investiţiilor publice şi private spre

tehnologii prietenoase pentru mediu, pentru ca dezvoltarea economică şi socială să nu fie

asociată cu degradarea mediului şi cu consumul de resurse.

Rezolvarea tendinţelor nedurabile şi realizarea imaginii oferite de o dezvoltare

durabilă necesită acţiuni urgente, o conducere politică angajată cu vederi de perspectivă

largi, o nouă abordare din partea factorilor de decizie. Este astfel necesar ca acţiunile să

fie întreprinse de toată lumea şi la toate nivelele. Multe dintre problemele legate de

durabilitate solicită pentru rezolvare acţiuni globale.

Ţările dezvoltate trebuie să aibă initiaţiva în urmărirea dezvoltării durabile şi să

solicite şi altor ţări să-şi accepte responsabilităţile care le revin. Crearea condiţiilor pentru

dezvoltarea durabilă este condiţionată de evaluarea atentă a totalităţii efectelor politicilor



6

propuse care trebuie să conţină estimarea impactelor economice, sociale şi de mediu.

Toate politicile trebuie să conţină în miezul preocupărilor lor dezvoltarea durabilă.

Implementarea strategiei şi monitorizarea progreselor realizate presupune

stabilirea unui număr de indicatori care decurg din obiectivele şi sarcinile pe termen lung

pentru dezvoltarea durabilă. Conform acestor indicatori obiectivele principale la nivelul UE

se referă la consumul de energie în sensul îndeplinirii angajamentelor de la Kyoto. În

consecinţă, se impune: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu 1% în medie pe an,

faţă de nivelele din 1990. Măsurile privind reducerea gazelor cu efect de seră se bazează

pe rezultatele Programului European de Modificări Climatice care cuprinde şi introducerea

sistemului European de licenţe comerciale pentru CO2; întreruperea dependenţei dintre

creşterea economică, utilizarea resurselor şi generarea deşeurilor; protecţia şi reabilitarea

habitatelor şi a sistemelor naturale; elaborarea unei politici integrate pentru produse în

vederea utilizării resurselor şi a impactului de mediu generat de deşeuri; reducerea

aglomerării şi a altor efecte negative asociate transportului pe seama sporirii volumului

produselor de consum.

Legislaţia românească privind evaluarea impactului asupra mediului

pentru proiecte, planuri şi programe.

Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează

potenţialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le

poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.

Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusă în legislaţia naţională prin:

Ordonanţă de urgenţă Nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului (M. Of.,

Partea I, nr. 88 din 31/01/2006).

Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenţiei privind evaluarea impactului de

mediu în context transfrontalieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991 (M.Of., Partea I

nr.105 din 01/03/2001).

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra

mediului (abrogă HG 1213/2006)



7

ORDIN nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private (abrogă

Ord. 860/2002)

Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din 31/01/2003);

Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului

asupra mediului în context transfrontalieră şi de participare a publicului la luarea deciziei

în cazul proiectelor cu impact transfrontalieră (M.Of., Partea I nr. 397 din 09/06/2003).

Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004).

OM nr. 117/2006 (MO nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea Manualului privind aplicarea

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

OM nr. 995/2006 (MO nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor şi

programelor care intră sub incidenta HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/05.08.2004) privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

În ceea ce priveste protecţia naturii armonizarea legislatiei nationale cu Directivele

şi Regulamentele Europene privind protecţia naturii s-a realizat prin:

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,

a florei şi faunei salbatice. Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 29/06 /2007,

modificată şi completată prin OUG 154/2008;

HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie specială avifaunistică ca parte

integrantă a retelei ecologice europene Natura 2000 în România;

ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a

efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de

interes comunitar;

H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale şi

parcurilor naturale şi constituirea administratiilor acestora, modificată prin HOTARAREA nr.

1.529 din 1 noiembrie 2006;

H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru noi zone;

H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;

Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor nationale şi a parcurilor

naturale, din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice;



8

Ord. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale

protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de

atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de

administrare;

Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 şi a

manualului de completare al acestuia;

Legea nr. 13/1993 (M.Of. nr. 62/25.03.1993) pentru aderarea Romaniei la Conventia

privind conservarea vietii salbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna

la 19 septembrie 1979;

Legea nr. 58/13.07.1994 (M.Of. nr. 199/02.08.1994) pentru ratificarea Convenţiei privind

diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;

Legea nr. 13/1998 (M.Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea României la Conventia

privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie

1979;

Legea nr. 89/2000 (M.Of. nr. 236/30.05.2000) pentru ratificarea Acordului privind

conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie

1995;

Legea nr. 90/2000 (M.Of. nr. 228/23.05.2000) pentru aderarea Romaniei la Acordul privind

conservarea liliecilor în Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991.

Legislaţia naţională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului trebuie

realizat cât mai devreme posibil, în faza de pregătire a documentaţiei care fundamentează

fezabilitatea proiectului, aşa încât, pe de o parte sa existe toate premizele ca nu se vor

irosii resurse materiale şi de timp pentru proiectarea unei activităţi, iar pe de alta parte, sa

existe informaţii suficiente pentru realizarea EIM.

EIM se efectuează pentru anumite planuri şi programe prevăzute în legislaţia în

vigoare, din domeniile: agricultura, industria extractive a petrolului, gazelor naturale,

cărbunelui şi turbei, industria energetica, producerea şi prelucrarea metalelor, industria

materialelor minerale de construcţii, industria chimică şi petrochimica, industria lemnului

şi hârtiei, proiecte de infrastructura precum şi proiecte din domeniul managementul apei şi

al deşeurilor.

Glosar de termeni conform legislaţiei de mediu:



9

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a

autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea

în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul

decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate.

Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice şi

structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităţii

biologice; modificarea negativa considerabila a productivităţii ecosistemelor naturale şi

antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calităţii vieţii sau

deteriorarea structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi

a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea

teritoriala necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent

sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerata inacceptabila de către

autorităţile competente.

Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifica,

descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi

alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografica aferentă.

Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea

Europeana, ca şi orice modificări ale acestora, care: - se elaborează şi/sau se adoptă de

către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite de o

autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau

Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative.

Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum şi orice persoana

fizica sau juridica care promovează un plan sau un program.

Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate

împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare

privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre.

Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislaţia sau cu

practica naţională, asociaţiile, organizaţiile ori grupurile acestora.

Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către

autoritatea competenta pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor

privind protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării.

Determinare – reprezintă metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau măsura

valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaţionat.



10

Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile

de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori

definesc nivelul poluării la care autorităţile competente consideră ca un amplasament

poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a

masurilor de reducere a concentraţiilor de

poluanţi în emisii/evacuări.

Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de

intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.

Prag de alertă - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care au

rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi

care determina declanşarea unei monitorizări suplimentare si/sau reducerea

concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.

Prag de intervenţie - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la care

autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi

reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.

Proba de referinţa - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi utilizata

pentru a identifica precizia şi acurateţea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.

Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea competenta,

privind reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraţiile maxime ale

poluanţilor din sol după operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile

de alerta sau intervenţie ale agenţilor contaminanţi, în funcţie de rezultatele şi

recomandările studiului de evaluare a riscului.

Plan de acţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a

controla problema analizată şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.

Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele şi bunurile

materiale, în spaţii deschise din afara perimetrului uzinal.

Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosfera a poluanţilor proveniţi din surse

staţionare sau mobile.

Zgomotul ambiental – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane, cum

ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie.

Indicator de zgomot– reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului

ambiental relaţionat cu efectul dăunător.



11

Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a

apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice

şi bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se scurg de pe

terenuri contaminate.

Folosinţa sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor, care implica o

anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluanţilor.



12

1. INFORMAŢII GENERALE

S.C. AL – MIN CONSTRUCTII S.R.L cu sediul în Dumbrăviţa, ferma 10 – camera 54,

jud. Timiş, ce are ca activitate şi extracţia pietrei pentru construcţii, atribut fiscal RO

16059632, nr. de ordine în registrul comerţului J35/170/2004.

În prezent S.C. AL-MIN Construcţii S.R.L. are sediul în Timişoara, strada Augustin

Coman nr.11.

Dr. PATKO ROBERT - Licenţiat în ecologie şi medicină; Doctor în geografie.

Expert de Mediu înscris în Registru National al elaboratorilor de studii pentru protecţia

mediului la poziţia 12.

„CARIERĂ PIATRĂ – PERIMETRUL VALEA PODULUI - COM. VĂRĂDIA DE MUREŞ, JUD. ARAD „

Prezenta documentaţie a fost realizată în vederea obţinerii acordului de mediu

necesar implementării proiectului propus şi este conformă cu HG 445/2009 cu modificările

şi completările ulterioare şi Ord. 135/2010, OUG 57/2007 cu modificarile şi completarile

ulterioare privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

florei şi faunei sălbatice şi Ord 19/2010.

Rolul prezentei documentaţii este acela de a identifica, descrie şi stabili, în mod

corespunzător, efectele directe şi indirecte ale implementării proiectului propus asupra

factorilor de mediu abiotici (apa, aer, sol) şi biotici (faună, floră, aşezări umane). În acelaşi

1.1. Titularul proiectului propus:

1.3. Denumirea proiectului propus:

1.2. Elaborator Studiu şi Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului:



13

timp, studiul urmăreşte stabilirea măsurilor de reducere sau, după caz, de evitarea a

impactului negativ asupra componentelor de mediu.

Documentaţia pentru obţinerea Permisului de exploatare pentru perimetrul de

exploatare Valea Podului, situat în perimetrul administrativ al comunei Varadia de Mureş,

jud. Arad, s-a elaborat în conformitate cu Legea minelor nr. 85/2003 şi a Ordinului

Preşedintelui ANRM nr. 94 / 30.04.2009, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 333

din 19.05.2009.

S.C. D&D Desing Proiect S.R.L., cu sediul în Arad, str. Iustin Marsieu nr.8, Nr. O.R.C

Arad: J02/1214/24.09.2003.

1.5.1. Date generale despre amplasament.

Perimetrul Valea Podului din comuna Vărădia de Mureş - judetul Arad, este

amplasat la est de localitatea cu acelaşi nume, în apropierea râului Mureş, pe rama sudică

a munţilor Zărandului.

Perimetrul Valea Podului (scara

1:50.000).

Terenul este

proprietatea Primăriei comunei

Vărădia de Mureş, şi este

concesionat pe o perioadă de 49

de ani începând cu data de

28.08.2009 de către Consiliul Local al Comunei Vărădia de Mureş / Primaria Comunei

1.4. Proiectant general:

1.5. Date despre amplasament:



14

Vărădia de Mureş către S.C. AL – MIN CONSTRUCTII S.R.L în vederea exploatării miniere –

carieră de piatră.

“Cariera de piatră din perimetrul VALEA PODULUI comuna Vărădia de Mureş –

judeţul Arad“ în suprafaţă de 30.000,00 mp - Etapa I, face parte din proiectul P.U.Z.

“Cariera de piatră din perimetrul VALEA PODULUI comuna Vărădia de Mureş – judeţul

Arad“, plan urbanistic zonal aprobat prin Hotărârea nr. 85 din 16 decembrie 2011 a

Consiliului Local al comunei Vărădia de Mureş. O dată cu această hotărâre privind

aprobarea planului urbanistic zonal şi a regulamentului aferent Planului Urbanistic Zonal

prin înfiinţarea unităţii teritoriale de referinţă A11/1, suprafaţa aferentă acestuia de

306769,00 mp a intrat în intravilanul localităţii Vărădia de Mureş.

În vederea întocmirii documentaţiilor de execuţie a obiectivului de investiţie


Arad“, Primaria Comunei Varadia de Mures, jud. Arad, a eliberat Certificatul de Urbanism

nr. 1 din 18.01.2012.

Conform C.F. NR. 300223 – Vărădia de Mureş şi C.F. NR. 300222 – Vărădia de Mureş,

categoria de folosinţă a celor două parcele este pădure. Beneficiarul în vederea deschiderii

obiectivului de investitie a obţinut de la administratorul pădurii de pe amplasament

respectiv Ministerul Mediului şi Padurilor prin Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de

Vânătoare – Oradea, avizul nr. 130 din 18.11.2011 privind ocuparea temporară din fondul

forestier naţioal pe o perioadă de 10 ani a terenului în suprafaţă de 3,00 ha aflat în

proprietatea publică a comunei Vărădia de Mureş , administrat de OS Valea Mureşului, şi

localizat în U.B.III Vărădia de Mureş, u.a. 28 A = 0,1768 ha , u.a. 28 B = 1,5037 ha , u.a. 28 C

= 1,1926 ha , u.a. 28 D = 0,1269 ha.

Perimetrul Valea Podului - comuna Vărădia de Mureş f.n. jud. Arad, pe ramura

sudică a munţilor Zărădului, cu acces la D.N. 7 Arad – Deva, km. 461 +732 dreapta, se

suprapune peste situl de interes comunitar ROSCI 0064 – Defileul Mureşului Inferior. La o

distanţă de aproximativ 300,00 m în partea de sud a amplasamentului se află şi situl de

importanta avifaunistică ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior – Dealurile Lipovei.

1.5.2. Suprafaţa şi l imite:

Amplasamentul în suprafaţă totală de 306.779,00 mp, se află situat în localitatea

Vărădia de Mureş (extravilan), vecin cu trupul izolat A11 (0,99 ha ), industrie – carieră de



15

piatră, conform prevederilor din P.U.G. comuna Vărădia de Mureş din jud. Arad, înscris în

C.F. Nr. 300223 - 30.000 mp şi C.F. Nr. 300222 – 276.779 mp.

Coordonatele perimetrului de exploatare sunt redate în sistem STEREO 70.

Puncte contur perimetru coordonate X (m) Y (m)

1 504.324 281.716

2 504.921 281.689

3 505.288 282.268

4 504.956 282.469

Suprafaţa perimetrului de exploatare este de 0,366 kmp, având limita de adâncime la cota

+150 ,00 m. Cotele topografice ale terenului sunt cuprinse între 150,00 şi 301,00 m.

Suprafaţa totală de teren destinată propriu-zis extracţiei agregatelor minerale este

de 66.232 mp. Metoda de exploatate folosită în cazul zăcământului din perimetrul Valea

Podului va fi „Metoda de exploatare cu trepte extrase în ordine descendentă, derocare

mecanică, încărcare mecanizată, cu transportul auto al rocilor sterile din decopertă la

halde exterioare".

Conform PUZ-ului aprobat exploatarea perimetrului cuprins între drumul naţional şi

albia torentului de la km 0+290 se va face pe 6 trepte situate la cotele 160, 175, 190, 205,

220 şi 235 iar exploatarea perimetrului cuprins între albia torentului şi culoarul liniei

electrice LEA 400 kV se va face pe 3 trepte situate la cotele 175,190 şi 205 m.

Această suprafaţă este delimitată de următoarele puncte ale căror coordonate

topografice ( SISTEM STEREO 1970) sunt următoarele:

Din suprafaţa totală de teren destinată extracţiei diabazului

(paleobazalt) conform Avizului de Mediu nr.1437 din data de 28.10.2011

în prima etapă a proiectului se propune deschiderea în cadrul

perimetrului unei cariere de piatră cu o suprafata de 30.000 mp.



16

Coordonate Nr. punct

de delimitare X Y

5 504.716 281.766

23 504.698 281.826 24 504.694 281.916

25 504.566 281.843

26 504.394 281.719

22 504.331 281.723

1 504.323 281.716

27 504.394 281.711

2 504.441 281.709

3 504.540 281.728

4 504.638 281.742

1.5.3. Accesul în zona; căi de comunicatie şi transport.

Accesul rutier în perimetrul de exploatare se va face de pe D.N. 7 Arad – Deva, la

km 461 + 732 prin amenajarea unei intersecţii în T, cu virări la stânga şi la dreapta,

după aprobarea acestei intersecţii de către Compania Naţională de Autostrăzi şi

Drumuri Naţionale.

Accesul feroviar. Amplasamentul se află la cca. 2 km faţă de gara Vărădia de Mureş,

gară la magistrala dublă electrificată 200 - Simeria – Arad – Curtici.

1.5.4. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia.

CARIERA DE PIATRĂ – PERIMETRUL VALEA PODULUI COMUNA, VĂRĂDIA DE MUREŞ –

JUD. ARAD se află într-o zonă cu tradiţie în practicarea acestor activităţi, în vecinatate,

lângă DN 7 se află o carieră asemănătoare în trup izolat.

Beneficiarul a făcut demersurile necesare către Agenţia Naţională pentru Resurse

Minerale şi a obţinut de la aceasta - „LICENTA DE EXPLORARE NR. 1354 /2010”, urmând să

obţină şi „ LICENTA DE EXPLOATRE”.



17

Prin aprobarea Planului Urbanistic Zonal „CARIERĂ DE PIATRĂ PERIMETRUL VALEA

PODULUI, COMUNA VĂRĂDIA DE MUREŞ – JUD. ARAD„ s-au stabilit obiectivele, acţiunile şi

măsurile necesare activităţii miniere de exploatare a bazaltului din perimetrul Valea

Podului comuna Vărădia de Mureş – jud. Arad, de către S.C. AL – MIN CONSTRUCTII S.R.L.

Timişoara, pe o perioadă de timp determinată, până în anul 2058, conform Contractului de

concesiune nr. 1743 din 28.08.2009 încheiat de beneficiar cu Primăria Comunei Vărădia de

Mureş.

Necesitatea extragerii şi prelucrării bazaltelor din perimetrul „Valea Podului” rezidă

din cerinţa pieţei pentru astfel de produse, folosite pentru construcţia de căi ferate,

drumuri şi autostrăzi. Aceasta piaţă prezintă o dinamică pozitivă, caracterizată printr-o

creştere mai mult sau mai puţin accelerată a cererii de materii prime şi materiale de

construcţii. Aceasta activitate are şi o utilitate socială prin crearea de noi locuri de muncă.

Lucrările de exploatare ce se vor executa pe parcursul a 49 de ani şi se vor realiza

etapizat, în baza unor Permise de exploatare. Lucrările de execuţie şi exploatare ce se vor

desfăşură pe amplasamentul analizat, acestea vor consta din:

a) - lucrări de deschidere;

b) - lucrări miniere de pregătire;

c) - lucrări de exploatare;

d) - haldarea materialului steril;

e) - lucrări de protecţie a zăcământului şi a lucrărilor de suprafaţă;

f) - lucrări de prelucrare a substanţei minerale extrase.

1.5.5. Informatii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul

asigurării producţiei.

Lucrările de investiţii sunt proiectate asfel încât să se asigure buna desfăşurare a

activităţii miniere, în limitele perimetrului concesionat, până la epuizarea rezervelor de

rocă utilă accesibilă.

Evaluarea resurselor de diabaz necesare exploatării s-a realizat prin metoda

treptelor de exploatare şi în acest sens s-a calculat suprafaţa fiecărei trepte şi prelungirea

de retragere drum prin planimetrare prin programul AutoCad înmulţită cu grosimea treptei

(inaltime). Astfel avem umătoarele suprafeţe:



18

Pentru treapta +160 metri a rezultat o suprafaţă de 19241 mp din care 6673 mp

suprafaţă plană la zi şi 12568 mp suprafata treptei extinse sub treptele superioare.

Pentru treapta +175 metri a rezultat o suprafaţă de 12568 mp din care 6658 mp

suprafaţă plană la zi şi 5910 mp suprafata treptei extinse sub treptele superioare.

Pentru treapta +190 metri a rezultat o suprafaţă de 5910 mp suprafaţă plană la zi.

Suprafaţa totală exploatată este de 19.241,00 mp ce reprezintă 64,14 % din total

suprafaţă incintă etapa I (30.000 ,00 mp). Restul suprafeţelor vor fi ocupate de, drumul de

acces în incintă de la drumul naţional, drumul de acces la treptele de exploatare ale

carierei, amenajarea şi regularizarea pîrâului existent, zone verzi.

Grosimile. Tinând seama că suprafaţa morfologică a perimetrului sudic are

aproximativ acelasi unghi de inclinare rezultă pentru fiecare treapta de exploatare câte o

suprafaţă la zi pentru care s-a luat în calcul o înălţime medie de 7,5 m din care:

sol vegetal 0,5 metri

steril 1 metri

Pentru restul suprafeţei extinse pe sub treptele superioare s-a luat în calcul o înălţime

constantă de 15 metri.

În procesul de realizare a etapei I a Carierei de piatră Valea Podului Vărădia de

Mureş, vor rezulta următoarele volume de materiale care se vor dizloca spre strămutare

sau spre vânzare:

Pentru treapta de 160 metri a rezultat un volum de 228588 mc respectiv 639962 to.



Total perimetru sudic 392616 mc respectiv 1.099.325 to. Menţionăm că raportul

steril util este de 0,07.

1.5.5. Regimul juridic

Terenul este proprietatea Primăriei Comunei Vărădia de Mureş şi este concesionat

pe o perioadă de 49 de ani începând cu data de 28.08.2009 de către Consiliul Local al

Comunei Vărădia de Mureş / Primăria Comunei Vărădia de Mureş către S.C. AL – MIN



19

CONSTRUCTII S.R.L în vederea exploatării miniere – carieră de piatră. Conform C.F. NR.

300223 – Vărădia de Mureş şi C.F. NR. 300222 – Vărădia de Mureş, categoria de folosinţă a

celor două parcele este pădure.

Scopul proiectului constă în deschiderea unei cariere pentru extracţia diabazului, în

suprafaţa totală de 6,6 ha. Investiţia propune dezvoltarea unei exploatări miniere de

dimensiune mică în primă etapă (3 ha), urmată de o perioadă în care se vor realiza

activităţile de dezafectare, de refacere şi de reabilitare a mediului, precum şi de

monitorizare pe termen lung a factorilor de mediu.

Activitatăţile de construcţie, operare, management şi refacere a mediului din cadrul

proiectului vor fi realizate la standarde înalte de performanţă de mediu şi socială:

extragerea rocii utile în cariera, precum şi procesarea acesteia, pe baza celor mai

bune tehnici disponibile şi cu implementarea tuturor măsurilor necesare pentru

protejarea sănătăţii populaţiei şi a stării şi calităţi factorilor de mediu;

realizarea şi operarea infrastructurii asociate activitatilor miniere, incluzând

alimentarea cu apa tehnologica, instalatiile de alimentare cu energie electrică

(generator), drumurile de exploatare, birourile şi staţia de concasare- sortare

mobile;

limitarea sau eliminarea daunelor ecologice generate de activitatile miniere;

închiderea activitatilor miniere şi reabilitarea mediului din zonă;

sprijinirea dezvoltării economice regionale în scopul promovării activităţilor de

dezvoltare durabilă.

Beneficiile publice ale investitiei vor consta în:

producerea agregatelor de cariera, necesare în programele de dezvoltare ale

infrastructurii, constructiilor civile şi industriale;

introducerea celor mai bune tehnici disponibile în industria miniera în scopul

perfecţionării industriei extractive;

1.6. Necesitatea şi oportunitatea proiectului.



20

alinierea la standardele recunoscute pe plan international, precum şi la directivele

Uniunii Europene;

generarea de beneficii economice – investiţia va genera venituri directe şi indirecte,

provenite din taxe, impozite şi redevenţe şi va crea noi locuri de muncă, atât în

domeniul construcţiei şi operării carierei, cât şi în domeniul activităţilor auxiliare;

instruirea şi dobândirea de noi abilităţi - investiţia va crea un număr de locuri de

muncă temporare şi permanente care vor necesita o instruire intensivă în domeniul

exploatării în cariera, în domeniul siguranţei în exploatare şi întreţinere, în

domeniul protecţiei mediului şi al protecţiei muncii, al controlului şi constientizării

problemelor legate de managementul şi monitorizarea mediului, precum şi al

managementului calităţii produselor;

atragerea de investiţii directe.

Deschiderea carierei Valea Podului, va crea condiţii pentru dezvoltarea activităţii de

extracţie şi prelucrare prin concasare a bazaltelor, cu obţinerea agregatelor de carieră.

Oportunitatea acestei investiţii se justifică prin suplimentarea cerinţelor pe piaţa de

consum de agregate de carieră, piatră spartă, sorturi de diverse granulaţii. La necesităţile

existente în zonă, conjunctura actuală impune un necesar suplimentar de piatră pentru

execuţia de lucrări importante de drumuri şi poduri finanţate din fonduri europene şi

guvernamentale.

Terenul se află în extravilanul localităţii Vărădia de Mureş şi are folosinţa de teren

cu destinatie: „pădure”. Cariera de piatră VALEA PODULUI se află într-o zonă cu tradiţie în

practicarea acestor activităţi, în vecinatate, lângă DN 7 se află o veche carieră. Această

suprafaţă NU este inclusă în perimetrul solicitat pentru exploatare.

1.7. Situaţia existentă.



21

Evaluarea impactului asupra mediului s-a întocmit pe baza datelor puse la dispoziţie

de beneficiar, a analizelor existente, pe baza informaţiilor din literatura de specialitate şi

în urma studiilor efectuate de către autor.

Datele şi informaţiile provin din următoarele surse:

• Documentaţiile tehnice ale dotărilor şi activelor din cadrul societăţii;

• Documentare în teren privind dotările şi instalaţiile societăţii, inclusiv cartarea unor

fenomene şi procese cu impact asupra mediului;

• Consultarea unor angajaţi ai societăţii, din conducerea societăţii, responsabili cu

probleme specifice, şef sectoare;

• Studiu de evaluare adecvata şi raport de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal -

CARIERA DE PIATRA – PERIMETRUL VALEA PODULUI comuna VĂRĂDIA DE MUREŞ –

JUD. ARAD.

• Consultarea legislaţiei în vigoare privind protecţia mediului, PSI, sănătate şi a unei

bibliografii pe profilul activităţilor analizate.

Pentru realizarea investiţiei se vor utiliza materii prime şi auxiliare, combustibili şi

energie furnizate de diverse societăţi comerciale şi regii autonome. O parte din materiile

prime şi auxiliare nepericuloase folosite se vor depozita în zona de organizare de şantier.

Acestea se vor aduce de la diverşi furnizori doar la momentul la care se realizează anumite

componente ale obiectivului.

În perioada de executie a carierei, principalul material folosit este piatra spartă, în

amestec cu rocă alterată, pentru reamenajarea drumurilor. Pământul rezultat din

decopertă şi solul vegetal sunt folosite pentru refacerea zonelor de extracţie.

Substanţele explozibile nu sunt folosite de beneficiar, lucrările de puşcare fiind

realizate de o firmă specializată şi autorizată, în baza unui contract.

1.8. Surse documentare.

1.9. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice.



22

Materii prime, combustibili şi uleiuri minerale utilizate pe amplasament. Nr. Crt.

Materii prime şi auxiliare

Destinaţie şi utilizare Provenienţă şi transport Mod de depozitare Periculozitate

1. Material lemnos (cherestea diverse grosimi).

Pentru realizarea cofrajelor.

De la societăţi comerciale specializate. Se transportă cu autoutilitare.

Se depozitează temporar în depozite deschise în cadrul organizării de şantier.

Nepericulos pentru mediu.

2. Piatră spartă. Pentru realizarea umpluturii la căile de acces.

Din surse proprii sau de la staţii de concasare şi sortare de agregate.

Se depozitează provizor în organizarea de şantier.


3. Nisip. Pentru realizarea stratului izolator din fundamentul drumurilor de acces.

Din surse proprii sau de la staţii de sortare de agregate minerale.



4. Balast. Pentru realizarea fundaţiei de bază a drumurilor de acces.

De la staţii de sortare de agregate minerale.



6. Beton. Pentru realizarea fundaţiilor şi a diverselor structuri din beton.

Cea mai apropiată staţie de botoane. Se transportă cu ajutorul autobetonierelor.

NU se depozitează pe amplasament. Se transportă cu ajutorul autobetonierelor şi se descarcă la frontul de lucru.

Periculos pentru mediu prin conţinutul de ciment.

7. Fier beton, bare de fie, alte structuri metalice.

Pentru rezistenţa structurilor din beton, realizare parapeţi sau podete.

De la societăţi comerciale specializate. Se transportă cu autoutilitare.

Se depozitează temporar în depozite deschise în cadrul organizării de şantier.


Nr. Crt.

Materii prime şi auxiliare

Destinaţie şi utilizare Provenienţă şi transport

Mod de depozitare Periculozitate

1. Motorina

Pentru funcţionarea utilajelor din platformă

De la staţii autorizate de distribuţie a carburanţilor.

Nu se depozitează pe platformă.

Periculos pentru mediu.

2. Ulei de motor

Pentru funcţionarea în condiţii optime a motoarelor şi utilajelor din dotare.

De la distribuitori specializati.



3. Ulei de transmisie

Pentru funcţionarea în condiţii optime a cutiilor de viteză.




4. Ulei hidraulic

Pentru funcţionarea în condiţii optime a sitemelor hidraulice de ridicare şi impingere de la utilaje.




În cadrul carierei poluarea fizică sau chimică este determinată de:

pulberi în suspensie, gaze de eşapament (SOx, CO2, CO, CH4, COV, etc) datorate

activităţilor surselor fugitive şi dirijate de pe amplasamentul obiectivului;

1.10. Informatii despre poluantii fizici şi biologici care afecteaza mediul, generaţi de activitatea propusă.

.



23

scăpările accidentale de produse petroliere (motorină, ulei de motor, ulei hidraulic,

etc.).

împrăştierea accidentală a carburanţilor datorită manipulării necorespunzătoare în

timpul descărcării în recipientele de stocare şi/sau în timpul alimentării utilajelor şi

a mijloacelor de transport.

depozitarea necorespunzătoare a uleiului uzat (butoaie de tablă amplasate în aer

liber direct pe sol, în depozitul de carburanţi şi lubrifianţi);

depozitarea necorespunzătoare a bateriilor de acumulatori scoase din funcţiune

(golirea acumulatorilor de electrolit şi aruncarea acestuia pe sol, fără neutralizare);

depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor (material inert excavat, ulei uzat,

ambalaje ulei, fier, lemn, cauciucuri uzate, acumulatori uzati, filtre uzate de

motorină, filtre uzate de ulei, ambalaje, hartie, PET-uri, gunoi menajer, etc.);

zgomot şi vibratii.

În perimetrul Valea Podului din localitatea Vărădia de Mureş şi în zonele învecinate

NU există alte proiecte (existente, propuse sau aprobate) care pot genera impact cumulativ

cu prezentul proiect. Conform PUG comuna Vărădia de Mureş, terenul pe care se află

perimetrul Valea Podului este cuprins la categoria de folosinţă: industrie – carieră de

piatră şi pădure în extravilan, zonă nereglementată, din punct de vedere urbanistic. Prin

certificatul de urbanism, contractul de concesiune şi avizul de mediu al PUZ-ului se

propune ca terenul să fie folosit pentru extracţia bazaltului.

La data realizării prezentei documentaţii nu există alte proiecte şi planuri de

amenajare a teritoriului în zona comunei, de natura să genereze impact cumulativ.

1.11. Modul de încadrare în planurile de amenajare a teritoriului.



24

2. DESCRIEREA PROIECTULUI şi A ETAPELOR

ACESTUIA (CONSTRUCTIE, FUNCTIONARE,

DEMONTARE/ DEZAFECTARE / ÎNCHIDERE /

POSTÎNCHIDERE).

În limitele perimetrului concesionat activitatea se va desfăşura etapizat.

Deschiderea carierei din perimetrul Valea Podului, iniţiază o activitate de tip minier ce va

avea mai multe faze: de construcţie şi execuţie, faze de funcţionare, de închidere şi

dezafectare cât şi o fază în care se vor reabilita suprafeţele afectate de exploatare.

Termen de execuţie:

Durata amenajării drumurilor de acces în carieră: 2-3 luni de zile

Durata amenajării vetrei carierei: 2-3 luni;

Durata amenajării drumurilor ocolitoare la trepte: 45 - 60 de zile, respectiv 478,72

metri pentru cele 3 trepte proiectate ale carierei.

În conformitate cu Legea minelor 85/2003 cu modificarile ulterioare, extracţia

rezervelor se va face pe baza permiselor de exploatare emise de Agenţia Naţională de

Resurse Minerale pentru câte un an calandaristic.

UUttii ll ii ttaatteeaa ppuubbll iiccăă şşii // ssaauu mmoodduull ddee îînnccaaddrraarree îînn ppllaannuurrii llee ddee uurrbbaanniissmm şşii aammeennaajjaarree aa

tteerriittoorriiuulluuii ..

Perimetrul concesionat, în limitele căruia se va dezvolta proiectul propus, este

amplasat în extravilanul localităţii Vărădia de Mureş, într-o zonă în care nu sunt alte

planuri de urbanism sau de amenajarea teritoriului.

Deschiderea carierei în limitele acestui perimetru presupune o activitate de tip

minier - săpături mecanice în spaţii deschise care se vor realiza, după puşcarea cu

2.1. Caracteristicile principale şi descrierea lucrărilor propuse.



25

explozivi, cu excavatorul sau încărcătorul frontal prin metoda „treptelor orizontale

descendente”. Exploatarea diabazului din perimetrul Valea Podului se va efectua în 3

trepte de exploatare. Vatra finală a carierei este proiectată să fie la cota + 160,00 m.

Lăţimea bermelor de siguranţă va fi de minim 4 m şi un maxim de 8 m, iar unghiul de taluz

final de 70o. Societatea nu dispune de utilităţi care sa rămână după încheierea activităţii.

Cea mai mare parte din substanţa minerală utilă extrasă va fi supusă prelucrării

într-o staţie de concasoare cu fălci şi un granulator amplasată în vatra carierei, adică pe

treapta de +160 metri.

După concasare, piatra spartă va fi introdusă în fluxul tehnologic de sortare. Prin

concasarea şi sortarea pietrei brute se va obţine:

piatră spartă concasată – sorturile 40-63 şi 63-90 mm;

piatră spartă sorturi – sorturile 0-4, 4-8, 8-16 şi 16-25 mm.

Agregatele de carieră - sorturi de piatră spartă – în principal sort 40/63 şi sort

63/90 vor fi rezultatul prelucrării bazaltului excavat din cariera şi constituie materia primă

în construcţia şi întreţinerea drumurilor şi podurilor.

Activitatea iniţiată prin deschiderea carierei Valea Podului, va avea la baza planuri

şi proiecte tehnice avizate anual de autoritatea competentă (ANRM) şi se va desfăşura pe

mai multe faze, delimitate în funcţie de particularităţile lucrărilor:

de organizare de şantier;

de construcţie, reabilitare şi întreţinere căi de acces la şi în incinta

perimetrului;

de exploatare a rocii utile;

de prelucrare prin concasare a materialului exploatat;

de finalizare a lucrărilor şi de reabilitare a suprafeţelor afectate de

activitatea minieră;

Proiectele de execuţie impun ca atât pe parcursul activităţii cât şi la încetarea acesteia

suprafeţele degrevate de rezerve să fie geometrizate şi ecologizate în vederea încadrării în

ambient şi redării în circuitul economic al zonei.



26

PPrriinncciippaalleellee ffaazzee aallee aaccttiivviittăăţţii ii ddee eexxttrraaccţţiiee..

Proiectul include o serie de activitati specifice fiecarei etape. Prin adoptarea

metodei de exploatare sunt asigurate urmatoarele cerinţe principale:

eficienţa economică;

pierderi de rezerve minime;

nivel tehnic ridicat;

protecţia zăcământului şi a obiectivelor de la suprafaţă;

protecţia mediului înconjurator;

securitatea deplină a muncii.

În funcţie de natura rocilor dislocate, de morfologia terenului, de tehnica de lucru

avuta la dispozitie, precum şi de elementele geometrice ale fronturilor de lucru, metoda de

exploatare folosită va fi cea specifică exploatărilor miniere în cariere, şi anume “derocare

mecanică cu ajutorul explozivilor după operaţiunile de perforare – puşcare”. Perforarea

găurilor de puşcare se va executa cu o instalaţie de foraj rotopercutantă, diametrele

optime ale găurilor fiind cuprinse între 80-90 mm.

Lucrările ce urmează a fi efectuate sunt grupate în principal, în următoarele

categorii:

1) Lucrări de deschidere;

2) Lucrări miniere de pregatire;

3) Lucrări de exploatare;

4) Haldarea materialului steril;

5) Lucrări de închidere şi postinchidere.

SScchheemmee ddee aammeennaajjaarree,, pprrooggrraammee ssppeecciiaallee.. Amenajarea suprafeţei perimetrului concesionat se

va face în funcţie de: conditiile de zăcământ, fazele de execuţie ale activităţii miniere ce se va

dezvolta în limitele perimetrului şi amplasarea acestuia într-o zonă în care nu sunt planuri de

urbanism sau de amenajare a teritoriului.

Suprafaţa totală a înfiinţării carierei de piatră Valea Poduluieste de 30.000 mp (3

ha) conform C.F. NR. 300223. După amenajarea la cotă a platformei de la cota 160 se vor

amplasa pe aceasta: zona administrativă şi zona de producţie.

ZZoonnaa aaddmmiinniissttrraattiivvăă vvaa ff ii ccoommppuussăă ddiinn::

Cladire de birouri - supraf. construită = 155,80 mp – parter



27

Suprafata construită utilă = 138,66 mp repartizată pe functţiuni astfel : 4 birouri de 18,55

mp, un vestiar de 18,66 mp, dormitor de 18,63 mp, gr.sanitar 8,28 mp, gr.sanitar 7,69 mp,

hol 5,85 mp şi hol 5,28 mp.

Container grup electrogen - supraf. construită = 18,00 mp - parter

Container motorina – supraf. construită = 18,00 mp – parter

Container scule – supraf. construită = 18,00 mp – parter

Cântar

Foraj apă

Fosă septică vidanjabila.

Clădirea de birouri este o construcţie în regim de înălţime parter, cu dimensiunile

îin plan de 15,23 m respectiv 10,23 m , având o suprafaţă construită la sol de 155,80 mp.

Sistemul constructiv al clădirii este realizat dintr-un schelet structural din lemn ecarisat de

esentă tare (fag, mesteacan, stejar). Detaliile elementelor structurale componente sunt

redate în anexa prezentei lucrări.

ZZoonnaa ddee pprroodduuccţţiiee vvaa ff ii ccoommppuussăă ddiinn::

Suprafata treptelor de exploatare (planşa 1) vor fi urmatoarele:

treapta 160 – are o suprafaţă de 19.241,00 mp din care 6.673,00 mp suprafaţă plană

“la zi“ şi 12.568,00mp suprafaţă treptei extinsă sub treptele superioare,

treapta 175 – are o suprafaţă de 12.568,00 mp din care 6.658,00 mp suprafaţă plană

“ la zi“ şi 5.910,00 mp suprafaţă treptei extinsă sub treptele superioare,

treapta 190 – are o suprafaţă de 5.910,00 mp suprafaţă plană “la zi“.

Suprafaţa totală exploatată este de 19.241,00 mp ce reprezintă 64,14 % din total suprafaţă

incintă (30.000 ,00 mp). Pe treapta de 160 m se vor amplasa următoarele utilaje (planşa 2):

Preconcasor

Concasor cu con de spargere

Staţie de sortare



28

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra mediului pentru proiectul „Carieră de piatră – perimetrul Valea Podului, comuna Vărădia de Mureş – judeţul Arad“.

29



30

22..11..11.. LLuuccrrăărrii ddee ddeesscchhiiddeerree ccaarriieerrăă..

Pentru crearea condiţiilor de exploatare şi de transport a substanţei minerale utile,

precum şi a sterilului sunt necesare lucrări de deschidere. Lucrările de deschidere constau

în:

1) lucrări de organizare de şantier;

2) lucrări de amenajare şi întreţinere a intersecţiei de legatură cu DN7, a drumului de

acces la vatra carierei, a bretelelor de acces la bermele de lucru;

3) amenajări hidrotehnice necesare a fi realizate pe Valea Podului.

22..11..11..11.. LLuuccrraarrii ddee oorrggaanniizzaarree ddee ssaannttiieerr..

Organizarea de șantier se va amenaja în incinta carierei pe o suprafaţă de 2.800. mp. Aceasta

va avea în interiorul ei următoarele:

DENUMIREA SUPRAFETEI

L max

(m)

l max

(m)

buc

S total

(mp)

Perioada de

functionare

1. Organizare de santier 40 7 1 2800 Pina la finalizarea lucrarilor de deschidere-pregatire a zacamintului.

1a. suprafata destinata grup electrogen şi cablu alimentare

impamintat

3 3 1 9

1b. suprafata destinata alimentarii cu combustibil 4 3 1 12

1c. suprafata destinata vagon tip vestiar 6 2,5 1 18

1d. suprafata destinata grup sanitar ecologic 1 1 1 1

1e. suprafata destinata ansamblu containere deseuri 1 1 2 2

2. Drumuri acces în incinta perimetrului concesionat

drum doua benzi din D.N.7 70 7 1 490

drum incintă 320 7 1 2240

3. Utilaje folosite in organizarea de santier

Bazin mobil de combustibil pe auto ISUZU TM-21-ALM 4 2 1 8

Excavator Komatsu P.C.360 6 4 1 24

Buldozer Komatsu D85EX-15 6 4 1 24

Auto-trakkere transport 2 6 4 48

Lucrările pentru amenajarea platformei de organizare de santier se vor executa prin

excavare directa cu excavatorul şi încărcarea materialului rezultat din excavare în auto-



31

trakkere care îl vor transporta în halda de steril din afara perimetrului de exploatare

aprobat de Primaria Comunei Varadia de Mures. Suprafaţa orizontală a platformei de 2800

m.p. va fi utilizată pentru parcarea temporara a acestor utilaje descrise în tabel – utilaje ce

vor fi utilizate pentru execuţia lucrărilor de deschidere-pregatire a zăcământului de

diabaz. Continuare lucrărilor de execuţie a drumurilor de acces la treptele 160, 175 şi 190

metri se va face cu aceleaşi utilaje descrise mai sus.

22..11..11..22.. LLuuccrrăărrii ddee aammeennaajjaarree şşii îînnttrreettiinneerree aa ddrruummuurrii lloorr ddee aacccceess llaa ccaarriieerraa VVaalleeaa

PPoodduulluuii ..

2.1.1.2.1. Amenajarea intersecţiei cu drumul naţional DN7.

Cariera de piatră din perimetrul Valea Podului – Vărădia de Mureş se amplasează pe

partea dreaptă a drumului naţional DN7, pe teritoriul administrativ al comunei Vărădia de

Mureş, la limita cu teritoriul administrativ al comunei Săvârşin. La ora actuală accesul

autovehiculelor în perimetrul studiat se face pe un drum de exploatare, amplasat pe partea

dreaptă a pârâului Valea Podului. Drumul de exploatare se racordează la carosabilul

drumului naţional la km 461+765. Traversarea şanţului pereat, care mărgineşte drumul

naţional pe partea dreaptă, se face printr-un podeţ dalat L=0,50m.

Terenul pe care se va realiza cariera de piatră este situat în vecinătatea drumului

naţional DN 7 (E70) km 461+732 pe partea dreaptă în extravilanul localităţii Vărădia de

Mureş la limita cu localitatea Săvârşin. Pentru amenajarea şi exploatarea carierei este

necesar a se asigura accesul pe amplasament din drumul naţional.

În zona accesului, traseul drumului naţional constă dintr-o curbă la stânga,

amenajată prin racordarea cap la cap a două clotoide cu raza de 200 m. În profil

longitudinal are o pantă de cca. 0,15%. Structura rutieră este de tip elastic cu

îmbrăcăminte asfaltică.

Drumul naţional DN 7 are partea carosabilă de 7,0 m lăţime cu benzi de încadrare

consolidate de 2 x 0,50 m şi restul de acostamente de 2 x 0,50 m lăţime din balast stabilizat

cu ciment, astfel încât platforma va avea 9,00 m lăţime. În zona intersecţei panta

transeversală a drumului este unică şi are valoarea de 4%. Menţionăm că, pe sectorul

studiat, în anul 2009 au fost finalizate lucrările de consolidare a DN 7 km 352+000-

596+630.



32

În zona accesului proiectat, profilul transversal al drumului naţional este mixt:

debleu pe partea dreaptă cu o înălţime de până la 6,00 m respectiv rambleu de cca 0,50 m

înălţime pe partea stânga. Tot pe partea stângă a drumului principal este amplasată calea

ferată dublă la distanţa variabilă între 8,00 ÷ 35,00 m faţă de axa drumului.

La km 461+724 drumul naţional este subtraversat de un podeţ dalat cu lumina L =

4,00 m şi lungimea B = 10,00 m care asigură traversarea pârâului „Valea Podului”.

Paralel cu drumul naţional DN 7, în partea dreaptă a acestuia, la o distanţă de

aproximativ 10,00 m faţă de axa drumului este pozat un cablu de telecomunicaţii care

supratraversează Valea Podului printr-o conductă metalică.

Accesul spre şi dinspre cariera de piatră Valea Podului se va realiza prin

amenajarea unei intersecţii pe DN 7 la km 461+732 (vezi plansa 3).

Conform normativului CD 173-2001 „Normativ pentru amenajarea la acelaşi nivel a

intersecţiilor drumurilor publice din afara localităţilor” s-a proiectat bandă de virare la

stânga pentru relaţia Arad - Cariera de piatră Valea Podului constituită din sector de

stocare de 40 m lungime şi un sector de racordare de 35 m având lăţimea de 3 ,50 m.

