Pe Cînd Aveam Şase Ani Am Văzut Odată o Imagine Nemaipomenită

8/17/2019 Pe Cînd Aveam Şase Ani Am Văzut Odată o Imagine Nemaipomenită

http://slidepdf.com/reader/full/pe-cind-aveam-sase-ani-am-vazut-odata-o-imagine-nemaipomenita 1/51

Pe cînd aveam şase ani am văzut odată o imagine nemaipomenită, într-o cartedespre pădurile virgine şi care se numea “Întîmplări trăite”. Imaginea reprezentaun şarpe boa care înghiea o !iară. Iată copia desenului"

În carte se spunea" “#erpii boa îşi înghit prada întreagă, !ără să o mestece. $poinu se mai pot mişca şi dorm timp de şase luni cît durează digestia.”

%-am gîndit mult atunci la aventurile &unglei şi, la rîndul meu, am reuşit, cu uncreion colorat, să !ac primul meu desen, care arăta cam aşa"

$m arătat capodopera mea oamenilor mari şi i-am întrebat dacă desenul meu îiîn!ricoşa.

'i mi-au răspuns" “(e ce te-ar în!ricoşa o pălărie)”

(esenul meu nu reprezenta o pălărie. 'l reprezenta un şarpe boa care digeră unele!ant. $m desenat atunci interiorul şarpelui boa, aşa încît oamenii mari să

poată înelege. 'i au nevoie totdeauna de e*plicaii. (esenul meu numărul doiera cam aşa"



+amenii mari m-au s!ătuit să las la o parte desenele cu şerpi boa închişi saudeschişi şi să mă ocup mai degrabă de geogra!ie, istorie, aritmetică şi gramatică.În !elul acesta am abandonat, la vîrsta de şase ani, o carieră nemaipomenită în

pictură. usesem descura&at de insuccesul primelor mele două desene. +ameniimari nu îneleg niciodată nimic singuri şi este obositor pentru copii să le tote*plice.

$ trebuit deci să îmi aleg o altă meserie şi am învăat să pilotez avioanele. $m

zburat cam prin toată lumea. Iar geogra!ia, e adevărat, mi-a !ost de mare !olos.#tiam să recunosc şi să deosebesc, de la prima vedere, hina de $rizona. +ast!el de abilitate e !olositoare dacă te rătăceşti noaptea.

înd întîlneam pe cineva care îmi părea ceva mai lucid, îi arătam desenul meunumărul unu !ăceam un e*periment, vrînd să ştiu dacă într-adevăr înelegealucrurile. (ar întotdeauna omul mare îmi răspundea" “' o pălărie”. $tunci nu îimai vorbeam nici de şerpi boa, nici de păduri virgine, nici de stele. %ă puneamla mintea lui. Îi vorbeam de bridge, de gol!, de politică şi de modă. Iar omulmare era !oarte mulumit pentru că !ăcuse cunoştină cu cineva atît de interesant.

$m trăit ast!el singur, !ără nimeni cu care să vorbesc cu adevărat, pînă ce amavut o pană în deşertul /ahara, acum şase ani. eva se stricase la motorul meu.#i cum nu aveam cu mine nici mecanic, nici pasageri, mă pregăteam să încerc să!ac de unul singur o reparaie di!icilă. Pentru mine era o chestiune de viaă saude moarte. $pă de băut abia de-aveam pentru opt zile.

$m adormit deci în prima seară, pe nisip, la mii de 0ilometri de orice pămîntlocuit. 'ram mai izolat decît un nau!ragiat pe o scîndură în mi&locul oceanului.1ă imaginai atunci ce surpriză am avut cînd, în zorii zilei, m-a trezit o vocesimpatică. $uzii"

-2e rog 3 desenează-mi o oaie4



-Po!tim )))

-(esenează-mi o oaie3

$m sărit în picioare ca lovit de trăsnet. %-am !recat bine la ochi. $m privit bineşi am văzut un omule e*traordinar care mă privea cu !oarte multă seriozitate.Iată cel mai bun portret pe care am reuşit să i-l !ac mai tîrziu. (ar desenul meueste, desigur, cu mult mai puin !ermecător decît modelul. (ar nu e vina mea.usesem descura&at în cariera mea de pictor de către oamenii mari, la vîrsta deşase ani, şi nu învăasem să mai desenez nimic altceva a!ară de şerpi boa închişişi deschişi.

$m privit această apariie cu ochii mari de mirare. 5u uitai că mă găseam la miide 0ilometri de orice regiune locuită. +r micuul meu nu îmi părea nici rătăcit,nici mort de oboseală ori de !oame, nici mort de sete, nici mort de !rică. 5imicîn în!ăişarea sa nu sugera un copil pierdut în mi&locul deşertului, la mii de0ilometri de orice regiune locuită. înd am reuşit în s!îrşit să vorbesc, i-am spus"

-(ar ce !aci tu aici)

#i el îmi repetă atunci, cu voce blîndă, ca pe un lucru !oarte serios"

-2e rog3 desenează-mi un miel3

înd misterul este prea impresionant, te laşi copleşit şi !aci ceea ce i se spune.Pe cît de absurd îmi părea, la mii de 0ilometri depărtare de orice inut locuit şi în

pericol de moarte, mi-am scos din buzunar o !oaie de hîrtie şi un pi*. (ar mi-amamintit atunci că studiasem mai ales geogra!ia, istoria, aritmetica şi gramatica şiîi spusei omuleului 6 cu un pic de amărăciune 6 că nu ştiam să desenez. 'l îmi

răspunse"



-5u-i nimic. (esenează-mi o oaie.

um nu desenasem niciodată o oaie, am re!ăcut unul din cele două desene pecare le ştiam. el cu şarpele boa inchis. $m !ost stupe!iat să-l aud pe omule

răspunzîndu-mi"-5u4 5u4 5u vreau un ele!ant într-un boa. 7n şarpe boa este !oarte periculos, iar un ele!ant este prea mare şi încurcă. 8a mine este !oarte puin loc. $m nevoie deo oaie. (esenează-mi o oaie.

$tunci am desenat"

'l privi atent, apoi spuse"

6 5u4 $sta este de&a !oarte bolnavă. ă alta.

$m desenat din nou"

Prietenul meu surîse cu amabilitate"

-1ezi bine3 asta nu e oaie, e un berbec. $re coarne3

$m re!ăcut încă o dată desenul meu"

6 $sta e prea bătrînă. 'u vreau o oaie care să trăiască mult timp.



$tunci, !ără să mai am prea multă răbdare, pentru că mă grăbeam să începdemontarea motorului meu, am schiat desenul de mai &os şi am spus, puinnervos"

-$sta e cuşca, iar oaia pe care o vrei tu este înăuntru.

$m !ost !oarte surprins cînd am văzut luminîndu-se !aa omuleului care mă &udecase pînă atunci"

-' e*act ce vroiam4 rezi că îi trebuie multă iarbă acestei oi)

-(e ce)

-Pentru că la mine e mic de tot3

-1a !i de a&uns, sigur. 9i-am dat o oaie mică.

Îşi aplecă spre desen capul şi zise"

-5u chiar aşa mică3 7ite4 $ adormit3

#i ast!el am !ăcut cunoştină cu micul prin.



Îmi trebui mult timp ca să îneleg de unde venea. %icul prin îmi punea multe

întrebări, dar nu părea niciodată să le îneleagă pe ale mele. 2otul mi s-a lămuritmai degrabă prin cuvintele rostite de el întîmplator. :unăoară, cînd a zărit pentru prima oară avionul meu ;nu îl voi desena aici, e un desen mult prea complicat pentru mine<, m-a întrebat"

-e este lucrul ăla)

-5u e un simplu lucru. =boară. ' un avion. ' avionul meu.

#i eram mîndru că îi spusesem că eu zburam. $tunci strigă"

-um) $i căzut din cer4)

-(a, am spus eu cu !alsă modestie.

-$ha4 ' comic3

#i micul prin avu o adevărată izbucnire de rîs care mă irită mult. 'u vreau să mise ia în serios lucrurile ne!ericite care mi se întîmplă. $poi adăugă"

-(eci şi tu vii din cer4 (e pe ce planetă eşti tu)



$m întrevăzut din întrebarea lui, ca într-o sclipire, ceva din misterul prezeneilui şi l-am întrebat deodată"

-(eci tu vii de pe altă planetă)

(ar el nu îmi răspunse. (ădu încet din cap privindu-mi avionul"

-' adevărat că tu nu poi veni de prea departe, de acolo de sus3

#i se cu!undă într-o stare de reverie care dură mult timp. $poi, scoînd oaia meadin buzunar, o contemplă ca pe o comoară, îndelung.1ă imaginai cît de intrigat am putut !i de această semicon!idenă a sa despre“celelalte planete”. %ă străduii deci să a!lu ceva mai mult"-(e unde vii tu, omuleul meu drag) 7nde este “la tine”) 7nde vrei să duci oaia

mea)Îmi răspunse după o linişte gînditoare"-e e bun cu cuşca pe care mi-ai dat-o e că poate servi drept adăpost oii noaptea.-:ineîneles. #i dacă eşti drăgu, îi voi mai da şi o coardă să o prinzi ziua. #i unăruş de care să o legi.Propunerea păru să îl surprindă !oarte tare pe micul prin"-/ă o leg) e idee caraghioasă4

-(ar dacă nu o legi, va pleca încotro va vedea cu ochii şi se va pierde3

#i prietenul meu avu aici o nouă izbucnire de rîs"-(ar unde vrei să meargă)-5u conteaza unde. (rept înainte3

$tunci micul prin remarcă !oarte serios"-5u-i nimic, e atît de mic la mine4

#i cu un pic de melancolie, poate, adăugă"-(rept înainte nu poate a&unge prea departe3



$!lasem ast!el un al doilea lucru !oarte important" că planeta sa era de-abia cu puin mai mare decît o casă4$sta nu mă putea uimi prea tare. #tiam prea bine că în a!ară de marile planete caPamîntul, >upiter, %arte, 1enus, cărora li se dăduseră nume, e*istă sute de alte

planete care sunt uneori atît de mici că e o mare problemă să le vezi cutelescopul. înd un astronom descoperă o ast!el de planetă, îi dă un nume carenu înseamnă prea mult. Îi spune bunăoară" “asteroidul ?@AB”.$m motive serioase să cred că planeta de pe care venea micul prin este

asteroidul : CB@.

$cest asteroid nu a !ost văzut decît in BDED, cu telescopul, de către un astronomturc.

'l a !ăcut atunci o mare demonstraie a descoperirii sale la un ongresInternaional de $stronomie.(ar nimeni nu l-a crezut din cauza costumului său. $şa sunt oamenii mari.

(in !ericire pentru reputaia asteroidului : CB@, un dictator turc impuse poporului său, sub ameninarea pedepsei cu moartea, să se îmbrace în stilul



european. $stronomul re!ăcu demonstraia sa în BD@E, îmbrăcat europeneşte,!oarte elegant. #i de data aceasta toată lumea !u de acord cu el.

