N r . J % r ^ Braşov, Duminecă in 8 (21) Septemvrie 1913. Anul iXXVi

ABONAMENTUL:Pe an an . . . 24 Cor Pe o jam. de an 12 „Pe trai lani. 6

Pentru România $E atr&inătat® :

Pe an an . . . 40 f«iPe o juna. de an 20 y.

TELEFON N”. 223.

T R A N S I L V A N I E IZIAR POLITIC NAŢIONAL.

R E D A C Ţ I A Şl ADMI NI STRAŢI A

Târgul Inului Nr. 30

INSERATELE ee primesc ia adminis­traţie. Preţnl după tarif

ţi Învoială.

Manuscrisele nu se tn- napoiasă.

De ce a trebuit să moară Bogdanovici?

(vn) E cunoscută lupta înver­şunată, ce &’a dat in jurul scau­nului de patriarh dela Carloviţ după moartea antecesorului lui Bogdanovici. Sârbii ţineau să aşe* ze îa acest scaun pe un om care să fie adevărata espresiune a na­ţiunii sârbeşti. Doreau un Sârb bun, nn bărbat integru, de caracter şi energie, care să repare unele spăr- tnri, cari se făcuseră în biserica sârbească şi să apere cu succes această biserică împotriva gândn rilor duşmănoase, cari se manifes­tau din partea guvernelor maghiare tot mai pe faţă şi tot mai violente.

La Bogdanovici nici ua Sârb care ţine ia naţiunea şi biserica lui naţională nu se gândise. „Ori cine altul numai Bogdanovici nu“ — era lozinca.

Faţă de această lozincă însă guvernul îşi puse în aplicare toate mijloacele sale ştiute. Lui nu-i trebuia patriarhul pe care îl dorea naţiunea sârbă, ci dorea să aibă o unealtă, prin care să-şi realizeze intenţiunile sale meschine. Ş aceas­tă unealtă nu putea fi decât Bog­danovici. Acesta primi toate con- diţinnile, pe cari i-Je puse guver­nul maghiar. Intre altele şi condi- ţionea de a sfinţi la timpul său mm episcop greco-oriental maghiar şi de a da mână de ajutor guvernu­lui, ca acesta să se atingă de au-

-tonomia bisericei sârbeşti şi să comande In administrarea averilor bisericei sârbe.

Acceptate fiind aceste condi- ţiuni, guvernul maghiar se puse pe lucru. Sfărâmă după o luptă înverşunată rezistenţa naţiunii sâr­be, parte prin silă, parte prin pre­siuni şi mituiri şi scoase biruitor pe Bogdanovici.

Imediat după instituirea lui in scauuiii de patriarh, guvernai ceru lui Bogdanovici, ca acesta să-şi împlinească promisiunile. Ca­rat povestea cu d.avolul, care în ziua nunţii ii cerea creştinului sâ-i dea sufletul, pe care acesta il promisese în schimbul darurilor oferite.

Bogdanovici n’avea încătrău. Nici tămâia nu-1 mai ajuta. Dra­cul se ţinea de el şi-i cerea cu in-

zistenţă drăcească sufletul. In loc de a repara spărturile, el dărâma şi mai tare, până când în fine sub ochii şi ca consimţământul lui, guvernul snspendă autonomia bi­sericei sârbeşti şi-şi deschise astfel calea spre averile acelei biserici, ca nu peste mult să pătrundă în însuş sufletul poporului sârbesc, ca acolo apoi să desăvârşească devastarea concepută.

Sărmana naţiune sârbă privea cu inima strânsă de durere această operă de drăceasca distrugere. Duş­manul era în sânul său. Şarpele pătrunsese aici şi se părea, că nu e chip ca să înlăture muşcătura fatală. . .

Pe când însă se deslănţuia cu toată furia această primejdie, porni să se audă deodată dincolo de Du­năre un chiot cutremurător de su­flete. Sârbii liberi plecau la război sa-şi întindă hotare e ţării, să în tărească prestigiul sdruncraat al statului sârb ţi să înalţe mândria sârbească.

Acest chiot nu putea să lase reci nici pe Sârbii de dincoace de Dunăre. In sufletul lor a început să crească floarea nădejdii. Nici Bogdanovici, prizonierul guvernu­lui maghiar, nu mai putea rămâne rece. Era doar şi el sârb şi sân­gele începu să-i clocotească.

Angajamentele erau îasă atât de mari, onoarea şi o vându se, în­cât o luptă cu despotul care-1 ţi­nea încătuşat nu mu era posibilă. Ţrebuia să aleagă între viaţa plină de umiliri, şi moarte. Dacă trăia, trebuia să poarte şi mai departe lupta cu propriul său suflet, cu con­ştiinţa, care începuse sa vorbească şi să ridicase ca uu zid de protes­tare împotriva omului, care acum era Sârb şi numai Sârb. Rămânea deci să-şi aleagă moartea. Numai aceasta putea sâd scape din con­flictul grozav, care se încinsese în sufletul lui.

Plecă deci la Gasteiu. Aici tre­buia să se ezecute. Conştiinţa i o cerea aceasta. Ei nu mai putea lupta, nu mai era omul de luptă, c doar atât mai putea face: să se jertfească într’un fel sau altul pe altarul neamului, pe care nu ştiuse să-l iubească. Numai în chipul acesta putea s \ obţină er- tarea, care avea să răscumpere revolta şi amărăciunea poporului sârbesc.

I MOHMCMnI

Dela serbările„Asociaţiuner*.

Concertul «Reuniune! române de cântări din Orăştie».

Recenziune de Dr. 1. Ci. Iu g a .Voios şi setos de dorul de a as

culta prestaţiunile corului cu bun nume al Reuniunei rom. de cântări din 0- riştie am plecat din fundul Bănatului audic, ca să’mi aduc şi eu prinosul de jertfă pe altarul culturei şi artei ro­mâneşti. Şi cetind minunatul şi boga­tul program al concertului, care cuprin­dea atâtea puncte marcante, nici prin 'minte nu mi-a trecut, că o să se în ceapă executarea lui cu un acord atât le jalnic şi tr is t Pentru că ori şi cât de plăcut mă impresionau frumoasele manifestaţi uni de cultură naţională şi progres, cari le-am admirat ia bravul popor rom. din Orăştie şi jur, totuş necontenit îmi fulgera prin suflet du rere' ce m’a cuprins prin moartea a- tât tragică a aceluia, care ne a fost fa! i mândria neamului.,.

Stăpânit de astfel do sentimente am intrat în sala de concert, care era arhiplină, încât nici loc de şezut n’am putut căpăta. Aşteptam cu nerăbdare concertul, care conform obiceiului stră­moşesc s’a început eu aproape I oară

mai târziu. In fine cortina se ridică şi zărim pe scenă corul, cu coristele în costum naţional de pădureancă. Se face linişte şi corul începe esecutarea Imnului Asii ei de măestrul I. Mure- şianu. La acest punct corul a dat do­vadă de o şcoală bună, conducere si­gură şi disciplinată şi de o esecutare fără greş. Deja la acest punct am fost captivaţi.

Punctul al II-lea din program : Înşiră te mărgărite, frumoasa legendă compusă de d-1 Leonida Domide, a fost punctul cel mai bine şi mai cu succes esecutat dintre toate punctele din program.

Şi nici nu e mirare în vreme ce atât composiţia în sine stă la nivel a- devărat artistic, cât şi predarea ei din partea corului şi soliştilor a fost la înălţime.

Piesa a fost condusă de însumi autorul, iarsoîourile din ea au fost sus­ţinute do «priveghitoarea« noastră mă­iastră, dna Velur ia Triteanu, şi de d-nii: Aurel Medrea, elevul şcoalei de musîcă din Viena, d Adrian Crislea, una din­tre putoriio de forţă ale reuniunei de

î cântări din Orăştie. Deoarece pentru ! prima oară am avut fericirea să aud

composiţia lui Domide, îmi voi lua li­bertatea a’mi face modestele mole ob­servări referitoare la ea

Această piesă e aranjată în stil

O tragedie grozavă e aceasta. Tabloul ei ne cutremură, dar în a- celaş timp se desprinde din mijlo­cul iui eternul memento, care se indreptează, cătră toţi aceia cari nu ţin seama de neamul din care au eşit.

Priviud acest tablou o între bare ni-se rupe din suflet:

Voi toţi aceia, cari sfidaţi nea­mul românesc şi jertfiţi comorile noastre unui guvern duşman nouă şi în deosebi tu părinte M angra, nenorocitule trădător, când vei merge la Gastein?

C a l v a r u l p r e s s e i r o m â n e .» B inecuvân tarea* episcop iei de H aj- dndorog se revarsă ş i asupra pressei rom ane. P en tru două articole p u ­blicate in chestia aceasta p ro cu ra ­tu ra d in Cluj a in ten ta t proces fo a ie ! ^Libertatea* d in Orăştie. Unul d in aceşti artlco li este „M ar­tir ii iu b b 'ii de n e a m « {publicat în N r. 21 d in 15 M ai 1913) în care se descria su fer in ţe le p ă r in te lu i M ureşU m u d in M oftinu l-m ic ş i a celor 14. tovarăşi de su fe r in ţă , ia r al doilea articol este >Preotul M u- reş ia n u p re ţu it în 1 0 0 .0 0 0 cor.* publicat în N ru l 22 (22 M a i n.) al * L ibertă ţii* . . .

ID o u ă e v e n i m e n t e i m p o r ­t a n t e . »Seara" publică următoarele cu privire la logodnele din familia prin­ciară a Rom ânki:

Dela un personagiu din ime­diatul anturaj al familiei prin­ciare deţinem următoarele infor- maţiuni sigure:

In luna Octomvrie se vor pro­duce în Dinastia României două evenimente importante.

Prinţul Carol se va logodi cu marea ducesă Olga, fiica cea m ai mare a Ţarului Rusiei.

Imediat după acest eveniment se va proclama logodna Prinţului George, m şteniforul tronului gre­cesc, cu principesa Elisabeta a Ro• mâniei.

Aceste solemnităţi surd aran­jate de pe acum în cele mai mici amănunte.

