Parte Scrisa-proiect diploma
-
Upload
anky-zanky -
Category
Documents
-
view
180 -
download
9
description
Transcript of Parte Scrisa-proiect diploma
CUPRINS:
1. PRECIZAREA DATELOR DE PROIECTARE
2. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE
3. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR
4. CALCULUL LA FORŢE LATERALE ŞI VERTICALE
5. CALCULUL RIGIDITĂŢII LA FORŢE LATERALE
6. CALCULUL EFORTURILOR ÎN SUPRASTRUCTURĂ
7. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE
8. CALCUL STATIC NELINIAR
9. MEMORIU TEHNIC GENERAL
10. ASIGURAREA CALITATII LUCRARILOR DE CONSTRUCTII -
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
11. ANEXE
12. PIESE DESENATE
1. PRECIZAREA DATELOR DE PROIECTARE
______________________________________________________________________________1
În prezenta lucrare se realizează calculul şi dimensionarea unei structuri
etajate D+P+3E cu structura în cadre din beton armat. Clădirea va avea funcţiuni
multiple si anume: spatiu comercial, sediu firma, birouri si spatii de cazare tip
hotelier. În cele ce urmează se face o scurtă prezentare a principalelor
caracteristici ale clădirii.
Funcţiuni clădire:
• Demisol: spatii tehnice;
• Parter: holuri de acces, recepţie, bucatarie, sala de mese, sala
de sedinte si grupuri sanitare;
• Etaje curente: hol de acces, camere de cazare, logie/balcoane
grupuri sanitare;
• Terasa: necirculabilă.
Date generale de conformare a clădirii:
Structura de rezistenţă:
1. Suprastructura: de tip cadre din beton armat monolit;
2. Infrastructura: radier general şi pereţi exteriori demisol din
beton armat monolit;
• închideri şi compartimentări:
2. pereţi exteriori din caramida poroterm de
dimensiuni 30 cm şi termoizolaţie din polistiren extrudat
cu grosimea de 5cm, aplicat la exterior;
3. pereţi interiori: din caramida poroterm de
dimensiuni 25 cm.
• Mod realizare a clădirii: din beton armat monolit (inclusiv
planşee).
Traficul în clădire:
• O scara de acces;
• Un ascensoar cu capacitatea de 250 kg.
______________________________________________________________________________2
Date ale amplasamentului clădirii:
• Localitatea: Craiova
• Clasa de importanţă şi de expunere III, I=1.0
• Condiţii seismice:
o ag - acceleraţia terenului - 0.16g
o Tc =1.0 s
• Zona de zăpada: C, s0k = 2.0 kN/m2;
Terenul de fundare
Caracteristicile terenului de fundare: Pconv = 200 kPa (2,00 daN/cmp).
Conform studiului geotehnic terenul pe care urmeaza sa se construieaca
cladirea este alcatuit din argile nisipoase galben cafenii, plastic consistente.
Dimensiuni clădire
Cladirea va avea in plan urmatoarele dimensiuni:
• lungime: 21,80 m, cu travee de 4,30 m;
• latime de 14,70 m cu 2 deschideri avand 6,15 m si o
deschidere centrala de 2 m;
• înălţime demisol: 2,97 m;
• înălţime parter: 2,97 m;
• înălţime etaj curent: 2,97 m.
Caracteristicile de rezistenta ale materialelor
• beton clasa C12/15 (Bc15, B200)
o pentru plăci şi grinzi
fcd = Rc* = 15 N/mm2
fctd = Rt* = 1.1 N/mm2
o pentru stâlpi
fcd = mbcRc* = 0.85*15 = 13 N/mm2
______________________________________________________________________________3
fctd = mbtRt* = 0.85*1.1 =0.95 N/mm2
• oţel: Pc52 (armături longitudinale ) - fyd = Ra = 300 N/mm2
• OB37 (etrieri) - fyd = Ra = 210 N/mm2
Principalele reglementări tehnice avute în vedere sunt:
[1] Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali
de beton armat - indicativ CR 2-1-1.1;
[2] Cod de proiectare seismica P100-1/2006;
[3] STAS 10107/0-90 Calculul şi alcătuirea elementelor
structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat;
[4] CRO-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectării
structurilor în construcţii.
2. BREVIAR DE CALCUL
În cazul structurilor de beton armat, etapa de dimensionare a elementelor
structurale are o importanţă crescută datorita aportului acestora la încărcările
gravitaţionale şi la masa clădirii. Criteriile de dimensionare pot fi cele referitoare
la condiţii de rigiditate (săgeţi admisibile), de ductilitate, sau pot fi cerinţe
arhitecturale sau tehnologice.
A. Stabilirea incarcarilor
A.1. Planseu peste demisol
a) Greutatea permanenta N Coef c
- placa avand grosimea 13 cm (0,13 x 2500 daN/cm3) 325 1,9 360
- sapa egalizare avand grosimea de 2 cm
(0,02 x 2200 daN/cm3) 44 1,4 62
- tencuiala 1,5 cm (0,015 x 2200 daN/cm3) 33 1,4 46
- pereti despartitori dimensionati conf.
STAS 10101/2A-88 150 1,4 210
------------------------------------------
______________________________________________________________________________4
gn = 552 daN/mp gc = 678 daN/mp
pn ≈ 560 daN/mp pc≈ 680 daN/mp
b) Sarcini utile N Coef c
150 1,4 210
------------------------------------------
gtn = 710 daN/mp gt
c = 890 daN/mp
A.2. Planseu peste parter, et. 1 si et. 2
a) Greutatea permanenta N Coef c
- placa avand grosimea 13 cm (0,13 x 2500 daN/cm3) 325 1,9 360
- sapa egalizare avand grosimea de 2 cm
(0,02 x 2200 daN/cm3) 44 1,4 62
- tencuiala 1,5 cm (0,015 x 2200 daN/cm3) 33 1,4 46
- pereti despartitori dimensionati conf.
STAS 10101/2A-88 150 1,4 210
------------------------------------------
gn = 552 daN/mp gc = 678 daN/mp
pn ≈ 560 daN/mp pc≈ 680 daN/mp
b) Sarcini utile N Coef c
(terasa necirculabila cu pante < 1:20 conf. STAS 10101/2A-78)
150 1,4 210
------------------------------------------
gtn = 710 daN/mp gt
c = 890 daN/mp
A.3. Planseu peste et. 3 (terasa)
a) Greutatea permanenta N Coef c
- placa avand grosimea 13 cm (0,13 x 2500 daN/cm3) 325 1,9 360
- sapa egalizare avand grosimea de 2 cm
(0,02 x 2200 daN/cm3) 44 1,4 62
- bariera de vapori - 1 strat carton + 2 straturi bitum
(0,01 x 1100 daN/cm3) 11 1,4 15
______________________________________________________________________________5
- termoizolatie vata minerala
(0, 10 x 250 daN/cm3) 25 1,4 35
- beton avand 10-20 cm grosime
(0, 15 x 2200 daN/cm3) 330 1,4 363
- hidroizolatie (1 pietris + 2 carton + 4 bitum)
(0, 02 x 1100 daN/cm3) 22 1,4 31
- strat de pietris margaritar (pentru protectie, 7 cm)
(0, 04 x 1600 daN/cm3) 64 1,4 90
------------------------------------------
gn = 821 daN/mp gc = 956 daN/mp
b) Sarcini utile N Coef c
(terasa necirculabila cu pante < 1:20 conf. STAS 10101/2A-78)
150 1,4 210
------------------------------------------
gtn = 710 daN/mp gt
c = 890 daN/mp
pn = 75 daN/mp pc = 105 daN/mp
c) Sarcini accidentale (climatice) conf.
CR 1-1-3-2005 N Coef c
160 1,4 224
------------------------------------------
pn = 75 daN/mp pc = 105 daN/mp
Sk = µ1 Ce CtSok daN/mp
Sok = 200 daN/mp
µ1 = 0,8 pentru panta < 300
Ce = 1; Ct = 1
Deci: Sk = 0,8 x 200 = 160 daN/mp
Recapitulatie incarcari uniform distribuite
- planseu peste demisol, parter, etaj 1 si 2: qn≈560 daN/mp; qc≈ 680
daN/mp
pn=150 daN/mp; pc =210 daN/mp
______________________________________________________________________________6
------------------------------------------
qn =710 daN/mp;qc =890 daN/mp
- planseu peste etaj 3 (terasa): qn≈821 daN/mp; qc≈ 956 daN/mp
pn=235 daN/mp; pc =329 daN/mp
------------------------------------------
qn=1060daN/mp;qc =1290daN/mp
A.4. Incarcare pe ml zidarie de umplutura
qn = 3,00 m x 0,30 x 2000 daN/m = 600 daN/m
qc = 1,20 x 600 = 720 daN/m
A.5. Incarcare pe balcoane
a) Greutatea permanenta N Coef c
- placa avand grosimea 13 cm (0,13 x 2500 daN/cm3) 325 1,9 360
- sapa egalizare avand grosimea de 2 cm
(0,02 x 2200 daN/cm3) 44 1,4 62
- tencuiala 1,5 cm (0,015 x 2200 daN/cm3) 33 1,4 46
- pereti despartitori dimensionati conf.
STAS 10101/2A-88 150 1,4 210
------------------------------------------
gn = 552 daN/mp gc = 678 daN/mp
pn ≈ 560 daN/mp pc≈ 680 daN/mp
b) Sarcini utile N Coef c
500 1,4 600
------------------------------------------
pn = 500 daN/mp pc = 600 daN/m
gn=1060 daN/mp gc =1280 daN/mp
B. Calculul cadrului curent (ax 2)
Schema geometrica a cadrului (dimensiuni grinzi si stalpi) este prezentata in
figura nr. 2.1.