Pentru accesul la carieră dinspre Deva s-a proiectat o bandă de decelerare având

lungimea de 85 m, iar pentru ieşirea de la cariera de piatră spre Arad o bandă de

accelerare cu lungimea de 70,00 m lungime. Toate lucrările se realizează prin lărgirea spre

stânga a carosabilului existent, delimitarea benzilor de circulaţie, a benzii de viraj şi a

benzilor de accelerare şi de decelerare urmând să se facă prin marcaje executate la sol.

Pe accesul spre cariera de piatră Valea Podul s-au creat două insule triunghiulare

de ghidare şi o insulă de separare sub formă de picătură care are rolul de a separa

fluxurile de circulaţie de sens contrar. Insulele vor fi încadrate cu bordură prefabricată,

denivelată cu 15 cm faţă de cota părţii carosabile proiectate, şi vor fi completate cu

suprafeţe interzise prin marcaj.

Podeţul dalat L = 4,00 m existent la km 461+724 necesită extindere, doar pe partea

stângă, cu 12,00 m. Extinderea se va face în soluţie monolită, cu infrastructură din beton

simplu şi suprastructură din beton armat C25/30. Închiderea spre aval se va face cu un zid

întors realizat din beton armat. În partea din amonte se prevede realizarea unei camere de

cădere având dimensiunea de 4,40 x 4,40 m şi adâncimea de 1,80 m. Camera de cădere se

va realiza din beton clasa C25/30 turnat monolit pe un pat din balast de 15 cm grosime.

Pentru a se asigura continuitatea scurgerii apelor în şanţul existent pe partea

dreaptă a drumului naţional se prevede realizarea unui podeţ tubular Dn600 mm în



33

lungime de 55 m, din tuburi de polietilenă tip PecorOptima Dn600-SN8 pentru

subtraversări. Tuburile se vor monta în şanţul betonat existent pe un pat de beton C25/30

şi se vor acoperi cu umplutură din balast pilonat.

Pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale de pe versantul şi din şanţurile

drumului de acces la carieră, pe drumul secundar se va executa un podeţ tubular Dn1000

mm cu lungimea de 15,00 m. Podeţul se va realiza din tuburi de polietilenă tip

PecorOptima Dn1000mmm-SN8 pentru subtraversări.

Structura rutieră adoptată pentru lărgirea carosabilului drumului naţional va fi

identică cu structura rutieră executată pe sectorul consolidat şi anume:

4 cm strat de uzură din mixtură asfaltică cu bitum modificat stabilizată cu

fibre, MASF 16m;

6 cm strat de legătură din beton asfaltic deschis cu criblură, cu bitum

modificat BAD25m;

14 cm strat de bază din anrobat bituminos AB2;

30 cm piatră spartă;

30 cm balast.

Pentru evitarea transmiterii fisurilor în îmbrăcămintea bituminoasă, pe rostul dintre partea

carosabilă existentă şi lărgire, s-a prevăzut pe 1,0 m lăţime, aşternerea unui geocompozit

antifisură pe o lăţime de 1,00 m.

Acostamentele drumului naţional DN 7 se vor consolida cu un strat de balast în

grosime de 20 cm şi un strat de îmbrăcăminte din beton asfaltic bogat în criblură BA8 cu

grosimea de 4 cm (vezi plansa 3 şi 4).

După terminarea lucrărilor de amenajare a accesului spre cariera de piatră Valea

Podului se va executa marcajul rutier conform SR 1848/7 – 2004 şi semnalizarea verticală

conform SR 1848/1 – 2008. Viteza de circulaţie pe drumul naţional este limitată în zona

intersecţiei la 50 km/h. În zona intersecţiei se va interzice staţionare pe carosabilul

drumului naţional. Marcajul rutier va avea la bază vopsea în doi componenţi sau

termoplastic, care au o durata de viata de minimum 2 ani.


34


35



36

2.1.1.2.2. Drum de acces principal.

Deoarece perimetrul viitoarei cariere de piatră este situat pe malul stâng al Văii

Podului, pentru asigurarea accesului rutier la viitoarea carieră se prevede amenajarea unui

drum principal de acces, pe partea stângă a văii, astfel încât traseul drumului să nu fie

intersectat de traseul văii. Astfel se evită necesitatea realizării de podeţe peste albia

pârâului.

Drumul principal de acces se va realiza la o cotă mai ridicată cu circa 3 m peste firul

văii actuale. Pentru a se evita erodarea corpului drumului de către apele care se scurg pe

valea Podului umpluturile din corpul drumului se vor realiza cu piatra rezultată din

derocările ce se vor executa pentru amenajarea acceselor la carieră. Pe sectoarele în care

valea existentă este foarte îngustă drumul principal de acces se va realiza în săpătură, pe

versantul vestic al dealului, delimitarea faţă de albia pârâului făcându-se prin pereu din

piatră brută.

La km 0+275 firul actual al văii face o meandră, săpând în versantul estic pe o

adâncime de circa 17 m. Pentru a se asigura continuitatea traseului drumului principal de

acces este necesară corectarea albiei văii prin realizarea unor săpături în versantul vestic

pe o lungime de circa 40 m. Pe acest sector drumul de acces se va realiza pe o umplutură

protejată înspre albia văii cu pereu din piatră brută.

În prima etapă drumul principal de acces se realizează doar până la km 0+402,50

urmând ca în etapa a doua să continue înspre nord, până la limita perimetrului exploatabil

al carierei. Lungimea drumului principal de acces realizat în prima etapă este de 322,50 m

(amenajarea primilor 80,00 m fiind cuprinsă în proiectul intersecţiei cu DN7).

Accesul la cariera de piatră se va realiza cu o îmbrăcăminte asfaltică pe o lungime

de 80,00 m de la marginea carosabilului DN7. Structura rutieră va fi fornată din

următoarele straturi (vezi plansa 4):

4 cm strat de uzură din beton asfaltic cu bitum modificat tip BA16;

5 cm strat de legătură din beton asfaltic cu bitum modificat tip BAD25;

8 cm strat de bază din anrobat bituminos AB2;

20 cm piatră spartă;

30 cm balast.



37

Profilul longitudinal al drumului de acces principal va urmări în general profilul văii

existente, linia roşie fiind situată cu circa 3 m peste nivelul actual al văii. În zona de

racordare la drumul naţional panta longitudinală pe drumul de acces va fi de 4% pentru a

permite oprirea în siguranţă a autovehiculelor înainte de a accede în carosabilul drumului

naţional.

Pentru amenajarea accesului rutier la cariera de piatră perimetrul Valea Podului

Vărădia de Mureş s-a obţinut acordul C.N.A.D.N.R. Bucureşti nr. 92/42468/2011, anexat în

copie la prezenta documentaţie.

2.1.1.2.3. Drumuri de acces la treptele carierei.

În prima etapă exploatarea carierei se va face pe 3 trepte, situate la cotele 160, 175

şi 190. Pentru asigurarea accesului autovehiculelor la treptele situate la cotele 160 şi

respectiv 175 din sectorul sudic (care se vor realiza în prima etapă de exploatare a carierei)

se prevede amenajarea, pe versantul sudic al torentului de la km 0+429, a unei serpentine

din drumul de acces principal. Serpentina va avea o rază de 11 m în axul drumului, rază

care permite virajul autovehiculelor care vor transporta piatra din carieră. Pe lungimea

serpentinei panta longitudinală a drumului se reduce la 5%. Dupa serpentină drumul se

ramifică în două bretele: una care coboară cu o pantă de 10% la treapta 160 şi una care

urcă cu o rampă de 10% la treapta 175. Lungimea bretelei de coborâre este de circa 100 m

iar a bretelei de urcare de circa 65 m.

Pentru asigurarea accesului la treapta 190 se prevede realizarea unui drum de acces

pe versantul nordic al torentului, cu serpentină de întoarcere la traversarea văii torentului

şi cu bretea de acces pe versantul sudic până la treapta 190. Până la intersecţia cu valea

torentului panta longitudinală a drumului de acces este de 12% astfel încât drumul să

ajungă la cota văii existente. După traversarea torentului, până la intrarea pe treapta 190,

panta se reduce la circa 1,50%. Lungimea drumului de acces la treapta 190 este de circa

257 m.

Lungimea totală a drumurilor de acces la trepte este de 478,72 m. Pe treapta 160

se vor amplasa în prima etapă toate utilităţile necesare pentru funcţionarea exploatării:

concasoare, buncăre pentru agregate, etc. Autovehiculele care vor veni dupa piatră vor

aştepta la alimentare pe platforma treptei, fără a fi prevăzute locuri speciale pentru

parcare. Intoarcerea autovehiculelor se va face la capătul sudic al treptei.



38

Autovehiculele proprii, care vor asigura transportul pietrei de la fronturile de lucru la

concasor, vor fi parcate la locul de lucru, pe treptele carierei, fără a se prevedea platforme

speciale pentru aceasta.

Profilul longitudinal al drumului de acces principal va urmări în general profilul văii

existente, linia roşie fiind situată cu circa 3 m peste nivelul actual al văii. Panta medie a

drumului de acces principal este de circa 5%, declivitatea maximă fiind de 10%. În zona de

racordare la drumul naţional panta longitudinală va fi redusă la 4% pentru a permite

oprirea în siguranţă a autovehiculelor înainte de a accede în carosabilul drumului naţional.

Pasul de proiectare minim acceptat este de 40 m, coespunzător unei viteze de proiectare

de 50 km/oră.

Profilul longitudinal al drumului de acces principal.

Profilul transversal. Drumul principal de acces va avea o lăţime a părţii carosabile

de 6,00 m şi acostamente cu lăţimea de 1,00 m lăţimea totală a platformei fiind de 8,00 m.

Pentru a se evita producerea de accidente, pe marginea dinspre vale a platformei drumului

se va realiza un parapet de tip semigreu.



39

Drumurile de exploatare din cadrul carierei vor avea o lăţime a părţii carosabile de

6,00 m şi acostamente cu lăţimea de 1,00 m, lăţimea totală a platformei fiind de 8,00 m.

Platforma drumului va fi realizată în general prin săpătură în terenul stâncos al dealului,

taluzurile de săpătură fiind executate sub un unghi de 70˚.

Executarea drumurilor de acces la trepte se va face concomitent cu avansarea

lucrărilor de exploatare a carierei, astfel ca săpăturile necesare pentru realizarea

platformei drumului să constituie o parte din săpăturile pentru amenajarea treptelor din

carieră.

Având în vedere faptul că drumurile proiectate sunt amplasate în zona de

exploatare a carierei s-a prevăzut ca acestea să fie realizate dintr-o structură rutieră

nerigidă, alcătuită din următoarele straturi:

40 cm piatra spartă 40-63 mm împănată cu piatră spartă 15-25 mm

20 cm fundaţie din balast compactat

Drumul de acces la treapta 190 va traversa albia torentului existent prin intermediul

a două podeţe dalate L = 2,00 m. Podeţele se va realiza din elemente prefabricate tip P2

pozate pe o fundaţie din beton de ciment clasa C16/20. Podeţele vor fi prevăzute cu

cameră de cădere în amonte şi cu pereu în aval.

Pentru colectarea şi evacuarea apelor meteorice de pe platforma drumurilor se

prevede realizarea unor rigole triunghiulare cu adîncimea de 0,50 m situate pe partea

dinspre versant a drumurilor de acces. În cazul drumurilor din sectorul sudic rigolele se vor

descărca în albia regularizată a torentului care separa cele doua sectoare de exploatare, iar

rigolele din sectorul nordic al exploatării se vor descărca direct în Valea Podului.

Subtraversarea drumurilor de acces şi de deservire se va face prin intermediul unor podeţe

tubulare Dn 1000mm realizate din ţeavă corugată pozată pe un pat din balast .

Pentru a se evita producerea de accidente prin căderea în gol a autovehiculelor pe

partea stângă a drumului principal de acces (spre albia pârâului Valea Podului) se prevede

amplasarea unui parapet metalic tip semigreu.



40

22..11..11..33.. AAmmeennaajjăărrii hhiiddrrootteehhnniiccee nneecceessaarree aa ff ii rreeaall iizzaattee ppee VVaalleeaa PPoodduulluuii ..

2.1.1.3.1. Amenajare Valea Podului.

Având în vedere lucrările pentru realizarea accesului principal la cariera de piatră se

impune amenajarea Văii Podului, lucrări de reprofilare a văii, devieri ale firului acesteia,

apărarea de maluri pentru evitarea erodării în zonele unde valea se apropie de drumul de

acces, realizarea de căderi şi praguri de fund.

Lungimea totală a amenajării Văii Podului va fi de 455 m, între punctele 1 început

proiect, camera de cădere de la subtraversarea DN7 şi 25 sfârşit proiect, punct situat în

dreptul racordării drumului principal de acces la drumul forestier dinspre nordul

obiectivului (planşa 5).

Secţiunea caracteristică a amenajării văii va fi trapezoidală, cu lăţimea la baza văii

de 5,00 m între punctele 1 şi 24, şi de 4,00 m între punctele 24 şi 25.

Începutul proiectului de amenajare a Văii Podului este punctul 1, respectiv

racordarea la camera de cădere din amonte de subtraversarea DN7, unde cota radierului

văii s-a corelat cu cota peretelui camerei de cădere la cota de 152,08 mNMN.

Din punctul 1 amenajarea văii se realizează prin reprofilarea acesteia şi realizarea

unei pante de scurgere uniforme de 2,33% până în punctul 5, 0 + 77 m, având secţiunea

trapezoidală cu lăţimea fundului văii de 5 m, cu taluzuri înclinate de 45°. Pe acest tronson

la distanţa de 0 + 27 m se va realiza racordarea podeţului L = 4,00 m care evacuează apele

meteorice din rigola de colectare a drumului principal de acces şi a rigolei de colectare a

DN7 şi racordarea drumului principal la DN7.

Între punctele 5 şi 7 ( 0 + 77 – 0 + 113) se va realiza un bazin de retenţie şi

acumulare avand luciul apei de 335mp cu adâncimea de 1,40 m, cu o capacitate de

înmagazinare de cca. 470 mc. Rolul acestui bazin este de liniştire a cursului precum şi de

completare a apei tehnologice necesară exploatării zăcămintelor de piatră.

În punctul 7 la 0 + 113 se va realiza o cădere şi prag de fund cu înălţimea de 1,50 m.

Între punctele 7 şi 16 (0 + 113 - 0 + 283) se va face reprofilarea văii cu o pantă uniformă

de 3,47% având aceeaşi secţiune ca în zona din aval, între punctele 1 şi 5.






41



42

În zona cuprisă între 0 + 250m şi 0 + 300 m, valea se apropie de drumul principal de

acces la carieră, aici fiind necesară protejarea malului stâng al văii către drumul de acces.

Protejarea malului se va face prin pereere cu piatră brută realizându-se untaluz pereat cu

panta de 45°.

În punctul 0 + 298m în zona bazinului de acumulare se va realiza racordarea

podeţului de descărcare Dn 1000 mm a drumurilor de acces.

În punctul 0 + 318m tot în zona bazinului de acumulare se va amenaja racordarea

torentului dinspre vest, prin realizarea unei căderi de apă.

În punctul 18 la 0 + 323 se va realiza o cădere şi prag de fund cu înălţimea de 2,00

m. Între punctele 18 şi 25 (0 + 323 - 0 + 455) se va face reprofilarea văii cu o pantă

uniformă de 6,30% având aceeaşi secţiune ca în zonele din aval.

În punctul 0 + 436 se va realiza racordarea văii torent aflată la nordul limitei zonei

de exploatare.

Se menţionează că valea torent dinspre est de Valea Podului şi spre nord de

platformele de exploatare necesită amenajări numai în zonele de subtraversare ale

drumurilor de acces şi exploatare, respectiv racordarea văii la podeţele de subtraversare.

Prin lucrările de amenajarea a Văii Podului s-a urmărit corelarea cu lucrările de realizare a

drumului de acces la cariera de piatră precum şi regularizarea văii astfel încât aceasta să

aibă capacitatea de colectare, preluare, canalizare şi de evacuare în emisarul natural, Râul

Mureş a cantităţilor de apă meteorică de pe întregul bazin de colectare, atât în zona

neafectată de lucrările de bază cât şi în zona nordică neafectată de lucrările de bază.

2.1.1.3.2. Amenajări hidrotehnice torent afluent la Valea Podului.

Amenajarea drumurilor de acces înspre sectorul sudic al exploatării, pe versantul

sudic al torentului, impune amenajarea albiei acestui torent sub formă de cascade, la cote

corelate cu cotele drumurilor de acces în punctele de traversare a albiei. Traversarea albiei

amanajate de către drumurile de acces la treptele 190, 205 şi 220 se va face prin

intermediul a 3 podeţe tubulare Dn1000mm.



43

22..11..22.. LLuuccrrăărrii ddee pprreeggăăttiirree ccaarriieerrăă..

Lucrările de pregătire a carierei vor consta din:

îndepărtarea progresivă a vegetaţiei de pe terenul pe care se va dezvolta cariera prin

defrişare;

îndepărtarea cioatelor şi a rădăcinilor care au rezultat în urma defrişării;

îndepărtarea stratului de sol vegetal care are o grosime medie de 0,5 metri în

cantitate de 9621 m3, şi transportarea acestuia la halda exterioară (haldare

provizorie) la cca 4 km distanta de perimetru pe raza comunei Vărădia de Mureş,

conform adresei Nr. 1170 din data de 31.07.2012 (vezi anexa).

îndepărtarea rocii alterate (compusă din rocă partial alterată de culoare cenuşiu –

verzuie) cu grosimea medie de cca. 1 m de la partea superioară a zăcământului de

diabaze – respectiv un volum de 19.241 m3 şi transportarea la beneficiar, care il

pune în opera în constructia autostrazii Arad - Nadlac, conform adresei Nr. 1106 din

data de 19.07.2012 (vezi anexa).

Acest material alterat se va excava cu excavator hidraulic pe şenile de tip Komatsu

PC 600 cu cupa de aproximativ 3.5 m3 şi se va transporta la beneficiar. Solul vegetal va fi

extras şi transportat în halda temporară, pe durata funcţionării carierei nefiind neceasară

acţiunea de refacere a mediului îintrucât treapta de 160 va constitui vatra carierei până la

terminarea exploatării din cadrul perimetrului de 3 ha care afost scos din circuitul forestier

în vederea exploatarii. Decopertarea substanţei minerale utile se va realiza mecanizat, cu

ajutorul utilajelor din dotarea societăţii. Lucrările de pregătire vor devansa lucrările de

exploatare experimentală, astfel încât să se asigure continuitatea acesteia.

22..11..33.. LLuuccrrăărrii ddee eexxppllooaattaarree

Metoda de exploatare care va fi folosită este „metoda de exploatare în cariera cu

trepte descendente, cu transportul şi depozitarea sterilului in haldele exterioare şi

derocarea rocii utile, mecanic şi prin impuscare cu explosivi amplasati in gauri de

sonda”, în varianta tehnologică „carieră cu trepte cu avansare descendentă, cu derocare

prin perforare- puşcare” metodă ce se adaptează particularităţilor zăcământului.



44

În etapa I-a se va exploata perimetrul pentru care s-au obtinut avizele şi

autorizatiile de intrare în teren. Exploatarea va incepe cu treapta 160 pentru a crea

platforma de organizare şi de prelucrare apoi se va continua dela treapta cu cote

superioare la treapta cu cote inferioare.

Treptele carierei de la Valea Podului vor avea următoarele elemente geometrice:

înălţimea de treaptă→ 15 m

unghi de taluz fronturi de lucru - 70°

unghi de taluz final→ maxim 65°

lungimea treptelor→ maxim 150 m

lăţime berme: berme de lucru→ 11m, berme de transport→8 m pentru transport

auto pe o bandă

Treapta de 160 metri

cota inferioara 160 m

cota superioara 175 m



lungimea treptei→ maxim148 m

berme de lucru→ 11 m

berme de transport→8 m pentru transport auto pe o bandă

orientare N – S






lungimea treptei→ maxim 156 m

berme de lucru→ 12 m


berme de siguranţă→min. 4 m

orientare N - S



45





unghi de taluz fronturi de lucru -70°

lungimea treptei→ maxim 153 m

berme de lucru→9 m


berme de siguranţă→min. 4m

orientare S-N

Tehnologia de extracţie.

Tehnologia de extracţie ce se va folosi pentru exploatarea zăcământlui este

următoarea:

Derocarea copertei se va face mecanic prin două procedee:

1) buldozerare- în special pentru îndepărtarea stratului de sol în zonele în care

coperta este relativ mică,

2) derocare directă cu excavatorul tip lopată mecanică inversă şi încărcarea directă în

mijloacele de transport.

Derocarea rocii utile (diabaz) cu grosime mare (peste 2 m) se va face prin perforare-

puşcare cu explozivi plasaţi în găurile de foreză, găuri săpate aproximativ paralel cu taluzul

de lucru (înclinate în medie la 70°).

Operaţiunile de perforare – împuşcare a mesei miniere se vor efectua mecanizat, de

către firme atestate în domeniu, respectiv în manipularea şi folosirea explozivilor, în baza

unor contracte ferme de prestări servicii.

Având în vedere că societatea doreşte să comercializeze / utilizeze pentru propriile

nevoi produsele miniere la o granulaţie mare, se vor folosi explozivi cu brizanţă mică.

Exploatarea se va desfăşura in 2 trepte, cuprinsă între cotele aproximative +170 şi +

200 m. Masa minieră rezultată în urma activităţilor de exploatare va fi comercializată /

utilizată ca piatră spartă şi se va livra cu ajutorul mijloacelor auto.

Pierderile de exploatare se ridică la cca. 2 %, deci se înscriu în baremul normal

specific acestui tip de exploatare.



46

Extracţia diabazului din zăcământ cu explozivi plasaţi în găurile de sondă reclamă

mai multe faze şi anume:

forarea găurilor

puşcarea

controlul frontului de lucru şi rănguirea

sfărâmarea secundară

încărcarea în mijloace de transport

transportul la staţia de concasare- sortare sau la beneficiari

Operaţiile de perforare- puşcare se vor efectua de către firme specializate în acest

domeniu (manipularea şi folosirea explozivilor) în baza unui contract de prestări servicii.

Forarea găurilor de sondă.

Perforarea găurilor de puşcare se va executa cu o instalaţie de foraj rotopercutantă,

diametrele optime ale găurilor fiind cuprinse între 90-112 mm. După poziţia lor, găurile de

puşcare vor putea fi:

frontale – executate de sus în jos (vertical sau paralel cu taluzul);

de bază – executate la baza frontului carierei.

Pentru asigurarea unui volum mediu lunar de rocă excavat, şi ţinând cont de

caracteristicile geometrice ale carierei, se pot calcula parametrii de puşcare în cazul

masivului cu două suprafeţe libere, găuri înclinate, amplasate pe mai multe rânduri.

Parametrii de bază ai amplasării găurilor de sondă sunt: linia de rezistenţă la vatră (Wt);

distanţa dintre găurile de pe rând (a) şi între rândurile de găuri (b); adâncimea Lg.

Linia de rezistenţă la vatră (W t )

Formula de calcul este:

W t= mqh

pqmphLp g

2

42−+

[ ]m

unde:

p – capacitatea de încărcare a unui metru de gaură de sondă

q – consumul specific de exploziv

m – distanţa relativă dintre găuri (m = 0,8 – 1,6)

h – înălţimea treptei

Lg – lungimea găurii de sondă



47

Capacitatea de încărcare (p)

p = 0,785 d2 Δ kg/dm3

- d – diametrul găurii de sondă (92 mm)

- Δ – densitatea de încărcare (900 kg/m)

p = 0,785 x 0,0922 x 900 = 5,98 ~ 6 kg/m

Consumul specific de exploziv (q)

q = 0,000175γ

γ = greutatea volumetrică a rocii, pentru diabaze γ = 2800 kg/m3

q = 0,000175 x 2800 = 0,49 kg/m3

Distanţa relativă dintre găuri (m)

m = 1,66 – 0,066 f , în care f = 15

m = 1,66 – 0,066 x 15 = 0,67

Lungimea găurii de sondă (Lg)

Lg = lg + lsub [m]

lsub - lungimea subadâncirii

l sub = ( 15-17) d

l sub = 17 x 0,092 = 1,564 m

lg = αcos

h

[m]

lg = °20cos

15

= 15,97 m

Lg = 1,564 + 15,95 = 17,514 m

Deci, înlocuind vom avea:

W t= 1549,067,02

6514,1715649,067,0436

⋅⋅⋅

−⋅⋅⋅⋅⋅+

=4.05 m

Wt = 4,0 m



48

Distanţa dintre găuri:

a = (0,8 – 0,9) Wt = 0,85 x 4,0 = 3,4 m

Distanţa dintre rândurile de găuri

b = (0,6–0,7) Wt = 0,7 x 4,0 = 2,8 m

Lungimea burajului:

Lbur = 0,75 x Wt = 0,75 x 4,0 = 3 m

Cantitatea de exploziv pe gaură de sondă:

Q = q x aWt x h

Q = 0,49 x 3,4 x 4,0 x 15 = 99,96 ~ 100 kg/gaură

Alegerea schemei de amplasare a găurilor de sondă.

Având în vedere amplasarea perimetrului de exploatare în apropierea unui drum

national, pentru diminuarea efectelor împuşcării şi producerii de trepidaţii foarte mici,

precum şi pentru împrăştierea foarte mică a materialului dislocat şi o bună mărunţire a

acestuia se recomandă folosirea unei scheme de puşcare a găurilor sub formă pătratică pe

trei rânduri cu sâmbure frontal.

De asemenea, se recomandă folosirea unei scheme de puşcare alternativă,

rezultând efecte seismice mai mici deoarece întreaga cantitate de exploziv va fi puşcată în

două-trei trepte de întârziere, iar granulaţia materialului este mai uniformă.

Supragabariţii rezultaţi se vor sparge, prin puşcare cu explozivi amplasaţi în găuri de

mină scurte, executate cu perforatorul.

În cazul în care în urma puşcării găurilor de sondă, frontul rămâne netaluzat la un

unghi de 70°, sau se creează tumbe sau denivelări, acestea se vor corecta printr-o nouă

puşcare cu explozivi amplasaţi în găuri de mină obişnuite.

Operaţiunile de perforare – puşcare a masei miniere se vor efectua de către firme

atestate în domeniu, respectiv în manipularea şi folosirea explozivilor, în baza unor

contracte ferme de prestări servicii.

Materialul excavat se va încărca direct în autobasculante şi va fi transportat cu

mijloace auto proprii la locurile unde va fi utilizat în stare brută, sau se va depozita într-un

depozit intermediar pe platforma de pe vatra carierei şi va fi supus prelucrării.



49

Supragabariţii rezultaţi se vor sparge, prin puşcare cu explozivi amplasaţi în găuri de

mână scurte, executate cu perforatorul.

Operaţiunile de împuşcare se vor efectua cu o frecvenţă de una la trei luni. Lucrările

de puşcare se vor efectua cu societăţi comerciale atestate şi cu personal autorizat pentru

astfel de lucrări.

Materialul excavat se va încărca direct în autobasculante sau se va amenaja într-un

depozit intermediar, de unde va fi transportat la staţia de prelucrare care este amplasată

în apropierea carierei, dar în afara perimetrului de exploatare solicitat.

22..11..44.. PPrreelluuccrraarreeaa ssuubbssttaannţţeeii mmiinneerraallee eexxttrraassee..

Instalaţia de prelucrare este de tipul METSO, compusă din mai multe unităţi mobile

care au posibilitatea de a fi reversibile (cu consum de motorină sau de curent electric de la

reţeaua naţională).

Instalaţia va fi realizată în cinci trepte astfel:

PRECONCASAREA. Piatra puşcată rezultată din frontul de lucru sau din spargerea

agabariţilor cu pikonul sau cu explozivi şi care are dimensiuni de maxim 115 mm, se

concasează cu un concasor cu fălci de tipul METSO VF544-2V+LT110 (C110STD). Din acest

concasor rezultă fracţiunile 0 – 30 mm si >30mm care se vor folosi în continuare.

CONCASAREA CU CON DE SPARGERE. Fracţiunea >30 mm rezultată din preconcasare este

preluată de instalaţia mobilă de concasare cu con METSO LT 300 HP şi este sfărâmată prin

concasare la dimensiuni de 0 – 25 mm.

SORTAREA FINALĂ. Piatra concasată cu dimensiunile < 25 mm este sortată de o statie

mobila METSO ST 4.8 de la care se obţin criblurile: 0 – 4 mm, 4 - 8 mm, 8 - 16 mm şi 16 -

25 mm. Criblurile astfel obţinute ca urmare a procesului de concasare – sortare se vor livra

prin incarcarea cu ajutorul unui autoîncărcător frontal de tip Komatsu WA470-6 cu o

capacitate a cupei de 4.1 – 6 m3 şi vor fi cântărite la livrare cu un cântar fix, omologat, de

60 de tone.



50

22..11..55.. HHaallddaarreeaa ssoolluulluuii şşii aa mmaatteerriiaalluulluuii sstteerrii ll ..

În procesul de exploatare a diabazelor din cadrul perimetrului sudic va rezulta un

volum de 46032 mc de sol şi 92063 mc de steril (in prima etapa 9621 m3 sol vegetal si

19.241 m3 roca alterata. Solul vegetal in cantitate de 9621 m3, va fi transportat si depozitat

provizoriu la halda exterioara ( provizoriu, urmand a fi folosit la lucrarile de refacerea

mediului) pe raza comunei Varadia de Mures, la cca 4km distanta de perimetrul Valea

Podului, Nr. 1170 din data de 31.07.2012 (vezi anexa).

Roca alterata (compusă din rocă partial alterată de culoare cenuşiu – verzuie) cu

grosimea medie de cca. 1 m de la partea superioară a zăcământului de diabaze – respectiv

un volum de 19.241 m3 va fi valorificata fiind transportata direct la beneficiar, care îl pune

în opera în constructia autostrazii Arad - Nadlac, conform adresei Nr. 1106 din data de

19.07.2012 (vezi anexa).

De mentionat că cca 20-40% din steril rezultat, va fi folosit la amenajarea platformei

de lucru a carierei si la amenajarea drumurilor de acces la trepte.

Materialul steril rezultat din activitatea de exploatare (pătura de sol) va fi depozitat

într-o haldă exterioară. Haldele exterioare sunt proiectate în afara conturului de resurse/

rezerve.În procesul de exploatare a diabazelor din cadrul perimetrului sudic va rezulta un

volum de 46032 m3 de sol vegetal, in prima etapa 9621 m3 sol vegetal. Haldele vor fi

construite astefe încât să se asigure următorii parametrii geometrici de siguranţă:

înălţime treaptă = max. 10 m

unghi de taluz final = 30- 35°

bermă de siguranţă între treptele de haldă = 3,0 m

Tehnologia de haldare în haldele exterioare este simplă, operaţia de haldare

constând în bascularea materialului din autobasculante de la înălţime până la umplerea

completă a zonei depresionare.

Principalele precauţii la operaţia de golire a autobasculantelor pe haldă:

descărcarea materialului să nu se facă la o distanţă mai mică de 3 m de muchia

superioară a taluzului haldei în zona cu taluz stabilizat;

distanţa dintre axul drumului temporar de acces la punctele de deversare să nu fie

mai mică de 15 m;

Pentru depistarea şi urmărirea în timp a dezvoltării deformaţiilor haldelor de sol

apare necesitatea efectuării de observaţii vizuale şi măsurători topografice pentru a se



51

determina direcţia şi mărimea deplasărilor diferitelor puncte de pe berma superioară a

haldei, de pe taluz şi de la baza acestuia. În baza observaţiilor şi măsurătorilor efectuate

pot fi luate diferite măsuri de prevenire şi combatere a deformaţiilor periculoase din

cadrul haldelor.

Pentru haldele care au o bază înclinată, zona de influenţă poate fi destul de mare,

aceasta depinde de o serie de factori dintre care amintim: înclinarea bazei haldei,

înălţimea materialului depus în haldă, proprietăţiile fizico- chimice ale rocilor din terenul

de bază şi ale amestecului de roci haldate.

Regulile principale de construire şi conservare a haldelor constau din următoarele:

• construirea corectă a haldelor prin lăsarea materialului în aşa fel încât să formeze o

serie de conuri succesive astfel încât vârful primului con să nu fie depăşit de baza

următorului;

• pentru a asigura o drenare bună a apelor de infiltraţie din corpul haldei se

recomandă ca primul con să fie format pe cât posibil din material de terasă sau

nisipos. De asemenea pentru asigurarea unei bune înfrăţiri cu terenul din baza

haldelor, este necesar a se curăţa cu buldozerul pătura superficială de sol vegetal

sau materialul argilos cu tendinţă de înnoire;

• lăţimea bermei dintre două taluzuri trebuie să fie de minimum 1,5 ori înălţimea

treptei (taluzului) ;

• unghiul de taluz definitiv al haldei nu poate depăşi unghiul de taluz natural;

• importanţa materialului din patul de vehiculare a utilajelor se verifică periodic,

comform documentaţiilor tehnice aprobate;

• pentru mărirea gradului de stabilitate a haldelor şi creşterea capacităţii de

depunere, acolo unde tehnologia o permite, se execută lucrări de compactare a

rocilor;

• la haldele formate din roci moi şi impermeabile, se execută drenuri verticale pentru

evaluarea gravimetrică a apelor;

• partea superioară a haldelor, precum şi bermele treptelor se construiesc cu pantă

uşoară spre exterior care favorizează scurgerea apelor;

• în timpul primăverii se recomandă haldarea în zone diferite de ele în care s-a haldat

iarna, pentru evitarea formării straturilor termice;

• controlul permanent al umidităţii haldelor pe înălţime;



52

• vehicularea utilajelor folosite la haldare la distanţe cât mai mari de bordurile

treptelor, pentru a evita ruperi şi alunecări de talazuri şi deteriorarea utilajelor;

• urmărirea în timp, prin măsurători topografice pe repere mobile de suprafaţă, a

variaţiei nivelului terenului de bază şi modificării profilelor treptelor de haldă;

• executarea lucrărilor de interceptare, dirijare şi îndepărtare a apelor superficiale şi

subterane, inclusiv îndepărtarea apelor din depresiuni, gropi şi eventuale mlaştini

din exteriorul haldei, şi mai ales în zona de amonte a acestora;

• stabilirea unor persoane cu pregătire corespunzătoare, din sectorul tehnic care să

se ocupe zilnic cu observarea şi întegistrarea elementelor, datelor şi fenomenelor

privind deformarea elementelor constructive ale carierelor şi haldelor. Persoanele

respective vor supraveghea starea tehnică a haldelor şi vor urmării aplicarea

rezultatelor din studiile stabilite de către unităţiile de cercetare ;

Beneficiarul va întocmi documentaţii de supraveghere a haldelor, care vor cuprinde:

• ridicarea topografică a amplasamentului cu situaţia reliefului inainte de începerea

haldării;

• ridicarea topografică periodică cu geometria haldei consemnarea în registrul de

supraveghere a constatărilor asupra treptelor haldei.

Lucrările necesare a se realiza în plus înainte şi după formarea haldelor exterioare

constau din:

• executarea treptelor de înfrăţire pe versanţi;

• curăţirea completă a zonelor cu alunecări active;

• drenarea apelor din izvoare şi din infiltraţii ;

• executarea unui zid de rezistenţă în avalul haldei.

Pentru scurgerea apei trebuie să se asigure pante de 2- 3 % (maxim 5 %)spre

drenurile marginale ale haldei şi unghiul de taluz de la 1:1,25 până la 1:4 la o haldă cu

înălţimea până la 40 m. Halda va fi circumscrisă cu şanţuri de gardă sau rigole, care să

corecteze apele pluviale, nepermiţând infiltrarea acestora la baza haldei, periclitându-i

stabilitatea.

Perimetrul haldei, cât şi interiorul acesteia se pichetează (cu ţăruşi), fiecare reper

având o cotă bine stabilită. Pe planul de situaţie astfle alcătuit se execută profiluri



53

transversale la distanţe corespunzătoare unor erori minime privind evaluarea volumelor de

roci ce trebuie să fie apoi vehiculate prin nivelarea suprafeţei haldei. Pe aceste profile se

trasează şi suprafaţa proiectată a haldei după nivelare. Se evidenţiază astfel felul lucrărilor

ce se vor executa şi se calculează volumul acestor lucrări.

Pentru realizarea stabilităţii zonei de haldare, sterilul se va netezi şi tasa şi păstra

geometria haldei, unghiul de taluz al acesteia manţinându-se constant sub 30°.

Terenul ales pentru amplasarea haldelor va fi neted, iar înclinarea naturală a

acestuia nu va depăşi panta de 1: 1000.

22..11..66.. PPrrootteeccţţiiaa zzăăccăămmâânnttuulluuii..

Exploatarea unor resurse de diabaz din perimetrul sudic VALEA PODULUI se va

efectua în conformitate cu “Normele privind exploatarea raţională şi protecţia

zăcămintelor”, “Normele specifice privind exploatările miniere la zi” şi „Normele privind

protecţia muncii pentru extragerea substanţelor minerale utile în cariere, cu mijloace

mecanice”.

În acest sens se va avea în vedere:

lucrările de exploatare să fie executate conform metodei de exploatare prevăzute,

astfel încât să se asigure extragerea maximă a rezervelor la calitatea stabilită,

obţinerea unei mase miniere care să corespundă calitativ şi să răspundă

necesităţilor;

să fie respectate întocmai caracteristicile taluzurilor şi bermelor de exploatare;

să fie luate toate măsurile pentru protejarea fronturilor de exploatare împotriva

avariilor;

să fie luate toate măsurile pentru prevenirea surpărilor şi alunecărilor de piatră şi

de teren;

respectarea limitelor perimetrului de exploatare aprobat; în acest sens societatea

comercială va avea obligaţia de a delimita prin borne fixe montate în teren,

perimetrul de exploatare experimentală stabilit şi aprobat.



54

22..11..77.. DDeessccrriieerreeaa lluuccrrăărrii lloorr ddee rreeffaacceerree aa aammppllaassaammeennttuulluuii îînn zzoonnaa aaffeeccttaattăă ddee eexxeeccuuţţiiaa

iinnvveessttiiţţ iieeii ..

În perimetrul concesionat lucrările de refacere se vor realiza, în acelaşi timp cu

lucrările de exploatare care vor degreva suprafeţele de rezerva de şist, respectând în

acelaşi timp şi necesarul de spaţiu pentru desfăşurarea activităţii în ansamblu.

La finalizarea activităţilor miniere în perimetru se vor executa lucrările de

reconstrucţie ecologică a zonelor afectate, lucrări care vor consta din:

curăţarea şi nivelarea suprafeţelor;

depunerea de sol vegetal treptele carierei şi în final pe vatra carierei;

amenajarea suprafeţei haldei de steril

plantarea de arbori adecvaţi topoclimatului şi însămânţarea de ierburi;

întreţinerea drumurilor tehnologice existente;

colectarea şi transportul deşeurilor.

După finalizarea lucrărilor de excavare din cadrul perimetrului se vor executa lucrări

de copturire a taluzurilor şi de nivelare a vetrei şi a treptelor carierei. Pentru protecţia

marginilor carierei, taluzurile marginale vor avea un unghi de 60o.

Suprafeţele treptelor şi a vetrei carierei vor fi acoperite cu sol vegetal rezultat din

descopertarea suprafeţelor exploatate, după care vor fi înierbate sau plantate cu arbori

specifici zonei.

Materialul din halda de steril va fi folosit ca material de umplutură pentru

drumurile din zonă sau la autostradă. După eliberare, suprafaţa haldei de steril va fi

nivelată, acoperită cu sol vegetal şi înierbată.

În limitele perimetrului concesionat activitatea se va desfăşura pe o perioadă de 3

ani. Estimarea s-a făcut pe baza gradului de asigurare cu rezerve deschise, de 2 ani, la o

productivitate medie de 560.000 tone/an la care se adaugă o perioadă estimata de cca. 1

an necesară finalizării lucrărilor de reabilitare a suprefeţelor afectate.

2.2. Realizarea şi functionarea obiectivelor propuse în proiect.



55

Activitatea minieră se va dezvolta pâna la epuizarea rezervelor de bazalt cantonate

în limitele perimetrului concesionat. În conformitate cu Legea minelor 85/2003 cu

modificarile şi completările ulterioare, extracţia rezervelor se va face pe baza permiselor

de exploatare emise de Agentia Nationala de Resurse Minerale pentru câte un an

calandaristic.

Se preconizează ca începând cu trimestrul IV 2012, în limitele perimetrului Valea

Podului, să se execute lucrări miniere prin care se vor exploata, în cariera, resursele de

diabaz.

Activitatea se va dezvolta până la epuizarea rezervelor, pe baza permiselor de

exploatare. Activitatea ce se va desfasura în limitele perimetrului Valea Podului va fi

asigurata de urmatorul personal:

- 10 muncitori cariera;

- 4 muncitori auto;

- 1 maistru;

- 1 inginer.

Lucrări de construcţii - montaj a staţie de concasare. Amplasarea instalatiei de

prelucrare mobilă se va face pe suprafete orizontalizate în prealabil, fara amenajarea unei

platforme betonate. În vecinatatea platformei se va organiza delimitarea suprafetelor

pentru depozitarea sorturilor rezultate din prelucrarea sisturilor şi a deseului rezultat ca

pierdere de exploatare/prelucrare.

Implicaţiile investiţiei sunt cele care decurg din activitatea miniera. Lucrarile de

investitii sunt proiectate asfel încât să se asigure buna desfăşurare a activităţii miniere, în

limitele perimetrului concesionat, pana la epuizarea rezervelor de roca utila. (aprox 3 ani,

adică 1 hectar/an).

Exploatarea bazaltului din perimetrul Valea Podului se va efectua în 3 trepte de

exploatare care vor avea o înălţime medie de 15 m. Vatra finală a carierei este proiectată

să fie la cota + 160,00 m.

2.3. Implicaţii ale executiei obiectivului propus.



56

Estimarea cantităţii de diabaz existentă în perimetru până la cota + 160,00 m (cota

medie proiectată a vetrei carierei), s-a efectuat luându-se în considerare următorii

parametrii de calcul:

suprafaţa de calcul

grosimea medie

greutatea volumetrică

A rezultat astfel:

volumul de resurse estimat: V = 392.616,00 m3;

cantitatea de resurse estimate: R = 1.099.325,00 tone.

Pentru asigurarea siguranţei terenurilor învecinate perimetrului de exploatare, este

necesară lăsarea unor taluzuri la limitele suprafeţei din care se va efectua extragerea

bazaltului.

Resursele ce vor rămâne imobilizate în taluzuri s-au evaluat luând în considerare

următorii parametrii:

valoarea unghiului de taluz…………..70o

lungimea taluzurilor ……………... 150 m

înălţimea medie …………...………15 m

lăţimea medie ……………………. .10,0 m

Resursele imobilizate în taluzurile marginale vor fi următoarele:

150 x (15 x 3): 2 x 2,80 = 1.200 tone

Pentru protecţia zonelor învecinate ale perimetrului se va lăsa un pilier de protecţie

în care se estimează că vor rămâne imobilizate cca. 50.000 tone de diabaz.

Pe perioada de solicitare a permisului de exploatare a diabazului din perimetrul

Valea Podului se prelimină următorii indicatori tehnico-economici:

• resursă geologică ce se va exploata……………………… 1.120.000 tone

• pierderi în faza de exploatare (2 %) …………………………. 21.986 tone

• rezervă geologică valorificată în stare brută …………….. 1.075.613 tone



57

Gradul de recuperare şi valorificare a resurselor minerale de bazalt, pe perioada de

valabilitate a permisului de exploatare, se prezintă astfel:

pierderi la exploatare..………………..…………………..…… 2 %

gradul de recuperare al resurselor geologice extrase …….. 98 %

gradul de valorificare al resurselor/rezervelor ………………98 %

Treapta de decopertă va atinge înălţimea maxima cuprinsa între 0,50 m şi 1,50 m,

incluzând şi stratul de rocă alterată.

Va rezulta un volum de decopertă de:

- sol vegetal: 19241 m2 x 0,5 m = 9620,5 m3

- rocă alterată: 19241 m2 x 1,00 = 19241 m3

Total……………………….....= 28861,5 m3

Volumul de steril rezultat, alaturi de deşeul rezultat în urma exploatării şi a celui

rezultat din prelucrarea diabazului va completa necesarul pentru amenajarea suprafeţelor

degrevate de rezervă şi de sarcini tehnologice. Fondurile pentru realizarea acestei

amenajari sunt incluse în calculul anual al garanţiei financiare pentru refacerea mediului.

La finalizarea lucrărilor miniere materialul steril şi de sol vegetal din depozitele

temporare, se va încărca şi transporta şi se va depozita în vatră şi pe berma de siguranţă.

Lucrarile de forare - derocare se vor face de o firma autorizata, cu care SC AL-Min

Construcţii SRL va incheia contract de prestari servicii.

Defalcat pe trimestre, situaţia se prezintă astfel pe parcursul unui an de exploatare:

Eşalonarea exploatării Nr.c

rt. Specificaţie UM

Total

perioadă Trim.

I

Trim.

II

Trim.

III

Trim.

IV

1. Consum de resurse tone 560.000 100.000 160.000 150.000 150.000

2. Pierderi de exploatare (2 %) tone 11.200 2.000 3.200 3.000 3.000

3. Extras industrial tone 548.800 98.000 156.800 147.000 147.000

4. Grad recuperare la exploatare % 98 98 98 98 98

5. Grad de valorificare % 98 98 98 98 98

Anual se estimeaza extragerea a 560.000 tone bazalt din care va rezulta 548.800

tone extras industrial. Pierderile care vor rezulta în urma procesului tehnologic derulat în



58

cariera, estimate, în functie de tipul de roca şi de conditiile tehnologice, vor fi de doua

tipuri:

- Pierderi de exploatare;

- Pierderi de prelucrare.

