pentru implementarea OER în educația adulților · educația pentru adulți în Europa pentru o...
Transcript of pentru implementarea OER în educația adulților · educația pentru adulți în Europa pentru o...
OPEN EDUCATIONAL RESOURCES UPTAKE IN ADULT EDUCATION
Guidelines pentru implementarea OER în educația adulților
Autori:Fabio Nascimbeni, Ines Kreitlein, Cristina Stefanelli Co-Autori: Alastair Clark
Contribuitori: toți partenerii proiectului
Acest guideline OERup! urmărește să ofere un sprijin și idei practice cu privire la modul în care să înceapă sau să se continue punerea în aplicare a Educației Deschise și sunt orientate atât către organizațiile care lucrează în educația adulților (centre de formare, ...) cât și către formatori individuali și consultanți care doresc să includă Educația Deschisă în formarea lor.
1
Cuprins
Introducere ....................................................................................................................................... 2
1. Educația deschisă și OER în Educația pentru Adulți ..................................................................... 2
2. Trecerea la Deschidere – provocarea schimbării ......................................................................... 3
2.1 Dezvoltarea unei viziuni comune – De ce ne pasă de asta? ............................................................... 4
2.2 Dezvoltarea unei viziuni comune – De ce ne pasă de asta? ........................................................... 4
2.3 Formare – Să învățăm cum să intrăm în lumea deschisă .................................................................... 5
2.4 Claritate privind drepturile dvs. și licența lucrărilor pe care le creați ............................................ 5
2.5 Puterea exemplului – demonstrând bunele practici ........................................................................ 5
3. Întrebări de auto-evaluare pentru poziționarea organizației dvs. sau a dvs. în calitate de
profesor și formator cu privire la Educația Deschisă și la OER ........................................................ 6
4. Recomandări pentru implementarea OER și Educația Deschisă în organizația dvs. ................... 8
5. Cum să vă dezvoltați proiectul OER ........................................................................................... 12
6. Exemple de bune practici ........................................................................................................... 13
BP1. ALISON, Irelanda ............................................................................................................................. 13
BP2. WB-WEB, Germania ........................................................................................................................ 13
BP3. Cogneon Wiki, Germania ................................................................................................................ 14
BP4. IchMOOC, Germany ........................................................................................................................ 14
BP5. WerdeDigital, Austria ...................................................................................................................... 15
BP6. CoScience, Germania ...................................................................................................................... 15
BP7. The wicked Mu, Germania .............................................................................................................. 16
BP8. Proiect digital colaborativ, Spania ................................................................................................ 17
BP9. Crearea cursului de formare, Spania .............................................................................................. 17
BP10. Politica Instituțională de Acces Deschis, Spania ........................................................................... 18
BP11. UniCampus, România .................................................................................................................... 19
BP12. Bienvenue à Derby, UK/Franța ..................................................................................................... 19
BP13. Proiectul Școli OER , UK ................................................................................................................ 19
7. Referințe ..................................................................................................................................... 21
2
Introducere
Acest document este produs sub proiectul OERup!, acțiune finanțată prin programul Erasmus +
programul Uniunii Europene având drept obiectiv promovarea și stimularea implementării cu succes
a Resurselor pentru Educația Deschisă (OER) și a Practicilor pentru Educația Deschisă (OEP) în
educația pentru adulți în Europa pentru o mai mare participare la Educația Deschisă.
În perioada 2014-2016, OERUp! a lucrat cu instituțiile pentru educația adulților, cu profesioniștii în
domeniul educației, precum și cu factori de decizie și creatori de politici din Europa având
următoarele obiective:
● Identificarea status quo-ului utilizării OER în educația adulților în Europa; ● Creșterea gradului de conștientizare a valorii OER și OEP; ● Promovarea formatelor cadru de calitate ale OER și OEP; ● Îmbunătățirea competențelor digitale ale profesioniștilor în domeniul educației pentru a
asigura abordări care includ OER; ● Punerea în mișcare al unui nou curent de Educație Deschisă, rezultând într-un mediu de
învățământ modern și inovativ; ● Instituții de educație și profesioniști care să ofere susținere în dezvoltarea și implementarea
de OEP sustenabil.
Aceste linii directoare OERup! au drept obiectiv furnizarea unui suport și a unor idei practice de
inițiere sau de implementare a Educației Deschise și vizează atât organizații care activează în
domeniul Educației Adulților (centre de formare, …) cât și formatori individuali și consultanți care
doresc să includă caracterul deschis în cursurile lor de formare.
Acest document este structurat după cum urmează:
● Partea 1 furnizează câteva reflecții de fond privind importanța Educației Deschise în Educația Adulților;
● Partea a 2 a furnizează câteva îndrumări cu privire la modul în care poate fi abordat procesul de schimbare privind Educația Deschisă în cadrul organizațiilor
● Partea a 3 furnizează un set de linii directoare, care vizează lideri și manageri din cadrul instituțiilor de educarea adulților;
● Partea a 4 a furnizează un set de linii directoare, care vizează formatori independenți care activează în domeniul educației adulților, dornici să includă abordări deschise în activitatea lor zilnică,
● Partea a 5 a pune la dispoziție o unealtă originală dezvoltată de OERUp prin adaptarea uneltei existente denumite Business Model Canvas, care poate fi folosită pentru a planifica un proiect OER în cadrul unei organizații din domeniul educației adulților
● Partea 6 furnizează o listă de bune practice de Educație Deschisă în cadrul educației adulților, care poate servi drept inspirație atât pentru manageri cât și pentru formatori care doresc să adopte deschiderea la nivel de organizație și la nivel individual.
3
În Părțile 3 și 4, Liniile Directoare sunt structurate pe două tabele. Un prim tabel are drept obiectiv
să servească drept “unealtă de auto-poziționare” pentru cititori, care pot înțelege nivelul la care se
găsesc în relație cu posibilele niveluri de deschidere. În funcție de nivelul identificat privind gradul
atins de “Pregătit pentru Deschidere” rezultând din acest tabel, un al doilea tabel propune o serie de
recomandări privind modalitatea de începere/îmbunătățire/consolidare a executării și utilizării OER,
adoptarea de metode deschise și colaborative de învățare și modul în care aceste abordări deschise
pot fi inserate în strategia generală instituțională.
