Particularităţi Psihologice Ale Şcolarului Mic

4
Particularităţi psihologice ale şcolarului mic Vârsta şcolară mică sau copilăria de mijloc, plasată între 6/7 – 10/11 ani, este o perioadă marcată în primul rând de modificarea statutului social. Din foarte multe puncte de vedere, schimbarea de statut este dramatică, reprezentând un pas hotărâtor în viaţă. Intrarea copilului în şcoală, contactul cu specificul activităţii şcolare creează condiţii noi, favorizante, pentru dezvoltarea gândirii acestuia, conducând astfel la cunoaşterea lumii înconjurătoare. Copilul îşi însuşeşte pe parcursul acestei perioade un mare volum de cunoştinţe, dezvoltându-şi concomitent modalităţi noi de înţelegere. Se dezvoltă o serie de calităţi ale cunoaşterii cum ar fi: observarea atentă, atenţia, exprimarea în mod desfăşurat a ideilor, imaginaţia. Se ştie că şcoala crează capacităţi şi strategii de învăţare pentru toată viaţa. De asemenea şcoala răspunde dorinţei copilului de realizare, de satisfacere şi dezvoltare a curiozităţii cognitive, cât şi dorinţei de a fi ca cei mari. Solicitările şcolare au ca rezultat formarea de capacităţi de activitate, a respectului faţă de muncă, disciplină şi responsabilitate. Odată cu noile solicitări, atenţia copilului este captată de un alt adult decât membrii familiei, învăţătorul, care devine o persoană seminificativă pentru el. Pe de altă parte, interesele şi preocupările copilului se schimbă, devin mai multilaterale şi diferenţiate, cifrele şi literele, scrisul şi cititul iau locul desenului sau modelajului În jurul vârstei de 8 ani şi după, studiul aritmeticii trece pe primul plan. Este perioada în care guma folosită intens pune în evidenţă creşterea virulenţei spiritului critic al copilului. Din punct de vedere al dezvoltării capacităţilor cognitive, remarcăm faptul că un copil de 6-7 ani nu poate fi atent în cadrul unei activităţi mai mult de 25-30 minute. Deşi atenţia este destul de bine dezvoltată pentru a-i permite să facă faţă solicitărilor şcolare, stabilitatea şi durata acesteia urmează să se dezvolte în următorii ani. Memoria şcolarului mic se sprijină pe concret, pe ceea ce vede şi simte. De aceea, folosirea materialului didactic: ilustraţii, planşe este foarte indicată. Copilul păstrează informaţiile care l-au impresionat mai mult. Mai târziu, elevul îşi va organiza activitatea de memorare selectiv. Din punctul de vedere al alocării de resurse, copilul nu studiază un timp mai îndelungat itemii mai dificili şi de multe ori repetă nu materialul necunoscut, ci pe cel cunoscut. O altă caracteristică pregnantă a acestei perioade este aceea a unei atenţii deosebite acordate jocului cu reguli colective. Regula devine fenomen central, ajutându-l pe copil în adaptare. Se poate presupune că dependenţa de reguli (excesivă la copiii

description

scolarul mic

Transcript of Particularităţi Psihologice Ale Şcolarului Mic

Particulariti psihologice ale colarului mic

Vrsta colar mic sau copilria de mijloc, plasat ntre 6/7 10/11 ani, este o perioad marcat n primul rnd de modificarea statutului social. Din foarte multe puncte de vedere, schimbarea de statut este dramatic, reprezentnd un pas hotrtor n via. Intrarea copilului n coal, contactul cu specificul activitii colare creeaz condiii noi, favorizante, pentru dezvoltarea gndirii acestuia, conducnd astfel la cunoaterea lumii nconjurtoare. Copilul i nsuete pe parcursul acestei perioade un mare volum de cunotine, dezvoltndu-i concomitent modaliti noi de nelegere. Se dezvolt o serie de caliti ale cunoaterii cum ar fi: observarea atent, atenia, exprimarea n mod desfurat a ideilor, imaginaia. Se tie c coala creaz capaciti i strategii de nvare pentru toat viaa. De asemenea coala rspunde dorinei copilului de realizare, de satisfacere i dezvoltare a curiozitii cognitive, ct i dorinei de a fi ca cei mari. Solicitrile colare au ca rezultat formarea de capaciti de activitate, a respectului fa de munc, disciplin i responsabilitate. Odat cu noile solicitri, atenia copilului este captat de un alt adult dect membrii familiei, nvtorul, care devine o persoan seminificativ pentru el. Pe de alt parte, interesele i preocuprile copilului se schimb, devin mai multilaterale i difereniate, cifrele i literele, scrisul i cititul iau locul desenului sau modelajului n jurul vrstei de 8 ani i dup, studiul aritmeticii trece pe primul plan. Este perioada n care guma folosit intens pune n eviden creterea virulenei spiritului critic al copilului.