______________________________________________________________________________7
Figura nr. 2.1. Schema geometrica a cadrului
Momentul de inertie si coeficientul de rigiditate
Nodul BaraSectiune
cm x cm
Mom. de inertie
I (dcm3)
Lungime
bara (cm)KI = I/l x 100
0 0-4 30x50 1/12x3x53=31,25 31,50 KI = 9,92
44-5 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76
4-8 30x50 1/12x3x5,03=31,25 31,50 KI = 9,92
5
5-4 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76
5-1 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77
5-6 30x55 1/12x3x5,53=41,60 20,00 KI = 20,80
5-9 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77
8
8-4 30x50 1/12x3x5,03=31,25 31,50 KI = 9,92
8-9 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76
8-12 30x50 1/12x3x5,03=31,25 31,50 KI = 9,92
9
9-8 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76
9-5 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77
9-10 30x55 1/12x3x5,53=41,60 20,00 KI = 20,80
9-13 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77
12 12-8 30x50 1/12x3x5,03=31,25 31,50 KI = 9,92
12-13 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76
12-16 30x50 1/12x3x5,03=31,25 31,50 KI = 9,92
______________________________________________________________________________8
13
13-12 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76
13-9 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77
13-14 30x55 1/12x3x5,53=41,60 20,00 KI = 20,80
13-17 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77
16
16-12 30x50 1/12x3x5,03=31,25 31,50 KI = 9,92
16-17 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76
16-20 30x50 1/12x3x5,03=31,25 31,50 KI = 9,92
17
17-16 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76
17-13 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77
17-18 30x55 1/12x3x5,53=41,60 20,00 KI = 20,80
17-21 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77
2020-16 30x50 1/12x3x5,03=31,25 31,50 KI = 9,92
20-21 30x55 1/12x3x5,53=41,60 20,00 KI = 20,80
21
21-20 30x55 1/12x3x5,53=41,60 61,50 KI = 6,76
21-17 40x40 1/12x4x43=21,33 31,50 KI = 6,77
21-22 30x55 1/12x3x5,53=41,60 20,00 KI = 20,80
Valorile coeficientilor de rigiditate se trec pe barele cadrului (vezi fig. nr.
2.2.), pentru a putea usor calcula coeficientii de repartitie la fiecare nod.
Figura nr. 2.2. Schema geometrica a cadrului
______________________________________________________________________________9
Stabilirea coeficientilor de repartie „r” la noduri
Nodul 4
r4-0 =
r4-5 =
r4-8 =
Verificare:
Nodul 5
r5-4 =
r5-9 =
r5-6 =
r5-1 =
Verificare:
Nodul 6 este simetricul nodului 5.
Nodul 8,12 si 16 sunt idem nodului 4.
Nodul 9
r9-8 =
r9-13 =
r9-10 =
r9-5 =
______________________________________________________________________________10
Verificare:
Nodul 13 si 17 sunt idem nodului 9.
Nodul 10,14 si 18 sunt idem nodului 5.
Nodul 20
r20-16 =
r20-21 =
Verificare:
Nodul 21
r21-20 =
r21-17 =
r21-22 =
Verificare:
Coeficientii de repartitie sunt pezentati pe schema cadrului, la fiecare nod, in
figura nr. 2.3.:
______________________________________________________________________________11
Figura nr. 2.3. Reprezentarea coeficientilor de repartitie
Ipoteze de incarcare
Ipoteza 1 – sarcini gravitationale g (daN/m)
Sarcinile gravitationale sunt prezentate in figura nr. 2.4.:
______________________________________________________________________________12
Figura nr. 2.4. Reprezentarea sarcinilor gravitationale
Rigla terasa
Rigla curenta
Ipoteza 2 – sarcini utile I (in sah) p (daN/m)
Reprezentarea sarcinilor utile se prezinta in figura nr. 2.5.:
______________________________________________________________________________13
Figura nr. 2.5. Reprezentarea sarcinilor utile
Ipoteza 3 – sarcini utile totale p (daN/m)
Reprezentarea sarcinilor utile totale se prezinta in figura nr. 2.6.:
______________________________________________________________________________14
Figura nr. 2.6. Reprezentarea sarcinilor utile totale
Momente de incastrare perfecta (M) la capetele riglelor (formulele
momentelor de incastrare perfecta s-au luat din manualul pentru Calculul
Constructiilor, pagina 1098)
a)din srcini permanente
1. Rigla terasa
______________________________________________________________________________15
2. Rigla curenta 12-13-14
b)din srcini utile totale
1. Rigla terasa 20-21-22-23
2. Rigla curenta 12-13-14
Momentele de incastrare perfecta la noduri din greutatea proprie se
echilibreaza prin operatii Cross.
Nodul 20
Nodul 21
Nodul 12
Nodul 13
______________________________________________________________________________16
Echilibrare prin operatii Cross, momente de incastrare perfecta din sarcini
permanente
Figura nr. 2.7. Echilibrare momente de incastrare perfecta din sarcini permanente
Precizare: Momentele la noduri notate cu rosu sunt momentele echilibrate
din greutatea proprie.
Pentru verificare suma algebrica a acestor momente la fiecare nod trebuie sa
fie „zero”.
______________________________________________________________________________17
Exemplu nodul 8:
- 622 – 2440 + 7062 = 0
Echilibrare prin operatii Cross, momente de incastrare perfecta din sarcini
utile totale
Figura nr. 2.8. Echilibrare momente de incastrare perfecta din sarcini utile totale
Nodul 20
Nodul 21
______________________________________________________________________________18
Precizare: Momentele la noduri notate cu rosu sunt momentele echilibrate
din sarcina utila totala.
Pentru verificare suma algebrica a acestor momente la fiecare nod trebuie sa
fie „zero”.
DIMENSIONARE RIGLA CURENTA 12-13-14-15
Schema de incarcare a riglei curente este data in figura nr. 1.9.
Figura nr. 2.9. Schema de incarcare a riglei curente
Momentele sunt echilibrate si actioneaza la capetele fiecarei bare simultan cu
incarcarea barei din sarcini in ipotezele considerate, respectiv din greutatea
proprie si sarcini utile totale.
Pentru momentele pozitive in camp se calculeaza se calculeaza fiecare
deschidere ca grinda simpla rezemata incarcata cu sarcini permanente si utile din
care se scad in dreptul momentului maxim pozitiv in mijlocul deschiderii
momentului negativ, corespunzator momentelor echilibrate de la capetele
barelor (respectiv grina considerata).
Dimensionare rigla intre nodurle 12 si 13, este data in figura nr. 2.10.:
______________________________________________________________________________19
Figura nr. 2.10. Dimensionare rigla intre nodurile 12 si 13
Diagrama de momente este prezentata in figura 2.11:
Figura nr. 2.11. Diagrama de momente
Determinarea momentului maxim in camp:
Momentul maxim negativ pe reazem este momentul echilibrat din sarcini
permanente si utile corelat cu un coeficient supraunitar acoperitor pentru
dimensionarea in ipoteza incarcarii cu sarcini fundamentale, la care se adauga
sarcinile extraordinare (cutremur). Acest coeficient s-a luat acoperitor, avand
valoarea de 1,4.
Momentul maxim negativ in nodul 12 este:
Momentul maxim negativ in nodul 13 este:
______________________________________________________________________________20
Dimensionare rigla 12-13 in camp este urmatoarea:
Dimensionarea sectiunilor de b.a. s-a facut dupa schemele de calcul
Indrumatorul pentru calculul elementelor de b.a. de Radu Agent, editia 1992.
Caracteristici sectiune: hp = 13 cm, hg = 55 x b = 30 cm
Criteriul A: Δb = 1/6 x lc in care:
Δb = deci:
Criteriul B:
Criteriul C:
Stiim ca: Rc = 9,5 N/mm2 si Ra = 300 N/mm2 (PC 52)
deci , calculand deci ca o grinda dreptunghiulara cu sectiunea
, dupa schema 1.2.
Reazem:
Astfel sectiunea grinda este: 30 cm x 55 cm
______________________________________________________________________________21
Armatura in nodurile 13 si 14 va fi:
- la calareti;
- la calareti;
Deci:
Verificarea la forta taietoare
Se va calcula forta taietoare pe deschiderea 12-13
Schema de incarcare este prezentata in figura nr. 2.12.:
Figura nr. 2.12. Schema de incarcare
Diagrame de forte taietoare
Diagrama de forte taietoare este prezentata in figura nr. 2.13.:
Figura nr. 2.13. Diagrama de forte taietoare
______________________________________________________________________________22
Conform dimensiunii la incovoiere dispozitia armaturii longitudinale este
prezentata in figura nr. 2.14:
Desen 14
Verificarea se face pentru reazemul din nodul 14 unde forta taietoare este
maxima (12666 daN), in sectiunile 1-1 si 2-2, langa stalpul central,
corespunzator nodului 14.
Astfel acoperirea este:
In care pentru beton C12/15 avem: si
Astfel avem 3 conditii:
; ; (la limita)
in care ;
Deci:
, armatura longitudinala rezmata pe reazem
%; % = 0,39 %
Aleg astfel etrier ,
______________________________________________________________________________23
Deci: sau 137580 N > 126660 N
Astfel armarea transversala a etrierilor este bine aleasa.
Dimensionare placa curenta
Dimensionarea placii curente este prezentata in figura nr. 2.15.:
Figura nr. 2.15. Diagrama placii curente
;
Deci:
______________________________________________________________________________24
Dimensionare in camp:
pe direrectia lunga
Pentru beton C12/15 (B200) avem: ; pentru PC
52.
pe direrectia scurta
Reazem interior (X) catre culoar
Reazem interior (Y) intre camere
______________________________________________________________________________25
Schema armare placa este prezentata in figura nr. 2.16:
Desen 16
Figura nr. 2.16. Schema de armare placa
Dimensionare stalp central 40x40 cm
În cazul stâlpilor, criteriul de dimensionare predominant este cel legat de
asigurarea ductilităţii locale a stâlpilor prin limitarea efortului mediu de
compresiune. Codul P100-1/2006 (paragraful 5.3.4.2.2) recomandă preluarea
condiţiilor prevăzute de STAS 10107/0-90, prin care se limitează valoarea
efortului mediu axial la 0,55 în cazul dispunerii unei armături de confinare
suplimentare şi la 0.4 în cazurile obişnuite. Astfel s-a preferat alegerea unei
valori relativ mari a efortului unitar mediu de compresiune.
Impunerea condiţiei de ductilitatea necesită evaluarea forţei axiale de
compresiune şi determinarea unei arii de beton necesare a stâlpului.
Nu se propune schimbarea secţiunii stâlpilor pe înălţimea clădirilor, pentru a
evita variaţia rigidităţii etajelor, al căror efect defavorabil a fost pus în evidenţa
prin calcule dinamice şi prin degradările suferite de acest tip de clădiri la
cutremurele.
Calculul eforturilor axiale (N si M):
______________________________________________________________________________26
Pentru sectiunea 400 x 400 m/m avem: ;
Deci , astfel inaltimea pe care barele longitudinale se
inadesc se majoreaza cu 50 %, conform paragrafelor 8.5.4c, din Radu Agent.
unde: lp = 1,50 x 1,525 = 0,788 m. Se ia lp = 0,80 m
, se ia la = 0,02 m
Pentru n=0,38 si m=0,0446 din tabelul 9B, se ia pentru:
Schema de armare stalp central este prezentata in figura nr. 2.17:
______________________________________________________________________________27
Desen 17
Figura nr. 2.17. Schema de armare stalp central
Stalp marginal 30 x 50 cm (schema 2.2 Radu Agent)
Calculul eforturilor axiale (N si M):
Pentru sectiunea 300 x 500 m/m avem: ;
Se alege pe latura scurta:
Schema armare a stalpului marginal este prezentata in figura nr. 2.18.:
______________________________________________________________________________28
Desen 18
Figura nr. 2.18. Schema de armare stalp marginal
DIMENSIONARE FUNDATIE STALP MARGINAL
In care:
Pcc - presiunea conventionala de calcul a terenului, pcc = 200 daN/m2, care se
diminueaza (2,00 daN/cmp) cu 20 % pentru asigurarea la forte excentrice
provenita din ipoteza de incarcare.
Alegem
Astfel fundatia este: 180 cm x 200 cm.
Detaliul fundatiei stalpului marginal este prezentata in figura nr. 2.19.:
Desen 19
Figura nr. 2.19. Schema fundatie stalp marginal
FUNDATIE STALPI CENTRALI
(vezi dimensionare stalp central)
Aleg
Astfel se alege urmatoarea fundatia avand urmatoarele dimensiuni:
______________________________________________________________________________29
200x480m.
DETALIU FUNDATIE STALPI CENTRALI
Detaliul pentru fundatie stalpi centrali este prezentata in figura nr. 2.20.:
Desen 20
Figura nr. 2.20. Detaliu pentru fundatie stalpi centrali
DETALIU FUNDATIE PERETE INTERIOR DEMISOL
Deoarece peretii interiori de la demisol sunt autoportanti, detaliu pentru
fundatie perete interior demisol, detaliul respectiv este similar peretelui exterior
cu deosebirea ca peretii interiori sunt din BCA cu caramida de 25 cm grosime
iar cei exteriori sunt din beton armat deoarece suporta si inpingerea pamantului
de la cota terenului amenajat (-1,55), la cota -3,30.
Desen 21
Figura nr. 2.21. Detaliu fundatie perete interior demisol
______________________________________________________________________________30
3. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR SEISMICE
Acţiunea seismică a fost modelată în cel mai simplu mod, folosind metoda
forţelor seismice statice echivalente. Acţiunea forţelor laterale a fost considerată
separat pe direcţiile principale de rezistenţă ale clădirii. Incarcarile seismice in
tara noastra sunt prezentate in figura nr. 3.1.:
______________________________________________________________________________31
Figura nr. 3.1. Incarcari seismice in tara noastra
c= ag x , in care:
______________________________________________________________________________32
= 1, coef. de importanţă al clădirii
ag= 0,16 (Craiova)
Tc = 1s (Craiova)
Β(T)=2,75
q= 5x1,35=6,75
=0,8
c= 1 x 0,28 x
deci c= 0,097
Modurile proprii fundamentale de translaţie pe cele două direcţii principale
au contribuţia predominantă la răspunsul seismic total, efectul modurilor proprii
superioare de vibraţie fiind neglijat.
Forţa tăietoare de bază corespunzătoare modului propriu fundamental pentru
fiecare direcţie principala, se determină după cum urmeaza:
______________________________________________________________________________33
Fb =γl*Sd (Tl)*m*λ= 1* 0.96 * 2679 * 0.85 = 2184 kN = 0.0831*G
unde:
Sd(Tl) - ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare
perioadei fundamentale T[
Tl- perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul ce conţine
direcţia orizontală considerată.
Sd(Tl)=ag*β(Ti)/q = 0.24*9.81*2.75/6.75 = 0.96 m/s2 pentru Tb < Tl < Tc
q - este factorul de comportare al structurii cu valori în funcţie de tipul
structurii şi capacitatea acesteia de disipare a energiei. Pentru o construcţie în
cadre de beton armat, fără neregularităţi în plan sau pe verticală, pentru clasa de
ductilitatea H, factorul de ductilitate are valoarea:
q = 5*αu/a, = 5*1.35 = 6.75
αu/αl - introduce influenţa unora dintre factorii cărora li se datorează
suprarezistenţa structurii, în special a redundanţei construcţiei, pentru clădiri în
cadre cu mai multe niveluri şi mai multe deschideri: αu/αl=1.35
m - masa totală a clădirii calculată ca suma a maselor de nivel m i (vezi
tabelul 2)
γi = 1 - este factorul de importantă-expunere al construcţiei
λ = 0.85 - factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu
fundamental prin masa modală efectivă asociata acestuia
G- greutatea totală a structurii:
Forţele seismice de nivel sunt afişate în tabelul urmator :
Nivel Si,x Si,y Gn (kN) Fi,x(kN) Fi,y(kN)
4 0.55 0.54 2946.12 217.43 214.22
3 0.41 0.40 2946.12 159.65 157.93
2 0.25 0.25 2946.12 98.83 98.51
1 0.10 0.10 2946.12 39.53 39.09
TOTAL 11784,48 515,44 509,75
______________________________________________________________________________34
4. CALCULUL LA FORŢE LATERALE ŞI VERTICALE.
Calculul structurii la acţiunea forţelor laterale şi verticale a fost efectuat
folosind programul ETABS.
Modelul de calcul al suprastructurii este cel spaţial considerat încastrat la
baza primului nivel, diferenţa de rigiditate între infrastructura (cu pereţi de beton
armat pe contur) şi suprastructură permiţând asumarea acestei ipoteze
simplificatoare.
Planşeul de beton armat poate prelua eforturile produse de forţele laterale,
datorită regularităţii si omogenităţii structurii şi a fost considerat ca indeformabil
în planul său.
Elementele structurale ale suprastructurii, stâlpi şi grinzi, au fost modelate
folosind elemente finite de tip bară. Nodurile dintre stâlpi şi grinzi au fost
considerate indeformabile. În cazul grinzilor, zona de placă activa ce
conlucrează cu grinda la preluarea momentelor încovoietoare a fost evaluată la 3
hp (hp - înălţimea planşeului) de o parte şi de alta a grinzii.
Ipotezele privind rigiditatea elementelor structurale în stadiul de exploatare
"(domeniul fisurat de comportare) diferă funcţie de verificările efectuate şi vor fi
descrise separat în cadrul paragrafelor respective.
5. CALCULUL RIGIDITĂŢII LA FORŢE LATERALE
Se are în vedere verificarea la două stări limită, respectiv starea limită de
serviciu (SLS), sau starea limita de expoatare normala(SLEN) şi starea limită
ultima (ULS)
• Verificarea la starea ultimă de serviciu (SLS)
Verificarea la starea limită de serviciu are drept scop menţinerea funcţiunii
______________________________________________________________________________35
principale a clădirii în urma unor cutremure, ce pot apare de mai multe ori în
viaţă construcţiei, prin evitarea degradărilor elementelor nestructurale şi a
componentelor instalaţiilor aferente construcţiei. Cutremurul asociat acestei stări
limită este un cutremur moderat ca intensitate, având o probabilitate de apariţie
mai mare decât cel asociat stării limită ultime (perioada medie de revenire 30
ani)
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei :
drSLS=v*q*dr<dra
SLS
drSLS - deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată SLS
ν - factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire mai mică a
cutremurului asociat
Valoarea factorului v este: 0.5 pentru clădirile încadrate în clasele III şi IV
de importanţă.
q - factorul de comportare specific tipului de structură
dr - deplasarea relativă a aceluiaşi nivel, determinată prin calcul static elastic
sub încărcări seismice de proiectare
draSLS - valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel
Valorile deplasărilor dr se calculează folosind ipoteze ale rigidităţii
elementelor structurale conforme cu gradul de interacţiune intre elementele
structurale şi cele nestructurale (compartimentări şi închideri). La acţiunea unui
cutremur modest ca intensitatea este de presupus ca legăturile între elementele
de închidere şi compartimentare şi stâlpi şi grinzi să nu fie compromise, iar
degradările elementelor nestructurale în discuţie să fie nesemnificative. În aceste
condiţii, este justificată considerarea aportului elementelor nestructurale la
rigiditatea globală a structurii. Întrucât nu se pot construi modele riguroase dar
suficient de simple ale conlucrării structură - elemente de compartimentare
pentru practica proiectării, se permite, în mod simplificat, evaluarea globală a
rigidităţii structurii prin considerarea proprietăţilor de deformaţie a secţiunilor
______________________________________________________________________________36
nefisurate (stadiul I de comportare) a elementelor structurale şi neglijarea în
compensaţie, a aportului elementelor nestructurale. În cazul în care elementele
nestructurale nu se deformează solidar cu structura, rigiditatea structurii se
evaluează considerând proprietăţile de deformaţie a elementelor structurale în
stadiul fisurat.
Aşadar, în cazul de faţă valorile dr se estimează în ipoteza rigidităţii
secţionale a elementelor structurale în stadiul nefisurat:
(El)conv - Ec*Ic
unde:
Ec - Modulul de elasticitate al betonului Ic - Momentul de inerţie al secţiunii
brute de beton.