(acă v-am povestit aceste detalii despre asteroidul : CB@ şi dacă v-am spusnumărul lui, am !ăcut-o pentru oamenii mari. +amenilor mari le plac numerele.înd le vorbii de un nou prieten, nu vă întreabă niciodată ceea ce este cu

adevărat important. 5u vă întreabă niciodată" “um sună vocea lui) e &ocuri îi plac) olecionează !luturi)” 'i vă întreabă" “îi ani are) îi !rai are) îtcîntăreşte) ît cîştigă tatăl său)” 5umai atunci ei vor crede că l-au cunoscut.(acă le spunei oamenilor mari" “$m văzut o casă !rumoasă din cărămidă roşie,cu muşcate la !erestre şi cu porumbei pe acoperiş3”, ei nu vor reuşi să îşiimagineze acea casă. 2rebuie să le spui" “$m văzut o casă de o sută de mii de!ranci”. $tunci vor sări in sus" “e drăguă4”2ot aşa, dacă le vei spune" “(ovada că micul prin a e*istat este că el era!ermecător şi că el vroia o oaie. înd vrei o oaie, asta e o dovadă că e*işti.”, vor

ridica din umeri, luîndu-vă drept copii4 (ar dacă le spunei" “Planeta de undevenea este asteroidul : CB@”, atunci vor !i convinşi şi vă vor lăsa în pace cuîntrebările lor. $şa sunt ei. 5u trebuie să le-o luai în nume de rău. opiii trebuiesă !ie totdeauna indulgeni cu oamenii mari.(ar, desigur, nouă, celor care înelegem viaa, puin ne pasă de ci!re4 %i-ar !i

plăcut să încep povestirea asta ca într-un basm cu zîne. %i-ar !i plăcut să o începaşa"“$ !ost odată un mic prin care locuia pe o planetă cu puin mai mare decît el şicare avea nevoie de un prieten3” Pentru cei ce îneleg viaa, ar !i sunat mult

mai !iresc.ăci vreau să se ştie că nu mi-ar plăcea să-mi !ie citită cartea într-un moduşuratic. /u!ăr cînd povestesc amintirile acestea. /unt de&a şase ani de cîndmicul prin a plecat cu oaia lui. (acă îl descriu aici, este ca să nu îl uităm. ' tristsă uii un prieten. 5u toată lumea a avut un prieten. $ş putea deveni ca oameniimari care nu se mai interesează decît de numere. 2ocmai pentru a împiedica asta,am cumpărat culori şi creioane colorate. ' greu să te apuci din nou de desen, lavîrsta mea, dupa ce nu ai desenat nimic altceva decît un şarpe boa închis şi unuldeschis, la vîrsta de şase ani4 1oi încerca, desigur, să !ac portrete pe cît maiautentice. (ar nu reuşesc mereu. 7n desen e bun, altul mai puin. %ă mai înşelun pic asupra înălimii. $ici micul prin e prea înalt. (incolo e prea scund. %ai



ezit şi cînd e vorba de culoarea hainelor sale. %ă străduiesc şi eu cum pot. %ămai înşel şi asupra altor detalii, mai importante. (ar asta este, va trebui să măiertai. Prietenul meu nu îmi dădea niciodată e*plicaii. 'l mă credea probabil la!el ca el. (ar eu, din ne!ericire, nu ştiu să văd oile a!late în cuşcă. Poate sunt un

pic precum oamenii mari. red că am îmbătrînit.

În !iecare zi mai a!lam cîte ceva despre planetă, despre plecare, despre călătorie.2otul venea încetul cu încetul, din vorbă în vorbă. În !elul ăsta am a!lat, în a treiazi, despre drama baobabilor.

#i de data aceasta am a!lat tot datorită oii, căci brusc, micul prin, cuprins de oserioasă îndoială, mă întrebă"' !oarte adevărat, nu-i aşa, ca oile mănîncă arbuştii)(a. ' adevărat.$h4 /unt mulumit.

'u nu am îneles de ce era aşa important ca oile sa mănînce arbuştii. (ar micul prin adăugă"Prin urmare ele mănîncă şi baobabii)I-am atras atenia micului prin că baobabii nu sunt arbuşti, ci copaci mari cît o

biserică şi chiar dacă ar !i adus cu sine o armată de ele!ani, tot nu reuşea să vinăde hac nici măcar unui singur baobab.Ideea armatei de ele!ani îl !ăcu pe micul prin să rîdă"$r trebui puşi unii peste alii3(ar el remarcă iste":aobabii, înainte de a creşte, încep prin a !i mici.'*act4 (ar de ce vrei tu ca oile tale să mănînce arbuştii de baobab)'l îmi răspunse" F'i, cum de ce )” ca şi cum era vorba aici de un lucru evident.

$ trebuit ca inteligena mea să !acă un mare e!ort pentru a înelege singur desprece era vorba.



(e bună seamă, pe planeta micului prin, se a!lau, ca pe toate planetele, plante!olositoare şi plante dăunătoare. Prin urmare, semine bune, ale plantelor !olositoare, şi semine rele, ale plantelor dăunătoare. (ar seminele suntinvizibile. 'le dorm în tăcerea pămîntului, pînă ce acesta trezeşte prin magia sa

pe una dintre ele. $tunci aceasta se întinde şi îşi împinge mai întîi timid cătresoare o tulpiniă subire şi plăpîndă dacă este o ridiche ori un tranda!ir, poate !ilăsată să crească după cum doreşte. (acă e vorba însă de o plantă dăunătoare,aceasta trebuie smulsă imediat ce a !ost recunoscută. +ri erau semine teribile pe

planeta micului prin3erau seminele de baobab. /olul planetei era in!estat cuele. Iar un baobab care a !ost lăsat să crească prea mult nu mai poate !iîndepărtat. 'l este o pacoste pentru toată planeta. + per!orează cu rădăcinilesale. Iar dacă planeta este prea mică şi baobabii prea numeroşi, în cele din urmă

planeta e*plodează.F'ste o chestiune de disciplină, îmi spunea mai tîrziu micul prin. înd îmiterminam toaleta de dimineaă, trebuia sa !ac cu !oarte mare gri&ă toaleta

planetei. 2rebuia să îmi impun în mod regulat să smulg baobabii imediat ce se puteau deosebi de arbuştii de tranda!ir, cu care se aseamănă mult cînd sunt !oartemici. 'ste o muncă !oarte plictisitoare dar !oarte uşoară.”

#i într-o zi mă s!ătui să mă străduiesc să !ac un desen !rumos, să le intre bine încap copiilor de pe pămînt. “(acă ei călătoresc într-o zi, îmi spuse el, s-ar putea

să le !ie de !olos. 7neori poi lăsa ceva ce ai de !ăcut pe mai tîrziu !ără să seîntîmple nimic. (ar cînd este vorba de baobabi, asta e întotdeauna o catastro!ă.$m cunoscut o planetă locuită de un leneş. 5egli&ase trei arbuşti3”#i, după indicaiile micului prin, am desenat acea planetă. 5u îmi place deloc săiau tonul unui moralist. (ar pericolul baobabilor e atît de puin cunoscut şiriscurile celui care s-ar rătăci pe un asteroid sunt atît de considerabile încît,

pentru o singură dată, renun la rezervele mele şi atrag atenia" Fopii4 $veigri&ă cu baobabii4”+ !ac pentru a-mi avertiza prietenii de pericolul de lîngă ei,dar de care nu ştiu, aşa cum nu am ştiut nici eu, cel care m-am străduit atît să !acdesenul acesta. (ar e!ortul a meritat. 1ă vei intreba poate" de ce nu mai e*istăîn cartea aceasta şi alte desene la !el de impunătoare ca cel cu baobabii)



Găspunsul este !oarte simplu" am încercat, dar nu am mai reuşit. înd amdesenat baobabii am !ost animat de sentimentul urgenei.

$h, micule prin, am îneles ast!el puin cîte puin viaa ta melancolică. %ulttimp tu nu avuseseşi ca distracie decît !armecul apusurilor de soare. $m a!latacest nou detaliu în a patra zi, dimineaa, cînd tu mi-ai spus"Îmi plac mult apusurile de soare. Hai să vedem un apus de soare3(ar trebuie să aşteptăm3e să aşteptăm)/ă aşteptăm ca soarele să apună.

2u ai avut mai întîi o în!ăişare !oarte surprinsă, apoi ai rîs de tine însui. #i mi-ai spus"%ă cred întotdeauna la mine4Într-adevăr. înd este miezul zilei în /tatele 7nite, în rana soarele apune,

precum ştie toată lumea. $r !i su!icient să se poată merge în rana pentru unminut pentru a asista la un apus de soare. (in ne!ericire, rana este !oartedeparte. (ar pe mica ta planetă era su!icient să tragi scaunul cu cîiva paşi. #i tu

puteai vedea apusul de soare de !iecare dată cînd doreai3Într-o zi, am văzut apusul de soare de patruzeci şi trei de ori4

#i puin mai tîrziu ai adăugat"#tii3 cînd eşti aşa trist îi place să te uii la apusurile de soare3



(eci tu erai chiar aşa de trist în ziua cu cele patruzeci şi trei de apusuri de soare)(ar micul prin nu răspunse.

În a cincea zi, tot datorită oii, am a!lat încă un secret din viaa micului prin. 'lmă întrebă brusc, !ără nici un preambul, ca şi cum se gîndise îndelung la asta"+ oaie, dacă mănîncă arbuştii, mănîncă şi !lorile)+ oaie mănîncă tot ce întîlneşte în cale.hiar şi !lorile care au spini)(a. hiar şi !lorile care au spini.

$tunci la ce servesc spinii) 5u ştiam. 'ram atunci !oarte ocupat încercînd să deşurubez un şurub strîns preatare din motorul meu. 'ram !oarte îngri&orat, căci pana mea începuse să mi se

pară !oarte gravă iar apa de băut care se epuiza mă !ăcea să mă tem de ce eramai rău.8a ce !olosesc spinii)%icul prin nu renuna niciodată la o întrebare, odată ce o pusese. 'u eramnervos din cauza şurubului meu şi am răspuns la întîmplare"/pinii nu servesc la nimic, sunt pur şi simplu răutate din partea !lorilor4+h4(ar după un moment de linişte el îmi spuse, cu un soi de răutate în voce"

5u te cred4 lorile sunt slabe. 'le sunt naive. 'le se apără cum pot. 'le se credteribile cu spinii lor3

5-am răspuns nimic. În momentul acela îmi ziceam" F(acă şurubul ăsta mairezistă mult, o să îl !ac să sară dintr-o lovitură de ciocan”. %icul prin îmideran&ă din nou gîndurile"(eci tu crezi că !lorile3

5u4 5u4 'u nu cred nimic4 am răspuns la întîmplare. 'u mă ocup cu lucruriserioase aici4

'l mă privi stupe!iat"8ucruri serioase4



'l mă vedea cu ciocanul în mînă şi cu degetele negre de ulei de motor, aplecatasupra unui obiect care lui îi părea !oarte urît.2u vorbeşti ca oamenii mari4$sta mă !ăcu să mă simt un pic ruşinat. Iar el, nemilos, adăugă"

2u con!unzi totul3 tu amesteci totul4'ra !oarte iritat. /cutură în vînt pletele sale blonde"unosc o planetă unde este un domn roşu la !aă. 'l nu a mirosit niciodată o!loare. 'l nu a privit niciodată o stea. 5u a iubit niciodată pe nimeni. 5u a !ăcutnimic altceva decît adunări. #i toată ziua repetă ca tine" F/unt un om serios4/unt un om serios4” şi asta îl !ace să pleznească de mîndrie. (ar asta nu e unom, asta e o ciupercă4+ ce)+ ciupercă4%icul prin era de acum palid de mînie.(e milioane de ani !lorile îşi cresc spinii lor. (e milioane de ani oile mănîncătotuşi !lorile. 5u este atunci !oarte serios să încerci să înelegi de ce ele sestrăduiesc atît de tare să îşi crească spini care nu le !olosesc la nimic) 5u esteimportant războiul oilor cu !lorile) 5u este serios, mai important decît adunăriledomnului cel roşu) #i dacă eu ştiu o !loare unică în lume, ce nu e*istă în altă

parte, decît pe planeta mea, şi mai ştiu că o oiă ar putea-o !ace să dispară dintr-osingură mişcare, aşa, pur si simplu, într-o dimineaă, !ără să îşi dea seama ce!ace, asta nu e important)

