Pasiune Si Puritate

8/9/2019 Pasiune Si Puritate

1/66

Pasiune si puritate

Elisabeth Eliot

„ Curcubeul e făcut din lumina soarelui şi din ploaie. Lumina soarelui care a transformat totul în jurul meu într-osimfonie de culori a fost revelaţia iubirii lui Jim Elliot. Ploaia era celălalt element pe care el mi l-a explicat pe cîndstăteam aşeaţi pe iarba de !n"ă La"ună -faptul că #umneeu îl c$ema să rămînă necăsătorit. Poate pentrutoată viaţa% poate numai pînă cîşti"a puţină experienţă în acel ţinut unde urma să lucree ca misionar în jun"lă.&isionarii mai în vîrstă îi spuseseră că era nevoie de bărbaţi necăsătoriţi pentru o lucrare pe care cei însuraţi nu o

puteau niciodată face. Existau unele one în care femeile nu puteau mer"e. Jim i-a creut şi şi-a luat un an"aja-

ment de burlăcie atîta timp cît voia lui #umneeu cerea aceasta '.Au trecut cinci ani pînă să-şi dea Jim Elliot seama că voia lui Dumnezeu era ca el şi Elisabeth să secăsătorească. în timpul celor cinci ani, amîndoi au trăit aceleaşi sentimente care poate te încearcă acum şi pe tine- singurătate, dor, nerăbdare, sperană, teamă de ceea ce ar putea urma amestecată cu încredere în Dumnezeu,e!altarea iubirii combinată cu durerea despăririi. în timpul cît au aşteptat un răspuns de la Dumnezeu, amîndoi aucrescut în credină, şi iubirea lor s-a puri"icat. Au învăat multe lecii pe care Elisabeth Elliot i le împărtăşeşteacum. #i tu vei învăa să-i laşi inima să-şi găsească tihna „acolo unde se a"lă bucuriile adevărate$.(in"urul , loc in afară de Cer unde eşti ferit de toate pericolele şi neliniştile iubirii este iadul.%. &. 'e(is )$e *our Loves

Elisabeth Eliot

Pasiune (+ puritate%um să-i pui viaa sentimentală sub controlul lui %ristosAgape

Dacă nu e!istă o altă identi"icare, toate citatele biblice din originalul în limba engleză provin din )ersiunea *ibliei+ing James.%itatele biblice identi"icate prin ''& provin din ,oul )estament în en"lea modernă - ediia revizuită, întraducerea lui J * hillips.%itatele biblice identi"icate prin *&E/% 01E/E provin din (crisori adresate unor biserici tinere de J. *. hillips.

%itatele biblice identi"icate prin 1)E sunt reproduse din ,oua ersiune En"leă a ibliei 21E*3, cu permisiuneaediturii %ambridge 4niversit5 ress.0itlul original6 assion and urit5 - 'earning 0o *ring 7our 'ove4nder %hrist8s %ontrol %op5right 9:;< b5 Elisabeth Elliot %op5right =>>> b5 Editura Agape 0raducerea6 %odrina%ozma Editarea6 ?limpiu &. %osma 0iparul6 Agape &./.'. &tr. odului ; =@>> ăgăraş

Prefaţă

e vremea mea le-am "i numit aventuri amoroase sau poveşti de dragoste. Acum se numesc relaii. %uvîntuldra"oste trăieşte vremuri grele. entru muli, nu înseamnă nici mai mult, nici mai puin decît a se culca cu cineva,indi"erent de ce se! este partenerul. Abibildurile de pe maşini înlocuiesc cuvîntul dra"oste cu o inimă roşie şi îl

aplică la aproape orice obiect, persoană sau loc. în anumite adunări creştine, oamenii sunt rugai să se întoarcă,să privească persoana de lîngă ei drept în ochi, chiar dacă le e total necunoscută, să-i spună, cu un zîm-bet larg


2/66

şi "ără nici o urmă de îmbuBorare în obraBi6 „Dumnezeu te iubeşte şi te iubesc şi eu$, şi să i-o dovedească cu o îmbrăişare zdravănă. &e pare că aceasta îi "ace pe unii să se simtă bine. oate că-i convinge chiar că au urmatcea mai importantă şi di"icilă poruncă dată vreodată oamenilor6 ubii-vă unii pe alii cum v-a iubit Cristos. 1u e demirare că oamenii caută să descrie prin alte cuvinte ceea ce simt pentru o persoană de se! opus. Este ceva nou.E ceva "rumos. Este deosebit.

„%e e deosebitC$ întreb eu cîteodată.„ăi, ştii, asta... cum îi zice, relaia$.„Anume ce relaieC$„ăi, nu ştiu, vezi, e ca şi cum, vreau să zic, e "oarte "rumos$.? învăătoare mi-a scris recent despre o „prietenie tot mai strînsă$ cu un bărbat cu care mergea la serviciu. Elplecase într-un stat îndepărtat, iar ea se simea "oarte singură şi nesigură pe viitor. 1u era sigură ce "el de relaieavuseseră, sau aveau, sau vor avea, dar spicuise de ici de colo citate din scrierile mele care se re"eră la problemesentimentale şi dorea să ştie mai multe.„Aş vrea să ştiu puin din ceea ce gîndeai, dacă-mi permii. %e sentimente aveaiC %e-i trecea prin minteC 1u sebăteau cap în cap adesea sentimentele tale cu gîndirea taC Dacă ai putea să-i rezervi cîteva minute să-mi scrii,voi păstra în inima mea toate cuvintele tale pline de înelepciune$.

&igur că mi-am rezervat cîteva minute. încă primesc scrisori care mă bombardează cu rînduri întregi de întrebărişi care dau de înelescă e!periena cuiva care aparine unei alte generaii mai poate "i încă un bun indicator. ată "rînturi din alte scrisori6„îi scriu ca o tînără care caută pe cît poate de sincer să "ie supusă lui Dumnezeu, să cunoască înelepciunea şiputerea de a discerne, să- "ie plăcută şi credincioasă şi să aştepte voia &a. 4mblarea mea cu %ristos este destulde solitară. îmi lipseşte călăuzirea unei "emei mai în vîrstă decît mine. #tiu că în anumite privine "emeile mai învîrstă au "ost menite să le învee pe cele mai tinere. #tiu că tu eşti o bună servitoare a lui Dumnezeu şi sper că-mivei răspunde$.„%um ar trebui să se poarte o "emeie dacă bărbatul nu-şi îndeplineşte rolulC$„%um voi şti că această "emeie este potrivită pentru mineC$„înă unde putem merge "ără un angaBament de căsătorieC #i pînă unde, dacă am "ăcut deBa un ast"el deangaBamentC$„%are e rolul nostru ca "emei necăsătorite în aşteptarea unui soC$„0u pari atît de puternică şi neclintită în credina ta. Eu îi spun de multe ori lui Dumnezeu că nu mai pot trece prinaceasta. /enun. îi spun că sunt "urioasă. 0u nu te datini niciodată şi nu simi că nu mai poi merge înainteC 1-aitrecut niciodată prin momente de renunareC$„0e-ai luptat cu dorina de a "i cu Jim în timpul acelor ani cînd ai "ost despăriiC$„0e-ai luptat cu singurătatea, în timp ce inima ta tînBea după JimC$„Dacă 0om n-ar "i intrat în viaa mea, toate gîndurile mele s-ar concentra asupra Domnului. 1u ar mai "i nici oluptă. Aceasta mă supără - sunt singură şi plîng atît de uşor, de parcă mi s-ar rupe inima. ace aceasta parte dinplanul lui DumnezeuC$

/Cum i-ai stăpînit nerăbdarea de a dori să "ii cu omul pe care-9 iubeaiC$/ăspund la toate scrisorile care sosesc. &unt mereu în situaia de a încerca să e!prim în cuvinte învăăturile carese desprind din propria mea e!perienă. Am trecut prin ceea ce trec acum aceste "emei şi a-ceşti bărbai. #tiue!act ce vor să spună. ă tem că răspunsurile mele par adesea nişte clişee. „?, este prea habotnică. 1u e deloc

înelegătoare. ?ricum e o "emeie puternică niciodată nu a su"erit ca mine. #i "elul în care dă s"aturiF ă asta, nu "ăasta, ai încredere în Dumnezeu, punct. %hestiile astea sunt prea grele pentru mine$. Am auzit obieci ile. Am traschiar cu urechea să le a"lu. în cantinele studeneşti după ce inusem cîte un discurs. 'a standurile de cări, undeoamenii îmirăs"oiesc cările, neştiind că autoarea e chiar lîngă ei, cu urechile ciulite.-am gîndit că dacă scriu toate aceste lucruri într-o carte, ele nu vor mai părea atît de mult clişee, aşa cum s-arputea să pară într-o scrisoare de o pagină. oate că ar trebui să dezvălui su"icient din propria mea poveste pentru

a servi drept dovadă că am trecut prin aceasta. Aş putea s-o spun "ără a părea prea îndrăzneaăC ără a păreaprea îndepărtată de oamenii al căror vocabular este di"erit, dar ale căror strigăte trezesc în mine ecouri clare ale


3/66

propriilor mele lacrimiC &per să pot. Dar pentru a "ace lucrul acesta, trebuie să-mi asum riscul unei e!puneriindecente. 0rebuie să scriu despre propriile mele strigăte, şi despre unele ale lui Jim, despre propriile meleslăbiciuni, şovăieli -oricum în nici un caz despre toate 2dacă ai şti cîte am omisF3, ci despre cîteva maisemni"icative.Aşa s-a dezvoltat cartea. Am citat din scrisori care mi-au "ost scrise în ultimii cinci sau zece ani. Din Burnalele mele

de acum treizeci-trei-zeci şi cinci de ani. Din scrisori de la Jim Elliot. Din a"irmaii asupra principiilor care sepotrivesc aici.&cheletul cării îl constituie povestea a cinci ani şi Bumătate în care am iubit un bărbat, pe Jim, şi am învăatdisciplina dorului, a singurătăii, a nesiguranei, a speranei, a încrederii, a devotamentului necondiionat "aă de%ristos - un devotament care cerea ca, indi"erent ce pasiune am simi, să rămînem puri.Aceasta este, ca să "iu directă, o carte despre virginitate. Este posibil să iubeşti cu pasiune şi să nu ai relaiiintime. #tiu aceasta. 1oi am "ăcut-o.Atunci nu mai am nimic de spus celor care au avut deBa relaii intimeC Ar trebui să "iu cu capul în nori ca să-mi

închipui că cititorii şi cititoarele mele sunt toi virgini. %ei care şi-au dăruit virginitatea îmi scriu şi ei, unii disperai,cu sentimentul că nu mai au nici o şansă de a "i puri. 'e scriu spunîndu-le că nu e!istă nici o puritate în noi îna"ara sîngelui lui esusG. 0oi oamenii, "ără e!cepie, sunt păcătoşi şi predispuşi la păcat, unii într-un "el, alii în

altul. Dacă îi pot aButa pe unii să evite păcatul, vreau să o "ac. Dacă le pot arăta altora că mesaBul Evanghelieieste posibilitatea unei naşteri din nou, a unui nou început şi a unei noi creaii, vreau să "ac acest lucru.G lesus este transliterarea corectă în limba greacă în care a "ost scris 1oul 0estament şi în limba romHnă a1umelui evreiesc leşua 2Dumnezeu salvează3 al iului lui Dumnezeu. ormele „isus$ şi „sus$ sunt doartradiionale - n. ed.)iaa sentimentală a unui creştin este un cîmp de luptă decisiv. Acolo, dacă nu în altă parte, se va hotărî cine eDomn6 lumea, şinele şi diavolul, sau Domnul %ristos.De aceea, îmi asum riscul. ovestea mea de dragoste poate să-i intereseze pe unii mai mult sau mai puinscrisorile care încep cu „Dragă Abb5$ şi răspunsurile mele vor "i poate amuzante dar principala mea griBă este cacititorii mei să considere autoritatea lui %ristos mai presus de pasiunea omenească şi să-şi aintească inimaasupra purităii.rin providena lui Dumnezeu, am avut trei şanse să re"lectez şi să încerc să practic principiile despre care scriuaici. Am "ost căsătorită de trei ori6 cu Jim Elliot, ucis de indieni în Bungla ecuadoriană cu Addison 'eitch, răpus decancer şi cu 'ars Ireen, care este sănătos în ziua în care scriu aceste rînduri. %ăsătoria cu 'ars a inut aproapeşase ani, ceea ce e mai mult şi decît cea cu Jim şi decît cea cu Add, de aceea el se consideră un „alergător decategoria întîi$. ie ca el să mă depăşească pe mineF1u voi spune istoriile tuturor celor trei. &egmentul cu Jim Elliot este un cadru su"icient pentru ceea ce am de spus.ată o cronologie a acelui segment69: - Jim e acasă munceşte, studiază, se pregăteşte pentru lucrarea misionară. Eu sunt în lorida. etrecemdouă zile în Kheaton, cînd se căsătoreşte "ratele meu Dave o(ard.9:M9 - 1e întîlnim din nou cînd Jim vine în est pentru a vorbi la întruniri misionare în 1e( 7orL şi 1e( Jerse5.9:M= - "ebruarie, Jim navighează spre Ecuador. Aprilie, mă îmbarc şi eu şi pornesc spre Ecuador. /ămîn cîtevaluni în Nuito, locuind la "amilii ecuadoriene pentru a învăa spaniola „prin absorbie$.ioAugust, Jim se mută la &handia în Bungla de est, pentru a lucra cu indienii din tribul %olorado.9:M@ - ianuarie, ne întîlnim în Nuito, Jim mă cere în căsătorie. Anunăm logodna.

unie, eu mă mut la Dos /ios, Bungla de est, pentru a începe să studiez Nuichua, îndeplinind condiia cererii lui încăsătorie6 „nu mă însor cu tine pînă nu o învei$.