Perioadele corespunzătoare modurilor fundamentale pe cele două direcţii
principale sunt:
• Tx = 0.784 s
• Ty = 0.74s
Valorile admisibile ale deplasării relative de nivel pentru cazul în care
elementele nestructurale (cu cedare fragilă) sunt ataşate structurii: 0,004h (h -
înălţimea etajului).
După cum se poate observa din tabelul urmator, structura cu dimensiunile
elementelor obţinute din predimensionare respectă verificarea la deplasare
laterală corespunzătoare SLS.
etaj drx/h dry/h v *q*drx/h v *q*dry/h
4 0.000926 0.000874 0.003125 0.00295
3 0.000976 0.000919 0.003294 0.003102
2 0.000955 0.000904 0.003223 0.003051
1 0.000626 0.000605 0.002113 0.002042
• Verificarea la starea limită ultimă (ULS)
Verificarea de deplasare la starea limită ultima are drept scop principal
prevenirea prăbuşirii închiderilor şi compartimentărilor, limitarea degradărilor
______________________________________________________________________________37
structurale şi a efectelor de ordinul II. Cutremurul asociat acestei stări limită este
cutremurul considerat pentru calculul rezistenţei la forte laterale a structurii
cutremurul de cod.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei E.2.:
drULS=c*q*dr< dra
ULS
drULS - deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociata ULS
q - factorul de comportare specific tipului de structură
dr - deplasarea relativă a aceluiaşi nivel, determinată prin calcul static elastic
sub încărcările seismice de proiectare
c - coeficient de amplificare al deplasărilor, care ţine seama că pentru T < Te
deplasările seismice calculate în domeniul inelastic sunt mai mari decât cele
corespunzătoare răspunsului seismic elastic.
draULS - valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel, egală cu 2 %Hc.
În cazul acţiunii unui cutremur puternic, rar, ce va produce degradări
semnificative ale elementelor de compartimentare şi închidere este de presupus
ca legăturile dintre acestea şi elementele structurale vor fi compromise în cazul
în care nu se iau masuri speciale. Prin urmare, aportul elementelor nestructurale
la rigiditatea globală a structurii, poate fi neglijată, iar valorile d r vor trebui
calculate în ipoteza rigidităţii corespunzătoare stadiului fisurat a elementelor
structurale. În lipsa unui abordări mai complexe, se admite a se evalua
rigiditatea structurii folosind jumătate din proprietăţile de deformaţie a
elementelor structurale în stadiul nefisurat. Această abordare are avantajul
simplităţii, prin evitarea unui calcul structural suplimentar, relaţiile de
echivalenţă fiind următoarele:
• dr (în ipoteza 0.5 ECIC) = 2 dr (în ipoteza EcIc)
• T (în ipoteza 0.5 ECIC) = T (în ipoteza EcIc)
În aceste condiţii perioadele corespunzătoare modurilor fundamentale pe
cele două direcţii principale sunt:
______________________________________________________________________________38
• Tx= 1.11 s(c= 1.335)
• Ty = 1.04 s (c = 1.469)
Verificarea explicită este prezentată în tabelul urmator:
UI
etaj drc/h dry,/h c* q*drx/h c*q* dry/h
4 0.001852 0.001748 0.01669 0.017336
3 0.001952 0.001838 0.017591 0.018229
2 0.00191 0.001808 0.017213 0.017931
1 0.001252 0.00121 0.011283 0.012
Pentru comparaţie structura a fost dimensionată la deplasare suplimentar
conform prescripţiilor normativului PI00/92, păstrând aceleaşi ipoteze de
modelare.
6. CALCULUL EFORTURILOR ÎN SUPRASTRUCTURĂ
Calculul eforturilor a fost efectuat numai pentru gruparea de acţiuni ce
conţine încărcarea seismica. Pentru calcul s-a considerat acoperitor în aceasta
etapă o evaluare nuanţată a rigidităţilor în domeniul fisurat pentru stâlpi şi
grinzi:
• Stâlpi : 0.8 EcIc (nu există stâlpi întinşi)
• Grinzi : 0.5 EcIc.
Încărcările laterale calculate conform paragrafului 4. au fost introduse în
programul ETABS luând în considerare şi o excentricitate accidentală (pozitivă
sau negativă) a centrului maselor egală cu 5% din lungimea construcţiei pe
direcţia perpendiculară de atac.
S-a notat:
GV - setul de acţiuni gravitaţionale (permanente, cvasipermanente şi
variabile) asociate acţiunii seismice;
SX - seism pe direcţia longitudinală;
______________________________________________________________________________39
SY - seism pe direcţia transversală
Denumire
combinaţie
de încărcări
Translaţie Sens rotaţie
datorat
excentricităţii
accidentale
Direcţie Sens
GSX1 =GV& SXlongitudina
l
GSX2 = GV& SXlongitudina
l
GSX3 = GV& SXlongitudina
l
GSX4 = GV& SXlongitudina
l
GSY1 =GV& SY transversal
GSY2 = GV& SY transversal
GSY3 = GV& SY transversal
GSY4 = GV& SY transversal
7. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE
7.1. DIMENSIONAREA ARMĂTURII LONGITUDINALE A
GRINZILOR
Momentele încovoietoare de dimensionare pentru grinzi se obţin din
înfăşurătoarea combinaţiilor de încărcări amintite în capitolul anterior.
La alegerea armăturii longitudinale trebuie respectate condiţiile constructive
prevăzute la paragraful 5.3.4.1.2., adica, Coeficientul de armare minima
corespunde conditiei ca, dupa fisurarea betonului din zona întinsa, efortul
______________________________________________________________________________40
preluat de beton sa poata fi preluat de armatura.
Suplimentar faţă de condiţiile STAS 10107/90, se alege dispunerea unei
armături continue la partea superioara (cel puţin 25% din armătura totală), iar
aria armăturii inferioare să fie cel puţin 50% din armătura superioară. Procentul
minim de armare longitudinal care trebuie respectat pe toată lungimea grinzii
este:
7.2.DIMENSIONAREA ARMĂTURII TRANSVERSALE A GRINZILOR
Forţele tăietoare de proiectare în grinzi se determină din echilibrul fiecărei
deschideri sub încărcarea transversală din gruparea seismică şi momentele de la
extremităţile grinzii, corespunzătoare pentru fiecare sens de acţiune formării
articulaţiei plastice în grinzi sau în elementele verticale conectate în nod. La
fiecare secţiune de capăt, se calculează 2 valori ale forţelor tăietoare de
proiectare, maxima VEd,max şi minimă VEd mm, corespunzând valorilor maxime ale
momentelor pozitive şi negative Mdb,i care se dezvoltă la cele 2 extremităţi i = 1
şi i =2 ale grinzii:
Mdb,i = γRb*MRb,i min(l , ∑MRc/∑MRb)
în care:
MRb,i - valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, în
sensul momentului asociat sensului de acţiune a forţelor;
γRb - 1,2, factorul de suprarezistenţă datorat efectului de consolidare al
oţelului;
∑MRC şi ∑MRb sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale
stâlpilor şi grinzilor care întră în nod. Valoarea ∑MRC trebuie să corespundă
forţei axiale din stâlp în situaţia asociată sensului considerat al acţiunii seismice.
Pentru structuri obişnuite (grinzi slabe - stâlpi tari) raportul:
∑MRC / ∑MRb > 1.
Algoritm de calcul:
______________________________________________________________________________41
1: A-S,Stg= aria de armare efectivă a armăturii longitudinale din reazemul
stânga al grinzii din momentele negative;
2: A+Sdr
= aria de armare efectivă a armaturii longitudinale din reazemul
dreapta al grinzii din moment pozitiv;
4: MRb,l = A-astg * fyd * hyw;
5: MRb,2 = A+adr * fyd * hyw;
6:
l = lumina grinzii
q - încărcarea echivalentă uniform distribuită pe grinda corespunzătoare
încărcărilor gravitaţionale de lungă durată
7:
8:
9: fctd=ms* fctd
10: ;
11: ;
12: si – proiecţia pe orizontală a fisurii înclinate
13:
Zonele de la extremităţile grinzilor cu lungimea lcr = l,5hw, măsurate de la
______________________________________________________________________________42
faţa stâlpilor, se consideră zone critice (disipative). În aceste zone distanţă
maximă între etrieri trebuie să satisfacă condiţia (cod P100-2005):
în care dbL este diametrul minim al armăturilor longitudinale.
În afara zonelor disipative se aplică prevederile STAS 10107/90 privind
distanţa minimă între etrieri:
Diametrul minim al etrierilor este 6 mm.
7.3. DIMENSIONAREA ARMĂTURII LONGITUDINALE STÂLPI
Valorile momentelor încovoietoare şi a forţelor axiale pentru dimensionarea
stâlpilor se determină pornind de la eforturile maxime determinate din calculul
structural sub acţiunea forţelor laterale şi verticale, considerând efectele de
ordinul 2, in care:
bc = lăţimea stâlpului
hc = înălţimea stâlpului;
hyw = distanţa între armături
d = înălţimea utilă a secţiunii
Mdc = γRd*MEdc* ;
Mdc – momentul de proiectare în stâlp
MEdc – momentul în stâlp în secţiunea considerată, rezultat din calculul static
∑MRb – suma momentelor capabile asociate sensului acţiunii seismice
considerate în grinda din nodul în care se face verificarea
∑MEdb – suma momentelor rezultate din calculul static sub acţiunea forţelor
laterale şi verticale în grinda din nodul în care se face verificarea
______________________________________________________________________________43
pentru x<2a
pentru x>2a
Distanţa între barele consecutive trebuie să fie mai mică de 150 mm.
7.4. DIMENSIONAREA ARMĂTURII TRANSVERSALE A STÂLPILOR
Valorile de proiectare ale forţelor tăietoare se determină din echilibrul
stâlpului la fiecare nivel, sub acţiunea momentele de la extremităţi,
corespunzând, pentru fiecare sens al acţiunii seismice, formării articulaţiei
plastice, care poate apărea în grinzile sau în stâlpii conectaţi în nod.