Volumul anual total de pierderi este de 11.200 tone şi va fi folosit la lucrari de

reabilitare a drumurilor de acces, restul alaturi de materialul steril rezultat din lucrarile de

decoperta, vor fi utilizate în întregime pentru reabilitarea suprafetelor ce vor fi redate în

circuit sau vor fi vândute altor societăţi care au ca obiect de activitatea de reabilitare a

infrastructurii.

Agregatele destinate valorificarii vor fi probate conform stasului şi normelor interne

în vigoare. Rezultatele analizelor se vor comunica pentru fiecare lot în parte. Piatra spartă,

insoţită de buletine de analiza şi avize de expeditie, va fi incarcata în mijloace auto ale

beneficiarilor şi va fi livrata la terti, pe baza de contract sau de comanda fermă.

Consum de combustibil pentru materialul transportat este de 0,7 l/ tona. Potrivit

proiectului propus, lucrarile de organizare de şantier vor avea influenta imediata asupra

unei suprafete de 2.800 mp, pe care se vor face lucrări de organizare de santier.


lucrările de exploatare care vor degreva suprafeţele de rezerva de rocă, respectând în


Lucrările de refacere vor fi:

a) Lucrări pregătitoare:

• construirea şi conservarea depozitului temporar de sol vegetal;

• dirijarea lucrărilor de împuşcare astfel încât suprafaţa vetrei şi a bermelor finale să

prezinte parametrii tehnici necesari execuţiei în bune condiţii a lucrărilor de

amenajare pentru redarea în circuit;

b) Pentru suprafeţe eliberate de sarcini tehnologice, de minim 1 ha (pentru a nu bloca

activitatea carierei) sau minim o treaptă tehnologică se vor face lucrările de amenajare:

2.4. Etapa de dezafectare a construcţiilor.



59

• depozitarea sterilului excavat, nivelarea şi compactarea lui repetată;

• aşternerea stratului centimetric de sol vegetal;

• determinari şi avize OSPA pentru lucrările executate;

• revegetare.

Aceste lucrări vor avea ca finalitate redarea în circuitul natural a suprafeţelor astfel

amenajate şi ecologizate.

Executate sistematic, odata cu lucrările de exploatare, făcând parte integrantă din

fazele activităţii miniere, lucrările de refacere pot avea finalizare imediată în cazul

accidentelor în urma cărora activitatea trebuie intreruptă temporar sau definitiv.

Evaluarea costurilor necesare refacerii mediului afectat de exploatare – în zona în

care se exploatează, în zona haldelor şi în alte zone – din limitele perimetrului concesionat

se face estimând cheltuielile pe care societatea le va face cu realizarea lucrărilor de

amenajare , de înierbare, de determinare şi avizare OSPA.

Situaţia fizică şi valorică a acestor lucrări, se va centraliza şi aviza anual, conform

unui Plan de refacerea mediului şi a unui Proiect tehnic de refacerea mediului. Pe baza

acestei situaţii se constituie garanţia financiară pe care societatea o va constitui în contul

ANRM, la o bancă agreată de eceastă autoritate.

Garanţia reprezintă fondul din care se vor executa lucrările pentru închiderea

depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere, inclusiv acoperirea parţială.

Pentru rezolvarea situaţiilor extreme şi pentru executarea lucrărilor de restaurare a

amplasamentului în caz de accidente şi / sau încetare a activităţii, personalul de

specialitate al societăţii va întocmi un Plan anual pentru prevenirea avariilor, care se va

revizui trimestrial, completându-se în funcţie de schimbările ce survin în lucrările miniere.

Planul de prevenire a avariilor, anunţarea evenimentelor şi lichidarea avariilor se

vor face în conformitate cu legislaţia privind Protecţia muncii.

22..44..11.. SSiisstteemmuull ddee îînncchhiiddeerree..

Dezvoltarea activitaţii miniere pe baza permiselor de exploatare anuale emise de

ANRM şi condiţionată de acestea are ca efect un impact acceptabil asupra mediului.

Reabilitarea suprafetelor afectate de activitatea de exploatare se va realiza prin lucrări

specifice al căror scop final este:



60

1. să asigure stabilitatea suprafeţei terenurilor, a versanţilor şi taluzurilor;

2. să refacă terenurilor afectate de excavaţii;

3. să elimine desolificării depozitelor tehnologice de steril minier;

4. să împiedice poluarea acviferelor de suprafaţă sau subterane;

5. să împiediece sau să reducă deteriorareai vegetaţiei prin defrişări sau desolificări;

6. să reconstituie şi/sau să reamenajeze cadrului natural.

LLuuccrrăărrii llee ddee rreeffaacceerreeaa mmeeddiiuulluuii ssee vvoorr ddeessffăăşşuurraa aattââtt ppee dduurraattaa eexxiisstteennţţeeii

eexxppllooaattăărrii ii ccââtt şşii dduuppăă îînncceettaarreeaa aaccttiivviittăăţţii ii ddee eexxttrraaccţţiiee..

Lucrările de închidere a carierei Valea Podului sunt reprezentate de lucrări de

ecologizare a suprafeţelor afectate, constând din:

• transportul sterilului direct din front sau din depozite temporare;

• depunerea, nivelarea, compactarea pe suprafeţe special amenajate, respectând

normele şi instrucţiunile pedologice;

• realizarea lucrărilor de fertilizare;

• înierbarea suprafeţelor amenajate şi menţinerea acestor suprafeţe.

Lucrările de ecologizare se pot realiza, cu un decalaj de cca. 1-2 ani faţa zonele

excavate şi rambleate din carieră, pentru a se putea realiza taluzurile şi treptele definitive,

în lateral, faţă de avansul carierei.

Volumul lucrărilor de refacere a mediului va creşte, pe măsură ce suprafaţa ocupată

de exploatare se va mări, ajungându-se, la finalul activităţii de extracţie din zonă, ca cea

mai mare parte a lucrărilor de refacere a mediului să fie executată, rămânând de realizat o

monitorizare postînchidere şi ecologizare a vetrei carierei. Finanţarea execuţiei acestor

lucrări se va realiza din sursele proprii ale societăţii.

22..44..22.. SSiisstteemmuull ddee mmoonniittoorriinngg ppoossttîînncchhiiddeerree..

Diminuarea impactului asupra mediului este condiţionată şi de conceperea corectă

a unui Program de monitorizare a lucrărilor de mediu şi de punerea în aplicare a acestui

plan.



61

Obiectivele programului de monitorizare de mediu şi socială sunt următoarele:

1. Definirea condiţiilor iniţiale existente înainte de începerea activitătilor miniere,

utilizarea unor tehnici manageriale adecvate, conformarea cu practicile de construcţie

aprobate şi existenţa unor măsuri de diminuare a efectelor negative.

2. Estimarea impactului potenţial asupra mediului datorat activităţilor de extracţie şi

prelucrare şi stabilirea lucrărilor de refacere şi întreţinere.

3. Urmărirea lucrărilor realizate pentru protecţia şi refacerea factorilor de mediu după

închiderea exploatării.

Programul de monitorizare de mediu şi socială va fi menţinut şi actualizat pe toată

durata exploatării şi cuprinde trei perioade:

monitorizarea în faza de premergatoare inceperii procesului de productie;

monitorizarea în faza operaţională;

monitorizarea în faza de post – închidere şi închidere;

Lucrările de refacere a mediului din perimetrul concesionat Valea Podului, care au

ca scop diminuarea la maximum a impactului asupra mediului afectat de exploatare sunt

lucrări ce se vor executa în faza operaţională şi în faza de închidere şi postînchidere a

exploatării. Aceste lucrări vor fi atent monitorizate, parametrii lor de execuţie fiind

permanent raportaţi la parametrii constataţi în urma inspecţiilor de mediu din faza

premergătoare începerii procesului de producţie, care vor defini:

condiţiile iniţiale;

utilizarea unor tehnici manageriale adecvate;

conformarea cu practicile de construcţie aprobate;

măsurile de diminuare a efectelor negative.

• monitorizarea în faza operaţională

Programul fazei operaţionale include monitorizarea calităţii solului, a apelor

subterane şi a aerului, a zgomotului şi vibraţiilor. De asemenea, include inspecţiile regulate

2.5. Lucrări de întreţinere şi refacere în faza operaţională.



62

pe amplasamentul perimetrului de exploatare pentru supravegherea şi monitorizarea stării

fizice a lucrărilor de suprafaţă din carieră:

trepte de lucru: taluzele şi înălţimile;

berme de transport şi siguranţă;

starea vetrei carierei;

construirea depozitului temporar de sol vegetal şi a depozitului temporar de steril

cu respectarea parametrilor optimi;

starea şanţurilor de gardă şi pantelor de scurgere;

starea drumurilor de acces;

conditiile în care se face stationarea autovehiculelor şi a utilajelor;

apariţia fisurilor, ravenelor, alunecărilor şi surpărilor din teren;

activarea şi dezvoltarea fisurilor naturale preexistente;

posibilitatea apariţiei de noi fisuri artificiale în zonele adiacente carierei.

În această etapă a activităţii de exploatare, respectarea parametrilor de execuţie a

lucrărilor miniere şi corelarea lucrărilor miniere cu lucrările de protecţie şi refacere a

mediului în vor determina un impact acceptabil asupra mediului, atât imediat cât şi, la

finalizarea activităţii, definitiv.

Prin observarea şi depistarea la timp a eventualelor nereguli şi neîncadrări în

normele de execuţie a lucrărilor miniere, a lucrărilor de protecţie şi de refacere se vor

stabili lucrările compromise şi se vor face lucrări rectificative prin care impactul asupra

mediului afectat va fi redus la maximum.

Prin refacerea lucrărilor compromise ori de câte ori se constată nereguli şi prin

lucrări sistematice de întreţinere a zonelor în care s-au executat lucrări miniere, de

protecţie sau de refacere, se va elimina apariţia unor noi probleme.

Personalul minier desemnat de conducerea unităţii va fi informat asupra

obiectivelor programului de monitorizare. Personalul implicat în activitatea de

monitorizare, va vizita cu regularitate amplasamentul pentru a inspecta perimetrul aferent

exploatării miniere, în timpul perioadei de închidere şi va fi instruit să identifice zonele

problematice (de exemplu zonele în care nu s-a efectuat revegetarea, zone care manifestă

semne de stres fizic, eroziune sau instabilitate) care pot apărea între perioadele de

monitorizare regulată.



63

Este posibil ca monitorizarea lucrărilor aferente fazelor operaţionale şi

postînchidere în anumite etape de dezvoltare a carierei se se facă concomitent.

Astfel pentru o parte din lucrările miniere din carieră, cu activitatea tehnologică

încheiată prin epuizarea rezervelor (trepte, berme şi taluzuri definitive), halde de steril

închise (trecute în conservare pe termen nelimitat), alte suprafeţe de teren pe care s-au

încheiat activităţile miniere proiectate iniţial, drumuri de acces, etc. şi care vor fi incluse în

planurile de refacere ecologică, se vor aplica măsurile de monitorizare din faza de

închidere şi postinchidere.

În acest timp, pentru restul lucrărilor miniere din carieră, în care continuă sau va

continua exploatarea rezervelor de diabaz (până la epuizarea acestora) se vor aplica

măsurile de monitorizare aferente fazei operaţionale.

• monitorizarea în faza de închidere şi postînchidere

După închiderea exploatării, programul de urmărire a lucrărilor realizate pentru

protecţia şi refacerea factorilor de mediu va avea în vedere: monitorizarea stabilităţii fizice

a lucrărilor realizate (berme definitive, de lungă durată, halde, lucrări de cercetare, lucrări

de semnalizare, etc.) care va urmări:

stabilitatea terenului de fundare a haldelor;

stabilitatea suprafeţei de amenajate a haldelor;

stabilitatea zonelor încojurătoare amplasamentului haldei (taluze definitive);


starea şanţului de gardă şi a celorlalte canale drenoare executate pentru eliminarea

apelor meteorice de pe suprafaţa haldei şi de pe bermele treptelor;

controlul geometriei materialului steril depus (rambleeat) pe vatra exploatată a

carierei prin măsurători topografice (aliniamentele vor fi realizate cu plecarea din

reperi stabili, situaţi în afara zonei de influenţă a hălzii).

se vor preciza contururile taluzelor definitive la marginea în exploatare a carierei în

funcţie de proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor din masiv şi durata de serviciu

programată pentru taluzurile respective;

2.6. Lucrări de întreţinere şi refacere în faza de închidere şi postînchidere.



64

în cazul constatării unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua măsuri de

stabilizare a acestora.

Monitorizarea solului se referă la determinarea în timp a calităţii solului de pe

amplasamentele care au fost resolificate. Probele de sol prelevate vor fi analizate anual

până se încadrează în limitele ordinului 756/1997.

Monitorizarea creşterii plantelor de pe suprafeţele recultivate va consta în urmăriri

vizuale şi măsurători specifice privind densitatea vegetaţiei, analizarea stării de vegetaţiei.

Vor fi identificate zonele în care nu s-a efectuat revegetarea şi cele cu deficit de

vegetaţie, pentru a se efectua lucrări de fertilizare şi reînsămânţări de ierburi perene şi

plantarea de puiet arboricol. Constatarea calităţii culturilor se va repeta anual, până în

momentul când vor fi considerate cu reuşită definitivă şi pe baza unui proces verbal vor fi

trecute în circuit. După încetarea activităţii, amplasamentul va fi inspectat în mod regulat

de personal calificat. Inspecţiile vor continua până în momentul în care se va stabili că

obiectivele etapei de închidere au fost atinse.

Realizarea lucrărilor de refacere şi întreţinere a mediului vor fi raportate şi

recepţionate periodic de APM şi ANRM.

Având în vedere impactul peisagistic negativ al excavaţiilor din carieră ce vor

acoperi, la finalul exploatării, o suprafaţă de cca 19.241 mp şi ţinându-se cont de

cantitatea de steril ce va putea fi folosit la rambleerea acestei suprafeţe, se recomandă ca

terenul ce urmează a fi repus în circuit să fie nivelat, pentru a fi adus, pe cât posibil, la

aceeaşi cotă, (vatra carierei, bermele, taluzurile) iar suprafeţele reabilitate să fie înierbate.

De asemenea, pantele relative abrupte (până la 65o), corespunzătoare taluzelor finale ale

carierei, vor fi stabilizate prin lucrări specifice, acoperite în partea de jos a taluzului cu

loess şi sol şi fixate cu vegetaţie ierboasă.

În final, arealul afectat de lucrările miniere va fi adus la un standard cel puţin

similar celui actual.



65

22..77..11.. DDeessccrriieerreeaa mmăăssuurrii lloorr pprreeccoonniizzaattee ppeennttrruu pprreevveenniirreeaa,, rreedduucceerreeaa şşii ccoonnttrraaccaarraarreeaa

eeffeecctteelloorr aassuupprraa mmeeddiiuulluuii..

SC AL-Min Construcţii SRL va coordona activitatea minieră în baza proiectelor tehnice

de execuţie – Permise de exploatare anuale avizate de ANRM – concepute după norme şi

instructiuni tehnice în baza cărora exploatarea zăcământului se face raţional, prin metode

care protejează zăcământul şi zonele limitrofe acestuia. În proiectele tehnice de execuţie

este stabilită metoda de execuţie a lucrărilor de exploatare a cărei alegere va fi făcută astfel

încât să se prevină, să se reducă şi să se contracareze efectele adverse asupra mediului.

Lucrările miniere se vor corela cu lucrări de protecţie şi refacere a mediului şi vor crea

condiţii optime pentru execuţia lucrărilor de refacere a mediului.

Reabilitarea suprafeţelor şi eventualele modificări vor fi remediate prin lucrări

specifice de protecţia şi refacerea mediului, pe care societatea le va executa pe baza acestor

proiecte anuale şi le va finanţa din surse proprii. Anual, conform Ordinului nr. 58/19/2004 cu

modificările ulterioare, societatea va constitui garanţia financiara de refacerea mediului,

parte integrantă din documentaţia tehnică pe baza căreia se emite permisul de exploatare.

Se va evidenţia în continuare, raportat la lucrările prezentate ca având impact

potenţial asupra elementelor de mediu – apa, aer sol, subsol, biodiversitate, lucrările menite

să reducă efectul negativ al activităţii miniere asupra mediului ambiant.

a) Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane se realizează prin:

1. împiedicarea infiltrării apelor uzate rezultate din umectarea rocii forate şi perforate.

Pentru aceasta suprafeţele pe care este depus materialul se vor nivela în pantă asigurându-

se astfel scurgerea apelor pluviale; la baza treptelor, în mod special la baza treptelor

definitive, se vor executa şanţuri de colectare a apelor rezultate din precipitaţii sau/şi din

posibile izvoare;

2. execuţia bermelor de lucru şi a vetrei carierei cu o pantă de cca 10 ‰;

3. execuţia unui canal de drenaj la baza carierei, prevăzut cu un bazin de decantare pentru

reţinerea eventualelor particule de rocă antrenate de apele meteorice care spală fronturile

carierei;

2.7. Lucrări de refacere / restaurare a amplasamentului.



66

4. amplasarea depozitelor temporare de sol vegetal şi de rocă alterată pe suprafeţe diferite;

5. amenajarea unor grupuri sanitare ecologice;

6. plantarea unei perdele de arbusti de-a lungul drumului de acces nou creat pentru

diminuarea impactului produs de praful rezultat ca urmare a activitatii miniere spre DN7.

b) Protecţia aerului din zonă se realiza prin:

combaterea prafului rezultat în procesul de perforare a găurilor de foraj şi la spargerea

blocurilor supragabaritice;

utilizând procedeul de desprăfuire pe cale uscată, prin absorbţie;

utilizând perforatorul axat cu butelii sub presiune;

crescând viteza de perforare;

captând praful la locul de muncă;

reducând consumul de aliaje dure, capete detaşabile şi sfredel de oţel;

utlizând măştile de praf;

udând în zilele de canicula, cu ajutorul unei autostropitori sau a unor pulverizatoare,

drumurile, vatra carierei, bermele de circulaţie şi materialul care urmează a fi încărcat;

achiziţionând utilaje cu motoare performante şi reducând uzura avansată a motoarelor cu

ardere internă (utilaje şi maşini din carieră);

executând măsurători de emanaţii de gaze în timpul funcţionării utilajelor şi maşinilor,

înlocuind maşinile cu deficienţe majore.

c) Protecţia solului şi subsolului în perimetrul temporar de exploatare:

Se prognozează diminuarea impactului prin execuţia lucrărilor conform preliminărilor

din documentaţiile tehnice elaborate în vederea obţinerii permiselor de exploatare.

Afectarea terenurilor prin depozitarea sterilului minier se ameliorează prin

parcurgerea corectă a fazelor activităţii miniere şi a etapelor de reecologizare.

Un proces de reconstrucţie ecologică eficient este condiţionat, în primul rând, de

monitorizarea atentă a următorelor lucrări:

1. Decopertarea stratului de sol vegetal care precede activităţile de exploatare, se face

separat, înainte de excavarea stratului de rocă alterată.

2. Conservarea solului fertil în depozit temporar, prin:



67

• depozitare într-un spaţiu creat, pe terenuri eliberate de sarcini tehnologice, nivelate

în prealabil;

• compactarea materialului depus şi nivelarea lui în mai multe etape;

• crearea, pe suprafaţa depozitului temporar, de pante de scurgere şi drenuri;

• realizarea, pe suprafaţa depozitului temporar, a unui covor vegetal, alcătuit din

plante cu creştere rapidă, în vederea protejării solului de acţiunea erozivă a vântului

şi a apei;

• îndepărtarea, de pe suprafaţa depozitului temporar, a oricărei surse de contaminare

a solului.

3. Decopertarea stratului de rocă alterată, considerat ca steril, fără valoare economică,

înainte de derocarea diabazului. Vatra se degrevează de rezerve şi de sarcini tehnologice, pe

etape, în funcţie de volumul de rocă excavat. Sterilul se transportă pe suprafeţele astfel

eliberate, în vatra carierei şi pe terenuri plane special amenajate, de unde vor fi folosite

pentru reconstrucţia ecologică a amplasamentului. Pentru redarea în circuit, deasupra

sterilului se nivelează un strat centimetric de sol vegetal. Operaţiunile se execută în

conformitate cu legislaţia în vigoare, efectuându-se, în final, studiul pedologic al suprafeţelor

şi avizarea OSPA.

La fel de importantă ca lucrările menţionate este execuţia următoarelor lucrări:

4. Protejarea masivului (versanţilor) din zona adiacentă perimetrului de exploatare, evitând

activarea şi dezvoltarea fisurilor naturale preexistente şi eliminând apariţia de noi fisuri,

prin:

• limitarea vibraţiilor produse de funcţionarea utilajelor din carieră la un nivel

nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor;

• evitarea supraîncărcării artificiale a bermelor superioare;

• la alegerea metodei de puşcare se vor elimina sau se vor diminua la maxim şocurile

seismice generate de exploziv;

5. Amenajarea drumurilor carierei, prin:

• execuţia şanţurilor de scurgere;

• înierbarea taluzurilor drumurilor.



68

6. Delimitarea suprafeţelor pentru depozitarea containerelor pentru deşeuri reciclabile.

7. Alimentarea mijloacelor de transport cu carburanţi pe o o platformă cu patul

impermeabilizat cu un strat de argilă compactă;

8. Verificarea zilnică a stării de funcţionare a utilajelor şi înlăturarea posibilităţilor de

apariţie a avariilor în timpul staţionării acestora în incinta carierei;

9. Staţionarea mijloacelor de transport în incinta carierei doar în timpul încărcării şi

etanşeizării benelor;

10. Luarea operativă a măsurilor de remediere a deficienţelor datorate nerespectării

prevederilor şi normelor în vigoare;

11. în cazul poluării accidentale cu carburanţi sau lubrifianţi se vor folosi materiale

biodegradabile pentru remedierea şi înlăturarea efectelor. Scurgerea accidentală de

motorină şi uleiuri de la echipamentele şi utilajele de încărcare şi transport tehnologic are

impact asupra solului. Acest impact este diminuat / înlăturat printr-o activitate în

desfăşurarea căreia se aplică susţinut normele de protecţia mediului şi a muncii.

d) Protecţia vegetaţiei şi faunei se face prin reducerea impactului asupra vegetaţiei şi

faunei, aplicând următoarele măsuri:

1. evitarea, pe cât posibil, a deteriorării terenurilor adiacente pe parcursul desfăşurării

lucrărilor de decopertare a zăcământului şi a lucrărilor de exploatare a şisturilor, prin

respectarea parametrilor în execuarea treptelor;

2. diminuarea cantităţii de praf:

• folosind puşcarea cu microîntârziere;

• folosind schemele de puşcare cu orientare diagonală, care să determine orientarea

frontului supus puşcării astfel încât sensul de aruncare să fie invers sensului de

interdicţie a aruncării;

• realizând puşcări cu scheme de amplasare cu unul sau mai mulţi sâmburi;

• îmbunătăţind cantitativ şi calitativ burajul.



69

e) Deşeuri perisabile

Pentru colectarea deşeurilor de tip menajer şi a deşeurilor metalice se vor achiziţiona

recipienţi adecvaţi. Atât recipienţii cât şi anvelopele uzate se vor depozita pe o suprafeţe

delimitate special.

Deşeurile menajere şi cele rezultate din activitati conexe vor fi transportate la unităţi

de tip REMAT, iar cele care nu se pot valorifica se depozitează în containere, de unde sunt

preluate de o unitate de salubritate autorizată.

Transportul deşeurilor în pubele de plastic la platforma de gunoi, ori de câte ori va fi

necesar, va proteja atât elementele ecosistemului biotic cât şi abiotic.

22..77..22.. LLuuccrrăărrii llee pprrooppuussee ppeennttrruu rreeffaacceerreeaa // rreessttaauurraarreeaa aammppllaassaammeennttuulluuii îînn ccaazz ddee

aacccciiddeennttee şşii // ssaauu îînncceettaarreeaa aaccttiivviittăăţţii ii ..


lucrările de exploatare care vor degreva suprafeţele de rezerva de bazalt, respectând în



a. Lucrări pregătitoare:




amenajare pentru redarea în circuitul natural al perimetrului în cauză.

b. Pentru suprafeţele eliberate de sarcini tehnologice, de minim 1 ha (pentru a nu bloca

activitatea carierei), se vor face lucrările de amenajare:

• depozitarea sterilului excavat, nivelarea şi compactarea lui, repetată;

• refacerea zonei cu sol vegetal;


• revegetarea.

Aceste lucrări vor avea ca finalitate redarea în circuitul natural şi agricol a

suprafeţelor astfel amenajate şi ecologizate.



70

Lucrările de refacere vor fi executate sistematic, odată cu lucrările de exploatare,

facând parte integrantă din fazele activităţii miniere; lucrările de refacere pot avea finalizare

imediată în cazul accidentelor în urma cărora activitatea trebuie intreruptă temporar sau

definitiv.

22..77..33.. PPrreevveeddeerrii pprriivviinndd mmoodduull ddee ccoonnssttiittuuiirree aa FFoonndduulluuii ppeennttrruu îînncchhiiddeerree şşii uurrmmăărriirreeaa

aacceessttuuiiaa ppoossttîînncchhiiddeerree,, iinncclluussiivv ppeennttrruu aaccooppeerriirreeaa ppaarrţţiiaallăă..


care se exploatează roca utilă, în zona haldelor şi în alte zone – din limitele perimetrului

concesionat se face estimând cheltuielile pe care societatea le va face cu realizarea lucrărilor

de amenajare, de înierbare, de determinare şi avizare OSPA.

Situaţia fizică şi valorică a acestor lucrări, se va centraliza şi aviza anual, conform unui

Plan de refacere a mediului şi a unui Proiect Tehnic de refacere a mediului. Pe baza acestei

situaţii se constituie garanţia financiară pe care societatea o va constitui în contul ANRM, la

o bancă agreată de această autoritate.


depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere.

22..77..44.. AAssppeeccttee rreeffeerriittooaarree llaa ppllaannuull ddee iinntteerrvveennţţiiee ppeennttrruu ccaazzuurrii ddee aacccciiddeennttee şşii // ssaauu ddee

uurrggeennţţăă..


amplasamentului în caz de accidente şi / sau încetare a activităţii, personalul de specialitate

al societăţii va întocmi un Plan anual pentru prevenirea avariilor, care se va revizui

trimestrial, completându-se în funcţie de schimbările ce survin în lucrările miniere.

Planul de prevenire a avariilor, anunţarea evenimentelor şi lichidarea avariilor se vor

face în conformitate cu legislaţia privind Protecţia mediului şi a muncii. Pentru rezolvarea

situaţiilor extreme şi pentru executarea lucrărilor de restaurare a amplasamentului în caz de

accidente şi / sau încetare a activităţii, personalul de specialitate al societăţii va întocmi un

Plan anual pentru prevenirea avariilor, care se va revizui trimestrial, completându-se în

funcţie de schimbările ce survin în lucrările miniere. Planul de prevenire a avariilor,



71

anunţarea evenimentelor şi lichidarea avariilor se vor face în conformitate cu legislaţia în

vigoare.

22..77..55.. SSiisstteemmuull ddee îînncchhiiddeerree şşii mmoonniittoorriinngg ppoossttîînncchhiiddeerree..

a) Sistemul de închidere


ANRM şi condiţionată de acestea are ca efect un impact minim asupra mediului. Reabilitarea

suprafetelor afectate de activitatea de exploatare se va realiza prin lucrări specifice al căror

scop final este:

1. să asigure stabilitatea suprafeţei terenurilor, a versanţilor şi taluzelor;


3. să elimine desolificările depozitelor tehnologice de steril minier;


5. să împiediece sau să reducă deteriorarea vegetaţiei prin defrişări sau desolificări;


Lucrările de refacere a mediului se vor desfăşura atât pe durata existenţei exploatării cât şi

după încetarea activităţii de extracţie a bazaltului.

Lucrările de închidere a carierei Valea Podului sunt reprezentate de lucrări de

ecologizare a suprafeţelor afectate, constând din:







excavate şi rambleate din carieră, pentru a se putea realiza taluzurile şi treptele definitive, în

lateral, faţă de avansul carierei.


de exploatare se va mări, ajungându-se, la finalul activităţii de extracţie din zonă, ca cea mai

mare parte a lucrărilor de refacere a mediului să fie executată, rămânând de realizat o

monitorizare postînchidere.



72

Finanţarea execuţiei acestor lucrări se va realiza din sursele proprii ale societăţii.

b) Sistemul de monitoring postînchidere

Diminuarea impactului asupra mediului este condiţionată şi de conceperea corectă a

unui Program de monitorizare a lucrărilor de mediu şi de punerea în aplicare a acestui plan.


1. Definirea condiţiilor iniţiale existente înainte de începerea activitătilor miniere, utilizarea

unor tehnici manageriale adecvate, conformarea cu practicile de construcţie aprobate şi

existenţa unor măsuri de diminuare a efectelor negative.







• monitorizarea în faza premergatoare inceperii procesului de productie;

• monitorizarea în faza operaţională;

• monitorizarea în faza de închidere şi post – închidere;

Lucrările de refacere a mediului din perimetrul concesionat Valaea Podului, care au ca

scop diminuarea la maximum a impactului asupra mediului afectat de exploatare sunt lucrări

ce se vor executa în faza operaţională şi în faza de închidere şi postînchidere a exploatării.

Aceste lucrări vor fi atent monitorizate, parametrii lor de execuţie fiind permanent raportaţi

la parametrii constataţi în urma inspecţiilor de mediu din faza premergătoare începerii

procesului de producţie, care vor defini:





Lucrări de întreţinere şi refacere în faza operaţională




73


subterane şi a aerului, a zgomotului şi vibraţiilor, a biodiversitatii. De asemenea, include

inspecţiile regulate pe amplasamentul perimetrului de exploatare pentru supravegherea şi

monitorizarea stării fizice a lucrărilor de suprafaţă din carieră:

trepte de lucru: taluzele şi inaltimile acestora;

berme de transport şi siguranţă;

starea vetrei carierei;

construirea depozitului temporar de sol vegetal şi a depozitului temporar de steril cu

respectarea parametrilor optimi;

starea şanţurilor de gardă şi a pantelor de scurgere;


conditiile în care se face stationarea autovehiculelor şi a utilajelor;

apariţia fisurilor, ravenelor, alunecărilor şi surpărilor din teren;

activarea şi dezvoltarea fisurilor naturale preexistente;

posibilitatea apariţiei de noi fisuri artificiale în zonele adiacente carierei.



mediului vor determina un impact minim asupra mediului, atât imediat cât şi, la finalizarea

activităţii, definitiv.

Prin observarea şi depistarea la timp a eventualelor nereguli şi neîncadrări în normele

de execuţie a lucrărilor miniere, a lucrărilor de protecţie şi de refacere se vor stabili



74

3. DEŞEURI

În conformitate cu Ordinul MMGA nr. 95/08.03 2005 privind stabilirea criteriilor de

acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista

natională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de deşeuri, în cadrul perimetrului de

exploatare “Valea Podului” se pot acumula următoarele tipuri de deşeuri:

Deşeuri menajere:

deşeuri din hârtie şi carton

resturi mărunte de materiale plastice, de la recipienţi, pungi, PET-uri

resturi mărunte de metale-conserve, etc.

Deşeuri tehnologice:

sol vegetal,

materialul steril rezultat prin exploatare

Deşeuri rezultate din activităţi conexe:

uleiuri de motor, de transmisie şi uzate

baterii de acumulatori

anvelope uzate

deşeuri metalice (piese uzate)

Deşeurile rezultate din activităţi conexe vor fi procesate în cadrul activităţii

desfăşurate în cadrul perimetrului iar firma SC AL-MIN Construcţii SRL va încheia contracte

cu societăţi de profil pentru eliminarea acestora.

În afara acestor deşeuri (menajere şi cele rezultate din activitatea productivă), în

cantităţile estimate, pe teritoriul perimetrului de exploatare nu se produc şi nici nu vor

depozita alte tipuri de deşeuri.

Principalele deşeuri codificate conform HG 856/2002 care vor rezulta în urma

lucrărilor de amenajare a carierei de piatră şi ulterior din exploatarea ei, sunt redate în

tebelele următoare:



75

Deşeurile generate în etapa de realizare a carierei.

Codurile deşeurilor

conf. Listei Europene

a Deşeurilor

Denumirea deşeului

generat

Mod de depozitare temporară Modalităţi propuse de

gestionare

Periculozitate

13 01 13*

13 02 05

Uleiuri uzate provenite

de la utilajele folosite în

etapa de construcţie

Depozitare temporara în recipienti

etanşi

Eliminare prin firme

autorizate

Periculoase

15 01 01

Ambalaje din hârtie

şi/sau carton

Depozitare temporară pe

amplasament în pubele, pe

categorii.


autorizate de reciclare a

deşeurilor

Nepericuloase

15 01 02

Ambalaje tip PET, alte

ambalaje din plastic


amplasament în pubele, pe

categorii.



deşeurilor

Nepericuloase

17 04 05

16 06 01

12 01 03

Deşeuri metalice (piese

auto)

Acumulatori auto

Amvelope uzate

Depozitare în recipienti adecvaţi

sau spatii adecvate



deşeurilor

Nepericuloase

Periculoase

17 05 04 Pamânt şi rocă alterată

excavată


amplasament sau în haldă

amenajată

Utilizare ulterioară la

umpluturi şi la recons-trucţia

ecologică a amplasamentului

Nepericuloase

20 03 01 Deşeuri menajere Colectare în pubele ecologice firma de salubritate Nepericuloase

Deşeurile generate în etapa de exploatare a carierei.

Codurile

deşeurilor

conf. Listei

Europene a

Deşeurilor

Denumirea deşeului

generat

Mod de depozitare

temporară

Modalităţi propuse de

gestionare

Periculozitate

13 01 13*

13 02 05

Uleiuri uzate provenite

de la utilajele folosite

în etapa de exploatare

Depozitare temporara în

recipienti etanşi


autorizate

Periculoase

17 04 05

16 06 01

12 01 03

Deşeuri metalice (piese

auto)

Acumulatori auto

Amvelope uzate

Depozitare în recipienti

adecvaţi sau spatii

adecvate



deşeurilor

Nepericuloase

Periculoase

15 01 01

15 01 03

15 01 05

Deşeuri menajere

inclusiv PET şi carton,

conserve etc

Colectare selectivă în

pubele ecologice

firma de salubritate Nepericuloase

17 05 04 Pamânt şi rocă alterată

excavată


amplasament sau în haldă

amenajată

Utilizare ulterioară la

umpluturi şi la recons-

trucţia ecologică a

amplasamentului

Nepericuloase

Cantităţile maxime de deşeuri rezultate din activitatile care urmează a fi

desfăşurate în carieră, pe perioada de un an de zile, se prezintă astfel:



76

Tipul deşeului U / M Cantităţi

anuale

Codificare conform

HG 856/2002

1. Deşeuri tehnologice:

- sol vegetal

- rocă alterată

mc

mc

9620,5

19.241.

01 01 02

01 04 08

2. Deşeuri metalice kg 2000 16 01 17

3. Reziduuri petroliere kg 400 13 02 08

4. Deşeuri menajere kg 1.200 20 01 08

5. Deşeuri de hârtie kg 120 15 01 01

6. Deşeuri de cauciuc kg 960 16 01 03

Colectarea şi depozitarea deşeurilor miniere.

Deşeurile menajere rezultate, se vor colecta selectiv în vederea valorificării (carton,

hârtie, plastic), depozitându-se în locuri speciale amenajate în vederea transportării

acestora la unităţi de tip REMAT, iar cele care nu se pot valorifica se depozitează în

containere, de unde vor fi preluate de o unitate de salubritate şi transportate la un depozit

ecologic din zonă.

Cariera va avea în perioada de maximă activitate un număr de 14-16 angajaţi,

majoritatea din localităţile învecinate. În ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor din

incinta perimetrului (organizarea de santier), aceasta se face pe o platformă impermeabilă,

în recipienţi adecvaţi pentru colectarea deşeurilor de tip menajer, hartie, plastic şi a

deşeurilor metalice, precum şi uleiurilor uzate rezultate din activităţile de întreţinere şi

reparaţii.

Deşeurile tehnologice. Deşeurile rezultate din activitatea de descopertare şi

exploatare sunt reprezentate prin solul vegetal şi sterilul reprezentat de roca alterată.

Volumul de sol vegetal dislocat, va fi adunat în grămezi, va fi încărcat cu încărcătorul

frontal în autobasculante de 16-25 t şi va fi haldat separat.

Solul vegetal urmează a fi folosit la lucrările de refacere ecologică a carierei, la

încheierea lucrărilor de exploatare. Sterilul rezultat va fi depozitat temporar în halde iar



77

ulterior se va reintroduce în zona exploatata pentru redare în circuitul natural sau se va

ceda către terţi pentru amenajare de drumuri tehnologice.

Deşeurile din activităţi conexe. Sunt reprezentate prin deşeuri provenite din

activitatea parcului auto şi a utilajelor:

• anvelopele uzate provenite de la mijloacele de transport auto şi alte utilaje. Vor fi

depozitate într-un loc special amenajat în cadrul organizarii de santier, în vederea

valorificării la REMAT;

• acumulatori uzaţi, proveniţi de la mijloacele de transport auto şi utilaje. Vor fi

depozitaţi în magazia de materiale, în cadrul organizarii de santier în vederea

valorificării la REMAT;

• uleiurile minerale uzate provenite din activitatea parcului auto şi de la utilaje (ulei

de motor, ulei hidraulic etc) sunt recuperate, stocate (în bidoane de metal) şi apoi

valorificate. Acestea vor fi colectate în butoaie metalice şi depozitate într-un spaţiu

situat pe platforma depozitului de carburanţi, în vederea valorificării la unităţi

specializate pentru regenerare;

• deşeurile metalice provenite din activitatea de reparaţii care se va desfăşura vor fi

colectate în vederea valorificării prin unităţi specializate.

Lucrările de întreţinere şi reparaţii ale tuturor utilajelor, precum şi alimentarea

acestora se vor efectua numai pe platformele special amenajate din incinta organizării de

şantier din cadrul perimetrului.

În ceea ce priveşte sistemul de management al deşeurilor se prevede păstrarea

evidenţei tuturor materialelor valorificabile şi a deşeurilor rezultate şi eliminarea

deşeurilor de de pe amplasamente, conform HG 856/2002.

Transportul deşeurilor se va realiza de către o firmă autorizată, pe bază de

contract (în conformitate cu Ordinul comun nr 2/211/118/2004 privind transportul

deşeurilor), iar depozitarea deşeurilor se va face cu respectarea criteriilor de acceptare

la depozitare, conform Ordinului MMGA nr. 95/2005.

Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG

nr.170/2004. Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona conform prevederilor

HG nr.662/2001, cu modificările şi completările ulterioare.



78

Pentru gestionarea bateriilor cu plumb uzate, se vor respecta prevederile HG

nr.1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe

periculoase.

Monitorizarea gestiunii deşeurilor se va face prin evidenţa deşeurilor produse (în

conformitate cu HG nr. 856/2002) şi raportarea lunară a situaţiei deşeurilor gestionate,

către Serviciul Implementare Politici de Mediu – Compartimentul Gestiunea Deşeurilor din

cadrul Autorităţii de mediu Arad, în conformitate cu formularele de raportare a deşeurilor.

Gestiunea ambalajelor.

La livrarea cantităţilor de diabaz nu se folosesc ambalaje. Produsele miniere sunt

încărcate direct de pe vatra carierei cu ajutorul încărcătorului frontal şi /sau a

excavatorului, în mijloacele de transport auto ale societăţii sau ale beneficiarilor.

În cazul în care în activitatea desfăşurată în carieră vor apare cantităţi de amabalaje

şi/sau deşeuri de ambalaje, gestionarea şi monitorizarea ambalajelor şi a deşeurilor din

ambalaje se va efectua conform prevederilor HG 621/2005.

Toate aceste deşeuri vor fi depozitate doar în spaţiile special amenajate în cadrul

organizarii de santier.

Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase.

În activitatea de prelucrare nu se utilizează substanţe toxice, iar din procesul

tehnologic nu rezultă substanţe periculoase sau toxice.

În schimb, la exploatare şi transport, se folosesc substanţe potenţial periculoase, în

categoria cărora se încadrează carburanţii.

Carburanţii.

În cadrul perimetrului NU exista pompa de carburanti cu rezervor de combustibil.

Cantitatea maximă de carburanţi aflată la un moment dat pe platformă va fi cea ce se

poate stoca în bazinul mobil de combustibil (1000 litri) instalat pe autoturismul de teren ISUZU

TM-21-ALM. Aprovizionarea cu motorină şi uleiuri se va face periodic.



79

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL

TRANSFRONTIER,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI şi MASURI DE

REDUCERE ALE ACESTORA

Având în vedere faptul că în trecut, în vecinătatea perimetrului Valea Podului s-a

desfăşurat o activitate de exploatare a resursei minerale utile în carieră, care din punct de

vedere al impactului produs asupra mediului înconjurător, se încadrează în limitele admise,

se poate afirma că nu există riscul să se producă impact transfrontier asupra niciunei

componente a mediului, deoarece graniţa cu Serbia şi Ungaria este la peste 150 km sud

vest şi vest.

Apa subterană

În lucrările de cercetare geologică întreprinse în perimetru în etapa de exploarare

nu au fost întâlnite orizonturi poros-permeabile acvifere, astfel încât nu sunt probleme de

ordin hidrogeologic ce ar putea influenţa exploatarea zăcământului.

Apa de suprafaţă

Exploatarea de suprafaţă analizată NU afectează semnificativ calitatea apei Văii

Podului situată în apropiere. Pentru a evita ori ce impact, Valea Podului şi torentul afluent

vor fi amenajate hidrotehnic.

Activitatea din carieră nu este preponderent generatoare de ape poluante care să

necesite tratarea înainte de deversare în emisar. Apele pluviale rezultate din perimetru

sunt decantate înainte de deversare în Valea Podului.

4.1. Apa.



80

44..11..11.. AAssppeeccttee rreelleevvaannttee aallee ssttăărrii ii aaccttuuaallee aa ffaaccttoorruulluuii ddee mmeeddiiuu AAPPĂĂ..

În zona amplasamentului nu există reţele de alimentare cu apă şi de canalizare.

Zona din amplasament este străbătută de Valea Podului la limita vestică a incintei studiate,

şi de un torent înspre mijlocul zonei studiate, care se descarcă în Valea Podului.

La km 461+724 drumul naţional este subtraversat de un podeţ dalat cu lumina L = 4,00 m şi

lungimea B = 10,00 m care asigură traversarea pârâului „Valea Podului”.

Din informaţiile prezentate în documentaţia pentru obţinerea avizului de

gospodărire a apelor lucrările din cariera nu vor afecta sursele de apă domestice existente

în localitatea Vărădia de Mureş.

Activitatea nu este generatoare de ape poluante care să necesite tratarea înainte de

deversare în emisar. Nu există analize curente asupra calitatii apelor subterane din cadrul

perimetrului sau a vecinătaţilor imediate.

44..11..22.. PPrrooggnnoozzaarreeaa iimmppaaccttuulluuii..

Surse de poluare ale apelor.

Pentru apele de suprafaţă, sursele potenţiale de poluare sunt reprezentate:

apele meteorice, care spală câmpul tehnologic al carierei şi organizarea de

şantier, pot antrena spre emisar, particule de sol poluate datorită scurgerilor

accidentale de carburanţi şi/sau lubrifianţi de la utilajele în funcţiune. Poluanţii

ce pot fi transportaţi de apele pluviale ce spală treptele carierei şi incinta carierei (grup

administrativ, treptele carierei, etc) şi care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă

sunt:

- suspensii provenite de pe treptele şi taluzurile viitoarei cariere

- eventuale produse petroliere scurse accidental

Deşi suspensiile antrenate de apele pluviale nu se constituie, prin natura lor, în substanţe

poluante, ele pot fi compuse din particule de rocă utilă şi din material de decopertă, ele

pot influenţa, prin cantitatea lor, calitatea apelor de suprafaţă.

în zonele de depozitare a deşeurilor tehnologice (pământ şi rocă alterată) de pe

amplasament sau în halde special amenajate, apele meteorice pot contribui la



81

contaminarea factorului de mediu apă şi pot modifica proprietăţile fizico-chimice ale

componentei hidrice. Această situaţie apare şi în zonele de construcţie a drumului de

acces.

apele menajere, care sunt în cantităţi mici, nu conţin substanţe toxice (pesticide,

azotiţi, etc.), având un caracter nepoluant. Cantitatea de apă menajeră pentru circa 14

persoane angajate pentru desfăşurarea activităţii (la un consum specific de cca 2

l/om/zi x 300 zile/an functionare) este de aproximativ 8-10 m3/om/an. Apa potabilă se

asigură în sticle tip PET din comerţ sau prin dozatoare tip „La Fîntână”. Exploatarea

are în cadrul incintei o toaleta ecologică care va fi vidanjată ori decâte ori este nevoie.

Pentru apele subterane, sursele potenţiale de poluare sunt reprezentate de:

scurgerile accidentale de uleiuri sau combustibili provenite de la platforma cu utilaje şi

de la utilajele în functiune din cadrul carierei;

În urma lucărilor de exploatare nu rezultă componenţi chimici daunători mediului

care, prin levigare, sa ajungă în apele subterane sau în cele de suprafaţă. Având în vedere

că în apropierea amplasamentului perimetrului de exploatare, există Valea Podului, se

consideră că impactul este potenţial redus asupra apelor de suprafaţă.