4/66

; octombrie, ne căsătorim la Nuito.9:MM - se naşte "iica noastră, )alerie.9:MO - ; ianuarie, Jim moare ucis de săgeile Auca. 2entru povestea completă, vezi )$rou"$ 2ates of (plendor%($ado3 oft$e 4lmi"$t5% şi )$e Journals of Jim Elliot.6ii

introducere

9=e maldărul de corespondenă care mă aştepta acasă era un bilet care spunea că a dat tele"on 'ars Ireen şisunt rugată să-9 sun.Acum, 'ars este una dintre persoanele mele pre"erate, căsătorit cu o altă "avorită, Elisabeth Elliot. Aşa că amsunat. i-a răspuns Elisa-beth, surprinsă că mă sunase 'ars, şi neştiind despre ce era vorba.„'ucrezi la o altă carteC$ am întrebat-o pe Elisabeth. i-a răspuns că tocmai terminase una, intitulată Pasiune şi

puritate.Am simit că nu putea să "i apărut într-un moment mai oportun şi să se adreseze unui subiect mai potrivit, şi i-am

spus că abia aşteptam s-o citesc.%înd m-a sunat din nou 'ars - m-am bucurat în sinea mea să a"lu că, "ără să-i spună nimic lui Elisabeth, el se

întreba dacă aş vrea să citesc manuscrisul, spunîndu-mi că va înelege dacă sunt prea ocupată. %înd eşti atît deinteresat de un subiect, te simi privilegiat să arunci o privire asupra manuscrisului înainte de publicare, şi i-amspus aceasta şi lui 'ars.Astăzi a sosit manuscrisul şi m-am aşezat să mă uit prin el.

încă de la început mi-a captat atenia. 1u era ceea ce mă aşteptasem. ?, ştiam că orice scrie Elisabeth merită să"ie citit şi este uşor de îneles, dar aceasta era o carte despre modul în care trebuie să ne punem viaasentimentală sub autoritatea şi Domnia lui esus %ristos. Elisabeth a scris-o într-un stil "oarte apropiat şi personal,ilustrîndu-şi tema cu amintiri, e!trase din Burnal şi scrisori vechi de dragoste adresate lui Jim Elliot. Are un modplăcut de a scrie. %artea e presărată cu cuvinte preioase şi potrivite din *iblie, cu cîntări vechi minunate, cu citatedin autorii ei pre"erai - toate atît de potrivite, pentru că se adresează unei nevoi reale. 1-am lăsat-o din mînă pînăn-am terminat-o.ă gîndeam la con"uzia tinerilor din ziua de azi 2şi a celor mai în vîrstă, deopotrivă3, creştini şi necreştini, şi mi-amdorit ca toi să poată împărtăşi povestea de dragoste dintre Elisabeth şi Jim Elliot - o „ro tire în spaiu$ reuşită 2deşiscurtă3, pentru că au urmat literal îndrumările lui Dumnezeu. „%ea mai bună metodă de a scoate în evidenă unbă strîmb$, spunea cineva, „este să pui unul drept lîngă el$.9@Aşadar, în miBlocul gîndirii atît de strîmbe din zilele noastre, Eli-sabeth Elliot Ireen a venit cu un bă drept. #i nunumai atît, dar şi unul minunat şi de neuitat.7ut$ ell 2ra$am

9<

Eu% #oamne8 ,ecăsătorită81u aveam o privelişte prea "rumoasă de pe "ereastră. rincipalul element îl constituiau lăzile de gunoi din spatelesălii de mese. erestrele închise nu reineau nici îngrozitorul zdrăngănit şi trosnetele strîngerii veselei dis-de-dimineaă, nici miasmele de la gătitul din timpul zilei. %u toate acestea, m-am bucurat mult să am acea cămăruă.Era doar pentru o persoană, ceea ce îmi dorisem şi obinusem în s"îrşit în ultimul an de "acultate. Avea un pat, unbirou, o bibliotecă, iar în col, lîngă "ereastră, o masă cu un scaun simplu şi o veioză. 4n loc unde puteam să "iusingură şi liniştită, o „cămăruă$ de "elul celei pomenite de esus în care să mergem să ne rugăm.&tudiam şi mă rugam cîteodată la masă. n spatele lăzilor de gunoi se înălau arari şi un ulm bătrîn, iar mulimea

2echipaC grupulC3 de veverie care îşi aveau sălaşul acolo îmi atrăgeau adesea atenia. 'e priveam cum sepregătesc pentru iarnă, "ugind încoace şi-ncolo, că-rînd cu "renezie provizii, ciorovăindu-se, sporovăind, dînd


5/66

repede din codie. riveam "runzele ararului cum îşi schimbă culoarea şi cad, iar ploaia le "ăcea una cu as"altulnegru. riveam zăpada aşternîndu-se peste copacii aceia şi peste lăzi.1u e greu să îmi închipui că stau din nou pe scaun la acea masă. %înd mă aşez acum la o altă masă şi citescscrisori de la tineri nedumerii, devin din nou acea tînără care privea zăpada pe geam. ainele pe care le purtamnu sunt prea di"erite de ceea ce poartă ei acum -moda revine uşor după un ciclu de treizeci şi cinci de ani. Aveam

două "uste, trei pulovere şi cîteva bluze pe care mă străduiam cît puteam să le combin şi să le asortez, ca să parca şi cum aş purta haine di"erite. iercurea era simplu. 0oi cei din anul patru purtau acelaşi sacou sport albastru,din lînă, cu emblema colegiului cusută pe buzunarul de la piept.9MAveam mare bătaie de cap cu părul. Era blond, lins şi creştea cam doi centimetri pe lună. %e uşor ar "i "ost să-9port des"ăcut, aşa cum era, lung şi drept, dar aceasta era de neconceput la vremea aceea. *uclele mele erautoate „aranBate$. 1u-mi puteam permite decît un permanent pe an. între timp, mă bazam pe vechiul sistem declipsuri, ră-sucindu-mi şuviele de păr în Burul degetelor, în "iecare seară, înainte de culcare, şi prinzîndu-le cu cîteun clips.Dacă nu puteam "ace prea multe cu părul, cu tenul mergea şi mai prost. %a mai toate "etele, îmi doream să "iu"rumoasă, dar părea zadarnic să încerc să schimb prea mult ceea ce mi se dăduse, în a"ară de a "olosi discret un

ruB pal 2ceva care se chema 0angee şi costa zece ceni3 şi de a da cu pudră pe nas.Anul acela aveam nevoie de acea cameră micuă şi intimă, poate mai mult decît avusesem vreodată. 0rebuia sărezolv nişte probleme care urmau să-mi determine cursul întregii viei. %u o vară în urmă încheiasem rugăciunile

în privina "aptului dacă trebuia sau nu să devin misionară. 0rebuia. 'a capătul a ceea ce prietenii mei de la l5-mouth *rethren ar numi un e!erciiu, iar oamenii din ziua de azi o luptă, era în s"îrşit clar. 1u mă "rămîntasempentru că nu aş "i vrut să traversez un ocean sau să locuiesc sub un acoperiş de paie, ci pentru că nu ştiam dacăaceasta era ideea mea sau a lui Dumnezeu, şi dacă eram "ăcută să devin chirurg 2îmi plăcea "oarte mult să "acdisecii3, sau lingvist. Am aBuns la concluzia că Dumnezeu m-a chemat, şi chemarea 'ui era pentru lingvistică. -am cerut Domnului asigurări şi le-am primit, şi aceasta a "ost tot.Dar mai rămăsese o chestiune pe care n-o încheiasem deloc. Era ceva pentru care Dumnezeu ştia că aveamnevoie de o „cămăruă$. Era problema de a rămîne singură - pentru tot restul vieii. Piceam6 „Eu, DoamneC1ecăsătorităC$ Acest lucru mă împiedica mereu să-mi studiez manualele de greacă, cînd mă aşezam la masă,sau să citesc *iblia, cînd încercam să aud vocea lui Dumnezeu. Era un obstacol în calea rugăciunilor mele şi unsubiect "recvent al viselor mele.)orbeam adesea despre aceasta cu Dumnezeu. 1u-mi amintesc să "i pomenit despre aceasta cuiva timp de maimulte luni. %ele două "ete care locuiau în acelaşi apartament, din care camera mea ocupa o treime, nu erau genulde "ete zvăpăiate, simpatizate de toată lumea, pe care aş "i putut "i invidioasă. Erau "ete liniştite, sensibile, cucîiva ani mai mari decît mine - una era la "acultatea de muzică şi îşi petrecea9Ocea mai mare parte a timpului la conservator, e!ersînd la orgă, cealaltă "ăcuse parte din organizaia KA)E2ramura "eminină a marinei3 şi era specialistă în tricotarea şosetelor în carouri. Amîndouă, de "apt, con"ecionau

nenumărate perechi de şosete şi de mănuşi pe care le "ăceau pachet şi le trimiteau prin poştă undeva. „%înd ai oandrea în mînă$, mi-a zis Jean Qse pronună Iiin şi este nume pentru ambele se!e - n. ed.R într-o zi, „te pierzitoată, nu-i aşaC$ în comparaie cu ele, sigur că mă pierdeam.După "acultate, Jean s-a căsătorit. *arbara e încă celibatară. 1u-mi amintesc să "i discutat cu ele despre dragosteşi căsătorie 2deşi s-ar putea să "i vorbit despre asta3, dar sunt absolut sigură că pentru "iecare dintre noi celibatul

însemna un singur lucru6 virginitate. Dacă nu erai căsătorită, însenina că nu avuseseşi relaii intime cu nici unbărbat. Dacă urma să rămîi necăsătorită, nu vei avea niciodată relaii intime cu vreun bărbat.'ucrul acesta era acum o sută de ani, bineîneles. Dar chiar acum o sută de ani, oricine credea serios în aceastaşi se comporta ca atare era privit de muli ca o ciudăenie. oate că "ăceam parte dintr-o minoritate. 1u suntsigură de asta. *ineîneles că maBoritatea îşi susţineau convingerea că este cel mai bine ca activitatea se!uală să"ie limitată la soi şi soii, "ie că o dovedeau sau nu prin viaa lor personală. Acum, oricum, în ultimii cîiva ani ai

secolului =>, timpurile s-au schimbat, după cum ni se spune. 0imp de mii de ani, societatea a depins de o anumeordine în ceea ce priveşte se!ul. *ărbatul îşi lua o soie 2sau mai multe soii3 într-o manieră de obicei prestabilită,


6/66

şi trăia cu ea 2sau cu ele3 după reguli consacrate. %înd se „încurca$ cu nevestele altor bărbai, aceasta nu-9punea decît în pericol. emeia ştia că posedă o comoară nepreuită, virginitatea ei. ? păzea cu gelozie pentrubărbatul care va plăti un pre pentru ea - angaBamentul de a se căsători cu ea, şi numai cu ea. %hiar în societăileunde poligamia era permisă, e!istau reguli care stipulau responsabilităile soilor, reguli de care depindea întreagastabilitate a societăii.