Momentul de la extremităţi se determină cu relaţia:
Mi,d=γRd * MRc,i min(l , ∑MRb/∑MRc)
în care:
γRd – factor care introduce efectul consolidării oţelului şi a frecării betonului
în zonele comprimate:
γRd = 1,3 pentru nivelul de la baza construcţiei şi
γRd = 1,2 pentru restul nivelurilor.
MRci valoarea a momentului capabil la extremitatea i corespunzătoare
sensului considerat.
∑MRc şi ∑MRb sumele valorilor momentelor capabile ale stâlpilor şi grinzilor
care intră în nod. Valoarea ∑MRC trebuie să corespundă forţei axiale din stâlp în
situaţia asociată sensului considerat al acţiunii seismice.
Valorile momentelor capabile în stâlpi corespund valorilor forţelor axiale
din ipotezele asociate sensului considerat al acţiunii seismice.
Astfel ca un algoritm de calcul avem:
lcl = înălţimea liberă a stâlpului;
______________________________________________________________________________44
NEd = forţa axială din ipoteza de calcul corespunzătoare MRC
În cazul în care stâlpul este comprimat:
fctd’ = fctd*(1+0.5n);
; si – proiecţia pe orizontală a fisurii înclinate
Zonele de la extremităţile stâlpilor se vor considera zone critice pe o distanţă
lcr:
lcr = max{l,5,hc; ;600mm}
unde hc este cea mai mare dimensiune a secţiunii stâlpului. Coeficientul de
armare transversală cu etrieri va fi cel puţin:
- 0,005 în zona critică a stâlpilor de la baza lor, la primul nivel;
- 0,0035 în restul zonelor critice.
Distanţa dintre etrieri nu va depăşi : 5 < min
în care b0 este latura minimă a secţiunii utile (situată la interiorul etrierului
perimetral), iar dbi este diametrul minim al barelor longitudinale. Pentru
secţiunea de la bază s < 6 dbL.
La primele două niveluri, etrierii vor fi îndesiţi şi dincolo de zona critică pe
o distanţă egală cu jumătate din lungimea acesteia. La baza primului nivel,
datorită forţei axiale relativ mari, se dispune armatura transversala de confinare
______________________________________________________________________________45
în stâlpi conform normativului STAS 10107/90.
7.5. VERIFICAREA NODURILOR DE CADRE
Nodurile de cadre trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
• să aibă capacitatea de rezistenţă la cele mai defavorabile
solicitări , în orice stadiu şi la orice combinaţie de încărcări, la care
sunt supuse elementele îmbinate.
• să nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub
eforturile corespunzătoare plastificării elementelor adiacente sau a
încărcărilor repetate asociate acţiunilor seismice.
• să asigure ancorajul armăturilor elementelor adiacente în
orice situaţie de încărcări, inclusiv în condiţiile plastificării acestora
sau a încărcărilor repetate generate de acţiunile seismice.
Nodurile se proiectează astfel încât sa poată prelua şi transmite forţele
tăietoare care acţionează asupra lor în plan orizontal Qh şi în plan vertical Qv
Forţa tăietoare de proiectare în nod se stabileşte corespunzător situaţiei
plastificării grinzilor care intră în nod, pentru sensul de acţiune cel mai
defavorabil al acţiunii seismice.
Valorile forţelor tăietoare orizontale se stabilesc cu următoarele expresii
simplificate:
(a) pentru noduri interioare
Vjhd=γRd*(As1+As2)*fyd-Vc
(b) pentru noduri de margine
Vjhd=γRd*Asl *fyd-Vc
în care:
Asl,As2 – ariile armăturilor întinse de la partea superioară şi de la partea
inferioară a grinzii
Vc – forţa tăietoare din stâlp, corespunzătoare situaţiei considerate
γRd – factor de suprarezistenţă, 1,2.
Se impun 2 verificări:
______________________________________________________________________________46
1. Forţa de compresiune înclinată produsă în nod de mecanismul de
diagonală comprimată nu va depăşi rezistenta la compresiune a betonului
solicitat transversal la întindere.
- la noduri interioare: Vjhd<η*(l-γd/η)1/2*bJ*hc*fcd
în care η = 0,6(1 - fck/250), vd este forţa axială normalizată în stâlpul de
deasupra, iar fcd este exprimat în MPa.
- la nodurile exterioare:
în care bj = min{bc; (bH + 0,5hc)} este lăţimea de calcul a nodului.
În cazul în care inegalităţile nu sunt satisfăcute, trebuie crescute
dimensiunile nodului (prin creşterea dimensiunilor stâlpului) şi/sau calitatea
betonului.
2. În nod se va prevedea suficientă armatură transversală pentru a asigura
integritatea acestuia, după fisurarea înclinată. În acest scop armătura
transversală, ASh, se va dimensiona pe baza relaţiilor:
- la noduri interioare:
Ash*fywd >0,8*(Asl + As2)*fyd *(1 - 0,8γd)
- la noduri exterioare:
Ash*fywd >0,8*Asl*fyd *(1-0,8γd)
în care vd este forţa axială adimensională din stâlpul inferior.
Armătura longitudinală verticală Asv care trece prin nod, incluzând armătura
longitudinală a stâlpului, va fi cel puţin :
Asv>2/3*Ash*(hjk/hJW)
în care:
hjw - distanţa interax între armăturile de la partea superioară şi cea inferioara
a grinzilor;
hjc - distanţa interax între armăturile marginale ale stâlpilor
Armătura orizontală a nodului nu va fi mai mică decât armătura transversală
îndesită din zonele critice ale stâlpului.
Se observă că în cazul stâlpilor interiori verificările privind rezistenţa la
compresiune a diagonalei comprimate din nodurile primului nivel nu sunt
______________________________________________________________________________47
satisfăcute din cauza forţei axiale prea mari. Soluţia cea mai facilă este cea de a
creşte dimensiunile stâlpilor la primul nivel.
În ceea ce priveşte armătura longitudinală din nod, armătura intermediară a
stâlpilor satisface condiţiile prevăzute de cod, nefiind necesară armătura
suplimentara.
8. CALCUL STATIC NELINIAR
8.1 ETAPELE CALCULUI STATIC NELINIAR
Calculul static neliniar a fost realizat cu ajutorul programului ETABS ce
oferă facilitate importante pentru simplificarea calculului.
Etapele parcurse în vederea realizării programului de calcul sunt
următoarele:
- definirea modelului suprastructurii că pentru un calcul static liniar,
considerând încărcările gravitaţionale de lungă durată şi cazurile de încărcare
seismică pe fiecare direcţie principală a clădirii.
- calculul momentelor capabile considerând rezistentele medii ale otelului şi
betonului. Datorită modului acoperitor de determinare a armăturii transversale în
proiectarea elementelor cadrului cedarea la acţiunea forţei tăietoare este exclusă.
- „împingerea” structurii până când se ating valorile cerinţelor de deplasare
determinate în paragraful următor.
- verificarea mecanismului de plastificare, a raportului αu/αl propus la
determinarea factorului de comportare q, a deplasărilor relative de nivel, a
forţelor tăietoare maxime şi a rotirilor în articulaţiile plastice.
8.2 DETERMINAREA CERINŢELOR DE DEPLASARE
Determinarea cerinţelor de deplasare s-a făcut conform anexei D din
normativul P100-1/2006.
______________________________________________________________________________48
masa sistemului MDOF (suma maselor de nivel mi) M=26282.76 kN
F - forţa tăietoare de bază a sistemului MDOF
{ф} - vectorul deplasărilor de etaj (normalizat la vârf) sub acţiunea
încărcărilor considerate.
S-au considerat două ipoteze extreme ale distribuţiei pe înălţime a forţelor
laterale:
1. Forţele laterale sunt distribuite conform modului 1 de vibraţie - distribuţie
ce oferă înfăşurătoarea momentului seismic
2. Distribuţia forţelor laterale este cea a maselor de nivel - se obţine
înfăşurătoarea forţelor tăietoare şi a momentelor în elementele verticale a
primelor etaje.
M* ={ф}T · M · { ф }=∑mi ф2i - masa generalizată a sistemului echivalent
SDOF
L* ={ф}T · M · { 1 }=∑mi фi - coeficient de transformare
unde: d - este cerinţa de deplasare a structurii,
iar d* - cerinţa de deplasare a sistemului cu un singur grad de libertate
echivalent (adică deplasarea spectrala inelastică:
d*=SDi(T)=cSDe(T)
Perioada sistemului cu un singur grad de libertate echivalent este egală cu
perioada structurii în cazul în care vectorul { } reprezintă vectorul propriu al
modului fundamental de vibraţie. Pentru simplificare, s-a considerat acoperitor
ca perioada sistemului echivalent este egală cu cea a structurii cu mai multe
grade de libertate dinamica în ambele cazuri.
8.3. DIADRAMA FORTELOR TAIETOARE
Curba rezultata din diagrama reprezintă variaţia forţei tăietoare de bază în
ipotezele stabilite ale distribuţiei pe verticală, cu deplasarea înregistrată la vârful
construcţiei. Această curbă exprimă sintetic comportarea structurii sub acţiunea
______________________________________________________________________________49
forţelor laterale monoton crescătoare. Curbele rezultate pentru structura sunt
prezentate în fig. 5 & 6 pentru ipoteza dimensionării după normativul P100/2006
şi pentru ipoteza dimensionării după normativul P100/92, pentru comparaţie
Figura 5 & 6
Curbele sunt construite până la obţinerea mecanismului complet de
plastificare.
Aceasta curbă reprezintă în primul rând verificare a ipotezelor făcute în
timpul proiectării şi implicit o verificare a comportării la forţa laterală.