Liniile directoare sunt rezultatul unei activități de colaborare a consorțiului și se bazează pe lecțiile
proiectului învățate în faza de testare a pachetului de formare, pe feedback primit și pe discuțiile din
timpul webinarurilor și discuțiile cu actorii relevanți purtate în cadrul evenimentelor locale și
internaționale multiple. De asemenea, acestea sunt realizate cu ajutorul unui număr de rapoarte
existente în domeniul educației adulților și educației deschise, menționate în secțiunea de referințe.
Îi mulțumim mai ales lui Kevin Campbell-Right de la Stirring Learning pentru contribuțiile aduse la
paragraful 2.
1. Educația deschisă și OER în Educația Adulților Cercetarea desfășurată de OERup! în cursul proiectului în timpul fazei Analiza Nevoii, disponibilă la
http://www.oerup.eu/ro/despre/analiza-de-necesitati/, a concluzionat că adoptarea OER și
abordarea Educației Deschise în cadrul procesului de formare educațională a adulților este limitată
la cazurile etalon legate de formatori individuali implicați, în timp ce implementarea Practicilor
Educației Deschise sau absorbția Resurselor privind Educația Deschisă la nivel instituțional se
întâmplă rareori. În această etapă, educația adulților este în mod clar în urma învățământului școlar,
gimnazial sau superior, în ceea ce privește abordările deschise.
Pe de altă parte, beneficiile implementării OER și OEP, așa cum sunt acestea identificate într-un
număr de studii axate pe învățământul superior1, ar fi oportune și educației adulților. Aceste
beneficii sunt:
● Reducerea radicală a costurilor de furnizare a cursurilor de formare; ● Calitatea îmbunătățită a conținutului educațional; ● Acces crescut al studenților; ● O gamă mai largă a resurselor disponibile; ● O mai mare implicare; ● Întârzieri mai mici de începere a cursurilor; ● Eliminarea nevoilor de actualizare frecventă a manualelor; ● O rețea lărgită și care își împarte resursele, suplimentară educației formale.
1 Adaptat de McGill, Falconer, Dempster, Littlejohn & Beetham, 2013 și Fundația Hewlett, 2013.
4
De asemenea, analiza nevoilor OERUp! a mai reliefat faptul că motivele pentru care OER și OEP sunt
atât de lent implementate în educația adulților se datorează, în principal, neconștientizării acestor
abordări, coroborate cu un anumit grad de scepticism privind calitatea OER și cu dificultatea de
implementare a noilor modele de business care pot fi compatibile cu caracterul deschis. În plus,
eterogenitatea și diversitatea actorilor implicați în procesul de învățare pentru adulți necesită un
efort susținut pentru furnizarea unor linii directoare și exemple comprehensive, dacă se vizează
implementarea într-un mod sustenabil și eficient al Practicilor Educaționale Deschise.
2. Trecerea la Deschidere – provocarea schimbării Implementarea unei politici privind educația deschisă va implica o schimbare culturală semnificativă
și, în timp, poate ridica întrebări dificile. În special, ne putem aștepta să se ridice problema privind
drepturile de proprietate intelectuală a persoanelor fizice sau juridice, și privind posibilitatea creării
unor materiale care să nu aibă licență deschisă având în vedere conținutul cu valoare comercială al
acestora. Utilizând aceste linii directoare veți putea anticipa aceste discuții și le veți putea trata ca
pe oportunități de menținere a dialogului despre deschidere în cadrul comunității dvs.
Provocarea dezvoltării unei culturi a Educației Deschise poate fi preluată în cadrul instituțiilor
formale, la nivelul guvernării locale sau naționale sau printr-o alianță a organizațiilor și chiar în
cadrul unei comunități de practică. În toate cazurile, liderii (formali sau informali) vor avea rolul de a
dezvolta o strategie care să susțină o cultură deschisă, care poate fi, de asemenea, (însă nu în mod
necesar) să fie susținut de modificări instituționale. Nu există niciun tipar pentru implementarea
acestei schimbări, însă recomandăm să se ia în considerare includerea următoarelor puncte.
2.1 Dezvoltarea unei viziuni comune – De ce ne pasă de asta?
Primul pas trebuie să constea în stabilirea unei definiții comune despre ceea ce înseamnă educația
deschisă pentru organizație și care este filozofia care stă la baza acesteia (ex. Declarația OER a
UNESCO din 2012, Paris), având în vedere că rolul Resurselor Educației Deschise, Practicile
Educaționale Deschise și schimbarea culturală care se impune ca urmare a deschiderii în educație. În
special, este util să se aibă în vedere tensiunile identificate de Falconer et al (2013): “Există o
tensiune între două motivații cheie privind punerea la dispoziție a OER: altruism și marketizare, unde
‘altruism’ reprezintă dorința unui acces liber la cunoaștere globală și dezvoltarea pedagogiei prin
colaborări; iar ‘marketizarea’ reprezintă situația în care instituții sau indivizi doresc să construiască o
‘marcă’, și să măsoare succesul în termeni financiari și de eficiență.” Va fi absolut firesc să
identificăm un amestec de motive pragmatice și idealiste pentru dezvoltarea practicilor educației
deschise. O definiție comună a viziunii dvs. cu privire la motivul 'pentru care acest lucru contează' vă
va ajuta să vă motivați participarea la educația deschisă și de asemenea, vă va ajuta să vă informați
cu privire la decizii specifice despre prezentare, licență și formare.
2.2 Scrierea unui document de politici – Clarificarea abordării dvs.
O declarație de politici privind Educația Deschisă poate forma un document separate sau poate fi
folosit pentru a susține alte declarații de politică instituțională; în orice caz, declarația va clarifica
5
celor implicați (personal, participanți la cursuri, parteneri, finanțatori etc.) poziția pe care o adoptați.
Veți constata că demonstrând înțelegerea conceptului de educație deschisă și angajamentul dvs.
pentru educație deschisă veți putea să vă asigurați finanțatorii că materialele pe care le finanțează
vor fi disponibile mai multor persoane și în mod gratuit. Ar fi util să faceți referire în documentul
dvs. la cei 5 R din Resursele pentru Educația Deschisă. Cei 5 R se referă la faptul că, în cazul unei
OER, trebuie să puteți reutiliza, reține, revizui, remixa și redistribui. Chiar dacă nu toți cei implicați
vor vedea inițial nevoia atingerii tuturor celor 5 R, este important ca documentul de politică să
cuprindă 'imaginea de ansamblu' a OER.
