Patrizio Trequattrini

TIURIO

Tragedie':ln doui acte' cu actul

al doilea'fmpirgit tn trei scene

Tradurcere gi prezentare de

Laszlo Alexandru

f,KoE2010

O tragediepostmoderni

Profesorul Patrizio Trequatuini a

venit in gcoala mea, cu citeva luni inurmi, si predea italiana. in atmosfera

uneori giligioasi, agrtati, a viegii de liceu

din centrul Clujului, figura lui mereu

calmi, prudenti, gesturile misurate,

statura imptrnitoare, dublati de lentoarea

fermi a reacEiilor, erau in mdsuri si atragi

atengia asupra lui, ca o pnzengineobignuiti. Dupi. trecer€a primei

perioade de acomodare, lumea a inceput

si-i perceapi gi sensibilitatea, manifestati

prin micile gesturi de delicatege la adresa

colegilor, a elevilor. Toate pireau insivituite de o persistenti nor;talgie

Ptuizio Trequattrini

profundi, o povarS. sufleteascl

nemirturisitd,, dar mereu prezenti. Amavut apoi prilejul si-i cunosc in trecere

familia, venitl si-lviziteze, p€ solia lui care

predi limba englezi., precurn pi pe fiuI lorGiulio care, la doar zece ani cigi are, suferi.

de o fi,rmi. severi de handicap.

O parte din situatia sa personalS. am

regisit-o, pe cind citearn gi traduceam

Furio, Firc4te ci, asemeni oricS.rei opere

artistice cate se respecti, realitatea

autobiograffci e imbogititi de meditagiile

autorului asupra subiectelor esentiale:

viaga, moartea, iubirea fiiri. limite, boala,

singu:itatea, rolul familiei, imposibilitatea

de-a fugi de propriul destin. Nu soarta

gener:rli a omenirii tl preocupi, in aceasti"

tragedie, pe Patrizio Tr,:quattrini, ci

parcursul individului conliuntat cu

arbitrariul existentei. Nu cunoscutul

conflict tragic igi face aparitia aici, intre

[,'urio

clatorie gi pasiune, sau intre individ 9i

societate. Cici protagonistul nu are nici

urmi de indoiali ori goviiali, atunci cind

trebuie si-pi asume obliga;ia ingrijirii

fiului bolnav, de-a lungul intregii vieli'

Tragedia rezulti mai curind din caracterul

implacabil 9i iremediabil al lo'viturii

destinului, care ii teteazi' omului

posibilitatea opqiunii libere. Victimi a

situagiei sale, Bruno demonstreazi, in

egali misuri, oboseala blazati' faga de

realit5,gile glligioase din jur (discoteci'

concerte, excursii, vizite), Precum 9i

obsesia tenace a pirintelui de familie'

dispus la sacrificarea propriei existenge pe

altarul tandrei afecgiuni Pentru fiul siu'

Alituri de el, Carla personifici feminitatea

confruntati cu spectrul mai amplu al

sentimentelor oPus€, iubirea 9i groaza'

fidelitatea gi tridarea, perseverenfa 9i

Pattizio Trequattrini

dez.ert.area. Toate ajung si fie devorate despaima singurititii.

Personajele foarte putine, decorurileinvariabile gi strict udlitare, acriunea

,,blocrri" in limitele aceluiapi impas denerecut (in ciuda timpului care se

scurge), limbajul elevat i;i ingrijit nesemnaleazi ci autorul nuL gi-a propusneapirat edificarea unui alt univers, fictiv,limpede circumscris in coordonareparalele. Avem de-a face mai curind cu opies5. ,,descimati", esenfializati, cu unteatru filosofic, ,,de idei", care urmiregtenu sil fascineze pe specraror,transpordndul intr-un universcompensatoriu ci, tocmai dimpotrivi, si-lsensib,ilizeze in legituri crr temele dinimediata sa vecinitate.

E discutabili ipoteza lui GeorgeSteincr ci, in societ:rtea noastr;.

postrrrodernS, tragedia nu-gi mai gisegte

lirrrio

krcul. Ci am fi atrapi doar de subiectele

nlinore, de preocupirile cotidiene, de

ritmurile intense ale supravieguirii, care

luguleazi vena tragici'. Patrizio'l'requattrini ne demonstre azA c5" mdsurile

irulice ale teatrului antic pot fi impletite cu

noile teme de reflecgie ale secolului )O(I.