'l roşi, apoi continuă"(acă cineva iubeşte o !loare care nu e*istă decît într-un singur e*emplar înmilioane de stele, asta e de a&uns pentru ca el să !ie !ericit cînd le priveşte. 'l îşispune" Floarea mea este acolo undeva3” (ar dacă oaia mănîncă !loarea,

pentru el este ca şi cum, brusc, toate stelele s-ar stinge4 #i tu crezi că asta nu eimportant4



5u mai putu zice nimic. Izbucni brusc în sughiuri de plîns. 1enise noaptea. 'uîmi abandonasem sculele. 5u îmi mai păsa nici de ciocanul meu, nici de şurubulmeu, nici de sete, nici de moarte. Pe o planetă, a mea, pe pămînt, era un mic

prin care trebuia consolat4 8-am luat în brae şi l-am legănat. I-am spus"

Floarea pe care o iubeşti tu nu e în pericol3. Îi voi desena o botniă oii tale31oi desena o armură pentru !loarea ta3 1oi3” 5u ştiam ce să mai zic. %ăsimeam !oarte neîndemînatic. 5u ştiam cum să a&ung la inima lui, cum să îlmîngîi3 ' atît de misterios tărîmul lacrimilor3

$m a!lat destul de repede o seamă de lucruri despre această !loare. Pe planetamicului prin !useseră întotdeauna !lori !oarte simple, împodobite cu un singur rînd de petale, a!late pretutindeni şi care nu deran&au pe nimeni. 'le apăreau într-o dimineaa în iarbă şi seara dispăreau. (ar aceea germinase într-o bună zi dintr-un grăunte adus nu se ştie de unde, iar micul prin supraveghease cu !oarte mareatenie acea tulpiniă care nu semăna cu celelalte. Putea să !ie o nouă specie de

baobab. (ar arbustul încetă curînd să crească şi începu să pregătească o !loare.%icul prin văzu ceva ca un bumb mare şi simi că ceva miraculos avea să îşi!acă apariia !loarea însă, la adăpostul bumbului verde, nu îşi mai termina

pregătirile pentru a-şi etala !rumuseea. 'a îşi alegea cu gri&ă culorile. /eîmbrăca încet, îşi potrivea una cîte una petalele. 5u vroia să apară şi!onată camacul. 'a nu vroia să apară decît în deplinătatea şi sclipirea !rumuseii sale. (a4'ra cochetă4 2oaleta sa misterioasă dură multe zile. (ar într-o bună dimineaă,e*act odată cu răsăritul soarelui, se arătă.

#i tocmai ea, care muncise cu atîta precizie, zise căscînd"

$h4 (e-abia mă scol3 Pardon3 /unt încă răvăşită3$tunci micul prin nu îşi putu stăpîni admiraia"



e !rumoasă eşti4 5u-i aşa, răspunse cu delicatee !loarea3#i sunt născută în acelaşi timp cusoarele3%icul prin îşi dădu seama că nu era prea modestă, dar era atît de emoionantă4

red că este ora micului de&un, adăugă ea îndată, dacă ai avea bunătatea să văgîndii la mine3#i micul prin, luat un pic prin surprindere, găsi o stropitoare cu apă proaspătă şio servi pe !loare.

$st!el îl chinuia ea pe micul prin cu vanitatea sa un pic bolnăvicioasă. Într-o zi, bunăoară, vorbind de cei patru spini ai săi, îi spuse micului prin"Pot să vină chiar şi tigrii, cu ghearele lor4

5u sunt tigri pe planeta mea, obiectă micul prin, şi apoi tigrii nu mănîncă

plante.'u nu sunt o plantă, răspunse cu delicatee !loarea.Iartă-mă3

5u mă tem deloc de tigri, dar am oroare de curenii de aer. 5u avei un paravan)



F+roare de cureni de aer3 nu e chiar un noroc pentru planeta mea. loarea astae destul de complicată3”/eara mă vei pune sub un glob de sticlă. ' !oarte !rig aici. ' prost aşezat. $colode unde vin eu3

(ar aici se intrerupse. 'a venise ca sămînă. 5u putuse cunoaşte nimic din altelumi. 7milită de a !i spus o minciună atît de naivă, tuşi de două-trei ori, sperîndsă îl pună şi pe micul prin într-o situaie penibilă"um e cu paravanul ăla)3%ergeam să îl caut, dar îmi vorbeai4$tunci ea începu din nou să tuşească pentru a-i provoca totuşi remuşcări micului

prin.$st!el, micul prin, în ciuda dragostei sale pentru !loare, se îndoi repede de ea.'l luase în serios cuvinte !ără importană şi devenise !oarte ne!ericit.

F$r !i trebuit să nu o ascult, îmi mărturisi el într-o zi, nu trebuie niciodată săasculi !lorile. 2rebuie să le priveşti şi să le miroşi. $ mea par!uma planeta, dar eu nu ştiam să mă bucur de asta. $ceastă istorie cu ghearele, care m-a deran&atatît, ar !i trebuit să mă emoioneze3”Îmi mai mărturisi"F5u am ştiut să îneleg nimic atunci4 $r !i trebuit să o &udec după !apte şi nudupă cuvinte. 'a mă par!uma şi mă bucura. 5u ar !i trebuit deloc să plec4 $r !itrebuit să ghicesc a!eciunea ei de dincolo de vorbele ei mari, orgolioase. lorilesunt atît de contradictorii4 (ar eram prea tînăr ca să ştiu să iubesc.”



red că a pro!itat pentru evadarea lui de o migraie a păsărilor călătoare. Îndimineaa plecării aran&ă totul pe planetă. Îşi curăă cu gri&ă vulcanii înactivitate. 'l avea doi vulcani în activitate. 'rau !oarte !olositori dimineaa

pentru încălzitul micului de&un. %ai avea şi un vulcan stins. (ar, cum spunea el"

F5u se ştie niciodată4” urăă deci şi vulcanul stins. (acă sunt bine curăati,activitatea vulcanilor este moderată, !ără erupii. 'rupiile vulcanice sunt ca!ocurile de şemineu. 'vident, pe pămîntul nostru suntem prea mici pentru a necurăa vulcanii. (in cauza asta ne !ac atîtea probleme.(e asemenea, micul prin smulse, cu un pic de melancolie, ultimii lăstari de

baobabi. redea că nu va mai trebui să vină niciodată. Iar toate aceste munciobişnuite i-au părut, în dimineata aceea, e*trem de plăcute. #i cînd udă pentruultima oară !loarea şi se pregăti să o pună la adăpost sub globul ei, era cît pe-acisă plîngă.

$dio, îi spuse el !lorii.(ar ea nu îi răspunse.$dio, repetă el.loarea tuşi. (ar nu din cauza vreunei răceli.$m !ost prostuă, îi spuse în cele din urmă. Îi cer iertare. /ă !ii !ericit.'l se miră de absena reproşurilor. /tătea cu globul în mînă, surprins. 5uînelegea acest calm al !lorii.(a, te iubesc, îi spuse !loarea. 5u ai ştiut nimic despre asta, din vina mea. $stanu mai are nici o importană. 2u ai !ost la !el de prostu ca mine. /ă !ii !ericit38asă globul ăla în pace. 5u îl mai vreau.(ar vîntul3



5u sunt chiar aşa răcită3 $erul proaspăt al nopii îmi va !ace bine. /unt o!loare.(ar animalele32rebuie să suport două sau trei omizi dacă vreau să cunosc şi !luturii. /-ar părea

că e !oarte !rumos. (acă nu, cine mă va vizita) 2u vei !i departe. ît despreanimalele mari, nu mi-e teamă de nimic. $m ghearele mele.#i îmi arătă plină de naivitate cei patru spini ai săi. $poi adăugă"

5-o mai amîna atîta, este agasant. $i hotărît să pleci. (u-te4'a nu vroia să o vadă plîngînd. 'ra o !loare atît de orgolioasă3

'l se găsea în regiunea asteroizilor ?@A, ?@C, ?@, ?@J, ?@D şi ??E. Îi vizita atît pentru a avea o ocupaie, cît şi pentru a se instrui.Primul era locuit de un rege. Gegele şedea, îmbrăcat în purpură şi hermină, peun tron !oarte simplu, dar maiestuos totodată.

$h, iată un supus, strigă regele cînd îl zări pe micul prin.#i micul prin se întrebă"um m-o !i cunoscînd dacă nu m-a văzut niciodată)'l nu ştia că, pentru regi, lumea e !oarte simpli!icată. 2oi oamenii sunt supuşi.$propie-te să te văd mai bine, îi spuse regele, care era !oarte mîndru că este rege

pentru cineva.



%icul prin căută din ochi un loc unde să se aşeze, dar planeta era toată acoperităde magni!ica mantie de hermină. Gămase deci în picioare şi, pentru că eraobosit, căscă.'ste contrar protocolului să caşti în prezena unui rege, îi zise monarhul. Îi

interzic. 5u pot să mă împiedic, răspunse micul prin, cam zăpăcit. $m !ăcut o călătorielungă şi nu am dormit3$tunci, îi spuse regele, îi ordon să caşti. 5u am văzut pe nimeni căscînd de anide zile. $ căsca e pentru mine o curiozitate. Haide4 %ai cască4 'ste un ordin.%ă intimidez3 nu mai pot3 zise micul prin roşind tot.Hmm4 Hmm4 răspunse regele. $tunci3 îi ordon atît să caşti cît şi să3%ai bălmă&i un pic ceva şi păru lovit în orgoliul său.ăci regele inea în mod special ca autoritatea lui să !ie respectată. 5u toleraneascultarea. 'ra un monarh absolut. (ar, !iindcă era bun, dădea ordinerezonabile.“(acă aş ordona unui general să se schimbe într-o pasăre de mare, spunea eladesea, şi generalul nu m-ar asculta, nu ar !i vina generalului. $r !i vina mea”.Pot să mă aşez) se interesă cu timiditate micul prin.Îi ordon să te aşezi, îi răspunse regele, care strînse maiestuos ceva din mantia sade hermină.(ar micul prin era cu totul uimit. Planeta era minusculă. Peste ce putea regelesă domnească)/ire, îi spuse3 mă scuzai că vă întreb3

Îi ordon să mă întrebi, se grăbi regele să spună./ire3peste ce domnii dumneavoastră)Peste tot, răspunse regele, cu o mare simplitate.Peste tot)u un gest discret, regele arătă planeta sa, celelalte planete şi stelele.hiar aşa, peste tot) !ăcu micul prin.hiar aşa3răspunse regele.ăci nu numai că era un monarh absolut, dar era şi un monarh universal.#i stelele vă ascultă)