Ele vor fi cunoscute în mod oficial cel mult până la 15 Octom­vrie witor.

de baladă şi lucrată cu multă îngrijire, astfel că urechea unui aiusician îndată observă, că autorul ei ş’a dat toată si­linţa, ca musica piesei să fio în conso­nanţă cu textul, ceiace, cu plăcere constat, că ia şi succes pe deplin.

In această composiţie, care n’ar 1 trebui să lipsească dela nici un concert i romanesc mai de samă, aflam vr’oeâ- J teva părţi de toată frumseţea din punct

de vedere musical, între ele şi vr’o 2 fugi şi un camm frumos. Aşa d. e. de tot frumoasă e partia : Fostau faţă erai vestiţi... Aranjamentul frumos, or­chestrarea de tot bună, iată caracteris­tica pe scurt a piesei înşiră te mărgă­rite. Nu pot decât să felicit din inimă pe autorul ei, pentru frumoasa lui cre­aţi une.

A urmat apoi în program unul dintre cele mai însemnate «i frumoase puncte: Aria din opera *Don Car tos* de Verdi, cântată de d-na Vet Irite-nu pe lângă acompaniarea d-şo»rei Cor­nelia Man.

Faptul, că despre doamna Tri- toanu s’a scris pân’acum atât de mult şi bine, — dar totdeauna neexagerat — m’ar putea dispenza să mă ocup cu d-sa mai pe larg, fiind-că e o cântă­reaţă deja cunoscută şi apreciată în cercuri largi, atât româneşti cât şi streine.

Dar voi scrie câteva rânduri,

M o n u m en tu l d e la B inţinfi.Primul cuget, după ce ne-am recules de sub cumplita impresie

produsă de moartea „Şoimului Ardealului“ la poalele Carpaţilor stră­buni — ne-a fost să i cinstim memoria scumpă nu numai prin cu­nuni, parastase şi dangăt de clopote ci printr’un monument măreţ, care să se înalţe ca un sfânt simbol prevestitor de zile mai bune pe pământul comunei Binţinţ, în care Aurel Vlaicu a văzut lumina zilei şi în care s’a zămislit opera sa neperitoare, întruchipată în pa­sărea măiastră, care prin sborurile ei neîntrecute a produs valuri de însufleţire şi încredere în puterea neamului dintr’un colţ până în ce­lalalt a ţărilor locuite de Români.

Acest cuget a fost atât de firesc, încât el a răsărit de-odată în mii de suflete româneşti şi nu credem să existe astăzi un singur Român de inimă, care să nu dorească cu toată căldura inimei sale ca chipul lui Vlaicu să fie eternizat într’un măreţ monument în apro­pierea satului său natal. Ridicarea acestui monument a lui Aurel Vlaicu este astăzi un fapt atât de sine înţeles, una din cele mai elementare datorinţe, ce le avem faţă de eroul neamului românesc, încât nu mai e nevoie de-a lansa ideia ridicării monumentului ci ce-1 mult de-a discuta modalităţile iniţierii colectei naţionale ce avem dey > >întreprins.

Monumentul dela B inţin ţ trebuie ridicat şi e l se va înălţa măreţ, ca să devină pentru toate timpurile o Meccâ sfântă, Ia pie­destalul căreia să se închine zi de zi şi an de an, un neam recu­noscător, pehtru care Aurel Vlaicu a devenit un simbol viual ni- zuinţelor sale spre o soarte mai bună.

„Românul“ din Arad publicând în n-rul ce ne soseşte un călduros apel pentru ridicarea unui monument lui Aurel Vlaicu, a deschis o co­lectă, la care s’au contribuit în prima zi 130 coroane. Intre cei dintâi cari au contribuit vedem figurând şi pe ua ofiţer de neam strein, care având prilej să admire 3borul lui Vlaicu la Arad, s’a grăbit să trimită suma de 10 coroane redacţiei „Românului“ însoţind darul său cu cu­vintele :

Ştiu că veţi ridica monument marelui vostru frate Aurel Vlaicu... E u Vam văzut sburând, m ’am închinat marelui său geniu, l-am ado­rat şi vreau să fiu între cei dintâi, cari aduc contribuirea lor pentru monumentul marelui Aurel V la icu ..“

Din prilejul serbărilor dela Orăştie d-şoareie române au vândut în folosul „Asociaţiunei“ flori în preţ de 299 cor. La propunerea d lui Dr. Sglîmbea adunarea a hotărât ca această sumă să formeze temelia unui fond pentru ridicarea unui monument lui Aurel Vlaicu.

Temelia fondului s’a pus deci la Orăştie cu prilejul adunării „A so - ciaţiunei«. Părerea noastră este, Câ „Asociaţinnea“ să pornească co­lecta naţională pentru ridicarea monumentalul proiectat, fiind cei maiînalt ior al culturei şi ştiinţei noastre româneşti din Ardeal şi Ungaria, căreia i-a căzut jertfă genialul nostru inventator şi aviator. In calea co­lectei, iniţiată de „Asociaţiuoe“, nu credem să se poată pună pedeci de cătră stăpân rea ţării. Este doar vorba de-a ridica un monument unui pîoner al ştiinţei, a cărui glorie sa resfrânge asupra întregei ţări, în care s’a născut. Iar „Asociaţiunea* este chemată mai mult ca ori­care altă instituţie româneasca, ca să termine colecta cu succesul dorit, având legături prin despărţăminteio şi agenturile ei în toate părţile ţării locuite de Români.

fiindcă auzind pe d-na Triteanu nu te poţi stăpâni să iiu• ţi dai curs liber sen­timentului de admira ţi u ne, ce te cu­prinde. Constat, că această distinsă cântăreaţă a noastră, care dispune de o voce tstinsă de 2 octave şi 5 tonuri limpede ca cristalul, a fost apreciată din partea publicului german din capi­tala Germaniei, când a cântat în 2 rân ­duri în opera regală din Berlin ralurile Elisavetei din »Tannhăuser«ul’lui Wagner şi Tarnina din »Fluerul fermecat« a lui Mozart, Cu această ocaziune i~s’a făcut un ofert de angajament Ia această operă pe 5 ani, pe care însă cântă­reaţa noastră dornică do a-şi amplifica studiile muzicale, atunci nu l’a primit. Marii critici muzicali Lwp. Srhmidt şi Aug. Sgann, au scris cu multă căldură despre d na Triteanu, zicând, că tre bue să devină preoteasa artei şi asă- mănându-i temperamentul, glasul şi timbrul vocei cu a renumitei cântăreţe Destin.

Când streinii vorbesc astfel des pre o cântăreaţă româna, atunci ce să mai zicem noi V Dealtfel, ordinul, cu care a fost distinsă d-na Triteanu d*n partea M. Saie Reginei Carmen Sylva, încă justifică părerile noastre.

Atât în piesa Inşirâ-te mărgărite, cât şi în balada »Marna lui Ştefan cel Mare« şi în do nele esecutate, — în cari d-na Triteanu este măiastră, — a secerat o droaie de aplauze, fiind re ­

chemată în repeţite rânduri la rampă, dovadă că cât de cu drag ascultă pu­blicul nostru pe această cântăreaţă de samă, cu un strălucit viitor.

O artistă desăvârşită am aflat în d şoara Cel La Delavranoea, fiica măies­trului Barbu St. Delavrancea, care prin tehnica sa desăvârşită la pian ne-a procurat în special nouă pricepătorilor de muzică momente de-o înaltă plăcere artistică.

Ovaţiunile şi buchetul primit au fost numai o neînsemnată răsplată pen­tru o plăcere atât de delicioasă, do care ne-a făcut parte artista. Ne-am bucura să o putem auzi mai desl Nădăjduim, că ni-se va împlini această mare do­rinţă.

Corul mixt »Peste deal« de Vidu a fost esecutat precis punându-se pond pe toate nuanţările şi coloratura muzi­cală. Dşoara Măriţi Vasitoci e o bună cântăreaţă de doine, având o voce dulce şi molatecă.

»Hora Dobrogeană« a lui N. Po- povici a lăsat însă de dorit în esecu­tare din cauza tenorului, tot astfel şi esecutarea duetului din »Şezătoarea« lui Brediceanu.

Doinele esecutate de dna V. Tri- teanu iarăş mi au pregătit o dispoziţie bună şi în această dispoziţie am aşteptat începutul minunatei balade a lui G. Dima: Mama lui Ştefan cel mare.

Pagim 2 @ A £ X T A T R A N S I L V A N I E I .

La prima colectă, care s’a făcut pentru „Aeroplanul Ardealului“, deşi a avut un rezultat destul de mulţumitor, n-au participat massele mari ale poporului nostru, cari în primul rând sunt chemate să contribuie cu fîlerul lor, şi cari desigur vor da cu cea mai mare dragoste obolul lor pentru ridicarea acestui monument. Se impune deci o colectă sis­tematică, cu liste oficiale lansate prin preşedinţii despărţămintelor prin toate comunele cercului lor de competenţă, pentru ca monumentul pro­iectat să devină un adevărat monument naţional al poporului româ­nesc din Ardeal şi Ungaria.

Facem această propunere cu rugarea ca comitetul central al „Aso- ciaţiunei“ să se întrunească de urgenţă şi să decidă asupra acestei cauze ardente.

In acelaşi timp ar fi de dorit, ca să se scoată un album comemo­rativ ilustrat, care să conţină viaţa şi faptele genialului nostru inven­tator aviator împreună cu manifestaţiunile grandioase de doliu, cari au avut Ioc din prilejul morţii sale.

Deasemenea ar fi de dorit, ca In toate ţinuturile unde a sburat, să se aşeze câte o piatră comemorativă.

Numai astfel, eternizând cu demnitate pentru geueraţiunile viitoare faptele celui mai genial fiu al neamului, vom putea zice, că ne am împlinit cu scumpătate datorinţa faţă de memoria lui Aurel Vlaicu.