1oi am căpătat cumva ideea că putem să uităm de orice reguli şi să scăpăm de orice pedeapsă. )remurile s-auschimbat, spunem noi. &untem „eliberai$ în s"îrşit de reinerile noastre. Acum putem avea şi (ex şi putem "i şi o)înără ,ecăsătorită. Avem libertate. utem, de "apt, „să avem totul şi să nu "im prinşi$. emeile pot „vîna$ dacădoresc, ca şi bărbaii. *ărbaii nu sunt bărbai dacă nu au dovedit-o9seducînd cît mai multe "emei posibil - sau cît mai muli bărbai, pentru că acum putem alege după „pre"erinese!uale$. 1e putem culca cu persoane de se! opus sau de acelaşi se! ca noi. 1u contează. Este doar ochestiune de „gust$, şi "iecare avem „dreptul$ de a avea gusturile noastre. 0oi sunt egali. 0oi sunt liberi. 1imeninu mai este reinut şi nu e nevoie să-şi mai re"uze nimic. De "apt, nimeni n-ar trebui să-şi re"uze nimic din ceeace-şi doreşte cu ardoare - e periculos. E nesănătos. E patologic. Dacă te "ace să te simi bine şi nu o "aci, eştiparanoic. Dacă nu te "ace să te simi bine, şi totuşi o "aci, eşti masochist.

otivul pentru care colegele mele de cameră şi cu mine consideram că celibatul era sinonim cu vir"initatea nu erapentru că eram studente acum o sută de ani, cînd toată lumea credea acest lucru. 1u era pentru că nucunoşteam o cale mai bună. 1u era pentru că eram prea naive ca să "i auzit că oamenii comiseseră adulter şides"rînare de mii de ani. 1u era pentru că nu "usesem încă eliberate şi nici măcar pentru că eram pur şi simpluproaste. otivul este că eram creştine. 1oi preuiam s"inenia se!ului.ă aşezam la masa aceea de lîngă "ereastră şi mă gîndeam îndelung şi insistent la căsătorie. #tiam ce "el debărbat îmi doream. 0rebuia să "ie un bărbat care să preuiască virginitatea - atît a lui, cît şi a mea -la "el de multcum o preuiam eu.%e vor "emeile astăziC %e vor bărbaiiC )reau să spun, ce îşi doresc în adîncul inimii lor. %e vor ei de "aptC Dacă„vremurile$ s-au schimbat, s-au schimbat şi dorinele umaneC Dar principiileC &-au schimbat principiile creştineCEu răspund „nu$ la ultimele trei întrebări, un „nu$ apăsat. &unt convinsă că inima omului aspiră după statornicie.ierzînd s"inenia se!ului prin „concubinaBe$ întîmplătoare şi nediscriminatorii şi „se! cu cine se nimereşte$,pierdem ceva de care nu ne putem dispensa. E!istă opacitate, monotonie, plictiseală de moarte în tot ce se

întîmplă în viaa cuiva, atunci cînd virginitatea şi puritatea nu mai sunt ocrotite şi preuite. încercînd să smulgemun sentiment de împlinire de oriunde, nu-9 mai găsim nicăieri.9;

iaţa pe care 9i-o datore 4n tînăr predicator britanic numit &tephen ?l"ord a vorbit timp de o săptămînă în capela colegiului nostru. Douălucruri din ceea ce a spus el mi-au rămas întipărite în minte6 El a citat din %întarea lui &o-lomon6 „)ă poruncesc,o, "ete ale erusalemului, să nu stîrnii, nici să nu trezii iubirea, pînă va binevoi El$ 2%întarea cîntărilor ;6


7/66

nul, umplei un omer de mană ca să-9 păstrai pentru urmaşii voştri, pentru ca ei să vadă pîinea cu care v-amhrănit în deşert, cînd v-am scos din ara Egiptului$.

/#oamne% ce e iubirea8 ' ...#umneeu e iubire% şi cine rămîne în iubire rămîne în #umneeu...l.+oan >


8/66

Pasiunea e un cîmp de luptă%on"uzia care a urmat după rugăciunile mele sincere nu mă mai miră acum. Dacă e!istă un Duşman al &u"letelor2şi nu am nici cea mai mică îndoială că e!istă3, unul dintre lucrurile pe care nu le poate su"eri este dorina depuritate. Ast"el că pasiunile unui bărbat sau ale unei "emei devin cîmpul lui sau ei de luptă. %el-care-iubeşte-su"letele nu împiedică acest lucru. Am rămas perple!ă, pentru că aveam impresia că El ar trebui să împiedice

lucrul acesta, dar nu o "ace. El vrea ca noi să învăăm să ne "olosim armele.%îteva "ragmente din Burnalul meu din anul precedent ilustrează starea de con"uzie în care mă a"lam şi schiează,mă tem că mult mai bine decît m-ar aButa pe mine memoria s-o "ac, un portret a ceea ce eram eu pe atunci.B februarie ?D>G - )înjesc să iubesc pe cineva% dar poate că #omnul mă vrea numai pentru El.H februarie - (ara$ )easdale< /#e ce stri" după iubire8 ' ?@ februarie - Ial dă întîlniri cole"ei mele de cameră% apoi mă aşteaptă seara tîriu.?G februarie - Ial mă conduce acasă. ,u prea vreau de fapt să ies cu el.? februarie - P$il mi-a propus o întîlnire. L-am refuat.B? februarie - Ial s-a întîlnit de cinci ori săptămîna trecută cu cole"a mea de cameră. Eu sunt departe de a fi ieşitde atîtea ori cu el.BB februarie - Ial m-a dus acasă cu maşina% de la poştă. 4m scris o poeie inspirată de nestatornicia perec$ilor

din jurul meu. 4r trebui să o termin oficial cu Ial% să-i cer o explicaţie% sau să-l las pe el să reolve problema8 martie - 4m acceptat invitaţia lui Ial la concert.D martie - 4m anulat întîlnirea% i-am spus lui Ial că ar trebui să nu ne mai întîlnim. El mi-a spus că n-o să mai aibă

pe nimeni niciodată.==?F martie - &-am "răbit8?? martie - (ă-mi cer scue8?B martie - 4ş fi vrut să nu fi anulat întîlnirea. ?> martie - 4m încercat să-l văd.?G martie - 4m vorbit% am înapoiat cadourile% i-am mulţumit pentru tot ce-a făcut. &i-e dor de el.BH martie - L-am cunoscut pe Jim Elliot. 4m avut o discuţie plăcută. !n tip minunat.+ iulie - #in cînd în cînd mă "îndesc la celibat... #umneeu poate cu si"uranţă să-mi dea o viaţă îmbelşu"ată. *ie

ca eu să nu mă abat niciodată din drum.B@ octombrie - 4m citit despre Ienr5 &artin din +ndia% care a trebuit să alea"ă între femeia pe care o iubea şicîmpul de misiune. a trebui şi eu să ale" între căsătorie şi misiune8BG octombrie - Eliabet$ Clep$ane< /,u cer nici o raă de soare în afară de strălucireafeţei (ale'.++ noiembrie - în"rijorată în le"ătură cu viitoarea lucrare de traducere% cu căsătoria% cu predarea limbii "receşti laanul. &intea nu mi s-a /concentrat asupra Lui'% vei +saia B@


9/66

întîlnise pe altcineva, un adevărat prin din basme 2sau ăt-rumos, cum li se mai spune astăzi3, care se chema&Lip.Din scurta discuie pe care am avut-o, mi-am dat seama că el era cu totul deosebit. &e vedea că îl urma peDomnul îndeaproape. %înd colega mea de cameră şi cu mine ne întorceam acasă cu maşina de la cină, eamormăia ceva că &Lip era "oarte de treabă, iar eu îi spuneam Domnului6 „îl voi lua pe acesta, mulumesc$. Două

săptămîni mai tîr-ziu, m-a invitat la o întîlnire. Era pe patru iulie şi urma să mergem să vedem arti"iciile, dar aplouat şi am aBuns într-un local 'ittle &ambo, am băut ca"ea şi am vorbit timp de cinci ore. %înd am aBuns în s"îrşitacasă, ne-am aşezat la discuii cu colega mea de cameră şi cu prietenul ei, apoi &Lip mi-a cerut să-mi vadălucrările de artă, şi iar am mai discutat. 'a ora două după-amiază, cînd ne hotărîsem în s"îrşit să încheiem

întîlnirea, &Lip a zis6 „&ă ne rugăm$. %red că pot să spun cu sigurană că în acel moment mă cucerise deBa.entru mine, acesta a "ost începutul uneia dintre cele mai chinuitoare e!periene pe care le-am avut vreodată. Am

început să ne întîlnim serios, apoi &Lip a început să dea înapoi. în ultimele trei luni n-am "ăcut decît să caut să mi-9 scot din cap. îl iubesc încă la "el de mult ca totdeauna, dar nu mă mai doare.storiile devin "oarte cunoscute. în "emeie e!istă totdeauna vechiul dor - „#i dorinele ei se vor îndrepta spre unso$ - sperana nestinsă după apreciere, împărtăşire, protecie. n istoria bărbatului este mereu neastîmpărul de acolinda, de a e!perimenta, de a cuceri, chiar dacă în interiorul lui el nutreşte6

To "oame, dar nu a pîntecelui, ce costia cu "asole-ar putea alunga, ci a omului singur s"îşietoare "oame după ocasă cu tot ce e în ea. Dup-un cămin, departe de griBi, patru perei şi-un 8coperiş deasupra, dar, ah, plină de-otihnită bucurie, şi-ncoronată de iubirea unei "emei./?*E/0 &E/)%E )$e Complete Poems of7obert (ervice% p. @>-@93Din perspectiva anilor ce-au trecut, mi se pare simplu să mă minunez de naivitatea mea de la douăzeci de ani.Ascult acum poveşti contemporane ale unor iubiri aşteptate, cîştigate şi pierdute şi îmi aduc=<aminte că tocmai în aceste probleme sentimentale a "ost şi inima mea cernută, curăită şi încercată, şi a începutprocesul puri"icării.„*inecuvîntai sunt cei cu inima curată6 căci ei îl vor vedea pe Dumnezeu$ 2atei M6;3.0rebuie această viziune să coste atît de scumpC 1u este înde-aBuns de curată o inimă care nu conine mai multdecît doza obişnuită de viclenie, de lăcomie conştientă, sau de apetit se!ualC 1u era su"icient că doream cusinceritate să-' iubesc pe Dumnezeu şi să "ac ce voia ElC1u am uitat niciodată dimineaa în care decanul studenilor, Dr. %harles *rooLs, şi-a încheiat mesaBul de la capelăprin cuvintele unei vechi cîntări evanghelice. încă mai am înaintea ochilor atitudinea sa de umilină şi îi mai audparcă glasul liniştit64n lucru de la Domnul îl doresc, căci toată viaa pătată mi-a "ost -"ie prin apă, "ie prin "oc, o, "ă-mă curat, o, "H-măcuratF Deci spală-mă-acum, pe dina"ară şi pe dinăuntru, sau cu "oc curăă-mă, de e nevoie, nu contează cum,numai păcatul să piară din mine, să piară din mine.=M(entimente nesupuse

%artea de rugăciuni a *isericii anglicane conine „colecii$ sau rugăciuni scurte, care cuprind idei adunate sau„colectate$ din calendarul de lecturi biblice pe ziua respectivă. /ugăciunea din a cincea duminică după postulaştelui sună aşa6Dumnezeule Atotputernic, numai 0u poi "ace ordine în dorinele şi sentimentele nesupuse ale păcătoşilor. Dăcopiilor 0ăi graie ca să iubească poruncile 0ale şi să dorească promisiunile 0ale ca în miBlocul schimbărilor"ulgerătoare şi atît de diverse ale lumii, inimile noastre să rămînă aintite spre locul unde e!istă adevăratelebucurii prin esus %ristos, Domnul nostru, care locuieşte şi domneşte cu 0ine şi cu &piri tul &"înt, un singurDumnezeu, acum şi în veci. Amen.%itisem *iblia cu "idelitate, cred, aproape în "iecare zi în timpul liceului şi "acultăii. înainte de aceasta, dacă nu ociteam totdeauna singură, o auzeam din ce citea acasă tata în "iecare dimineaă şi seară. 1u era nevoie de o

înelegere deosebit de pro"undă a ei ca să-mi dau sea-.„ ma. că începusem să nu mai "iu la nivelul standardelor

ei. e măsură Tce deveneam "emeie şi începeam să a"lu ce era în inima mea, mi-am dat seama "oarte clar cădintre toate lucrurile di"icil de stăpînit, nimic nu era mai greu decît voina şi sentimentele mele. Erau cu totul nesu-


10/66

puse, pînă la e!treme, după cum o con"irmă însemnările mele din Burnal.?rice ai încerca să pui în ordine - o cameră dezordonată, un cal nărăvaş, un copil obraznic - implică o anumecheltuială. &unt necesare cel puin timp şi energie. oate chiar e"ort, trudă, sacri"iciu şi durere. /ăspunsul larugăciunea de mai sus - despre punerea în ordine a dorinelor şi sentimentelor noastre nesupuse - ne va costaceva.