44..11..33 MMăăssuurrii ddee ddiimmiinnuuaarree aa iimmppaaccttuulluuii ..

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă şi pentru protecţia

calităţii apelor se vor lua următoarele măsuri:

pentru evacuarea apelor meteorice care spală campul tehnologic al carierei şi pentru

evitarea infiltraţiilor de apă, va fi realizată, cu ajutorul buldozerului, o pantă a vetrei

carierei pentru asigurarea scurgerii naturale a apei din precipitaţii;

se vor executa canale drenare pentru evacuarea apelor de pe berme şi drumurile

tehnologice.

Amenajarea drumurilor de acces înspre sectorul sudic al exploatării, pe versantul

sudic al torentului, impune amenajarea albiei acestui torent sub formă de cascade, la cote

corelate cu cotele drumurilor de acces în punctele de traversare a albiei. Traversarea albiei

amanajate de către drumurile de acces la treptele 190, 205 şi 220 se va face prin

intermediul a 3 podeţe tubulare Dn1000mm.



82

Podeţul dalat L = 4,00 m existent la km 461+724 necesită extindere, doar pe partea

stîngă, cu 12,00 m. Extinderea se va face în soluţie monolită, cu infrastructură din beton

simplu şi suprastructură din beton armat C25/30. Închiderea spre aval se va face cu un zid

întors realizat din beton armat. În partea din amonte se prevede realizarea unei camere de

cădere având dimensiunea de 4,40 x 4,40 m şi adâncimea de 1,80 m. Camera de cădere se

va realiza din beton clasa C25/30 turnat monolit pe un pat din balast de 15 cm grosime.

Pentru a se asigura continuitatea scurgerii apelor în şanţul existent pe partea

dreaptă a drumului naţional se prevede realizarea unui podeţ tubular Dn600 mm în

lungime de 55 m, din tuburi de polietilenă tip PecorOptima Dn600-SN8 pentru

subtraversări. Tuburile se vor monta în şanţul betonat existent pe un pat de beton C25/30

şi se vor acoperi cu umplutură din balast pilonat.

Pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale de pe versantul şi din şanţurile

drumului de acces la carieră, pe drumul secundar se va executa un podeţ tubular Dn1000

mm cu lungimea de 15,00 m. Podeţul se va realiza din tuburi de polietilenă tip Pecor

Optima Dn1000mmm-SN8 pentru subtraversări.

Deoarece perimetrul viitoarei cariere de piatră este situat pe malul stâng al Văii

Podului, pentru asigurarea accesului rutier la viitoarea carieră se prevede amenajarea unui

drum principal de acces, pe partea stângă a văii, astfel încât traseul drumului să nu fie

intersectat de traseul văii. Astfel se evită necesitatea realizării de podeţe peste albia

pârâului.

Drumul principal de acces se va realiza la o cotă mai ridicată cu circa 3 m peste firul

văii actuale. Pentru a se evita erodarea corpului drumului de către apele care se scurg pe

valea Podului se prevede realizarea unui pereu din piatră brută pe taluzul de rambleu

dinspre apă. Pe sectoarele în care valea existentă este foarte îngustă drumul principal de

acces se va realiza în săpătură, pe versantul vestic al dealului, delimitarea faţă de albia

pârâului făcându-se prin pereu din piatră brută.

La km 0+275 firul actual al văii face o meandră, săpând în versantul estic pe o

adâncime de circa 17 m. Pentru a se asigura continuitatea traseului drumului principal de

acces este necesară corectarea albiei văii prin realizarea unor săpături în versantul vestic

pe o lungime de circa 50 m. Pe acest sector drumul de acces se va realiza pe o umplutură

protejată înspre albia văii cu pereu din piatră brută.

La km 0+429 drumul principal de acces va traversa albia torentului existent printr-

un podeţ dalat L = 2,00 m. Drumul principal de acces va continua înspre nord, până la



83

limita perimetrului exploatabil al carierei. Lungimea drumului principal de acces este de

circa 960 m.

Pentru colectarea şi evacuarea apelor meteorice de pe platforma drumurilor se

prevede realizarea unor rigole triunghiulare cu adîncimea de 0,50 m situate pe partea

dinspre versant a drumurilor de acces. În cazul drumurilor din sectorul sudic rigolele se vor

descărca în albia regularizată a torentului care separa cele doua sectoare de exploatare, iar

rigolele din sectorul nordic al exploatării se vor descărca direct în Valea Podului.

Subtraversarea drumurilor de acces şi de deservire se va face prin intermediul unor podeţe

tubulare Dn1000mm.

Pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale în zona intersecţiei pe partea dreaptă a

drumului pe 135 m lungime s-au prevăzut şanţuri din beton. De asemenea pentru

colectarea şi evacuarea apelor pluviale de pe versant şi din şanţuri, pe drumul secundar se

va executa un podeţ dalat cu lumina L=4,0 m şi B= 18,0 m.

apele menajere - Apele uzate menajere de la obiectele sanitare din dotarea clădirii de

birouri se va canaliza prin instalaţia interioară de canalizare menajeră propusă a se

realiza din tuburi de polipropilenă pentru canalizare D = 32, 50 şi 110 mm.

Din canalizarea interioară apa uzată se va descărca prin intermediul unei conducte

de canalizare din tuburi de polipropilenă PP 110 mm, într-un rezervor vidanjabil cu

capacitatea de înmagazinare de 10 mc, o construcţie subterană din beton armat cu

dimensiunile în plan de 3,00 x 3,00 m, şi adâncimea de 2,00 m.

Rezervorul vidanjabil se va acoperi cu o placă de beton armat în care se vor îngloba

ramele pentru capacul de vizitare şi pentru golul necesar vidanjării. Conţinutul rezervorului

vidanjabil se va goli periodic în sisteme de canalizare existente în zonă, prin grija

beneficiarului obiectivului de investiţie.

alimentarea utilajelor se va realiza din cisternă pentru a evita scurgerile de produse

petroliere.

Cariera dispune de o remorcă cisternă, Regletta, cu capacitatea de cca. 9000 l, cu

care va fi adus carburantul în incinta carierei. Cisterna este prevăzută cu furtun flexibil şi

pistol pentru alimentarea utilajelor şi va staţiona pe o platformă betonată,

impermeabilizată, ce se va amenaja în incinta punctului administrativ.

Transvazarea produselor petroliere din cisternă în rezervoarele utilajelor se va face

direct în rezervoarele utilajelor, prin furtun flexibil.



84

Doar utilajele care lucrează strict în treptele de exploatareşi grupul generator al

viitoarei staţii de prelucrare vor fi alimentate cu carburanţi în perimetrul de exploatare,

respectiv în incinta staţiei, carburantul fiind adus aici cu remorca cisternă, iar transvazarea

carburantului în rezervoarele utilajelor se va face direct prin furtunul flexibil al pompei cu

care va fi prevăzută cisterna, astfel posibilaitatea de contaminare a solului şi apelor

pluviale fiind minimă.

Operaţiunea de alimentare cu carburanţi a utilajelor, care vor lucra în treptele

carierei, se va realiza pe platforme betonate ce urmează a se amenaja sau pe covoare din

PVC, ori se vor amplasa recipiente metalice din aliaje uşoare (aluminiu) cu gură de umplere

foarte mare (tăvi) sub rezervoarele utilajelor..

Platforma betonată, pe care se va staţiona remorca cisternă, va fi circumscrisă cu

un şanţ de gardă care să colecteze apele pluviale ce o vor spăla şi să le dirijeze spre emisar,

dar nu înainte ca aceste ape să fie trecute printr-un separator de produse pertoliere, ce se

va amenaja în imediata vecinătate a platformei.

Lubrifianţii necesari funcţionării utilajelor vor fi depozitaţi, în recipientele metalice,

în magazia de materiale din incinta administrativă.

În incinta carierei nu se vor executa numai lucrări de întreţinere a utilajelor

(schimbul de ulei), reparaţiile urmând să fie executate la unităţi specializate.

resturile menajere sau reziduurile de orice natură se vor colecta containere special

amenajate. Toate aceste deşeuri vor fi depozitate doar în spaţiile special amenajate în

cadrul organizării de şantier. Lucrările de întreţinere şi reparaţii ale tuturor utilajelor,

precum şi alimentarea acestora se vor efectua numai pe platforma special amenajată

din incinta organizării de şantier.

amenajarea Văii Podului. Având în vedere lucrările pentru realizarea accesului principal

la cariera de piatră se impune amenajarea Văii Podului, lucrări de reprofilare a văii,

devieri ale firului acesteia, apărarea de maluri pentru evitarea erodării în zonele unde

valea se apropie de drumul de acces, realizarea de căderi şi praguri de fund.

Lungimea totală a amenajării Văii Podului va fi de 455 m, între punctele 1 început

proiect, camera de cădere de la subtraversarea DN7 şi 25 sfârşit proiect, punct situat în



85

dreptul racordării drumului principal de acces la drumul forestier denspre nordul

obiectivului.

Secţiunea caracteristică a amenajării văii va fi trapezoidală, cu lăţimea la baza văii

de 5,00 m între punctele 1 şi 24, şi de 4,00 m între punctele 24 şi 25.

Începutul proiectului de amenajare a Văii Podului este punctul 1, respectiv

racordarea la camera de cădere din amonte de subtraversarea DN7, unde cota radierului

văii s-a corelat cu cota peretelui camerei de cădere la cota de 152,08 mNMN.

Din punctul 1 amenajarea văii se realizează prin reprofilarea acesteia şi realizarea

unei pante de scurgere uniforme de 2,33% până în punctul 5, 0 + 77 m, având secţiunea

trapezoidală cu lăţimea fundului văii de 5 m, cu taluzuri înclinate de 45°. Pe acest tronson

la distanţa de 0 + 27 m se va realiza racordarea podeţului L = 4,00 m care evacuează apele

meteorice din rigola de colectare a drumului principal de acces şi a rigolei de colectare a

DN7 şi racordarea drumului principal la DN7.





În punctul 7 la 0 + 113 se va realiza o cădere şi prag de fund cu înălţimea de 1,50 m.

Între punctele 7 şi 16 (0 + 113 - 0 + 283) se va face reprofilarea văii cu o pantă uniformă

de 3,47% având aceeaşi secţiune ca în zona din aval, între punctele 1 şi 5.





În zona cuprisă între 0 + 250m şi 0 + 300 m, valea se apropie de drumul principal de

acces la carieră, aici fiind necesară protejarea malului stâng al văii către drumul de acces.

Protejarea malului se va face prin pereere cu piatră brută realizându-se untaluz pereat cu

panta de 45°.

În punctul 0 + 298m în zona bazinului de acumulare se va realiza racordarea

podeţului de descărcare Dn 1000 mm a drumurilor de acces. În punctul 0 + 318m tot în

zona bazinului de acumulare se va amenaja racordarea torentului dinspre vest, prin

realizarea unei căderi de apă.



86

În punctul 18 la 0 + 323 se va realiza o cădere şi prag de fund cu înălţimea de 2,00

m. Între punctele 18 şi 25 (0 + 323 - 0 + 455) se va face reprofilarea văii cu o pantă

uniformă de 6,30% având aceeaşi secţiune ca în zonele din aval. În punctul 0 + 436 se va

realiza racordarea văii torent aflată la nordul limitei zonei de exploatare.

Se menţionează că valea torent dinspre est de Valea Podului şi spre nord de

platformele de exploatare necesită amenajări numai în zonele de subtraversare ale

drumurilor de acces şi exploatare, respectiv racordarea văii la podeţele de subtraversare.

Prin lucrările de amenajarea a Văii Podului s-a urmărit corelarea cu lucrările de

realizare a drumului de acces la cariera de piatră precum şi regularizarea văii astfel încât

aceasta să aibă capacitatea de colectare, preluare, canalizare şi de evacuare în emisarul

natural, Râul Mureş a cantităţilor de apă meteorică de pe întregul bazin de colectare, atât

în zona neafectată de lucrările de bază cât şi în zona nordică neafectată de lucrările de

bază.

Riscurile datorate poluărilor accidentale cu produse petroliere, lubrifianţi şi

reziduurile acestora şi a poluărilor datorate eliminării apelor uzate, pot fi eliminate prin

măsurile stabilite cu ocazia organizării şantierului de lucru:

exploatarea în etape a obiectivelor cu concentrări minime de utilaje şi materiale;

întreţinerea utilajelor ce vor deservi cariera, se va realiza în service-uri auto

specializate/autorizate;

aprovizionarea cu carburanţi a autovehiculelor, se va realiza de la staţii de

distribuţie, autorizate sau din cisterne;

amenajarea de toalete ecologice (bazine vidanjabile), pentru colectarea apelor

uzate menajere;

întreţinerea rigolelor de colectare a apelor pluviale din lungul drumului de acces şi

exploatare;

apele pluviale din lungul drumului de acces şi de exploatare vor fi trecute prin

separatoare de produse petroliere;

deşeurile generate pe amplasamentul analizat, vor fi depozitate în spaţii special

amenajate şi eliminate/valorificate cu societăţi specializate/autorizate.

În perioada de realizare a investiţiei vor fi luate următoarele masuri:



87

realizarea lucrărilor de excavaţie se vor face sub observaţie, fără evacuarea unor

poluanţi în Valea Podului;

evitarea contactului produselor petroliere cu componenta hidrica atât în zona de acces

cât şi în zona de lucru;

evitarea contactului unor deşeuri rezultate la faza de construcţie (deşeuri menajere,

deşeuri metalice) şi la faza de exploatare (ape menajere) cu componenta hidrică;

vidanjarea toaletelor ecologice şi/sau a foselor septice se va efectua de către firme

specializate şi autorizate, se va evita astfel deversarea unor reziduri menajere în apele

de suprafaţa.

Pe perioada de funcţionare a investiţiei se vor lua următoarele măsuri de

prevenire şi reducere a impactului asupra componentei hidrice:

întreţinerea în bune condiţii de funcţionare a sistemului de preepurare (decantor-

separator de hidrocarburi) precum şi a rigolelor de scurgere, a şanţurilor de evacuare a

apelor pluviale, curăţarea periodică a acestora, iar în cazul în care vor apărea defecţiuni

remedierea lor în cel mai scurt timp;

verificarea periodică a calităţii apelor meteorice evacuate în Valea Podului prin prelevări

de probe de apă şi analiza acestora în laboratoare de specialitate, având în vedere ca

zona în care va fi amplasată investiţia aparţine unui Sit Natura 2000. Calitatea apelor

evacuate în emisar trebuie sa îndeplinească NTPA 001/2002 aprobat prin HG nr. 188 din

28 februarie 2002, modificată prin HG 352/2005 pentru aprobarea unor norme privind

condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

deschiderea treptei superioare se face prin executarea unei tranşee cu lăţime de minim

12 m, recomadându-se amenajarea unui şanţ de gardă la baza tranşeei, care să preia

apele pluviale ce spală această suprafaţă şi să le dirijeze spre cel mai apropiat pârâu.

Înaintea deversării în emisar, aceste trepte pot fi descărcate de eventualele produse

petroliere cu ajutorul unui separator de produse petroliere, urmărindu-se cu stricteţe

lipsa totală a irizaţiilor pe suprafaţa emisarului, conform NTPA 001/ 2002. La partea

finală a şanţurilor de gardă, care colectează apele pluviale ce spală incinta carierei, vor

fi amenajate filtre naturale din piatră concasată, cu granulaţii cuprinse între 2,5- 5 mm

şi lungime de 0,5 m. Periodic se va înlocui pitra concasată din filtre, în aşa fel încât să se

asigure funcţionarea eficientă a acestora. Piatra concasată înlocuită va fi transportată şi

depozitată pe halda de steril. Aceste filtre au rolul de a reţine suspensiile provenite din



88

materialul de decopertă şi roca utilă, precum şi eventualele produse petroliere cu care

pot fi încărcate apele pluviale;

în momentul trecerii la exploatarea bazaltului în treapta superioară se va amenaja la

baza acestei trepte un şanţ de gardă care va prelua apele pluviale ce spală suprafaţa

acesteia şi le va dirija spre un separator de produse petroliere ce se va executa în

treapta de bază a fiecărui sector de exploatare, în interiorul perimetrului de exploatare,

dar în afara rezervelor. Traiectoria şanţului de gardă va urmări limita rezervelor, iar în

partea finală a acestuia se vor amenaja filtre naturale din piatră concasată, având

aceiaşi granulaţie şi rol ca cele prezentate mai sus.

Date generale

Zona din care face parte perimetrul “Valea Podului”, se încadrează sectorului cu

climă temperatcontinentală cu influente submediteraneene, caracterizat prin veri fierbinţi

cu precipitaţii slabe şi prin ierni nu prea reci.

Din analiza repartiţiei spaţiale a climatului, se constată că, pe teritoriul judeţului

Arad, temperaturile medii multianuale mai mari de 11°C se întâlnesc numai în partea de

vest, iar est de localitatea Lipova unde se află şi cariera Valea Podului, temperatura medie

anuală nu depăşeşte 10°C. Din regimul de variaţii al temperaturilor în timpul anului, se

constată că iernile sunt destul de blânde ca urmare a influenţei mediteraneene. Influenţa

circulaţiei aerului cald mediteranean se resimte şi asupra îngheţurilor, care se produc ceva

mai târziu în raport cu alte regiuni similare de câmpie.

Din analiza cantităţilor de precipitaţii medii multianuale se remarcă existenţa unui

maxim pluviometric în lunile mai şi iunie, după care precipitaţiile scad continuu până în

septembrie. În perioada de toamnă continuă scăderea acestora iar în timpul iernii, practic

suprafaţa solului recepţionează cele mai mici cantităţi de precipitaţii.

Cunoscută fiind influenţa ploilor torenţiale în accelerarea proceselor de eroziune şi

a altor procese de degradare a terenurilor, remarcăm faptul că acestea au cea mai mare

frecvenţa în sezonul cald al anului, când se înregistrează şi cele mai mari cantităţi de

precipitaţii căzute în decurs de 24 ore.

4.2. Aerul.



89

Factorii care determină frecvenţa, durata şi viteza vânturilor sunt legaţi de

circulaţia generală a atmosferei şi de configuraţia reliefului, care poate produce devierea

maselor de aer şi schimbarea vitezelor de deplasare. Pentru zona perimetrului şi zonele

învecinate, direcţia predominantă a vânturilor este N şi E. Frecvenţa medie a calmului

atmosferic este de 21%.

44..22..11.. AAssppeeccttee rreelleevvaannttee aallee ssttăărrii ii aaccttuuaallee aa ffaaccttoorruulluuii ddee mmeeddiiuu AAEERR..

Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei care definesc nivelurile

inţiale (de fond) de poluare atmosferică, la începerea activităţilor aferente proiectului, şi

care vor continua să afecteze calitatea aerului pe durata ciclului de viaţă a Proiectului, sunt

reprezentate de :

emisiile de noxe datorate autovehiculelor;

emisiile de praf datorate circulaţiei autovehiculelor şi utilajelor pe drumul local,

arderea lemnului sau a altor combustibili fosili în sisteme de încălzire casnica, în

localitatea situata în afara perimetrului studiat .

O estimare corectă a influenţei implementării proiectului asupra factorului de

mediu aer se poate realiza numai în urma unor măsurători specifice efectuate înainte şi

după începerea funcţionării investiţiei.

Se cunosc nivelurile concentraţiilor poluanţilor principali (particule în suspensie) în

aerul ambiental în apropierea utilajelor care lucreaza şi care indică o poluare

nesemnificativă a mediului.

Se poate face o apreciare calitativă, în sensul că numărul utilajelor grele al căror

aport la bilanţul noxelor emise în atmosferă este nesemnificativ, este de cca 6-8 (patru

autobasculante, încărcător frontal, buldozer, excavator), la care se adaugă

autobasculantele diverşilor beneficiari care transportă materialul furnizat de carieră.

Conform datelor existente, emisiile rezultate în activitatea de exploatare –

prelucrare din cadrul carierei se încadrează în limite admisibile din punct de vedere al

impactului asupra aerului.



90


Surse şi poluanţi generaţi.

În faza de realizare a investiţiei (amenajarea carierei şi construcţia drumului de

acces) şi ulterior în cea de exploatare, potenţialele surse de poluare a aerului sunt

următoarele:

emisii de gaze de eşapament (CO, NOx, COV, CH4, N2O CO2) rezultate de la

autovehiculele care vor rula pe drumul de acces spre carieră, emisiile atmosferice fiind

cele specifice motoarelor cu ardere interna atât pe benzina cât şi pe motorină.

emisii de COV rezultate la alimentarea cu carburanţi a utilajelor din dotare;

emisii de pulberi sedimentabile datorate activităţii de forare/prelucrare a rocilor utile

de bazalt, şi a pulberilor datorate circulaţiei mijloacelor de transport pe drumurile de

exploatare;

emisii de gaze datorate lucrărilor de împuşcare (CO, NO2, N2O4).

Utilaje care se folosesc sunt echipate cu motoare Diesel, motoare pentru care

principalele noxe degajate în atmosferă sunt cele din gazele de eşapament şi anume:

• oxizi de azot (NOX)

• oxizi de carbon (CO)

• oxizi de sulf (SOX)

• compuşi organici volatili (COV)

• pulberi

Cantităţile de noxe eliberate în atmosferă, specifice gazelor de eşapament pentru

motoarele folosind motorina ca şi carburant, depind de:

• puterea motoarelor

• regimul de funcţionare al motoarelor

• timpul de funcţionare al motoarelor

• caracteristicile carburantului folosit

Sursele de poluanţi generaţi

Sursele de poluanţi pentru aer pot fi clasificate în surse mobile şi surse staţionare.



91

1) Sursele mobile

Aceste surse de poluare a aerului sunt reprezentate în cazul carierei Valea Podului,

de mijloacele de transport auto cu care se transportă bazaltul sortat la beneficiari.

Mijloacele de transport utilizate aparţin beneficiarilor. Poluanţi degajaţi în atmosferă din

activitatea de transport sunt:

praf provenit în urma rulării autovehiculelor pe drumul de acces în carieră

noxe din gazele de eşapament

Încărcarea aerului cu praf are drept cauză rularea mijloacelor de transport auto pe

drumul de acces spre carieră.

Cantităţile de praf astfel eliberate nu se pot cuantifica, ele depinzând de o serie de

factori cum ar fi:

umiditatea căii de transport

umiditatea atmosferică

gradul de acoperire cu piatră a căii de transport

viteza de deplasare a mijloacelor de transport

numărul mijloacelor de transport care rulează pe drumul de acces spre carieră în

unitatea de timp

Determinarea cantităţilor de praf eliberate în atmosferă de activitatea de transport

se va putea face numai prin măsurători. Acestea se vor efectua pe porţiuni reprezentative

din punct de vedere al calităţii căii de transport, pentru diferite valori de trafic şi diferite

condiţii atmosferice.

Interpretarea rezultatelor măsurătorilor efectuate astfel, va putea conduce la

adoptarea unor eventuale măsuri de restricţionare a activităţii de tranport, atât din punct

de vedere al valorilor de trafic, al vitezei de deplasare cât şi pentru îmbunătăţirea calităţii

căii de transport.

Praful.



92

Toate mijloacele de transport care deservesc cariera sunt echipate cu motoare

Diesel. Corelând producţia estimată, cu capacitatea mijloacelor de transport care vor fi

utilizate, cu distanţele care urmează a fi parcurse şi cu categoria de drum pe care urmează

a fi efectuat transportul, se poate estima că suma orelor de funcţionare ale mijloacelor de

transport care vor funcţiona pentru transportarea producţiei anuale va fi de 25 ore pe zi,

iar mijloacele de transport vor parcurge o distanţă însumată de 300 km pe zi.

Bilanţul de ardere a unui kg de motorină este prezentat în tabelul următor:

INTRARE IEŞIRE

Nr Compuşi UM Ardere teoretică

Ardere practică

Nr Compuşi UM Ardere teoretica

Ardere practică

1 motorină kg 1 1 Nm3 1.602 1.602

Nm3 10.54 11.59

1 dioxid de carbon.

Co2 kg 3.15 3.15 2 aer

kg 13.55 14.90 Nm3 1.231 1.231

3 total kg 14.55 15.90

2 vapori de apa.H20 0.99

Nm3 - 0.22

3 oxigen (exces).O2 kg - 0.32

Nm3 8.34 9.17

4 azot

kg 10.41 11.44

5 total kg 14.55 15,90

Debite masice de poluanţi corespunzătoare producţiei anuale.

Ţinând cont de factorii de emisie în g/km (Norme AP42), putem estima următoarele

debite masice de poluanţi produse de aceste surse în unitatea de timp:

CO - 1.64 kg/zi = 0,164kg/oră

HC (nearse) - 1.17 kg/zi = 0,117 kg/oră

NOX - 1.76 kg/zi = 0.176 kg/oră

Particule - 0.58 kg/zi = 0.058 kg/oră

SOX - 1.53 kg/zi = 0,153kg/oră

Aldehide - 0.09 kg/zi = 0,009 kg/oră

Acizi organici - 0.16 kg/zi = 0,016 kg/oră

Noxele din gazele de eşapament.



93

Deci debitul maxim de noxe emis de sursele mobile va fi de 6.9 kg/zi sau 0.69

kg/oră de funcţionare.

Comparând aceste debite cu debitul admis de ordinul MAPPM nr. 462/93. se

constată că nivelul de noxe emis în atmosferă de sursele mobile este inferior nivelului

admisibil.

Având în vedere că motoarele maşinilor vor fi periodic verificate din punct de

vedere a stării tehnice, impactul asupra factorului de mediu aer va fi moderat, utilajele

care se folosesc sunt dotate cu sisteme de reţinere catalizare a gazelor evacuate în

atmosfera.

Prognoza poluarii aerului.

Dupa cum se poate observă, cea mai defavorabilă situaţie este aceea când toate

utilajele sunt în funcţiune (probabilitate mai mică de 3/8); în timpul încărcării celelalte

utilaje practic sunt în repaos. Prin urmare, debitele masice totale, pe oră, calculate mai

sus, arată că NU se vor depăşi limitele admisibile.

Noxele emise în atmosferă în urma acestei activităţi sunt formate din componenţi

gazoşi şi pulberi în suspensie. Pentru modelarea matematică a dispersiei poluanţilor în

atmosferă s-a utilizat modelul matematic A.P.- 42, referitor la o sursă punctuală aflată în

aer liber, situată în punctul de coordonate (0,0,0), modelul climatologic de tip Gaussian.

Rezultatele studiului de dispersie a poluanţilor în atmosferă (prin modelarea

matematică a dispersiei poluanţilor în atmosferă conform modelului matematic A.P.- 42,

referitor la o sursă punctuală aflată în aer liber, situată în punctul de coordonate (0,0,0)-

modelul climatologic de tip Gaussian) ne permit să estimăm că nu se vor depăşi

concentraţiile maxim admise de poluanţi în atmosferă pentru niciuna din sursele de

poluare ale aerului.

Este de menţionat faptul că rezultatele studiului de dispersie prezintă datele

referitoare la cele mai defavorabile condiţii de dispersie a poluanţilor în atmosferă (din

punct de vedere al stabilităţii atmosferice) şi deci, este de aşteptat, ca în general,

concentraţiile de poluanţi în atmosferă să aibă valori inferioare celor prezentate.



94

Poluant Concentraţie poluant (mg/m3) Concentraţie maxim admisă (mg/m3)

NOx 15,07 450

CO 6,07 170

SOx 14,30 500

Aldehide 2,54 100

Particule 12,24 50

Concentraţiile de noxe în aerul din atmosferă în afara zonei de muncă (la receptori,

respectiv populaţia neprotejată împotriva efectelor nocive ale acestor substanţe, la cca

400 m distanţă) sunt redate în tabelul de mai jos:

Substanţe poluante Concentraţia maximă

atinsă la receptori

(mg/m3)

C.M.A. - 30’

(mg/m3) medie de scurtă durată

(STAS 12574/87)

C.M.A. - 24 h

(mg/m3) medie

zilnică

Dioxid de sulf 0,061 0,750 0,250

Dioxid de azot 0,015 0,300 0,100

Oxid de carbon (CO) 0,006 6,000 2,000

Pulberi în suspensie 0,0122 0,500 0,150

Aldehide (HCHO) 0,0025 0,035 0,012

Hidrocarburi nearse 0,0036 - -

Pulberi sedimentabile medie lunară 17 g/m2 -

Concentraţia maximă admisă pentru substanţele cu acţiune sinergică, prezente

simultan în aer se calculează cu formula:

c1 c2 ci ------ + ------ + . . . + ------ ≤ 1 cma1 cma2 cmi

în care: c1, c2, ci – concentraţia substanţei poluante 1, 2, … i în aer, iar cma1, cma2, cmai -

concentraţia maximă admisă pentru substanţe poluante în aer.

Concentraţia maximă admisă pentru substanţele cu acţiune sinergică, prezente

simultan în aer, NO2, SO2 şi pulberi în suspensie este:

0,35 < 1, deci este sub limita maxim admisă.

Folosirea unui carburant cu un conţinut în sulf cât mai redus (motorină cu 0,035 %

sulf) duce la reducerea emisiilor în atmosferă. Dispersia activităţilor în perimetru (sursele

de poluare sunt punctiforme şi nedirijate) nu permite adoptarea de soluţii de epurare şi de



95

colectare a gazelor în atmosfera cu instalaţii fixe, astfel ca nu se pot aplica prevederile

Ordinului 462/93 referitor la limitarea preventiva a emisiilor de poluanti în atmosfera.

Impactul produs asupra aerului se va încadra în limite admisibile pentru o astfel de

activitate (se vor lua în considerare indicii de poluare calculaţi pentru noxe, prin raportare

la concentraţiile maxime admise, stabilite prin ordine de reglementare (OMM 462/93) şi

(STAS 12.574 – 87), în privinţa principalilor factori poluanţi (0,15 mg/m3 pentru pulberi,

0,25 mg/m3 pentru SO2, 0,10 mg/m3 pentru NO2 – medii zilnice).

Ip = Cmax / Cadmis

Pentru utilajele care lucrează la amenajari, care au fost considerate ca o unică sursă

ce emit noxe datorate gazelor de eşapament, s-au calculat indicii de poluare: Ip NOx =

0,033, IpCO = 0,035, IpSOx = 0,028, Ip pulberi = 0,24, Ip aldehide = 0,0254.

Deci: Ip aer = 0,361, este subunitar.

Datorită existenţei unei bune circulaţii a aerului în zona carierei, se poate aprecia că

se va produce o dispersie suficientă şi destul de rapidă a poluanţilor în aer, ţinând cont că

valorile noxelor emise în atmosferă se înscriu în limite admisibile.

44..22..33.. MMăăssuurrii ddee ddiimmiinnuuaarree aa iimmppaaccttuulluuii ..

Pentru a cunoaşte calitatea aerului în zona perimetrului “Valea Podului”, înainte de

demararea activităţii de exploatare şi pentru a o putea compara cu cea care va apărea

după începerea lucrărilor de extracţie şi prelucrare, vor fi prelevate câte 2- 4 probe de aer,

atât din zona de lucru cea mai apropiată, cât şi de la limita localităţii Vărădia de Mureş

(cele mai apropiate case fiind situate la cca. 2 km de frontul carierei) care vor trebui să se

raporteze la cerinţele STAS-ului 12.574 – 87 şi OMM 462/93 în privinţa principalilor factori

poluanţi în conditia ca toate activitatile la celelalte cariere sa fie oprite.

În carieră, se vor adopta măsuri tehnico - organizatorice pentru reducerea la

maxim a poluării atmosferei.

În perioada de realizare a investiţiei se vor adopta următoarele măsuri:

circulaţia autovehiculelor se va face cu viteza redusă în faza de realizare a investiţiei;



96

utilizarea de mijloace de transport şi de utilaje dotate cu motoare ale căror emisii

respecta legislaţia în vigoare;

evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a mijloacelor de transport cu materiale

generatoare de praf în condiţii de vânt.

roca utilă derocată din frontul de lucru este încărcată cu ajutorul unui excavator sau

încărcător frontal în Dampar de 17 mc şi transportată la staţia de concasare.

coperta şi roca alterată vor fi transportate la depozitul de deşeuri inerte. Operaţiile de

încărcare şi transport a rocii utile şi a sterilului rezultat în urma decopertării pot fi

generatoare de praf şi de noxe din gazele de eşapament ale utilajelor folosite.

În perioada de funcţionare a investiţiei măsurile care se pot lua pentru reducerea

poluării atmosferice sunt următoarele:

forarea găurilor se face cu foreza roto- percutantă. Găurile trebuie forate la aceeaşi

adâncime şi toate să aibă aceeşi înclinare (70o). Numărul găurilor şi numărul de rânduri

de găuri care se impuşcă odată se stabilesc prin monografia de lucru de către şeful

carierei împreună cu firma subcontractantă specializată în activităţi cu substanţe

explozive.

foreza este prevăzută cu ciclon şi cu sac de reţinerea a prafului degajat în timpul

operaţiei de forare a găurilor de sondă în roca utilă. În cadrul procedeului de

împuşcare, pentru reducerea pulberilor în suspensie, se vor folosi pungi cu apă, care se

vor introduce în găurile de sondă. În concluzie se doreşte ca operaţiunea de împuşcare

să nu fie o sursă semnificativă de pulberi în suspensie.

pentru împuşcare se preconizează utilizarea amestecurilor explozive de mică putere de

tip nitramon sau amoporşi aplicara procedeului de puşcare cu intervale de întârziere,

pentru reducerea gradului de împrăştiere a rocii, undei de şoc şi zgomotului produs de

explozie.

utilizarea de autobasculante şi utilaje dotate cu motoare cât mai nepoluante, ce se

încadrează în normele CE privind emanaţiile de noxe în atmosferă, în timpul

funcţionării;

întreţinerea adecvată a utilajelor, verificarea lor periodică şi inlocuirea celor cu

deficienţe majore;



97

menţinerea nivelului gazelor de eşapament produse sub limitele admise prin

asigurarea funcţionării motoarelor la parametrii normali, evitarea exceselor de viteză

şi încărcătură şi respectarea metodologiei de exploatare;

limitarea vitezei de rulare pe drumurile din incintă, ceea ce va produce un consum de

carburant scăzut şi cantitate redusă de emisii atmosferice;

curăţarea/umectarea periodică a drumurilor din incintă în scopul reducerii cantităţii de

particole fine de praf care se pot antrena în atmosferă în timpul rulării

autovehiculelor;

umectarea frontului de lucru şi a perimetrului ce urmează a fi detonat în vederea

evitării emisiilor de praf în atmosferă şi reţinerea (parţială) a gazelor rezultate din

explozie;

umectarea agregatului mineral în operaţiile de procesare cu concasorul şi la încărcare

în autovehiculele de transport pentru reducerea concentraţiei de praf, sub CMA (6

mg/m3);

întreţinerea vegetaţiei din zona amplasamentului, care prin procesul de fotosinteză

duce la scăderea cantităţii de CO2;

amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor, organizarea colectării periodice şi

transportul spre eliminare/valorificare a deşeurilor rezultate.

Caracteristicile solurilor dominante.

Atât zona în care este amplasat perimetrul de exploatare ”Valea Podului”, precum şi

părţile marginale, sunt acoperite, în general cu soluri brune.

44..33..11.. AAssppeeccttee rreelleevvaannttee aallee ssttăărrii ii aaccttuuaallee aa ffaaccttoorruulluuii ddee mmeeddiiuu SSOOLL..

Tip de folosinţă – pădure.

Suprafaţa de teren de 3 ha, pe care se vor executa lucrările de exploatare este

proprietatea comunei Vărădia de Mureş şi este încadrată în categoria pădure, conform

încadrării cadastrale.

4.3. Solul.



98

Activitatea desfăşurata în cariera de diabaz va conduce la scoaterea din circuitul

natural a suprafeţei de teren, distrugerea vegetaţiei specifice, crearea unor noi forme de

relief, artificiale.

În perimetrul pentru care se solicita licenta de exploatare, solul cu conţinut mediu

în humus şi cu o grosime a stratului fertil, în general de 0,50 cm. Solul are o favorabilitate

slab-moderată, pentru pădure şi păşune.


Surse de poluare.

Prin demararea lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare a resursei minerale

utile, solul va fi afectat prin:

degradarea solului prin îndepărtarea păturii superficiale a solului (desolificare),

datorită lucrărilor de descopertare şi depunerea într-o haldă separată a solului

vegetal.

Pe perioada de valabilitate a licentei de exploatare solicitată, sursa principală de

degradare a solului o constituie activitatea de răzuire şi îndepărtare a stratului de sol

vegetal de pe o suprafaţă totală de cca 19241 mp în vederea realizării lucrărilor miniere de

deschidere, pregătire şi exploatare a zăcământului.

Alte surse posibile de degradare ale solului sunt reprezentate de:

pulberi sedimentabile generate, în principal, în procesul de extracţie şi care ar putea

contamina anumite suprafeţe din apropierea carierei. Însă, cantitatea de pulberi

rezultate din procesul tehnologic de extracţie a bazaltului este scăzută, iar aria de

răspândire a acestora acoperă exclusiv incinta carierei;

poluarea accidentală a solului cu uleiuri, combustibili şi alte fluide, provenite de la

instalaţiile şi utilajele în funcţiune din zona carierei;

deşeurile menajere reprezintă o altă posibilă sursă de poluare a solului, în

eventualitatea în care acestea nu vor fi colectate în recipienţi adecvaţi şi depozitate în

locuri special amenajate;

scurgerile accidentale de ape uzate menajere.



99

Prin realizarea lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare a diabazului din

zăcământul Valea Podului, prevăzute în cadrul licentei de exploatare, se apreciază că va fi

afectată o suprafata de cca 3 ha, teren cu destinaţia de folosinţa – pădure.

Datorita afectării solului prin lucrările de descopertare, prin depozitarea acestuia în

halde speciale, pe durate relativ mari de timp, activitatea biologică a solului, calitatea,

vulnerabilitatea şi rezistenţa acestuia vor fi modificate într-o oarecare măsură.


Pentru reducerea sau diminuarea impactului produs asupra solului, prin demararea

activităţii de exploatare, vor fi prevăzute următoarele măsuri:

dimensiunile lucrărilor de deschidere şi pregătire vor fi limitate la strictul necesar

atingerii obiectivului;

în cazul lucrărilor de descopertare necesare carierei, pătura superficială de sol va fi

extrasă şi depozitată separat, urmând ca la refacerea ecologică obligatorie a carierei să

fie repusă la loc;

se vor efectua operaţiunii de conservare a depozitului de sol vegetal (în scopul

prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprăstiere şi alterare) constând

din: compactarea şi nivelarea materialului descopertat depus, realizarea de pante de

scurgeri şi drenuri, înierbare– toate aceste operaţii se vor face în cadrul haldei de sol

din carieră.

pentru diminuarea răspândirii prafului şi pulberilor în atmosferă şi depunerea acestora

pe terenurile învecinate carierei (afectând solul şi vegetaţia), bermele de circulaţie,

materialul încărcat în mijloacele de transport şi vatra carierei vor fi udate cu un

autostropitor, ori de câte ori se va considera necesar (în perioada de vară, chiar şi

zilnic).

drumurile care vor fi amenajate vor fi prevăzute cu sanţuri de scurgere, ale căror

taluzuri vor fi inierbate împotriva eroziunii;

solul impregnat (accidental) cu hidrocarburi va fi recuperat şi depozitat în containere

metalice şi va fi preluat de un operator autorizat în decontaminarea acestuia.



100

Activitatea de exploatare a agregatelor nu generează poluanţi care să afecteze

solul, cu atât mai mult cu cât alimentarea cu combustibili lichizi a utilajelor se face numai

în zona parcajelor din perimetrul administrativ. Motorina, în condiţii normale de utilizare şi

manipulare, nu este periculoasă pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea oamenilor.

Numai în condiţii accidentale, prin stocare, utilizare sau manipulare improprie, motorina

poate constitui o sursă de pericol pentru factorii de mediu.

Uleiurile minerale uzate sunt colectate în recipienti închişi ermetic, rezistenţi la

şocuri mecanice şi termice, în incinta amplasamentului şi sunt valorificate prin operatori

autorizaţi în acest scop.

În vederea protejării solului trebuie să se ţină cont de următoarele prevederi:

amenajarea unor suprafeţe adecvate de depozitare a deşeurior;

amenajarea unui sistem de drenaj a apelor reziduale rezultate din diferitele activităţi

de construcţie din incinta suprafeţelor de depozitare a deşeurilor;

protejarea cu plasa sau alt sistem de reţinere a particulelor de sol, în cazul suprafeţelor

descoperite, pentru combaterea dislocărilor şi transporturilor de către vânt;

verificarea periodică a utilajelor pentru înlăturarea probabilităţii de scurgeri

accidentale a carburanţilor pe componenta sol.

Măsurile de prevenire a potenţialului impact rezultat din activităţile de amenajare

şi exploatare carieră de piatră în perimetrul Valea Podului, sunt:

controlul şi curăţarea periodică a zonei;

reducerea cantitativă a pulberilor în suspensie şi sedimentabile rezultate din

procesul de forare, puşcare şi excavare;

controlul periodic al vehiculelor, ca sa nu prezinte scurgeri de carburanţi;

transportarea periodică a deşeurilor;

Prin respectarea măsurilor de mai sus, se prevede ca impactul asupra solului va fi

mult diminuat, fiind puţin probabile acumulări sau migrări de poluanţi.

Caracteristicile dominante ale subsolului geologic zonal.

Zona din care face parte perimetrul Valea Podului are în structura s-a geologică

următoarele formaţiuni:

4.4. Subsolul geologic.



101

• fundamentul pre-terţiar;

• formaţiunile sedimenatare neozoice şi cuaternare;

• produsele vulcanismului neogen.

Din punct de vedere geostructural, resursa de bazalt din perimetrul Valea Podului

aparţine subunităţi structural geologice Capalnas – Techereu, unitatea Munţilor Apuseni

Sudici.

Începând din Neojurasic sau chiar din Mezojurasicul terminal s-a declanşat şi

procesul de sedimentare ce a continuat până la sfârşitul Cretacicului, în timp ce activitatea

magmatică a durat cu intermitenţă, până spre sfârşitul Eocretacicului, când a avut loc

paroxismul austric. În Neocretacic s-a produs paroxismul subhercinic; în continuare însă,

acumulările mai poartă amprenta formaţiunilor sinorogene, dovadă că spaţiul Munţilor

Apuseni de Sud a continuat să evolueze ca arie labilă până la sfârşitul Cretacicului.

La sfârşitul Cretacicului şi începutul Paleogenului, în Munţii Apuseni de Sud a avut

loc vulcanismul laramic, iar în Miocen se formează depresiunile intramontane

contemporane cu desfăşurarea vulcanismului neogen. Ca urmare a acestor evenimente, în

structura Munţilor Apuseni de Sud se deosebesc următoarele unităţi lito- şi

structogenetice: masivele cristaline prealpine, magmatitele ofiolitice, sedimentarul

prelaramic, vulcanitele laramice, vulcanitele neogene şi depresiunile intramontane cu

sedimentarul postlaramic.

În ceea ce priveşte magmatitele ofiolitice, o bună parte din Munţii Apuseni de Sud

este constituită din aceste tipuri de roci. Dintre acestea, complexul calcoalcalin este

format din paleobazalte(diabaze), andezite şi diferenţiate acide (dacite, riolite), la care se

adaugă subordonat roci de tendinţă alcalină ca : limburgite, oligofire, keratofire.

Ofiolitele se intind pe o zona, ce afloreaza, ce masoara 190 km lungime, intre

localitatile Turda si Zabalt, si 40 km latime dar care se extinde sub depozitele neogene

pana la Timisoara (evidentiate de ridicarile aeromagnetice). La diferite nivele, în ansamblul

ofiolitic se găsesc intercalaţii de argile roşii şi jaspuri.

Învelişul sedimentar prelaramic: (apare în zona Bata)

Malm – Neocomian: depozitele aparţinând acestui interval de timp sunt dezvoltate

în facies recifal sau în facies pelitic terigen. Faciesul recifal a luat naştere în zonele de

margine ale bazinului de sedimentare şi aparţine intervalului Malm – Berriasian. Cel



102

terigen s-a dezvoltat mai spre largul bazinului de sedimentare şi este reprezentat fie prin

depozite pelitice, fie printr-o formaţiune detritică de factură flişoidă.

Barremian – Albianul: în acest interval s-au intensificat mişcările tectonice

precursoare paroxismului austric. Au luat naştere depozite foarte groase, predominant

detritice.

Cretacicul superior: la sfârşitul Eocretacicului a avut loc paroxismul austric care a

generat principalele structuri tectonice şi a condus la prima exondare majoră. În felul

acesta s-au conturat 2 zone emerse, una corespunzătoare Munţilor Trascău şi a doua

corespunzătoare Munţilor Drocea. Ariile de sedimentare se dispun în jurul ariilor ridicate ;

cele 2 zone exondate erau separate printr-un culoar căruia, în structura actuală, i se spune

Valea Ampoiului.

Magmatitele laramice: în Munţii Apuseni de Sud magmatismul laramic s-a

manifestat numai prin cea de a doua etapă, când s-au pus în loc câteva corpuri intrusive.

Acestea se dispun pe două aliniamente: unul vestic – corpurile de la Săvârşin şi de la

Căzăneşti şi un aliniament mai estic – corpurile de la Cerbia şi de la Măgureaua Vaţei.

Punerea în loc a magmatitelor laramice în Munţii Apuseni de Sud a dat naştere la

fenomene de metamorfism termic.