2.3 Formare – Să învățăm cum să intrăm în lumea deschisă
Pentru a dezvolta o cultură a deschiderii este important să se facă pași în direcția diseminării
cunoștințelor specifice și competențelor privind practicile educației deschise. Acest lucru se poate
realiza fie prin activități de formare formală structurată precum și printr-un mentorat mai puțin
structurat și sprijin reciproc între organisme. Desigur, există multe Resurse pentru Educația
Deschisă despre Resursele pentru Educație Deschisă și o selecție a materialelor de formare sunt
incluse în secțiunea de Resurse Utile din acest document.
2.4 Claritate privind drepturile dvs. și licența lucrărilor pe care le creați
Studiul din 2013 privind utilizarea OER în educația adulților pe teritoriul european a concluzionat că
“Se face o confuzie majoră, chiar și între practicienii OER, și cu atât mai mult la nivelul publicului
larg, între ‘liber’ și ‘deschis’.” A permite existența acestei confuzii poate rezulta în practici deficitare,
cu utilizarea egoistă a unui material fără licență, sau oportunități pierdute, având în vedere că
practicienii care nu vor să își asume riscuri evită materiale perfect utilizabile pe motiv că nu e clar
regimul licenței. Având în vedere că nu există niciun model pentru cesionarea Drepturilor de
Proprietate Intelectuală (DPI) și a Licențelor asupra lucrărilor create de profesori sau cursanți este
foarte important să abordăm chestiunea într-un mod care să avantajeze activitatea organizației dvs.
Cel mai comun întâlnit tip de Drept de Proprietate Intelectuală este Dreptul de Autor, iar un
angajator poate fi în poziția în care să revendice un drept de autor asupra lucrărilor create de un
profesor. În orice caz, acest domeniu poate fi unul contencios, mai ales în situația în care un
profesor angajat cu contract cu normă redusă creează un material care să fie utilizat în diferite
instituții. Lucrările produse chiar de cursanți pot beneficia de drepturi de autor. Desigur, dacă
remixați conținut existent cu licență Share Alike va trebui să țineți cont de acest lucru în licența pe
care o alegeți. Majoritatea Resurselor pentru Educație Deschisă li se atribuie licențe Creative
Commons și pentru a vă asigura că alții pot adapta și remixa lucrarea dvs. evitați o licență care
interzice lucrările derivative. Ați putea lua în considerare utilizarea unei licențe Attribution-
ShareAlike 4.0 International Licence - CC BY-SA
2.5 Puterea exemplului – demonstrând bunele practici
Dacă intenționați să încurajați personalul și cursanți dintr-o instituție să recunoască și să folosească
resursele deschise licența clar definită a resurselor organizațională poate juca un rol decisiv în
demonstrarea bunelor practici privind caracterul deschis. Este chiar crucial să practicăm ceea ce
propovăduim!
6
3. Întrebări de auto-evaluare pentru poziționarea organizației dvs. sau a dvs. în calitate de profesor și formator
cu privire la Educația Deschisă și la OER Acest tabel are drept obiectiv să vă servească drept “unealtă de auto-poziționare”, pentru a vă permite înțelegerea poziției pe care o aveți, în calitate de
organizație sau profesor și formator, în relație cu patru stadii diferite ale “disponibilității față de educația deschisă”, reflectată în coloane.
Întrebări pentru organizare
Organizații fără experiență în OER/OEP
Organizații care fac primii pași în direcția OER/OEP
Organizații cu oarecare experiență în OER/OEP
Organizații cu experiență extinsă în OER/OEP
1. Cât de multe cunoașteți despre Resursele de Educație Deschisă și despre Educația Deschisă?
Noi/Eu nu știu nimic despre acestea.
O parte din personalul organizației are cunoștințe despre aceste chestiuni
O bună parte din personalul organizației are cunoștințe despre OER și Educație Deschisă.
Ne asigurăm ca majoritatea personalului este la curent cu noutățile în materie de OER și Educația Deschisă.
2. În ce măsură utilizați și reorganizați OER în organizația dvs?
Nimeni nu utilizează OER. O parte din personal experimentează utilizarea și reorganizarea OER.
Utilizarea și reorganizarea OER sunt activități comune în organizație / sunt comune în activitatea mea zilnică.
Recomandăm și ne susținem personalul pentru utilizarea și reorganizarea OER, incluzând asigurarea calității. Sunt implementate mecanisme concrete de susținere.
3. Dvs. sau organizația dvs. aveți o viziune asupra OER și a Educației Deschise?
Nu, nu există nicio viziune privind acest subiect
Da, managementul, personalul și cursanții din cadrul organizației au diferite viziuni emergente.
Managementul, personalul și cursanții încep să discute despre o viziune comună în cadrul organizației. Persoanele individuale au
Da, deschiderea este parte din declarația organizației/misiunii mele. Această declarație este comunicată deschis celor din
7
dezvoltat o viziune personală. afară.
4. Sunteți implicați în orice tip de parteneriate sau rețele în relație cu OER și Educația Deschisă?
Nu, nu suntem / nu sunt. Cel puțin, din cunoștințele noastre, nu știm dacă personalul este implicat în inițiative sau parteneriate în legătură cu OER, OEP.
O parte din personal este implicată în unele parteneriate legate de OER/OEP, în baza unor inițiative individuale.
Organizația începe să stabilească parteneriate și să se alăture unor rețele organizate pe aceste aspecte.
Organizația a inițiat, condus și a devenit membră în parteneriate și rețele organizate pe aceste aspecte.
5. Dvs. sau organizația dvs. are experiență în utilizarea metode și unelte de învățământ deschis (ex. bloguri, wiki, rețele sociale, …)?
Nu, în mod normal sunt folosite metode tradiționale de învățământ.
O parte din personal experimentează metodele și uneltele pentru educație și învățământ deschis.
O parte din personal folosește în mod regulat metodele și uneltele pentru educație și învățământ deschis.