=Orimeşte iubirea mea - Dumnezeul meu, iată că vărs 'a picioarele 0ale toată comorile ei nepreuite./A1%& /D'E7 A)E/IA'Este uşor să cîni o cîntare împreună cu adunarea în biserică. De multe ori o cîntasem pe aceasta, "ără să ştiu că

într-o zi va însemna ceva pentru mine. 1u spun că o cîntam super"icial, dar sinceritatea mea trebuia să "iedovedită cumva.Era un student în campus pe care îl observasem tot mai mult din acea zi de martie, în anul trei, cînd îlcunoscusem şi vorbisem cu el. De atunci, "ratele meu Dave mă tot îndemna, "ără să aibă prea mult succes, să-9cunosc mai bine. El şi Dave "ăceau parte din echipa de lupte greco-romane, aşa că m-am dus la un meci,chipurile să-9 văd pe Dave. -am trezit rîzînd împreună cu mulimea de Jim Elliot, „băr-batul-de-cauciuc$, careputea "i legat cu noduri, dar nu pus Bos. '-am remarcat pe Jim la &ocietatea isionară nternaională - serios,

dedicat serviciului misionar, sociabil 2în special cu cei care nu erau preocupai în mod deosebit de misiuni3. '-amobservat stînd la coadă la cantină, cu cartonaşe albe în mînă, memorînd verbe greceşti sau versete din &criptură.-am auzit numele strigat, semestru după semestru, la "estivităile de premiere. în cele din urmă, Dave 9-a invitatpe Jim la noi acasă, la 1e( Jerse5, de %răciun. Am avut nişte discuii lungi, după ce "amilia se ducea la culcare.%u cît vorbea mai mult Jim, cu atît îmi dădeam seama că el se potrivea cu ceea ce speram eu să găsesc la unso. îi plăcea mult să cînte imnuri religioase, şi ştia zeci de cîntări pe de rost. îi plăcea să citească poezii, îi plăceamult să le citească cu voce tare. Era un bărbat adevărat, puternic, cu pieptul lat, sincer, prietenos şi, după cum mis-a părut, "oarte atrăgător. iubea pe Dumnezeu. Aceasta era "ora motrice supremă a vieii lui. 1imic nu maiconta aşa de mult în comparaie cu ea.4rma să-şi ia licena în greacă, ca şi mine. După %răciun, am început să sper că va sta lîngă mine la cursuri, dincînd în cînd. Aşa a şi "ăcut. &tătea adesea lîngă mine, chiar dacă cîteodată trebuia să se împiedice de alii ca săocupe locul. Era posibil...C Ar putea "i interesat...C &peranele mi-au crescut, însă "oarte timid.Duminică dimineaa la cantină. entru că muli studeni plecau din campus la s"îrşitul săptămînii şi muli dintre ceicare rămîneau nu se sculau să ia micul deBun duminica, masa se servea numai într-o sală,=

în loc de trei, ca de obicei. Aceasta era singura mea şansă să-9 văd pe Jim la masă, pentru că el mînca de obiceila „'o(er Killiston$, unde preurile erau mai mici, şi unde, ziceam noi cu ironie, oamenii sunt mai umili. &tăteamcu un grup de "ete în sala „De sus$ şi tocmai îmi terminam de mîncat clătitele, cînd mi-am aruncat privirea spreuşă. ntra Jim. rivirile ni s-au întîlnit, şi pe "aă i-a apărut un zîmbet larg. Am plutit tot restul zilei. Jim Elliot îmizîmbise.? călătorie cu o echipă evanghelică în ndiana. Jim a organizat-o şi a ales trei bărbai şi trei "emei să meargă cu

echipa. Eu eram una dintre ele. 1e întorceam acasă tîrziu după miezul nopii. Jim a spus că ar avea nevoie săstea lîngă el cineva căruia nu-i era somn şi care putea să vorbească pentru a-9 ine treaz.„%e-ai zice să vii tu, *ettC$ a zis el, şi inima mi-a tresărit. ie, să-mi "ie somnCAm vorbit despre cele întîmplate în acea zi, despre copiii care răs-punseseră la discuiile noastre despre misiuni,şi presupun că şi despre alte lucruri. Apoi Jim a recitat din memorie douăzeci şi una de stro"e din cîntarea lui/uther"ord „1isipurile timpului se-a"undă$. Acolo se a"la şi versul „meu$, cel pe care îl copiasem în :merul demană< „?, %ristos, El e izvorul, adînc şi dulce izvor al iubirii...$

într-o seară a sunat soneria pe palierul meu. Aceasta însemna că cineva era chemat Bos la tele"on, dar aproapeniciodată nu era pentru mine.„o(ardF$ a strigat cineva. 2e atunci ne strigam adesea cu numele de "amilie.3 U Am alergat Bos în hol şi amridicat tele"onul. V

„*ettC Jim la tele"on. %e zici să ne întîlnim la un suc la &tupeC Aş vrea să vorbesc cu tine$. ,„&igur AcumC$ %K .... -..-%%


11/66

„Eu vin imediat$. 0KM% rAm stat la o masă la &tupe, cum îi ziceam noi centrului de recreere al studenilor. Jim a comandat, apoi a deschis*iblia. Am uitat de unde a citit, dar îmi amintesc discuia pe care am avut-o. A "ost vorba despre caracterul meurezervat. Jim m-a mustrat ca pe o „soră în %ristos$, m-a îndemnat să "iu mai deschisă, mai prietenoasă. %ristosmă putea "ace mai liberă, dacă îl lăsam.

=;Am "ost puin Bignită. Dar m-am bucurat de sinceritatea lui Jim, m-am bucurat că contam pentru el, contam înde-aBuns pentru a-mi spune adevărul cu sinceritate. Am bi"at încă un punct pe lista mea -acesta era tipul de bărbat pecare îl căutam.e cînd îi ceream Domnului să-mi o"ere vreo modalitate anume de servire creştină, am a"lat că un grup destudeni mergea regulat la %hicago duminica, să le vorbească despre %ristos oamenilor a"lai în gări. %e putea "imai intimidantC i-am amintit de mustrările lui Jim de la &tupe şi m-am hotărît să nu mă las intimidată. *ă exactlucrul de care ţi-e frică% mi-am zis. %înd am sosit în gară la Kheaton, de unde urma să iau trenul spre %hicago îndupă-amiaza duminicii următoare, cine altul se plimba încoace şi-ncolo pe peron, decît Jim Elliot, cu mantoul"luturîndu-i în vîntul tăios, purtîndu-şi pălăria dată pe spate cu un aer dezinvolt, şi cu o *iblie groasă sub bra. )aiFabar n-aveam că "ăcea parte din grup. %u sigurană va crede că mă in după el, dar acum nu mai puteam da

înapoi.1ici unul dintre noi nu ne-am luat locuri unul lîngă altul în tren. &peram să putem discuta cu persoane străine pedrum. %omuniunea pe care o aveam ca grup consta în adunări săptămînale de rugăciune în campus. într-oduminică, vagoanele "iind aproape goale la întoarcere, Jim şi-a pus *iblia pe locul de lîngă mine în timp ce îşidădea Bos haina şi pălăria. -au străbătut "iori "ierbini şi reci.„%um a mers, *ettC$ m-a întrebat. Am vorbit tot drumul pînă la Kheaton şi m-a condus la cămin cînd am aBuns.1u am reinut nimic din tot ce ne-am spus, decît o impresie generală de încuraBare. oate că îşi dăduse seama căalesesem ce era cel mai greu. A plecat cu un cordial „ne vedem la cursul de greacă$.iecare întîlnire întărea bănuiala că s-ar putea să mă îndrăgostesc de acest bărbat. 4n sentiment încîntător, darnu prea sănătos pentru o "emeie care încerca să-şi croiască un drum drept spre cîmpul de misiune, care,credeam eu, trebuia să "ie în A"rica sau în mările &udului.Cum anume trebuia să-mi vărs la picioarele lui Dumnezeu „comorile$ iubiriiC Ei bine% mi-am zis, o să aflu cînd măvoi îndră"osti cu adevărat. #eocamdată nu există o astfel de relaţie.=:rea #umneeu totul8Dumnezeu a puri"icat inimile oamenilor în vremurile )echiului 0e-tament6A venit timpul cînd Dumnezeu 9-a pus pe Abraham la încercare. „Abraham$, 9-a strigat El, şi Abraham a răspuns6„ată-mă$. Dumnezeu i-a spus6 „a pe "iul tău, saac, pe singurul tău "iu, pe care-9 iubeşti, şi du-te în inutul oria.Acolo să-9 aduci ca sacri"iciu pe unul din munii pe care i-i voi arăta$. Aşa că Abraham s-a sculat devremedimineaa, şi-a pus şaua pe măgar... şi a pornit la drum... 2Ieneza ==69-@, 1)E3Dumnezeu puri"ica încă inimile oamenilor în vremurile 1oului 0estament6

... A venit un om şi '-a întrebat6 „învăătorule, ce bine să "ac ca să cîştig viaa eternăC$... esus i-a spus6 „Dacăvrei să mergi pînă la capăt, du-te, vinde tot ce ai şi dă săracilor, şi atunci vei avea bogăii în cer apoi vino şiurmează-ă$ 2atei 9:69O,=9, 1)E3.V 1imeni nu este vrednic de ine dacă ine mai mult la tatăl sau la mama sa decît la ine nimeni nu este vrednicde ine dacă ine mai mult la "iul său sau la "iica sa nimeni nu este vrednic de ine dacă nu-şi ia crucea şi nucalcă pe urmele ele. %el ce-şi cîştigă viaa, şi-o va pierde cel ce-şi pierde viaa pentru ine, şi-o va cîştiga2atei 9>6@,@:, 1)E3.Eu socotesc totul ca pe o simplă pierdere, pentru că toate sunt cu mult întrecute de cîştigarea cunoaşterii lui%ristos esus, Domnul meu, pentru care am pierdut, de "apt, totul. &ocotesc totul ca pe un gunoi, pentru a-'cîştiga pe %ristos 2ilipeni @6;, 1)E3.inunate principii biblice. ncontestabile. %u toate era de acord mintea mea. 4n titan al credinei ca Abraham sau

ca aul, apostolul, bineîneles că trebuiau să "ie puşi la mari încercări. Eu eram doar o studentă, care încerca să învee bine, care se ruga pentru călăuzire în viaa personală, captivată de un bărbat "oarte atrăgător, al cărui prin-


12/66

cipal interes era orientat spre /egatul lui Dumnezeu. E ceva greşit în astaC„Dacă vrei să mergi pînă la capăt...$ întrebarea nu se adresa numai minii mele. nima şi sentimentele mele erauimplicate acum, şi trebuia să dau un răspuns. Dumnezeu mă puri"icare mine de data aceasta. )oiam să merg„pînă la capătC$ #a% #oamne.„)rei să "ii vrednică de ineC$ #a% #oamne.

„)rei să-' cunoşti pe %ristos esus ca DomnC$ Cu si"uranţă% #oamne. în cartea sa minunat ilustrată, Parables of t$e Cross 2arabolele %rucii3, 'ilias 0rotter descrie ciclul moarte-viaăal plantelor, care ilustrează procesele spirituale ce trebuie să se des"ăşoare în noi, dacă este să murim "aă de noi

înşine şi să trăim pentru Dumnezeu. în viaa sentimentală, ca şi în alte aspecte6etalele gingaşe, abia des"ăcute, trebuie să cadă, aparent "ără motiv. 1imeni nu pare să cîştige de pe urmaacestei dezgoliri.ar primul pas în domeniul dăruirii este o predare asemănătoare -orientată nu spre om, ci spre Dumnezeu6 ocedare totală a tot ce e mai bun în noi. Atîta timp cît ideea noastră de predare se limitează la renunarea a ceeace este nelegiuit, nu am priceput încă adevăratul sens6 aceea nici nu merită să "ie menionată, căci „nici un lucrustricat$ nu poate "i dăruit.)iaa pierdută pe %ruce nu era o viaă păcătoasă - comoara vărsată acolo era o comoară dăruită şi binecuvîntată

de Dumnezeu, care ar "i "ost drept şi legitim să "ie păstrată6 numai că acolo era pusă în Boc viaa întregii lumi.%e "el de Dumnezeu este Acela care cere totul de la noiC Acelaşi Dumnezeu care „... nu #i-a cruat propriul &ăuiu, ci a renunat la El pentru noi toi şi, cu acest dar, cum ar putea să nu ne dăruiască cu prisosină tot ce are dedatC$ 2/omani ;6@=, 1)E3El dă torul.El cere totul.@>@9B aprilie - (unt cuprinsă de teama că propria mea voinţă îşi va face loc% şi în acest fel nu-+ voi mai putea fi de foloslui #umneeu. 4r fi uşor să-mi urme sentimentele... ca să bruiee vocea lui #umneeu% atunci cînd El spune<

/4ceasta este calea% mer"i pe ea '.