Vulcanitele neogene: începând din Badenian s-a desfăşurat vulcanismul subsecvent

tardiv. Produsele acestuia se întâlnesc pe suprafeţe relative întinse, dispuse pe anumite

aliniamente. De pe urma vulcanismului neogen au fost puse în loc produse destul de

variate, deosebindu – se în principal riolite, dacite, andezite cuarţifere, andezite şi

andezite bazaltice. Acestea au în general structură porfiroidă.

Ca forme de zăcământ se prezintă fie ca structuri înrădăcinate, fie sub formă de

curgeri de lavă, fie ca formaţiuni vulcano – sedimentare. Din punct de vedere tectonic,

deformarea majoră a Munţilor Apuseni de Sud constă în fragmentarea masei ofiolitice,

ridicarea şi înaintarea ei peste sedimentarul din zonele marginale nordice, al căror substrat

în adâncime este constituit tot din ofiolite, eventual şi fragmente de crustă continentală. În

felul acesta a luat naştere pânza de Drocea. Urma planului de şariaj se recunoaşte din

Valea Mureşului până în bazinul Crişului Alb, unde este acoperită de produsele

vulcanismului neogen.

Caracterizare geologică a zonei perimetrului.



103

Informaţiile despre extinderea în spaţiu a depozitelor de bazalt, care reprezintă în

cazul de faţă utilul au fost extrapolate din observaţiile directe efectuate în apropierea

perimetrului propus, sau chiar din aflorimentele din interiorul perimetrului. Roca utilă este

reprezentată de bazalt (diabaz) ele au vârstă geologică Mezojurasică, având o structură

masivă.

Suprafaţa perimetrului solicitat este de 0,03 Km.p În cadrul acestui perimetru,

întreaga suprafaţă de 0,03 Kmp este ocupată cu resurse exploatabile de bazalt (diabaz).

Zăcământul de bazalt (diabaz) de la Valea Podului face parte din subunitatea geologică

structurală Căpâlnaş – Techereu, unitatea Apusenilor sudici.

Din punct de vedere petrografic şi petrochimic, apartine complexului major,

tholeitic, de vârstă mezo – şi neojurasică Complexul tholeitic este format de curgeri de

bazalte cu frecvente structuri de pillow – lave, anamesite şi sporadic aglomerate; acestora

li se asociază frecvent intruziuni gabbroice care adesea dau zone de contact termic foarte

limitate. Această caracteristică poate fi observată şi în cazul de faţă in perimetrul Valea

Podului.

Componentul predominant al complexului tholeitic este bazaltul sub diferite

varietăţi, în timp ce aglomeratele se întâlnesc subordonat, intercalate în curgerile de lavă.

Din punct de vedere mineralogic, roca prezintă o masă fundamentală vitrificată ce

include în principal diferiţi feldspaţi, având structură ofitică alterată hidrotermal, cu

depuneri pe fisuri de epidot, feldspaţi, carbonaţi şi cuarţ. Sunt alcătuite aşadar din

feldspaţi plagioclazi, augit, minerale accesorii, epidot, minerale argiloase, calcite, sericit,

clorit şi oxizi de fier.

Din punct de vedere chimic, analizele efectuate pe rocile ofiolitice din prima etapa

de manifestare a magmatismului initial au pus in evidenta urmatoarele limite de variatie

ale oxizilor:

Oxizi %

SiO2 37,00 -53,67

AI2O3 7,32 – 27,10

Fe2O3 1,81 – 14,50

FeO 0,60 – 10,90

MgO 1,55 – 19,70

CaO 4,42 – 15,50

Na2O 0,10 - 4,91

K2O 0,13 – 1,69



104

Tectonic, zăcământul este afectat de accidente structurale evidentiate prin forajele

electrice verticale din Valea Podului, fiind reprezentate de o falie cu directia NNV – SSE

ale caror fisuri de sprijin au fost interceptate cu forajel executate. De asemenea intregul

volm de diabaze este puternic fisurat.

Substanţa minerală utilă.

Din punct de vedere petrografic şi petrochimic, apartine complexului major,

tholeitic, de vârstă mezo – şi neojurasică Complexul tholeitic este format de curgeri de

bazalte cu frecvente structuri de pillow – lave, anamesite şi sporadic aglomerate ; acestora

li se asociază frecvent intruziuni gabbroice care adesea dau zone de contact termic foarte

limitate.

Componentul predominant al complexului tholeitic este bazaltul sub diferite

varietăţi, în timp ce aglomeratele se întâlnesc subordonat, intercalate în curgerile de lavă.

Din punct de vedere mineralogic, roca prezintă o masă fundamentală vitrificată ce include

în principal diferiţi feldspaţi, având structură ofitică alterată hidrotermal, cu depuneri pe

fisuri de epidot, feldspaţi, carbonaţi şi cuarţ. Sunt alcătuite aşadar din feldspaţi plagioclazi,

augit, minerale accesorii, epidot, minerale argiloase, calcite, sericit, clorit şi oxizi de fier.

Roca utilă este reprezentată de diabaz care acopera intreaga suprafata de 0,03

Km.p a perimetrului, vârstă geologică fiind Mezojurasică. În cadrul acestui perimetru,

întreaga suprafaţă de 0,03 Kmp este ocupată cu resurse exploatabile de diabaz

(paleobazalt).

Tectonic, zăcământul nu este afectat de accidente structurale majore, accidentele

rupturale evidentiate in aflorimente, în lucrarile de suprafata si în forajele executate în

perimetrul din Valea Podului, fiind reprezentate de un sistem de fisuri ce fragmentează

întreaga masă de diabaze.

Caracterizare petrografica a perimetrului.

Probele prelevate din lucrarile de explorare si din aflorimente de pe intraga

suprafata a perimetrului Valea Poduluiau evidentiat ca in perimetrul Valea Podului, pe

intreaga suprafata si în profunzime pina la cota +160 m, este evidentiata prezenta

diabazelor (paleobazalte).

Analizele mineralogice-petrografice au confirmat ca tipul de roca din perimetrul

Valea Podului este diabaz care prezintaurmatoarele 4 varietati si anume:



105

Diabaz cu olivină.

Este o roca cu structura holocristalina si textura masiva, de culoare cenusiu-negricioasa.

Roca are granulatie fina, compacta, dura, cu spartura neregulata. Prezinta proprietati

magnetice, Studiul microscopic (Buletin analiza nr.124/12.11.2010)evidentiaza o roca cu

structura subofitica relicta din cauza proceselor de alterare si cu textura masiva.

Roca este formata din minerale primare si secundare: feldspat, uralit, serpentina,

clorit, minerale opace si rutil.

Cristalele de feldspat plagioclaz (andezin) au forme idiomorfe, prismatice alungite,

cu dimensiuni de 0.2-0.5mm, maclate polisintetic, biax pozitiv, fisurate, alterate, orientate

în toate directiile,. In centrul prismelor de feldspat, se observa pelicula de caolinit, local

apar agregate izolate de epidot–zoisit de dimensiuni micronice.

Uralitul este amfibol secundar fibros, apare sub forma de cristale tabular-

prismatice, formate pe seama piroxenului, de culoare verde, pleocroic, cu aceleasi

caracteristici mineralogice ca ale hornblendei verzi,

Piroxenii monoclinici (augite) sunt substituiti de amfibol fibros (uralit+ oxizi de Fe+

clorit+rutil).

Cloritul, varietatea penin, apare sub forma de agregate lamelar-fibroase, verzi, cu

extinctie dreapata, prezente in cuiburi in masa rocii, cu culori de polarizatie verde-

albastrui.

Olivina este prezenta relicta, ca mineral accesoriu si este transformata in totalitate

in serpentina si oxizi de Fe, Serpentina se prezinta sub forma de mase fin lamelare, cu

pleocroism verde, cu extinctie dreapta, usor confundabil cu cloritul. Magnetitul si ilmenitul

sunt minerale opace accesorii, hipidiomorfe cubice si prismatice, frecvent intalnite in roca,

vezi fig.5-8.Acestea au proprietati magnetice caracteristice ce fac prezenta lor

inconfundabila.

Rutilul apare prismatic acicular cu concresteri reticulare sagenitice, asociate cu

hematit de culoare brunii- rosiatice microgranulare.Rutilul este rezultatul alterarii

piroxenilor bogati in Ti cum ar fi augitele.

Compozitia mineralogica a rocii este de: 40-60% feldspat; 30-50% uralit si clorit; 1-

7% serpentina; 4-8%minerale opace. Roca este un corespondent hipoabisic, de compozitie

gabbroica.

Diabaz cu cuart.



106

Este o roca cu structura holocristalina si textura masiva, de culoare verzue. Roca are

granulatie medie, compacta, dura, cu spartura neregulata. Prezinta proprietati magnetice,

Studiul microscopic (Buletin analiza nr.125/16.11.2010) evidentiaza o roca cu structura

ofitica cu prisme de plagioclaz plutind în masa de piroxen transformat. În masa rocii apar

cuiburi de cuart. Roca este fisurata, pe fisuri sunt depuse calcit, cuart si clorit.

Roca este formată din minerale primare si secundare: feldspat,piroxen,cuart

minerale opace , clorit, si rutil.

Cristalele de feldspat plagioclaz (oligoclaz-andezin) au forme idiomorfe, prismatice

alungite, cu dimensiuni de 0.2-1mm, maclate polisintetic, biax pozitiv, fisurate, alterate,

orientate în toate directiile,. In centrul prismelor de feldspat, se observa pelicula de

caolinit, local apar agregate izolate de epidot–zoisit de dimensiuni micronice.

Piroxenii monoclinici (augite) apare monoclinic ,varietatea este Ti –augit sub forme

de cristale tabular prismatice ,incolore, brunii-violet, datorata continutului de titan. Partial

piroxenul este substituit de amfibol fibros (uralit+ oxizi de Fe+ clorit+rutil).

Cloritul, apare sub forma de agregate radiar-fibroase, verzi, cu extinctie dreapata,

prezente in cuiburi in masa rocii. Varietatea cloritului este penin,cu culori de polarizatie

verde-albastrui.

Apare granular în cuiburi în masa rocii,incolor,uniax,pozitiv,idiomorf cu dimensiuni

de 0,1-0,3mm.Cuartul apare pe fisuri ,rezultand ca cuartul are o natura secundara.

Magnetitul si ilmenitul sunt minerale opace accesorii, idiomorfe cubice si prismatice,

frecvent intalnite in roca.

Rutilul apare microgranular,ca produs de alteratie al piroxenilor , el pigmenteaza

roca în culoare bruna-violacee..

Compozitia mineralogica a rocii este de: 40-60% feldspat plagioclaz; 40-45%piroxen,

uralit si clorit; 2-6%cuart; 3-4%minerale opace. Roca este un corespondent hipoabisic, de

compozitie gabbroica.

Diabaz variolitic.

Este o roca cu structura holocristalina si textura variolitica,cu aspect patat, de culoare

verzue. Roca are granulatie medie, este compacta, dura, cu spartura neregulata. Prezinta

proprietati magnetice,



107

Studiul microscopic (Buletin analiza nr.128/22.11.2010) evidentiaza o roca cu

structura variolitica,cu masa fundamentala afanitica de natura diabazica, cu variole de

culoare verdeumplute cu clorit. În masa rocii apar prisme de plagioclaz si cristale

hipidiomorfe de piroxen.

Roca este formata din minerale primare si secundare: feldspat, piroxen clorit,

prehnit uralit, minerale opace si rutil.

Cristalele de feldspat plagioclaz (oligoclaz-andezin) au forme idiomorfe, prismatice

alungite, cu dimensiuni de 0.5-1mm, maclate polisintetic, biax pozitiv, fisurate,

alterate,orientate în toate directiile,. In centrul prismelor de feldspat, se observa pelicula

de caolinit.

Piroxenul apare monoclinic, cu varietatea de augit, cu forme de cristale tabular

prismatice, incolore. Local piroxenul este uralitizat transformat in amfibol fibros de culoare

verde. Este colorat in nuante usor verziu-maronii, in prezenta TiO2 devine maroniu cu

nuanta violeta.

Prehnitul apare radiar si sub forma de cristale prismatice cu culori de polarizatie

ridicate, cu extinctie dreapta incolore, formandu-se pe seama feldspatilor bazici.

Cloritul apare sub forma de agregat radiar fibros, verde, cu extinctie dreapta

prezente in cuiburi in masa rocii. Varietatea cloritului este penin, cu culori de polarizatie

verde albastrui

Magnetitul si ilmenitul sunt minerale opace accesorii, idiomorfe cubice si

prismatice, frecvent intalnite in roca, dupa cum se vad in figurile 5-8. Studiu opacelor se

face la calcograf dac este in magnetit sau titan-magnetit sau ilmenit.

Rutil apare microgranular, ca produs de alteratie al piroxenilor, el pigmenteaza roca in

culoarea brunie-violaceu.

Compozitia mineralogica a rocii este de: 40-50% feldspat plagioclaz; 30-40%

piroxen, 10-20% clorit, 1-4%prehnit, 2-3 % minerale opace.

Roca este un corespondent efuziv, de compozitie bazaltica, cu augit si hipersten,

usor caolinizat si prehnitizat.

Diabaz albitizat.

Este o roca cu structura holocristalina si textura masiva, de culoare negricioasa. Roca are

granulatie fina, este compacta, dura, cu spartura neregulata. Prezintă proprietăţi

magnetice.



108

Studiul microscopic (Buletin analiza nr.126/18.11.2010) evidentiaza o roca cu

structura ofitica cu prisme de plagioclaz plutind in masa de clorit format pe seama

piroxenului total transformat.Roca este diseminata uniform si frecvent de magnetit si

ilmenit. Minerale primare si secundare ce compun roca sunt urmatoarele: feldspat

plagioclaz, minerale opace, clorit, calcit .

Cristalele de feldspat plagioclaz (albit-oligoclaz) au forme idiomorfe, prismatice

alungite, cu dimensiuni de 0.2-1mm, maclate polisintetic, biax pozitiv, fisurate, alterate,

orientate în toate directiile, vezi fig.1-2.In centrul prismelor de feldspat, se observa

pelicula murdaricioasa de caolinit. Feldspatul sufera procese de albitizare. Albitizarea

plagioclazului este un proces secundar de inlocuire metasomatica a plagioclazului bazic,

formand pseudomorfoze.

Cloritul apare sub forma de agregat lamelar fibros, verde, cu extinctie dreapta

prezent in cuiburi in masa rocii, vezi fig.5-6. Varietatea este penin avand culori de

polarizatie verde albastrui. Cloritul se asociaza cu plajele de calcit care este rezultatul

alterarii piroxenilor.

Magnetitul apare sub forma de cristale cubice, romboidale cu proprietati

magnetice, opac, ce trece in hematit, in conditiile de transformare a rocii.Pot aparea

concresteri cu rutilul, cloritul hematitul.

Rutil apare ca neoformatii, cu forme prismatice aciculare, ca concresteri reticulare

sagenitice, asociate cu hematit si ca agregate de culoare brunii- rosiatice

microgranulare,Rutilul este rezultatul descompunerii mineralelor bogate in Ti , piroxenii,

varietatea titan-augit.

Frecventa minerale opace (magnetit, titano-magnetit, ilmenit, rutil) accesorii in

roca este 10-13% ; acestea necesita studiu calcografic pentru identificarea lor exacta.

In masa rocii datorita transformarii feldspatilor plagioclazi (albitizari) si calcifierea

piroxenilor apar plaje de calcit.

Compozitia mineralogica a rocii este de: 40-60% feldspat plagioclaz; 30-40% clorit;

10-13% minerale opace, 3-4 % calcit.

Roca este un corespondent hipoabisic, de compozitie gabbro-bazaltica.

Tectonica Muntilor Apuseni de Sud

Din punct de vedere tectonic, deformarea majoră a Munţilor Apuseni de Sud constă

în fragmentarea masei ofiolitice, ridicarea şi înaintarea ei peste sedimentarul din zonele



109

marginale nordice, al căror substrat în adâncime este constituit tot din ofiolite, eventual şi

fragmente de crustă continentală. În felul acesta a luat naştere pânza de Drocea. Urma

planului de şariaj se recunoaşte din Valea Mureşului până în bazinul Crişului Alb, unde este

acoperită de produsele vulcanismului neogen.

44..44..11.. AAssppeeccttee rreelleevvaannttee aallee ssttăărrii ii aaccttuuaallee aa ffaaccttoorruulluuii ddee mmeeddiiuu

SSUUBBSSOOLL GGEEOOLLOOGGIICC..

În cadrul perimetrului Valea Podului rocile eruptive ofiolitice prezente la suprafaţă

s-au pus în loc, în principal, sub formă de stratovulcani.

Procesele geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor nu sunt pregnante în

perimetrul ”Valea Podului”. Datorită pantelor accidentate şi constituţiei solului, pe roca

mamă, alunecările de teren nu sunt prezente. Prin urmare, modelarea actuală a dealului

este putin dinamică şi putin accentuată.

Eroziunea de suprafaţă afectează practic toate suprafeţele versanţilor, activitatea

maximă are loc în timpul ploilor torenţiale din lunile de vară. În cadrul perimetrului „Valea

Podului” procesele geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor sunt relativ restrânse.

Pe suprafeţele în pantă există o activitate importantă de şiroire în timpul ploilor din

lunile de vară, mai ales acolo unde pătura de sol şi roca alterată este mai groasă şi lipsită

de vegetaţie.

Condiţii de extragere a resurselor naturale.

Zăcământul de diabaz din perimetrul Valea Podului va fi exploatat de către S.C. AL-

Min Construcţii SRL, în baza unei licente de exploatare. Suprafaţa de exploatare solicitată

în primă etapă este de 3 ha, înălţimea treptei de exploatare de maxim 15 m.

Substanţa minerală utilă extrasă din carieră va fi depozitata provizoriu în perimetrul

de exploatare dupa care va fi incarcata şi transportata la beneficiari.

Lucrările de exploatare propuse a se executa în perimetrul Valea Podului vor

conduce la valorificarea întregului potential estimat de rezerve geologice de diabaz,

asigurând continuitatea activităţii de extracţie din cadrul carierei active şi utilizarea acestei

roci utile, în dezvoltarea infrastructurii din zonă.



110


În urma lucrărilor de extracţie, subsolul va fi degradat prin exploatarea bazaltului

(diabazului), situat deasupra cotei de exploatare şi se va modifica morfologia dealului. O

altă sursă posibilă de degradare a subsolului o constituie utilizarea unor procedee de

exploatare inadecvate condiţiilor geologo-miniere, care pot conduce la valorificarea

neraţională a resursei minerale utile.


Geometria carierei asigură stabilitate edificiului minier astfel:

limitarea înălţimii treptelor de exploatare la 15,00 m nu permite dezvoltarea de

suprafeţe potenţiale de alunecare, în conformitate cu calităţile fizico-mecanice ale

rocilor acoperitoare.

alegerea unui unghi de taluz de 70o creşte stabilitatea excavaţiilor şi înlătură

posibilitatea dezvoltării de suprafeţe de alunecare a versanţilor ce pot afecta grav

mediul înconjurător.

lăţimea finală a bermelor conduce la crearea artificială de contrabanchete pentru

treptele de carieră care conduce la o mai mare stabilitate a edificiului minier.

Totodată, lăţimea bermei finale asigură prezenţa simultană a cel puţin două utilaje

sau mijloace de transport şi nu împiedică manevrabilitatea acestora.

Nu se vor efectua alte lucrări de exploatare, în afară de cele specificate la capitolul nr.2.

44..55..11.. AAssppeeccttee rreelleevvaannttee aallee ssttăărrii ii aaccttuuaallee aa BBIIOODDIIVVEERRSSIITTĂĂŢŢII II ..

Proiectul propus CARIERA DE PIATRA – VALEA PODULUI, comuna VĂRĂDIA DE

MUREŞ – JUD. ARAD se situează în situl de importanţă comunitară ROSCI 0064 – Defileul

4.5. Biodiversitatea.



111

Mureşului şi în vecinătatea sitului de importanţă avifaunistică ROSPA 0029 – Defileul

Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei.

Suprafaţa ROSCI 0064 – Defileul Mureşului este de 32.003. hectare şi se suprapune

în proporţie de 36% peste teritoriul administrativ al judeţului Arad (RO0051) şi în proporţie

de 64% peste teritoriul administrativ al judeţului Hunedoara (RO0053).

Suprafaţa ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei este de

55.66,3 hectare şi se suprapune în proporţie de 54% peste teritoriul administrativ al

judeţului Arad (RO0051), 11,2 peste judeţul Hunedoara (RO0053) şi în proporţie de 34,8%

peste teritoriul administrativ al judeţului Timiş (RO0054).

ROSCI 0064 – Defileul Mureşului se remarcă prin prezenţa unui habitat de interes

comunitar - 91M0 Păduri balcano-panonice cu cer, gorun şi gârniţă (Quercus petraea, Q.

cerris, Q. frainetto), habitat ce ocupă circa 20% din suprafaţa sitului.

Conform datelor de specialitate, pe teritoriul sitului şi în vecinătatea sitului mai

apar şi alte asociaţii vegetale. Dominantă ca întindere este asociaţia Carpino-Fagetum.

Caracteristicile generale ale sitului ROSCI 0064 – Defileul Mureşului sunt

următoarele:

ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei se caracterizează printr-

o zonă deluroasă cu multe păduri compacte de foioase şi zone deschise de o valoare rar

întâlnită dealugul Mureşului. Habitatele foarte diversificate permit stabilirea unui număr

mari de specii care sunt afectate de activitatea umană doar într-o foarte mică măsură.

În pădurile de cer, gorun şi gârniţă din sit, cuibăreşte o mare populaţie de

ciocănitoare de stejar. Întâlnim efective importante la nivel naţional din 4 specii de



112

răpitoare, acest lucru fiind posibil din cauza condiţiilor excelente de cuibărit (păduri

bătrâne) şi de vânătoare. Cel mai important loc de hrănire al răpitoarelor şi al berzelor albe

şi negre este în lunca Mureşului, pajiştile de aici fiind indispensabile şi populaţiei de cristel

de câmp. În zonele deschise cu pâlcuri de copaci şi tufărişuri găsim silvia porumbacă,

caprimulgul şi sfrânciocul cu fruntea neagră.

Caracteristicile generale ale sitului Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei

sunt următoarele:

ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei ocupă areal situat pe

dealurile înalte ale Lipovei, la limita bazinelor hidrografic Mureş şi Bega, caracterizat de

vegetaţie mixtă (foiase, conifere), se protejează pentru:

C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex);

C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 13 specii

acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia

nigra), barză albă (Ciconia ciconia), caprimulg (Caprimulgus europaeus) ciocănitoare de

stejar (Dendrocopos medius), şerpar (Circaetus gallicus), acvilă mică (Hieraaetus pennatus),

ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ghionoaie sură (Picus canus), huhurez mare (Strix

uralensis), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor) şi silvie porumbacă (Sylvia nisoria).

Alături de speciile enumerate anterior şi cuprinse în formularele standard ale celor

două situri, mai pot fi afectate speciile de flora şi faună comuna ce se regăsesc în zona

proiectului propus.



113


4.5.2.1. Identificarea impactului direct şi indirect.

Datorită distanţei până la albia minoră a râului Mureş, de cca. 400m, se estimează

că prin lucrările de exploatare a rocii utile ecosistemul acvatic al râului Mureş nu va fi

afectat.

Impactul asupra florei şi vegetaţiei se rezumă la suprafeţele scoase din circuitul

silvic şi care nu mai pot fi readuse la starea iniţială, distrugerea ecosistemului fiind

ireversibilă. În faza iniţială de implementare a proiectului atât suprafaţa împădurită, cât şi

solul aferent acesteia vor fi îndepărtate, rezultând astfel un impact direct asupra acestora.

Menţionăm că printre plantele prezente în zona de implementare a proiectului nu se află



114

specii de importanţă comunitară, care fac obiectul vreunui statut de conservare, situaţie

valabilă şi pentru habitatele care s-au instalat aici.

Vegetaţia din zona apropiată carierei poate fi afectată, într-o mică măsură de

depunerile de praf şi pulberi rezultate în procesul de exploatare şi prelucrare a rocii utile.

Datorită depunerii pe frunze, stomatele pot fi obturate, impiedicând pătrunderea CO2 şi

evacuarea O2 şi a vaporilor de apă. Afectarea fiziologică a acestor specii (fotosinteza,

evapo-transpiraţia) de către depunerile de pulberi pe frunze, poate conduce treptat la

degradarea acestora, la scăderea taliei, uscarea, afectarea antezei şi a fructificării. În

general, plantele tinere sunt mai rezistente decat cele adulte.

Activitatea desfăşurată în carieră va afecta fauna din zonă. O serie dintre speciile

observate în zona de dezvoltare a carierei Valea Podului habitează în aceste perimetre de-a

lungul întregului an, folosindu-l atât pentru hrănire cât şi pentru reproducere [ex.: Parus

major (piţigoi mare), Turdus merula (mierlă), Garrulus glandarius (gaiţă), Talpa europaea

(cârtiţa), Capreolus capreolus (căpriorul), Sus scrofa (mistreţul)], pe când altele utilizează

perimetrele doar pentru hrănire (ex.: Caprimulgus europaeus, Dendrocopos medius,

Ficedulla albicollis, Picus canus, Bombina variegata, Lucanus cervus, Myotis myotis, Sylvia

nisoria, Pernis apivorus, Lanius collurio, Lullula arborea). Efectivele afectate ale speciilor

de animale menţionate mai sus sunt foarte reduse, nesemnificative. De asemenea, marea

majoritate a indivizilor prezenţi vor putea migra spre zonele adiacente exploatării, cu

habitate similare, unde să găsească nişe similare.

Speciile observate în zona de extindere a carierei şi în preajma acesteia sunt în marea

lor majoritate specii fără importanţă comunitară, nefiind semnalate în anexele Directivei

Păsări sau Directivei Habitate. Speciile de importanţă comunitară observate au un statut de

conservare favorabil, doar câteva având statut de conservare mediu, şi o răspândire largă

în sit.

Deşi decopertarea solului pentru exploatare şi amenajarea terenului pentru

echipamentele de sortare vor afecta ireversibil habitatul prezent (habitat care nu este de

importanţă comunitară), acesta este larg răspândit pe teritoiul sitului. Acest fapt

determină ca şi speciile care habitează locaţia să îşi găsească cu uşurinţă refugiu prin

migrarea în zonele limitrofe.



115

Fragmentarea peisajului şi a ecosistemelor din sit, rezultată prin extinderea carierei,

este minimă datorită situării acesteia în imediata vecinătate a drumului european DN7 şi a

căii ferate, care are un impact mult mai puternic asupra faunei din zonă.

Mediul va fi afectat puternic punctual, însă la nivelul întregului sit perturbarea va fi

nesemnificativă, datorită răspândirii largi a habitatului afectat şi a existenţei resurselor

populaţionale pentru migrarea şi dezvoltarea ulterioară a speciilor prezente. Putem

menţiona de asemenea că nivelul populaţiilor de interes comunitar, pentru care a fost

desemnat situl Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Muresului, nu au o prezenţă semnificativă

în zona de impact şi că distribuţia acestora la nivelul întregului sit asigură păstrarea

statutui de conservare cel puţin la nivelul actual.

Impactul indirect asupra habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară din sit se

manifestă prin traficul cu camioane de mare tonaj pe drumul care leagă cariera Valea

Podului de DN7, care reprezintă calea de acces la carieră, precum şi de creşterea traficului

acestora pe DN7. Acestea vor creşte nivelul de pulberi şi de gaze de eşapament aflate în

suspensie în aer, precum şi nivelul zgomotului. Având însă în vedere creşterea

nesemnificativă a traficului şi a faptului că oricum traficul actual de pe DN7 perturbă major

activitatea speciilor animale, considerăm că şi impactul traficului va fi redus asupra

distribuţiei speciilor.

4.5.2.2. Identificarea impactului pe termen scurt sau lung.

Impactul pe termen scurt este localizat strict la aria de dezvoltare a proiectului şi va

afecta situaţia populaţiilor vegetale şi animale, precum şi habitatele din zona perimetrelor

de exploatare şi a drumurilor de aces. O serie de indivizi ai speciilor prezente vor fi

eliminaţi prin lucrările de extindere şi de exploatare (în special speciile vegetale), iar alţii

vor fi obligaţi să migreze spre zonele limitrofe şi să găsească habitate (nişe), potrivite

pentru a se stabilii în noile teritorii. Efectivele speciilor de importanţă comunitară prezente

în aceste perimetre fiind foarte scăzute, raportat la efectivele prezente pe suprafaţa

întregului sit, considerăm că impactul pe termen scurt va fi totuşi nesemnificativ pentru



116

populatiile speciilor animale, iar în cazul speciilor vegetale şi a habitatelor nu există specii

de importanţă comunitară.

Pe termen lung, impactul se va diferenţia pentru speciile mai mult sau mai puţin

tolerante la perturbarea provocată prin activitatea curentă a carierei Valea Podului. Pentru

speciile de plante (şi pentru habitatele identificate) impactul va fi definitiv, încă din faza

iniţială de dezvoltare a proiectului şi nu se va modifica, fiind acelaşi, pe termen scurt sau

lung. O serie de specii de animale vor putea să folosească teritorii mai apropiate de zona

de exploatare, chiar să intre în zona de exploatare ocazional, pe când alte specii se vor

îndepărta mai mult de zona de exploatare, pentru a evita perturbările provocate prin

activitatea utilajelor de carieră, praful rezultat din activitatea de exploatare, concasare şi

transport al pietrei şi de zgomotul utilajelor în lucru.

Majoritatea speciilor descrise vor fi afectate în zona de implementare a

propiectului, prin lipsa habitatului de hrănire sau reproducere, însă această limitare

spaţială este nesemnificativă, raportat la suprafaţa intregului sit. De asemenea, o serie de

specii vor putea să se hrănească în acest teritoriu, în perioadele de repaus, cum sunt de

exemplu liliecii care vor putea în continuare să vâneze în cursul nopţii.

4.5.2.3. Identificarea impactului din faza de construcţie, de

operare şi de dezafectare.

În faza de construcţie se va genera cel mai mare impact al carierei Valea Podului. Va

fi nevoie să se defrişeze şi să se decoperteze o serie de suprafeţe de pădure sau tufărişuri,

atât în zona de acces la carieră, cât şi efectiv pentru zona de exploatare. Aceste suprafeţe

nu sunt ocupate de specii de plante sau cu habitate de importanţă comunitară, iar

efectivele populaţiilor speciilor animale identificate pe aceste suprafaţe sunt

nesemnificative.

În această fază ne aşteptăm ca efectivul total de indivizi din diversele specii

vegetale semnalate în aria proiectului propus şi un număr variabil de indivizi din diversele

specii animale să fie eliminaţi prin activitatea de decopertare şi o altă serie de indivizi din

speciile animale să migreze în zonele adiacente.



117

În faza de operare impactul asupra speciilor şi habitatelor se manifestă prin

vibraţiile, depunerea pulberilor, zgomotul şi activitatea utilajelor folosite la exploatarea,

prelucrarea şi transportul rocilor. La acestea putem adăuga eventuala afectare a calităţii

mediului prin deversările accidentale de carburanţi, uleiuri şi ape reziduale. Impactul

acestora se adaugă celui cauzat în faza de construcţie, însă considerăm că este de mai mică

amploare decât cel din faza iniţială.

O serie de specii vegetale care trăiesc în imediata vecinătate a carierei vor fi

afectate prin depunerea pulberilor rezultate de la exploaterea şi concasarea rocilor. Ca

urmare, o serie de specii de nevertebrate care trăiesc în această zonă vor fi afectate prin

reducerea suportului trofic sau a adăpostului. Totusi, nu au fost identificate specii vegetale

de importanta comunitara pe suprafata PP şi în preajma acestuia, iar dimensiunea

populatiei de nevertebrate este nesemnificativă pentru ca impactul să aibă relevantă la

scara sitului luat ca întreg.

Majoritatea speciilor de vertebrate vor fi afectate de zgomotul şi activitatea

utilajelor de carieră. Considerăm că pe măsură ce activitatea carirei se va extinde şi aceste

specii se vor refugia în zone mai îndepărtate, în functie de capacitatea de suport la stres

distanta fiind de la câteva zeci de metri până la maxim un kilometru. Suprafata PP fiind

înconjurată parţial de pădure, efectele acestuia vor fi estompate, suprafeţele forestiere

actionând ca un tampon.

Nu se identifică un impact negativ în faza de dezafectare. Prin reconstrucţia

ecologică a suprafeţelor exploatate, în fapt, vom putea evidenţia un impact pozitiv, prin

asigurarea unor noi habitate în care să migreze speciile afectate de fosta activitate din

zona carierei.

Chiar dacă după încetarea activităţii carierei şi finalizarea procesului de

reconstrucţie ecologică habitatele originale nu vor putea fi reconstituite, schimbându-se

geologia, pedologia şi relieful suprafeţei exploatate, totuşi zona va fi prielnică pentru o

serie de specii animale care acum nu beneficiază de habitat prielnic în regiune: răpitoare

de noapte, herpetofaună etc. De asemenea, încetarea activităţii carierei va elimina o serie

de factori cu impact negativ – depunerea de pulberi, zgomot, vibraţii etc. – şi astfel speciile

de plante se vor putea regenera şi habitatul nou creat va putea fi repopulat de specii

animale.



118

4.5.2.4. Identificarea impactului rezidual.

Nu a fost identificat un impact rezidual după încetarea activitătii carierei Valea

Podului. Nu există procese sau fenomene cu impact negativ care să continue după stoparea

activitătii carierei şi care să influenteze pe mai departe existenta speciilor vegetale şi

animale. Singurul fapt care poate fi menţionat este imposibilitatea de a readuce habitatul

la starea lui originala. Insă prin reconstrucţia ecologică a zonei se vor aduce îmbunătăţiri

calităţii habitatului şi se vor crea premise pentru reinstalarea cel putin a unei părţi dintre

speciile vegetale şi animale eliminate prin construcţia carierei.

4.5.2.5. Identificarea impactului cumulativ.

Pe teritoriul ROSCI0064 Defileul Mureşului mai sunt cariere de piatră în localităţile

Căprioara, Pojoga, Bătuţa şi Zam. În imediata vecinătate a sitului mai există o carieră la

Bata şi o carieră la Gurasada.

Cariera Gurasada şi Bata nu afectează populaţiile speciilor vegetale sau habitatele, ci

pot avea efect doar asupra populaţiilor speciilor de păsări şi mamifere mari din situl

Defileul Mureşului, populaţiile celorlalte specii animale nefiind afectate de aceste cariere,

situându-se în afara arealului lor de distribuţie.

Suprafaţa totală a carierelor prezente pe teritoriul sitului Defileul Mureşului este

nesemnificativă comparativ cu suprafaţa arealului de distribuţie a fiecărei specii prezente.

De asemenea, carierele Pojoga şi Căprioara se situează la limita sitului, astfel încât efectul

lor asupra populaţiilor vegetale şi animale din perimetrul sitului este şi mai mult diminuat.

Referitor la populaţiile speciilor de păsări şi mamifere mari, dar nu numai, trebuie să

ţinem seama de faptul că impactul negativ al DN7 şi al căii ferate asupra acestora este

covârşitor şi că multe specii nu mai folosesc deja arealele din preajma acestuia, preferând

zone mai îndepărtate. Astfel, impactul carierei care se construieşte în imediata apropiere a

DN7 şi a căii ferate este mult diminuat şi aproape nesemnificativ în orice condiţii şi la orice

specie am putea face referire.

În consecinţă, considerăm că impactul cumulativ al unor proiecte similare este

nesemnificativ.



119

44..55..33.. EEvvaalluuaarreeaa sseemmnniiff iiccaaţţiieeii iimmppaaccttuulluuii..

A. evaluarea impactului proiectului propus:

a) evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a

impactului;

Evaluarea semnificaţiei impactului activităţii carierei Valea Podului asupra speciilor şi

habitatelor de importanţă comunitară s-a făcut pe baza următorilor indicatori:

1. procentul din suprafaţa habitatelor care va fi pierdut;

2. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor, folosite pentru necesităţile

de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor animale de interes comunitar;

3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);

4. durata sau persistenţa fragmentării;

5. durata sau persistenţa perturbării speciilor animale de interes comunitar, distanţa

faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;

6. schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă);

7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

PP;

8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă

sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei

arii naturale protejate de interes comunitar.

Prin implementarea PUZ nu se modifică indicatorii chimici cheie de calitate a

mediului înconjurător.

Pe baza informaţiilor prezentate în tabelul de mai sus putem concluziona că

impactul carierei Valea Podului asupra speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară

din situl Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureşului este nesemnificativ.



120

b) evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de

reducere a impactului;

Prin procesul de reconstructie ecologică realizat după încetarea activitătii carierei Valea

Podului, majoritatea speciilor de importantă comunitară identificate pe suprafata PP

* - numar de indivizi estimat la nivelul sitului ca întreg

**- nivelul populatiei ramase dupa implementarea PP la nivelul întregului sit, comparativ cu nr. iniţial evaluat.

vor redobândi relativ rapid un habitat prielnic atât pentru hrănire cât şi pentru

reproducere. Acest lucru nu va fi posibil pentru speciile de lilieci silvicoli, care desi vor

redobândi habitatul de hrănire nu vor găsi medii prilnice pentru reproducere (arbori

bătrâni, scorburosi), decât după o perioadă considerabilă de timp, de ordinul zecilor de

ani. De asemenea, speciile de ciocănitori nu vor dobândi nici habitat de hrănire prielnic şi

nici habitat de reproducere (arbori bătrâni, scorburosi), identic cu situaţia liliecilor.



121

Prin amplasarea, o dată cu procesul de reconstructie ecologică, de adăposturi

artificiale pentru aceste specii se va putea reduce impactul rezidual. Trebuie totusi să

mentionăm că nivelul impactului rezidual este nesemnificativ.

B. evaluarea impactului cumulativ al proiectului propus cu alte proiecte:

a) evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fără a lua în considerare măsurile de

reducere a impactului;

După cum a fost mentionat anterior, nu s-a identificat un impact cumulativ al

proiectului propus cu alte PP.

Pe teritoriul ROSCI0064 Defileul Mureşului mai sunt cariere de piatră în localităţile

Căprioara, Pojoga, Bătuţa şi Zam. În imediata vecinătate a sitului mai există o carieră la

Bata şi o carieră la Gurasada.

Cariera Gurasada şi Bata pot avea efect doar asupra populaţiilor speciilor de păsări

şi mamifere mari din situl Defileul Mureşului, populaţiile celorlalte specii vegetale şi

animale nefiind afectate direct de aceste cariere, situându-se în afara arealului lor de

distribuţie.

Suprafaţa totală a carierelor prezente pe teritoriul sitului Defileul Mureşului este

nesemnificativă, comparativ cu suprafaţa arealului de distribuţie a fiecărei specii prezente.

De asemenea, carierele Pojoga şi Căprioara se situează la limita sitului, astfel încât efectul

lor este mult diminuat.

Referitor la populaţiile speciilor de păsări şi mamifere mari, dar nu numai, trebuie

să ţinem seama de faptul că impactul negativ al DN7 şi căii ferate asupra acestora este

covârşitor şi că multe specii nu mai exploatează deja arealele din preajma acestora,

preferând zone mai îndepărtate. Astfel, impactul carierei care se construieşte în imediata

apropiere a DN7 este mult diminiat şi aproape nesemnificativ în orice condiţii şi la orice

specie am putea face referire.

În consecintă, considerăm că impactul cumulativ al PP similare este nesemnificativ.

b) evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere

a impactului pentru proiectul propus şi pentru alte PP.

Nu este cazul.



122


Pentru reducerea impactului potenţial asupra vegetaţiei şi faunei terestre sunt

necesare următoarele măsuri:

lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare se vor face astfel, încât să se evite,

pe cât posibil, deteriorarea terenurilor adiacente perimetrului carierei; această măsură

este cu atât mai importantă cu cât în imediata vecinătate a ariei de implementare a

proiectului se află habitatul prioritar 91MO.

În condiţiile respectării normelor privind emisiile de gaze şi pulberi rezultate din

activitatea de exploatare se consideră că vegetaţia arboricolă şi de tufăriş dezvoltată pe

versantul dealului pe care este amplasată cariera „Valea Podului” nu va fi afectată peste

limitele admise.

structura vegetaţiei va fi monitorizată prin observaţii privind modificarea

procentului de acoperire cu vegetaţie arboricolă şi prin măsurări ale acoperirii generale a

coronamentului la arbori şi arbuşti. Acest lucru se va realiza prin metode standard de

măsurare a acoperirii generale a coronamentului, efectuate în perioada de maximă

dezvoltare a aparatului foliar (estivală). Perturbarea semnificativă a habitatului este în

general indicată de modificări ale gradului de acoperire a coronamentului şi în special a

acoperirii speciilor dominante. Înregistrările vor trebui efectuate pe o perioadă

îndelungată (întreaga perioadă de exploatare) pentru a lua în calcul fluctuaţiile pe termen

scurt cauzate de alţi factori antropici (externi activităţii din carieră) sau condiţiile

meteorologice.

În aria în care urmează să se desfăşoare aceste activităţi există diferite specii de

faună, care au posibilitatea de a se refugia în zonele apropiate unde găsesc nişe similare cu

cele originale(vezi spatiul verde de protectie).

beneficiarul obiectivului se obligă să protejeze, prin mijloacele adecvate, eventualele

specii vegetale şi animale care vor fi identificate în timpul procesului realizării

lucrărilor de investiţii, precum şi biodiversitatea existentă.

în perioada de derulare a PP, deşeurile rezultate din excavaţii (steril, sol vegetal) vor fi

depozitate temporar pentru utilizarea ulterioara a acestora, pe cât este posibil, în

procesul de reconstrucţie ecologică.



123

deoarece efectele negative asupra biodiversităţii zonelor adiacente ariei de

implementare a PP sunt datorate în special prafului mineral şi zgomotului produs de

utilaje, se impune ca măsură specială reţinerea şi diminuarea efectelor acestora prin

măsuri tehnologice speciale:

lucrările miniere de exploatare a rocilor de construcţie şi a bazaltelor se vor

realiza numai în perimetrul aferent rezervelor din cadrul Licenţei de exploatare, aprobat de

catre ANRM şi institutele competente de mediu.

utilizarea în exclusivitate a găurilor de foreză şi a sistemului de puşcare cu

trepte de microîntarziere pentru diminuarea şocului seismic.

montarea sistemelor de umectare a rocilor la staţia de concasare şi sortare.

stropirea drumurilor de exploatare în perioada de secetă prelungită şi

temperaturi ridicate, pentru reducerea concentraţiilor de pulberi în atmosferă.

montarea ecranelor de protecţie cauciucate la concasoare şi eventual la benzile

transportoare, dacă materialul finit impune aceasta tehnologie, în lipsa sistemelor de

umectare.

se vor utiliza materiale explozive care limitează emisiile de noxe în atmosferă.

amenajarea haldei pentru depozitarea temporară a solului vegetal excavat, în

vederea utilizării acestuia pentru reconstrucţia ecologică a carierei după încetarea

activităţii.

utilizarea echipamentelor, utilajelor şi autovehiculelor performante, care să nu

producă un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise.

evitarea realizării lucrărilor de reparaţii şi întreţinere pe amplasament, cu

excepţia intervenţiilor minore.

conducerea societăţii va lua măsuri în vederea aplicării şi utilizării celor mai bune

tehnici disponibile care să asigure un nivel minim de zgomot, vibraţii şi praf, astfel ca

efectele asupra factorilor de mediu şi în special asupra biodiversităţii din zonele

perimetrale să fie excluse.

se recomandă monitorizarea pulberilor în suspensie şi a nivelului de zgomot la limita

perimetrului de exploatare astfel ca societatea să ia măsurile tehnice corespunzătoare

pentru diminuarea şi reducerea oricărui tip de poluare sau de efecte asupra

biodiversităţii din zonele învecinate.

la încetarea activităţii de exploatare se impune folosirea unor proceduri de

reconstrucţie ecologică adaptate condiţiilor din zonă. Deoarece reabilitarea ecologică



124

de readucere a terenului în forma actuală nu se poate realiza în modul cel mai fidel,

procedeele tehnice care vor fi cuprinse în proiectul tehnic de refacere a mediului şi în

planul iniţial de încetare a activităţii, vor ţine cont de configuraţia naturală a

perimetrului pentru ca acestea să se încadreze la specificul şi în cadrul natural al zonei.

Solul, precum şi sterilul depozitat temporar, rezultat din activităţile de decopertare va

fi folosit la lucrările de reconstrucţie ecologică, în special de amenajare a bermelor şi

taluzelor, în scopul păstrării în proporţii acceptabile a particularităţilor ecosistemelor

ce caracterizează terenurile învecinate.

după procesul de reconstrucţie ecologică vor fi evaluate posibilităţile de repopulare

pentru fiecare specie de importanţă comunitară menţionată în prezentul raport şi se

vor lua măsurile necesare pentru a asigura habitate prielnice de hrană şi cuibărire

conforme situaţiei originale, de dinainte de deschiderea carierei. Se vor amplasa

adăposturi pentru speciile silvicole de lilieci şi pentru diferitele specii de ciocănitori.

pe durata de exploatare a carierei se va asigura monitorizarea a 5 specii de importanţă

comunitară şi specii indicator, conform avizului custodelui ariei naturale protejate. În

funcţie de rezultatele monitorizării, se vor lua măsuri specifice de reducere a

impactului asupra speciilor de importanţă comunitară, măsuri de reducere a

impactului stabilite de comun acord cu custodele ariei naturale protejate.