Din punct de vedere al dezvoltrii capacitilor cognitive, remarcm faptul c un copil de 6-7 ani nu poate fi atent n cadrul unei activiti mai mult de 25-30 minute. Dei atenia este destul de bine dezvoltat pentru a-i permite s fac fa solicitrilor colare, stabilitatea i durata acesteia urmeaz s se dezvolte n urmtorii ani. Memoria colarului mic se sprijin pe concret, pe ceea ce vede i simte. De aceea, folosirea materialului didactic: ilustraii, plane este foarte indicat. Copilul pstreaz informaiile care l-au impresionat mai mult. Mai trziu, elevul i va organiza activitatea de memorare selectiv. Din punctul de vedere al alocrii de resurse, copilul nu studiaz un timp mai ndelungat itemii mai dificili i de multe ori repet nu materialul necunoscut, ci pe cel cunoscut.O alt caracteristic pregnant a acestei perioade este aceea a unei atenii deosebite acordate jocului cu reguli colective. Regula devine fenomen central, ajutndu-l pe copil n adaptare. Se poate presupune c dependena de reguli (excesiv la copiii claselor a II-a i a III-a) exprim creterea emanciprii i subordonarea acestora cerinelor vieii sociale (aa ne-a spus doamna nvtoare). Tot n perioada micii colariti se constituie un adevrat delir de colecionare, ceea ce evideniaz cerina intern de reunire i clasificare. Copiii devin spre clasa a treia i a patra mici geografi, botaniti, zoologi, ceea ce constituie un indiciu de expansiune i de centrare n planul mintal i afectiv.Limbajul este activitatea individual de comunicare prin intermediul limbii, ori comunicarea presupune vehicularea unor semnificaii ntre emitor i un receptor, ceea ce nu se poate realiza dect prin utilizarea unor coduri care s permit materializarea acestor mesaje, codurile respective putnd fi semnele(cuvintele) diferitelor limbi naturale sau limbajul mimico-gesticular. Comunicarea se dezvolt n corelaie cu celelalte funcii psihice pentru ca ntreaga activitate psihic constituie un tot unitar prin care se realizeaz interaciunea individului cu mediul nconjurtor. Orice progres sau regres n evoluia comunicrii stimuleaz dezvoltarea celorlalte funcii psihice.Limbajul este prezent la om n orice moment al vieii sale, fiind un mijlocitor al tuturor celorlalte functii:memoria, imaginaia, voina, etc, el fcnd astfel posibil fenomenul complex al contiinei.La copil, nelegerea limbajului este mai dezvoltat dect posibilitatea de a scoate(omite)anumite uniti lingvistice nchegate(propoziii, fraze). nc din copilria mic,o dat cu cu dezvoltarea comunicrii verbale, limbajul ndeplinete tot mai activ funcia de organizare a activitii psihice. Prin formarea vorbirii contextuale i creterea volumului vocabularului se exprim mai bine coerena, logica ideilor. Bogia vocabularului i experiena verbal faciliteaz utilizarea propoziiilor cu o structur mai complex i cu semnificaii diverse. n aceast etap, copilul are posibilitatea s trensfere cuvintele i la situaiile la care nu au mai fost folosite sau chiar s creeze noi cuvinte atunci cnd, n contextul dat nu gsete imediat corespondentul verbal ce dorete s l exprime.Odat cu intrarea n coal, copilul i dezvolt vorbirea literar i capacitatea de a discuta n contradictoriu. Un rol deosebit l are nvaarea scris_cititului care contribuie la organizarea intereselor intelectuale i la stimularea proceselor psihice. Comunicarea ncepe, n primul rnd n familie. Copilul este foarte receptiv la tot ce se ntmpl n jurul lui. Prinii i n special mama joac un rol important n viaa copilului. El simte imediat dac printele este ngrijorat, dac linitea lui ascunde intenii ironice sau nehotrtoare;observ sentimentele exagerate de bunvoin ale prinilor i le consider slbiciuni;copilul nu i face confidene printelui dac acesta nu se dovedete sincer interesat de problemele sale, dac nu l va ncuraja s vorbeasc, de aceea printele trebuie s fie discret i abil n discuie, capanil s pstreze la nevoie un secret al copilului.Dialogul familial trebuie s fie fundamentat de un sentiment de afeciune i ncredere reciproc ntre membrii familiei dac vrem s funcioneze la nivel optim. Pentru a exista un dialog sincer ntre prini i copii este necesar ca printeles i ncurajeze n permanen copilul, s i ncurajeze originalitatea manifestrilor lui, avnd el nsui manifestri proprii.Vocabularul pe care l deine copilul are un rol major i n formarea personalitii acestuia. Dac prinii lui folosesc un vocabular bogat i corect, copilul i va exprima mai bine gndurile i sentimentele, va gsi mult mai uor cuvintele necesare. Datorit vocabularului ve avea ncredere n propriile fore, va putea conversa alctuind chiar fraze, va face compoziii bune, toate acestea constituind o latur pozitiv a personalitii sale.n ceea ce privete comunicarea din cadrul colii, trebuie urmrite anumite aspecte: nvtorul trebuie s stabileasc o relaie de prietenie cu elevii si, relaie ce nu trebuie s duc ns la slbirea disciplinei sau la nerespectarea regimului colar, ci trebuie s l consolideze, nvtorul trebuie s foloseasc exerciii de expunere i compunere, deoarece acestea reprezint un mijloc foarte eficient de legare a nvamntului cu viaa. Elevul trebuie sa valorifice cunotiinele n practica vorbirii i s i formeze deprinderi. Atunci cand un elev i ascult colegii, el va tri mpreun cu el aceleai impresii, iar aceste impresii duc la coeziunea colectivului.Lecia trebuie s se desfaoare n condiiile unei atmosfere degajate, unde elevii pun numeroase ntrebri cu privire la materialul studiat. Nu este admisibil din partea nvtorului s nu rspund la ntrebrile copiilor, chiar dac n urmtoarele lecii va vorbi despre asta. Nu trebuie s uitm c aceste ntrebri determin stimularea i dezvoltarea interesului pentru nvtur.Comunicarea personal ntre colegii de banc n principal, este forma de baz a schimbului de informaii din cadrul clasei. Aceti colegi nu sunt doar doi vecini, ci doi elevi care i transmit informaii variate, se ajut reciproc i se sfutuiesc asupra aciunilor pe care le desfoar sau le vor inia, i comunic sentimente sau atitudini fa de valori.Vorbitul, scrisul i cititul evolueaz mpreun i sunt o exprimare a particularitilor psihoindividuale, n care nvarea i maturizarea devin factori determinani. Pe baza vorbirii orale se dezvolt scrierea i citirea. De obicei cititul precede scrisul, iar componentele exerciiului sunt mai direct implicate.O dat cu naintarea n vrst a copilului, comunicarea devine tot mai riguroas, procesele intelectuale tot mai organizate i ierarhizate, imprim un stil propriu n comportamentele cognitive. Trebuie remarcat c prin comunicare sunt exprimate nu numai componentele ce in de intelect, ci i cele legate de afectivitate, voin, motivaie, temperament, etc.Din aceast perspectiv, nvtorul poate juca un rol esenial n evoluia ulterioar a copilului. El devine nu numai model, dar i for n determinarea structurilor comunicrii i operaionalitii intelectului.Bibliografie1. Psihologia copilului, Gh. Schwartz, G. Kelemen i Olga Moldovan, Editura Universitii Aurel Vlaicu, Arad, 20082. Pedagogie i elemente de psihologie colar: Elena Joita, Editura Arves3. O pedagogie pentru nvmntul primar:Anton Ilica, Dorin Herlo, Viorel Binchiciu, Corina Uzum i Ana Curtean, Editura Universitii Aurel Vlaicu, Arad 2005