______________________________________________________________________________50
Unul din parametrii principali ce pot fi verificaţi este suprarezistenţa
structurii. Din analizarea curbelor rezultă că prima articulaţie plastică
(corespunzătoare primei pierderi de rigiditate din curbă) apare în jurul unei forţe
tăietoare de bază ~ 3500 kN. Forţa seismică de calcul este 2184 kN, deci
coeficientul de suprarezistenţă datorat considerării rezistentelor medii ale
materialelor precum şi respectării condiţiilor de conformare şi a procentelor
minime este ~ 1.6. În acelaşi mod se poate verifica justeţea alegerii raportului
ωu/ωi presupus 1.35 la evaluarea forţei tăietoare de bază. Conform curbelor
afişate coeficientul αu/αl rezultă ~ 1.3 care deşi este mai mic decât cel presupus,
în condiţiile obţinerii unui coeficient total de suprarezistenţă ~ 4400/(2184*1.35)
~ 1.5, nu implică o subdimensionare a elementelor structurale la forţe laterale. În
cazul structurii proiectate după normativul P100/92 se obţine o suprarezistenţă
mai mare datorită dimensiunilor mai generoase ale secţiunilor de beton rezultate,
armate apoi la procente minime.
______________________________________________________________________________51
8.6 VALORILE MAXIME ŞI VALORILE CAPABILE ALE
ROTIRILOR PLASTICE ÎNREGISTRATE ÎN ARTICULAŢIILE
PLASTICE LA ATINGEREA CERINŢEI DE DEPLASARE
Calculul neliniar complet implică verificarea deformaţiilor plastice capabile
pentru elementele ductile, precum şi a rezistenţelor pentru cedările fragile.
Datorită folosirii consecvente a metodei de ierarhizare a capacităţilor de
rezistenţă, cedările fragile au fost eliminate. Trebuie să se verifice dacă
elementele structurale suportă deplasările impuse de cutremur fără a se rupe.
Determinarea rotirilor capabile a elementelor de beton armat. Relatii
posibile:
• Relaţii de evaluare directă (expresii empirice) a rotirilor
capabile obţinute prin analize probabilistice asupra experimentelor de
laborator conduse în acest scop (metoda A)
• Relaţii care se bazează pe evaluarea analitică a capacităţii de
deformaţie secţională (фu) considerând legile constitutive ale
betonului şi armăturii şi pe formule empirice de determinare a
lungimii plastice convenţionale a articulaţiei plastice (metoda B)
(A) Expresie empirică pentru determinarea capacităţii de rotire plastică
(1) Rotirea plastică maximă (diferenţa între rotirea ultimă şi cea de la
iniţierea curgerii în armătură) pe care se poate conta în verificările la SLU în
elemente solicitate la încovoiere, cu sau fără forţa axială (grinzi, stâlpi şi pereţi),
în regim de încărcare ciclică se poate determina cu expresia:
(A.1)
în care:
______________________________________________________________________________52
β este coeficient cu valoarea 0,01 pentru stâlpi şi grinzi şi
0,007 pentru pereţi
h este înălţimea secţiunii transversale
Lv=M/V braţul de forfecare în secţiunea de capăt
ν= (lăţimea zonei comprimate a elementului, N forţa axială
considerată pozitivă în cazul compresiunii)
coeficienţii de armare a zonei comprimate, respectiv întinse,
incluzând armătura din inimă şi în cazul în care valorile şi
' depăşesc 0,01, în expresia A.1 se introduce valoarea 0,01.
fc şi fyw rezistenţele betonului la compresiune şi ale oţelului din
etrieri (MPa), stabilite prin împărţirea valorilor medii la
factorii de încredere corespunzători nivelului de cunoaştere
atins în investigaţii
α factorul de eficienţă al confinării, determinat cu relaţia
(A.2)
sh – distanţa între etrieri
b0,h0 – dimensiunile sâmburelui de beton confinat, măsurate
din axul etrierului
bi - distanţa între barele longitudinale aflate la colţ de etrier
sau agrafa (la grinzi se consideră doar distanţele între barele
longitudinale de la partea superioară şi inferioară; la stâlpi se
consideră distanţele între barele longitudinale pe tot conturul)
ρs = As /bw sh coeficientul de armare transversală paralelă cu direcţia x.
Expresia este valabilă în situaţia în care barele de armătură sunt profilate şi
______________________________________________________________________________53
în zona critică nu există înnădiri, iar la realizarea armării sunt respectate regulile
de alcătuire pentru zone seismice, în cazurile în care aceste condiţii nu sunt
îndeplinite la calculul valorii Өum furnizate de relaţia (A.1) se aplică corecţiile
indicate la (2), (3) şi (4).
(2) în elementele la care nu sunt aplicate regulile de armare transversală ale
zonelor critice, valorile obţinute din aplicarea relaţiei (A.1) se înmulţesc cu 0.8.
(3) Dacă în zona critică se realizează şi înnădiri prin petrecere ale
armăturilor longitudinale, în relaţia (A.1) coeficienţii de armare co' se multiplică
cu 1. Dacă lungimea de petrecere efectivă l0, este mai mică decât lungimea
minimă de suprapunere prevăzută de STAS 10107/0-90 pentru condiţii severe de
solicitare, lOimm valoarea capacităţii de rotire plastică dată de (A.1) se reduce în
raportul lo/lo,min.
(4) în cazul utilizării barelor netede, fără înnădiri în zonele critice, valorile
Өum date de relaţia (A.1) se înmulţesc cu 0,5.
Dacă barele longitudinale se înnădesc în zona critică şi sunt prevăzute cu
cârlige, la calculul rotirii plastice capabile cu relaţia (A.1) se fac următoarele
corecţii:
- valoarea braţului de forfecare Lv = M/V se reduce cu lungimea de înnădire
l0
- valoarea Өum se obţine înmulţind valoarea dată de relaţia (A.1) cu 0,40.
(B) Model analitic pentru determinarea capacităţii de rotire plastică
(1) în vederea evaluării rotirii plastice capabile poate fi utilizată alternativ
expresia bazată pe ipoteze simplificatoare de distribuţie a curburilor la rupere
unde:
u este curbura ultimă în secţiunea de capăt
______________________________________________________________________________54
y este curbura de curgere în aceeaşi secţiune
Ţel coeficient de siguranţă care ţine seama de variabilitatea proprietăţilor
fizico-mecanice; γel=1,5 pentru stâlpi şi grinzi şi 1,8 pentru pereţi
Valoarea lungimii Lpl, a zonei plastice, depinde de modul în care se
stabileşte sporul de rezistenţă şi de capacitate de deformaţie ca efect al confinării
în calculul curburii ultime u.
(2) Pentru evaluarea curburii ultime u se poate folosi următorul model,
specific solicitării ciclice:
(a) Deformaţia ultimă a armăturii longitudinale, εsu, se ia egală cu 0,10.
(b) Rezistenţa betonului confinat se determină cu relaţia:
(A.4)
deformaţia specifică la care se atinge fcc, în raport cu deformaţia specifică εc2
a betonului neconfinat se determină cu relaţia:
(A.5)
iar deformaţia specifică ultimă la fibra extremă a zonei comprimate se obţine
cu:
(A.6)
unde:
au definiţiile date la A.6.1.
Dimensiunea zonei plastice, pentru elemente fără înnădiri în această zonă se
determină cu relaţia:
(A.7)
în care:
______________________________________________________________________________55
dbl este diametrul (mediu) al armăturilor longitudinale
h înălţimea secţiunii transversale
(3) Corectarea valorii Өumpl calculată cu relaţia (A.3), în situaţiile în care în
zona plastică se realizează înnădiri prin petrecere, iar armăturile sunt netede şi
prevăzute cu cârlige, se face aşa cum se arată la A.6.2.1. (3) şi (4).
Rotiri plastice maxime si capabile corespunzătoare cerinţei de deplasare sunt
prezentate in tabelul urmator:
CAZ DE
ÎNCĂRCARE
ARTICULAŢII PLASTICE ÎN GRINZIARTICULAŢII
PLASTICE ÎN STÂLPImoment pozitiv moment negativ
cap
A B A B A B
Ip. I-x 0.01962 0.03719 0.02563 0.01901 0.03153 0.02515 0.01134 0.04253 0.02895
Ip. II-x 0.01885 0.03596 0.02470 0.01839 0.02993 0.02512 0.01305 0.03599 0.025610
Ip. I-y 0.02184 0.030778 0.02575 0.02208 0.02878 0.02284 0.01176 0.01683 0.02510
Ip. II-y 0.02395 0.03247 0.02293 0.02434 0.0301 0.02274 0.01454 0.01987 0.02803
A - determinat pe baza expresiei empirice (A)
B - determinat pe baza modelului analitic (B)
In tabelul de mai sus se prezintă verificarea rotirilor capabile faţă de
rotirile plastice maxime rezultate în urma calculului static neliniar pentru grinzi
şi respectiv pentru stâlpi ( ). După cum se observa rotirile plastice capabile
obţinute prin cele două metode diferă destul de mult, dar cu toate acestea sunt
sub rotirile maxime înregistrate în urma calculului static.
______________________________________________________________________________56
9. MEMORIU TEHNIC
I. DATE GENERALE:
DENUMIREA LUCRARII : Memoriu tehnic
OBIECTUL LUCRARII: Cladire Birouri S+P+8E, Bucuresti;
Se urmareste realizarea unei cladiri de birouri complexe, ce sa creeze
un nou etalon in materie de design si calitate. Situata in cel mai nou centru de
afaceri cosmopolit, dezvoltarea permite accesul facil la principalele artere ale
orasului.
Noua constructie va fi compusa din Subsol, Prter si 8 Etaje. Pe teren se
vor creea alei pietonale si spatii verzi .
II. AMPLASAMENT:
IDENTIFICARE CLADIRE :
Adresa:, Bucuresti
ALINIAMENT CLADIRE:
Constructia se va alinia la 12 m de la axul strazii existente.
Fata de latura sudica a terenului, constructia se va retrage la 4 m.
III. REGIM JURIDIC:
Terenul este proprietate particulara, conform Contractului de vanzare –
cumparare anexat si este liber de constructii.
______________________________________________________________________________57
CARACTERISTICI:
Clasa de importanţă “III”
Gradul “I” de rezistenţă la foc (Risc mic de incendiu)
POT permis = 80 % > propus = 31%
CUT permis = 6 > propus = 6
H la cornisa permis = 31 m > propus = 30.20 m
Regim de inaltime: S + P + 8E .
Suprafata totala de teren =1000mp
Suprafata construita la sol =306.36mp
Suprafata construita totala =3063.6mp
Suprafata utila =2225.2mp
Suprafata utila pentru birouri =1197mp
Cele două dimensiuni ale construcţiei sunt : 18.40 m longitudinal si
16.65 m transversal.