în c h id e r e a g r a n iţ e i Ia T u ru u -ro şu . Din Sibiiu ni se scrie:

Ministrul de interne ungar a interzis trecerea graniţei dela Tur- nu roşu spre România. Motivarea acestui ordin draconic, care aduce pagube reale atât comerciului no­stru cât şi aceluia din regatul Ro­mâniei, nu se spune. Colera nu poate fi cauza, deoarece atunci în ­chiderea drum ului spre România trebuia tăcută la timp, iar nu a- cum când pericolul de contaminare la graniţă e zero, colera fiind a- proape stinsă în România. Dealt• cum sistemul profilactic în toată lumea este carantina, iar nu în chiderea graniţelor. 0 lămurire a ordinului d lui m inistru să cere şi o interpelare în cameră este indi­cată cât mai îngrabă.

R e la ţ i i le a u s tr o » g e r m a n e şl g e r m a n o -r u se . Se ştie, că presa germană a început (pe timpul războiu­lui balcanic o polemică înverşunată cu presa, austriacă. Presa germană critica politica externă a Austro-Ungariei şi se Întreba dacă n’ar fl bine ca Germa­nia să renunţe la alianţa cu Austro- Ungaria şi să se caute o apropiere de Rusia. -----— ..---y—«■—

Presa austriacă a răspuns cu as­prime la aceste atacuri. »Vosiche Zei- tung« publică acum un articol contra Austro-Ungariei, spunând că alianţa ger- mano-austriacă a fost pusă la o grea încercare şi că încrederea Germ iniei în aliata ei, a fost adânc zdruncinată.

Ziarul rusesc »Herold« se ocupa cu polemica ziarelor germane şi aus­triaco, într’un articol intitulat >Panger­manii şi fidelitatea Nibelungilor«. »He­roide citează atacul vehement al ziaru­lui »Kyffhauser Zei tung« îndreptat con­tra Austriei, şi care se termină cu con­cluzia că ar fi mai bine ca Germania să caute o apropiere cu Rusia.

»Heroide accentuează că opinia publică din Rusia nu este pregătită la un astfel de gest din partea Germaniei, pe care l’ar primi cu multă neîncredere şi bănuială.

C o n s il iu m in is te r ia l co ­m un» Pe la sfârşitul lunei ccrente, înainte de a-şi începe camera ungară sesiunea de toamnă, se va ţinea în Viena un consiliu ministerial comun. Din partea guvernului ungar vor par­ticipa contele Tisza şi miniştri de re- zort. Vor forma obiect d^ discuţie : ur­carea contingentului, budgetul comun şi proiectul de tratat comercial cu Sârbia.

l i n g u r i i ş l Saşi!» Nise scrie: Relevăm un fapt îmbucurător deia adu­narea »Asociaţiei« din Orăştie: pri­marul oraşului, care e Sas, d-nul losef Andrae a ţinut să bineventeze în nu­mele oraşului pe presidentul şi comi­tetul »Astreie la poarta de intrare, spu­nând că oaspeţii, cari vin în numele culturei, sunt totdeauna binevăzuţi. — Ne bucură această atenţie, care pentru întâia oară ne surprinde într-un oraş cu primărie săsească. Căci constatăm, că deşi Asociaţia mai adeseori a venit »totdeauna şi exclusiv în numele culturii« şi în alte oraşe cu primari saşi, ca Bra­şovul, Sibiiul, Mediaşul etc., căpeteniile acestor oraşe nu şi-au ţinut de datorie să-i dea atenţia ce i se cuvine unei instituţii pentru răspândirea culturei în statul nostru comun.

După cum suntem informaţi, pur­tarea din trecut a Saşilor faţă de noi a găsit reprobare chiar şi în cercurile gu­vernamentale din B dapesta, şi evident, că la Orăştie s-a căutat repararea unor penibile greşeli de tact făcute în tre­cu t Căci nici guvernului unguresc, ori cât le face loate pe voie Saşilor, nu-i mai convine, ca Saşii sub mantaua con­stituţionalismului, să-şi mai poată per­mite ca pe vremuri şi azi »sporturi autocratice« pe faimosul lor »Sachsen- boden« în numele guvernului. Maghiarii, ori cum ar fi ei, preferă şi ei cavale­rismul faţă de necuviinţă. In privinţa aceasta este o deosebire între magnat şi jupân.

U n c o n g r e s a l T u r c ilo r t in e r i s’a deschis eri la Constanti- nopol. La congres participă numeroşi delegaţi turci din teritoriile ocupate de armatele statelor balcanice. Prezident al congresului a fost ales Achmed Rizet.

Dar mare mi-a fost desilusionarea, când am observat, că capela regim, de inf. Nr. 64, n’a studiat’o pe deplin, ceia ce a avut ca urmare, că această crea- ţiune frumoasă a măestrului Dima, care era chemată să fie culmea concer­tului, a fost esecutată foarte defectuos. Intr’adevăr compătimiam pe dna Tri- teanu că e silită să cânte pe lângă un acompaniament atât de slab. Las’câ nici corul n’a fost la înălţime în această piesă. Am să relevez unele dintre defectele, ce le-am observat, in esecutarea acestei composiţii frumoase.

Coloratura muzicală din introdu­cere a lipsit cu desăvârş're, ceiace a alterat mult succesul piesei.

Iar dulceaţa minunatului andante: »Ochii ei albaştrii«. . . nu s’a putut gusta, deşi această pârtie este una dintre ce e mai frumoase din această ba!adă.

La sfârşitul acestui andante după: »Insă doamna soacră« . . . după ferinată urmează pai tea, care descrie mie ul nopţii, unde orologiul, — marcat prin corni, care imitează baterea lui — sună 12 oare din noapte. Această batere a orologiului a lipsit cu desăvârşire, deşi în partitură maestrul a marcat-o cu semn. Nici baterea în poartă n’a fost corectă.

După esclamarea dramatică a ma­mei lui Ştefan . . . »şi-ţi va fi mormântul încununat cu flori« — urmează un maestoso minunat, din care se poate observa, că Ştefan face încercare să*şi adune din nou oştirea bătută. Cornii

dau signalul de adunare, după care apoi în allegro viv wi se descrie de tot frumos cum începe Ştefan să şi adune oştirea. Violele încep cuşeasesprezecimi o figură, după ele urmează violinele II., apoi violinele I., apoi celourile şi pe urmă contrabasul tot aceiaş figură, după cari urmează canonul: »Ştefan se întoarce« început de vocile bărbăteşti şi conti­nuat de corul mixt întreg, care îm­preună cu orchestra întreagă într’un minunat crescendo încep apoi splendidul finale: Ştefan se întoarce . . .

Această pârtie a fost esecutată cam slăbuţ, ceiace a slăbit de tot im­presia finală, ce trebuie să o primească orişicine, care ascultă composiţia aceasta atât de frumoasă.

Făcând abstracţie dela aceste de­fecte încolo corul a fost bun, dând do­vadă de disciplină şi şcoală. Dl Medrea s’a afirmat ca un bun diligent de cor — şi eminent idntăreţ d- Urs. Merită laudă!

Vrednici de laudă sunt şi ceilalţi solişti şi corişti în genere, numai aceia parte a publicului nu e vrednică de laudă, — ci chiar de contrarul, — care a dovedit atâta necreştere, că n’a ştiut să păstreze liniştea în decursul esecu- târii singuraticelor puncte.

Indignarea dnei Triteanu, căreia a fost silită să îi dea espresiune, o aflu de tot junta. E trist destul, ca chiar şi ’n faţa streinilor ne dăm un astfel de — tes­timoniu de paupertate l

1 1 Aurel V la ic iT ]Manifestaţiile de durere pen­

tru perderea regretatului Aurel Vlaicu continuă încă. Şirul condo- leanţelor, sosite din toate părţile, e nesfârşit şi aceasta dovedeşte, câ perderea e resimţită pretotindenea, unde există Roma ui. Nu este colţ de ţară, cât deferit de lume, unde să nu fi pătruns ştirea sguduitoare şi să nu fi produs în suflete fiori de durere şi adânci regrete... In­tre altele şi aceasta ne dă dovadă de unitatea culturală şi de sentimente a întreg neamului românesc de pre­totindenea.

In afară de aceste js’au făcut zilele din urmă şi alte manifesta­ţii întru amintirea marelui de­funct.

Condoleanţe.Ziarele din România publică o nouă

serie de condoleanţe, adresate sau fa­miliei Vlaicu, sau Ligei culturale, ori în fine redacţiilor de ziare. Regretăm, că din lipsa de spaţ, nu putem publica textul acestor adrese şi>stfel ne măr ginim a aminti localităţile de unde s’au trimis, anume din Urzicenf, Buzău, A zuga, Constanţa, Galaţi, Arad, Brăila, T. Severin, Ploeşti etc.

Dăm din acestea adresa din Bu­zău, care s’a trimis ca telegramă pă­rinţilor lui Vlaicu şi una din Constanţa.

Adresa din Buzău e ste :îndureraţilor părinţi ai lui Aurel

Vlaicu.Perderea pentru vecie a iubitului

vostru fiu ajuns celebritate ca şi mân­drie a neamului, la vârsta la care alţii de abia încep a întră în vâltoarea vie- ţei, a lovit deopotrivă ca şi pe voi în­tregul neam românesc de pretutindeni cu o jale nesfârşită. Cetăţenii oraşului Buzău ca şi fraţii lor de pretutindeni deplâng cu lacrimi amare această crudă lovitură a soartei ce nu-şi mai are în dreptare, care a răpit din sânul nea­mului pe fiul vostru şi frate al nostru ajuns o glorie naţională prin pricepe­rea ca şi prin munca sa ci oştită şi demnă, în care voi şi întreg neamul îşi pusese atâta nădejde în izbândirea viitoarelor aspiraţiuni naţionale. , Cu el s’a stins şi dispare dintre hoi luceafă­rul strălucitor care, străbătând întra­ripat văzduhul, avea menirea de a ne călăuzi în calea noastră spre locul ho­tărât de Dumnezeire spre isbândirea visurilor noastre de veacuri a căror re­alizare pare a se apropia: întruparea întregului neam sub o turmă şi un păstor.