44..66..11.. AAssppeeccttee rreelleevvaannttee aallee ssttăărrii ii aaccttuuaallee aa ffaaccttoorruulluuii ddee mmeeddiiuu PPEEIISSAAJJ..

Perimetrul temporar de exploatare a diabazului Valea Podului este amplasat la est de

localitatea cu acelaşi nume, în apropierea râului Mures, pe rama sudică a munţilor

Zărandului.

Administrativ, perimetrul aparţine de localitatea Vărădia de Mureş, judeţul Arad,

fiind situat în extravilanul localităţii. Cea mai apropiată localitate este Vărădia de Mureş

situată la cca 2 km de limita perimetrului de exploatare solicitat.

Caracteristicile reţelei hidrologice.

4.6. Peisajul.



125

Reţeaua hidrografică este relativ bogată, în apropierea carierei trece pârâul Valea

Podului, o vale de deal şi cu apa intermitenta, în functie de anotimp.


Din punct de vedere peisagistic perimetrul în discutie este reprezentat printr-o

pădure. Perimetrul se învecinează cu terenuri forestiere.

Prin realizarea lucrărilor de exploatare a resurselor de bazalt din zăcământul

cantonat în perimetrul Valea Podului, peisajul actual va suferi un impact semnificativ

datorat, în primul rând, modificărilor reliefului din zona de culme a dealului, ca urmare a

decopertarilor şi a extracţiei bazaltului, peste cota vetrei.

Modificări ale peisajului vor apărea şi în urma realizării drumurilor tehnologice şi a

platformelor temporare de depozitare a rocii utile, sol vegetal şi platformei de staţionare

autobasculantelor, care vor fi desfiinţate la închiderea exploatării).

Trebuie avut în vedere momentul la care se referă indicele de impact, deoarece atât

în etapele intermediare cât şi la finalul exploatării se poate evalua acest indice. Valoarea

lui este legată de modul în care se vor realiza lucrările de refacere a mediului şi de

strategia de redare în folosinţă a terenului la finalul exploatării.

Impactul proiectului asupra cadrului natural şi fragmentării biotopului.

Datorită lucrărilor ce se vor executa se poate crea o barieră artificială în traseele de

traversare ale animalelor salbatice. Astfel, vor fi luate masuri pentru lasarea unor

coridoare de trecere pentru fauna de talie mica.

Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare.

Prin amplasarea exploatarii Valea Podului, impactul vizual este mediu, cariera

aflându-se într-un sector expus vederii de pe marginea intersecţiei de acces din DN7.



lui este legată de modul în care se vor realiza lucrarile de refacere a mediului şi de

strategia de redare în folosinţă a terenului la finalul exploatării.



126


Consecinţele degradării aspectului peisajistic al zonei vor trebui reduse la un nivel

cât mai scăzut posibil şi pentru o perioadă de timp îndelungată.

În acest context, vor fi luate următoarele măsuri:

vor fi respectate elementele geometrice ale frontului de exploatare, la treptele

preconizate a fi executate, conform proiectului de execuţie;

vor fi luate măsuri de evitare sau atenuare a apariţiilor de deformaţii remanente

majore, cum ar fi alunecări şi deformări de taluz etc.;

vor fi luate măsuri de realizare, de la bun inceput, a unei forme îngrijite a taluzurilor,

bermei şi vetrei, la marginea viitoarei exploatări; acest fapt oferă posibilitatea

reconstrucţiei ecologice a zonei, cu costuri mult mai reduse.

Ulterior, în cadrul lucrărilor de refacere a mediului afectat, pe întreaga zonă

excavată (şi rambleată) se va planta flora specifică biotopului, manageriat de către

specialisti.

Astfel, peisajul, chiar dacă nu va fi readus la forma iniţiala, printr-o exploatare

raţională a resursei minerale, conform proiectelor, şi prin lucrările de refacere poate fi

adus la o stare acceptabilă.

44..77..11.. AAssppeeccttee rreelleevvaannttee aallee ssttăărrii ii aaccttuuaallee aa ffaaccttoorruulluuii ddee mmeeddiiuu PPOOPPUULLAAŢŢIIEE..

Starea de sănătate a populaţiei, conform datelor existente, este, în general, bună.

Principalele preocupări ale locuitorilor din zonă sunt: agricultura şi creşterea animalelor.

Se estimează că prin extinderea obiectivului de investiţii propus (exploatarea bazaltului în

Perimetrul Valea Podului), nu va exista un impact negativ asupra caracteristicilor

demografice al populaţiei din localitatea Vărădia de Mureş.

Din potrivă, în plan socio – uman, influenţa acestei exploatări este benefică, prin

modificările modului de viaţă şi prin locurile de muncă oferite locuitorilor din zonă, fapt ce

va conduce şi la stabilizarea demografică.

4.5. Populaţia.



127

Exploatarea şi valorificarea resursei de diabaz va avea un impact benefic asupra

vieţii economico - financiare a localităţii Varădia de Mureş, asigurând reabsorbţia unei

părţi a personalului din zonă, disponibilizat ca urmare a reducerii activităţii sau închiderii

unor întreprinderi, ceea ce va duce la creşterea veniturilor reale ale populaţiei. Totodată,

această activitate va aduce venituri importante la bugetul local al comunei Varădia de

Mureş.


Informaţii privind calitatea aerului.

Dispersia activităţilor în perimetru (sursele de poluare sunt punctiforme şi

nedirijate) nu permite adoptarea de soluţii de epurare şi de colectare a gazelor în

atmosfera cu instalaţii fixe, astfel că nu se pot aplica prevederile Ordinului 462/93 referitor

la limitarea preventivă a emisiilor de poluanţi în atmosfera.

Ca urmare a măsurilor tehnico-organizatorice ce vor fi luate pentru reducerea

impactului asupra factorului de mediu aer, se estimează că în privinţa principalilor factori

poluanti - COx, NOx (NO2), SOx (SO2), COV, aldehide, emisii de praf şi pulberi în suspensie,

produşi în cadrul activităţii de extracţie, prelucrare şi transport a bazaltului– valorile

acestora se vor încadra în limitele maxime admise, stabilite prin ordine de reglementare

(OMM 462/93) şi (STAS 12.574 – 87).


activitate. În cea mai mare parte, zona de maximă influenţă a emisiilor de poluanţi va fi

zona carierei şi cea strict adiacentă.

În apropierea localităţii Varădia de Mureş, aflat la cca 2 km fată de cariera,

influenţa acestor poluanţi asupra calităţii aerului va fi minoră sau, cel mai probabil, nu va

exista. Populaţia localităţii Varădia de Mureş nu va fi afectată de emisiile în aer produse de

activitatea de extracţie din cadrul carierei „Valea Podului”.

Pentru incadrarea valorilor zgomotului, vibratiilor, pulberilor şi a noxelor se vor lua

masuri specifice: utilizarea de camioane euro, viteza de deplasare redusa, stropirea ori de

cate ori este nevoie a cailor de acces, verificarea tehnica a camioanelor, etc.



128

Pentru monitorizarea zgomotului şi a dispersiei în aer a factorilor poluanţi, titularul de

proiect va face măsurători ale noxelor produse în cazul extracţiei în perimetrul Valea

Podului şi în zona drumului de acces din zona intersecţiei cu DN7.

Informaţii privind nivelul de zgomot şi vibraţii.

Sursele de zgomot şi vibraţii din zonă: NU au fost identificate şi semnalate surse de

zgomot şi vibraţii semnificative în zonă.

Sursele de zgomot şi vibraţii în cadrul perimetrului:

• funcţionarea utilajelor de pregătire şi de excavare a copertei şi bazaltelor;

• funcţionarea şi circulaţia mijloacelor de încărcat şi transport;

• operaţiile de dislocare a materialului prin împuşcare.

Surse potenţiale de zgomot în perimetru:

încărcător frontal, emisie sonoră la 30 m …………………..61 dB (A);

excavator, emisie sonoră la 30 m …………………………...85 dB (A);

autobasculantă încărcată, la viteza de 12 km/h, la 30 m …65 dB (A);

foreză rotopercutoare, putere acustică ……………………..90 dB (A);

motocompresor, puterea acustică ………………………….100 dB (A);

în cazul exploziilor se estimează puteri acustice de ……165-170 dB (A)

Exploziile se vor produce în găuri realizate cu foreza rotopercutoare şi se vor

efectua, de regula o dată la 3 luni. Zgomotul generat de acestea se va resimţi cu o

intensitate mare pe un interval de timp foarte scurt (sub 1 sec.) în imediata apropiere a

carierei.

Conform STAS 10009-88, valoarea admisibilă a nivelului de zgomot la limita

perimetrului este de 65 dB(A), iar la cel mai apropiat receptor este de 50 dB(A) ziua şi 40

dB (A) noaptea.

Cel mai apropiat receptor, localitatea Vărădia de Mureş, este situată la cca. 2 km

faţă de limita perimetrului de exploatare. Astfel se poate considera că nivelul de zgomot

nu va fi depăşit în apropierea zonelor locuite.

Circulaţia mijloacelor de transport pe drumurile publice au un caracter intermitent,

iar zgomotul generat de acestea se asociază fondului general de poluare sonoră a căilor

rutiere.

Sursele de vibraţii din carieră sunt traficul rutier şi exploziile de derocare, acestea

având un grad mai ridicat de periculozitate.



129

Având în vedere distanţele faţă de primii receptori, tehnologia de puşcare şi

explozibilul folosit, precum şi fenomenele de dispersie şi absorbţie a energiei undelor

seismice se poate aprecia că impactul produs de vibraţiile datorate puşcării fronturilor de

lucru va fi neglijabil.

Informaţii privind calitatea apei.

Activitatea de exploatare a bazaltului în cariera, din perimetrul Valea Podului, nu va

afecta cursuri de apă. În apropiere de carieră este pârîul Valea Podului, vale cu un curs de

apa semipermanent, care va fi regularizată şi amenajată conform cerinţelor avizului de

gospodărire a apelor.

Cota exploatării este peste nivelul apelor freatice şi nu se pune problema afectarii

alimentarii fantanilor locuitorilor (date preluate din studiul hidrogeologic realizat pentru

cariera).

Astfel, calitatea apei nu va fi afectată de extinderea exploatării miniere Valea

Podului.

Impactul şi riscul stării de sănătate a populaţiei.

Elementele care pot afecta localitatea cea mai apropiată, Vărădia de Mureş, aflata

la circa 2 km distanţă de exploatare, sunt reprezentate de zgomotul produs de utilaje şi

autovehicule.

Concentraţiile compusilor chimici nocivi rezultaţi în urma arderii combustibililor în

motoare, precum şi praful ridicat de autovehicule prin circulaţia pe drumurile de

exploatare neasfaltate, nu au valori mari, datorită dispersiei pe o arie mare, sub acţiunea

curenţilor de aer. Activitatea desăşurată în cariera “Valea Podului” nu afectează calitatea

apei subterane, apei de suprafaţă şi nici calitatea aerului din zona localitatii Vărădia de

Mureş.

De asemenea, activitatea de exploatare nu va necesita exproprierea unor persoane

particulare, dezvoltarea exploatării făcându-se pe un teren concesionat care aparţine

comunei Vărădia de Mureş.

Resursele de hrană ale populaţiei nu vor fi afectate întrucât nu vor fi ocupate sau

afectate terenurile arabile din zonă, terenul carierei este de tip pădure.



130

În urma analizei posibilului impact a activitatii carierei asupra calitatii factorilor de

mediu, se poate afirma că sănătatea populaţiei din zonă nu va fi afectată de lucrările de

exploatare din cadrul carierei. Deci, impactul prognozat asupra populaţiei, în cazul

implementării explotării miniere în zona perimetrului Valea Podului este un impact

benefic asupra populaţiei.

44..88..11.. AAssppeeccttee rreelleevvaannttee aassuupprraa ccoonnddiiţţii ii lloorr ccuullttuurraallee şşii eettnniiccee..

În apropierea perimetrului nu se află situri arheologice, culturale sau etnice.

Locuitorii din Vărădia de Mureş şi din localităţile apropiate conservă parţial un mod de

viaţă tradiţional, bazat pe agricultură şi păstorit. În ultimele decenii, dezvoltarea zonei a

dus la reprofilarea multor locuitori, în meserii gen: şoferi, mecanici, etc.


Proiectul de mai sus nu va avea niciun impact asupra obiectivelor culturale,

arheologice din zona localităţii Vărădia de Mureş.

Conform cerinţelor legislaţiei de mediu în vigoare, efectele potenţiale semnificative

asupra factorilor/ aspectelor de mediu trebuie sa includă efectele secundare, cumulative,

sinergetice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative.

O modalitate de evaluare şi predicţie a impactului se poate face pe baza modelelor

şi metodelor de tip participativ, în situaţia în care nu există date concrete legate de

evaluarea obiectivului sau acestea nu sunt suficiente sau relevante.

Metodele de tip participativ presupun, în principal, evaluarea calitativă a impactului

asupra factorilor de mediu.

4.8. Condiţii culturale şi etnice.

4.9. Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului, generate de exploatarea în carieră a bazaltului din perimetrul Valea Podului.

.



131

Realizarea exploatării în carieră a bazaltului din perimetrul Valea Podului implică o

serie de factori al căror impact va afecta în mod diferit mediul, ca timp, acţiune, durată şi

intensitate.

În cadrul procesului de evaluarea a impactului produs de implementarea unui

proiect asupra mediului, cât şi pentru urmărirea evoluţiei în timp a stării de poluare a

mediului la un moment dat, se simte nevoia unui procedeu de apreciere globală. În acest

sens, se impune utilizarea unei metode care să permită compararea stării mediului la un

moment dat cu starea înregistrată într-un moment anterior sau cu starea posibilă într-un

viitor oarecare, în diferite condiţii de dezvoltare.

În cele ce urmează propunem trei criterii calitative, dar aplicate curent în evaluări

de mediu, în România:

1. Metoda scarii de bonitate

Fiecare factor de mediu se încadrează într-o scară de bonitate şi se acordă note de la 1 la

10, care exprimă apropierea, respectiv departărea de starea ideala, nota 1 reprezentând o

situatie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.

Notele se acordă în corelaţie cu un indice de poluare care reprezintă raportul dintre o

valoare maximă a unui parametru fizic (concentraţie, nivel etc) determinat şi valoarea

maximă admisibilă, conform normelor în vigoare.

Scara de bonitate.

Nota de bonitate

Valoarea Ip=Cmax/Cadm Efectele asupra omului şi mediului înconjurător

10 Ip = 0 – 0,25 Starea naturala în echilibru.

9 Ip = 0 – 0,25 Fără efecte.

8 Ip = 0,25 – 0,50 Fără efecte decelabile; mediul afectat în limite admise - nivel 1.

7 Ip =0 ,50 –1,0 Mediul este afectat în limite admise - nivel 2.

6 Ip = 1,0 –2,0 Mediul este afectat peste limitele admise; efectele sunt accentuate.

5 Ip = 2-4 Mediul este afectat peste limitele admise - nivel 2.

4 Ip = 4-8 Mediul este afectat peste limitele admise - nivel 3. Efectele nocive sunt accentuate.

3 Ip = 8-12 Mediu degradat – nivel 1. Efectele sunt letale la durate medii de expunere.

2 Ip = 12-20 Mediu degradat – nivel 2. Efectele sunt letale la durate scurte de expunere.

1 Ip > 20 Mediul este impropriu formelor de viaţă.



132

Metoda se bazează pe evaluarea obiectivă a parametrului respectiv, în urma unor

măsurători, determinări sau modelări fizico-matematice.

2. Metoda Rojanski.

Pentru simularea efectului sinergetic al poluanţilor se construieşte o diagramă de stare, pe

baza notelor de bonitate – metoda lui V.Rojanski . Starea ideală este reprezentată grafic

printr-o figură geometrică regulată, înscrisă într-un cerc cu raza egala cu 10 unităţi. Prin

unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor notelor de bonitate, exprimând starea

reală, se obţine o figură geometrică neregulată, cu o suprafaţă mai mică decât a celei care

reprezintă starea ideală. Metoda de evaluare a impactului global are la bază exprimarea

cantitativă a stării de poluare a mediului, pe baza indicelui de poluare globala IPG. Acest

indice rezultă din raportul dintre starea ideală şi şi starea reală Sr a mediului, respectiv

prin raportarea suprafaţei corespunzătoare stării ideale şi (mediu neafectat de activităţile

umane) şi suprafaţa reprezentând starea reala Sr:

IPG = şi / Sr

Scara privind calitatea mediului.

Valoarea I.P.G. I.P.G. = şi / Sr

Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

I.P.G.= 1 mediul este natural, neafectat de activitatea umană

I.P.G. = 1 ÷ 2 mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile

I.P.G. = 2 ÷ 3 mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţă

I.P.G. = 3 ÷ 4 mediul este afectat provocând tulburari formelor de viaţă

I.P.G. = 4 ÷ 6 mediul este afectat de activitatea umana, periculos formelor de viaţă

I.P.G. > 6 mediul de viata este degradat, impropriu formelor de viaţă

3. Matricea de atribute

Un alt criteriu de evaluare calitativă este cel bazat pe matricea de atribute şi domenii de

apariţie a impacturilor, prezentată în tabelul următor. Aceasta matrice analizează 48 de

factori perturbatori ai mediului şi de domenii care pot fi afectate de impact.

Nr. crt. Domeniu Factori perturbanţi Impact negativ net

Impact pozitiv net

1. Difuziune

2. Pulberi în suspensie *

3. Oxizi de sulf *



133

4. COV *

5. AER Oxizi de azot *

6. Oxizi de carbon *

7. Substanţe toxice periculoase

8. Oxidanţi

9. Miros

10. Siguranţa acviferului

11. Variaţii de debit

12. Produse petroliere *

13. Radioactivitate

14. Suspensii

15. Poluare termică APĂ

16. APĂ Socuri de pH

17. CBO5

18. Oxigen dizolvat

19. Reziduu fix

20. Nutrienţi (azot, fosfor)

21. Compusi toxici

22. Viaţa acvatică

23. Coliformi totali

24. Eroziune *

25. SOL Pericole naturale

26. Folosinţa iniţială *

27. Produse petroliere *

28. PEISAJUL Modificări ale reliefului şi peisajului

*

29. Animale mari

30. Păsări de pradă

31. Vânat mic *

32. BIODIVERSITATE Peşti, păsări de apă, melci

33. Şi ECOLOGIE Recolta agricolă

34. Specii pe cale dispariţie

35. Vegetaţie terestră naturală **

36. Plante acvatice

37. Efecte psihologice *

38. Efecte asupra construcţilor

39. ZGOMOT şi Efecte fiziologice

40. VIBRAŢII Efecte asupra funcţiilor sociale normale

41. Substanţe explozive, pericol

42. Modul de viaţă **

43. Aspecte psihologice **

44. SOCIAL UMAN Aspecte fiziologice *

45. Comunicaţii **

46. Stabilitatea economică regională ***

47. ECONOMIC Venitul sectorului public **

48. Consumul pe locuitor *

Chiar dacă nu toţi factorii perturbanţi şi domeniile de impact au fost atinşi, se

consideră că au fost prezentate, aceia care ar putea suferi cel mai mult prin desfăşurarea

activităţii de exploatare.



134

44..99..11.. CCaallccuulluull iinnddiiccii ii lloorr ddee ppoolluuaarree..

4.9.1.1. Apa de suprafaţă şi subterană.

Mărimea efectelor pe care activităţile de amenajare şi exploatare a carierei propriu-

zise, depozitelor de piatră brută o vor produce asupra apei de suprafaţă şi subterane este

redată cu ajutorul indicelor de calitate Ic .

Acţiunea sau sursa generatoare Apa subterană Apa de suprafaţă

Scurgeri accidentale de carburanti -1 -1

Ape pluviale uzate -1 -1

Ape menajere uzate 0 0

Cuantumul efectelor -2 -2

Valorile indicelui de calitate pentru efectele astfel estimate vor fi:

Ic = - 0,5 pentru apele subterane

Ic = - 0,5 pentru apele de suprafaţă

calculate cu formula Ic = 1/±C, unde C = efectul pozitiv sau negativ rezultat din

cuantificarea influenţelor în raport cu normele de reglementare.

Din scara de bonitate pentru indicele de calitate rezulta ca mediul este afectat în

limite admisibile. Scara indicelui de calitate este:

Ic cuprins între 0 şi 1 = influenţele sunt pozitive, iar mediul este afectat în limite

admisibile

Ic cuprins între -1 şi 0 = influenţele sunt negative, iar mediu este afectat în limite

admisibile

Ic = 0; mediu în stare naturală. Ecuaţia nu are sens pentru activităţi antropice.

4.9.1.2. Aer.








135

Ip = Cmax / Cadmis

Pentru utilajele care lucrează la amenajări, care au fost considerate ca o unică sursă

ce emite noxe datorate gazelor de eşapament, s-au calculat indicii de poluare:

Ip NOx = 0,033

IpCO = 0,035

IpSOx = 0,028

Ippulberi = 0,240

Ipaldehide = 0,0254

În aceste condiţii, Ip aer este subunitar, fiind de 0,361. Datorită existenţei unei bune

circulaţii a aerului în zona carierei, se poate aprecia că se va produce o dispersie

accentuată şi destul de rapidă a poluanţilor în aer, ţinând cont că valorile noxelor emise în

atmosferă se înscriu în limite admisibile.

4.9.1.3. Sol.

Mărimea efectelor pe care activităţile de amenajare a drumurilor de acces, a

carierei propriu-zise, depozitelor de piatră brută o vor produce asupra solului este redată

cu ajutorul indicelor de calitate Ic .

Acţiunea sau sursa generatoare Sol

Scoaterea din circuitul natural a unor suprafeţe de teren -1

Îndepărtarea solului de pe aceste suprafeţe -1

Cuantumul efectelor -2

Valoarea indicelui de calitate pentru sol va fi: Ic = - 0,5, după formula Ic = 1/±C,

unde C = efectul pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influenţelor în raport cu

normele de reglementare.

Putem estima că impactul produs asupra solului de lucrările de amenajare a căii, de

acces la carieră, precum şi realizarea excavaţiei propriu zise şi a haldelor de steril este



136

semnificativ, dar în limite admisibile, dacă se vor respecta măsurile şi se vor pune în

practică dotările prevăzute în documentaţie.

4.9.1.4. Subsolul.

În urma cuantificării tuturor influenţelor, ca urmare a lucrărilor de extracţie a rocii

utile, factorul de mediu subsol va fi afectat peste limitele admise; impactul este

semnificativ local.

Având în vedere că în cadrul zăcământului până la cota vetrei (faţă de care au fost

calculate rezervele de rocă utila explotabile) nu există acvifer subteran, prin exploatarea

resursei minerale nu se modifică valorile parametrilor hidrogeologici ai zonei.

Lucrările de exploatare a rocii utile, până la cota vetrei, nu vor afecta reţeaua

hidrologică, vatra carierei este deasupra nivelului maxim al vaii Popii. Perimetrul de

investigat este lipsit de zone umede.

Pentru factorul de mediu subsol, mărimea efectelor pe care activitatea de

exploatare o va produce este redată cu ajutorul indicelor de calitate Ic şi este prezentată în

tabelul următor:

Acţiunea sau sursa generatoare Subsol


Exploatarea bazaltului -1

Poluări accidentale cu carburanţi şi uleiuri minerale -1


Valoarea indicelui de calitate pentru subsol va fi: - 0,33, după formula Ic = 1/±C,

unde C = efectul pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influenţelor în raport cu

normele de reglementare. În concluzie impactul asupra subsolului produs prin exploatarea

în carieră este important şi se produce într-o perioadă determinată, până la epuizarea

resursei.

4.9.1.5. Vegetaţie şi faună

Pentru factorul de mediu biotic (vegetaţie şi faună), mărimea efectelor pe care

activitatea de exploatare o va produce este redată cu ajutorul indicelor de calitate Ic şi

este prezentată în tabelul următor:



137

Acţiunea sau sursa generatoare Efecte asupra Vegetaţiei

Efecte asupra Faunei

Emisii de gaze în atmosfera -1 -1

Îndepartărea solului vegetal de pe suprafeţele amenajate şi defrisarea vegetatiei daca este cazul

-3 -2

Emisii de praf -2 -1

Zgomotul produs de utilaje 0 -1

Vibraţii utilaje şi impuşcare 0 -1

Ape pluviale încarcate -1 -1

Cuantumul efectelor -7 -7

Ic = - 0,14 pentru vegetatie Ic = - 0,14 pentru fauna

Din scara de bonitate pentru indicele de calitate rezultă că atât pentru vegetaţie cât

şi pentru fauna din zona carierei, se va produce un impact negativ semnificativ punctual,

dar în limite admisibile, dacă se vor respecta condiţiile şi se vor implementa măsurile

stipulate în documentaţie pentru refacere a zonei.

4.9.1.6. Populaţie şi aşezări umane.

În cazul factorului populaţie şi aşezări umane, mărimea efectelor pe care

activitatea de exploatare o va produce este redată tot cu ajutorul indicelor de calitate Ic şi

este prezentată în tabelul următor:

Acţiunea sau sursa generatoare Populaţie şi Aşezări umane

Emisii de noxe datorate utilajelor 0

Emisii de praf (încărcare şi transport auto) -2

Zgomote şi vibraţii din activitatea de exploatare -1

Afectare ape subterane 0

Noi locuri de muncă +1

Venituri la bugetul local +2

Cuantumul efectelor 0

Ic= 0 pentru factorul de mediu populaţie şi aşezări umane

4.9.1.7. Peisaj.

Acţiunea sau sursa generatoare Peisaj


Alterarea peisajului -1

Perturbarea zonelor cu scop recreativ 0



138

Activitatea de exploatare -1


Ic= - 0,33 , pentru factorul de mediu peisaj

Notele de bonitate corespunzătoare indicilor de poluare şi indicilor de calitate calculaţi

anterior sunt redate în tabelul următor:

Factor de mediu Ic Ip Nb

Apă subterană -0,5 9 9

Apă de suprafaţă -0,5 9

Aer 0,033 - 0,245 8

Vegetaţie şi faună -0,14/ -0,14 6

Populatie şi aşezări umane 0 9

Sol -0,5 7

Peisaj -0,33 7

Subsol -0,33 7

Calculul s-a făcut pentru 7 factori de mediu şi s-a întocmit diagrama Rojanski; au

fost determinate suprafeţele corespunzătoare triunghiurilor rezultate conform notelor de

bonitate. Prin raportarea suprafeţei ideale la cea corespunzatoate starii reale se obţine

indicele de poluare global, IPG .

I.P.G. = Si / Sr = 1,57

0123456789

10Apă

Aer

Sol

SubsolVegetatie si fauna

Populatie

Peisaj

Diagrama Rojanski pentru cariera Valea Podului.



139

44..99..22.. IImmppaacctt şşii eeffeeccttee ccuummuullaattiivvee .. IInntteerraaccţţiiuunnii..

Suprafata totală a carierelor prezente pe teritoriul sitului ROSCI 0064 – Defileul

Mureşului şi a sitului de importanţă avifaunistică ROSPA 0029 – Defileul Mureşului

Inferior-Dealurile Lipovei este nesemnificativă comparativ cu suprafata arealului de

distributie a fiecărei specii prezente. Pe teritoriul acestor situri mai sunt cariere de piatră

în localităţile Căprioara, Pojoga, Bata.

Referitor la populatiile speciilor de păsări şi mamifere mari, dar nu numai, trebuie

să ţinem seama de faptul că impactul negativ al DN7 asupra acestora este important, și mai

cu seamă impactul reabilitării sectorului de cale ferată Arad-Deva. Astfel, impactul

carierei care se construieste este mult diminiat şi aproape nesemnificativ în orice condiţii

şi la orice specie am putea face referire.

În consecintă, considerăm că impactul cumulativ al altor proiecte propuse similare

este nesemnificativ.

Factor de mediu Efecte cumulate Factori de mediu care interacţionează

Interacţiunile potenţiale

Apa

Impactul cumulat este determinat de efectul apelor poluate accidental prin scurgeri de la utilaje şi cel al apelor pluviale. Impactul general cumulat este negativ nesemnificativ.

Sol şi sănătatea umană. Efect asupra solului şi apei Pârâului Valea Podului şi Mureşului implicit.

Aerul

Impactul se va situa cu mult sub valorile limită, în condiţiile în care se vor implementa măsurile planului de management pentru emisii. Impactul cumulat este negativ nesemnificativ,

Biodiversitatea, flora şi fauna, sănătatea umană, solul, factorii climatici.

Efect asupra sănătaţii umane, a vegetaţiei şi a ecosistemelor, cât şi la nivel global, în ceea ce priveşte schimbările climatice. Emisiile de praf şi de alţi poluanţi pot influenţa peisajul şi calitatea Solului. Emisiile de poluanţi specifici traficului rutier sunt în funcţie de starea tehnica a infrastructurii.

Solul

Impactul cumulat privind solul şi utilizarea terenului este apreciat ca negativ semnificativ local şi devine neutru, prin implementarea planului de management pentru deşeuri, planului de închidere.

Populaţia, Biodiversitatea, flora şi fauna, Peisajul, Valorile materiale.

Impactul asupra calităţii solului şi modificarile privind folosinţele terenului pot să determine diferite forme de impact asupra biodiversităţii (modificări şi pierderi de habitate). Măsurile de reabilitare a mediului dupa închiderea activităţilor miniere vor determina reintroducerea unor forme asemănătoare de folosinţe

Zgomotul şi

Vibraţiile

Impactul cumulat asupra biodiversităţii şi populatţei este apreciat ca negativ nesemnificativ.

Populatia, biodiversitatea, valorile materiale

Impact asupra biodiversităţii, faunei şi populaţiei. Măsurile de prevenire şi managementul adecvat al lucrărilor de exploatare în carieră vor reduce considerabil efectul potenţial

Populaţia

Principalele forme de impact sunt : îmbunătaţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei pe termen scurt, mediu şi lung. Implementarea proiectului şi a măsurilor incluse în planurile de management social şi de mediu va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ

Solul, patrimoniul cultural, arhitectonic, valorile material

Implementarea proiectului va determina modificări în utilizarea terenului , în statutul socio-economic al populaţiei, în peisaj şi infrastructură



140

Managementul

Deşeurilor

Efect cumulat prin acţiuneaasupra apelor, aerului,solului, biodiversităţii, populaţiei. Managementul corespunzător al deşeurilor tehnologice şi menajere poate reduce total impactul asupra factorilor de mediu. Forma de impact negativă nesemnificativa

Apa, solul şi subsolul, aerul, populaţia, biodiversitatea, valorile materiale, peisajul

Poluarea apei, solului şi subsolului, aerului, cu efecte asupra faunei şi florei, a oamenilor şi a peisajului. Implementarea proiectului nu va avea un efect notabil asupra mediului dacă se va respecta planul de management al deşeurilor

Peisajul

Singura forma de impact apreciată ca negativăâ semnificativă locala, la scara locală, este asociată modificării definitive a reliefului. Implementarea măsurilor din planul de închidere a carierei va conduce la atenuarea impactului la scară locală şi regională. Impactul cumulat, după reabilitarea şi renaturarea zonei este apreciat ca fiind negativ nesemnificativ.

Biodiversitatea, flora şi fauna, solul, utilizarea terenului, populaţia

Biodiversitatea, flora şi fauna sunt influenţate direct de elementele naturale ale peisajului, acestea fiind componente esenţiale ale habitatelor. Între utilizarea terenurilor şi peisaj există o relaţie de interdependenţă. Impactul asupra peisajului poate genera unele forme de impact asupra comunităţilor din vecinătate.

Biodiversitatea, flora şi fauna

Impactul cumulat va consta în modificări şi alterări de habitate, acesta fiind apreciat ca impact negativ semnificativ local. Implementarea prevederilor planului de management al biodiversitatii va determina atenuarea semnificativă a efectelor. Aplicarea măsurilor de renaturare a zonei dupa închiderea activitaţilor va determina refacerea şi diversificarea habitatelor, cu impact neutru asupra biodiversităţii

Peisajul, Solul

Modificarea şi pierderea de habitate influenţează biodiversitatea, peisajul şi modul de utilizare a terenului

Formele de impact potenţial transfrontieră vor fi analizate în cadrul categoriilor de

lucrări ce urmeaza a fi executate (graniţa de stat a României cu Serbia şi Ungaria se află

situată la peste 150km de perimetru Valea Podului.

Lucrări de deschidere:

nu se întrevăd efecte transfrontaliere.

Lucrări de pregătire:


Lucrări de exploatare:


Lucrări de închidere:


4.10. Evaluarea efectelor potenţiale transfrontieră.



141

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Alternativa „zero” a fost luată în considerare ca element de referinţă la care se vor

raporta celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului ce face obiectul

solicitării licentei de exploatare.

În cazul alternativei zero, principalele forme de impact se referă la:

lângă perimetrului Valea Podului există o activitate antropică, aici funcţionând în

trecut o carieră. Actualmente abandonată, afectează peisajul zonei.

în apropierea perimetrului NU se află alte cariere active;

traficul auto de pe DN7 şi de pe magistrala CFR Arad -Deva, adiacent perimetrului

Valea Podului.

activităţile forestiere desfăşurate în zonă (tăieri de igienizare).

Aceste activităţi pot constitui pentru mediul înconjurător factori de stress (zgomot,

praf, distrugerea vegetaţiei şi alungarea faunei), însă s-a constatat că biodiversitatea din

zonă nu a avut de suferit, atât fauna, cât şi flora adaptându-se noilor condiţii.

Neimplementarea proiectului ar avea o serie de efecte negative:

pierderea unor locuri de muncă directe, în cadrul exploatarii şi indirecte, în

activităţi industriale conexe sau comerciale (lipsa unor noi surse pentru bugetele

locale şi naţionale reprezentate de redevenţele miniere);

pierderea investiţiilor efectuate până în prezent, având ca rezultat pierderea

interesului investitorilor privaţi;

pierderea rezervei de resurse minerale;

depopularea în continuare a zonei, ca urmare a migrării populaţiei în căutare de

locuri de muncă;

pierderea oportunităţii de a spori bugetul local prin taxele care ar trebui plătite în

urma exploatarii.

5.1. Alternativa „zero” sau nemodificarea situaţiei actuale.



142

Ca atare, în cazul în care în cadrul perimetrului nu s-ar realiza şi activităţile legate

de viitoarea cariera, zona tot ar fi supusă, cu constanţă, unor factori de stress.

Nerealizarea lucrărilor miniere în extinderea perimetrului activ ar schimba foarte

mult datele actuale, întrucât activitatea de implementare a carierei ”Valea Podului” nu va

continua, iar zăcământul va rămâne nevalorificat. Singurii factori de mediu care vor suferi

modificări semnificative vor fi solul.

În analiza alternativelor proiectului propus mai sus, nu se pot lua în calcul alte

alternative privind amplasarea perimetrului de exploatare minieră, deoarece nu există altă

posiblitate, perimetrul propus pentru exploatare minieră detine Aviz de mediu prin PUZ cu

acelaşi nume.

De aceea, alternativele propuse de titularul de proiect au fost 2:

• alternativa descrisă în acest raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului –

alternativa nr. 1, alternativa etapizată,

• alternativa nr. 2 - care va fi descrisă în rândurile ce vor urma.

Alternativa 2 – implementarea carierei Valea Podului pe toata suprafaţa aprobata prin

PUZ într-o singură etapă.

Realizarea lucrărilor neetapizat va implica următoarele:

Impact crescut asupra factorilor de mediu;

Posibitatea apariţiei unor deficienţe în reconstrucţia ecologică;

Analizând avantajele şi dezavantajele alternativelor, proiectantul şi evaluatorul

de mediu, au ales ca viabilă alternativa nr.1, pe care o propunem în acest raport la

studiul de evaluarea impactului a lucrărilor de exploatare a bazaltului în perimetrul

Valea Podului.

5.2. Alternative privind dezvoltarea exploatării în carieră.



143

6. MONITORIZAREA

Monitorizarea activităţilor destinate protecţiei mediului.

Programul de monitorizare de mediu va fi menţinut şi actualizat pe toată durata

exploatării şi cuprinde trei etape:

monitorizarea în faza de preproducţie

monitorizarea în faza operaţională

monitorizarea în faza de închidere şi post-închidere.

Întrucât exploatarea bazaltului din perimetrul Valea Podului, va continua în baza

unor permise de exploatare pe o perioada de 3 ani, până la epuizarea rezervelor de rocă

utilă, activitatea de monitorizare de închidere şi post-închidere se va realiza în ultimii 2 ani

de exploatare cât şi un an după închidere.

Monitorizarea activităţilor în faza premergătoare exploatării a inclus activităţi de

inspecţie de mediu, studii şi observatii asupra biodiversitatii, colectare şi analizare a

datelor aferente acestei faze.

Au fost definite condiţiile iniţiale, în special din punct de vedere al biodiversităţii.

De asemena s-a stabilit conformarea cu practicile de construcţie aprobate şi existenţa unor

măsuri de diminuare a efectelor negative. Firma va realiza analize de noxe, zgomot şi

pulberi inainte de inceperea lucrarilor în perimetrul pentru care se solicita acord de mediu.

Programul fazei operaţionale include monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă, a

aerului, solului şi a zgomotului, astfel încât să se poată estima impactul potenţial asupra

mediului datorat activităţilor de extracţie.

6.2. Monitorizarea în faza operaţională.

6.1. Monitorizarea în faza de preproducţie.



144

Calitatea factorilor de mediu va fi supravegheată prin efectuarea de analize şi

măsurători. Semestrial se va analiza gradul de conformare al activităţii extractive din

carieră, pentru controlul emisiilor de poluanţi.

Vor fi efectuate inspecţii regulate pe amplasamentul perimetrului de exploatare

pentru a supraveghea şi constata starea fizică a lucrărilor de suprafaţă din carieră (trepte şi

berme de lucru, transport şi siguranţă şi taluzele treptei în lucru şi a treptelor în

staţionare, starea vetrei carierei, starea sanţurilor de gardă şi a canalelor drenoare,

precum şi a drumurilor de acces, etc), pentru depistarea din timp şi luarea măsurilor de

prevenire şi refacere, în cazul apariţiei de fisuri, ravene, alunecări şi surpări ale terenului.

Vor fi inspectate zonele adiacente carierei pentru observarea şi luarea din timp de

măsuri pentru evitarea activării şi dezvoltării fisurilor naturale preexistente, precum şi

pentru eliminarea posibilităţii de apariţie de noi fisuri artificiale. Vor fi inspectate haldele

de steril şi de sol, panta taluzelor, drenarea apelor de suprafata şi subterane.

Din punct de vedere al protecţiei factorilor de mediu, activitatea desfăşurată în

cariera va fi controlată săptămanal de un cadru de specialitate în Managementul Calităţii şi

a Mediului.

De asemenea, prin grija SC Al-Min Construcţii SRL se va monitoriza calitatea aerului

şi valorile zgomotului prin intermediul unui laborator autorizat. În etapele viitoare de

dezvoltare a carierei, în anumite perioade, lucrările de monitorizare aferente fazelor

operaţionale şi de închidere se vor suprapune. Astfel, pentru o parte din lucrările miniere

din carieră, cu activitatea tehnologică încheiată prin epuizarea rezervelor (trepte, berme şi

taluzuri definitive, alte suprafeţe de teren pe care s-au încheiat activităţile miniere

proiectate iniţial, drumuri de acces etc. şi care vor fi incluse în planurile de refacere

ecologică, se vor aplica măsurile de monitorizare din faza de închidere şi post-inchidere.

In acest timp, pentru restul lucrărilor miniere din carieră, în care continuă sau va

continua exploatarea rezervelor de diabaz (pană la epuizarea acestora) se vor aplica

măsurile de monitorizare aferente fazei operaţionale.

Concomitent se vor efectua observaţii periodice asupra faunei şi florei din

vecinătatea perimetrului de exploatare (specii, număr de indivizi, modificări de

comportament etc) menţionîndu-se efectele pe care obiectivul industrial le produce pe

măsura derulării investiţiei. Observaţiile vor fi făcute de către personal calificat (biologi,

ecologi) şi vor fi inventariate într-o bază de date conform cerinţelor custozilor Siturilor



145

Natura 2000. Pe baza unui plan de management se va proceda la conservarea, prinmetode

specifice şi se va proceda şi la strămutarea unor exemplare aflate în pericol.

Programul de urmărire a lucrărilor realizate pentru protecţia şi refacerea factorilor

de mediu va incepe să se deruleze în ultimii 2 ani de exploatare a rezervei (din cei 3

preconizati) inainte de inchiderea exploatării şi se referă la:

a) monitorizarea stabilităţii fizice a lucrărilor realizate (berme definitive, taluzuri de lungă

durată, lucrări de semnalizare, etc.):

starea drumurilor de acces, a şanţului de gardă şi a celorlalte canale drenoare

executate pentru eliminarea apelor meteorice de pe bermele treptelor;

controlul geometriei materialului steril depus (rambleat) pe vatra exploatată a

carierei prin măsurători topografice (aliniamentele vor fi realizate cu plecarea din

reperi stabili, situaţi în afara zonei de influenţă a carierei).

se vor preciza contururile taluzelor definitive la marginea în exploatare a carierei, în

funcţie de proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor din masiv şi durata de serviciu

programată pentru taluzurile respective;

respectarea panta taluzelor, drenarea apelor de suprafata şi subterane;

în cazul constatării unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua măsuri

de stabilizare a acestora.

b) monitorizarea stabilităţii chimice. Indicatorii de calitate ai apelor pluviale evacuate din

cariera, trebuie să se încadreze în limitele maxime admise stabilite în conformitate cu

prevederile NTPA 001/2005 (Normativului privind stabilirea limitelor de incărcare cu

poluanţi a apelor uzate industriale şi orăsenesti la evacuarea în receptorii naturali).

Se propune pentru analiza probelor de apa prelevate:

- pH;

- materii în suspensie;

- reziduu fix.

c) monitorizarea biologică (calitatea apelor, habitatelor şi vegetaţiei, etc).

6.3. Monitorizarea în faza de închidere şi post-închidere.



146

Monitorizarea cresterii plantelor de pe suprafeţele replantate va consta în urmăriri

vizuale şi măsurători specifice privind densitatea vegetaţiei, analizarea stării de vegetaţiei,

numărul de exemplare de puieţi de arbori viabili, înălţimea şidimensiunile coronamentului

acestora. Vor fi identificate zonele în care nu s-a efectuat revegetarea şi cele cu deficit de

vegetaţie, pentru a se efectua lucrări de fertilizare şi reînsămanţări de ierburi şi plantarea

de puiet arboricol.

Constatarea calităţii zonelor revegetate se va face periodic, până în momentul când

sunt considerate cu reuşită definitivă. Monitorizarea florei şi a faunei se va face în timpul

defrisarii şi în timpul exploatarii.

Monitorizarea solului se referă atât la determinarea în timp a calităţii acestuia, de pe

amplasamentele care au fost resolificate. Probele de sol prelevate vor fi analizate (anual

pană se incadrează în limitele ordinului 756/1997) pentru:

- conţinutul de metale grele;

- pH

Datele obţinute din activităţile specifice de monitorizare vor fi introduse într-o bază

de date care va fi utilizată ca instrument de management în sprijinul planificării şi

efectuării la timp a activităţilor de monitorizare solicitate şi a identificării din timp a

oricăror tendinţe negative, în scopul anihilării sau atenuării acestora.

Drumurile de acces de pe amplasament vor fi păstrate în primii ani de după

închidere, pentru a permite accesul în zonele de lucru supuse operaţiunilor de reabilitare.

Utilizarea drumurilor de acces pentru activităţi legate de închidere va fi restricţionată prin

porţi şi prin semnalizare corespunzătoare. Odată cu finalizarea majorităţii lucrărilor de

închidere, drumurile vor fi nivelate sau profilate şi revegetate. Anumite drumuri de acces

vor fi păstrate, în funcţie de planificarea utilizării terenurilor în faza post-minieră.

Personalul minier desemnat de conducerea unităţii va fi informat asupra

obiectivelor programului de monitorizare. Personalul implicat în activitatea de

monitorizare, va vizita cu regularitate amplasamentul pentru a inspecta perimetrul aferent

exploatării miniere, în timpul perioadei de închidere şi va fi instruit să identifice zonele

problematice (de exemplu zonele în care nu s-a efectuat revegetarea, zone care manifestă

semne de stres fizic, eroziune sau instabilitate) care pot apărea între perioadele de

monitorizare regulată.



147

După închiderea finală, amplasamentul va fi inspectat în mod regulat de personal

calificat. Inspecţiile vor continua până în momentul în care se va stabili că obiectivele

etapei de închidere au fost atinse. După închiderea finală, amplasamentul va fi inspectat în

mod regulat de personal calificat. Inspecţiile vor continua (pe o durată de minim 3 luni)

până în momentul în care se va stabili că obiectivele etapei de închidere au fost atinse.

7. SITUAŢII DE RISC

Cutremure. Cutremurele pot provoca alunecări de teren de diferite proporţii.

Formarea alunecărilor de teren este în funcţie de intensitatea cutremurelor. Alunecările a

căror cauză sunt cutremurele de pămant se formează prin creşterea aproape instantanee a

forţelor de alunecare.

În zonele seismice, în analiza stabilităţii versanţilor şi taluzurilor trebuie să se ţină

seama de socul cutremurelor, care trebuie analizat în strânsă legătură cu natura

petrografică a rocilor şi condiţiile geologice locale.

În cadrul zonelor seismice identificate pe teritoriul ţării, zona în care este situat

perimetrul de exploatare se caracterizează prin cutremure normale (crustale).