:ineîneles, îi spuse regele. 'le mă ascultă. 5u tolerez indisciplina.+ asemenea P72'G' atrase entuziasmul micului prin. (acă ar !i avut-o el, ar !i putut asista nu la patruzeci şi patru, ci la şaizeci şi două sau chiar o sută sauchiar două sute de apusuri de soare în aceeaşi zi, !ără să îşi tragă scaunul4 #icum se simea un pic trist amintindu-şi de planeta sa abandonată, îşi permise săsolicite un !avor regelui"$ş vrea să văd un apus de soare3 acei-mi plăcerea3 +rdonai soarelui săapună3(acă aş ordona unui general să zboare din !loare în !loare precum un !luture sau

să scrie o tragedie sau să se schimbe în pasăre marină şi generalul nu ar e*ecutaordinul primit, cine, dintre noi doi, ar !i de vină)

http://www.odaha.com/antoine-de-saint-exupery/maly-princ/micul-print




(umneavoastră ai !i, zise micul prin hotărît.'*act. 2rebuie să ceri de la !iecare ceea ce poate da, reluă regele. $utoritatea se

bazează în primul rînd pe raiune. (acă ordoni poporului tău să meargă să searunce în mare, va !ace revoluie. 'u am dreptul să cer ascultare pentru că

ordinele mele sunt rezonabile.um rămîne cu apusul meu de soare) întrebă micul prin care nu uita niciodată oîntrebare, o dată ce o pusese.1ei avea apusul tău de soare. Îl voi cere. (ar aş aştepta, bazîndu-mă pee*periena mea de guvernare, condiiile !avorabile.înd va !i asta) se in!ormă micul prin.Hmm4 Hmm4 îi răspunse regele, care consultă mai întîi un calendar gros, hmm4hmm4 asta va !i 3 va !i 3către ora şapte şi un s!ert4 #i vei vedea cît de binesunt ascultat.%icul prin căscă. 'l regreta apusul său de soare ratat. #i apoi se plictisea de&a

puin. 5u mai am nimic de !ăcut aici, îi spuse el regelui. 1oi pleca4 5u pleca, răspunse regele care era atît de mîndru să aibă un supus. 5u pleca, te!ac ministru4%inistru al cui)$l3 al &ustiiei4(ar nu e nimeni de &udecat4

5-aş spune, îi zise regele. 5u am !ăcut încă turul regatului meu. /unt !oarte bătrîn, nu am loc pentru limuzină şi mă oboseşte să merg.

+h4 (ar eu am văzut de&a, spuse micul prin, care se aplecă să arunce o privire şi pe partea cealaltă a planetei. 5ici acolo nu e nimeni3$tunci te vei &udeca pe tine însui, îi răspunse regele. $sta e cel mai di!icil. 'stemult mai di!icil să te &udeci pe tine însui decît să &udeci pe altul. (acă reuşeştisă te &udeci bine, înseamnă că eşti cu adevărat înelept.'u, spuse micul prin, pot să mă &udec pe mine însumi oriunde. 5u am nevoie sălocuiesc aici.Hmm4 Hmm4 zise regele, cred că pe planeta mea e pe undeva un bătrîn şobolan.Îl aud noaptea. 1ei putea să &udeci acest bătrîn şobolan. Îl vei condamna la

moarte din timp în timp. $st!el, viaa lui va depinde de &ustiia ta. (ar tu îl veigraia de !iecare dată pentru a-l păstra. 5u e decît unul.%ie, răspunse micul prin, nu îmi place să condamn la moarte şi cred că o să

plec. 5u, zise regele.(ar micul prin, terminîndu-şi pregătirile, nu vru să îl intristeze pe bătrînulmonarh"(acă maiestatea dumneavoastră ar dori să !ie !oarte bine ascultată, ar putea săîmi dea un ordin rezonabil. $r putea să îmi ordone, spre e*emplu, să plec într-un

minut. %i se pare că sunt !avorabile condiiile3Gegele nerăspunzînd nimic, micul prin ezită mai întîi, apoi, cu un suspin, plecă.



2e !ac ambasadorul meu, se grăbi să strige regele.$vea un aer !oarte autoritar.+amenii mari sunt !oarte ciudai, îşi zise micul prin în sine, pe timpul călătorieisale.

$ doua planetă era locuită de un vanitos.

$h4 $h4 Iată vizita unui admirator4 strigă de departe vanitosul imediat ce îl zări pe micul prin.ăci, pentru vanitoşi, ceilali oameni sunt admiratori.:ună ziua, spuse micul prin. $vei o pălărie caraghioasă.' pentru salutat, îi răspunse vanitosul. Pentru salutat cînd sunt aclamat. (inne!ericire nu trece nimeni niciodată pe aici.(a) zise micul prin care nu înelesese.8oveşte-i mîinile una de alta, îl s!ătui atunci vanitosul.%icul prin îşi lovi mîinile una de alta. 1anitosul salută modest ridicîndu-şi

pălăria.



$sta e mai amuzant decît vizita regelui, îşi spuse în sine micul prin. #i reîncepusă îşi lovească mîinile una de alta. 1anitosul reîncepu să salute ridicîndu-şi

pălăria.(upă cinci minute de repetat, monotonia &ocului îl plictisi pe micul prin"

#i pentru ca pălăria să cadă, întrebă el, ce trebuie !ăcut)(ar vanitosul nu îl auzi. 1anitoşii nu aud niciodată decît laudele.%ă admiri într-adevăr mult) îl întrebă el pe micul prin.e înseamnă a admira)$ admira înseamnă a recunoaşte că eu sunt omul cel mai !rumos, cel mai bineîmbrăcat, cel mai bogat şi cel mai inteligent de pe planetă.(ar tu eşti singur pe planeta ta4ă-mi această plăcere. $dmiră-mă oricum42e admir, spuse micul prin, ridicînd un pic din umeri, dar de ce te-ar puteainteresa asta)#i micul prin plecă.+amenii mari sunt cu sigurană !oarte ciudai, îşi zise în sinea lui micul prin, întimpul călătoriei.

Planeta următoare era locuită de un beiv. $ceastă vizită !u !oarte scurtă, dar eaîl cu!undă pe micul prin într-o melancolie pro!undă"

e !aci tu aici) îi spuse beivului, pe care îl găsi aşezat în linişte în !aa unei

grămezi de sticle goale şi a uneia de sticle pline.:eau, răspunse beivul, cu un aer lugubru.



(e ce bei tu) îl întrebă micul prin.a să uit, răspunse beivul.a să uii ce) se interesă micul prin care de&a îl compătimea.a să uit că mi-e ruşine, mărturisi beivul plecînd capul.

Guşine de ce) întrebă micul prin care dorea să îl a&ute.Guşine că beau4 termină beivul care se închise de!initiv în tăcere.#i micul prin plecă, perple*.

$ patra planetă era cea a omului de a!aceri. $cest bărbat era atît de ocupat încît

nici măcar nu ridică, la sosirea micului prin, capul.

:ună ziua, îi spuse acesta. 1i s-a stins igara.2rei şi cu doi !ac cinci. inci şi cu şapte doisprezece. (oisprezece şi cu trei

cincisprezece. :ună ziua. incisprezece şi cu şapte douăzeci şi doi. (ouăzeci şidoi şi cu şase douăzeci şi opt. 5u e timp să o aprind din nou. (ouăzeci şi şase şicu cinci treizeci şi unu. 7!4 $sta !ace deci cinci sute de milioane şase sutedouăzeci şi două de mii şapte sute treizeci şi unu.inci sute de milioane de ce)Po!tim) %ai eşti aici) inci sute de milioane de3 nu mai ştiu3 $m atît delucru4 'u sunt serios, eu nu mă amuz cu baliverne4 (oi şi cu cinci !ac şapte3inci milioane de ce, repetă micul prin care niciodată în viaa lui nu renunasela o întrebare, o dată ce o pusese.

+mul de a!aceri ridică capul"



(e cincizeci şi patru de ani de cînd locuiesc pe planeta asta, nu am !ost deran&atdecît de trei ori. Prima dată a !ost acum douăzeci şi doi de ani, de către o rădaşcăcare picase dumnezeu ştie de unde. Găspîndea un zgomot greu de suportat şi am!ăcut patru greşeli într-o singură adunare. $ doua oară a !ost acum unsprezece

ani, cînd am avut o criză de reumatism. 'u sunt un om serios. $ treia oara3iată4 /puneam deci cinci sute de milioane3%ilioane de ce)+mul de a!aceri înelese că nu va avea pace pînă ce nu va răspunde"%ilioane din aceste lucruri mici care se văd uneori pe cer.%uşte)

5u, mici lucruri care strălucesc.$lbine)-5u, nu. $cele mici lucruri strălucitoare, aurii care îi !ac să viseze pe leneşi. (ar eu sunt serios4 'u nu am timp să cad în visare.-$h4 /telele)-(a, asta e. /telele.-#i ce !aci tu cu cinci sute de milioane de stele)-inci sute de milioane şase sute douăzeci şi două mii şapte sute treizeci şi una.'u sunt un om serios, eu sunt precis.-e !aci tu cu aceste stele)-e !ac cu ele)-(a.-5imic. 8e am

-2u ai stelele)-(a.-(ar am vazut de&a un rege care3-Gegii nu posedă. 'i “domnesc peste”. ' complet di!erit.-#i la ce îi !oloseste să posezi stelele)-a să !iu bogat.-#i la ce îi serveşte să !ii bogat)-/ă cumpăr alte stele, dacă cineva mai găseşte altele.$cesta, îşi zise în sinea lui micul prin, gîndeşte un pic ca beivul meu.

2otuşi mai puse cîteva întrebări"um se pot poseda stelele)$le cui sunt ele) ripostă, nemulumit, omul de a!aceri.

5u ştiu. $le nimănui.$tunci sunt ale mele, pentru că eu m-am gîndit primul.$sta e de a&uns):ineîneles. înd găseşti un diamant care nu e al nimănui, atunci e al tău. îndgăseşti o insulă care nu e a nimănui, este a ta. înd ai primul o idee, o brevetezi"e a ta. Iar eu posed stelele pentru că nimeni înaintea mea nu s-a gîndit să le

posede.$sta e adevărat, spuse micul prin. #i ce !aci tu)



8e administrez. 8e număr şi le răsnumăr, spuse omul de a!aceri. ' di!icil. (ar eusunt un om serios4%icul prin nu era încă satis!ăcut.'u, dacă am un !ular, pot să îl iau şi să îl pun în &urul gîtului meu. 'u, dacă am o

!loare, o pot culege şi o pot lua. (ar tu nu poi culege stelele4 5u, dar le pot depune la bancă.e înseamnă asta)Înseamnă că scriu pe o bucată mică de hîrtie numărul stelelor mele. #i apoi încuicu cheia într-un sertar acea hîrtie.$sta e tot)' de a&uns4' amuzant, se gîndi micul prin. 'ste destul de poetic. (ar nu este prea serios.%icul prin avea despre lucrurile serioase păreri complet di!erite de cele aleoamenilor mari.'u, mai spuse el, am o !loare pe care o ud în !iecare zi. $m trei vulcani pe care îicură în !iecare săptămînă. ăci îl cură şi pe cel stins. 5u se ştie niciodată.1ulcanilor mei şi !lorii mele le este de !olos că eu le am. (ar tu nu eşti utilstelelor3+mul de a!aceri deschise gura, dar nu găsi nimic de răspuns, iar micul prin

plecă.+amenii mari sunt cu sigurană cu totul speciali, îşi spuse în sinea lui pe timpulcălătoriei.