Înălţimile de nivel sunt : subsoluri 3.15m, parter 3.15 m, etaje 3.15m.
Cota 0.00 m este considerata cota fetei superioare a placii de pardoseala
a parterului.
Cota terenului natural este -0.10m .
IV. REGIM ECONOMIC:
Terenul este situat in centrul capitalei, ceea ce-i confera toate dotarile si
utilitatile necesare. Vecinatatea cu centrul ofera oportunitatea ideala pentru
realizarea unui ansamblu cu un standard ridicat din toate punctele de vedere.
Situat langa principala artera a orasului, constructia se vrea a fi una
incadrata in precizarile din PUZ.
______________________________________________________________________________58
V. REGIM TEHNIC:
DESCRIERE FUNCTIONALA :
Propunerea urmareste realizarea unei variante optime de exploatare a
spatiului la nivelul exigentelor contemporane, tinand cont de zona in care este
situata si care indruma catre functiuni complexe, servicii publice, etc.
SUBSOLUL se desfasoara pe 1 nivel, cu suprafata construita de
306.36 mp. Nivelul “-1” cuprinde:
Nivelul “-1” cuprinde:
Spatii tehnice si annexe
Arhive
PARTERUL cuprinde:
Receptie
Dispecerat de securitate
Birou Director General
Birou Director Comercial
Birou Director Economic
Birou Contabilitata
Toalete
ETAJUL CURENT cuprinde:
Birou Director Proiect
Sala Sedinta
Spatiu pentru Birouri Proiectare
Toalete pe sexe
______________________________________________________________________________59
VI. AMENAJARI EXTERIOARE:
Intreg terenul ce se afla in proprietatea beneficiarului va fi astfel tratat incat
sa contribuie la obtinerea standardului inalt de design si calitate pe care aceasta
dezvoltare si-a propus sa il obtina. Zonele de alei pietonale vor fi demarcate fata
de cele carosabile prin utilizarea de finisaje diferite si prin ecranarea cu spatii
verzi (vegetatie joasa). Astfel, in zonele de alei se vor folosi dale autoblocante,
iar in zonele carosabile se va utiliza piatra cubica.
Iluminatul exterior:
Pe langa stalpii de iluminat pentru incinta si accentuarea punctuala a unor
zone verzi sau cu un caracter mai special, se vor folosi atat reflectoare de fatada
cat si iluminarea elevatiilor pe zone. Acest lucru va fi propus astfel incat sa
sublinieze formele arhitecturale propuse (zonele de articulatie sau cele cu nise)
si sa vina in completarea intregului ansamblu.
Elementele de mobilier urban ce vor fi folosite vor avea un design
deosebit pentru a contribui la imbunatatirea calitatii spatiului si a orienta
si directiona traseele pietonale.
VII. PARCAJE:
Pentru o suprafata utila de birouri: S = 1197 mp / 60 mp + 20% locuri
pentru vizitatori rezulta un total necesar locuri de parcare pentru zona de birouri
de 24 locuri parcare.
Pentru aceasta dezvoltare s-au propus 25 locuri parcare la nivelul
parterului.
VIII. SOLUTII CONSTRUCTIVE:
Sistem constructiv
______________________________________________________________________________60
Infrastructura
Tehnologia de realizare a subsolului va fi de tip fundatii radier general si
pereti din beton armat turnat monolit. Se va realiza partea de beton armat a
elementelor verticale de jos in sus (normal).
Înainte de a se turna fundaţiile se va realiza montarea instalaţiilor de apă
şi canalizare .
Stratul de egalizare se va realiza din beton Bc10 (C8/10) iar betonul din
radiere din Bc30 (C25/30).
La realizarea fundatiilor s-au aplicat prevederile Normativului de
proiectare a structurilor de fundare directa „NP-112-2004”.
Infrastructura este prezentata in planşele de rezistenta , planşe care conţin
si detaliile necesare armării.
Structura
Structura de rezistentă a clădirii este alcătuită din cu cadre din beton
armat cu armatura rigida. Structura de rezistentă nu conlucreaza cu peretii de
fatada si compartimentare realizati din bca (cu termoizolatie la fatade).
Pardoselile vor fi de tip cald, tavanele de tip tencuit.
Incarcarea din zapada avand IMR=50ani : 1.50 kN/m2, in conformitate cu
CR 1-1-3-2005.
Incarcarea din vant v10m=B , avand pv = 0.5 kN/m2, in conformitate cu NP-
082-04.
La alcătuirea structurii s-a urmărit realizarea condiţiilor de rezistenţă,
deformabilitate şi stabilitate impuse de normativul de protecţie antiseismică
P100/2006 . Conform acestui normativ clădirea având clasa de importanta III ,
este amplasată în zona seismică C şi are perioada de colt Tc = 1.6 s.
Prin amplasarea structurii verticale şi prin dimensiunile elementelor
verticale de rezistenţă s-a urmărit obţinerea unor excentricităţi reduse efectul de
torsiune fiind luat în calculul dinamic al structurii. Poziţionarea grinzilor şi
dimensionarea înălţimii lor a urmărit respectarea condiţiilor de arhitectură .
______________________________________________________________________________61
Dimensionarea armăturilor longitudinale şi transversale pentru grinzi
respectă normativele de calculul şi alcătuire a elementelor structurale din beton
armat STAS 10107/0-1990 şi NORMATIV P100/2006 .
Planşeele sunt realizate din plăci de beton armat continue cu grosime de
15 cm care reazemă direct pe grinzile cadrelor . Ele asigură în bune condiţii
efectul de şaibă infinit rigidă necesară pentru o bună comportare a construcţiei în
timpul unei acţiuni seismice .
Înainte de turnarea planşeelor se va urmări poziţionarea corectă a
golurilor de instalaţii .
La realizarea structurii din beton s-au utilizat ca materiale : beton Bc25 şi
armătura de rezistenţa OB37, PC52. În timpul execuţiei se va urmări obţinerea
calităţii corespunzătoare a acestor materiale atât prin încercări pe cuburi cât şi
din certificatele de calitate .
La calculul şi alcătuirea structurii clădirii s-a urmărit respectarea
condiţiilor impuse de normativele în vigoare în ceea ce priveşte asigurarea
condiţiilor de rezistenţă, rigiditate, durabilitate şi stabilitate concomitent cu
obţinerea unor soluţii constructive simple, economice, care să asigure o execuţie
de calitate.
Planşele prezentului proiect sunt prezentate în borderoul de piese desenate
şi cuprind planurile fiecărui nivel, detalii constructive necesare alcătuirii
elementelor din beton armat şi beton simplu, detalii de armare pentru fiecare
element caracteristic în parte precum şi extrase de armături şi indicarea
materialelor folosite.
Abaterile de execuţie vor trebui să se înscrie în limitele admise de normele
în vigoare în ţara noastră (se vor consulta caietele de sarcini pentru structura).
Finisaje si compartimentari
Finisaje interioare
______________________________________________________________________________62
Grija pentru designul si calitatea cladirii se va pastra si in tratarea
interiorului.
Pentru zona de receptie, finisajul planseului va fi rezistent la uzura –
calcar sau granit. Plafonul va avea scafe din carton gips cu o iluminare
corespunzatoare acestei functiuni, cu becuri incandescente lungi (eventual cu
functionare si pe dimmer). Peretii acestei zone vor fi placati cu un calcar.
In spatiile comune, unde se cere tot un finisaj rezistent la uzura, se va
folosi calcarul atat pentru placarea orizontala cat si pentru cea a peretilor.
Plafonul acestor spatii va fi tencuit sau din gips carton.
Iluminatul acestor spatii se va face cu neon cu lumina calda 2x18, 4x18.
Spatiile de birouri create in aceasta cladire vor fi tip “open space” in care
placarea orizontala se va realiza cu parchet. Peretii acestor spatii vor fi tratati cu
zugraveli lavabile pe tesatura din fibra de sticla. Plafonul va fi din carton gips,
sau tencuit.
Pentru zona scarilor –finisajul treptelor si contratreptelor- gresia
portelanata va fi pre-taiata. Se va monta cu plinta pentru o mai buna comportare
in exploatare. Intradosul treptelor va fi tratat cu vopsea acrilica peste tesatura din
fibra de sticla. Mana curenta va fi din inox cu parapet din bare de inox sau sticla.
In grupurile sanitare finisajul pardoselii va fi gresie portelanata (min
40x40) cu peretii placati cu faianta 40x40 sau 60x60. Peretii mici de
compartimentare vor fi rezistenti la uzura, din materiale ca Max Isovolta sau
Trespa. Plafonul va fi placat cu gips carton sau tencuit.
Finisaje exterioare
Suprafetele vitrate vor fi din tamplarie PVC cu geam Termopan,
Zona de perete plin a fatadelor va fi avea un finisaj din termoizolatie din
polistiren si tencuiala decorativa.
Balustradele exterioare vor avea inaltimea de 110 cm si vor avea parapetii
din sticla laminata si securizata.
______________________________________________________________________________63
IX. INSTALATII TERMICE, VENTILARE, CLIMATIZARE
Instalatii termice
Pentru functiunile de la subsolul -1 si pentru cele de la parter, se vor
prevedea instalatii de incalzire centrala dupa urmatoarea solutie:
In zonele adiacente peretilor exteriori se vor monta convectoare pe
pardoseala echipate cu ventilatoare.
In celelalte zone se vor monta corpuri statice din otel.
Pentru birourile de la etajele 1-8 se vor monta deasemenea in zona
peretilor exteriori, convectoare de perdoseala echipate cu ventilatoare, iar in
zona grupurilor sanitare si functiunilor secundare corpuri statice din otel.
Instalatia de incalzire va avea urmatoarea configuratie :
Se va prevedea o centrala termica echipata cu aparatura moderna,
automatizata, de mare randament si fiabilitate.
Centralele termice se vor monta in spatiile tehnice, functionand cu
combustibil gazos, respectand solicitarile cerute de normativele de incendiu in
vigoare.