îmi doream să "iu iubită. 1imic neobişnuit în asta, nimic care să distingă generaia mea de oricare altă generaie.Dar îmi doream ceva mai pro"und. n miezul Burnalului meu, printre toate copilăriile acelea, gînduri ca neghina pecare adierea &piritului le poate alunga, e!ista şi ceva grîu. Era o năzuină sinceră în "aa lui Dumnezeu spre„inima aintită$ despre care vorbeşte rugăciunea anglicană. ii de întrebări se îngrămădeau în mintea mea,aceleaşi pe care le găsesc azi în scrisorile pe care le primesc. Eu crezusem că unele dintre întrebările mele eraunoi. %ei care îmi scriu cred acelaşi lucru. 1u sunt noi. Dar întrebarea care trebuie pusă înainte de toate, care pînăla urmă determină cursul vieii noastre, este Ce vreau de fapt8 0rebuia să iubesc poruncile lui Dumnezeu, dupăcum spune rugăciunea, şi să-mi doresc promisiunile 'uiC îmi doream ce voiam eu sau îmi doream ce voia El,indi"erent cît mă va costaCînă nu ne punem voina şi sentimentele sub autoritatea lui %ristos, nu începem să înelegem, ca să nu mai

vorbim de a accepta Domnia &a. %rucea, atunci cînd intră în viaa sentimentală, va dezvălui adevărul inimii. nimamea va "i, ştiam lucrul acesta, un căutător singuratic, pînă cînd se va ainti spre „locul unde e!istă adevăratelebucurii$.

într-o dimineaă citeam despre cum a hrănit esus cei cinci mii de oameni. Discipolii nu au putut găsi decît cincipîini şi doi peşti. „Adu-cei-i la ine$, a spus esus. A cerut totul. 'e-a luat, a rostit binecu-vîntarea şi le-a "rînt

înainte de a le împări.i-am amintit ce spunea o predicatoare din eru, /uth &tull6 „Dacă viaa mea se "rînge cînd -o dau lui esus, estepentru că bucăile vor hrăni o mulime, în timp ce o pîine ar sătura doar un băieel$.

7aţiunea şarpelui @=

Acum cîiva ani, într-o dimineaă, în Bur de ora două, o tînără "rumoasă care stătea la mine acasă a bătut la uşadormitorului meu. )enise de la o întîlnire şi voia să vorbim. Aşezată pe marginea patului meu, mi-a povestit


13/66

despre nerăbdarea ei de a se căsători cu un bărbat "rumos şi bogat. Acesta nu era bărbatul cu care tocmai "usesela întîlnire. Acesta din urmă era destul de amabil - creştin, "rumos, intere--sHnt, „"oarte drăgu$, dar nu era bogat.„%e îi doreşti cel mai mult în viaăC$ am întrebat-o. „%eea ce alege Dumnezeu, sau ceea ce alegi tu însăiC$„%eea ce alege Dumnezeu, bineîneles$.„#i dacă ar alege pentru tine un bărbat sărac şi simpluC$

„?, nu ar "ace El astaF$„De ce nuC$„entru că mă iubeşte$.„îneleg. Atunci îl va dărui pe bărbatul sărac şi simplu unei "emei pe care nu o iubeşteC$„?, dar...$„&au - gîndeşte-te la asta - îl iubeşte El oare pe bărbatul sărac şi simpluC Dacă da, îi va da o "emeie urîtăC &au arputea să-i dea una "rumoasăC$„?, te rog$F„Ai spus că vrei ceea ce alege Dumnezeu, Jane, iar alegerile lui Dumnezeu implică planurile &ale pentru ununivers întreg - toi atomii, toate s"erele, toi oamenii, "rumoşi şi urîi, bogai şi săraci. El proiectează un tiparde"initiv, şi o parte din acel tipar s-ar putea să ceară ca o "ată "rumoasă să "ie dată unui bărbat simplu. oate că

bărbatul "ără "rumusee şi "ără bani se roagă ca Dumnezeu să i te dea lui. Acum, ce părere ai de asta8' @@„E prea complicat pentru mine. Eu m-am rugat pentru voia 'ui, şi m-am rugat pentru un so bogat şi "rumos şi astao să primesc, pentru că esus mă iubeşte şi vrea ca să "iu "ericită$.„Deci, dacă nu-9 vei primi, aceasta dovedeşte că Dumnezeu nu te iubeşteC$?chii ei albaştri s-au umplut de lacrimi. „1u vrea ca eu să "iu "ericităC$ 2Am auzit parcă un ecou al Evei în Eden.3„)rea cel mai mult ca tu să "ii s"întă$.„1e"ericită şi posomorită, atunci. Aceasta vrea DumnezeuC Asta trebuie să însemne s"ineniaC$„0rebuieC 1u. 1u numai că nu trebuie, dar nu poate. Adevărata s"inenie nu poate "i cu nici un chip ne"ericită şiposomorită, Jane. (finţenie înseamnă „plinătate$. &ună ca sănătate - ştii tu, sănătoasă şi voioasă. &ănătoasă,

împlinită$.„Ei bine, asta trebuie să însemne "ericită$.„Asta şi înseamnă, cu sigurană. roblema începe cînd decidem noi ceea ce ne va "ace "ericii, apoi hotărîm cădacă nu primim e!act acel lucru, Dumnezeu nu ne iubeşte. Alunecăm într-o mlaştină a autocom-pătimirii de genul#umneeu-mă-urăşte'.„Dar tocmai ai spus că El vrea ca noi să "im "ericii. 0rebuie să vrea să ne dea ceea ce dorim noi, nu-i aşaC )reausă spun, în limite raionale$.„El a vrut ca Adam şi Eva să "ie "ericii, dar nu le-a dat tot ce au dorit ei. El ştia că aceasta ar însemna moartea lor.Aşa că ei s-au supărat şi au hotărît că El nu-i iubea şi că era zgîrcit pentru că le interzisese să nu atingă "ructul.%um putea să-i iubească dacă nu-i lăsa să-9 mănînceC Au pus mai mult pre pe raiunea şarpelui decît pe cea alui Dumnezeu$.

4n petec de hîrtie care mi s-a înmînat la un seminar avea scrisă pe el această întrebare6 „%e "aci cînd simi că aiaBuns la un punct în care celibatul pare să "ie o stare inadecvată pentru maturizarea personală pro"undăC %ît demult mai aştepiC$*ine că nu mai eram pe scenă cînd a venit acea întrebare. Aş "i chicotit. -am Bucat cu ideea de a "i dat unrăspuns hazliu6 „încă trei zile, apoi te duci şi ori îi ceri cuiva să se căsătorească cu tine, ori te spîn-zuri$.Dar bineîneles că nu asta am spus. iezul problemei este acea@<e!presie, „o stare inadecvată pentru maturizarea personală pro"undă$. Acesta este celibatulC Aceasta înseamnăcă mariaBul, şi numai el, reprezintă o stare adecvată pentru maturizarea personală pro"undăC A-tunci cum &-o "idescurcat esus ca bărbat necăsătoritCă tem că şarpele îi vorbise acelei persoane. &e "urişase şi-i şoptise6 „Dumnezeu este zgîrcit. îi leagănă înaintea

ochilor minunatul "ruct numit căsătorie şi nu vrea să te lase să-9 guşti. îi re"uză singurul lucru de care ai nevoiepentru o maturizare personală pro"undă, singurul lucru din lume care i-ar rezolva toate problemele şi te-ar "ace cu


14/66

adevărat "ericit$.

@M

Prima întîlnirerima întîlnire care mi-a dat-o Jim a "ost la o întrunire misionară în biserica ood5 din %hicago, la s"îrşitul luiaprilie. 1u e de mirare că a ales un eveniment ca acesta, în loc să mă invite la un concert sau la o cină în oraş. Avorbit una dintre "iicele celebrului misionar în A"rica, %.0. &tudd. 1e-a povestit despre ultimele clipe din viaatatălui său. Era întins pe patul său de campanie, şi-a plimbat privirile prin micua colibă şi s-a uitat la cele cîteva

lucruri pe care le poseda. „Aş "i vrut să am ce să las "iecăruia dintre voi$, a spus el celor cîiva oameni prezeni,„dar -am dat totul lui esus cu mult timp în urmă$.? mai ?D> - 4i a fost o i de mari încercări. 4 venit o scrisoare prin corespondenţă intercole"ială% care m-a pus

pe "enunc$i. Cu cîtă îndurare mi-a dat #omnul l.+oan ?


15/66

iar dacă dorinele mele nu erau ceea ce dorea Dumnezeu, voiam să pot să-mi doresc ca dorinele mele sădispară, dar ele persistau.D mai - #e la fericirea cea mai mareCe lumea o poate da% ,eîmpliniţi ne-ntoarcem iar spre faţa )a. /+esus% bucuria +nimilor +ubitoare'.?B mai - Jim Elliot a fost ales preşedintele (ocietăţii &isionare +nternaţionale pentru anul următor.

@lubirefidelă„Dar cum aş putea oare să a"lu ce vrea Dumnezeu să "ac eu, dacă nu ştiu ce vreau eu însămi să "acC$ 1u înelegraiunea acestei întrebări, dar am auzit-o de nenumărate ori. De ce nu am începe prin a- spune lui Dumnezeu purşi simplu că vom "ace orice spune ElC 0u eşti servitorul. El este &tăpînul. E singurul mod raional de a privi lucru-rile, nu-i aşaC n plus, există posibilitatea ca ceea ce spune El să "ie ceva care să-i placă.)orbind despre adolescenii anilor 8;>, Joan &chuman, directoarea *iroului de &ervicii pentru &tudeni al statuluiassachussetts, spunea6 „%eea ce mă surprinde cel mai mult este egoismul lor. 0ema predominantă este ,%e amde cîştigat din asta8C şi ,1u-mi pasă ce se în-tîmplă cu aproapele meu8$.

în rîndul tinerelor necăsătorite, sub douăzeci de ani, se înregistrează peste un milion de sarcini pe an. Aceastapare să ilustreze observaia domnişoarei &chuman. Ei îşi iau ceea ce vor, pe orice căi. De unde învaă aceastaC

4nii dintre ei, din ne"ericire, de la părinii lor, care au renunat la responsabilitatea căsătoriei, a unui cămin şi acopiilor, pentru un aBt „stil de viaă$, un alt partener, o altă carieră, o altă încercare de a obine "ericirea care-iocoleşte mereu. Dacă mama sau tata, prin comportamentul lor, spun de "apt6 „Este viaa mea, asta îmi doresc, voiceilali să vă ducei la naiba$, copiii lor vor călca pe aceleaşi urme. %ine le arată o altă caleC0rebuie să "ii prost ca să negi "aptul că e!istă într-adevăr plăceri pe acest drum. E!istă "oarte multă distracie,cum o numesc oamenii. &unt emoii puternice, satis"acii, „e!periene$.4n drum poate părea drept cuiva, şi totuşi să ducă acolo unde duce drumul spre moarte. 2roverbe 9


16/66

@:7evelaţia4n angaBament luat "aă de Domnul %ristos părea să "ie în dezacord cu un angaBament dorit "aă de Jim Elliot.4cenicia ne aduce de obicei într-o situaie în care este necesar să alegem între datorie şi dorină. %u toateacestea, ele nu se e!clud reciproc totdeauna. %înd inima noastră este hotărîtă să "ie ascultătoare, putem "i siguri

că vom avea înelepciunea necesară pentru a vedea di"erena dintre un dezacord şi o armonizare. &-ar putea să"ie un proces lent şi dureros.De Piua emorială, societatea misionară a organizat un mic deBun la iarbă verde într-un loc numit 'aguna. %înds-a terminat, eu eram printre cei care aButau la curăenie. 'a "el şi Jim, şi bineîneles, l-am privit mereu cu coadaochiului. %înd am terminat totul, l-am zărit stînd pe o masă de picnic, cu doi prieteni. *ill şi )an vorbeau Jim îşilegăna picioarele şi se uita insistent la mine. 0oi ceilali plecaseră. A sărit de pe masă şi a alergat spre locul undeeu aruncam ultima încărcătură într-un coş de gunoi.„&ă merg cu tine spre casăC$„?.+. *ill şi )an vin şi eiC$t,#unt absorbii de o problemă. &ă-i lăsăm singuri$.Am mers Bumătate dintr-o stradă în tăcere. Apoi deodată Jim a spus6 „Ar trebui să clari"icăm ceea ce simim unul

pentru altul$. Am rămas uluită. ără nici o introducere, nimic. Aşa, tam-nesam. *angF /evelaia la care sperasem- el avea anumite sentimente. #i bănuia că şi eu simeam ceva. Am "ost un pic intrigată de această bănuială.ărea să "ie o presupunere, pentru că eu credeam că îmi ascunsesem cu succes simpatia. 4ltimul lucru pe carem doream era să "ac vreo aluzie, în vreun "el, că mă gîndisem serios la el - adică pînă cînd a dat el de îneles că