$ cincea planetă era !oarte curioasă. 'ra cea mai mică din toate. $colo era locnumai pentru un !elinar şi o persoană care îl aprindea. %icul prin nu reuşea săîşi e*plice la ce putea servi, undeva în cer, pe o planetă !ără o casă, nepopulată,un !elinar şi un lampagiu. 2otuşi îşi spuse sieşi"Poate că acest om este absurd. 2otuşi este mai puin absurd decît regele,vanitosul, omul de a!aceri ori decît beivul. el puin munca lui are un sens.înd îşi aprinde !elinarul, e ca şi cum ar !ace să se nască o stea în plus ori o!loare. înd îşi stinge !elinarul, !loarea ori steaua se culcă. 'ste o ocupaie !oartedrăguă. 'ste cu adevărat utilă pentru că este drăguă.



(upă ce a&unse pe planetă, îl salută respectuos pe lampagiu"-:ună ziua. Pentru ce tocmai i-ai stins !elinarul)-$cesta este consemnul, răspunse lampagiul. :ună ziua.-are consemn)-/ă îmi sting !elinarul. :ună seara.#i îl reaprinse.-(ar de ce îl reaprinzi)-Ksta e consemnul, răspunse lampagiul.-5u îneleg, spuse micul prin.-5u e nimic de îneles, spuse lampagiul. onsemnul e consemn. :ună ziua.#i îşi stinse !elinarul.

$poi îşi tamponă !runtea cu o batistă în carouri roşii.-ac o muncă teribilă. 'ra cumsecade altădată. /tingeam dimineaa şi aprindeamseara. $veam restul zilei ca să mă odihnesc şi restul nopii ca să dorm3-#i de atunci s-a schimbat consemnul)-onsemnul nu s-a schimbat, spuse lampagiul. $sta e drama4 (in an în an

planeta s-a învîrtit mai repede şi mai repede şi consemnul nu s-a schimbat4-#i atunci)-$tunci, pentru că !ace un tur pe minut, nu mai am nici o secundă de odihnă. Îlaprind şi îl sting o dată pe minut4

-$sta e chiar drăgu4 8a tine zilele durează un minut4-5u e deloc drăgu, zise lampagiul. ' de&a o lună de cînd vorbim împreună.-+ lună)-(a. 2reizeci de minute. 2reizeci de zile4 :ună seara.#i îşi aprinse din nou !elinarul.%icul prin îl privi şi îi plăcu acest lampagiu care era atît de !idel consemnuluisău. Îşi aminti de apusurile de soare pe care mergea să le vadă altădată, trăgîndu-şi scaunul. 1ru să îl a&ute pe prietenul său"-#tii3 cunosc un mi&loc de a te odihni cînd ai vrea3

-1reau mereu, zise lampagiul.ăci poi !i, în acelaşi timp, !idel şi leneş.



%icul prin urmă"-Planeta ta este atît de mică încît o ocoleşti din trei paşi. 5u ai decît să mergiîncetişor pentru a rămîne mereu la soare. înd vei vrea să te odihneşti veimerge3 şi ziua va dura atît de mult cît vei vrea tu.

-$sta nu mă a&ută cu prea mare lucru, spuse lampagiul. eea ce imi place mie înviaă este să dorm.-5-ai noroc, spuse micul prin.-5-am noroc, răspunse lampagiul. :ună ziua.#i îşi stinse !elinarul.$cela, îşi zise micul prin mai tîrziu, pe cînd îşi urma călătoria, ar !i rău privit detoti ceilali, de rege, de vanitos, de betiv, de omul de a!aceri. 2otuşi este singurulcare nu îmi pare ridicol. 'ste, poate, pentru că se ocupă de altceva decît de sineînsuşi.$vu un suspin de regret şi îşi mai zise"-$cela e singurul pe care mi l-aş !i putut !ace prieten. (ar planeta sa e într-adevăr prea mică. 5u e loc de doi.eea ce micul prin nu îndrăznea să îşi mărturisească era că regreta această

planetă binecuvîntată mai ales datorită celor o mie patru sute patruzeci deapusuri de soare în douăzeci si patru de ore4

$ şasea planetă era o planetă de două ori mai mare. 'ra locuită de un bătrîndomn care scria cări imense.

-7ite4 Iată un e*plorator4 strigă el, cînd îl zări pe micul prin.%icul prin se aşeză pe masă şi răsu!lă un pic. ălătorise de&a atîta4

-(e unde vii tu) îi spuse bătrînul domn.-e este cartea aceea mare) zise micul prin. e !acei dumneavoastră aici)



-'u sunt geogra!, zise bătrînul domn.-e este un geogra!)-'ste un savant care ştie unde se găsesc mările, !luviile, oraşele, munii şideşerturile.

-' interesant, spuse micul prin. În s!îrşit, o meserie adevărată4 #i aruncă o privire în &urul lui pe planeta geogra!ului. 5u văzuse încă o planetă atît demaiestuoasă.-' !oarte !rumoasă planeta dumneavoastră. $re oceane)-5u pot să ştiu, spuse geogra!ul.-$h4 ;%icul prin era decepionat<. (ar muni)-5u pot să ştiu, zise geogra!ul.-(ar orase şi !luvii şi deşerturi)-5u pot să ştiu, spuse geogra!ul.-(ar suntei geogra!4-$şa e, spuse geogra!ul, dar nu sunt e*plorator. Îmi lipsesc cu desăvîrşiree*ploratorii. 5u geogra!ul ine numărătoarea oraşelor, !luviilor, munilor,mărilor şi oceanelor. Leogra!ul este prea important pentru a-şi pierde timpul

plimbîndu-se. 'l nu îşi părăseşte biroul. (ar el îi primeşte pe e*ploratori. Îiinteroghează şi notează datele lor. #i dacă datele unuia dintre ei îi par interesante, geogra!ul !ace o anchetă asupra moralităii e*ploratorului.-(e ce)-Pentru că un e*plorator care ar mini ar conduce la catastro!e în cările degeogra!ie. #i tot aşa un e*plorator care ar bea prea mult.

-(e ce) întrebă micul prin.-Pentru că beivii văd dublu. $tunci geogra!ul ar nota doi muni, acolo unde nueste decît unul singur.-'u cunosc pe cineva, zise micul prin, care ar !i un rău e*plorator.-' posibil. (eci, cînd moralitatea e*ploratorului pare bună, se !ace o anchetăasupra descoperirii sale.-/e merge să se vadă la !aa locului)-5u. ' prea complicat. (acă e vorba de e*emplu de descoperirea unui munte, secere să se aducă pietre mari.

(eodată geogra!ul se emoionă.-(ar tu vii de departe4 2u eşti e*plorator4 2u îmi vei descrie planeta ta4#i geogra!ul, avînd deschis registrul său, îşi ascui creionul. Povestirilee*ploratorilor se notează mai întîi în creion. Pentru a le transcrie în cerneală seaşteaptă ca e*ploratorul să !urnizeze probe.-'i) zise geogra!ul.-+h4 8a mine, zise micul prin, nu e prea interesant, e !oarte mic. $m treivulcani. (oi vulcani în activitate şi unul stins. (ar nu se ştie niciodată.-5u se ştie niciodată, aprobă geogra!ul.

-$m şi o !loare.-5oi nu notăm !lorile, zise geogra!ul.



-(e ce) $sta nu-i !rumos4-Pentru că !lorile sunt e!emere.-e inseamna “e!emer”)-Leogra!iile, spuse geogra!ul, sunt cele mai preioase dintre toate cările. 'le nu

se demodează niciodată. ' rar ca un munte să îşi schimbe locul. ' !oarte rar caun ocean să se golească de apa sa. 5oi scriem lucruri eterne.-(ar vulcanii stinşi se pot trezi, îl întrerupse micul prin. e înseamnă ”e!emer”)-ă vulcanii ar !i stinşi sau activi e totuna pentru noi, zise geogra!ul. eea cecontează pentru noi e muntele. 'l nu se schimbă.-(ar ce înseamnă ”e!emer”) repetă micul prin, care, în viaa sa, nu renunase lao întrebare o dată ce o pusese.-$sta înseamnă “ceva care e ameninat de dispariie apropiată”.-loarea mea e ameninată de dispariie apropiată)-(esigur.loarea mea este e!emeră, îşi zise micul prin, şi ea nu are decît patru spini să seapere împotriva lumii4 #i eu am lăsat-o singură la mine4$colo avu primul sentiment de regret. (ar căpătă din nou cura& şi întrebă"-e mă s!ătuii să vizitez)-Planeta Pămînt, îi răspunse geogra!ul. $re o bună reputaie3#i micul prin plecă, gîndind la !loarea sa.

$ şaptea planetă !u deci Pămîntul.Pămîntul nu e o planetă oarecare4 Pe ea sunt o sută unsprezece regi ;neuitînd,desigur, pe regii negri<, şapte mii de geogra!i, nouă sute de mii de oameni dea!aceri, şapte milioane şi &umătate de beivi, trei sute două milioane de oamenimari.Pentru a vă da o idee de dimensiunile Pămîntului vă voi spune că înainte deinventarea electricităii trebuia să se întreină, pe cele şase continente, oadevarată armată de patru sute şaizeci şi două de mii cinci sute unsprezecelampagii.1ăzut de puin mai departe, e!ectul era splendid. %işcările acestei armate erau

potrivite ca acelea ale unui balet de operă. Întîi era rîndul aprinzătorilor de!elinare din 5oua =eelandă şi din $ustralia. $poi aceştia, aprinzîndu-şilampioanele, se duceau să se culce. $poi intrau la rîndul lor în dans aprinzătoriide !elinare din hina şi /iberia. $poi dispăreau şi ei în culise. 1enea rîndul celor din Gusia şi din Indii. $poi cei din $!rica şi din 'uropa. $poi cei din $merica de/ud. $poi cei din $merica de 5ord. #i niciodată ei nu greşeau ordinea de intrare

în scenă. 'ra grandios.



(oar aprinzătorul unicului !elinar de la Polul 5ord şi con!ratele său de la unicul!elinar al Polului /ud duceau o viată nonşalantă" ei munceau doar de două ori pean.

înd vrei să !ii spiritual, se poate întîmpla să mai şi mini un pic. 5u am !ost!oarte cinstit vorbindu-vă de lampagii. Gisc să dau o idee !alsă despre planetanoastră celor care nu o cunosc. +amenii ocupă !oarte puin loc pe pămînt. (acăcele două miliarde de locuitori ai pămîntului ar sta în picioare şi destul de strînşi,ca la un miting, ar încăpea le&er într-o piaă publică de douăzeci de mile pe

douăzeci de mile. /-ar putea strînge întreaga umanitate pe cea mai mică insuliădin Paci!ic.+amenii mari, bineinteles, nu vă vor crede. 'i îşi imaginează că ocupă mult loc.'i se văd importani precum baobabii. Îi vei s!ătui atunci să !acă un calcul. 'iadoră ci!rele" asta le va place. (ar voi nu vă pierdei timpul cu asta. ' inutil.$vei incredere în mine.

%icul prin, o dată a&uns pe pămînt, !u !oarte surprins să nu vadă pe nimeni.(e&a îi era teamă să nu !i greşit planeta, cînd un inel de culoarea lunii se mişcăîn nisip.-5oapte bună, zise la întîmplare micul prin.-5oapte bună, răspunse şarpele.-Pe ce planetă am căzut) întrebă micul prin.-Pe Pămînt, în $!rica, răspunse şarpele.