Organizația noastră promovează și formează personalul nostru pentru a aplica metodele și uneltele pentru educație și învățământ deschis. Se dezvoltă și disemniează noi metode și unelte.
6. Dvs. / organizația dvs. facilitează diseminarea ideilor/practicilor și colaborarea în domeniul educației și învățământului?
Nu, diseminarea și colaborarea nu sunt facilitate.
Suntem conștienți că există diseminare internă la nivelul personalului formator. Însă persoanele individuale doar împart material între ei, într-un mediu familiar (prieteni și colegi), și din proprie inițiativă.
Personalul nostru diseminează idei și colaborează atât în cadrul organizației și cu lumea exterioară (prin social media, de exemplu)
Organizația cere personalului să disemineze, în mod regulat, ideile și practicile lor, atât intern cât și extern. Organizația / persoane individuale au stabilit rutine și formate cadru de comunicare eficiente care să susțină acest lucru.
8
7. Organizația dvs. folosește metode deschise de evaluare (ex. open badges, evaluare reciprocă, etc.)?
Nu, metodele de evaluare tradiționale sunt, în general, cele utilizate.
Experimentăm/ Experimentez practicile de evaluare deschisă.
La unele cursuri sunt utilizate practicile de evaluare deschisă.
Organizația se asigură / mă asigur că se ia în calcul și se utilizează evaluarea deschisă pentru cursurile și resursele adecvate.
4. Recomandări pentru implementarea OER și Educația Deschisă în organizația dvs. Următorul tabel conține recomandări și linii directoare pentru a crea un mediu favorabil pentru OER în contextual aplicabil dvs., sau pentru a crește capacitatea dvs. de a utiliza abordarea deschisă în activitățile dvs. de formare. Sugerăm să vă concentrați pe categoria care corespunde organizației dvs., urmare a “scorului” obținut în tabelul precedent. Fiecare recomandare este legată fie de o resursă care va crește capacitatea dvs. de deschidere sau de o bună practică care arată modul în care alte instituții introduc în present OER și OEP în activitatea lor zilnică.
Organizații fără experiență în OER/OEP,
care fac eforturi să întreprindă primii
pași în acest sens
Organizații care fac primii pași în
OER/OEP, care fac eforturi să
dobândească experiență în această
direcție
Organizații cu oarecare experiență în
OER/OEP, care fac eforturi să adopte o
strategie pentru sustenabilitatea OER.
LICENȚĂ DESCHISĂ
Linii directoare
privind adoptarea
licențelor deschise
pentru materialele
Familiarizați-vă cu termenii utilizați în
domeniul Educației Deschise: Link
Înțelegeți aspectele de bază ale
dreptului de autor în educație. Link
Familiarizați-vă cu licențele Creative
Commons: Link
Stabiliți o persoană responsabilă pentru
licențiere deschisă în cadrul organizației.
Dezvoltați o politică de licențiere
deschisă la nivelul instituției dvs. Link
Organizați periodic cursuri de formare
pentru personalul dvs./dvs. pentru a fi la
curent cu dezvoltările din lumea OER.
9
dvs. didactice.
(Q1)
OER
Linii directoare
pentru creșterea
utilizării OER
(Q2)
Explorați internetul pentru a vedea unde
găsiți OER. Link.
Învățați cum să creați, să căutați și să
evaluați OER: Link
Motivați personalul individual pentru
dezvoltarea și (re)utilizarea OER.
Dezvoltați o politică OER pentru
instituția dvs., care să includă și
metadatele (Exemplu) și cu asigurarea
calității Exemplul 1( GP3, )
PRACTICI PENTRU
EDUCAȚIE DESCHISĂ
Linii directoare
pentru introducerea
abordărilor Educației
Deschise în
activitățile dvs.
Dezvoltați o înțelegere a ceea ce
înseamnă Practici pentru Educație
Deschisă. Link
Familiarizați-vă cu termenii și metodele
relevante Link
Stabiliți mecanisme în cadrul
organizației pentru a susține profesorii și
formatorii în utilizarea de OER și în
dezvoltarea de OEP (GP2) (GP9), (GP10)
Încurajați /Susțineți utilizarea de unelte
digitale de diseminare și schimb de OEP;
(GP6)
Oferiți diseminare instituțională a
Oferiți stimulente pentru a încuraja
transformarea scenariilor șo resurselor
educaționale în OEP.
Oferiți stimulente pentru a încuraja
schimbul de idei, privind schemele și
uneltele inovative de predare (GP)
10
(Q3 Q4 Q5)
Aflați despre colegi, sau persoane din
rețelele dvs. care lucrează deja cu
metode de învățare și educație deschisă,
și profitați de experiența acestora.
inițiativelor individuale de creare de
OER.
Susțineți personalul care este interesat
de acest subiect și oferiți-le timp să se
implice.
Asigurați-vă că dvs./ majoritatea
personalului dvs. aveți/are cunoștințe,
deprinderi și încrederea necesară pentru
a crea cu succes și în mod adecvat
scheme deschise de învățare. (GP 4)
STRATEGII
PENTRU EDUCAȚIE
DESCHISĂ
Linii directoare
pentru includerea
deschiderii în
strategia dvs.
(Q6)
Familiarizați-vă cu termenii și metodele
relevante Link
Învățați despre modul în care strategia
dvs. de afaceri și strategia dvs.
instituțională pot arăta, când se
integrează OER și OEP Link
Citiți câteva exemple de strategii de
afaceri și politici OER Link
Dobândiți o înțelegere cu privire la
dezbaterea în jurul abordărilor deschise
în educație Link
Reflectați asupra strategiei dvs. de
afaceri și a strategiei dvs. instituționale,
folosind tabloul de proiect OER Link
Urmăriți activitățile și dezbaterile
diferitelor rețele și inițiative în calitate
de oaspete și identificați subiecte
interesante, jucători, relevanți pentru
scopul dvs. (Link către analiza de nevoi)
Formulați o declarație de misiune
incluzând Educația Deschisă.
Realizați o politică / un ghid pentru
evaluare deschisă și scheme de învățare
deschisă (GP9)
Introduceți OEP și OER în modelul de
afaceri al organizațiilor, asigurându-vă
că utilizarea și reutilizarea resurselor
educaționale și mediile de învățare
deschisă sunt parte din serviciile și
ofertele generale.