General G. lorca şi alte 150 iscă­lituri

*Adresa din Constanţa, trimisă d-lui

prof. C. Nedelcu, are următorul cu­prins :

Primeşte adânci şi sincere regrete pentru pierderea ireparabilă a nepre­ţuitului coleg şi amic Aurel Vlaicu.Toate inimile româneşti sângerează şi sufletele noastre îndoliate plâng cu du­rere pierderea acestui astru românesc, fala Ardealului şi a întregului neam românesc.

Gheorghe Cioflea.

Parastas în Blaj.

Din Blaj ni se scrie:Miercuri la oarele 7 dimineaţa un

cortegiu de intelectuali şi tinerime stu­dioasă în frunte cu flamuri negre, s-a îndreptat spre Câmpul libertăţii, până la locui unde a stat hangarul lui Vlaicu, la primul său sbor în Ardeal cu ocazia iubileului «Astrei» în 1911. — Acolo s-a oficiat un parastas de că- tră domnii protopopi: Nic. Soiomon, 1 T. Negruţiu şi Aurel C. Domşa. — La sfârşitul parastasului d-1 advocat Dr. luliu Maniu a ţinut o vorbire plină de emoţiune în amintirea neuitatului a- viator Aurel Vlaicu.

In Zârneşti şi împrejurime.Din Zârneşti ni se fac cunoscute

următoarele:Sub greaua lovitură a sorţii, ce

ni s’a dat prin moartea neaşteptată a marelui nostru Aurel Vlaicu, numai azi vă putem comunica, că în comuna Zârneşti s’au tras clopotele la ambele biserici în ziua înmormântării, între oarele 4 şi 5 p. m. Mai departe des dărţământul Zârneşti al «Asociaţiunii» a decis a serba în fiecare comună de pe teritorul său câte un parastas Du­minecă in 28 l. c st. n , întru pomeni­rea de veci a neuitatului nostru avia­tor constructor. După parastas preşe­dinţii agenturilor s’au îndrumat a face cunoscută publicului asistent viaţa şi opera decedatului. In comuna centrală Zârneşti să va face aceasta la 2 oare p. m. n edificiul şcolar în cadrele unei şezători literare închinate memoriei lui Aurel Vlaicu.

Publicul românesc este invitat a

Ri. Î.9G — 291*

participa la această serbătoare în nu­măr cât se poate de mare. — 1. 1.

In Orăştie.«Libertatea» publică următoarele

şire duioase, cari ne arată, cât de iubit era regretatul Aurel în patria sa res­trânsă :

Ieri, Mercuri, la orele 5 d. a., — scrie «Lib». — timpul înmormântării scumpului nostru mort Aurel Vlaicu, s’au tras în Orăştie la toate bisericile: româneşti, maghiare şi săsască, clopo­tele timp de jumătate de oră, — ca un glas tânguitor al credincioşilor a* cestui oraş, pentru sufletul celui-ce în acest timp îşi făcea în Bucureşti calea spre gura de pământ ce sta deschisă ca să ni-1 înghită...

A fost un cias nespus de înduio- şetor, când în tot oraşul au pornit de­odată a suna clopotele la toate biseri- cele. Biserica săsască a dat cea dintâi lovituri de clopote, urmându-o cea pa- pistaşă maghiară, cele româneşti şi cea ev. ref. maghiară. Căci aici toţi l’au avut drag, şi toţi au vărsat o la­crimă pentru el...

O scrisoare a lui Vlaicu.Pictorul V i r g l S i m o n e s c u d i n

Lugoj, vechiu prieten a lui Vlaicu, cu oare s’a cunoscut încă. pe când era în gimuaz, a trimis ziarului „S e a r a“ următoarea senioare pe care Vlaicu i-o trimise din RQs3elsheim, (Germania), un le lucra într’o fabrică de automobile.

»Frate SimioDescule« Abia m’a găsit epistola ta. Eu sunt deja dela 1 Sept. în fabrica de automobile a lui Opel în Pusselshelro. Aici e un sat urât. numai fabrica e foarte renumită. Am ajuns bine, că nu mă întrece nime în construit. Plata e cam puţină. Acum vreau să mă apuc de maşina de sburat. Fabricantul e prieten cu mine, el mi ar da parale să fac maşina, dar eu mai bucuros aş da invenţia ţării româneşti. Vezi de îmi recomandă pe cineva cu parale ori fă-mi o legătură bună. Altfel pun Nemţii mâna pe inven­ţie şi tu ştii bine că o invenţie mai ideală şi mai folositoare ca maşina de sburat nu este. Am făcut gramofonul de zice tare. Acum îl patentez. Am mai înştiinţat 2 Patente, dar sunt cam scumpe şi nu le cumpără nime Trebue să aibă omul şi noroc la in­venţii. Mi-ar plăcea dacă te*ai ocupa şi tu mai mult cu maşina de sburat barem să-mi ajuţi ceva, că iu ai putea sd*mi ajuţi. Tu ştii că eu numai pentru ea trăe^c şi trebuie să o fac. Opel mi-ar ajuta, dar e neamţ, nu vrea să-mi dea «imica pentru invenţie fără numai spesele pentru făcut şi dacă e bună să fle a lui. Fie, că aşa nu o pupă. Dacă mergi la Paris caută pe Vuia şi spune-i de mine. Aş vrea să fac legături cu el să 11 mai întreb despre aeroplanele franţuzeşti. Scrie mi mai ni uite. Ce ai de lucru? Ce-ţi face nevasta ? Cred că nu v’aţi supărat, că nu am venit pe la Lugoj. Nu am puiuţ veni Vă salu” şi vă poftesc sărbători fericite.

Riisselsheim, 18/X I 908.Vlaicu.

In sentiment comun...—Fragment din un articol a! ziarului „Seara“.—

..«Moartea lui Aur<d Vlaicu va desăvârşi o minune mare de comun sentiment, unind lacrimile româneşti de pretutindeni, ca în visul său măreţ, Si pretueşto cu adevărat pe acel care s’a sfârsit de o moarte atât de gro­zavă, la datoria sa, pentru a te ridica pe tine şi a-ţi purta haina la înălţimi vertiginoase, pe care le-a stăpânit în numele tău slăvit I

Plângi ţară îndoliată căci ai, din belşug, ce plânge, pe un ostaş al gloriei tale, care s’a luptat, cu oştile înălţimilor, stăpânindu-le, ca să-ţi aducă în goana vertiginoasă şi năval­nică, dreptul de a te mândri 1 Plângi Românie pe fiul tău cel dulce, cel iubitor din cale afară, si-l slăveşte in amintire, căci cu drept el poate trece de acum ca un sfânt martir, şi din aceasta dureroasă şi pioasă amin­tire fă-ţi un cult pe care să 1 slujeşti cu evlavie eternilor păreri de rău.

Aurel Vlaicu după ce te-a sa!u- tat, iubită patrie, din înălţimi stăpânite numai de el poate, aici, la, tine, s’a aruncat In braţele morţe’ care l’a înlănţuit cu braţe fioroase şi ucigă­toare 1

Dormi, celestule călător, dormi în pace, căci datoria ţi-ai fâcut*o l

T r a ta t c o m e r c ia l in tr e A u s tr o -U n g a r ia s i S â rb ia . Inluna viitoare vor Începe tratatativele între Austro-Ungaria şi Sârbia pentru încheierea unui tratat comercial. In privinţa aceasta pregătirile sunt înain­tate şi se crede, că cele două state vor încheia în curând tratatul, atât de ne­cesar pentru Austro-Ungaria, cât şi pentru Sârbia.

Cu privire la tratat se scriu din Viena următoarele cu data de 18 1. c.

Eri înainte de amiazi s’a ţinut la ministrul de externe o consfătuire a

specialiştilor din Austro-Ungaria, pentru elaborarea unui proect de tratat comer­cial cu Serbia.

Se afirmă că guvernul austro ungar şi sârb ar fl căzut de acord in prin* cipiu asupra proectul ui de tratat.

C o n feren ţa d e p a c e ilelii o n s ta n tin o p o l. Iu şedinţa dealal- taeri a conferenţei de pace delegaţii turci şi bulgari au semnat protocolul, în care s’au Axat nduilo graniţe între Turcia şi Bulgaria. In şedinţa de eri a conferenţei s’a rezolvat şi chestia na­ţionalităţilor din teritoriile cedate Bul­garilor. Şedinţa viitoare Luni.

România şi Ungaria.— Un articol al ziarului „Di? Zeit“, —

Z i arul „Die Zeit“ pubhci an articol senzaţional al unui bărbat politic maghiar, asupra cauzelor răcirii relaţiilor dintre Româ­nia şi Austro Ungaria.

De câtva timp — spune autorul articolului — sosesc din România ştiri neliniştitoare şi suntem convinşi, c toate desminţirile oficiale, că acolo a*, format o atmosferă ostilă nouă. Opinia publică română s-a îndreptat contra) Austro-Ungariei şi în special contra Ungariei, iar acum, după ce armatele! româneşti au înfrânt pe bulgari, vor pornească pentru liberarea »fraţilor carii trăiesc în sclăvie«.

Este datoria bărbaţilor de stat] din Viena şi Budapesta să-şi concen­treze toată atenţia asupra înstrăinării României de Austro-Ungaria, cercetând cauzele cari au provocat această răcire a relaţiilor.

Cauza principală — spune auto­rul articolului — este modui cuini sunt trataţi Românii diu Ungaria.

Contele Andrâssy şi alţi politicianil unguri au căutat să rezolve chestiunea de naţionalităţi. De câteva săptămânii şi contele Ştefan Tisza sg ocupă i rezolvirea acestei chestiuni, dar într’i mod cu totul nefericit. Se uriceazil între Tisza şi câţi-va Romani, a?a nu­miţi renegaţi, tratative spre ai câştigul pentru ideea de stat maghiar. Dar! proeum nu s-a putut face nimic In 1 Croaţia cu acest sistem şi cum po­porul croat a rămas tot duşman al gu­vernului ungar deşi câţiva din acei | fruntaşi sunt astăzi în serviciul guver­nului, ungar tot aşa nu se poate face nimic nici în Ungaria.