Microzonarea seismică, care ia în considerare elementele geologice locale (prezenţa sau

absenţa apei subterane, proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor etc.), indică faptul că

acestea nu conduc la cresterea gradului de seismicitate. În aceste condiţii se poate aprecia

că riscul seismic al carierei proiectate va fi minim.

Având în vedere amplasarea carierei, într-o zonă cu potenţial seismic scăzut şi

respectarea procedurilor tehnologice de exploatare se poate aprecia că siguranţa

obiectivului nu este pusă în pericol din punct de vedere seismic.

Inundaţii. Amplasamentul viitoarei cariere este este deasupra cotei Văii Podului,

principalul colector al apelor de siroire din zona.

7.1. Riscuri naturale.



148

Din acest punct de vedere nu există un pericol real de inundaţie a obiectivului. Chiar

şi în etapele avansate de exploatare când vatra carierei ar ocupa o suprafaţă mai mare, în

cazul unor precipitaţii însemnate, apele vor fi colectate prin şanţurile de garda de pe

conturul exploatării şi vor fi dirijate spre emisar prin canalul deversor, prevăzut cu filtru de

nisip, care va prelua excesul de apa.

Secetă. Nu există riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă.

Alunecări de teren. Atunci când într-un versant sau taluz forţele de alunecare

predomină asupra celor de rezistenţă, coeficientul de siguranţă devine subunitar şi are loc

alunecarea de teren care începe aproape întotdeauna, cu degradarea locală a echilibrului

natural.

Forma geometrică a suprafeţei de alunecare este determinată de condiţiile

geologice, între care stratificaţia, şistuozitatea, fisuraţia, faliile şi contactele dintre diferite

formaţiuni geologice, joacă un rol de prim ordin. Suprafaţa de alunecare prezintă

următoarele forme geometrice: plană, cilindrică şi poligonală.

Principalele cauze care produc alunecări de teren sunt:

• precipitaţiile atmosferice;

• săpăturile executate la baza versanţilor;

• încărcarea versanţilor sau taluzurilor cu sarcini suplimentare;

• îngheţul sau dezgheţul;

• presiunea apei din pori şi din fisuri;

• lipsa drenurilor şi preluarea apelor subterane şi de suprafata;

• sufoziunea;

• şocul cutremurelor de pămant şi al vibraţiilor locale;

Stabilitatea taluzurilor este periclitată prin distrugerea echilibrului local sau de

ansamblul dintre forţele care solicită taluzurile şi forţele interioare de rezistenţă ale

rocilor, sub acţiunea directă sau numai sub influenţa parţială a diverăşilor factori interni

sau externi, naturali sau artificiali.

Pierderea stabilităţii taluzurilor se produce prin deformarea şi alunecarea acestora,

după o suprafaţă oarecare ca urmare a depăşirii echilibrului limită a rocilor. Principalele

măsuri necesare pentru prevenirea şi combaterea alunecărilor de teren sunt:



149

respectarea parametrilor şi normelor de execuţie a treptelor exploatării ;

gospodărirea apelor de pe suprafaţă şi subterane, provenite din precipitaţii,

impunându-se colectarea şi dirijarea lor pentru a feri taluzurile de eroziunile datorate

scurgerii acestora.

Siguranţa în funcţionarea carierei de diabaz Valea Podului şi deci realizarea

capacităţilor de producţie este condiţionată în mare măsură de asigurarea stabilităţii

treptelor de exploatare, a haldei de steril şi a taluzurilor carierei.

Stabilitatea taluzurilor este periclitată de distrugerea echilibrului local sau de

ansamblul dintre forţele care solicită taluzurile şi forţele interioare de rezistenţă ale

rocilor, sub acţiunea directă sau numai sub influenţa parţiala a diversilor factori interni,

naturali sau artificiali.

Pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor vor fi luate următoarele măsuri:

execuţia unor canale la creasta taluzului pentru drenarea apei de suprafaţă. în acest

fel se poate evita deteriorarea suprafeţei taluzului care se poate produce şi prin

fenomenul de ingheţ-dezgheţ, a acţiunii apei şi aerului asupra rocii, a umflării

produselor de alterare existente în fisuri;

in timpul exploatării se va evita depozitarea materialelor pe creasta taluzurilor,

pentru a nu se concentra eforturi suplimentare.In cazul apariţiei acestora, drenarea

apei subterane constituie un factor esenţial în menţinerea stabilitatii taluzurilor.

se impune luarea de măsuri pentru prevenirea creşterii stării secundare de tensiune

şi a reducerii rezistenţei rocii (care pot conduce la pierderea stabilităţii şi ruperea

taluzurilor) prin urmărirea unghiurilor de taluz, pentru ca acestea să nu se măreasca

în timp.

Protecţia zăcămantului. Pentru protejarea masivului din zona adiacentă

perimetrului de exploatare se vor lua măsuri de evitare a activării şi dezvoltării fisurilor

naturale preexistente, precum şi pentru eliminarea posibilităţii de apariţie de noi fisuri

artificiale. în acest sens se vor intreprinde următoarele:

se va evita supraincărcarea artificială a bermei superioare;

se vor limita vibraţiile produse de funcţionarea utilajelor din carieră la un nivel


se va menţine în permanenţă panta taluzurilor în limite normale de siguranţă;



150

se va asigura un unghi de taluz al frontului de carieră activ conform proiectului;

se vor evita total infiltraţiile de apă, prin execuţia unor drenuri de apă pe berme

pentru asigurarea scurgerii naturale a apei din precipitaţii. Apa va fi preluată de un

canal drenor, situat pe marginea vetrei carierei, care nu va avea legătură cu

emisarul.

Incendii. Exploatarea în cariera a rocilor utile este o activitate cu risc moderat de incendiu;

în principal incendiul poate apare la:

manipularea în condiţii neadecvate a carburanţilor;

utilizarea neadecvata a unor scule şi utilaje electrice sau a apariţiei unor defecţiuni

ale acestora;

utilizarea unor mijloace neadecvate de încălzire a spaţiilor administrative.

Pentru evitarea oricăror incendii, se vor respecta prevederile actelor normative în vigoare.

Explozii. Utilizarea neadecvata a cisternei de combustibil.

Accidente rutiere sau tehnologice. Sunt legate de deplasarea vehiculelor şi utilajelor pe

drumurile şi căile de acces, pe drumurile interioare. De asemenea pot fi datorate

nerespectării normelor tehnice de exploatare sau în cazul operaţiilor de încărcare şi

manipulare a materialului rezultat din carieră.

Planul de prevenire şi combatere a poluării accidentale datorat activităţilor de

exploatare şi transport a rocii utile din perimetrul de exploatare Valea Podului”, va fi

întocmit şi ataşat de executantul lucrărilor, S.C. Al-Min Construcţii S.R.L..

7.2. Accidente potenţiale.

7.3. Planul de prevenire şi combatere a poluării accidentale.



151

Monumente ale naturii: Nu se constată existenţa de monumente ale naturii şi nici

nu sunt declarate, strict pe amplasament şi nici în zonele apropiate;

Monumente istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric: Pe raza de activitate

a carierei şi în zona dintre carieră şi localitatea Vărădia de Mureş, nu sunt semnalate

obiective de interes tradiţional, monumente istorice şi de arhitectură, valori ale

patrimoniului cultural sau asezăminte de interes public.

Arii protejate: Locatia care face obiectul cererii de Acord de mediu se suprapune

peste situl de importanţă comunitară ROSCI 0064 – Defileul Mureşului şi în vecinătatea

sitului de importanţă avifaunistică ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior-Dealurile

Lipovei.

Arii de protectie sanitară: Nu există zone de protecţie sanitară instituite în cadrul

sau în apropierea perimetrului de exploatare - dezvoltare de 3 ha.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR.

În timpul evaluării impactului asupra mediului pentru proiectul de investiţii de mai

sus nu s-au întâmpinat niciun fel de dificultatăţi, în afară de condiţii meteorologice

nefavorabile.

7.4. Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi natural, arii protejate, zone de protecţie sanitară.

.



152

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC.

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului propus:

S.C. AL – MIN CONSTRUCTII S.R.L cu sediul în Dumbrăviţa, ferma 10 – camera 54,

jud. Timiş, ce are ca activitate şi extracţia pietrei pentru construcţii, atribut fiscal RO

16059632, nr. de ordine în registrul comerţului J35/170/2004.

În prezent S.C. AL-MIN Construcţii S.R.L. are sediul în Timişoara, strada Augustin

Coman nr.11.

1.2. Elaborator Studiu şi Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului:

Dr. PATKO ROBERT - Licenţiat în ecologie şi medicină; Doctor în geografie.

Expert de Mediu înscris în Registru National al elaboratorilor de studii pentru protecţia

mediului la poziţia 12.

1.3. Denumirea proiectului propus:

„CARIERĂ PIATRĂ – PERIMETRUL VALEA PODULUI - COM. VĂRĂDIA DE MUREŞ, JUD. ARAD „

1.4. Proiectant general:

S.C. D&D Desing Proiect S.R.L., cu sediul în Arad, str. Iustin Marsieu nr.8, Nr. O.R.C

Arad: J02/1214/24.09.2003.

1.5. Date despre amplasament: 1.5.1. Date generale despre amplasament.

Perimetrul Valea Podului, comuna Vărădia de Mureş judetul Arad, este amplasat la

est de localitatea cu acelaşi nume, în apropierea râului Mureş, pe rama sudică a munţilor

Zărandului.

Terenul este proprietatea Primăriei Comunei Vărădia de Mureş, şi este concesionat




153

Comunei Vărădia de Mureş / Primaria Comunei Vărădia de Mureş către S.C. AL – MIN

CONSTRUCTII S.R.L în vederea exploatării miniere – carieră de piatră.


Arad“ în suprafaţă de 30.000,00 mp - Etapa I, face parte din proiectul P.U.Z. “Cariera de

piatră din perimetrul VALEA PODULUI comuna Vărădia de Mureş – judeţul Arad“, plan

urbanistic zonal aprobat prin Hotărârea nr. 85 din 16 decembrie 2011 a Consiliului Local al

comunei Vărădia de Mureş. O dată cu această hotărâre privind aprobarea planului

urbanistic zonal şi a regulamentului aferent Planului Urbanistic Zonal prin înfiinţarea

unităţii teritoriale de referinţă A11/1, suprafaţa aferentă acestuia de 306769,00 mp a

intrat în intravilanul localităţii Vărădia de Mureş.

1.5.2. Accesul în zona; căi de comunicatie şi transport.

Accesul rutier în perimetrul de exploatare se va face de pe D.N. 7 Arad – Deva, la

km 461 + 732 prin amenajarea unei intersecţii în T, cu virări la stânga şi la dreapta,

după aprobarea acestei intersecţii de către Compania Naţională de Autostrăzi şi

Drumuri Naţionale.

Accesul feroviar. Amplasamentul se află la cca. 2 km faţă de gara Vărădia de Mureş,

gară la magistrala dublă electrificată 200 - Simeria – Arad – Curtici.

1.5.3. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia.

CARIERA DE PIATRĂ – PERIMETRUL VALEA PODULUI COMUNA, VĂRĂDIA DE MUREŞ –

JUD. ARAD se află într-o zonă cu tradiţie în practicarea acestor activităţi, în vecinatate,

lângă DN 7 se află o carieră asemănătoare.

Beneficiarul a făcut demersurile necesare către Agenţia Naţională pentru Resurse

Minerale şi a obţinut de la aceasta - „LICENTA DE EXPLORARE NR. 1354 /2010”, urmând să

obţina şi „ LICENTA DE EXPLOATRE”.

Prin aprobarea Planului Urbanistic Zonal „CARIERA DE PIATRA PERIMETRUL VALEA

PODULUI, COMUNA VĂRĂDIA DE MUREŞ – JUD. ARAD„ s-au stabilit obiectivele, acţiunile şi

măsurile necesare activităţii miniere de exploatare a bazaltului din perimetrul Valea

Podului comuna Vărădia de Mureş – jud. Arad, de către S.C. AL – MIN CONSTRUCTII S.R.L.

Timişoara, pe o perioadă de timp determinată, până în anul 2058, conform Contractului de



154

concesiune nr. 1743 din 28.08.2009 încheiat de beneficiar cu Primăria Comunei Vărădia de

Mureş.

Necesitatea extragerii şi prelucrării bazaltelor din perimetrul „Valea Podului” rezidă

din cerinţa pieţei pentru astfel de produse, folosite pentru construcţia de drumuri şi

autostrăzi. Aceasta piaţă prezintă o dinamică pozitivă, caracterizată printr-o creştere mai

mult sau mai puţin accelerată a cererii de materii prime şi materiale de construcţii.

Aceasta activitate are şi o utilitate socială prin crearea de noi locuri de muncă.

Lucrările de exploatare ce se vor executa pe parcursul a 49 de ani şi se vor realiza

etapizat, în baza unor Permise de exploatare. Lucrările de execuţie şi exploatare ce se vor

desfăşură pe amplasamentul analizat, acestea vor consta din:

a) - lucrări de deschidere;

b) - lucrări miniere de pregătire;

c) - lucrări de exploatare;

d) - haldarea materialului steril;

e) - lucrări de protecţie a zăcământului şi a lucrărilor de suprafaţă;

f) - lucrări de prelucrare a substanţei minerale extrase.

1.5.4. Informatii privind productia care se va realiza şi resursele folosite în scopul

producerii energiei necesare asigurarii productiei

Implicatiile investitiei sunt cele care decurg din activitatea minieră. Lucrările de

investiţii sunt proiectate asfel încât să se asigure buna desfăşurare a activităţii miniere, în

limitele perimetrului concesionat, până la epuizarea rezervelor de rocă utilă accesibilă.

Exploatarea bazaltului din perimetrul Valea Podului se va efectua în 3 trepte de

exploatare care vor avea o înălţime de 15 m. Vatra finală a carierei este proiectată să fie la

cota + 160,00 m.

Pe perioada de solicitare a permisului de exploatare a bazaltului din perimetrul

Valea Podului se prelimină următorii indicatori tehnico-economici:




Total perimetru sudic 392616 mc respectiv 1.099.325 to. Menţionăm că raportul steril util

este de 0,07.



155

Gradul de recuperare şi valorificare a resurselor minerale de bazalt, pe perioada de

valabilitate a permisului de exploatare, se prezintă astfel:

pierderi la exploatare..………………..…………………..…… 2 %

gradul de recuperare al resurselor geologice extrase …….. 98 %

gradul de valorificare al resurselor/rezervelor ………………98 %

Defalcat pe trimestre, situaţia se prezintă astfel:

Eşalonarea exploatării Nr.c

rt. Specificaţie UM

Total

perioadă Trim.

I

Trim.

II

Trim.

III

Trim.

IV

1. Consum de resurse tone 560.000 100.000 160.000 150.000 150.000

2. Pierderi de exploatare (2 %) tone 11.200 2.000 3.200 3.000 3.000

3. Extras industrial tone 548.800 98.000 156.800 147.000 147.000

4. Grad recuperare la exploatare % 98 98 98 98 98

5. Grad de valorificare % 98 98 98 98 98

1.5.5. Regimul juridic

Terenul este proprietatea Primăriei Comunei Vărădia de Mureş, şi este concesionat


Comunei Vărădia de Mureş / Primaria Comunei Vărădia de Mureş către S.C. AL – MIN

CONSTRUCTII S.R.L în vederea exploatării miniere – carieră de piatră. Conform C.F. NR.

300223 – Vărădia de Mureş şi C.F. NR. 300222 – Vărădia de Mureş, categoria de folosinţă a

celor două parcele este pădure.

Perimetrul este delimitat de următoarele coordonate topografice (în sistem STEREO

1970):

Coordonate Nr. punct

de delimitare X Y

5 504.716 281.766

23 504.698 281.826 24 504.694 281.916

25 504.566 281.843



156

26 504.394 281.719

22 504.331 281.723

1 504.323 281.716

27 504.394 281.711

2 504.441 281.709

3 504.540 281.728

4 504.638 281.742

1.6. Necesitatea şi oportunitatea proiectului.

Scopul proiectului consta în deschiderea unei cariere pentru extractia bazaltului, în

primă etapă în suprafaţa totala de 30.000 mp = 3 ha. Investitia propune dezvoltarea unei

exploatari miniere de dimensiune mica (6,6 ha), pe o perioada de 49 an. Etapele de

exploatare parţială sunt urmate de perioade în care se vor realiza activităţile de

dezafectare, de refacere şi de reabilitare a mediului, precum şi de monitorizare pe termen

lung a factorilor de mediu.

Deschiderea carierei Valea Podului, va crea condiţii pentru dezvoltarea activităţii de

extracţie şi prelucrare prin concasare a bazaltelor, cu obţinerea agregatelor de carieră.

Oportunitatea acestei investiţii se justifică prin suplimentarea cerinţelor pe piaţa de

consum de agregate de carieră, piatră spartă, sorturi de diverse granulaţii. La necesităţile

existente în zonă, conjunctura actuală impune un necesar suplimentar de piatră pentru

execuţia de lucrări importante de drumuri şi poduri finanţate din fonduri europene şi

guvernamentale.

1.7. Situaţia existentă.

Terenul se afla în extravilanul localităţii Vărădia de Mureş şi are folosinţă de teren

cu destinatie: „pădure”. În vecinătatea perimetrului se află un trup izolat – fostă carieră.

1.8. Surse documentare.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a întocmit pe baza datelor puse la dispoziţie

de beneficiar, a analizelor existente, pe baza informaţiilor din literatura de specialitate şi

în urma studiilor efectuate de către autor.

Datele şi informaţiile provin din următoarele surse:

• Documentaţiile tehnice ale dotărilor şi activelor din cadrul societăţii;



157

• Documentare în teren privind dotările şi instalaţiile societăţii, inclusiv cartarea unor

fenomene şi procese cu impact asupra mediului;

• Consultarea unor angajaţi ai societăţii, din conducerea societăţii, responsabili cu

probleme specifice, şef sectoare;

• Studiu de evaluare adecvata şi raport de mediu pentru proiectul PUZ – Carieră

piatră Valea Podului.

• Consultarea legislaţiei în vigoare privind protecţia mediului, PSI,

• sănătate şi a unei bibliografii pe profilul activităţilor analizate.

1.9. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice.

Pentru realizarea investiţiei se vor utiliza materii prime şi auxiliare, combustibili şi

energie furnizate de diverse societăţi comerciale şi regii autonome.

O parte din materiile prime şi auxiliare nepericuloase folosite se vor depozita în

zona de organizare de şantier. Acestea se vor aduce de la diverşi furnizori doar la

momentul la care se realizează anumite componente ale obiectivului.

În perioada de executie a carierei, principalul material folosit este piatra sparta, în

amestec cu rocă alterată, pentru reamenajarea drumurilor. Pamantul rezultat din

decopertă şi solul vegetal sunt folosite pentru refacerea zonelor de extractie.

Substantele explozibile nu sunt folosite de beneficiar, lucrarile de puscare fiind

realizate de o firma specializata şi autorizata, în baza unui contract.

1.10. Informatii despre poluantii fizici şi biologici care afecteaza mediul, generaţi de activitatea propusă. In cadrul carierei poluarea fizica sau chimica este determinata de:

pulberi în suspensie, gaze de eşapament (SOx, CO2, CO, CH4, COV, etc) datorate

activităţilor surselor fugitive şi dirijate de pe amplasamentul obiectivului;

scăpările accidentale de produse petroliere (motorină, ulei de motor, ulei hidraulic,

etc.).

împrăştierea accidentală a carburanţilor datorită manipulării necorespunzătoare în

timpul descărcării în recipientele de stocare şi/sau în timpul alimentării utilajelor şi

a mijloacelor de transport.

depozitarea necorespunzătoare a uleiului uzat (butoaie de tablă amplasate în aer

liber direct pe sol, în depozitul de carburanţi şi lubrifianţi);



158

depozitarea necorespunzătoare a bateriilor de acumulatori scoase din funcţiune

(golirea acumulatorilor de electrolit şi aruncarea acestuia pe sol, fără neutralizare);

depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor (material inert excavat, ulei uzat,

ambalaje ulei, fier, lemn, cauciucuri uzate, acumulatori uzati, filtre uzate de

motorina, filtre uzate de ulei, ambalaje, hartie, PET-uri, gunoi menajer, etc.);

zgomot şi vibratii.

2. DESCRIEREA PROIECTULUI şi A ETAPELOR ACESTUIA

(CONSTRUCTIE, FUNCTIONARE, DEMONTARE/ DEZAFECTARE /

ÎNCHIDERE / POSTÎNCHIDERE).

În limitele perimetrului concesionat activitatea se va desfăşura etapizat.

Deschiderea carierei din perimetrul Valea Podului, iniţiază o activitate de tip minier ce va

avea mai multe faze: de construcţie şi execuţie, faze de funcţionare, de închidere şi

dezafectare cât şi o fază în care se vor reabilita suprafeţele afectate de exploatare.

Termen de execuţie:

Durata amenajării drumurilor de acces în carieră: 2-3 luni de zile

Durata amenajării vetrei carierei: 2-3 luni;

Durata amenajării drumurilor ocolitoare la trepte: 45 - 60 de zile, respectiv 478,72

metri pentru cele 3 trepte proiectate ale carierei.

În conformitate cu Legea minelor 85/2003 cu modificarile ulterioare, extracţia

rezervelor se va face pe baza permiselor de exploatare emise de Agenţia Naţională de

Resurse Minerale pentru câte un an calandaristic.

Utilitatea publică şi / sau modul de încadrare în planurile de urbanism şi amenajare a

teritoriului.

Perimetrul concesionat, în limitele căruia se va dezvolta proiectul propus, este

amplasat în extravilanul localităţii Vărădia de Mureş, într-o zonă în care nu sunt planuri de

urbanism sau de amenajarea teritoriului.



159

Deschiderea carierei în limitele acestui perimetru presupune o activitate de tip

minier - săpături mecanice în spaţii deschise care se vor realiza, după puşcarea cu

explozivi, cu excavatorul sau încărcătorul frontal prin metoda „treptelor orizontale

descendente”. Exploatarea diabazului din perimetrul Valea Podului se va efectua în 3

trepte de exploatare care vor avea o înălţime de 15 m. Vatra finală a carierei este

proiectată să fie la cota +160,00 m. Lăţimea medie a bermelor de siguranţă va fi cuprinsă

într 4 şi 8 m, iar unghiul de taluz final de 70o. Societatea nu dispune de utilităţi care să

rămână după incheierea activităţii.

Cea mai mare parte din substanţa minerală utilă extrasă va fi supusă prelucrării

într-o staţie de concasoare cu fălci şi un granulator amplasate pe vatra carierei.

După concasare, piatra spartă va fi introdusă în fluxul tehnologic de sortare. Prin

concasarea şi sortarea pietrei brute se va obţine:

piatră spartă concasată – sorturile 40-63 şi 63-90 mm;

piatră spartă sorturi – sorturile 0-4, 4-8, 8-16 şi 16-25 mm.

Agregatele de carieră - sorturi de piatră spartă – în principal sort 40/63 şi sort

63/90 vor fi rezultatul prelucrarii diabazului excavat din cariera şi constituie materia primă

în construcţia şi întreţinerea drumurilor şi podurilor.

Activitatea iniţiată prin deschiderea carierei Valea Podului, va avea la baza planuri

şi proiecte tehnice avizate anual de autoritatea competentă (ANRM) şi se va desfasura pe

mai multe faze, delimitate în funcţie de particularităţile lucrărilor:

de organizare de şantier;

de construcţie reabilitare şi întreţinere căi de acces la şi în incinta

perimetrului;

de exploatare a rocii utile;

de prelucrare prin concasare a materialului exploatat;

de finalizare a lucrărilor şi de reabilitare a suprafeţelor afectate de

activitatea minieră;

Proiectele de execuţie impun ca atât pe parcursul activităţii cât şi la încetarea acesteia

suprafeţele degrevate de rezerve să fie geometrizate şi ecologizate în vederea încadrării în

ambient şi redării în circuitul economic al zonei.



160

Lucrările ce urmează a fi efectuate sunt grupate în principal, în următoarele

categorii:

Lucrări de deschidere;

Lucrări miniere de pregatire;

Lucrări de exploatare;

Haldarea materialului steril;

Lucrări de inchidere şi postinchidere.

Se preconizează ca începând cu trimestrul III 2012, în limitele perimetrului Valea

Podului, să se execute lucrări miniere prin care se vor exploata, în cariera, resursele de

bazalt.

Activitatea se va dezvolta până la epuizarea rezervelor, pe baza permiselor de

exploatare. Activitatea ce se va desfasura în limitele perimetrului Valea Podului va fi

asigurata de urmatorul personal:

- 10 muncitori cariera;

- 4 muncitori auto;

- 1 maistru;

- 1 inginer.

Anual se estimeaza extragerea a 560.000 tone bazalt din care va rezulta 148.200

tone extras industrial. Pierderile care vor rezulta în urma procesului tehnologic derulat în

cariera, estimate, în functie de tipul de roca şi de conditiile tehnologice, vor fi de doua

tipuri:

- Pierderi de exploatare;

- Pierderi de prelucrare.

Volumul anual total de pierderi este de 11200 tone şi va fi folosit la lucrări de

reabilitare a drumurilor de acces restul, alaturi de materialul steril rezultat din lucrarile de

decoperta, vor fi utilizate în întregime pentru reabilitarea suprafetelor ce vor fi redate în

circuit.

Agregatele destinate valorificarii vor fi probate conform stasului şi normelor interne

în vigoare. Rezultatele analizelor se vor comunica pentru fiecare lot în parte. Piatra spartă,

insoţită de buletine de analiza şi avize de expediţie, va fi incarcată în mijloace auto ale

beneficiarilor şi va fi livrată la terti, pe baza de contract sau de comanda fermă.



161

Consum de combustibil pentru materialul transportat este de 0,7 l/ tona. Potrivit

proiectului propus, lucrarile de organizare de şantier vor avea influenta imediata asupra

unei suprafete de 3000 mp, pe care se vor face lucrari de organizare de santier.

Suprafetele care vor fi afectate de lucrarile de tip minier insumeaza 30.000. mp.

Lucrările miniere efective vor afecta o suprafaţă de cca. 19.241 m2.

Etapa de dezafectare a construcţiilor. În perimetrul concesionat lucrările de refacere se vor realiza, în acelaşi timp cu

lucrările de exploatare care vor degreva suprafeţele de rezerva de rocă, respectând în

acelaşi timp şi necesarul de spaţiu pentru desfăşurarea activităţii

în ansamblu.


a) Lucrări pregătitoare:




amenajare pentru redarea în circuit;

b) Pentru suprafeţe eliberate de sarcini tehnologice, de minim 1 ha (pentru a nu bloca

activitatea carierei) se vor face lucrările de amenajare:

• depozitarea sterilului excavat, nivelarea şi compactarea lui repetată;

• aşternerea stratului centimetric de sol vegetal;


• revegetare.

Aceste lucrări vor avea ca finalitate redarea în circuitul natural a suprafeţelor astfel

amenajate şi ecologizate.

Executate sistematic, odata cu lucrările de exploatare, făcând parte integrantă din

fazele activităţii miniere, lucrările de refacere pot avea finalizare imediată în cazul

accidentelor în urma cărora activitatea trebuie intreruptă temporar sau definitiv.


care se exploatează, în zona haldelor şi în alte zone – din limitele perimetrului concesionat



162

se face estimănd cheltuielile pe care societatea le va face cu realizarea lucrărilor de

amenajare , de înierbare, de determinare şi

avizare OSPA.

Situaţia fizică şi valorică a acestor lucrări, se va centraliza şi aviza anual, conform

unui Plan de refacerea mediului şi a unui Proiect tehnic de refacerea mediului. Pe baza

acestei situaţii se constituie garanţia financiară pe care societatea o va constitui în contul

ANRM, la o bancă agreată de eceastă autoritate.


depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere, inclusiv acoperirea parţială.


amplasamentului în caz de accidente şi / sau încetare a activităţii, personalul de

specialitate al societăţii va întocmi un Plan anual pentru prevenirea avariilor, care se va

revizui trimestrial, completându-se în funcţie de schimbările ce survin în lucrările miniere.

Planul de prevenire a avariilor, anunţarea evenimentelor şi lichidarea avariilor se

vor face în conformitate cu legislaţia privind Protecţia muncii.

Descrierea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi contracararea

efectelor asupra mediului.

SC Al-Min Construcţii SRL va coordona activitatea minieră în baza proiectelor tehnice

de execuţie – Permise de exploatare anuale avizate de ANRM – concepute dupa norme şi

instructiuni tehnice în baza cărora exploatarea zăcământului se face raţional, prin metode

care protejează zăcământul şi zonele limitrofe acestuia. În proiectele tehnice de execuţie

este stabilită metoda de execuţie a lucrărilor de exploatare a cărei alegere va fi făcută astfel

încât să se prevină, să se reducă şi să se contracareze efectele adverse asupra mediului.

Lucrările miniere se vor corela cu lucrări de protecţie şi refacere a mediului şi vor crea

condiţii optime pentru execuţia lucrărilor de refacere a mediului.

Reabilitarea suprafeţelor şi eventualele modificări vor fi remediate prin lucrări

specifice de protecţia şi refacerea mediului, pe care societatea le va executa pe baza acestor

proiecte anuale şi le va finanţa din surse proprii. Anual, conform Ordinului nr. 58/19/2004 cu

modificările ulterioare, societatea va constitui garanţia financiara de refacerea mediului,

parte integrantă din documentaţia tehnică pe baza căreia se emite permisul de exploatare.



163

Se va evidenţia în continuare, raportat la lucrările prezentate ca având impact

potenţial asupra elementelor de mediu – apa, aer sol, subsol, biodiversitate, lucrările menite

să reducă efectul negativ al activităţii miniere asupra mediului ambiant.

a) Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane se realizează prin:

1. împiedicarea infiltrării apelor uzate rezultate din umectarea rocii forate şi perforate.

Pentru aceasta suprafeţele pe care este depus materialul se vor nivela în pantă asigurându-

se astfel scurgerea apelor pluviale; la baza treptelor, în mod special la baza treptelor

definitive, se vor executa şanţuri de colectare a apelor rezultate din precipitaţii sau/şi din

posibile izvoare;

2. execuţia bermelor de lucru şi a vetrei carierei cu o pantă de cca 10 ‰;

3. execuţia unui canal de drenaj la baza carierei, prevăzut cu un bazin de decantare pentru

reţinerea eventualelor particule de rocă antrenate de apele meteorice care spală fronturile

carierei;

4. amplasarea depozitelor temporare de sol vegetal şi de rocă alterată pe suprafeţe diferite;

5. amenajarea unor grupuri sanitare ecologice;

6. plantarea unei perdele de arbusti de-a lungul drumului de acces nou creat pentru

diminuarea impactului produs de praful rezultat ca urmare a activitatii miniere.

b) Protecţia aerului din zonă se realiza prin:

combaterea prafului rezultat în procesul de perforare a găurilor de foraj şi la spargerea

blocurilor supragabaritice;

utilizând procedeul de desprăfuire pe cale uscată, prin absorbţie;

utilizând perforatorul axat cu butelii sub presiune;

crescând viteza de perforare;

captând praful la locul de muncă;

reducând consumul de aliaje dure, capete detaşabile şi sfredel de oţel;

utlizând măştile de praf;

udând în zilele de canicula, cu ajutorul unei autostropitori sau a unor pulverizatoare,

drumurile, vatra carierei, bermele de circulaţie şi materialul care urmează a fi încărcat;

achiziţionând utilaje cu motoare performante şi reducând uzura avansată a motoarelor cu

ardere internă (utilaje şi maşini din carieră);



164

executând măsurători de emanaţii de gaze în timpul funcţionării utilajelor şi maşinilor,

înlocuind maşinile cu deficienţe majore.

c) Protecţia solului şi subsolului în perimetrul temporar de exploatare:

Se prognozează diminuarea impactului prin execuţia lucrărilor conform preliminărilor

din documentaţiile tehnice elaborate în vederea obţinerii permiselor de exploatare.

Afectarea terenurilor prin depozitarea sterilului minier se ameliorează prin

parcurgerea corectă a fazelor activităţii miniere şi a etapelor de reecologizare.

Un proces de reconstrucţie ecologică eficient este condiţionat, în primul rând, de

monitorizarea atentă a următorelor lucrări:

1. Decopertarea stratului de sol vegetal care precede activităţile de exploatare, se face

separat, înainte de excavarea stratului de rocă alterată.

2. Conservarea solului fertil în depozit temporar, prin:

• depozitare într-un spaţiu creat, pe terenuri eliberate de sarcini tehnologice, nivelate

în prealabil;

• compactarea materialului depus şi nivelarea lui în mai multe etape;

• crearea, pe suprafaţa depozitului temporar, de pante de scurgere şi drenuri;

• realizarea, pe suprafaţa depozitului temporar, a unui covor vegetal, alcătuit din

plante cu creştere rapidă, în vederea protejării solului de acţiunea erozivă a vântului

şi a apei;

• îndepărtarea, de pe suprafaţa depozitului temporar, a oricărei surse de contaminare

a solului.

3. Decopertarea stratului de rocă alterată, considerat ca steril, fără valoare economică,

înainte de derocarea bazaltului. Vatra se degrevează de rezerve şi de sarcini tehnologice, pe

etape, în funcţie de volumul de rocă excavat. Sterilul se transportă pe suprafeţele astfel

eliberate, în vatra carierei şi pe terenuri plane special amenajate, de unde vor fi folosite

pentru reconstrucţia ecologică a amplasamentului. Pentru redarea în circuit, deasupra

sterilului se nivelează un strat centimetric de sol vegetal. Operaţiunile se execută în

conformitate cu legislaţia în vigoare, efectuându-se, în final, studiul pedologic al suprafeţelor

şi avizarea OSPA.

La fel de importantă ca lucrările menţionate este execuţia următoarelor lucrări:



165

4. Protejarea masivului (versanţilor) din zona adiacentă perimetrului de exploatare, evitând

activarea şi dezvoltarea fisurilor naturale preexistente şi eliminând apariţia de noi fisuri,

prin:

• limitarea vibraţiilor produse de funcţionarea utilajelor din carieră la un nivel


• evitarea supraîncărcării artificiale a bermelor superioare;

• la alegerea metodei de puşcare se vor elimina sau se vor diminua la maxim şocurile

seismice generate de exploziv;

5. Amenajarea drumurilor carierei, prin:

• execuţia şanţurilor de scurgere;

• înierbarea taluzurilor drumurilor.

6. Delimitarea suprafeţelor pentru depozitarea containerelor pentru deşeuri reciclabile.

7. Alimentarea mijloacelor de transport cu carburanţi pe o platformă cu patul

impermeabilizat cu un strat de argilă compactă;

8. Verificarea zilnică a stării de funcţionare a utilajelor şi înlăturarea posibilităţilor de

apariţie a avariilor în timpul staţionării acestora în incinta carierei;

9. Staţionarea mijloacelor de transport în incinta carierei doar în timpul încărcării şi

etanşeizării benelor;

10. Luarea operativă a măsurilor de remediere a deficienţelor datorate nerespectării

prevederilor şi normelor în vigoare;

11. în cazul poluării accidentale cu carburanţi sau lubrifianţi se vor folosi materiale

biodegradabile pentru remedierea şi înlăturarea efectelor. Scurgerea accidentală de

motorină şi uleiuri de la echipamentele şi utilajele de încărcare şi transport tehnologic are

impact asupra solului. Acest impact este diminuat / înlăturat printr-o activitate în

desfăşurarea căreia se aplică susţinut normele de protecţia mediului şi a muncii.



166

d) Protecţia vegetaţiei şi faunei se face prin reducerea impactului asupra vegetaţiei şi

faunei, aplicând următoarele măsuri:

1. evitarea, pe cât posibil, a deteriorării terenurilor adiacente pe parcursul desfăşurării

lucrărilor de decopertare a zăcământului şi a lucrărilor de exploatare a şisturilor, prin

respectarea parametrilor în execuarea treptelor;

2. diminuarea cantităţii de praf:

• folosind puşcarea cu microîntârziere;

• folosind schemele de puşcare cu orientare diagonală, care să determine orientarea

frontului supus puşcării astfel încât sensul de aruncare să fie invers sensului de

interdicţie a aruncării;

• realizând puşcări cu scheme de amplasare cu unul sau mai mulţi sâmburi;

• îmbunătăţind cantitativ şi calitativ burajul.

e) Deşeuri perisabile

Pentru colectarea deşeurilor de tip menajer şi a deşeurilor metalice se vor achiziţiona

recipienţi adecvaţi. Atât recipienţii cât şi anvelopele uzate se vor depozita pe o suprafeţe

delimitate special.

Deşeurile menajere şi cele rezultate din activitati conexe vor fi transportate la unităţi

de tip REMAT, iar cele care nu se pot valorifica se depozitează în containere, de unde sunt

preluate de o unitate de salubritate autorizată.

Transportul deşeurilor în pubele de plastic la platforma de gunoi, ori de câte ori va fi

necesar, va proteja atât elementele ecosistemului biotic cât şi abiotic.

Sistemul de închidere şi monitoring postînchidere

a) Sistemul de închidere


ANRM şi condiţionată de acestea are ca efect un impact minim asupra mediului. Reabilitarea

suprafetelor afectate de activitatea de exploatare se va realiza prin lucrări specifice al căror

scop final este:

1. să asigure stabilitatea suprafeţei terenurilor, a versanţilor şi taluzelor;




167

3. să elimine desolificările depozitelor tehnologice de steril minier;


5. să împiediece sau să reducă deteriorarea vegetaţiei prin defrişări sau desolificări;


Lucrările de refacere a mediului se vor desfăşura atât pe durata existenţei exploatării cât şi

după încetarea activităţii de extracţie a bazaltului.

Lucrările de închidere a a carierei sunt reprezentate de lucrări de ecologizare a

suprafeţelor afectate, constând din:







excavate şi rambleate din carieră, pentru a se putea realiza taluzurile şi treptele definitive, în

lateral, faţă de avansul carierei.


de exploatare se va mări, ajungându-se, la finalul activităţii de extracţie din zonă, ca cea mai

mare parte a lucrărilor de refacere a mediului să fie executată, rămânând de realizat o

monitorizare postînchidere.

Finanţarea execuţiei acestor lucrări se va realiza din sursele proprii ale societăţii.

b) Sistemul de monitoring postînchidere

Diminuarea impactului asupra mediului este condiţionată şi de conceperea corectă a

unui Program de monitorizare a lucrărilor de mediu şi de punerea în aplicare a acestui plan.


1. Definirea condiţiilor iniţiale existente înainte de începerea activitătilor miniere, utilizarea

unor tehnici manageriale adecvate, conformarea cu practicile de construcţie aprobate şi

existenţa unor măsuri de diminuare a efectelor negative.







168



• monitorizarea în faza premergatoare inceperii procesului de productie;

• monitorizarea în faza operaţională;

• monitorizarea în faza de închidere şi post – închidere;

Lucrările de refacere a mediului din perimetrul concesionat Valea Podului, care au ca

scop diminuarea la maximum a impactului asupra mediului afectat de exploatare sunt lucrări

ce se vor executa în faza operaţională şi în faza de închidere şi postînchidere a exploatării.

Aceste lucrări vor fi atent monitorizate, parametrii lor de execuţie fiind permanent raportaţi

la parametrii constataţi în urma inspecţiilor de mediu din faza premergătoare începerii

procesului de producţie, care vor defini:





Lucrări de întreţinere şi refacere în faza operaţională



subterane şi a aerului, a zgomotului şi vibraţiilor, a biodiversitatii. De asemenea, include

inspecţiile regulate pe amplasamentul perimetrului de exploatare pentru supravegherea şi

monitorizarea stării fizice a lucrărilor de suprafaţă din carieră.



mediului vor determina un impact minim asupra mediului, atât imediat cât şi, la finalizarea

activităţii, definitiv.

Prin observarea şi depistarea la timp a eventualelor nereguli şi neîncadrări în normele

de execuţie a lucrărilor miniere, a lucrărilor de protecţie şi de refacere se vor stabili



169

3. DEŞEURI

În conformitate cu Ordinul MMGA nr. 95/08.03 2005 privind stabilirea criteriilor de

acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista

natională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de deşeuri, în cadrul perimetrului de

exploatare “Valea Podului” se pot acumula următoarele tipuri de deşeuri:

Deşeuri menajere:

deşeuri din hârtie şi carton

resturi mărunte de materiale plastice, de la recipienţi, pungi, PET-uri

resturi mărunte de metale-conserve, etc.

Deşeuri tehnologice:

sol vegetal, argile şi nisip, ca steril pentru valorificare minieră

materialul steril rezultat prin exploatare

Deşeuri rezultate din activităţi conexe:

uleiuri de motor, de transmisie şi uzate

baterii de acumulatori

anvelope uzate

deşeuri metalice (piese uzate)

Deşeurile rezultate din activităţi conexe vor fi procesate în cadrul activităţii

desfăşurate în cadrul perimetrului iar firma SC Al-Min Construcţii SRL va încheia contracte

cu societăţi de profil pentru eliminarea acestora.

În afara acestor deşeuri (menajere şi cele rezultate din activitatea productivă), în

cantităţile estimate, pe teritoriul perimetrului de exploatare nu se produc şi nici nu vor

depozita alte tipuri de deşeuri.

În ceea ce priveşte sistemul de management al deşeurilor se prevede păstrarea

evidenţei tuturor materialelor valorificabile şi a deşeurilor rezultate şi eliminarea

deşeurilor de de pe amplasamente, conform HG 856/2002.

Transportul deşeurilor se va realiza de către o firmă autorizată, pe bază de

contract (în conformitate cu Ordinul comun nr 2/211/118/2004 privind transportul



170

deşeurilor), iar depozitarea deşeurilor se va face cu respectarea criteriilor de acceptare

la depozitare, conform Ordinului MMGA nr. 95/2005.

Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG

nr.170/2004. Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona conform prevederilor

HG nr.662/2001, cu modificarile şi completarile ulterioare.

Pentru gestionarea bateriilor cu plumb uzate, se vor respecta prevederile HG

nr.1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe

periculoase.

Monitorizarea gestiunii deşeurilor se va face prin evidenţa deşeurilor produse (în

conformitate cu HG nr. 856/2002) şi raportarea lunară a situaţiei deşeurilor gestionate,

către Serviciul Implementare Politici de Mediu – Compartimentul Gestiunea Deşeurilor din

cadrul Autorităţii de mediu Arad, în conformitate cu formularele de raportare a deşeurilor.

Gestiunea ambalajelor.

La livrarea cantităţilor de diabaz nu se folosesc ambalaje. Produsele miniere sunt

încărcate direct de pe vatra carierei cu ajutorul încărcătorului frontal şi /sau a

excavatorului, în mijloacele de transport auto ale societăţii sau ale beneficiarilor.

În cazul în care în activitatea desfăşurată în carieră vor apare cantităţi de amabalaje

şi/sau deşeuri de ambalaje, gestionarea şi monitorizarea ambalajelor şi a deşeurilor din

ambalaje se va efectua conform prevederilor HG 621/2005.

Toate aceste deşeuri vor fi depozitate doar în spaţiile special amenajate în cadrul

organizarii de santier.

Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase.

În activitatea de prelucrare nu se utilizează substanţe toxice, iar din procesul

tehnologic nu rezultă substanţe periculoase sau toxice.

În schimb, la exploatare şi transport, se folosesc substanţe potenţial periculoase, în

categoria cărora se încadrează carburanţii.

Carburanţii.

În cadrul perimetrului NU exista pompa de carburanti cu rezervor de combustibil.

Cantitatea maximă de carburanţi aflată la un moment dat pe platformă va fi cea ce se



171

poate stoca în rezervorul unei autocisterne mobile. Aprovizionarea cu motorină şi uleiuri

se va face periodic.

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI şi MASURI DE REDUCERE ALE

ACESTORA

Din punct de vedere al impactului produs asupra mediului înconjurător, se poate

afirma că nu există riscul să se producă impact transfrontier asupra niciunei componente a

mediului, deoarece graniţa cu Serbia şi Ungaria este la peste 150 km sud vest şi vest.

4.1. Apa.

În urma lucărilor de exploatare nu rezultă componenţi chimici daunători mediului

care, prin levigare, sa ajungă în apele subterane sau în cele de suprafaţă. Având în vedere

că în apropierea amplasamentului perimetrului de exploatare, exista Valea Podului, se

consideră că impactul este potenţial redus asupra apelor de suprafaţă.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă şi pentru protecţia

calităţii apelor se vor lua următoarele măsuri:

pentru evacuarea apelor meteorice care spală campul tehnologic al carierei şi pentru



se vor executa canale drenare pentru evacuarea apelor de pe berme.

Riscurile datorate poluărilor accidentale cu produse petroliere, lubrifianţi şi

reziduurile acestora şi a poluărilor datorate eliminării apelor uzate, pot fi eliminate prin

măsurile stabilite cu ocazia organizării şantierului de lucru:

exploatarea în etape a obiectivelor cu concentrări minime de utilaje şi materiale;

întreţinerea utilajelor ce vor deservi cariera, se va realiza în service-uri auto

specializate/autorizate;



172

aprovizionarea cu carburanţi a autovehiculelor, se va realiza de la staţii de

distribuţie, autorizate sau din cisterne;

amenajarea de toalete ecologice (bazine vidanjabile), pentru colectarea apelor

uzate menajere;

întreţinerea rigolelor de colectare a apelor pluviale din lungul drumului de acces şi

exploatare;

apele pluviale din lungul drumului de acces şi de exploatare vor fi trecute prin

separatoare de produse petroliere;

deşeurile generate pe amplasamentul analizat, vor fi depozitate în spaţii special

amenajate şi eliminate/valorificate cu societăţi specializate/autorizate.