11
Definiți pentru dvs. /discutați cu
personalul dvs. potențialul, și
oportunitățile de deschidere și
diseminare în activitatea dvs. / lor zilnică
GP12( (); link către unealta “cultură
GP4, GP5) deschisă” și descriere); (
(Exemplu)
Definiți partenerii dvs. relevanți și
stabiliți sau alăturați-vă rețelelor,
folosind tabloul de proiect OER Link
Nu mai necesar să spunem că, chiar dacă organizația dvs. are o experiență clară în utilizarea OER, întotdeauna e loc de îmbunătățiri. În OER in special,
este important să fiți permanent conectați la noutățile în domeniu, având în vedere că domeniul este unul care se mișcă rapid și este nou apărut. Vă
recomandăm să aruncați încă o privire asupra sfaturilor și exemplelor date în tabelele anterioare, și să vă alăturați Comunitatea OERup! google+ pentru
a fi în contact cu colegii.
12
5. Cum să vă dezvoltați proiectul OER Când intenționați să demarați și să implementați orice proiect, primul dvs. pas trebuie să fie
descrierea, structurarea, punerea sub lupă, contestarea, și analiza punctelor centrale ale ideii de
proiect. Când vorbim despre OER, această idee poate fi orice de la crearea unei strategii
organizaționale OER, dezvoltarea unui nou plan de afaceri care include OER, crearea unui conținut
OER, sau dezvoltarea unei metodologii de Predare Deschisă.
În acest sens, OERup! a adaptat și reproiectat Metodologia Business Model Canvas strategică și
antreprenorială (concepută de ), și a creat “OER Project Canvas”. Acest tablou este strategyzer.com
compus din 10 căsute care vă ajută să vă structurați ideea, să conectați elementele componente, să
consumați procesul creativ (brainstorm), și să adresați întrebările potrivite care contestă ideea dvs.
Completați singuri tabloul, tipăriți-l, agățați-l pe perete și discutați-l cu prietenii și colegii, sau
diseminați-l digital cu o comunitate online relevantă. Indiferent de ce alegeți, încercați să discutați la
un moment dat pe marginea tabloului și cu cineva din afară, și vedeți dacă îi puteți expune ideea în
mod eficient, sau dacă sunt aspecte pe care încă nu le-ați luat în considerare.
Găsiți întrebarea corectă pentru fiecare căsuță în “Pas cu pas OER Project Canvas ” și câteva sfaturi
utile despre modul de folosire al Tabloului în “Redgulile OER Project Canvas ”
Unde găsiți Tabloul:
● Descărcați Tabloul de Proiect OER http://www.oerup.eu/fileadmin/_oerup/dokumente/OER_Project_Canvas.pdf
● Folosiți versiunea diseminabilă de Business Model Canvas (creată de “Canvanizer”) și adaptați-o pentru versiunea de Tablou de Proiect OER: https://canvanizer.com/choose/business-model-canvases
● Creați-vă propriul Business Model Canvas pe google docs: https://canvanizer.com/faq/how-to-create-business-model-canvas-with-ms-word-or-google-docs
13
Vizionați înregistrarea webinarului:: Business Model Canvas (video copyright by strategyzer)
6. Exemple de bune practici
GP1. ALISON, Irelanda
ALISON este o antrepriză socială globală dedicată oferirii de educație recunoscută gratuită și
competențe de formare la locul de muncă pentru orice persoană, oriunde, oricând, pe orice subiect
de pe web. Furnizează resurse online gratuite pentru dobândirea competențelor de bază și esențiale
la locul de muncă. ALISON furnizează software didactic multimedia de înaltă calitate, cu priză la
cursanți, interactiv pentru certificare și pentru învățare bazată pe standarde.
De ce reprezintă aceasta o bună practică:
Datorită impactului (în jur de 600.000 de persoane din întreaga lume a absolvit cursurile gratuite
certificate și a obținut diplome ALISON cu peste 10.000 de persoane care au povestit despre
responsabilizarea și succesul pe care le-au dobândit) și razei sale de acțiune (este bazată pe o
comunitate globală de cursanți adulți și angajatori).
www.alison.com
GP2. WB-WEB, Germania
DIE - Deutsches Institut für Erwachsenenbildung (Institutul German pentru Educația Adulților)
Fundația Bertelsmann
wb-web este un portal online proiectat pentru profesionalizarea profesorilor, formatorilor, și
mentorilor care activează în educația adulților. Secțiunea de știri informează despre tendințe,
discuții, cercetări, studii și publicații privind educația adulților. Așa numita “Wissensbausteine”
(elementele de cunoaștere) furnizează conținut privind subiectele: domeniul de muncă,
consultanța/mentoratului, predarea/învățarea, interacțiunea, metodele, media, și diagnoza. În plus,
există un material didactic pentru pregătirea, implementarea și analiza evenimentelor educaționale.
De ce reprezintă aceasta o bună practică:
Întreg conținutul acestui portal este publicat sub licența cc-by-sa 3.0 de.
Portalul furnizează informații generale despre OER, precum și instrucțiuni practice și liste de
verificare, care permit altor persoane să creeze OER.
wb-web a fost creat prin inițiativa unui institut național finanțat din fonduri publice și de o fundație
privată, care a format parteneriate cu diferiți actori importanți din domeniul educației adulților din
Germania (click!).
wb-web.de
14
GP3. Cogneon Wiki, Germania
Cogneon GmbH (Cogneon Ltd.)
Cogneon este o societate, care furnizează consultanță privind gestionarea cunoștințelor în
organizații. Cogneon wiki a început ca un intranet al companiei, accesibil doar angajaților, utilizat ca
enciclopedie pe subiectul gestionării cunoașterii / activității de cunoaștere pentru societăți și
instituții. După un eveniment inspirațional (denumit Cogneon Knowledge Jam) desfășurat în 2015, în
2006 aceștia au decis să deschidă fondul de cunoștințe către clienții și partenerii lor, iar, în final, în
2011, cogneon wiki a devenit liber accesibil publicului larg.
Oricine este liber să citească, descarce și să reutilizeze articolele și paginile (licența este cc-by).
Sugestiile pentru noi articole și pagini pot fi trimise Cogneon Wiki, under editorii desemnați iau
decizia finală.