Prin faptul că Românii &;ia nu­miţi »moderaţi« vor Intra în serviciul guvernului, nu s a câştigat nimic, poporul va primi cu neîncredere aceasta.|

Cert este că numai punctul plecare al guvernului ungar in aceasttl încercare este just. Se foloseşte de mijloace, cari fiind puse în aplicare, majorează numai sentimentul de Juţ’-j mănie în inimile Românilor.

Românii nu sunt duşmani ai cui*| turii şi vor să înveţe şl limba statidar cor să fle considera u eetiiţeAegal îndreptăţiţi.

Cercurile politice serioase ăia (Ml garia vor să repare această veche g»| şală şi se ocupă tocmai acum cu loaeele, cari ar putea duce la aceşti

Autorul articolului citează apel] mai multe pasagii din broşura advocfrl tului Emil Horvath din Lugoj, care a-| rată foarte luminos cererile juste Românilor.

In tot cazul însă este nevoa iul ca ministerul de externe să rssti lească bunele relaţii cu România, tur-j burate prin demersuri inexplicabile ci| ocazia încheierii tratatului de pace Bucureşti.

Ministerul de externe a comis i mare imprudenţă cerâc \ revizuirea inj tatului, dar motivarea acestei cereri a fost şi mai nenorocita Ziarele oftei oase ale ministerului de externe accţ tuau că e nevoe să se facă revizuirii pentru a da fiecărui stat teritorii locuite de conaţionalii lor.

Astfel ministerul de externe triac a dat în mâna aşa numiţilor >i| gitatori« români o armă de. temitl proclamând necesitatea isbâudei priocij piului de naţionalităţi, spre a scăpJ dintr’o situaţie penibilă iscată priauMJ gest necugetat.

Politician» serioşi dlu Ungaria tnj vor urma principiul proclamat de oi nisterul de externe cu această ocaziuoj dar sunt gata să eaute calea unei păcări cinstite cu Românii din Ungarii!

»

Nr. 196.— 1 U A Z S Î â T B A E 8 Í L V A H I 1 S î.

Sărbătorirea fi-lui Vict.1 urcăşianu în Viena.

— însemnătatea ser iilor la noi —Viena, Sept. c.

Preşedintele meseriaşilor români din SibiUi d-l Victor Torddşinu a fost nevoit a petrece câteva săptămâni în ti’un spital din Vkna pentru a-şi5căuta de sănătate. D-vi nd pe. deplin, resta­bilit. voia să plece acasă pe neobser­vat, însă d-i preşedinte al meseriaşi­lor români din Viena prinzând de veste, i-a pregătit o frumoasă surpriză, aranjând o convenire socială în onoa­rea dânsului.

Sâmbătă în 13 1. c. Românii s’au Întrunit în restaurantul Rupert la orele 8 seara. Sula bine aranjată ab*a a putut cuprinde publicul numeros, care şi-a făcut apariţia. Au fost de faU aproape toţi membrii coloniei ro­mân»), un frumos runaăr de dame, ofi­ţeri stc., i°r ?vesei iaşii £ din Ioc s’au prezentat hi număr complet.

Vitencu, preş. »Clubului Român« a ţinut o scurtă vorbire introductivă salutând pe ce’ mai valoros preşedinte al meseriaşilor d-i Victor Tordăşianu, apoi bineventeazd pe membrii prezenţi şi’n special pe reprezentanţii diferitelor societăţi româneşti din loc. Vorbeşte apoi d-i Lr. huzur Popouic», d-sa în- tr’un discurs mai lung stărueşte asu­pra îmemnătăţh mes ridor şi relevează meritele neperitoare pe cari d-l Vict. Tordăşianu ie-a câştigat muncind ne­întrerupt cu ze! şi interes pentru murea clasei d* mijloc, aceasta parte integrantă şi îndispenzabilă a corpului naţiuuoi române. D-i Dr. L. Popovici ridică păharui în sănătatea d-lui Victor Tordăşianu,

D-i protopop militar Boldea ia cu­vântul în numele societăţii bisericeşti. Aminteşte de ocazia rară, de a putea saluta în mijlocul nostru un bărbat, care a lucrat cu atâta stăruinţă pentru a realiza una dintre chestiunile cele mai arzătoare, crearea clasei de mijloc. D-l protopop aminteşte de meritul pe care îl au d-uii. D-rii L. Popovici şi iuliu Crişianu la restabilirea sănătăţii (»•lui Tordăşianu şi închină în sănăta-

. tea aceşti r medici.D-l Dr Iuliu Crişianu vorbeşte în

numele »României June« rugând pe d-i Tordăşianu ca membru onorar al platei societăţi să primească espresia de admira pe pentru munca sa îndelun­gată, depusă pe . altarul unei cauze atât de importante p* ntr no*. Vorbeşte de difereoţiarea s cială anormală* care există la noi. Sus a clasa de intelec­tuali, jos o clasă ţărănească. Sucres- cenţa pentru intelectuali o dă direct poporul, pe când la aite neamuri o dau meseriaşii. Nn nai prin meseriaşi şi in­dustriaşi vo. ivea capitalul necesar pentru a putea da o luptă de desro- biie economică şi politică. încheie prin propunerea d e t r i m i t e o telegramă In adresa d-nei Tordlş'anu.

Dl Aurel O. Popovici, vechiu prieten al d-lui Tordăşianu relevează aminti­rile plăcute de pe vremea când amân­doi îşi petreceau vremea in redacţia »Tribunei« vechi. 1}1. Tordăşianu făcea pururea haz şi era mare plăcere a fi în societatea lui. Dsa insă a observat că sub aceasta fire glumeaţă să as­cunde o forţă rară de muncă, energie neînfrântă şi o dragoste mare pentru cauza în a corei servicii se pusese deja cu 20—25 ani înainte. Azi vedem re- suitatele frumoase răsărite pe urma acestei munci.

»Meseriaşii ţromâni din Sibiiu au cassa lor proprie, mai multe fonduri pentru aplicarea ucenicilor şi calfelorde meserie. încheie prin a recomanda meseriaşilor pe d-l Tordăşianu, ca o pildă vie de vrednicie, muncă, cinste şi perseverauţă. Mai vorbeşte

Dl Nicoli salutând pe dl Tordă­şianu în numele meseriaşilor români din Viena.

In sfârşit ia cuvântul dl Tordă- t şianu. Dsa îşi cere scuze, că in urma I siâHiciunoi duce, J»î -^ e o stăpânit în

urma boalei nu poate răspunde aşa după cum ar idori. Dsa declară, că în primirea măgulitoare, care i-s’a făcut na vede o manifestare faţă de persoana dsale, ci o manifestare faţă de însăşi turn, de a cărei sfinţenie sunt adânc pătrunşi toţi cei de faţă. Speră că va avea şi pe viitor energia necesară de a

I lucra şi nutrind convingerea singură, ci munca dsale ru e inzadar. Mulţu­meşte tuturor celor prezenţi pentru clipele plăcute po cari le-a petrecut între noi şi propune trimiterea unei te legrame do încur.-'aro aranjatorilor expoziţiei industria 3 româneşti din «Orăştie.

Corul meseriaşiio, ne-a delectat cu frumoaso cântări şi loine româneşti sub conducerea d lui io an Maer.

La sfârşitul părţii oficioase s’au cetit cele două telegrame cu următo­rul text •

D-nei Tordăşianu Sibiiu.Românii ulunaţi să serbeze pre­

zenţa iubitului <1 voastră soţ în mijlo |0l Itr vâ trimite espresia sentimen­

telor lor de stimă şi urări de bine pen­tru ca împreună să ajungeţi împlinirea idealurilor frumoase, în a căror servi­ciu V’aţi pus cu atâta stăruinţă.

D lui Adrian Cristea, preşedintele expoziţiei industriale Orăştie.

Românii întruniţi în cinstea d-lui Tordăşianu vă felicită călduros şi vă doresc isbânda deplină la frumoasa d- voastră întreprindere.

Trăiască industria română.*

In sfârşit aşi dori să adaug un lu­cru, de altfel ici colo amintit de vor­bitori. D-l Tordăşianu nu are merite numai pentru ’meseriaşi D-sa e unul dintre conducătorii societăţii agricole şi a reuniunei de înmormântare din Sibiiu. D-sa a aranjat diferite expoziţii agricole,, de industrie casnică, aseme­nea şi expoziţii de copii, pentru cari poporul a manifestat un deosebit inte­res. Meritul de a înfiinţa bănci săteşti (Raiffeisen) în comitatul Sibiiului şi Fă­găraşului revine în bună parte peste tot d-lui Victor Tordăşianu.

George Vitencu.

Soc. „Ortodoxă Naţionalăa Femeilor Române“

— Congresul dela Iaşi. —Dăm loc cu plăcere acestui apel

ce ni se trimite din Bucureşti:Nu de mult în Bucureşti un

mănunehiu de femei române pătrunse de cea mai caldă dragoste de neam şi religie s’au unit şi sub scutul bi- sericei, au întemeiat, Societatea »Orto­doxă Naţională a Femeilor Române« al cărei scop este de a ocroti religia, limba strămoşească, neamul românesc precum şi de a croia şcoli, în cari copilele române, să fie înşiruite şi educate potrivit intereşului naţio­n a le i religios al Românilor din Regat Pentru aceasta a înfiinţat în Bu­cureşti un Institut model instalat într’un local propriu, situat îo unul din cele mai frumoase şi sănă­toase cartiere din Capitală (Str. Principatele Unite 63). Probă că acest,. Institut era reclamat, es'e faptul, că numărul fetiţelor cari s-au pro contat pentru înscriere anul trecut, a fost cu 80 mai mare decât numărul — 150 — al elevelor pentru cari e loc în Inter­nat aşa că supraplusui de 80 de cereri a trebuit să fie respins.