4.2. Aerul.

Zona din care face parte perimetrul “Valea Podului”, se încadrează sectorului cu

climă temperatcontinentală cu influente submediteraneene, caracterizat prin veri fierbinţi

cu precipitaţii slabe şi prin ierni nu prea reci.

Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei care definesc nivelurile

inţiale (de fond) de poluare atmosferică, la începerea activităţilor aferente proiectului, şi

care vor continua să afecteze calitatea aerului pe durata ciclului de viaţă a Proiectului, sunt

reprezentate de :

emisiile de noxe datorate autovehiculelor;

emisiile de praf datorate circulaţiei autovehiculelor şi utilajelor pe drumul local,

arderea lemnului sau a altor combustibili fosili în sisteme de încălzire casnica, în

localitatea situata în afara perimetrului studiat .








173

Datorita existentei unei bune circulaţii a aerului în zona carierei, se poate aprecia că

se va produce o dispersie suficientă şi destul de rapidă a poluanţilor în aer, tinând cont că

valorile noxelor emise în atmosferă se înscriu în limite admisibile.

4.3. Solul.

Atât zona în care este amplasat perimetrul de exploatare ”Valea Podului”, precum şi

părţile marginale, sunt acoperite, în general cu soluri brune şi soluri argiloiluviale brune

podzolite.

Suprafaţa de teren de 3 ha, pe care se vor executa lucrările de exploatare este

proprietatea comunei Vărădia de Mureş şi este încadrată în categoria pădure, conform

încadrării cadastrale. Terenul se învecinează cu terenuri particulare.

Activitatea desfăşurata în cariera de bazalt va conduce la scoaterea din circuitul

natural a suprafeţei de teren, distrugerea vegetaţiei specifice, crearea unor noi forme de

relief, artificiale.

În perimetrul pentru care se solicita licenta de exploatare, solul cu conţinut mediu

în humus şi cu o grosime a stratului fertil, în general de 0,50 cm. Solul are o favorabilitate

slab-moderată, pentru pădure şi pasune.

Datorita afectării solului prin lucrările de descopertare, prin depozitarea acestuia în

halde speciale, pe durate relativ mari de timp, activitatea biologică a solului, calitatea,

vulnerabilitatea şi rezistenţa acestuia vor fi modificate într-o oarecare măsură.

Masurile de prevenire a potenţialului impact rezultat din activităţile de amenajare

şi exploatare carieră de piatră în perimetrul Valea Podului, sunt:

controlul şi curăţarea periodică a zonei;

reducerea cantitativă a pulberilor în suspensie şi sedimentabile rezultate din

procesul de forare, puşcare şi excavare;

controlul periodic al vehiculelor, ca sa nu prezinte scurgeri de carburanţi;

transportarea periodică a deşeurilor;

Prin respectarea masurilor de mai sus, se prevede ca impactul asupra solului va fi

mult diminuat, fiind puţin probabile acumulări sau migrări de poluanţi.



174

4.4. Subsolul geologic.

Zona din care face parte perimetrul Valea Podului are în structura s-a geologică

următoarele formaţiuni:

• fundamentul pre-terţiar;

• formaţiunile sedimenatare neozoice şi cuaternare;

• produsele vulcanismului neogen.

În urma lucrărilor de extracţie, subsolul va fi degradat prin exploatarea diabazului,

situat deasupra cotei de exploatare şi se va modifica morfologia dealului. O altă sursă

posibilă de degradare a subsolului o constituie utilizarea unor procedee de exploatare

inadecvate condiţiilor geologo-miniere, care pot conduce la valorificarea neraţională a

resursei minerale utile.

Geometria carierei asigură stabilitate edificiului minier astfel:

limitarea înălţimii treptelor de exploatare la 15,00 m nu permite dezvoltarea de

suprafeţe potenţiale de alunecare, în conformitate cu calităţile fizico-mecanice ale

rocilor acoperitoare (roci argiloase cu intercalaţii de nisipuri).

alegerea unui unghi de taluz adecvat creşte stabilitatea excavaţiilor şi înlătură

posibilitatea dezvoltării de suprafeţe de alunecare a versanţilor ce pot afecta grav

mediul înconjurător.

lăţimea finală a bermelor conduce la crearea artificială de contrabanchete pentru

treptele de carieră care conduce la o mai mare stabilitate a edificiului minier.

Totodată, lăţimea bermei finale asigură prezenţa simultană a cel puţin două utilaje

sau mijloace de transport şi nu împiedică manevrabilitatea acestora.

4.5. Biodiversitatea.

Proiectul propus CARIERA DE PIATRA – VALEA PODULUI, comuna VĂRĂDIA DE

MUREŞ – JUD. ARAD se situează în situl de importanţă comunitară ROSCI 0064 – Defileul

Mureşului şi în vecinătatea sitului de importanţă avifaunistică ROSPA 0029 – Defileul

Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei.



175

La limita carierei curge pârâul Valea Podului, un curs de apă de dimensiuni mici, cu

curgere temporară. Impactul asupra vegetaţiei se rezumă la suprafeţele scoase din circuitul

silvic, care nu mai pot fi readuse la starea iniţială, distrugerea ecosistemului fiind

ireversibilă.

În zona de implementare a PP nu au fost identificate specii de plante sau habitate

de importanţă comunitară (prezente în vreuna din anexele O.U.G. 57), astfel încât nu se

pune problema nici unei categorii de impact asupra acestora.

De asemenea, vegetaţia din zona apropiată carierei poate fi afectată, într-o mică

măsură de depunerile de praf şi pulberi rezultate în procesul de exploatare şi prelucrare a

rocii utile. Datorită depunerii pe frunze, stomatele sunt în mare parte obturate,

impiedicând pătrunderea CO2 şi evacuarea O2 şi a vaporilor de apă. Afectarea fiziologiei

vegetale (fotosinteza, evapo-transpiraţia) de către depunerile de pulberi pe frunze,

conduce treptat la degradarea acestora, la scăderea taliei, uscarea, fructe degradate. În

general, plantele tinere sunt mai rezistente decat cele adulte.

Activitatea desfăşurată în carieră va afecta fauna din zonă. O serie dintre speciile de

importanţă comunitară observate în zona de dezvoltare a carierei, habitează aceste

perimetre de-a lungul întregului an, folosindu-l atât pentru hrănire cât și pentru

reproducere (Muscardinus avellanarius, Caprimulgus europaeus, Dendrocopos syriacus,

Ficedulla hypoleuca, Picus canus, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Bombina variegata, Isophya

styisi, Zerynthia polyxena), pe când altele utilizează perimetrele doar pentru hrănire

(Myotis myotis, Pernis apivorus, Felis silvestris, Ciconia ciconia, Dendrocopos leucotos,

Saxicola torquata, Lucanus cervu, Morimus funereus, Rosalia alpina). Lupul folosește

suprafaţa PP doar în tranzit dinspre Munţii Poiana Ruscă spre Podișul Lipovei și invers.

Efectivele afectate ale speciilor de animale menţionate mai sus sunt foarte reduse,

nesemnificative. De asemenea, marea majoritate a indivizilor prezenţi vor putea migra spre

zonele adiacente exploatării, cu habitate similare și să le ocupe pe acestea.

Speciile observate în zona de extindere a carierei şi în preajma acesteia sunt în

marea lor majoritate specii fără importanţă comunitară, nefiind semnalate în anexele

Directivei Păsări sau Directivei Habitate. Speciile de importanţă comunitară observate au

un statut de conservare favorabil, doar câteva având statut de conservare mediu, totuși cu

o răspândire largă în sit.



176

4.6. Peisajul.

Din punct de vedere peisagistic perimetrul în discutie este reprezentat printr-o

păşune. Perimetrul se învecinează cu terenuri forestiere şi pasuni.

Prin realizarea lucrărilor de exploatare a resurselor de bazalt din zăcământul

cantonat în perimetrul Valea Podului, peisajul actual va suferi un impact semnificativ

datorat, în primul rând, modificărilor reliefului din zona de culme a dealului, ca urmare a

decopertarilor şi a extracţiei bazaltului, peste cota vetrei.

Datorită lucrărilor ce se vor executa se poate crea o barieră artificială în traseele de

traversare ale animalelor salbatice. Astfel, vor fi luate masuri pentru lasarea unor

coridoare de trecere pentru fauna de talie mica.

Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare.

Prin amplasarea exploatarii Valea Podului, impactul vizual este mediu, cariera

aflându-se într-un sector expus vederii de pe raza localităţii Vărădia de Mureş.



lui este legată de modul în care se vor realiza lucrările de refacere a mediului şi de

strategia de redare în folosinta a terenului la finalul exploatarii.

4.5. Populaţia.

Starea de sănătate a populaţiei, conform datelor existente, este, în general, bună.

Principalele preocupări ale locuitorilor din zonă sunt: agricultura şi creşterea animalelor.

Se estimează că prin extinderea obiectivului de investiţii propus (exploatarea diabazului în

Perimetrul Valea Podului), nu va exista un impact negativ asupra caracteristicilor

demografice al populaţiei din localitatea Vărădia de Mureş.

Dimpotrivă, în plan socio – uman, influenţa acestei exploatări este benefică, prin

modificările modului de viaţă şi prin locurile de muncă oferite locuitorilor din zonă, fapt ce

va conduce şi la stabilizarea demografică.

Exploatarea şi valorificarea resursei de bazalt va avea un impact benefic asupra

vieţii economico - financiare a localităţii Vărădia de Mureş, asigurând reabsorbţia unei

părţi a personalului din zonă, disponibilizat ca urmare a reducerii activităţii sau închiderii

unor întreprinderi, ceea ce va duce la creşterea veniturilor reale ale populaţiei. Totodata,



177

aceasta activitate va aduce venituri importante la bugetul local al comunei Vărădia de

Mureş.

4.8. Condiţii culturale şi etnice.

În apropierea perimetrului nu se află situri arheologice, culturale sau etnice.

Locuitorii din Vărădia de Mureş şi din localităţile apropiate conservă parţial un mod de

viaţă tradiţional, bazat pe agricultură şi păstorit. În ultimele decenii, dezvoltarea zonei a

dus la reprofilarea multor locuitori, în meserii gen: şoferi, mecanici, etc.

Proiectul de mai sus nu va avea niciun impact asupra obiectivelor culturale,

arheologice din zona localităţii Vărădia de Mureş.

4.9. Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului, generate de exploatarea în carieră a bazaltului din perimetrul Valea Podului.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative asupra

factorilor/ aspectelor de mediu trebuie sa includă efectele secundare, cumulative,

sinergetice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative.

O modalitate de evaluare şi predicţie a impactului se poate face pe baza modelelor

şi metodelor de tip participativ, în situaţia în care nu există date concrete legate de

evaluarea obiectivului sau acestea nu sunt suficiente sau relevante.

Metodele de tip participativ presupun, în principal, evaluarea calitativă a impactului

asupra factorilor de mediu .

Realizarea exploatării în carieră a bazaltului din perimetrul Valea Podului implică o

serie de factori al căror impact va afecta în mod diferit mediul, ca timp, acţiune, durată şi

intensitate.

În cadrul procesului de evaluarea a impactului produs de implementarea unui

proiect asupra mediului, cât şi pentru urmărirea evoluţiei în timp a stării de poluare a

mediului la un moment dat, se simte nevoia unui procedeu de apreciere globală. În acest

sens, se impune utilizarea unei metode care să permită compararea stării mediului la un

moment dat cu starea înregistrată într-un moment anterior sau cu starea posibilă într-un

viitor oarecare, în diferite condiţii de dezvoltare.



178

Principalele criterii de evaluare aplicate sunt:

Metoda scarii de bonitate

Metoda Rojanski.

Matricea de atribute

Notele de bonitate corespunzătoare indicilor de poluare şi indicilor de calitate calculaţi

sunt redate în tabelul următor:

Factor de mediu Ic Ip Nb

Apă subterană -0,5 9 9

Apă de suprafaţă -0,5 9

Aer 0,033 - 0,245 8

Vegetaţie şi faună -0,14/ -0,14 6

Populatie şi aşezări umane 0 9

Sol -0,5 7

Peisaj -0,33 7

Subsol -0,33 7

Calculul s-a făcut pentru 7 factori de mediu şi s-a întocmit diagrama Rojanski; au

fost determinate suprafeţele corespunzătoare triunghiurilor rezultate conform notelor de

bonitate. Prin raportarea suprafeţei ideale la cea corespunzatoate starii reale se obţine

indicele de poluare global, IPG .

Rezultă I.P.G. = Si / Sr = 1,57

Impact şi efecte cumulative . Interacţiuni.

Suprafata totală a carierelor prezente pe teritoriul sitului de importanţă comunitară

ROSCI 0064 – Defileul Mureşului şi sitului de importanţă avifaunistică ROSPA 0029 –

Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei este nesemnificativă comparativ cu suprafaţa

arealului de distributie a fiecărei specii prezente. Pe teritoriul acestor situri mai sunt

cariere de piatra în localităţile Căprioara, Pojoga, Bata.

Referitor la populatiile speciilor de păsări şi mamifere mari, dar nu numai, trebuie

să ţinem seama de faptul că impactul negativ al DN 7 asupra acestora este important, și

mai cu seamă impactul reabilitării căii ferate Arad-Deva. Astfel, impactul carierei care se

construieste este mult diminiat şi aproape nesemnificativ în orice condiţii şi la orice specie

am putea face referire.



179

4.10. Evaluarea efectelor potenţiale transfrontieră.

Formele de impact potenţial transfrontieră vor fi analizate în cadrul categoriilor de

lucrări ce urmeaza a fi executate (graniţa de stat a României cu Serbia şi Ungaria se află

situată la peste 150 km de perimetru Valea Podului.

Lucrări de deschidere:


Lucrări de pregătire:


Lucrări de exploatare:


Lucrări de închidere:


5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Alternativa „zero” a fost luată în considerare ca element de referinţă la care se vor

raporta celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului ce face obiectul

solicitării licentei de exploatare.

În analiza alternativelor proiectului propus mai sus, nu se pot lua în calcul alte

alternative privind amplasarea perimetrului de exploatare minieră, deoarece nu există altă

posiblitate, perimetrul propus pentru exploatare minieră detine Licenţa de explorare

acordata de Agenţia pentru Resurse Minerale.

De aceea, alternativele propuse de titularul de proiect au fost două.

• alternativa descrisă în acest raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului –

alternativa nr.1

Analizând avantajele şi dezavantajele alternativelor, proiectantul şi evaluatorul

de mediu, au ales ca viabilă alternativa nr.1, pe care o propunem în acest raport la

studiul de evaluarea impactului a lucrărilor de exploatare a bazaltului în perimetrul

Valea Podului.



180

6. MONITORIZAREA

Monitorizarea activităţilor destinate protecţiei mediului.


exploatării şi cuprinde trei etape:

monitorizarea în faza de preproducţie

monitorizarea în faza operaţională


Întrucât exploatarea bazaltului din perimetrul Valea Podului, va continua în baza

unor permise de exploatare pe o perioada de 3 ani, până la epuizarea rezervelor de rocă

utilă de pe cele 3 hectare, activitatea de monitorizare de închidere şi post-închidere se va

realiza în ultimii 2 ani de exploatare cât şi un an după închidere.

7. SITUAŢII DE RISC

Cutremure. Având în vedere amplasarea carierei, într-o zonă cu potenţial seismic

scăzut şi respectarea procedurilor tehnologice de exploatare se poate aprecia că siguranţa

obiectivului nu este pusă în pericol din punct de vedere seismic.

Inundaţii. Amplasamentul viitoarei cariere este este deasupra cotei Văii Podului,

principalul colector al apelor de siroire din zona în care se află cariera.

Din acest punct de vedere nu există un pericol real de inundaţie a obiectivului. Chiar

şi în etapele avansate de exploatare când vatra carierei ar ocupa o suprafaţă mai mare, în

cazul unor precipitaţii însemnate, apele vor fi colectate prin şanţurile de garda de pe

conturul exploatării şi vor fi dirijate spre emisar prin canalul deversor, prevăzut cu filtru de

nisip, care va prelua excesul de apa.

Secetă. Nu există riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă.

Alunecări de teren. Siguranţa în funcţionarea carierei de diabaz de la Vărădia de

Mureş şi deci realizarea capacităţilor de producţie este condiţionată în mare măsură de

asigurarea stabilităţii treptelor de exploatare, a haldei de steril şi a taluzurilor carierei.

Protecţia zăcămantului. Pentru protejarea masivului din zona adiacentă

perimetrului de exploatare se vor lua măsuri de evitare a activării şi dezvoltării fisurilor



181

naturale preexistente, precum şi pentru eliminarea posibilităţii de apariţie de noi fisuri

artificiale.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR.

În timpul evaluării impactului asupra mediului pentru proiectul de investiţii de mai

sus nu s-au întâmpinat niciun fel de dificultatăţi, în afară de condiţii meteorologice

nefavorabile.



182

CONCLUZII

Rezultatul studiului de evaluare adecvata este că: impactul prognozat al lucrărilor

va rămâne în limitele suportabilităţii şi adaptabilităţii speciilor şi habitatelor, realizarea

proiectului nu va fi un impediment în desfăşurarea proceselor bio-ecologice a speciilor,

nu va periclita, nu va distruge şi nu va elimina integral nici o specie observată în zonă şi

nu va modifica cadrul natural definitiv în aşa fel încât să elimine posibilitatea de revenire

a speciilor afectate în zonă.

Studiul de impact nu a identificat un impact major şi nu constatat un efect cumulat

care să modifice mărimea impactului asupra factorilor de mediu.

Proiectul a primit avizul custodelui ariei naturale protejate, care a stabilit planul

anual de monitorizare şi măsurile privind diminuarea impactului asupra biodiversitatii.

În acest sens se recomandă ca întreaga activitate care urmează să se desfăşoare,

să se realizeze în conformitate cu legislaţia în vigoare, ţinând cont de avizul

(condiţiile) custodelui și având în vedere următoarele măsuri:

a) măsuri în timpul realizării proiectului:

- se interzice orice deversare de ape uzate, reziduuri sau deşeuri de orice fel în apele de

suprafaţă sau subterane, pe sol sau în subsol, ce pot rezulta pe perioada derulării

proiectului;

- se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice natură ce vor rezulta pe

perioada derulării lucrările de realizare a proiectului;

- se va delimita fizic, cu exactitate aria de lucru, astfel încât să nu se producă distrugeri

inutile de teren. Solul vegetal va fi depozitat astfel încât să poată fi folosit la reconstrucţia

zonelor afectate;

- eventualele deşeuri reciclabile se vor preda la centrele de colectare autorizate;

- deşeurile menajere din organizarea de şantier se vor depozita într-un spaţiu special

amenajat, urmând a fi transportate la un depozit de deşeuri nepericuloase în funcţiune;

- se va realiza refacerea ecologică a zonelor afectate de execuţia lucrărilor;

- apele pluviale evacuate în Valea Podului vor fi trecute printr-un filtru de piatră şi balast;

- se va realiza un decantor hidroizolat, vidanjabil, de 5-8 mc, pentru colectarea apelor

uzate;



183

- se vor amenaja şanţuri de gardă pentru colectarea apelor meteorice care vor avea la

partea finală amenajate filtre naturale din piatră concasată;

- se vor amplasa pungi cu apă în găurile de sondă înaintea operaţiunii de puşcare;

- pentru evitarea antrenării în atmosferă a prafului generat de mijloacele de transport care

se deplasează pe căile de rulare va fi menţinută o umiditate corespunzătoare a acestora

(cu precădere în perioadele fără precipitaţii atmosferice) iar pentru mijloacele de transport

(agregate - sorturi) vor fi prevăzute şi utilizate prelate pentru evitarea pierderilor de

agregate minerale pe carosabil;

- menţinerea în stare bună de funcţionare a utilajelor;

- folosirea utilajelor în limita strictului necesar;

- reducerea vitezei de rulare a mijloacelor de transport pe căile de acces;

- la limita unităţii aerul se va încadra în prevederile STAS 12574-87 şi va conţine max. 17

mg/mp/lună pulberi sedimentabile şi 0,5 mg/mc pulberi în suspensie;

- solul vegetal va fi depozitat separat de restul materialului rezultat în urma decopertării;

- sterilul rezultat din procesul de exploatare-prelucrare a rocii utile va fi utilizat, pe măsura

formării, la amenajarea drumurilor de acces în perimetru şi la întreţinerea drumurilor

secundare sau va fi vandut spre societăţi specializate in reabilitare de drumuri;

- controlul permanent al stabilităţii taluzului din proximitatea treptei în care se lucrează;

- evitarea scurgerilor accidentale de produse petroliere în apă şi pe sol;

- efectuarea lucrărilor de reparaţii sau a schimbului de ulei se va realiza numai în incinta

halei de reparaţii, pe platforme betonate;

- este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor speciilor sălbatice de floră şi faună protejate la nivel naţional şi/sau

internaţional, aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic,

prezente pe amplasament sau care ar putea ajunge accidental în zona perimetrului de

lucru;

- toate lucrările se vor desfăşura punctiform, focalizate separat pe fiecare obiectiv;

- deplasarea utilajelor grele se va desfăşura pe drumurile desemnate, cu respectarea

strictă a prevederilor proiectului;

- se va urmări să nu existe scurgeri de ulei sau combustibil, iar utilajele defecte, utilităţile

aferente inutile (cauciucuri, bidoane, subansamble metalice, etc.) vor fi depozitate intr-un

spaţiu special amenajat, fiind exclusă depozitarea acestora în zone cu vegetaţie;



184

- datorită prezenţei pe amplasament a unor specii importante, se va acorda o importanţă

deosebită acestui aspect şi se vor lua toate măsurile necesare de protecţie împreună cu

custodele sitului în vederea evitării perturbării ciclurilor biologice ale acestor specii;

- se vor respecta prevederile Legii minelor nr.85/2003, cu modificarile şi completarile

ulterioare; anual se vor efectua lucrările pentru refacerea mediului;

- respectarea statutului de conservare a sitului Natura 2000 din care face parte proiectul, a

prevederilor planului de management şi a conditiilor impuse de custodele ariei naturale

protejate;

- respectarea graficului de lucrări, în sensul limitarii traseelor şi programului de lucru,

pentru a limita impactul asupra speciilor şi habitatelor;

- în cazul în care pe teritoriul perimetrului de exploatare se vor observa cuiburi de păsări,

vizuini de animale, titularul activităţii va lua toate măsurile necesare pentru conservarea

acestora şi va anunţa APM Arad şi custodele sitului Natura 2000;

- drumurile de exploatare folosite pentru transportul agregatelor se vor menţine în condiţii

bune;

- stropirea drumurilor astfel încât să se evite acoperirea cu praf a vegetaţiei adiacente

acestora;

- depozitarea brazdelor înierbate şi utilizarea acestora la redarea în circuitul natural a

zonelor afectate de săpături;

-se interzice spălarea maşinilor şi utilajelor în zona de lucru;

-se interzice arderea deşeurilor;

-dacă în timpul lucrărilor vor fi capturate accidental specii de vertebrate şi nevertebrate

din fauna locală acestea să fie repuse imediat în libertate în mediul lor natural de viaţă;

-evitarea defrişărilor inutile;

-se recomandă ca întreaga activitate care urmează să se desfăşoare să se realizeze în

conformitate cu legislaţia în vigoare păstrând în condiţii optime biodiversitatea zonei;

- includerea în caietul de sarcini a obligaţiei executantului de amenajare a obiectivului

amintit anterior astfel încât să se evite degradarea factorilor de mediu peste limitele

admise;

- utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de

monoxid de carbon şi concentaţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în

funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;



185

- întreţinerea utilajelor pentru funcţionarea la parametri proiectaţi astfel încât să fie

prevenite poluările accidentale de orice natură;

- toate instalaţiile şi utilajele folosite în timpul lucrărilor să fie omologate conform

normelor în vigoare;

- pentru diminuarea zgomotului constructorul este obligat să folosească numai utilaje

silenţioase (amortizoare la toba de eşapament), pentru a evita perturbarea speciilor de

păsări şi mamifere posibil aflate în zona lucrărilor;

- deşeurile menajere se vor coleta în recipienţi speciali şi se vor transporta în locuri special

amenajate pentru astfel de deşeuri;

- nu se vor realiza alimentări cu carburanţi sau uleiuri în cadrul zonelor verzi/protejate;

- întreg personalul care va participa la executarea lucrărilor va fi instruit asupra protecţiei

mediului;

- utilajele şi mijloacele auto folosite se vor spăla la nevoie numai în locuri special

amenajate pentru astfel de activităţi;

- protecţia florei şi faunei locale aflate în apropriere prin prevenirea

poluărilor/deteriorărilor/dezechilibrelor accidentale;

- se va asigura în timpul lucrărilor un stoc permanent de materiale absorbante a

produselor petroliere;

- se va respecta limita de greutate la încărcare în mijloacele de transport impusă prin

legislaţia în vigoare sau alte hotărâri ale administraţiei locale;

- pentru puşcare în perimetru se vor utiliza amestecuri explozive de mică putere – tip

nitramon sau amopor şi se va aplica procedeul de puşcare cu intervale de întârziere,

pentru gradul de împrăştiere a rocii, undei de şoc şi zgomotului produs de explozii.

Puşcările în perimetru de exploatare se vor face cu unităţi autorizate. Nivelul de zgomot la

limita incintei se va încadra în prevederile STAS 10009-88.

- pentru readucerea ecosistemului şi a peisajului la un stadiu cât mai apropiat celui initial,

în proiectul tehnic de refacere a mediului vor fi prevăzute lucrările necesare a fi executate,

astfel ca la sfârşitul perioadei de exploatare, arealul să poata fi reconstruit şi redat

circuitului natural;

- la încetarea activităţii de extracţie, după epuizarea rezervei de rocă utilă, diminuarea

impactului asupra imaginii peisagistice şi asupra vegetaţiei se va realiza prin reconstrucţia

vetrei carierei şi a zonei înconjurătoare şi repunerea păturii superficiale de sol în poziţia



186

iniţială pentru regenerarea solului. Vor fi plantaţi arbuşti şi arbori cu creştere rapidă

specifici zonei.

b) măsuri în timpul exploatării proiectului:

- alimentarea cu apă în scop igienico-sanitar nepotabil se va asigura dintr-un foraj de mică

adâncime existent iar apa potabilă se asigură din sticle PET;

- apele pluviale rezultate de pe amplasament sunt colectate în carieră în şanţul de gardă,

apoi prin canalul colector vor fi deversate în valea Podului. Apele pluviale evacuate în valea

Podului vor fi trecute printr-un filtru de piatră şi balast.

Apele pluviale colectate se vor încadra calitativ în prevederile HG 188/2002 modificată prin

HG 352/2005, Normativul NTPA 001/2005;

- apele uzate menajere de la grupul social sunt evacuate într-un bazin vidanjabil care va fi

vidanjat la nevoie;

- deşeurile menajere vor fi colectate, în recipiente special destinate acestui scop, urmând a

fi preluate de societăţi autorizate şi depozitat pe un depozitul de deşeuri menajere în

funcţiune;

- se va realiza o gestionare corespunzătoare a deşeurilor menajere şi a deşeurilor

tehnologice prin depozitarea în spaţii special amenajate şi gestionarea selectivă a acestora;

- se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice natură ce vor rezulta pe

perioada derulării lucrărilor;

- solul vegetal rezultat este păstrat în depozit temporar şi utilizat la refacerea mediului;

- sterilul rezultat se va depozita în halda amenajata la limita platformei tehnologice şi se va

utiliza la întreţinerea drumurilor în carieră şi din localitate;

- uleiurile uzate se colectează în recipienţi metalici de 200 l depozitaţi în container metalic

special amenajat lângă platforma de întreţinere şi garare utilaje. Se valorifica prin unităţi

autorizate;

-anvelopele şi acumulatori se predau spre valorificare firmelor furnizoare;

- respectarea graficului de lucrări, în sensul limitării traseelor şi programului de lucru,

pentru a limita impactul asupra speciilor şi habitatelor;

- pentru readucerea ecosistemului şi a peisajului la un stadiu cât mai apropiat celui iniţial,

în proiectul tehnic de refacere a mediului vor fi prevăzute lucrările necesare a fi executate,

astfel ca la sfârşitul perioadei de exploatare, arealul să poată fi reconstruit şi redat

circuitului natural;



187

- la încetarea activităţii de extracţie, după epuizarea rezervei de rocă utilă, diminuarea

impactului asupra imaginii peisagistice şi asupra vegetaţiei se va realiza prin reconstrucţia

vetrei carierei şi a zonei înconjurătoare şi repunerea păturii superficiale de sol în poziţia

iniţială pentru regenerarea solului. Vor fi plantaţi arbuşti şi arbori cu creştere rapidă

specifici zonei.

c) măsuri pentru închidere:

- retragerea tuturor utilajelor şi instalaţiilor din zona de exploatare;

- dezafectarea terenului de platforme betonate şi fundatii; fierul beton se reciclează iar

betoanele se concasează şi se reciclează;

- depozitarea deşeurilor industriale în locuri special amenajate;

- dezafectarea utilităţilor şi construcţiilor din cadrul organizării de şantier (acestea au

caracter provizoriu şi sunt reprezentate prin construcţii nedurabile);

- refacerea unghiurilor de taluz ale exploatării, pentru evitarea alunecărilor de teren,

pentru favorizarea acumulării păturii fertile de sol şi evitarea antrenării acestuia de catre

apele de şiroire;

- nivelarea şi finisarea bermelor şi treptelor finale;

- executarea lucrărilor de umplutură şi nivelare a terenului prin folosirea sterilului din

haldă;

- acoperirea suprafeţelor astfel obtinute cu un strat de sol vegetal; eventual se va fixa

solul, cu plase geotextile şi pe taluzurile treptelor;

- realizarea de lucrări de fertilizare a solului şi de reîmpădurire;

- lucrările de refacere a mediului vor începe pe măsura închiderii fronturilor de lucru,

retragerea efectuându-se în trepte. Astfel, lucrările de ecologizare se vor realiza încă din

faza de exploatare, în zonele în care rezerva a fost epuizată şi taluzurile fronturilor şi

bermele de acces au formele geometrice finale;

Măsuri stricte care trebuie respectate pentru reducerea impactului asupra surselor de

apă pe toată durata investiţiei:

- în scopul evacuării apelor meteorice care spală campul tehnologic al carierei şi pentru





188

- se vor executa canale drenare pentru evacuarea apelor de pe berme. Apele vor fi preluate

de un canal de gardă, situat pe conturul vetrei carierei, şi vor debuşa într-un bazin

decantor (prevăzut cu filtru de nisip). Apa filtrată (convenţional curată) va fi canalizată

spre Valea Podului.

- apele menajere - exploatarea va avea în cadrul incintei o toaletă ecologică care va fi

vidanjata ori decate ori este nevoie.

- alimentarea utilajelor se va realiza din cisternă pentru a evita scurgerile de produse

petroliere;

- resturile menajere sau reziduurile de orice natură se vor colecta în containere special

amenajate. Toate aceste deşeuri vor fi depozitate doar în spaţiile special amenajate în

cadrul organizarii de santier. Lucrările de întreţinere şi reparaţii ale tuturor utilajelor,

precum şi alimentarea acestora se vor efectua numai pe platforma special amenajată din

incintă.

Măsuri stricte care trebuie respectate pentru reducerea impactului asupra aerului pe

toată durata investiţiei:

- utilizarea de autobasculante şi utilaje dotate cu motoare cât mai nepoluante, ce se

încadrează în normele CE privind emanaţiile de noxe în atmosferă, în timpul funcţionării;

- întreţinerea adecvată a utilajelor, verificarea lor periodică şi inlocuirea celor cu deficienţe

majore;

- menţinerea nivelului gazelor de eşapament produse sub limitele admise prin asigurarea

funcţionării motoarelor la parametrii normali, evitarea exceselor de viteză şi încărcătură şi

respectarea metodologiei de exploatare;

- limitarea vitezei de rulare pe drumurile din incintă, ceea ce va produce un consum de

carburant scăzut şi cantitate redusă de emisii atmosferice;

- curăţarea/umectarea periodică a drumurilor din incintă în scopul reducerii cantităţii de

particole fine de praf care se pot antrena în atmosferă în timpul rulării autovehiculelor;

- umectarea frontului de lucru şi a perimetrului ce urmează a fi detonat în vederea evitării

emisiilor de praf în atmosferă şi reţinerea (parţială) a gazelor rezultate din explozie;

- umectarea agregatului mineral în operaţiile de procesare cu concasorul şi la încărcare în

autovehiculele de transport pentru reducerea concentraţiei de praf, sub CMA (6 mg/m3);

- întreţinerea vegetaţiei din zona amplasamentului, care prin procesul de fotosinteză duce

la scăderea cantităţii de CO2;



189

- amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor, organizarea colectării periodice şi

transportul spre eliminare/valorificare a deşeurilor rezultate.

Măsuri stricte care trebuie respectate pentru reducerea impactului asupra solului pe

toată durata investiţiei:

- dimensiunile lucrărilor de deschidere şi pregătire vor fi limitate la strictul necesar

atingerii obiectivului;

- în cazul lucrărilor de descopertare necesare carierei, pătura superficială de sol va fi

extrasă şi depozitată separat, urmând ca la refacerea ecologică obligatorie a carierei să fie

repusă la loc;

- se vor efectua operaţiunii de conservare a depozitului de sol vegetal (in scopul prevenirii

fenomenelor de depreciere, impurificare, imprăstiere şi alterare) constând din:

compactarea şi nivelarea materialului descopertat depus, realizarea de pante de scurgeri şi

drenuri, înierbare– toate aceste operaţii se vor face în cadrul haldei de sol din carieră.

- pentru diminuarea răspândirii prafului şi pulberilor în atmosferă şi depunerea acestora pe

terenurile învecinate carierei (afectând solul şi vegetaţia), bermele de circulaţie, materialul

încărcat în mijloacele de transport şi vatra carierei vor fi udate cu un autostropitor, ori de

câte ori se va considera necesar (în perioada de vară, zilnic).

- drumurile care vor fi amenajate vor fi prevăzute cu sanţuri de scurgere, ale căror taluzuri

vor fi inierbate împotriva eroziunii;

- solul impregnat (accidental) cu hidrocarburi va fi recuperat şi depozitat în containere

metalice şi va fi preluat de un operator autorizat în decontaminarea acestuia.

Măsuri stricte care trebuie respectate pentru reducerea impactului asupra biodiversităţii

pe toată durata investiţiei:

- lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare, se vor face astfel încât să se evite

deterioararea terenurilor adiacente perimetrului carierei;

- exploatarea se va efectua pe zone şi în trepte, după finalizarea lucrărilor de extragere

într-o zonă se va închide frontul de lucru, iar ulterior se va reface terenul şi se va

reîmpăduri zona;

- împădurirea se va efectua cu specii autohtone de foioase, specifice arealului afectat;



190

- este necesară reducerea zgomotului şi a prafului prin plantarea în lungul segmentului

drumului de acces de la baza carierei şi în jurul platformei tehnologice a unor perdele de

protecţie, formate din arbori specifici habitatelor existente în vecinatate;

- reducerea nivelului de zgomot prin măsuri tehnologice speciale;

- utilizarea în exclusivitate a gaurilor de foreză şi a sistemului Nonnel de puşcare cu trepte

de micro-intarziere pentru diminuarea şocului seismic;

- se vor utiliza materiale explozive care limitează emisiile de noxe în atmosferă;

- se vor monta sisteme de umectare a rocilor la o eventuală staţia de concasare şi sortare

ce se va instala pe platformă;

- se vor monta ecrane de protectie cauciucate la concasoare şi eventualele benzi

transportoare;

- în perioada de investiţie, deşeurile rezultate din excavatii (steril, sol) vor fi depozitate

temporar pentru utilizarea ulterioară a acestora;

- reutilizarea solului decopertat după o sortare prealabilă pentru separarea de fragmentele

mari de rocă din haldele de steril;

- pentru ca restaurarea să fie realizată eficient şi corespunzător este necesar a se solicita

expertiză şi asistenţă de specialitate cu înaltă calificare;

- se vor utilize echipamente, utilaje şi autovehicule performante cu un grad scăzut de noxe

emise în atmosferă;

-decopertarea zonei de implementare a proiectului şi detonarea se va efectua în lunile

iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie şi februarie;

-pentru a evita mortalitatea în timpul detonării cu explozibil a zonei de implementare a

proiectului, păsările şi mamiferele care se pot găsi pe amplasament vor fi alungate cu

metode specifice (focuri de armă trase în plan vertical) cu puţin timp înainte de detonare.

- lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare, se vor face astfel, încât să se evite, pe cât

posibil, deteriorarea terenurilor adiacente perimetrului carierei;

- se va reduce zgomotul şi praful prin utilizarea de utilaje performante, folosirea

instalaţiilor de umectare şi prin plantarea în lungul segmentului drumului de acces de la

baza carierei şi în jurul platformei tehnologice a unor perdele de protecţie, formate din

arbori şi arbuşti din speciile autohtone;

- stropirea drumurilor de exploatare în perioadele de secetă prelungită şi temperaturi

ridicate pentru prevenirea antrenării pulberilor în suspensie în atmosferă, în concentraţii

ridicate;



191

-beneficiarul obiectivului se va obliga să protejeze, prin mijloacele adecvate, eventualele

specii vegetale şi animale care vor fi identificate în timpul procesului realizării lucrărilor de

investiţii, precum şi biodiversitatea existentă;

-la încetarea activitatii de exploatare se impune folosirea unor proceduri de reconstructie

ecologica adaptate conditiilor din zonă;

-procedeele tehnice care vor fi cuprinse în proiectul tehnic de refacere a mediului şi în

planul iniţial de încetare a activităţii, vor ţine cont de configuratia naturală a perimetrului

pentru ca acestea să se încadreze la specificul şi cadrul natural al zonei;

Planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmează a

fi monitorizate, a periodicităţii, a parametrilor şi a amplasamentului ales pentru

monitorizarea fiecărui factor.


exploatării cât şi după închiderea acesteia şi cuprinde trei etape:

monitorizarea în faza de implementare a proiectului (preproducţie)

monitorizarea în faza operaţională (de exploatare a carierei)


Monitorizarea în faza de implementare a proiectului.

Monitorizarea activităţilor în faza premergătoare exploatării au inclus şi vor include

activităţi de:

• inspecţie de mediu,

• studii şi observatii asupra biodiversitatii,

• analiza calităţii factorilor de mediu (apa, aer, sol, subsol, etc) aferente acestei faze.

• se vor realiza analize de calitatea apelor, de noxe, zgomot şi pulberi inainte de

inceperea lucrarilor în perimetrul pentru care se solicita acord de mediu.

Monitorizarea în faza operaţională (de exploatare a carierei).

• Se monitorizează calitatea apelor de suprafaţă.



192

Indicatorii de calitate ai apelor pluviale evacuate din cariera, trebuie să se încadreze în

limitele maxime admise stabilite în conformitate cu prevederile NTPA 001/2005

(Normativului privind stabilirea limitelor de incărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale

şi orăsenesti la evacuarea în receptorii naturali). Se propune pentru analiza probelor de

apa prelevate, determinarea de: pH; materii în suspensie; reziduu fix. Punctul de recoltare

va fi pe valea Popii, aval de carieră şi organizarea de şantier.

• Monitorizarea calităţii aerului.

Monitorizarea aerului se referă la determinarea în timp a calităţii acestuia de pe

amplasament, prin determinarea lunară de noxe, CO2 şi pulberi.

• Monitorizarea biodiversităţii.

Asigurarea stării de conservare favorabile a siturilor Natura 2000 se va face prin

respectarea Avizului Universitaţii de Vest Vasile Goldis, custodele sitului Natura 2000, aviz

ce prevede monitorizarea, pe baza unui plan anual, a evoluţiei populaţiilor a cel putin 5

specii indicatoare de inters comunitar în jurul carierei. În funcţie de rezultatele

monitorizării, custodele va putea stabili noi măsuri privind reducerea impactului asupra

speciilor de importanţă comunitară, dacă este cazul.

• Monitorizarea deşeurilor.

Titularul va pastra acte cu privire la valorificarea, colectarea şi eliminarea deşeurilor şi va

întocmi fişa de gestiune a deşeurilor conform legislaţiei în vigoare.

Monitorizarea în faza de închidere şi post-închidere

• Monitorizarea calităţii solului.

Monitorizarea solului se referă la determinarea în timp a calităţii acestuia, de pe

amplasamentele care au fost resolificate. Probele de sol prelevate vor fi analizate (anual

pană se incadrează în limitele ordinului 756/1997) pentru: conţinutul de metale grele şi pH.

Datele obţinute din activităţile specifice de monitorizare vor fi introduse într-o bază de

date care va fi utilizată ca instrument de management în sprijinul planificării şi efectuării la

timp a activităţilor de monitorizare solicitate şi a identificării din timp a oricăror tendinţe

negative, în scopul anihilării sau atenuării acestora.

• Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă.



193

Se vor efectua în paralel şi analize de calitate a apelor de suprafaţă: pH; materii în

suspensie; reziduu fix.

• Monitorizarea biodiversităţii.

Monitorizarea evoluţiei populaţiilor a cel putin 5 specii indicatoare de inters comunitar în

jurul carierei.



194

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA.

1) Ardelean, A., 2006 – Flora şi vegetaţia judeţului Arad, Edit. Academiei Române, Bucureşti;

2) Acad.Botnariuc N., dr.Tatole Victoria, Cartea roşie a vertebratelor din România, Academia

Română şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", Bucureşti, 2005.

3) Cioacă Doina, ”Măsuri de conservare a speciilor de interes comunitar din România, dependente

de zonele umede”, Publicaţie electronică a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului,

octombrie 2006.

4) Ciocârlan, V., 2009 – Flora ilustrată a României – Pteridophyta et Spermatophyta, Edit. Ceres,

Bucureşti;

5) Doniţă, N. et al., 2005 – Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti;

6) Doniţă, N. et al., 1992 – Vegetaţia României, Edit. Tehnică Agricolă, Bucureşti;

7) Mountford, O., et al., 2008 – Natura 2000 în Romania, habitat fact sheets, EU Phare Project on

Implementation of Natura 2000 Network în Romania;

8) Mutihac, Vasile – Geologia României – 1983 - Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti

9) Pop, I. (coord.), 1978 – Flora şi vegetaţia Munţilor Zărand, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-

Napoca;

10) Sanda, V., Popescu, A., Barabaş, N., 1997 – Cenotaxonomia şi caracterizarea grupărilor vegetale

din România, Edit. „I. Borcea”, Bacău;

11) Sârbu, A., 2005 - Arii speciale pentru protecţia şi conservarea plantelor în România, Edit. Victor

B Victor, Bucureşti;

12) ***, "Strategia Protecţiei Mediului" – Protecţia Naturii “Capitalul Natural al României”,

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, www.mmediu.ro.

13) ***, Legea nr. 13 din 11 martie 1993 pentru aderarea României la Convenţia privind

conservarea vieţii sălbatice a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19

septembrie 1979.

14) ***, Legea nr. 13 din 8 ianuarie 1998 pentru aderarea României la Convenţia privind

conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979.

15) ***, Legea nr. 89 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de

apă migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995.

16) ***, Legislaţie europeană pentru protecţia naturii (Directiva Consiliului Europei 79/409/EEC

privind conservarea păsărilor sălbatice adoptată la 2 aprilie 1979 şi Directiva Consiliului Europei

92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice adoptată

la 21 mai 1992).

17) ***, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, modificată şi completată privind regimul

ariilor naturale , conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

18) ***, 2007 a – Ordonanţa de urgenţă privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, Monitorul României nr. 442/2007, Bucureşti;

19) ***, 2007 b – OM nr. 776/05.05.2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară, ca

parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România;



195

20) Regulamentul E-PRTR: Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European şi al

Consiliului privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi

modificarea Directivelor 91/689/CEE şi 96/61/CE ale Consiliului

21) Directiva IPPC: Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi

controlul integrat al poluării.

22) Directiva privind accesul publicului: Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European şi a

Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informaţia de mediu şi de abrogare

a Directivei 90/313/CEE a Consiliului.

23) Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deşeurile periculoase din 12 decembrie 1991

24) Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deşeurile din 15 iulie 1975.

25) Documentul Ghid pentru implementarea EPER: Comisia Europeană, Bruxelles, Noiembrie 2000,

disponibil pe site-ul web al EPER: http://eper.ec.europa.eu/.

26) Raportul de revizuire al EPER: Comisia Europeană, Bruxelles, iunie 2004, disponibil pe site-ul

web al EPER http://eper.ec.europa.eu/.

27) Protocolul PRTR: Protocolul PRTR al CEE-ONU semnat de Comunitatea Europeană şi 23 de state

membre la 21 mai 2003 la Kiev care se bazează pe Convenţia de la Aarhus 1998 (Convenţia

privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în

probleme de mediu).

28) Legea Minelor nr. 85/27.03.2003 - HG 1208/2003 Normele de aplicare a Legii Minelor

nr.85/2003.

29) Legea nr.265/21.06.2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr.

195/22.12.2005, Monitorul Oficial al României, 1.196/30.12.2005 – Partea I, cu rectificarea din

31.01.2006 (modificarea Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată în anul 2000).

pentru proiectul „Carieră de piatră – perimetrul Valea ... Arad/reglementari/Studii de...altor...

Documents

Transcript of pentru proiectul „Carieră de piatră – perimetrul Valea ... Arad/reglementari/Studii de...altor...