De ce reprezintă aceasta o bună practică:
Pentru aceștia, procesul gradual, a făcut mai ușor de gestionat implicațiile deschiderii pentru toți cei
implicați (învățând prin practică). Cogneon Wiki, la fel ca Wikipedia, se bazează pe software-ul cu
sursă deschisă Mediawiki( Open-Source-Software Mediawiki). Sunt multe caracteristici tehnice,
precum colectarea, ConfirmEdit, Cite, EmpedVideo, Image Video, Semantic Mediawiki, Mobile
Frontend etc. menită să crească accesibilitatea și calitatea articolelor.
Cogneon a definit criterii de calitate, prin care diferențiază între “toate paginile”, și “paginile care
merită citite”: (click!)
wiki.cogneon.de
GP4. IchMOOC, Germania
Volkshochschule Bremen + Volkshochschule Hamburg
ichMOOC este un curs despre “eul digital” cu o durată de 4 sătămâni. Întreg materialul este publicat
ca CC-BY.
Multe ‘Volkshochschulen’ (colegii comunitare din Germania) oferă o largă varietate de cursuri la
care se predă relaționarea socială este predată. În orice caz, majoritatea acestor cursuri se axează pe
întrebări tehnice de tipul “cum mă înregistrez?” sau “Unde caut politicile privind intimitatea”. Se
presupune că acum ichMooc închide spațiul și va discuta în final despre ceea ce este la fel de
important: identitate digitală.
De ce reprezintă aceasta o bună practică:
Crearea ichMooc este o cooperare între două colegii comunitare care au încheiat un parteneriat cu
Universitatea de Științe Aplicate Lübeck, ceea ce reprezintă un bun exemplu de muncă de
colaborare între învățământul superior și cel pentru adulți.
15
În ceea ce privește Practicile de Educație Deschisă, ichMOOC urmează un format deschis mixt de
învățare, incluzând video, forumuri, și întâlniri față în față, denumite MOOCbars. Opțiunea creări
unui MOOC a fost util în două feluri: pentru colegii a fost o unealtă utilă de marketing, iar pentru
studenți pentru că se puteau conecta în mod gratuit de acasă. Având în vedere că acest curs vizează
și persoane care nu sunt încă familiare cu utilizarea internetului, au fost create aceste MOOCbars,
unde aceste persoane se pot întâlni în persoană și pot pune întrebări și discuta subiecte pe care nu
îndrăznesc să le formuleze în scris online. Aceste întâlniri în persoană au loc de trei ori pe săptămână
în diferite locații în întreaga Germanie la aceeași dată și la aceeași oră.
(click!)
bit.ly/IchMooc
GP5. WerdeDigital, Austria
Institut zur Förderung digitaler Mediennutzung
WerdeDigital.at prezintă o serie de webinarii despre digitizare în viața noastră cotidiană. De
asemenea, inițiativa creează și publică Linii directoare sub forma ebook sau PDF, precum și Dosare
într-un blog.Licența utilizată: CC-BY-SA
De ce reprezintă aceasta o bună practică:
Pentru a ajunge la cât mai multe persoane și pentru a le câștiga atenția pentru webinarii gratuite,
WerdeDigital.at colaborează cu canale TV deschise, care difuzează webinariile în programul lor. În
plus, webinariile sunt prezentate la evenimente la care persoanele se întâlnesc față în față, în
diferite locații.
werdedigital.at
GP6. CoScience, Germania
TIP – Centrul de Informare pentru Biblioteca Universității de Știință și Tehnică din Leibnitz)
Manualul ‘CoScience - Gemeinsam forschen und publizieren mit dem Netz' este oo resursă de
cunoștințe și educație, care a fost dezvoltată cu puțin înainte și în timpul CeBIT 2014 (un târg global
pentru domeniul digital defășurat în Hanovra) în cadrul unui Sprint de Carte pe o platformă
colaborativă, denumită handbuch.io.
Munca devine din punct de vedere științific tot mai digitală, multi-media, colaborativă,
interconectată, precum și interdisciplinară și transdisciplinară. Prin urmare, acest manual descrie
bune practici viitoare ușor de abordat și furnizează sugestii noilor veniți în lumea științei.
De ce reprezintă aceasta o bună practică:
16
Acest manual a fost dezvoltat în sensul colaborării și diseminării de cunoștințe chiar de la început,
având în vedere că o parte dintre co-autori s-au strâns laolaltă într-o sesiune de Sprint de Carte.
După ce prima versiune a fost publicată, manualul a fost prezentat, discutat, și revizuit în direct în
cadrul CeBIT 2014, care formează o mare platformă pentru comunitatea științifică, experții în
industrie și publicul larg.
Manualul este publicat ca o ‘carte vie’ într-o versiune dinamică, revizuită, îmbunătățită și extinsă în
mod constant. Toți cititorii pot contribui prin comentarii direct în textul online. Platforma
handbuch.io este bazată pe un software cu sursă deschisă. handbuch.io
În plus, există o versiune stabilă publicată pentru a facilita referințele și citatele. În întreaga carte s-a
adăugat un Identificator de Obiecte Digitale (DOI), precum și capitole individuale. În cazul în care
există modificări substanțiale care derivă din versiunea dinamică a manualului, se publică noi
versiuni la versiunea stabilă.
Version 1.0 (html), Mai 2014
Version 1.0 (PDF)
Version 2.0 (html), Aprilie 2015
În plus față de aceste versiuni ale platformei, autorii acestui manual au creat o serie de șapte video
online, unde aceștia explică capitole individuale în calitate de experți.
Licență: CC-BY 4.0 international
handbuch.io/w/Handbuch_CoScience
GP7. The wicked Mu, Germania
LMU – Universitatea Ludwig Maximilian din München
“The Wicked Mu“ este un podcast, dar și un program de difuzare periodică de materiale audio și
video, produce de studenții LMU pentru studenți. Podcast-ul furnizează informații aprofundate și
explicații utile pentru studiile de matematică și fizică. Lectorii sunt intervievați pe diferite subiecte și
oferă asistență cu privire la fișele de exerciții. Studenții își introduc lucrările de licență și masterat.
De ce reprezintă aceasta o bună practică:
“The Wicked Mu” este un bun exemplu de creații cu conținut deschis de la studenți pentru studenți.