îl interesam. Acum ce era să spunC„%e simim unul pentru altulC Adică... $

„Ei, hai, *ettF &ă nu-mi spui că nu ştiai că sunt îndrăgostit de tineF$„1-am avut nici cea mai mică idee$.„&eriosC *a trebuie să "i avutF Dacă nu - atunci tot ce pot spune e că trebuie să te "i gîndit că sunt un tip destul dedrăgu. -am dat peste cap să "iu lîngă tine, să "iu drăgu cu tine, să-i arăt ce simt "ără să-i spun nimic de "apt.)rei să spui că n-ai băgat de seamăC$„Am observat. i-era teamă să-mi cred ochilor. i-am spus că nu puteam să te interesez, nicidecum... $„&ă "iu îndrăgostit de tine. Asta şi vreau să-i spun. ai să nu mergem în campus acum. &ă ne întoarcem la'agună şi să lămurim problema asta$.#apte ore mai tîrziu, arşi de soare, plutind într-o ceaă de culorile curcubeului, ne-am spus „la revedere$ pe scărilede la intrarea în căminul meu. Am urcat în cameră, bucuroasă că aveam acea „cămăruă$ unde să meditez.%urcubeul e "ăcut din lumina soarelui şi din ploaie. 'umina soarelui care a trans"ormat totul în Burul meu într-osim"onie de culori a "ost revelaia iubirii lui Jim Elliot. loaia era celălalt element pe care el mi 9-a e!plicat pe cîndstăteam aşezai pe iarba de lîngă 'agună - "aptul că Dumnezeu îl chema să rămînă necăsătorit. oate pentrutoată viaa, poate numai pînă cîştiga puină e!perienă în acel inut din Bunglă unde urma să lucreze ca misionar.

isionarii mai în vîrstă îi spuseseră că era nevoie de bărbai necăsătorii pentru o lucrare pe care cei însurai nu oputeau niciodată "ace. Erau unele zone în care "emeile nu puteau merge. Jim i-a crezut şi şi-a luat un angaBamentde burlăcie atîta timp cît voia lui Dumnezeu cerea aceasta.H iunie - /Pe cine am eu în cer decît pe )ine8 =i pe pămînt nu doresc pe nimeni în afară de )ine '.Psalmul GH


17/66

:sea B


18/66

şi dealurile cu cumpănaC...1u ştiiC 1u ai auzitC1u v-a spus nimeni de mult,1u ai băgat de seamă încă de cînd a început lumeacă Dumnezeu sade întronat pe acoperişul boltit al pămîntului,

ai cărui locuitori sunt ca şi cosaşiiC.../idicai-vă ochii spre cergîndii-vă la %el ce le-a creat pe toate,leW condus oştirea în şir şi le-a chemat pe toate pe numeprin marea 'ui tărie, tăria şi puterea &a,nici una nu lipseşte. 2saia 69=,=9,==,=O, 1)E31ici o stea, nici o planetă, nici un meteorit sau vreun cometă, nu, nici măcar vreo gaură neagră sau vreun piticnegru, nici una nu lipseşte. Dumnezeu le-a "ăcut. El le ştie numele, ştie care le este locul. oate El să ne maiurmărească şi pe noiCşi tu sraele, de ce spui6

„1ecazul meu este ascuns de Domnul,şi cauza mea nu a băgat-o de seamă DumnezeuC$1u ştiiC 1-ai auzitCDomnul, Dumnezeul %el etern, %reatorul întregii lumi,nu oboseşte şi nu cade în leşinnimeni nu- poate pătrunde priceperea.El dă tărie celui obosit,"ore proaspete celui istovit.0inerii pot obosi şi leşina,chiar cei în "loarea vîrstei se pot împiedica şi cădeadar cei ce privesc la Domnul vor cîştiga puteri noi,vor zbura ca vulturiivor alerga şi nu vor obosi,vor umbla şi nu vor cădea niciodată în leşin. 2saia 6=-@9, 1)E3

De ce te plîngi, o, acobe,


19/66

din care iul 0ău a "ost "ăcut.Da, clădeşte-n mine întăritebastioane de credinăcare să ină piept curenilor mareei su"leteştice-absorb din adîncime,

şi-aBută-mă să-ndur acest ultim atac6ă rog, în 1umele lui esus. în seara următoare ne-am plimbat îndelung, discutînd despre „codurile$ pe care ni le stabilisem amîndoi, Jim dinatei 9:69= - „%ăci în


20/66

preludiu al deplinei revelaii a iubirii lui Dumnezeu. Deschiderea de a renuna la "iul său şi răsplata promisă pentruaceasta - din nou, adevărul central al %rucii ne era revelat într-un mod misterios şi ciudat. %înd tăcerea a devenitgrea, Jim a spus6 „#i ce vom "ace cu cenuşaC$ 0impul ne-o va arăta.? tînără mi-a scris recent6 „&e pare că timpul şi răbdarea sunt elemente cheie în urmarea drumului care ne-a "osthărăzit. ă gîndesc cu multă mirare şi respect la "aptul că tu şi primul tău so ai aşteptat atît de mult, căutînd cu

atîta griBă să "ii ascultători, şi mă întreb, "iind lipsită de o cunoaştere pro"undă, dacă aceasta este ceea ce secere$.1u i-am putut spune că aceeaşi durată de aşteptare îi era cerută şi ei. Ea va trebui să ia Bugul lui %ristos asupra eişi să învee de la El. #tiu cu certitudine că aşteptarea lui Dumnezeu cere să "ii dispus să supori nesigurana, săpori în tine întrebarea la care nu ai primit răspuns şi să-i înali inima spre Dumnezeu punîndu- această întrebare,ori de cîte ori îi vine în minte. Este uşor să te convingi să iei o decizie e"emeră - mai uşor uneori decît să aştepicu răbdare.%u adevărat inima mea îl aşteaptă în tăcere pe Domnulscăparea mea de la El vine.%u adevărat El e stînca salvării mele,turnul tăriei mele, încît nu mă clatin...

încrede-te totdeauna în Dumnezeu, poporul meu,vărsai-vă inimile înaintea 'uiDumnezeu este adăpostul nostru. 2salm O=69,=,;, 1)E34n acoperiş deasupra capului. 4n gard viu. 4n adăpost împotriva vîntului. ? haină călduroasă. 4n adăpost

împotriva temerii de a pierde acest lucru de pre numit iubire, împotriva "ricii de a duce o viaă singuratică, "ărăsingura persoană pe care credeam că am s-o pot iubi vreodată. 4n adăpost împotriva atacurilor, a agresiunii

îndoielii că


21/66

M> în 9:


22/66

Dumnezeu ne dă materiale de sacri"iciu. %îteodată, sacri"iciul nu prea are sens pentru alii, dar cînd îi este o"erit'ui e totdeauna acceptat. %e „rost$ avea ca Dumnezeu să-i ceară lui Abraham să-şi sacri"ice "iul iubit, pe saacCAceastă istorie a "ost atacată deseori ca "iind „pă-gînă$ şi a "ost greşit interpretată. Darul nostru dedicat 'ui e"oarte probabil să "ie considerat "ără rost, sau chiar "anatic, însă El îl primeşte. esus a primit par"umul de pre dinpartea "emeii care se închina, deşi cei de "aă au considerat acest lucru o pierdere prostească. Aceasta este o

lecie pe care am îneles-o "oarte vag în 9:


23/66

descoperit noi, Jim şi cu mine,MMM<

în puterea iubirii pe care ne-o purtam unul altuia. 4n dar bun şi per"ect sunt aceste dorine naturale. Dar enecesar, cu atît mai mult, ca ele să "ie în"rînate, inute sub control, corectate şi chiar cruci"icate, pentru a renaşte

puternice şi pure pentru Dumnezeu.1u cred că am vorbit vreodată despre onoare ca şi concept. Jim mă onora ca "emeie eu îl onoram ca bărbat.)ăzusem deosebirea, "ără îndoială. %ît de clar am văzut, am simit şi am "ost impresionai de deosebirea dintre unbărbat şi o "emeieF 4n sistem stabilit de valori şi relaii ne inea la distană, "iecare purtîndu-9 pe celălalt înreverenă înaintea &tăpînului. Ai 'ui eram, El avea toate drepturile, toate prerogativele de a o"eri şi de a reine,potrivit tiparului voinei &ale, care a rămas pînă acum un mister pentru noi. uini, cred, chiar dintre cei carerespectă acelaşi sistem de valori, trebuie să treacă printr-un proces atît de îndelungat şi atît de migălos. %ei maimuli îşi învaă, poate, leciile cu mai multă uşurină decît am "ăcut-o noi. 1u ştiu. entru noi, a-ceasta a "ost caleape care a trebuit să mergem, şi am mers pe ea, Jim considerînd că era datoria lui să mă proteBeze, eu considerîndcă a mea era să aştept în tăcere şi nu să încerc să-9 curtez sau să-9 seduc./estriciile unei iubiri în Domnul sunt minunat e!primate de %hris-tina /ossetti6

%rede-mă, nu merit a ta doBana blîndă -ubesc mai mult pe Dumnezeu, cum tu ai vrea'a tine, nu la El aş renuna, de-ar "i să pierd pe unul din voi doi,1ici ca a lui 'ot soie în urmă o necredincioasă privire n-aş arunca,Iata ne"iind la tot a renunai-am socotit eu preul, şi-asta zic,%hiar dac-aş "i dintre ai Domnului oşteni, eu, cel mai mic,&au cea mai Balnică oiă ce %ristos cu-al &ău toiag o păstorea.0otuşi, atîta cît pe Domnul cel mai mult eu '-oi iubi,e tine nu te voi putea iubi peste măsură, socotesc

îl iubesc pe El mai mult, deci şi pe tine lasă-mă să te iubesc%ăci îneleg că iubirea-i de-aşa "el încîte tine nu te pot iubi, de nu-' iubesc pe El,ar pe El nu-' pot iubi, pe tine de nu te iubesc.&ici morţi 4niversitatea ?Llahoma, unde am studiat lingvistica, are un stadion enorm. în timpul verii nu se întîmpla nimicacolo, aşa că mă urcam adesea pînă la ultimul rînd din tribună, după cină, să mă bucur de orice adiere care seputea ivi după căldura caniculară a zilei şi să privesc acele "antastice apusuri de soare speci"ice statului?Llahoma. Era un loc minunat unde puteai să "ii singur pentru a medita, a citi şi a te ruga.-a tulburat "aptul că mi-am dat seama că nu puteam să meditez, să citesc sau să mă rog decît în legătură cuJim Elliot. El apărea în "iecare gînd, în "iecare rînd pe care îl citeam din *iblie, sau din oricare altă carte. &e

amesteca în mor"ologia, sinta!a şi "onetica pe care mi le îndesam în cap. Din cauza lui nu mă puteam concentra în rugăciune. Este bine că Domnul are milă de toi cei care se tem de El, ştie cum suntem "ăcui şi îşi aminteşte cănu suntem decît arină. El ne iubea pe amîndoi, ştia e!act cît ne iubeam unul pe altul, şi a "olosit chiar şiocolişurile pentru a ne aduce din nou acasă. %ineva remarca odată că durerea de dini pe care o simi în acestmoment este cea mai mare durere din lume. *oala iubirii poate părea un "leac în comparaie cu alte maladii, darcel care e bolnav de iubire este cu adevărat bolnav, iar 0atăl %eresc înelege aceasta. El ne atrage mereu pecărarea către glorie, dacă în adîncul inimii noastre nu dorim decît /egatul său, dacă nu suntem dintre aceia pecare salmul ;6; îi descrie ca pe „o generaie "ără un el precis, ale căror inimi nu sunt aintite asupra luiDumnezeu$ 21)E3.H iulie - Psalmul >>


24/66

4ştept.#oamne% căile )ale,u pot fi aflate%+ubirea )a e de neatins.:% ţine-mă liniştită

(ub umbra )a.E de-ajuns ca )u săînalţi lumina*eţei )ale.