Inaugurarea acestui institut s’a făcut în ziua de 17 Septemvrie 191 fiind de faţă L P» SS. Konon Mitropolit Primat al României înconjurat de Clerul Capitalei precum şi a Dnei Anastasia Gr. Filipescu venerabila Preşedintă a Societăţii Ortodocse Naţio­nale, Dl C. Dissescu Ministru Instruc­ţiunii publice, d-l Profesor N. Bălan? trimis de Escelenţa sa Mitropolit Ioan Meţianu, Preşedinte de onoare al So­cietăţii, şi care se interesează de aproape de mersul Societăţii pre cum şi întreg Comitetul Central şi Comitetele Parohiale şi filiale ale Societâţb* din întreaga ţară Pe lângă acest Institut Societatea a mai înfiinţat pentru cei săraci grădini de copii în cartierele periferice din Capitală şi-n provincie, în cari copii îşi petrec zilele în vreme ce părinţii lor sunt la lucru —

A înfiinţat biblioteci populare înzestrate cu cărţi folositoare, insta­late în şcoli, închisori, spitale şi arse­nale şi a organizat in fiecare Dumi­necă şi sărbători serbări pala Peri­ferie. ur.de s’au ţinut conferinţe de către preoţi ori profesori, cu subiecte religioase patriotice şi morale.

Cum Societatea îşi ţine în fiecare an congresul său în luna Noemvrie, anul acesta îi va ţine in oraşul Iaşi şi-i se va da o mai mare importanţă Societatea voind ca Româna din Tran­silvania în număr cât mai mire să ia parte la acest congres spre a întări mai mult legăturile frâleşti ce unesc pe toţi românii de pretutindeni ş i cu cari prilej se va inaugura al doilea Institut model ca cel din Bucureşti, precum şi grădina de copii, în Vechea Capitală a Moldovei.

In acest scop Societatea roagă pe toţi Românii, cari scî interesează de operile culturale înfăptuite de ea pen- tru binele obştesc, precum şi de pro­păşirea neamului românescă, să bine- voiască a lua parte la acest congres, unde va fi o adevărată manifestaţie de dragoste frăţească, ce ne leagă la o’altă pe toţi românii, căci toţi a^em aceleaşi simţiri şi aspiraţiuni şi suntem călăuziţi de acelaşi ideal naţional.

N Q ta lia G, P ru n c ii,

O ş t i r i , i— 7 Septemvrie 1913. i

Din gimnaziul de stat din Sibiiu.Ziarul »Pesti Hírlap« ne surprinde cu următoarea ştire :

Elevul Vasile Oţetea din clasa Vil-a a liceului de "’stat ciîn Sibiiu, îm­preună cu alţii 27 ;de elevi români ai liceului, organizase o mişcare naţiona­listă, propagând ideile acestea prinţ,r’o gazetă litografiată. Mişcarea elevilor români era îndreptată special contra profesorului de istorie Thurzo, care, na­tural, le preda istoria în felul obicinuit al şoviniştilor unguri, care numai re­voltă poate stârni într’o inimă de Ro­mân.

Direcţia liceului a aflat de această mişcare şi procurâodu-şi un număr din gazeta elevilor, a eliminat — în urma decizului conferinţei — pe elevul Oţe­tea. Cazul l-a comunicat apoi ministru­lui de culte, aşteptând răspunsul aces­tuia în chestia pedepsirii celorlalţi elevi. Şi răspunsul acesta — după »Pesti Hír­lap — a fost surprinzător: Profesorul de istorie Thurzo a fost mutat la li­ceul din Macău, dispwnând totodată ca elevii români să nu fie pedepsiţi. (Elevul Oţetea a fost însă primit în liceul din Blaj, unde-şi continuă stu­diile).

De sine se înţelege, că ziarul »P- H.» critică în termeni foarte as­prii această deciziune a ministrului de culte, care pe »patriotul« Thurzó l-a mutat la alt gimnaziu, iar pe »trădă­tori« î-a lăsat nepedepsiţi.

înregistrăm cu toată rezerva a- ceasta ştire, despre a cărei autentici­tate n-avem nici o dovadă.

Ne miră însă faptul, că în întreg Si- biiul nu s a găsit un singur român, care să dovedească şi să clarifice cele scrise de »Pesti Hírlap« :

Aşteptăm lămuriri 1 bC

Victimei8 aviaţiei. Acum când avia­ţia română, şi cu ea întreg neamul ro­mânesc, îşi plânge a doua victimă, care în urma ei a Jâsat un gol ce greu va mai putea fi împlinit, credem Qde inte­res statistica de mai jos, care cuprinde numărul tuturor celor ce şi-au jertfit viaţa pentru cucerirea văzduhului.

Din anul 1908 s-a început o se- lioasă luptă pentru această cucerire care, natural, îşi pretinde victime. Şi numărul celor ce şi-au jertfit viaţa pen­tru tăerea de căi în necuprins e atât de mare, încât tristă statistică a celor căzuţi aruncă o umbră destul* de Iu*" gubră asupra succeselor dobândite până acum pe terenul aviaţiei.

Iu România nu s-au W ântat încă lacrimile stoarse de durerea morţii iui Aurel Viaicu, iar anul trecut, se ştie că acelaş sfârşit tragic l-a avut aviato­rul T. Caranda. 2 victime a avut aşa dară până acum România în lupta pen­tru cucerirea văzduhului.

Statistica celorlalte state — după ziarul englez »Standard« — este urmă­toarea:

,1909 1910 1911 1912 1913 totalFranţa: 2 10 27 29 28 96Germania: — 4 14 28 32 78America: — 4 14 17 16 51Britania-m. — 2 7 18 10 37Italia: — 5 4 8 6 23Rusia: — 1 4 6 10 21Austria: — — 2 1 4 7Sviţera: — — 1 3 2 6Belgia: — 2 — 2 1 5Grecia: — — — 1 2 3Argentina: — — — — 3 3Iaponia: — — — — 3 3România: — — — 1 1 2China: — — — 2 — 2Ungaria: — — — 1 — 1Brazilia: — — 1 — — 1Peru: — 1 — — — 1Holanda: — 1 — — — - 1Chile: — — — — 1 1

In timp de aproape cinci ani dezile aşa dară şi lupta pentru cucerirea văzduhului au căzut 342 victime.

Concurs. Tinerii universitari ro­mâni, cari doresc să fie împărtăşiţi de beneficiul (locuinţă gratuită) internatu­lui Petran din Cluj, au să-şi înainteze petiţiile până în 25 Octombre 1913 st. n , adresate cătră comitetul despăr­ţământului Cluj, al Asociaţiei.

Petiţiile sânt a se înzestra cu a- nexele următoare: 1. Atestat de pau­pertate 2. Declaraţie personală, că po­tentul uu beneficiază de alte burse. 3. Copie de index, legitimată de vrei n membru în comitet sau certificat de maturitate.

Petiţiile se înaintează directorului, adresa Deak Ferencz 44. Cele întârziate se vor lua în seamă, numai în cazul dacă vor fi locuri vacante.

Beneficiile se von conferi cu înce­perea de 1. Oct. n —Jiuj, în 12. Septem­vrie 1913. Dr. Valentin Poruţiu, di­rectorul desp.

Rectificare. Dela biroul Asociaţiu- nii primim spre publicare următoarele:

In cosemnarea membrilor »Aso- ciaţiunii«, publicată în numărul din ur­mă al »Transilvaniei«, la d spărţămân- Ul Zârneşti, s’au omis din greşală ur* mătorii membri:

I. Membri pe viaţă: 1. »Creditul«, | tymcă în Zârneşti. 2. George Moşoiu, 1 comerciant, Zârneşti (a solvit ’IOD cor.)

II. Membri ordinari: 1. Pompiliu Dan, îuvăţător-dir. (Zârneşti.) 2. Nico- lae Crăciun, notar com., (Tohanul v.)3. Grigorie Manoilă, preot, (Tohanul v.)4. Vaier Pană, învăţător, (Zârneşti).

Totodată se constată, că pentru prelegerile poporale desp. Zârneşti a primit în a. 1911 (ca şi în a. c.) din partea Comitetului central un ajutor numai de 50 cor., iar nu 100 cor., cum din greşală s’a introdus în Raportul ge­neral al Comitetului.

Pentru constituirea despărţământu­lui Iiia al »Asociaţiunei pentru litera­tura română şi cultura poporului ro­mân«, la care vor aparţinea comunele din partea dreaptă a Murăşului din cer­cul administrativ Ilia-Murăşană, se con­voacă adunarea constituantă a acestui despărţământ în şcoala gr. or. română din Iiia, pe ziua de 15/28 Septemvrie a. c. la 2 oare d. m.

Membrii »Asociaţiunei« şi toţi cari se interesează de înaintarea poporului român sunt rugaţi a participa Ja adu­nare şl a stărui să participe cât mai mult popor.

Nuntă de argint. Ni se scrie din Blaj: Marţi în 16 Sept. vrednicul şi iu­bitul nostru măiestru lacob Mureşian şi’a serbat iubileul de 25 ani ai căsăto­riei sale cu ştim. Doamnă Otilia născ. Brânduşianu, în prezenţa familiei rude­niilor şi a amicilor săi mai intimi. Ne alăturăm şi noi la urările de bine do­rind ca ambii să ajungă în deplină fe­ricire şi iubileul de aur, de 50 ani.

Curs de dantelărie. Se aduce la cu­noştinţa p. t. nostru public, că în cur­sul complementar împreunat cu şcoala civilă de fete a »Asociaţiunii«, în care se primesc eleve absolvente de patru clase civile (secundare), ori şi cu clase mai puţine, dacă au împlinit vârsta de 15 ani, se va preda în acest an şcolar şi un curs de dantelărie în legătură cu lucrul manual, prin d-şoara Lucreţia Iosif, absolventă de şcoala industrială de stat din Cluj şi de cursul de dante­lărie din Praga, ca bursieră a »Asocia­ţiunii« din donaţiunea marelui binefă­cător Vasile Stroescu. Didactrul e 5 cor. pe lună. Pentru elevele cari do­resc să fie adăpostite în internatul şcoalei »Asociaţiunii« se susţin condiţi- unile publicate, adecă: taxa anuală a internatului 550 cor. şi didactrul 50 cor. împreună 600 cor. pe an. Înscrie­rile se fac la direcţiunea şcoalei de fete a. *Aar.©iAţiunft€. — eibiiu, 1D Septem­vrie 1913. Direcţiunea.