Website (click!)
Facebook (click!)
Twitter (click!)
17
GP8. Proiect digital colaborativ, Spania
Universitatea Dechisă din Catalonia (UOC)
O resursă în format wiki pentru introducerea studenților în învățarea bazată pe proiect și modul în
care se aplică aceasta în subiectul Competențelor ICT. Organizată pe etape, oferă, de asemenea, linii
directoare specifice pentru dezvoltarea Proiectului Digital în grupuri
Utilizare: Pentru a fi utilizat de studenți pe subiectul Competențelor ICT: un subiect comun care se
regăsește în primul curs al tuturor programelor UOC.
Transformare: Studenții învață dintr-o Resursă Deschisă cum să folosească și să citeze Resursele
Deschise. În plus, această resursă furnizează strategii de colaborare pe net.
De ce reprezintă aceasta o bună practică:
Această resursă are un impact ridicat având în vedere că este folosită de aproximativ 4000 de
studenți UOC în fiecare an. Această resursă se bazează pe o traiectorie lungă în această materie. A
fost creată original în 1995 sub licența Dreptului de Autor, fiind reformulată în 2012 sub Licența
Bunurilor Creative Comune (Creative Commons).Autori: Maria Pérez-Mateo, Montse Guitert, Teresa
Romeu, Marc Romero
http://367298.uoc.wikispaces.net/?javascriptDisabled=false / Disponibil în catalană și spaniolă
GP9. Crearea cursului de formare, Spain
Universitatea Dechisă din Catalonia în calitate de membru al Proiectului OportUnidad
Curs proiectat pentru promovarea culturii de Educație Deschisă prin dezvoltarea de OEP și prin
diseminarea între colegi.Cursul este centrat pe cursant, respectiv participantul este cel responsabil
pentru procesul său de învățare, având un rol participativ și activ. Obiectivul metodologiei este
dezvoltarea performanței participanților de a se adapta schimbărilor la nivel instituțional.
Dobândirea competențelor de mai sus rezultă din desfășurarea a cinci activități
1. Înțelegerea OER și OEP
2. Analiza Propriei Practici de Predare
3. Adoptarea OER
4. Deschidere și Colaborare
5. Concluzionare și Proiectare
Activitățile cursului compară activitatea individuală și cea de colaborare.
Transversal față de cele cinci activități, un jurnal individual adună răspunsurile studenților la
întrebările orientative, urmând o structură SWOT (Puncte forte, Puncte Slabe, Oportunități, și
18
Amenințări).Potrivit activităților mai sus menționate, participanții pot adapta dezvoltarea
activităților la propriile nevoi de-a lungul unui parcurs personalizat.
Cursul este în întregime online pe o platformă care include uneltele de realizare a fiecărei activități.
Strategii follow-up: Abordarea cursului subliniază activitatea participanților mai degrabă decât rolul
profesorului, respectiv proiectul vizează încurajarea participanților către învățare individuală. Rolul
profesorului implică ghidarea și facilitarea procesului de învățare, precum și motivarea și însoțirea
participanților.Profesorul orientează dezvoltarea activităților de învățare prin prezentare,
monitorizare și evaluare (validarea formatelor de evidență).Profesorul acționează, de asemenea, ca
un catalizator și motivator.
De ce reprezintă aceasta o bună practică:
Acest curs prezintă facultatea din cadrul universității ca un agent de schimbare care acționează din
cadrul universităților. Prin urmare, cursul include activități orientate spre educație deschisă și
susține acțiuni în acest sens, afectând oameni și organizații.Proiectarea cursului și abordarea
încurajează copierea acestuia; chiar și ca strategie de formare în cadrul instituțiilor participanților.
http://openaccess.uoc.edu/webapps/o2/handle/10609/26161
GP10. Politica Instituțională de Acces Deschis, Spania
Politica Instituțională de Acces Deschis la Universitat Oberta de Catalunya (Universitatea Deschisă
din Catalonia, UOC)
Promovarea diseminării științei accesului deschis cu respectarea recomandărilor Consiliului
Asociației Universităților Europene și Declarației de la Berlin, semnată de Universitat Oberta de
Catalunya (Universitatea Deschisă din Catalonia, UOC) din 2 iunie 2006, Consiliul Director al UOC a
adoptat o politică instituțională de acces deschis. Această politică, cunoscută și sub denumirea de
'Mandat Instituțional', impune cercetătorilor UOC (facultate, cercetători și colaboratori) să publice
cu acces deschis, depozitându-și lucrările în depozitul instituțional al UOC, O2.
Rezultate așteptate: Set de Resurse pentru Educație Deschisă: Depozitul Deschis al UOC (O2)
include articole de revistă, ediții preliminare (pre-tipar), lucrări de la conferințe, comunicări în
congres, rapoarte de cercetare, lucrări individuale, materiale didactice, proiecte finale de diplomă,
dizertații, proceduri ale UOC, lecturi inaugurale, etc.
De ce reprezintă aceasta o bună practică:
Depozitele instituționale sunt parte din schimbarea de paradigmă pe care o reprezintă Accesul
Deschis în comunicarea științifică: permite accesul liber la literatură științifică, tehnică și academică
și crește impactul și vizibilitatea muncii cercetătorilor și a instituțiilor academice și științifice.
Creațiile științifice și didactice ale UOC au devenit, astfel, accesibile într-o manieră liberă, deschisă,
permanentă și organizată.
19
http://openaccess.uoc.edu/webapps/o2/bitstream/10609/4966/8/InstitucionalMandateUOC_eng.pdf
GP11. UniCampus, Romania
Centrul pentru eLearning al Universității Politehnice din Timisoara (UPT)
Lansat în aprilie 2014 de către Universitatea Politehnică Timișoara, UniCampus este un proiect
susținut de Ministerul Educației și dezvoltat de Asociația Universităților Tehnice din România, care
aduce laolaltă principalele institute politehnice din țară. Proiectul va oferi MOOC-uri găzduite pe o
versiune de platformă Moodle bazată pe metodologie cMOOC.