-$h43 (eci nu e*istă nimeni pe Pămînt)-$ici e deşertul. În deşerturi nu e nimeni. Pămîntul e mare, spuse şarpele.



%icul prin se aşeză pe o piatră şi îşi ridică ochii către cer"-%ă întreb, spuse el, dacă stelele sunt luminate pentru ca !iecare să şi-o poatăregăsi într-o bună zi pe a sa. Priveşte planeta mea. ' chiar deasupra noastră3(ar ce departe este4

-' !rumoasă, spuse şarpele. e !aci tu aici)-$m probleme cu o !loare, zise micul prin.-$h4 !ăcu şarpele.#i tăcură.-7nde sunt oamenii) reluă în s!îrşit micul prin. 'şti cam singur în deşert3-'şti singur şi printre oameni, zise şarpele.%icul prin îl privi îndelung"

-'şti un animal ciudat, îi spuse în cele din urmă, subire ca un deget3-(ar sunt mai puternic decît degetul unui rege, zise şarpele.%icul prin avu un surîs"-2u nu eşti prea puternic3 nici măcar nu ai labe3 tu nu poi călători3-Pot să te transport mai departe decît o navă, zise şarpele./e încolăci în &urul gleznei micului prin, ca o brăară de aur"-Pe acela pe care îl ating, îl redau pămîntului din care a venit, mai spuse el. (ar

tu eşti pur şi vii de pe o stea3%icul prin nu răspunse nimic.



-%i-e milă de tine, atît de slab, pe Pămîntul ăsta stîncos. $ş putea să te a&ut într-o zi dacă regrei prea mult planeta ta. $ş putea3-+h4 $m îneles prea bine, zise micul prin, dar de ce vorbeşti tu întotdeauna înenigme)

-'u le descurc pe toate, răspunse şarpele.#i tăcură amîndoi.

%icul prin traversă deşertul şi nu întîlni decît o !loare. + !loare cu trei petale,nimic mai mult3

-:ună ziua, zise micul prin.-:ună ziua, zise !loarea.-7nde sunt oamenii) întrebă politicos micul prin.loarea văzuse într-o zi trecînd o caravană"

-+amenii) '*istă, cred, şase sau şapte. I-am văzut cu ani în urmă. (ar nu ştiiniciodată unde să îi găseşti. 1întul îi plimbă. 8e lipsesc rădăcinile şi asta îideran&ează mult.-$dio, zise micul prin.

-$dio, zise !loarea.

%icul prin se urcă pe un munte înalt. /ingurii muni pe care îi cunoscusevreodată erau cei trei vulcani care îi a&ungeau pînă la genunchi. #i el se !oloseade vulcanul stins ca de un taburet. “(e pe un munte înalt ca ăsta, îşi spuse el, voi

zări dintr-o dată toată planeta şi toi oamenii3” (ar nu zări nimic în a!ară devîr!uri stîncoase bine ascuite.



-:ună ziua, spuse el la întîmplare. 6 :ună ziua3 :ună ziua3 :ună ziua3 îi răspunse ecoul. 6 ine suntei voi) întrebă micul prin. 6 ine suntei voi3 cine suntei voi3 cine suntei voi3 răspunse ecoul.

6 ii prietenii mei, sunt singur, spuse el. 6 /unt singur3 sunt singur3 sunt singur3 răspunse ecoul.“e planetă ciudată4 gîndi el atunci. ' uscată, numai ascuişuri şi sărată.

Iar oamenilor le lipseşte imaginaia. 'i repetă ceea ce li se spune. 8a mine

aveam o !loare care vorbea întotdeauna prima3”

/e întîmplă în cele din urmă că micul prin, dupa ce mersese mult timp prinnisipuri, inuturi stîncoase şi zăpezi, să descopere în s!îrşit un drum. Iar drumurile duc întotdeauna la oameni.

-:ună ziua, spuse el.'ra o grădină plină cu tranda!iri în!lorii.-:ună ziua, spuseră tranda!irii.%icul prin îi privi. /emănau cu toii cu !loarea sa.



-ine suntei voi) îi întrebă el stupe!iat.

6 5oi suntem tranda!iri, spuseră tranda!irii. 6 $h4 !ăcu micul prin3#i se simi !oarte ne!ericit. loarea lui îi spusese că ea era singura din specia eiîn univers. #i iată că mai erau cinci mii, toate la !el, într-o singură grădină4“$r !i !oarte atinsă, îşi spuse el, dacă ar vedea asta3 ar tuşi groaznic şi ar !acesă pară că moare pentru a scăpa de ridicol. #i eu aş !i obligat să par că oîngri&esc, căci alt!el, pentru a mă umili şi pe mine, ea s-ar lăsa într-adevăr sămoară3”$poi îşi mai zise" “%ă credeam în posesia unei !lori unice şi nu am decît un

tranda!ir obişnuit. 'a şi cei trei vulcani care îmi a&ung pînă la genunchi şi dincare unul, poate, este stins pentru totdeauna, lucrurile astea nu !ac din mine un prea mare prin3” #i, culcat în iarbă, plînse.

$tunci apăru vulpea.



6 :ună ziua, zise vulpea. 6 :ună ziua, răspunse politicos micul prin, care se întoarse, dar nu văzu nimic.

-/unt aici, zise vocea, sub pom, sub măr. 6 ine eşti tu) zise micul prin. 'şti !oarte drăguă3 6 /unt o vulpe, zise vulpea. 6 1ino să te &oci cu mine, îi propuse micul prin. /unt aşa de trist3 6 5u pot să mă &oc cu tine, zise vulpea. 5u sunt domesticită. 6 $h4 Pardon, zise micul prin.(ar după ce se gîndi, adăugă"-e înseamnă “domesticit”)

6 2u nu eşti de pe aici, spuse vulpea, ce caui tu) 6 aut oamenii, spuse micul prin. e înseamnă “a domestici”) 6 +amenii, spuse vulpea, au puşti şi vînează. ' !oarte neplăcut. (ar cresc şi puide găină. Ksta e singurul lor interes. 2u caui pui)

-5u, spuse micul prin. 'u caut prieteni. e înseamnă “a domestici”) 6 ' un lucru uitat de mult, spuse vulpea. Înseamnă “a crea legături3”

6 $ crea legături)



6 :ineîneles, spuse vulpea. 2u nu eşti deocamdată pentru mine decît un băieelcare se aseamănă per!ect cu oricare altul dintr-o sută de mii de băieei. #i eu nuam nevoie de tine. #i nici tu nu ai nevoie de mine. 'u nu sunt pentru tine decît ovulpe ca o sută de mii altele. (ar dacă tu mă domesticeşti, vom avea nevoie unul

de altul. 2u vei !i pentru mine unic în lume. 'u voi !i pentru tine unică pelume3 6 Încep să îneleg, zise micul prin. 'ste o !loare3 cred că ea m-a domesticit. 6 ' posibil, spuse vulpea. Pe Pămînt se întîmplă tot !elul de lucruri3 6 +h4 $sta nu e pe Pămînt, spuse %icul prin. 1ulpea păru !oarte intrigată" 6 Pe o altă planetă) 6 (a. 6 '*istă vînători pe planeta aceea) 6 5u. 6 /ună interesant. (ar pui) 6 5u. 6 5imic nu este per!ect, suspină vulpea. (ar reveni la ideea sa"-1iata mea e monotonă. 'u vînez pui, oamenii mă vînează pe mine. 2oi puii seaseamănă şi toi oamenii sunt la !el. (eci mă cam plictisesc. (ar dacă tu mădomesticeşti, viaa mea va !i cu totul alta, luminoasă. $ş cunoaşte un zgomot de

pas care va !i di!erit de celelalte. eilali paşi mă !ac să intru sub pămînt. $l tăumă va chema a!ară, ca o muzică. #i încă ceva4 Priveşte, vezi acolo cîmpurile cugrîu) 'u nu mănînc pîine. Lrîul este inutil pentru mine. împurile de grîu nuînseamnă nimic pentru mine. #i asta e trist4 (ar tu ai părul blond, aurit. $tunci

cînd tu mă vei !i domesticit va !i minunat. Lrîul, care este auriu, îmi va amintide tine. #i îmi va plăcea zgomotul vîntului prin grîu31ulpea tăcu şi îl privi îndelung pe micul prin"-2e rog3 domesticeşte-mă4 spuse ea.

6 $ş vrea mult, răspunse micul prin, dar nu am prea mult timp. $m de găsit prieteni şi multe lucruri de cunoscut. 6 5u cunoşti decît lucrurile pe care le domesticeşti, spuse vulpea. +amenii numai au timp să cunoască nimic. 'i cumpără de la negustori lucruri !ăcute de-agata. (ar cum nu e*istă negustori care să vîndă prieteni, oamenii nu mai au

prieteni. (acă vrei un prieten, domesticeşte-mă. 6 e trebuie !ăcut) spuse micul prin. 6 2rebuie să !ii !oarte răbdător, răspunse vulpea. 2e vei aşeza mai întîi ceva maideparte de mine, cam aşa, în iarbă. 2e voi privi cu coada ochiului şi tu nu veizice nimic. 1orbirea e izvor de neînelegeri. (ar în !iecare zi te vei putea aşezaceva mai aproape3-$ doua zi micul prin reveni.



-$r !i !ost mai bine să !i revenit la aceeaşi oră, spuse vulpea. (acă vii, dee*emplu, la ora patru după-amiaza, voi începe să !iu !ericită de la ora trei chiar.u cît timpul va trece, cu atît voi !i mai !ericită. 8a ora patru voi !i agitată şineliniştită voi descoperi !ericirea4 (ar dacă vii !ără nici o socoteală, nu voi şti la

ce oră să îmi pregătesc inima3 trebuie ritualuri. 6 e este un ritual) zise micul prin. 6 ' ceva cu totul uitat, spuse vulpea. 'ste ceva care !ace ca o zi sa !ie di!erită dealte zile, o oră de alte ore. '*istă un ritual, spre e*emplu, la vînătorii mei. 'idansează &oia cu !etele din sat. $tunci &oia este o zi minunată4 %ă duc să mă

plimb pînă în vii. (acă vînătorii ar dansa nu se ştie cînd, zilele ar !i toate la !el şieu nu aş avea deloc vacană.$st!el, micul prin o domestici pe vulpe. (ar o dată şi o dată, ora plecării !uaproape"

-$h4 !ăcu vulpea3 voi plînge. 6 ' vina ta, zise micul prin, eu nu i-aş !i dorit răul, dar tu ai vrut să tedomesticesc3

6 :ineîneles, spuse vulpea. 6 (ar tu o să plîngi4 zise micul prin. 6 :ineîneles, răspunse vulpea. 6 $tunci nu cîştigi nimic din asta4 6 :a cîştig, zise vulpea, gîndeşte-te la culoarea grîului.$poi adaugă"

-%ergi să revezi tranda!irii. 1ei înelege că al tău este unic pe lume. 1ei revenisă îmi spui adio, iar eu îi voi !ace cadou un secret.