Rsdacţiunea revistei >Gonsinzeana«a scos din prilejul serbărilor »Asocia­ţiunei« un număr festiv cu bogat con­ţinut despre »vieaţa Românească în Orăştie.« In text sunt intercalate nu­meroase ilustraţiuni ale instituţiunilor publice din Orăştie. Numărul * acesta face toată cinstea redacţiunei revistei

Trofee greceşti. Ministerul de răz- boiu al Greciei publică un comunicat asupra prăzilor luate, în timpul războ­iului, de la bulgari. Iată totalul prăzei cucerită de greci: 108 tunuri Maxim, 53 tunuri Krupp, 45 de mii puşti Mau- ser, 5000 de puşti Martini, 18 mii puşti Manlicher, 600 de cai şi mari cantităţi de alimente, cereale, legume, etc. La Serres şi Drama grecii au luat depo zite de hrană socotite la valoarea de 10 milioane, uniforme şi muniţiuni în valoarea de 17 milioane franci. Au mai găsit 200 de mii de franci bani de ar­gint şi 30 de vagoane de tren. Aceste vagoane aparţineau liniei ferate a Tur­ciei şi între ele se aflau şi 12 vagoane de lux, cari au fost dăruite Sultanului Turciei de de cătră împărăteasa Eu­genia.

Petrecere amânată- Din cauze ne­prevăzute petrecerea tinerimei ^române din Oraviţa anunţat pe 20 ^Septembre n., se amână ,pe Duminecă în 28 Sep* tembre a. c.

Târgul de vite în comuna Veneţiade jOS (comit. Făgăraş) se va ţinea în 24 Sept. a. c. stil nou, iar târgul de mărfuri în 25 Sept.

0 catastrofă de tren se anunţă din Paris, căreia i-au căzut victimă 15 persoane Deteriorându-se frâna unui tren electric cu 4 vagoane, între sta­ţiile Grosse şi Cannes, trenul a sărit de pe şine, rostogolindu-se de pe tra ­seul înalt de 18 metri. După o versiu­ne, ar fi fost omorâte 12 persoane iar 20 grav rănite. O altă ştire din Paris însă spune, că numărul morţilor este de 17, dintre cari 8 soldaţi. Pentru stabi­lirea responzabilităţilor s-a pornit o se­veră anchetă,

Din America. Am amintit despre secretarul de stat Bryan din Statele-U- nite, care s-a angajat să ţină confe­rinţe la un varieteu. După cum se a- nunţă acum din New-York, ziarul »New York World« a oferit amintitului secretar o rentă de 8000 dolari po to t timpul cât va fi în postul său actual în cazul dacă renunţă a mai ţine con­ferinţe la circ, varieteu şi în general conferinţe plătite prin bilete de in­trare. Ziarul a făcut această propunere, bazat pe declaraţiunea lui Bryan, că

r ágin« 3

nu îi ajunge leafa de 12000 dolari şi că îi trebue un venit de 20 mii ca să poată trăi conform cerinţelor postului său.

Pentru locuitori în oraşe, amplo­iaţi etc. cari în urma ocupaţiei seden­tare şi a muncei spirituale încordate sufer de nemistuire, prafurile Seidlitz ale lui M oli sunt o doftorie de casă indispenzabilă, în urma efectului disol- vant şi regularea funcţionării stomacu­lui. Preţul unei cutii 2 cor. Se trimite zilnic prin postă cu rambursâ de far­macistul A. Moli, k. k. liferantul curţii din Viena I. Tuchlauben 9. In farma­ciile din provincie să se ceară prepa­ratul A. Moli, provâzut cu marca de contravenţie şi subscriere. — (3)

Aviz. Un absolvent de gimnaziu cu matura, caută farmacia Nicolae Co- leşiu din Bărlad, (România) ca practi­cant începător. 12—12.

Diu Braşov şi Ţara-Bârsei.Parastas pentru' Aurei Viaicu.

Mâne se vor oficia în bisericile Sf. Nicolae şi Sf. Adormire din Braşov parastase întru pomenirea de veci a neuitatului nostru Aurel Viaicu.

Ia biserica Sf. Nicolae paras­tasul va fi oficiat de toţi preoţii şi ambi diaconi ai bisericii. Pane­giricul îl va rosti părintele proto­pop Dr. V. Saftu. începutul servi­ciului divin la oarele 9.

La aceste acte pioase este in­vitat să participe întreg publicul românesc din Braşov.

Adunarea veciniei V. din Schelu va avea loc Joi în 25 Sept. la oarele 7 seara în edificiul şcoalei comerciale. La ordinea zilei este : Raportul comi- siunei pentru cenzurarea socotelilor până Ja anul 1910.

Cununie. D-şoara Maria T. Codrea- nu şi d-nul George M. Cojanu ne a- nunţă celebrarea religioasă a cununiei lor, care va avea ioc Duminecă in 15 (28) Septemvrie a. c. la oareie 10 din zi, în biserica română gr. or. din Peş­tera.

Necrolog. Cu inima înfrântă de durere aducem la cunoştinţă, că iubita noastră mamă şi bunică Maria G Stoica a încetat din vieaţă după scurte dar grele suferinţe Vineri, 6/19 Sep­temvrie, la orele 9 seara, în vârstă de 71 ae ani. înmormântarea scumpei r ă ­posate se va face Luni în 9/22 Septem­vrie la orele 3 p. m. în cimiterul bise- ricei gr. cat. din Tohanul vechiu. To­hanul vechiu, în 6/19 Septemvrie 1913 Fie-i ţărâna uşoară şi memoria bine­cuvântată I

Pe răposata o deplâng fii şi Acele George Stoica, Nicolae Stoica. Maria N. Ungur, Olimpia M. Crăciun. AnaN. Ga- bor, Silvia N. Pop, fratele Nicolae Bo- tezan, sora Maria N. Stoica născ. Pop ginerii Nicolae Ungur, Moise Crăciun, Nicolae Gabor, Nistor Pop, şi numeroşi nepoţi şi nepoate.

Adresăm familiilor întristate sin­cere condolenţe.

Cinematograful Mercur. (Edificiul »Gewerbeverein«) Numai Duminecă, în 21 Septemvrie jura. 4, 6 şi 8 ore. Pro- gram-ŞIager american. Crimml şi cata­ractele sale, tablou admirabil după na­tură. Vasul de flori schimbat, mare u- morească. Noutatel Cassierul băncii, dramă senzaţională în două acte. Un celebru film al cinematografiei mo­derne, Alfred Moriot, comedie în 1 act tablou original al renumitei fabrice de filmuri »Eciairi, din Paris.

Şlager american! Tatăl cel crud, mare dramă socială în 3 acte, tablou original al celei mai mari fabrici ame­ricane de filmuri »The Vitagraph« Compagnie« diu New-York, acest film nou a fost predat în toate capitalele lumii cu un extraordinar succes. Cuni- gunda se face că e bolnavă, un tablou foarte vesel, iresistibil film »Lux«.

ii.

In amintirea ini Viaicu.Şedinţa de doliu.

Din Sibiiu se anunţă, că la şe­dinţa literară a «Reuniunii sodalilor ro ­mâni din Sibiiu», care se va ţinea Joi în 25 Septemvrie c. d-l prof. sem. Dr. Silviu Dragomir va vorbi despre perso­nalitatea şi geniul lui Aurel Viaicu. Va fi o şedinţă de doliu, dedicată memo­riei în veci neuitatului martir al na­ţiunii române.

Strada Aurei Viaicu.Bucureşti, 20 Sept. c. Consiliul

comunal al Capitalei a hotărât cu una­nimitate, ca strada Ţăranilor să se numească de azi încolo strada Aurel Viaicu.

Proprietar:Tip. A. Mureşianu: Branisce & Oomp

Redactor responzabil: loan Brotea,

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 196—1913.

tV 'I f ', - '. ! »

Yă rugăm să priviţi vitrinele la

LÂNII, ROSENTHAL & P ALM HÍRTTârgul Mior ITr. 1. BEAŞOV, Strada porţii ITr. 4. (Ä7-50J

Prafurile-Seidlizt ale lui MOLLV e r s t a b l l e n u m a i d e c ă f i e - c a r e c u t i ă e s t e p r o v ă d sută e u d e m a r c j

a p ă r a r e a Ini A . MOLL ş i o u s u b s c r i e r e a s a .Prin efectul de lecuire durabilă al Prafurilor-Seidlitz de A. Moli îa contra gre

utăţilor celor moi coxbicdse la stomac şi pântece, în contra cârceilor şi acreiel ia sto­mac, constipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoideior şi a eelor mai diferite boaie femeoscî a lu a t acest medicament de casă o răspândire ce oresce mereu de mai multe decenii încoae. — Preţui unei cutii originale sigilate Co­

rone 2'— falsificaţii!© se vor urm ări De cale judecătoresca.

Franzbranutwei sarenuşi a Noii.V a r ie - i t l n u m d ’ dacă fle-eare e â tiiă c s te prevăzute c»

marca o- sen lire şi cu plumbul iui A. Idoli F ra n z b ra n n tw e in » ! ! ! ş i s a r e a este ierte bine cu»

m scutâ ca un remediu popular cu deosebire soris prin tra­ra}, «lină durerile de şofdină şi reumatism şi a altor ur­

mări de receală,Preţi 1 unei cutii original® pin in bate cor. 2*—

„ MoitrsFrânzbpânntt̂a und Sfiiz

Săpun de copii a lui :iJ oii.Cel mai fin săpun de copii şi Dame, fabricat după metodul re! muinou, pentru culti­varea raţională a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. — Preţul unei bucăţi cor.

—»40 b Cinci bucăţi cor. 1.80Fie-care bucată de săpun, pentru copii este prevedatâ c mar ca de apărare A. Moli.

Trimiterea principală prin F a rm ac is tu l A. liO L L Wien,I. TncklaiiDenc. şi reg. iurnisor al curţii imperiale.

— Comande din provincia se efectuezâ Zilnic prin ru rsposâLa deposite să se ceară anumit preparrtele provăzute lu iscălitura şi marca de

apărare a luî A M O L L.Deposit în Braş r : C a r i S c i m i d î , farmacist, 44—40

O R I i » I M A L - B E N ZG arnitu i i de tre ierat

opdiţii d e pla-

B e n z f a b r i t a u n g . d e A u to m o b ile ş i M o to a re A . G.Etidapost, Centrala: T. Doroitya-utcza 9.