4ştept -Pentru că mi s-a poruncit (ă fac aşa. &inteaîmi e plină de-ntrebări.(ufletul meu întreabă< /#e ce8' #ar apoi vine cuvîntul liniştitor<

/4şteaptă-L doar

Pe #umneeu '.=i astfel% nici măcar ca lumina(ă înaintee%,u aştept.Ci )e aştept pe )ine% #omnul meu scump.ratele lui Jim, *ert, era student la aceeaşi universitate cu mine. %îteodată, la capelă, îl zăream deodată din pro"il- semăna atît de mult cu JimF După cină, cîntam pe rînd la pian şi ne învăam imnuri unul pe altul în cantină. %întala "el ca Jim - din toată inima, "ără şovăială, era vocea unui om bun şi sincer. rezena lui îmi amintea mereu deJim.,UIîndGvoia lui Dumnezeu se intersectează cu voia omului$, spunea Addison 'eitch, „cineva trebuie să moară$.)iaa cere nenumărate „mici mori$ - ocazii cînd avem şansa de a spune „nu$ sinelui şi „da$ lui Dumnezeu.Apostolul aul a spus6 „%ăci mereu, în timp ce suntem încă vii, suntem dai în mîinile morii, pentru esus...$2=.%orinteni iulie% :Qla$oma - 4m petrecut încă o seară lun"ă şi "lorioasă la apusul soarelui% în vîrful stadionului. 4colo% în


25/66

ru"ăciune şi meditaţie% am învăţat trei lucruri<?. 4 apărut ofîşie micuţă de curcubeu - doar capătul unei şuviţe% în nori-şi am ştiut că era pentru mine. ,u puteamvedea capătul celălalt% nici arcul spectaculos care trecea cu mult dincolo de norii care mă umbreau% dar am pututvedea bucăţica aceea şi am ştiut că era un semn al fidelităţii Lui% căci Cel care a promis este fidel.B. 4poi au venit nişte nori din aur curat. ,u era nimic în ei care să le dea strălucirea aurului% nu era decît o ceaţă.

,ici în norul meu nu era nimic care să-lfacă să strălucească - decît poate o ceaţă de lacrimi% nimic altceva. #ar(oarele =i-a înălţat lumina. #omnul a făcut ca faţa Lui să strălucească peste mine şi a fost plin de îndurare faţăde mine şi mi-a dat pace% acolo% în apusul serii.H. El mi-a dat cuvintele< /#acă un bob de "rîu nu cadepepămînt şi moare% rămîne sin"ur dar dacă moare% aducemult rod' +oan ?B6. 4şa stăteau lucrurile şi cu sămînţa mică a posibilităţii ca iubirea noastră să se împlinească.Era atît de mică% dar în"ropată. =i l-am cerut lui #umneeu să o ude% acolo% în întuneric% şi să-i transforme corpulmort într-un rod. Ce rod va produce El8 #acă ar fi posibil ca dintr-o sămîn-ţă atît de mică El să plăsmuiască înmine roadele (piritului% sau măcar începutul învăţării lor< iubire% bucurie% pace% răbdare% "eneroitate% bunătate%credinţă% blîndeţe% cumpătare.:% &are împărţitor al 7ecoltei% 4rată-ne boabele% roadele de aur ce-au răsărit #in bobul de "rîu ce noi l-amîn"ropat şi-a murit.

A7 %A/%AE' „ )o3ard Jerusalem ' 2&pre erusalem, p. :M3O>A iulie. 4pusul din seara aceasta este auriu-ro şi lila. (traturi în"uste de nori se întind spre apus% făcute din aurcurat. (tînd aici% citesc Psalmii A@ şi AG< / Căci îndurarea )a se întindepînă la Ceruri şi adevărul )ău pînă la nori.*ii înălţat% #umneeule% mai presus de Ceruri% şi "loria )a să se întindă peste tot pămîntul'.: asemenea îndurare mă uluieşte. îmi pare rău că nu mă las mai cu ardoare în voia lui #umneeu... 4stăi mi-avenit în minte un "înd< #acă îmi va cere să aştept cinci ani8 (unt tulburată numai cînd mă "îndesc. =i totuşi% cummi-aş putea oare înc$ipui că îndurarea lui #umneeu% care s-a întins pînă la mine din eternitate în eternitate% ar

putea fi epuiată în cinci ani8

%înd treci printr-o ast"el de perioadă de cinci ani, sau oricare ar "i durata, este uşor să citeşti cări spirituale ca"iind doar cări spirituale, "ără nici o legătură cu realităile dure cărora încerci să le "aci "aă. %u toate acestea,principiul adînc al vieii izvorîte din moarte, pe care mi 9-a revelat atît de minunat 'ilias 0rotter prin cartea eiParables oft$e Cross% se re"eră în întregime la realităile dure. Am găsit o adevărată mîngîiere în învăăturile caremi s-au arătat pe vîr"ul stadionului prin curcubeu, prin nor, prin cuvintele despre bobul de grîu, prin apusul desoare. Dumnezeu mi-a transmis pace în miBlocul zbuciumului meu emoional, pentru că o ceream şi o căutam şieram înde-aBuns de tăcută pentru a o auzi.%ei care au urechi de auzit şi ochi de văzut vor "i eliberai de poverile lor, prea grele pentru a "i purtate, prinlimbaBul copacilor toamna, de e!emplu, atunci cînd ei se îmbracă cel mai glorios pentru a se pregăti de moarte./oşul "runzelor este un simbol al crucii. 4rmează iarna, un anotimp în care zăpada închide totul într-o tăcere

îngheată. %opacii devin atunci nişte schelete, dar se petrec minuni în adîncimea lucrurilor. )ine primăvara, şiminunile ascunse izbucnesc toate deodată - mlădie "irave, muguri um"lai, pete de culoare verde şi roşie acolounde totul părea pierdut cu o zi în urmă. 'ilias 0rotter arată că "loarea galbenă a drobiei creşte direct din spinii deanul trecut. învăături clare pentru noi, dacă deschidem bine ochii.Dacă "runzele nu ar "i "ost lăsate să cadă şi să se veşteBească, dacă copacul n-ar "i consimit să "ie un schelettimp de mai multe luni, nu s-ar mai naşte o nouă viaă, nici vreo "loare, nici "ructe, nici semine, nici o nouăgeneraie.ă întreb care să "i "ost "lorile şi "ructele în viaa unei alte cores-O9pondente de-ale mele. 0recea prin „iarnă$ cînd scria despre „acest bărbat superb$ care intrase în viaa ei, îidăduse toate motivele să creadă că era nebun după ea, apoi se îndreptase spre altcineva. El avea c$utpa$-ul săse întoarcă din cînd în cînd să-i povestească cum a-ceastă nouă prietenă îi „umplea goluri$ din viaă pe care nu le

umpluse nimeni altcineva. Ce porcărie% m-am gîndit eu. Ce-l doare pe un bărbat capabil de aşa ceva8 Cesuferinţă are femeia care să asculte aşa ceva86 îmi spunea în scrisoare că încercase totul - să se întîlneas-că cu


26/66

alii, să "ie "urioasă ca un viespar, să-i analizeze greşelile. &e gîndise chiar să devină pustnic. 1imic nu a mers. încă îşi mai dorea să "acă parte din viaa lui.Era totul în zadarC 4ltima parte a scrisorii ei arăta semne de primăvară6Dumnezeu m-a maturizat prin "aptul că l-am cunoscut pe el, ceea ce nu pot să regret, deşi au "ost momente cîndmi-am dorit să nu-9 "i cunoscut niciodată. 0rebuie să-9 încredinez în mîna Domnului în mod regulat. 0răiesc „la

timpul prezent$ mai mult decît oricînd pînă acum şi am reuşit să înving dorina chinuitoare de a şti dacă „noi$ vomreuşi pînă la urmă „să ne împăcăm$. -am spus Domnului că vreau să "iu o servă ascultătoare, iar El mi-a replicat6„#i chiar eşti dispusă să în"runi durere şi su"erină sau orice e necesar ca Eu să te "ac o servă ascultă toareC$%hiar dacă nu mă simeam în stare, am spus6 „Am de alesC Acum ştiu deBa prea bine să marchez golurile. 1u maie cale de întoarcere$. Aş mini dacă aş spune că nu-mi era teamă. Dar El m-a adus pînă aici, şi bucuria mea estedeBa de negrăit.KR .<

O=Ce să fac cu sin"urătateaDoi îndrăgostii despării geogra"ic pot stărui cu gîndul asupra trecutului şi viitorului, retrăind "ericirea de a "i "ost

împreună şi antici-pînd bucuria reunirii. E "oarte posibil să irosească prezentul pe de-a întregul. ? scrisoare de lao învăătoare arată că ea nu a vrut să-9 irosească. Ea dorea să învee din e!periena despăririi şi a singurătăii.Am "ost despării timp de şase luni şi vom avea cinci zile împreună de aşte cînd el vine aici. După aceea, pleacădin nou pentru opt luni.aul "ace lucrurile pas cu pas şi trăieşte "oarte mult de pe o zi pe alta. El m-a învăat multe. ie îmi place săplani"ic totul dinainte, să ştiu e!act unde şi cînd mă duc, chiar atunci cînd Domnul a vrut ca eu să-' aştept.?ricum, am citit Burnalul lui Jim şi am învăat "oarte multe din ceea ce a simit el în timpul îndelungatelor voastreperioade de despărire. Acesta este în mare măsură punctul de vedere al unui bărbat, dar aş vrea să ştiu ce-itrecea ie prin cap în timpul acela.%îteodată această singurătate interioară doare atît de mult. 1u pentru că nimeni nu m-ar iubi am părini minunaişi "rai şi surori "oarte iubitoare. Dar anul acesta am trecut printr-o singurătate pe care nu am mai trăit-o niciodatăşi ştiu că mare parte din ea se datorează "aptului că nu mai sunt la "acultate, ci pe cont propriu, pentru prima dată.%are este cel mai bun mod de a aborda această perioadăC

împreună cu răspunsul meu i-am trimis o carte scrisă de mine care se numeşte Loneliness 2&ingurătate3. atăcum sună6(tai liniştit şi să ştii că El este #umneeu. %înd eşti singur, prea multă linişte este e!act lucrul care pare să-ipustiască su"letul. oloseşte acea linişte să-i "aci inima să tacă înaintea lui Dumnezeu. %u-noaşte-'. Dacă Eleste Dumnezeu, El deine încă controlul.O@

4minteşte-ţi că nu eşti sin"ur. „Domnul, El este %el care va merge cu tine. El nu te va dezamăgi şi nu te va părăsi. întăreşte-te şi încura-Bează-te$ 2Deuteronom @96;3. esus le-a promis discipolilor &ăi6 „ată, Eu sunt cu voitotdeauna$ 2atei =;6=>3. 1u contează că nu- poi simi prezena. El este aici, şi nu uită de tine nici o clipă.

4du mulţumiri. în perioadele de cea mai mare singurătate, am "ost ridicată de promisiunea din =.%orinteni


27/66

:feră-+ sin"urătatea ta lui #umneeu% aşa cum băieelul -a o"erit lui esus cele cinci pîini şi cei doi peşti pe care îiavea. Dumnezeu o poate schimba spre binele altora.*ă ceva pentru cineva. ndi"erent cine eşti sau unde te a"li, trebuie să e!iste ceva ce poi "ace, sau cineva care arenevoie de tine. /oa-gă-te să "ii un instrument al păcii lui Dumnezeu, ca acolo unde e!istă singurătate să aducibucurie.

mportant este să primeşti e!periena acestui moment cu braele deschise. 1u-9 irosi. „?riunde te a"li, "ii cu toată"iina ta acolo$, scria odată Jim. „0răieşte din plin "iecare situaie pe care o consideri ca "i ind voia lui Dumnezeu$.%+8noapte superbă cu clar de lună, dar eu sunt singură. Ar trebui să resping chiar strălucirea lunii, pentru căiubitul meu este în altă parteC? cină intimă la lumina luminărilor cu prieteni - numai perechi în a"ară de mine. &ă "iu ne"ericită toată seara pentrucă ei sunt împreună, iar eu sunt singurăC Am "ost „nedreptăită$C %ine m-a nedreptăitC&ună tele"onul. ?hF oate este elF E cineva care vinde becuri. &ă "iu nepoliticoasă pentru că ar "i trebuit să "iealtcinevaC? scrisoare la cutia poştală care 2măcar o dată3 nu arată ca o corespondenă publicitară sau ca o "actură. ? înhăcu nerăbdare. E de la mătuşa &usie. &ă o arunc cu dispreC#tiu totul despre ast"el de reacii. 'e-am trăit de multe ori. %eva o