De ce reprezintă aceasta o bună practică:
Platforma MOOC a fost dezvoltată și primul MOOC a fost pilotat la sfârșitul lui 2015, având ca
subiect Educația Deschisă. Materialele video sunt bazate pe prezentările experților care au participat
la Atelierul de lucru denumit ”Opening Up Education”, organizat de Centrul de eLearning al UPT în
cadrul Săptămânii Educației Deschise organizat în 2015 - (click!)
unicampus.ro/
GP12. Bienvenue à Derby, UK/France
Serviciul pentru Formarea Adulților din Derby (Derby Adult Learning Service)
Proiectul a vizat conectarea a două grupuri de cursanți adulți care să se angajeze în proiecte
paralele, în care s-a folosit feedback reciproc pentru îmbunătățirea produselor finale – un material
video despre Derby și un material video despre Mauriac. S-a făcut o legătură între grupuri și, având
în vedere că fiecare grup concura, s-a creat împreună cu partenerii o secțiune video și s-a furnizat
feedback. Comunicările s-au efectuat prin platforma Derylearn Moodle, prin email și printr-o
'conferință video' utilizând Skype. Întregul proiect a fost desfășurat în limba franceză astfel că s-a
adoptat licența CC versiunea franceză. Umorul a fost un element didactic important, iar o
caracteristică particulară a celor trei secțiuni a fost tehnica de dublaj cu vorbitori native de franceză
spunând cuvintele pronunțate de grupul din Derby
De ce reprezintă aceasta o bună practică:
Creația a fost în mâinile cursanților. Prin aceasta ei și-au dezvoltat o gamă de deprinderi prin crearea
de material (limbaj, negociere, abilități de prezentare)
stirringlearning.wordpress.com/2016/04/07/bienvenue-a-derby/
20
GP13. Proiectul Școlilor OER, UK
Consiliul Orășenesc Leicester, plus toate școlile primare, școlile pentru copii cu nevoi speciale și
cele gimnaziale din oraș
Proiectul Școlile OER este o condus de o autoritate locală, fiind o inițiativă pentru școlile de stat
menită să susțină personalul școlar în procesul de înțelegere, identificare, utilizare și creare de
resurse cu licență deschisă (OER). Proiectul a început la finalul anului 2014, constând din diferite
component specific de proiect. Acestea sunt:
Permisiune globală pentru angajații școlilor din subordinea autorității locale angajați în 84 de
școli de stat, comunitare sau conduse de fundații, să acorde licență deschisă pentru toate
materialele didactice: (click!) Leicester a fost prima autoritate locală /municipal din Europa -
care a făcut acest lucru.
Susținere pentru toate școlile din oraș – incluzând academii și scoli de stat cu contribuție
privată (a unui trust sau fundații)– în direcția adoptării de politici locale școlare pentru
promovarea educației personalului didactic și dezvoltării acestuia în legătură cu resursele
pentru educație deschisă: (click!)
Crearea de linii directoare OER și materiale pentru dezvoltarea personalului pentru
personalul didactic: (click!)
Am ținut prima conferință a Școlii privind OER din Europa, axată pe OER în legătură cu
politica, accesibilitatea, și programă integrată: (click!)
Am înființat o rețea locală de școli bazată pe liderii în materie de OER: (click!)
De ce reprezintă aceasta o bună practică:
Abordarea tranșează în mod ferm înțelegerea PI și a problemelor privind drepturile de autor,
incluzând licențe deschise și resurse educaționale deschise, ca element cheie pentru alfabetizarea
digitală și practica personalului școlar. Abordarea asumată este susținută prin politica generală și cea
școlară a orașului, fiind create oportunități de dezvoltare a personalului și resurse semnificative
pentru a ajuta personalul didactic să devină încrezător pe probleme care reprezintă, de multe ori,
noutăți pentru acesta. S-a arătat o atenție sporită pentru introducere practicii educației deschise la
nivel local, pentru dezvoltarea expertizei în întreg orașul, și pentru stabilirea unei rețele auto-
sustenabile de practicieni. În plus, toate materialele rezultate din această inițiativă au beneficiat de
licență deschisă, în condițiile cele mai flexibile, pentru a facilita celorlalți utilizarea și crearea de noi
materiale bazate pe munca noastră. Materialele de îndrumare și dezvoltare au fost traduse în
diferite limbi pentru a fi utilizate la nivel internațional (în special pentru Universitatea Virtuală
Africană), și au fost adaptate atât pentru sectorul educației post-școlare și superioare.
www.digilitleic.com/?page_id=700
21
7. Referințe ● Falconer, I., McGill, L., Littlejohn, A., Boursinou, E. (2013). Mainstreaming Open
Educational Practice - Recommendations for Policy - Overview and Analysis of Practices with
Open Educational Resources in Adult Education in Europe European Commission (Integrarea
Practicii Educației Deschise – Recomandări pentru Politică - Privire de Ansamblu și Analiza
Practicilor cu Resurse Educaționale Deschise în Educația Adulților în Europa) (link).
● Recomandări ale raportului științific și de politică privind practicile OER în educația
adulților în Europa publicat de IPTS (link)
● Recomandarea UNESCO 2014 pentru Educația Adulților (link)
● Raportul Eurydice 2015 “Educația Adulților și Formarea în Europa: Creșterea Accesului la
Oportunitățile de Învățare” (link)
● Raportul Eurydice 2015 “Educația Adulților și Formarea în Europa: Programe pentru
Îmbunătățirea Nivelului Competențelor de Bază” (link)
● “Linii Directoare 2011 pentru Practici Educaționale Deschise în Organizații” redactate de
proiectul OPAL (link)
● Raportul pe 2015 “Privire de Ansamblu și Analiza Practicilor cu Resurse Educaționale
Deschise în Educația Adulților în Europa” publicat de Parlamentul European (link)
● Wikibook “Open Education Practices: A User Guide for Organisations and Individuals”
(Practicile pentru Educația Deschisă: Un Manual de Utilizator pentru Organizații și Persoane
Fizice) (link)
● Planul OLCOS pentru 2012 “Practici și Resurse pentru Educație Deschisă” (link)
Această lucrare a Proiectului OERup! este licențiață sub Licența 4.0 International Creative
Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice. Pentru a vizualiza o copie a acestei
licențe, accesați http://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/
22
Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație reflectă exclusive
opiniile autorului, Comisia Europeană nu poate fi considerată responsabilă pentru folosirea
informației prezentate.