Fabrica: YII. Ilka uteza 31 sz.Telefen 168—79 şi 29—24. 2—10

tmmmmanwmmmmsm

Pălării de dameUn asortiment bogat de modeluri originale de'a cele mai

simple până la cele mai fine.Forme negarnisite, flori artificiale pene cu preţ ieftin, se

primesc prefaceri şi garnisiri cti preţuri foarte ieftine

S tra d a P orţii Nr. 58.Intrarea din Strada argintarilor vis-a vis de oficiul de

dare orăşenesc.Comande se primesc îa Strada Vămii la trafica de tutun

din Colţul promenăzii.

Iulie Sehuster.I

Balsamul Farmacistului A. THIERRY.este o doftorie vindecătoare la toate suferinţele de plumâni, piept, alină catar, . peripneumonia. tuşea. Are efect escelent 'a larîngită. Prin g rgarizare împiedecă difreritis, răguşaiă etc. ' indecâ irigările, Vindecă boaie de ficat, sto ­mac intestine c. J>că, asthma, eonglutinare, acreala în gât, etc. Vindecă irânjii, hemoroide. Are efect purgativ, cu- la ţâ rinichi, excită apetitul. Serveşte cu succes la dureri de dinţi, folosit ca apă de gară întăreşte gingiile, delătnră mirosul greu din gură şi stomac, dureri de cap, şoldină e^c. Mijloc bun contra limbricilor. Folo-ib extern pentru j ane, foc viu, fistule, gurgiu, arsuri, degeraturi, râe. — Să nu lipsească din nici o casă, cu deosebire când gra-

zea"'ă influenţa, colora şi alte epidemi. — A se ad resa:An die Schutzeagel-Apotheke

des A. TH1EFY în Pregrada beî Rohitsch.12 sticle mici »an 6 duple sau 1 sticlă specială costă 5 K 60 b-

La comr.nde mai re ari preţuri scăzute ______

AîîISft ^entlfolia veritabilă«op. t şt o şi \ imb'Câ îux'et'ioMr-a eâtigolui, face ot eraţia de pri or.Se fciocşt; : ia .»tagnv ea c ’igorei iuutclai de prisos, dureri de ; ie; t ioc 'iu su enn ţ - vechi la picioare, oase, răni sm ilături'<<e oicioiir^ i efrie: răni de lovituri, contuziuni, scoaterea cor purilor . t'oîuc ca ţan îâri de sricU, aşchii, nâsip, atice, ghimpi ere, bt umila tu i a bocesc, alubă, umflâtu-â de unghii, năşicâ, răni la pici'are, răni produse de arsuri degeraturi, umflături de

gât, răni la copii etc. etc.2 borcane costă 3 K 60 baui, cu ramburs sau trimiterea banilor.

Se «apfttfi la farmacia Josef v. Török şi la farmacii din Ungaria. En gros la Droguen : Th-lraayer & Seitz, Kochma ster Nachf. Brúder ft^danovits în Bpest.

Unde nu se află depozit să se facă comanda direct la 23—50

SchutzengeMpotheke des A- Thiery in Pregrada bei Rshitsch.

Aviz!Aduc la cunoştinţa On. public, pricepător îri ale artei, că ara des"h?s în

Sala parter dela Villa Kertsch Braşov

0 expoziţie de pictură Hautelisse.E x p o z iţia r e p re z in tă o in v e n ţie n o n ă ad m irab ilă b e r lin e z ă

p# t*r#nul pictor«! pe catifea, mStîaa, postav, pânză, lemn, stielă, piele etc. de un efect miraculos şi frumos, care numai pr ii pictura M m it& llş iie se poate pr#duce. invenţia »casata, ca*e scpliiuşfce pictura cu acu, !« dă damelor iostruc ţi« p« un no» tarea do pistură de cd susai tlastîsas G e m e, l e s n e d e i - T f t ţ a t , » . că în tiu p scurt sunt în î-iar« să pu* e/e ce io mai frumoaso lucruri. BKpozit n va 8 deschisa nu<uai t i m p setai*!, se poale vedea zilnic deia t —§ oare. Preţul întrărei 20 b*ni.

Harţi bsi 28 Septemvrie se. începe primul c irs .— Anunţări ia act st curs se primesc tn exposiţi®. —

La © vizitare numeroas ă Invita cu toată stima 4— 5

Eduard Ubach.

OLD E1G LA1D !J O S E F L I S C H K m

Magazin principal pentru M)de bărbăteşti şi albituri.Braşov, Strada Vămii nr. 9.

îmbrăcăminte elegante pentru domni după măsură.Croiu Englez!

Stofe de modă originale englezeşti.Executare de prima clasă.

Albituri d e m ode e n g le z e ş t i p en trubărbaţi g a ta sa u după m ăsură.

D esc h id e rea m a g az in u lu i la m ijlo cu l lu n e i

Septemvrie 1913.Producte de sare natu ală

din isvoarele dela VICHY(Proprietatea statului francez.)

topită îq apă are efect excelent la digestiune, acreală de stomac. — —

Vim-EM COIPEIlSS K t “L>onă până la trei pastile după mâncar oromovează mistuirea. —

j&- s e f e r i d e i m i t a ţ i i a r t i f i c i a l e . 2 - 2

SARE ÎICHY-ETiT

V1CHHTAT PASTILE^ ftârUnle etaa» prim ă I

Pentru desenul de viiră şl t«amn&

re somandăm produsele noaslre renu­mite ca celo mai bune şi anume:

Stofa de haine pentru domniCbeviot şi Kamgara.

Stofe de costume pentru dameunicolor »desen.

^ f n f f l U n n h l o Pentru paltoane, UI*- OIUIB BUUliiK ter şi mantale de dam*

Velours şi Pimerstonsne de earnâ şi pal«to

Gheviot şi Kamgarn negrup«ntru co.stume s»lon, lra* şi smoking.Stofe Loden impenetrabiiepentru sport şi eostume de vânătoare

Stofe de uniforme şi voluntar

Pleduri pentru ygiaj, cerflă pentru voiaj, trăsuri, cai,

covoare- etc- cteFabrici da postav, mărfuri de

tredâ şi tricotaj.

37 -90 d ep osit tie vânzare!'« In « » p r i m a i 1

Fi®'’î l miA n u n ţprimeşte AdminlsiraţiuneaI m i ţ i ! f f i a i i i f a s i i lcu preţurile cele maim o d e r a t e .

Publicaţiune.ir’e aduce la cunoştinţa publică

oă în 25 Septemvrie 1918 la 9 oare a. m. in despărţământul 1 al Magistratului—b’roul oficios al notarului Magiatratual Edvin Kru- mel—se va ţinea licitaţie publică pentru arândarea unui teritoriu de 40 holde situat în Tiiivechi drumu Ghimbavului, proprietatea fuudâţiunei Mathiide von Trau- sche ifels.

Condiţiuaile licitaţiunei se pot vedea în fie care zi intre 10— 12 ore a. m. la consilierul Magistra- tual iu peus loaef Litsken strada Porţi nr. 20. admi^istratoru fuo^ daţiunei.

Braas6 10 Szeptembrie 1912.Admlnistratoru fundaţionei-

Din causi timpuluiînaintat

cu preţuri foarte scăzuteBliiso, şorţuri, mânuşi, Ciorapi Crettone, Voi’e de iaine, Slta- mine, şi diferite stofe de lână la

K U T Z P K E D IG E E ,Braşov, Strada Porţii 8. 40-100

rUJAKUL TlinjQ-HAli'iBl A. A UUfŞlANU BKANlbCB & 0»mp. UUAŞOV

De vânzare saude închiriat

Casa din Valea MeriSoi1 c, nr. 5 (în Şchesa).

Având 5 odăi de locuit, 2 pivniţe cămară, bucătărie, grajd, şopron! grădiniţă, curte mare şi apa îo curte.

Casa nu este nimic datoare, Doritorii sunt rugaţi a sa adresa chi«»r acolo. Valea Morilor c» nr« 5 (la începutul Şcheiului.)

i - î----------------------------------------------------------!

M r a e Magazin]c u

C o v o a r e L i n o I e u m y

P e r d e I @rîn asortiment bogat.

Comande cn poşta se efecto*| iaza imediat.

Mare m agazin de mărfuri.

Enunuel Mayer & Cie.Târgul grâului 9.

y Pentru gnnoirea I Făina Tboias veritabilă *

M a r c aoriginală„Steaua"

h U cel ■mu bun şi ieftin ■aoM d» ia gr fişa­re» pă­

mântului.

provăzut cu plumb I original, f

A se fer dej imitaţi.

Se atrage] atenţia

cnVeritabil & r ^ deosebire!

numai î {*, , asupradaefi eete 1,1 MtraSSSSlllaSICS ; preţurilor|

mmplut 11 r. • t ieftine* » M t w . d#,de «ao şi hh«% pi ezent.

Ippriîentiijt siunl il iThomasphatfnbrlk, Berlin, |

BUDAPEST, VI. Andraasy ut 94. 10_jq|j

S to f e d e modalla fel cu cele englezeşti şi franţuj

zeşfci, producţ-e proprie, recomanda

Fabrica de Postav din Braşoil

M agazin de vânzare.strada Hirsclier no.

Se afla circa de 500 17- îo mostre resturi.

16. yiI

L Ü D Ű V IC A SOOSfrlzăriţfi de teatru ! . . .

— Primul atelier de frizat pentru dameStr. Hirschgr 5. vis-â-vls de

împletituri de păr, buc’e, asor- timent mare de pă*'. Frizuri pen- tru bal, spălat de cap cu sparaî modern de uscat, masage de braz, manicure, îngrijirea păro lui cu sistem american, vopsiri de păr. etc. Tot felul de crări de păr se face în execu

ţia caa mai frum ?asă.

S e c u m p ă r ă p ă r căzutu-i

C e t i ţ i ş ir ă s p â n d i ţ i

„Gazeta Transilvaniei"