Cici, dupi oribilul secol )C(, care a vizutdesfrgurarea a doui tizboaie mondiaLle, cu

milioane de victime inocente, in numele

vitejiei nagionale, al puritigii rasiale, al

cmancipirii unei clase sociale pe spinarea

celorlalte - tot atitea Pretexte mincinoase,

formulate in sprijinul crimei

generalizate -., probabil ci inaintd-rn azi

spre un liman mai senin. Este de sperat cinoile valori ale viitorului vor fi indreptate

spre (re)descoperirea ecologiei, a tolerantei

fagi. de indiivid, Precum 5i fxi de

categoriile defavoizate: bitrlnii, copiii,

bolnavii, diversele minoriti'gi (sociale,

10 Patrizio tequattrini

etnice: €tc.). it contextul care se

prefigureazi, postmodernismul probabil

ci igi va asuma gi aceasti ragedie, Furio,

situatii la contopirea dintre pasiune gi

ratiunre, la confluenfa dintre iubirea

nelimitati pentru propriul fiu gi datoria

fanaticl, de pirinte, impinsi chiar pini lacrimi.

Vocea artistici a lui Patrtzio

Trequattrini, aflatl, la maturitatea sa

cr€atorare, meriti pe deplin si fie

cunoscuti de cititorul romAn.

Laszlo Alexandru

Personaje:

BrunoCarla

Furio

n td.ltTn amplu in formd.dreprunghiulard. Peretele din fund

e ocuPnt, in stinga, de o fereastrd. mare Si

de u{a de la intrAre, care dau sPre

balconul de la parter. Aproape tot restul

peretelui e ocuPat de un bufet mare din

sticld.. (Jnde se termind bufetul, se afld o

uSd spre bucatdrioar,i. Pe peretele din

dreapta, in capdt, lingd u{d bttcdtd-

rioarei, o altd uSd permite accesul spre

cd.rnere Si spre baie. Peretele din dreapta e

ocuPat de o masd mare, destul de hrgd.

Pe peretele din stinga se afld un Pdraaanmare Si un Semineu, iar tn faTa celor

doui. un diuan rnare. La colyul peretelui

din stinga, sp,re pwblic, un birou cu un

scaun. La miiilocul lteretelui care dni spre

sald, doua mici. diuane perpendiculare pe

latura lungd a salonului, unul ltngd'

14 Patrizio Trequattrini

celalah. intre ele, o mtisulti. in mijloculsalonului rdmine mult spayiu, acoperit cu

un couor mare.

E orat zece. Bnmo sti la biroa. Scrie o

scrisoa.re. iSi intrentpe scrisul Si incepe ca

uoce tare s-o reciteascd.

BRUNO: ,,Scumpul meu Furio, e foarte

proba"bil c5. nu vei putea citi aceasti

scrisoare, dar vreau oricum s-o scriu, dinmulte motive: fiindci sper ci cineva,

intr-o 2i..."

Lectu.ra e intreruptd de nduala

ned{te,Ptatd a unui copil (de ureo zece

ani): Furio. Copilul intrd alergind pe uSa

principald Si trece in goand prin salon,

indreptindw-se spre u{a cAr€ dA Tpre

came?'e. Bruno se ridic,i de, la birou Si-l

lrtrrio

urmdre{te pe copil. Dupd ce Bruno ,a ie$t

rlin scend, i se au.de uocea.

tll{UNO: ,,Furio, Furio, unde e9ti,

rlragul meu? Vrei asta?"

(,bpilul reinh'd in scend cu o minge de

htschet. intt1rt s'o izbeascd. de pilmint,

rniscindu+e agitat Si cu miScdri brostt.

Izheste tntruna rningea, weun minut' Apoi

irse pe uSd. Si continud. sd izbeascd mingea

pe balcon. Copilul Pronunld sunete firds(lls,

lrLJlUO: ,,$tii, ptii, 9tii, bblla, ddlla, gtii,

ritiiiii, sus, stai, wlla, gtii, stai, giiii, sus,

srrs, blla."

lntrd in scena Carla.

15

Patrizio Trequattrini

CARILA: ,;{h, scriai. Voiam si. ascult

nigte muzic5". Te deraryeerzL daci punnigte muzici?"

BRTINO: ,,Nu-ti la g\i, nu mideranieazl,. Numai si n-o dai prea tare.

insi nu gtiu daci nu-l deranjeaz| pe

Furio."

CARILA: ,,Daci vid cil deranjeazi, o

opresc indati."

Cark merge lingd parauan Si uird un CDtn casetofon. Dupd citeua clipe, muzica

formayiei Red Hor Chili Peppers se

rdspindzye in salon. Cark incelte sd

danseze Si, in timp ce danseazd, fedoneazdmeloalia.

Furio n,iu,ileste in salon ingrozit Si merge

Ere combina muzicala urlind.

lurio 17

F'URIO: ,,Opregte muzica? OPreqte? Nu

vreiiiii, nu vrei mrJzica."

Carla se indreaptd repede spre casetoJbn Si-l

oprEte.

Apoi Furio pe neastePtate urk.

FURIO: ,,Deellaaaa!"

BRUNO: ,fun oPrit-o, am oPrit-o, nu te

tcme."

IIURIO: ,,Nu vreau muzica' Dellaaaaa

aAaa!"

CARLA: ,,Vai, nu, iar incePe."

FUNO:,,Deeehhhhhh, vellaaaaa'ahhhh'"

;ii,'l