O<i-am scris lui Jim odată trebuie să-mi "i trădat resentimentele, pentru că mi-a răspuns6 „1u lăsa dorul nostru să netaie po"ta de a trăi$. 0ocmai aceasta lăsasem eu să se întîmple.Erau momente, sunt sigură, cînd dacă ar "i încercat cineva să vorbească cu mine despre "ericirea %erului, m-aş "i

întors bosum"lată. %eea ce mă durea era că alii aveau nu numai perspectiva %erului, dar aveau „toate acestea, şipe deasupra %erul$, „toate acestea$ însemnînd logodnă sau căsătorie. Eram lacomă. %înd apostolul aul le-ascris creştinilor romani despre certitudinea "ericită a %erului, a continuat6 „Aceasta nu înseamnă, bineîneles, căavem doar o sperană a viitoarelor bucurii - putem "i plini de bucurie, aici şi acum, chiar şi în miB locul încercărilor şinecazurilor$ 2/omani M6@, ''&3.%hiar atunci cînd mă simt cel mai singură - într-o noapte cu lună plină, la o cină în lumina luminărilor, cînd nuprimesc un tele"on sau o scrisoare - pot "i oare „plină de bucurie, aici şi acumC$ Da. Aceasta o spune *iblia.Aceasta înseamnă că trebuie să "ie nu numai adevărat, ci şi posibil, posibil pentru mine.„Dacă le primii cu o atitudine potrivită, chiar aceste lucruri ne vor da putere să îndurăm răbdători aceasta, larîndul ei, ne va maturiza, iar un caracter matur produce o sperană neclintită, o sperană care nu ne va dezamăginiciodată$ 2/omani M6


28/66

plece la Kashington pentru a petrece o săptămînă acolo. 4n viscol a împiedicat-o să vină. 0(ain a scris6#i uite-aşa, după ce m-am străduit să te conving să-mi promii în s"irşit că-i vei lua o săptămînă de vacană săpleci cu mine într-o aventură, uite ce surprize ne-a "ăcut rovidena. &ă-i "i cerut pur şi simplu să stai acasă ar "i"ost cu totul înde-aBuns6 dar, nu, aceasta nu e de-aBuns de spectaculos, su"icient de pitoresc - ideea este sădeclanşeze un viscol6 să toarne toată zăpada în troiene, să dezlănuie toate vînturile, să paralizeze un întreg

continent, aceasta consideră rovidena că e modalitatea potrivită de a strica stratagema cuiva. )ai de mine,dacă aş "i ştiut că o să provoc atîtea necazuri care o să coste atîtea milioane, n-aş mai "i pomenit niciodată nimicdespre venirea ta la Kashington. 2Edith %olgate &alabur5, (us5 and &arQ )3ain% p. =3&utele de pagini de Burnal şi însemnări care descriu agonia su"letului meu ar convinge pînă şi pe cel mai ciniccititor că autoarea nu respin"ea ceea ce voia Dumnezeu ca ea să "acă. Adesea dezorientată, uneori plină deteamă, alteori ne"ericită, sau "anatică, sau îndrumată greşit, dar rar răzvrătită. Aproape totdeauna, cred, hotărîtăsă asculte. 1u ar "i "ost su"icient ca Dumnezeu să-i ceară pur şi simplu să se încreadă în ElC Este absolut necesarca El să ne smulgă din "aa ochilor tot ce preuim noi mai mult, să ne tîrască prin traume spirituale din cele maigrave, să ne lase despuiai în bătaia ra"alelor &piritului &ău puri"icator pentru ca noi să învăăm să ne încredem înElCDar eu e!agerez. Dramatizez e!periena cea mai banală. %e sunt

OOOaceste copilării sentimentale, "aă de adevăratele nenorociriC &ă vorbim despre leciile de încredere. &ă ne uitămla ce a su"erit apostolul aul6 nau"ragii, bătăi, biciuiri publice, închisoare, lanuri, tortura cu picioarele în butuci,

în"ometare, lipsă de îmbrăcăminte - toate acestea îngrămădite pe capul unui om, care, în ciuda "aptului că îipersecutase pe creştini ani întregi, "usese trans"ormat într-o clipă într-un servitor "idel al lui Dumnezeu. &e pare,după cum spunea arL 0(ain, că „cele mai ciudate dintre toate sunt căile pe care acionează rovidena$. &"înta0ereza şi-a e!primat şi ea o uimire asemănătoare6 „Dacă aşa îi tratezi prietenii, nu e de mirare că ai aşa depuini$. Dar ascultai mărturisirea de încredere a lui aul6%ine ne poate despări de iubirea lui %ristosC 1ecazul, durerea sau persecuiaC 'ipsa de îmbrăcăminte, pericolele"izice, ameninarea "orei armelorC într-adevăr, unii dintre noi cunosc adevărul vechilor scrieri care spun6De dragul 0ău suntem ucişi toată ziuaAm "ost socotii ca nişte oi de tăiere.1u, în toate aceste lucruri noi cîştigăm o victorie copleşitoare prin %el care #i-a dovedit iubirea "aă de noi.Eu sunt cu totul încredinat că nici moartea, nici viaa, nici vreun trimis din %er sau vreun monarh de pe pămînt,nici ceea ce se întîmplă azi, nici ceea ce se poate întîmplă mîine, nici o putere de sus şi nici o putere din adînc,nici altceva din întreaga lume stăpînită de Dumnezeu nu are puterea de a ne despări de iubirea lui Dumnezeu în%ristos le-sus, Domnul nostruF 2/omani ;6@M-@:, ''&3?. declaraie remarcabilă despre esena credinei. „4cişi toată ziua$ - totuşi învingători. 1ecaz, durere, persecuie,şi toate celelalte - dar „o victorie copleşitoare$. ată lucrul cel mai uimitor6 )ictoria nu ne scapă, nu ne scuteşte şinu ne proteBează de nici unul dintre lucrurile menionate. aul a trecut prin ele. 1-a scăpat de necazuri. 1-a "ost

scutit de răni omeneşti. Dumnezeu n-a proteBat nici măcar această ersoană oarte mportantă împotrivabiciuirilor publice sau în"ometării sau a orice altceva. %u toate acestea, aul a putut să spună că era în curs de acîştiga victoria prin %el care #i-a dovedit iubirea pentru noi. %umC %um #i-a dovedit această iubireC)ederea noastră e atît de limitată, încît ne putem cu greu imagina o iubire care nu se mani"estă prin proteBarea desu"erine. ubirea luiO;Dumnezeu este de o cu totul altă natură. 1u urăşte tragedia. 1u neagă niciodată realitatea. &e aşează chiar înghearele su"erinei. ubirea lui Dumnezeu nu '-a proteBat nici pe propriul &ău iu. Aceasta a "ost dovada iubirii&ale - că #i-a dat iul, că '-a lăsat să urce pe crucea de la %alvar, deşi „legiuni întregi de îngeri$ '-ar "i pututscăpa. 1u ne va proteBa neapărat - mai ales de ceea ce este necesar pentru a ne "ace asemenea iului &ău. 1eva bate cu ciocanul, ne va ciopli cu dalta şi ne va puri"ica prin "oc în decursul acestui proces.

ată ultimul alineat din proclamaia răsunătoare a lui aul6 /Eu sunt cu totul încredinţat că nimic altceva din întreaga lume stăpînită de Dumnezeu nu are puterea de a mă


29/66

despări de iubirea lui Dumnezeu în %ristos esus, Domnul meu$.„1imic, aulC Dar moarteaC$„1u, nici moartea$.„)iaaC$„1u, nici viaa$.

„)reun trimis din %erC$„1ici un trimis din %er n-o poate "ace$.„)reun monarh de pe pămîntC$„1ici măcar un monarh de pe pămînt$.„%eea ce se întîmplă aziC$„1u$.„îineC$„1u$.„)reo putere de susC$„1ici o putere de sus$.„Din adîncC$

„1ici o putere din adînc$.„?rice altceva din întreaga lume stăpînită de DumnezeuC$„1imic altceva, orice-ar "i. Absolut nimic$.„aul, cred că ai uitat ceva$.„Am uitatC$„)iaa sentimentală. roblemele inimii. )oi accepta bătăile şi nau-"ragiile şi persecuia - acestea sunt lucruri pecare oamenii trebuie să le îndure pentru %ristos. Dar dacă "emeia pe care o iubesc mă re"uzăC Dacă bărbatul pecare am pus ochii nici măcar nu se uită la mineC Dacă sunt respinsăC Dacă...$„?h. 1u m-am gîndit niciodată la asta$.O:Acesta este răspunsul pe care te-ai aştepta să-9 dea apostolulC %ă uitase cu desăvîrşire de spaimele şicapcanele iubirii. E8acă s-ar "i gîndit la ele, nu ar "i putut spune „în toate aceste lucruri, noi cîştigăm o victoriecopleşitoare$. 1u ar "i spus „nici orice altceva din întreaga lume stăpînită de Dumnezeu$, nu-i aşaC Ar "i trebuit săspună „nici altceva, cu e!cepia pasiunilor mele, a bietei mele inimi zdrobite, a ghinionului meu nenorocit în viaasentimentală, nu are putere să mă despartă de iubirea lui Dumnezeu$. Ar "i adăugat că Dumnezeu &e poate îngri Bide lucruri mari - aul avea multe dovezi în acest sens.oate că problemele sentimentale i-ar părea lucruri mici lui aul. Am o bănuială că aşa este. Ei bine, atunci - cese întîmplă cu eleC ot ele să ne pună dincolo de iubirea şi răscumpărarea 'uiCmportant este că trebuie să învăăm să avem încredere în privina lucrurilor mici, chiar şi în cele care par doarnişte "leacuri mărunte, dacă e să "im vreodată privilegiai să su"erim în lucrurile mari. „?mul în care se poate avea

încredere în lucruri mici este de încredere şi în cele mari iar omul necinstit în lucrurile mici este necinstit şi în

lucrurile mari. Atunci, dacă nu te-ai dovedit demn de încredere cu bogăiile acestei lumu cine îi va încredinaadevărata bogăieC$ 2'uca 9O69>-99,1)E3După ce trecuseră mai muli ani de la s"îrşitul poveştii de dragost cu Jim Elliot, mama mi-a spus ceva despre„su"erina$ mea în timpu acelor ani de aşteptare. A "ost o surpriză pentru mine, căci deşi nu Y "i negat niciodată căacea cărare a "ost un pic coluroasă, n-o consi-d rasem o su"erină. 1au"ragii, bătăi, durere "izică, da, pe acesteale-i numi su"erine, dar nu inima mea îndurerată. ?ricum, nu are rost s încercăna să măsurăm su"erina. %onteazănumai să o "oloseşti cur trebuie, să pro"ii de sentimentul de neaButorare pe care îl produce pentru a-i îndreptagîndurile spre Dumnezeu. încrederea este lecia care trebuie să o învăăm. esus mă iubeşte, aceasta o ştiu - nupen că El "ace e!act ceea ce îmi place mie, ci pentru că *iblia îmi spum aşa. %alvarul o dovedeşte. El m-a iubit şi&-a dat pe &ine însuşi pen tru mine.

(uspinul rebel >


30/66

e cînd îmi scriam Burnalul ştiam că tabloul pe care îl pictam era departe de a "i complet. %um va arăta cînd va "icompletC 1ici eu însămi nu mi-9 puteam imagina întreg. 1umai Dumnezeu putea să-9 vadă. #i chiar dacă aş "iputut, cum puteam să e!prim totul în cuvinteC %uvîntul acela cenuşă îmi venea în minte deseori, cuvîntul pe care

îl "olosisem noi, în seara aceea, lîngă crucea de piatră - un cuvînt care e!prima nimicnicia, golul dureros.@ iulie - 2oliciunea mă întoarce din nou către El. îmi amintesc de vec$ea cîntare<

învaţă-mă să simt că )u eşti mereu aproape învaţă-mă luptele din sufletul meu să le-ndur S (ă-mi stăpînescîndoiala ce se-nfiripă% rebelul suspin învaţă-mă să am răbdare pentru ru"ăciunea lacare nu am încă răspuns.IE?/IE %/?'7 /(pirit of2od% #escend upon &5 Ieart' *aptul că nu pot să-l uit pe Jim arată că #umneeu nu doreşte ca eu să fac acest lucru% sau tocmai propria meavoinţă de a nu uita L-a împiedicat pe #umneeu să-mi răspundă la ru"ăciunile referitoare la această problemă8:ri El vrea ca eu să-mi amintesc -pentru a /mă înfometa '% astfel încît să învăţ mai deplin să-mi "ăsesc toatăsatisfacţia în El8... 4r fi posibil caprintr-o demonstraţie a ceea ce Paul numea / înc$inarea voinţei' să drobescmu"urul unei flori di

Pasiune Si Puritate

Documents

Transcript of Pasiune Si Puritate