%icul prin plecă să revadă tranda!irii.-1oi nu suntei deloc la !el ca tranda!irul meu, voi nu reprezentai nimic pentrumine, spuse el. 5imeni nu v-a domesticit şi nici voi nu ai domesticit pe nimeni.1oi suntei precum era vulpea mea. 5u era decît o vulpe ca oricare alta dintr-o

sută de mii. (ar eu mi-am !ăcut-o prietenă şi acum este unică în lume.2randa!irii erau stîn&enii.-1oi suntei !rumoşi, dar suntei goi de înelesuri, le mai spuse. 5u e nici unmotiv să mori pentru voi. :ineîneles, pentru un trecător obişnuit, tranda!irulmeu este la !el ca voi. (ar el singur este mai important decît voi toi la un loc,

pentru că el este cel pe care l-am udat. Pentru că el este cel pe care l-amadăpostit cu paravanul. Pentru că el este cel căruia i-am omorat omizile ;în a!arăde două-trei cît să aibă şi !luturi<. Pentru că el este cel pe care l-am ascultat

plîngîndu-se, ori lăudîndu-se, ori, uneori, chiar tăcînd. Pentru că este tranda!irulmeu.$poi reveni la vulpe"-$dio, îi spuse el3

6 $dio, spuse vulpea. Iată secretul meu. 'ste !oarte simplu" nu vezi bine decît cuinima. eea ce este important nu se arată ochilor.

6 eea ce este important nu se arată ochilor, repetă micul prin, ca să îşi aducăaminte.

6 2impul pe care l-ai petrecut cu tranda!irul tău îl !ace atît de important. 6 2impul pe care l-am petrecut cu tranda!irul meu3repetă micul prin, ca să îşiaducă aminte.

6 +amenii au uitat acest adevăr, zise vulpea. (ar tu nu trebuie să uii. 'ştirăspunzător de tot ceea ce i-ai apropiat, de tot ceea ce ai domesticit. 'ştirăspunzător de tranda!irul tău3

6 /unt răspunzător de tranda!irul meu3 repetă micul prin, ca să-şi aducăaminte.

-:ună ziua, zise micul prin. 6 :ună ziua, răspunse acarul. 6 e !aci tu aici, întrebă micul prin) 6 2riez călătorii, în grupuri de cîte o mie, e*plică acarul. '*pediez trenurile careîi transportă, cînd la dreapta, cînd la stînga.#i un rapid iluminat, cu un zgomot de tunet, !ăcu să tremure cabina acarului.-/unt !oarte grăbii, zise micul prin. e caută ei)

6 5ici chiar mecanicul locomotivei nu ştie, răspunse acarul.

#i un rapid iluminat trecu, zgomotos , în sens invers.-/e întorc de&a, întrebă micul prin)



6 5u sunt aceeaşi, răspunse acarul. /unt alii. 6 5u erau mulumii acolo unde se a!lau) 6 5iciodată nu eşti mulumit acolo unde te a!li, zise acarul.#i a!ară se auzi tunetul unui al treilea rapid iluminat.

-Îi urmăresc pe primii călători, remarcă micul prin. 6 5u-i urmăresc deloc, zise acarul. 'i dorm acolo înăuntru sau cască de-a binelea. (oar copiii stau cu nasul în geam. 6 5umai copiii ştiu ce caută, zise micul prin. 'i îşi pierd timpul cu o păpuşă decîrpe, care devine !oarte importantă şi dacă cineva le-o ia, încep să plîngă3

6 'i au noroc, zise acarul.

6 :ună ziua, zise micul prin. 6 :ună ziua, zise negustorul de pilule per!ecionate care potoleau setea. Înghiiuna pe săptămînă şi nu mai ai nevoie să bei nimic.

6 (e ce vinzi aşa ceva) întrebă micul prin. 6 ' o mare economie de timp, spuse vînzătorul. '*perii au !ăcut calcule. /eeconomisesc cincizeci şi trei de minute pe săptămînă.

6 #i ce !aci cu aceste cincizeci şi trei de minute)

6 e vrei3“'u, îşi zise micul prin, dacă aş avea cincizeci şi trei de minute la dispoziie, aşmerge încetişor către o !întînă3”



'ram în a opta zi a panei mele în desert şi ascultasem povestirea desprenegustorul de pastile contra setei în timp ce sorbeam ultima picătură de apă dinrezerva mea"

6 $h4 îi spusei micului prin, sunt !oarte !rumoase amintirile tale, dar eu nu mi-

am reparat încă avionul şi nu mai am nimic de băut şi aş !i !ericit, la rîndul meu,dacă aş putea merge încetişor către o !întînă4 6 Prietena mea, vulpea, îmi zise el3 6 +muleule drag, aici nu mai e vorba de vulpe4 6 (e ce) 6 Pentru că o să murim de sete3'l nu înelese raionamentul meu şi îmi răspunse"

6 ' bine să !i avut un prieten, chiar dacă o să mori. 'u sunt !oarte mulumit căam avut-o pe vulpe ca prietenă3

5u îşi dă seama de pericol, mi-am zis. 8ui nu îi e niciodată nici !oame nici sete.7n pic de soare îi a&unge3(ar el mă privi şi răspunse gîndului meu"-#i mie mi-e sete3 să căutăm o !întînă3$vui o senzatie de descura&are" este absurd să caui o !întînă, la întîmplare, înimensitatea deşertului. 2otuşi pornirăm.$m mers ore în şir, în tăcere, pînă ce căzu noaptea şi stelele începură săstrălucească. 8e zării ca într-un vis, avînd un pic de !ebră, din cauza setei mele.uvintele micului prin dansau în mintea mea"-2i-e şi ie sete, deci)

(ar el nu răspunse la întrebarea mea. 'l îmi spuse pur şi simplu"-$pa poate să !ie bună şi inimii3

5u am îneles răspunsul său, dar am tăcut3 #tiam bine că nu trebuie să îl întrebnimic.'ra obosit. /e aşeză. 'u m-am aşezat lîngă el. #i, după un moment de tăcere, eladăugă"-/telele sunt !rumoase datorită unei !lori care nu se vede3-$m răspuns “bineîneles” şi am privit, !ără să vorbesc, dunele de nisip înlumina lunii.

-(eşertul e !rumos, adăugă el3#i e adevărat. %i-a plăcut întotdeauna deşertul. /tai pe o dună de nisip. 5u vezinimic. 5u auzi nimic. #i totuşi ceva străluceşte în această linişte3-eea ce în!rumuseează deşertul, spuse micul prin, este că el ascunde undeva o!întînă3$m !ost surprins cînd am îneles dintr-o dată această logică misterioasă anisipului. Pe cînd eram băieel, locuiam într-o casă veche, iar legenda spunea căacolo era ascunsă o comoară. :ineîneles, nimeni nu a găsit-o, poate nici nu acăutat-o. (ar ea !ăcea casa ca vră&ită. asa mea ascundea un secret în inima sa3

-(a, am spus micului prin, !ie că e vorba de casă, de stele ori de deşert, ceea cele !ace să !ie minunate nu se arată ochiului4



6 /unt mulumit, zise el, că eşti de acord cu vulpea mea.um micul prin adormi, l-am luat în brae şi mi-am continuat drumul. 'ramemoionat. %i se părea că duc o comoară !ragilă. %i se părea chiar că nu e*istănimic mai !ragil pe tot Pămîntul. Privii, la lumina lunii, !runtea lui palidă, ochii

lui închişi, şuviele de păr care se mişcau în bătaia vîntului şi îmi spuneam" ceeace văd aici nu e decît o scoară. eea ce e important cu adevărat nu se vede3um buzele sale întredeschise schiau un zîmbet, mi-am mai spus" “eea ce măemoionează atît de tare la micul meu prin adormit este credina sa !aă de o!loare, imaginea unui tranda!ir care luminează în el precum !lacăra într-o lampă,chiar şi cînd doarme3” #i îmi păru chiar mai !ragil după aceste gînduri. 2rebuiesă ai mare gri&a de o lampă" o adiere de vînt o poate stinge3#i, tot mergînd aşa, am dat în zori de zi peste !întînă.

-+amenii, spuse micul prin, se înghesuie în trenuri rapide, dar nu mai ştiu cecaută. $tunci se agită şi se învîrt în cerc3#i adăugă"-$sta nu e trist3Puul pe care îl căutasem nu semăna deloc altor puuri sahariene. (e obicei

acestea sunt simple găuri adînci în nisip. $cesta semăna unei !întîni de ară. (ar nu era nici un sat acolo şi eu credeam că visez.-' straniu, i-am spus micului prin, totul e pregătit" scripetele, găleata şi!rînghia3'l rîse, atinse !rînghia şi !ăcu să &oace scripetele. Iar scripetele scîrîi ca o giruetăveche neatinsă de mult timp de vînt.



-$uzi, spuse micul prin, noi trezim această !întînă şi ea cîntă3 5-am vrut ca el să !acă un e!ort"-8asă-mă pe mine, am spus, e prea greu pentru tine.Încetul cu încetul, am tras găleata pînă la gura !întînii. $m spri&init-o acolo cuoarecare e!ort. În urechi îmi rămăsese cîntecul scripetelui şi în apa care se mişca

încă vedeam soarele tremurînd.-%i-e sete de apa aia, dă-mi să beau3$m îneles ce dorea4$m ridicat găleata pînă la buzele sale. :ău, cu ochii închişi. $pa avea în ea

bucuria unei sărbători. 'ra !ăcută din mersul sub stele, din cîntecul scripetelui,din e!ortul braelor mele. 'a era un cadou pentru inimă. Întocmai cum era cînd,copil !iind, luminiele pomului de răciun, muzica slu&bei de la miezul noptii,

blîndeea zîmbetelor, toate acestea creau bucuria cadoului de răciun pe care îl primeam.-+amenii de la tine, zise micul prin, cultivă cinci mii de tranda!iri în aceeaşigrădină3 şi nu găsesc ceea ce caută3

6 5u găsesc, am răspuns3 6 #i totusi ceea ce caută ar putea !i găsit într-un singur tranda!ir sau într-un picde apă3#i micul prin adaugă"

6 (ar ochii sunt orbi. 2rebuie să caui cu su!letul.$m băut. $m respirat adînc. 5isipul are în zorii zilei culoarea mierii. 'ram!ericit şi din pricina acestei culori de miere. (e ce ar !i trebuit sa !iu trist)-2rebuie să îi ii promisiunea, îmi zise încetişor micul prin, care, din nou, se

aşezase în apropierea mea.-are promisiune)



-#tii tu3 botnia pentru oaia mea3 sunt răspunzător de această !loare4$m scos din buzunar schiele desenelor mele. %icul prin le zări şi spuse rîzînd"-:aobabii tăi seamănă un pic cu nişte verze3

6 +h4

'u, care eram atît de mîndru de baobabi4-7ită-te la vulpea ta3 urechile ei3 seamănă puin cu niste coarne3 şi sunt prea lungi4#i rîse din nou.

6 'şti nedrept, omuleule, eu nu ştiam să desenez altceva decît şerpi boa închişişi deschişi.

6 +h4 2otul va !i în ordine, spuse el, copiii îneleg.$m schiat deci o botniă. I-am dat-o cu inima strînsă"-2u ai planuri de care eu nu am cunoştină3(ar nu îmi răspunse. Îmi spuse doar"-#tii3 mîine se împlineşte un an de cînd am căzut pe Pămînt3$poi, după un pic de linişte, mai zise"-$m căzut pe aici, pe aproape3#i roşi.#i, din nou, !ără să îneleg de ce, am simit o tristee ciudată. + întrebare îmitrecu prin minte"-$tunci nu e deloc întîmplător că acum opt zile cînd te-am cunoscut te plimbaisingur 6 credeam că !ără nici un rost 6 la mii de 0ilometri de orice regiunelocuită4 2e întorceai către punctul căderii tale)

%icul prin roşi din nou. 'l nu răspundea niciodată la întrebări, dar cînd roşeşti,asta înseamnă “da”, nu-i aşa)-$h4 i-am spus, mi-e !rică3(ar el îmi răspunse"

6 2u trebuie acum să munceşti. 2rebuie să te întorci la avionul tău. 'u te aşteptaici. 1ino din nou mîine seară3(ar eu nu eram liniştit. Îmi aminteam de vulpe. Gişti să plîngi un pic dacă te-ailăsat domesticit3

8îngă !întînă se a!la ruina unui vechi zid din piatră. înd m-am întors a doua zi pe înserat de la treburile mele, l-am zărit de departe pe micul prin aşezat pe acearuină, cu picioarele atîrnînd. #i l-am auzit vorbind"-5u îi mai aminteşti, deci) spuse el. 5u e chiar aici4+ altă voce îi răspunse, !ără îndoială, căci replică"

6 :a da4 :a da4 ziua e e*act asta, dar nu e locul3



%i-am continuat mersul către zid. 5ici nu vedeam, nici nu auzeam pe nimeni.2otuşi, micul prin vorbi din nou"

6 :ineîneles. 1ei vedea unde va începe urma mea în nisip. 5u ai decît să măaştepi acolo. 1oi !i acolo la 5+$P2' 3

'ram la douăzeci de metri de zid şi încă nu vedeam nimic.%icul prin mai zise, după un moment de tăcere"-$i venin bun) 'şti sigur că nu mă vei !ace să su!ăr îndelung)'u mă oprii, cu inima strînsă, dar tot nu înelegeam.

6 $cum du-te, spuse el3 vreau sa cobor4

$tunci mi-am coborît eu însumi ochii către baza zidului şi am sărit4 'ra acolo,întors către micul prin, unul din acei şerpi galbeni care îi iau viaa în treizeci desecunde. ăutîndu-mi pistolul în buzunar, am grăbit pasul, dar, datorităzgomotului pe care l-am !ăcut, şarpele alunecă uşor în nisip, ca un !irişor de apă

care se stinge şi, !ără să se grăbească, dispăru între pietre cu un uşor sunetmetalic.$m a&uns lîngă zid tocmai la timp ca să îl iau în brae pe prinul meu drag, palidca omătul.

6 e mai e şi istoria asta) $cum vorbeşti cu şerpii4Îi des!ăcui !ularul auriu pe care îl purta mereu. I-am udat tîmplele şi i-am dat să

bea. Iar acum nu mai îndrăzneam să îl întreb nimic. %ă privi serios şi mă luă degît. Îi simeam bătînd inima, precum cea a unei păsări care moare, împuşcată.Îmi spuse"

6 /unt mulumit că ai găsit ceea ce lipsea avionului tău. 2e vei putea intoarceacasă3





6 (e unde ştii tu)1eneam special să îl anun că, împotriva tuturor aşteptărilor, îmi reuşisemtreaba4'l nu răspunse nimic la întrebarea mea, dar adăugă"

6 #i eu mă întorc astăzi acasă la mine3$poi, cu melancolie"-' mult mai departe3 e mult mai greu3/imeam prea bine că se petrecea ceva neobişnuit. Îl strîngeam în braele meleca pe un copil şi cu toate astea simeam că aluneca într-un abis !ără ca eu să pot!ace nimic pentru a-l opri3$vea o privire serioasă, pierdută undeva departe"

6 $m oaia ta. #i cuşca pentru ea. #i botnia3/urîse cu melancolie.$m aşteptat o bucată de vreme. /imeam că îşi revine încetul cu încetul"-+muleule, i-e !rică3Îi !usese !rică, desigur4 (ar rîse calm"

6 Îmi va !i şi mai !rică diseară3(in nou m-am simit paralizat de un sentiment al implacabilului. #i am înelescă nu suportam ideea de a nu mai auzi acest rîs. Pentru mine asta era ca o !întînăîn deşert.-+muleule, vreau să te mai aud rîzînd3(ar el îmi spuse"

6 În noaptea asta se va împlini un an. /teaua mea se va a!la e*act deasupra

locului unde am căzut anul trecut3 6 +muleule, nu-i aşa că povestea asta cu şarpele şi cu reîntîlnirea şi cu steauanu e decît un vis urît)(ar el nu răspunse la întrebarea mea. Îmi spuse"

6 eea ce este important nu se vede3

6 (esigur3

6 'ste ca şi cu !loarea. (acă iubeşti o !loare care se a!lă pe o stea, esterecon!ortant să priveşti noaptea cerul. 2oate stelele a!lă pe ele !lori.

6 :ineîneles3

6 2u vei privi noaptea stelele. $ mea este mult prea mică pentru a-i putea arătaunde este. ' mai bine aşa. Pentru tine, steaua mea va !i una dintre stele. #i atunciîi va !ace plăcere să le priveşti pe toate3 'le îi vor !i toate apropiate. #i să ştiică vreau să îi !ac un cadou3

Gîse din nou.



6 $h4 +muleule, omuleule drag, ce mult îmi place să-i aud rîsul4

6 '*act ăsta va !i cadoul meu3 va !i ca şi apa3

6 e vrei să spui) 6 +amenii au stele care nu înseamnă acelaşi lucru pentru toti. Pentru unii, carecălătoresc, stelele sunt călăuze. Pentru alii nu sunt altceva decat nişte luminie.Pentru alii care sunt savani ele reprezintă nişte probleme. Pentru omul dea!aceri ele erau ca aurul. (ar toate aceste stele sunt lipsite de glas. 2u vei aveastele cum nimeni altcineva nu are3

6 e vrei să spui)

6 înd vei privi cerul, noaptea, pentru că eu voi locui pe una din ele, pentru căeu voi rîde acolo, atunci pentru tine va !i ca şi cum toate stelele ar rîde. 2u veiavea stele care vor şti să rîdă4

#i rîse din nou.

6 #i cînd te vei !i împăcat ;căci întotdeauna s!îrşeşti prin a te împăca< vei !imulumit ca m-ai cunoscut. 2u vei !i prietenul meu pentru totdeauna. 1ei aveache! să rîzi cu mine. #i vei deschide uneori !ereastra, aşa, pentru plăcerea ta3

Iar prietenii tăi vor !i !oarte surprinşi văzîndu-te rîzînd către cer. $tunci le veispune" “(a, stelele mă !ac întotdeauna să rîd4” #i ei te vor crede nebun. (incauza mea3

#i rîse din nou.

-1a !i ca şi cum i-aş !i dat eu, în locul stelelor, o mulime de zurgălăi care ar ştisă rîdă3

#i rîse iarăşi. $poi redeveni serios"

6 În noaptea asta3 ştii3 te rog, nu veni.

6 5u te voi părăsi.

6 1oi arăta ca şi cum mi-ar !i rău3 va !i ca şi cum aş muri un pic. $sta este. 5uveni să vezi asta, nu îi !ace bine3


(ar el îşi !ăcea gri&i.



6 Îi spun asta3 şi din cauza şarpelui. 5u aş vrea să te muşte3 #erpii sunt răi.Pot muşca doar aşa din plăcere3


(ar ceva îl linişti"

6 ' drept că nu au venin pentru o a doua muşcătură3

În noaptea aceea nu l-am văzut plecînd. /e strecurase !ără nici un zgomot. îndam reuşit să îl a&ung, am văzut că avea un mers hotărît, cu un pas rapid. Îmi zisedoar atît"

6 $h4 2u eşti aici3

#i mă luă de mînă, su!erind pentru mine"

6 5u ai !ăcut bine. 1ei su!eri. 1oi părea că voi !i mort, dar nu va !i aşa3

'u tăceam.

6 1a !i ca o veche carcasă abandonată. $sta nu e ceva trist3

'u tăceam.'l se descura&ă un pic. (ar !ăcu încă un e!ort"

6 #tii, va !i !ermecător. #i eu voi privi stelele. 2oate stelele vor avea puuri cuscripei ruginii. 2oate stelele îmi vor da să beau3

'u tăceam.

-1a !i aşa de amuzant4 2u vei avea cinci sute de milioane de zurgălăi, eu voi

avea cinci sute de milioane de !întîni3

2ăcu şi el, căci plîngea3

-' aici. 8asă-mă să mai merg un pic singur.



#i se aşeză, căci îi era !rică.

%ai spuse"

6 #tii3 !loarea mea3 sunt responsabil de ea4 ' atît de neputincioasă şi atît denaivă. 5u are decît patru spini pentru a se apăra împotriva întregii lumi3

%ă aşezai, căci nu mai puteam sta ridicat. 'l spuse"

-Lata3 $sta-i tot3

%ai ezită puin, apoi se ridică. ăcu un pas. 'u nu mă puteam clinti din loc.



5u !u nimic altceva decît o strălucire gălbuie în apropierea gleznei sale. Gămaseo clipă nemişcat. 5u ipă. ăzu încet, aşa cum cade un copac doborît. 5icimăcar nu !ăcu zgomot, din cauza nisipului.

$cum se împlinesc şase ani de atunci3 5u am povestit încă nimănui lucrurileastea. 2ovarăşii mei care m-au revăzut au !ost !oarte bucuroşi că eram în viaă.'ram trist, dar le spuneam" e din cauza oboselii3

$cum m-am mai împăcat puin. 1reau să spun3 nu chiar de tot. (ar sunt sigur că el s-a întors pe planeta lui, căci în zorii zilei nu i-am găsit trupul. 5u era uncorp chiar aşa de greu3 #i îmi place să ascult noaptea stelele. ' ca şi cum cincimii de zurgălăi3

(ar iată că am uitat ceva !oarte important. $m uitat să îi pun cureluşă de piele botniei pe care am desenat-o pentru micul prin4 5u va putea niciodată să o pună oii. $tunci stau şi mă întreb" “e s-a întîmplat pe planeta lui) Poate că oaiaa mîncat !loarea3”



7neori îmi zic" “:ineîneles că nu4 %icul prin îşi pune în !iecare seară !loareasub globul de sticlă şi are bine gri&ă de oaia lui3” $tunci sunt !ericit. #i toatestelele rîd încetişor.

$lteori, însă, îmi zic" “' neatent o dată şi a&unge, s-a terminat4 $ uitat într-oseară să pună globul de sticlă sau oaia a ieşit într-o 5+$P2' pîs-pîs, !ărăzgomot3” $tunci cîntecul zurgălăilor se preschimbă în lacrimi43

' o mare taină aici. Pentru voi, cei care îl iubii pe micul prin, ca şi pentru mine,nimic în tot universul nu mai e la !el ca înainte dacă undeva, nu ştim precisunde, o oaie a mîncat un tranda!ir3

Privii cerul. Întrebai-vă" oaia a mîncat sau nu !loarea) #i vei vedea cum totulse schimbă3

(ar nici un om mare nu va înelege vreodată că asta are atîta importană4

$cesta este pentru mine cel mai !rumos şi cel mai trist peisa& din lume. 'steacelaşi peisa& ca în pagina precedentă, dar l-am mai desenat o dată ca să vi-l arătmai bine. $ici a apărut şi apoi a dispărut micul prin pe Pămînt.



Pe Cînd Aveam Şase Ani Am Văzut Odată o Imagine Nemaipomenită

Documents

Transcript of Pe Cînd Aveam Şase Ani Am Văzut Odată o Imagine Nemaipomenită