Vor exista doua coloane verticale ce vor transporta agentul termic de la
centrala termica pana la zona respectiva. La fiecare nivel, la coloanele verticale,
se vor racorda prin intermediul unor contoare (cate doua pe tronson) distributii
de nivel cu tevi din cupru.
Distribuitoarele de nivel vor avea in compozitie cateva distibuitoare-
colectoare amplasate in zona stalpilor exteriori. De la distibuitoare-colectoare se
vor ramifica legaturi la corpurile de incalzire.
Corpurile de incalzire vor fi prevazute cu robinete termostatice pe tur,
robinet de reglaj pe retur, robineti de aerisire si unde este cazul robineti de go. In
acest fel pentru fiecare zona si nivel se va putea contoriza energia termica
furnizata de centralele termice.
Centralele termice vor furniza agent termic numai pentru incalzire, apa
______________________________________________________________________________64
calda preparandu-se local cu sursa electrica in zona grupurilor sanitare.
Instalatia de climatizare
Pentru asigurarea, in perioada calda a anului, temperaturi de confort de
24-26 C se vor prevedea instalatii de racire a aerului cu sisteme cu detenta
directa cu agent frigorific cu volum variabil.
Elementele exterioare ale acestor grupuri de racire se vor amplasa pe
terasa etajului 8.
Astfel, de la un element exterior se vor racorda mai multe elemente
interioare.
Elementele interioare vor fi amplasate mascat, in plafoanele false. La
acestea, se vor racorda prin tubulatura elastica, anemostate de introducere si
evacuare aer.
In acest fel se va realiza o instalatie de climatizare silentioasa si cu viteze
nederanjante ale aerului in zona birourilor.
Sistemele mentionate au un grad ridicat de automatizare, fiind foarte
economice in exploatare.
De asemenea acestea vor fi proiectate a functiona in pompa de caldura,
reusind ca in peroada de trecere (primavara-toamna) sa asigure si temperatura
dorita de incalzire.
Elementele interioare de plafon se vor racorda la instalatia de ventilare-
climatizare pentru asigurarea volumului de aer proaspat conform normelor
sanitare.
Instalatia de ventilare climatizare
Pentru functiunile descrise mai sus este necesar ca in spatiile interioare,
pe langa realizarea temperaturilor dorite pe timp calduros sau racoros, sa se
asigure si o cota de aer proaspat solicitat de normele sanitare in vigoare.
Acest lucru se poate realiza prin proiectarea instalatiilor de ventilare
climatizare astfel:
Se asigura 2 ghene verticale de aer proaspat si aer viciat, in subsol si alte
2 ghene separate de cele din subsol petru etajele supraterane.
______________________________________________________________________________65
La fiecare nivel, in afara structurii de rezistenta, se monteaza un sistem de
ventilare-climatizare tip AERMEC. Sistemul este cu recuperator de caldura
special, dotat si cu instalatie de racire a aerului proaspat vehiculat prin aparat.
Fiecare aparat este prevazut pe canalul de introducere in spatiile interioare
cu cate un atenuator de zgomot si o micro-baterie electrica modulate la
caracteristicele aparatului.
De la fiecare grup de ventilare climatizare pornesc canale de ventilatie din
materiale speciale izolante tip ALP ce se racordeaza prin tubulatura circulara
elastica la fiecare element interior al aparatelor interioare de climatizare.
Absortia aerului viciat se realizeaza prin guri amplasate in zona aparatului
si se evacueaza pe terasa la distante diferite de prizele de aer.
In acest fel, prin aparatele interioare de climatizare, se introduce de
asemenea si o proportie de aer proaspat necesara. Se monteaza deasemenea pe
terasa, in zona ghenelor de prize de aer si evacuare de aer, ventilatoare care sa
asigure circulatia aerului in zona fiecarui nivel de unde se va prelua de utilaje
locale de ventilare-climatizare cu recuperatoare de caldura.
Instalatie de ventilare mecanica
Se pervede instalatia de ventilare mecanica in zona grupurilor sanitare,
prin tubulatura verticala ce preia fiecare cota 6 nivele, conform normelor in
vigoare.
Ventilatoarele de evacuare se monteaza tip turela pe terasele etajului 8.
Se prevede deasemenea instalatie de ventilare mecanica pentru pentru
anumite functiuni din parter, subsol -1 prin prevederea unor centrale de
ventilare de plafon ce asigura proportia de aer proaspat. Racirea acestor spatii se
realizeaza cu grupurile de racire mentionate mai sus.
Instalatii de desfumare si evacuarea noxelor
La subsol se vor prevedea instalatii de ventilare mecanica de evacuare a
fumului in caz de incendiu.
Acestea vor fi dimensionate in asa fel ca la un regim de functionare sa
evacueze noxele la comanda unei instalatii automate specifice si la un alt regim
______________________________________________________________________________66
sa evacueze fumul la sesizarea instalatiei automate prevazute deasemenea in
acest sens.
Canalele de evacuare mentionate vor patrunde la suprafata terenului in
zona verde unde se vor monta ventilatoare de introducere sau evacuare tip
turela.
Aceste ventilatoare vor fi cu dubla turatie, asigurand prin functionare cele
doua regimuri descrise.
Canalele de absortie interioare vor fi prevazute cu voleti normali inchisi
sau deschisi actionati de o instalatie automata de sesizare fum pentru a se creia
cele doua regimuri de functionare.
Pe casele scarilor, la partea inferioara, in suprateran se vor prevedea
instalatii de introducere aer proaspat ce vor functiona numai la incendiu.
Tot pe casa scarii la partea superioara, prin proiectul de arhitectura, se
prevad trape cu deschidere automata in caz de incendiu.
Pentru functionarea instalatiilor descrise mai sus sunt necesare
urmatoarele consumuri:
- Sarcina termica incalzire 0.34Gcal/h
- Sarcina termica ventilare mecanica 0.14 gcal/h.
- Consum gaz metan 70 Nmc/h
- Consum energie electrica 290kw
X. INSTALATII SANITARE SI DE STINGERE A INCENDIILOR:
Instalatii de alimentare cu apa potabila si preparare apa calda menajera
Instalatii de colectare a apelor uzate menajere de la consumatori
Instalatii de colectare a apelor pluviale de pe terasele constructiei
Instalatie automatizata de stingere a incendiilor in interior cu sprinklere
Instalatie de stingere a incendiilor la interior cu hidranti interiori de incendiu
si coloane uscate
Gospodaria de apa potabila
______________________________________________________________________________67
Gospodaria de apa de incendiu
Se mentioneaza ca in cadrul prezentei documentatii se prezinta numai datele
tehnice necesare pentru stingerea incendiului cu hidranti exteriori.
Asigurarea stingerii incendiului cu hidranti exteriori de incendiu se va face,
in conformitate cu prevederile art. 6.1. din normativul NP 086-05, cu hidrantii
exteriori amplasati pe retelele de apa potabila si incendiu existente pe strada.
Instalatie de alimentare cu apa potabila
Asigurarea presiunii de utilizare a consumatorilor din imobil se realizeaza
prin intermediul unei gospodarii de apa potabile alcatuita din rezervor de apa
pentru compensarea consumului maxim .
Reteaua se va executa din teava de otel zincat.
Conductele de apa potabila rece se vor monta ingropat in nise sau pereti
cu exceptia unor zone din constructie in care se vor monta in plafonul fals
aparent si se vor izola la exterior cu tub de protectie tip KAIMANFLEX cu
grosimea izolatiei de 3mm pentru a se impiedica aparitia condensului.
Racordarea lavoarelor si a rezervoarelor de WC se va face in mod
obligatoriu prin intermediul robinetelor coltar cu sfera.
Obiectele sanitare sunt din portelan sanitar.
Lavoarele sunt de tip cu picior,L = 600 mm, echipate cu oglinda sanitara,
baterie stativa monocomanda si sifon nichelat.
WC-ul va fi din portelan sanitar, stativ, cu rezervorul montat la
semiinaltime.
Pisoarele din portelan sanitar vor fi dotate cu robinete cu descarcare la
comanda manuala, cu temporizator.
Apa calda menajera la +600C este preparata local prin intermediul unor
boilere electrice de 10 l fiecare, amplasate in fiecare grup sanitar.
Conductele de apa calda menajera se vor izola termic la exterior cu tuburi
de izolatie termica tip KAIMANFLEX cu grosimea izolatiei de 9mm.
Sistemul de fixare de elementele de constructie a conductelor de apa calda
______________________________________________________________________________68
menajera ca si conditiile de montaj si proba de presiune sunt identice cu cele de
apa potabila rece.
Conductele de apa rece si apa calda menajera se vor executa din tevi si
piese de imbinare din teava de otel zincat pe portiunile montate in subsol si pe
coloanele de alimentare a etajelor si din teava si piese de imbinare din PP-R alb.
Imbinarea conductelor din otel zincat se va face numai prin insurubare,
sudarea cu autobrazare fiind admisa in cazuri speciale la conducte mai groase de
2” in situatii deosebite.
Instalatie de colectare a apelor uzate menajere
Instalatia de colectare a apelor uzate menajere este alcatuita din tuburi si
piese din polipropilena Dn 32 – 110mm pe portiunile orizontale pe etaje.
Coloanele de canalizare se vor executa din tuburi GEBERIT HDPE Dn 50
– 160 imbinate prin sudare cu mufa electrica, manson cu garnitura de etansare,
manson de dilatare si fiting de aerare tip GEBERIT SOVENT montat din 2 in 2
nivele.
Mansoanele de dilatare se vor monta din 2 in 2 etaje. Fitingurile tip
GEBERIT – SOVENT au rolul de a permite o marire a capacitatii de tranzitare a
conductelor de canalizare si a coloanelor de scurgere, o aerare superioara, o
reducere a vitezei pe coloane si o reducere a presiunii in coloane, importanta in
situatia cladirilor inalte.
In subsol, colectoarele de canalizare se vor executa tot din tevi tip
GEBERIT HDPE , in acelasi fel cu cele descrise anterior.
Fixarea conductelor de scurgere de elementele de constructie se va face
bratari tip WALRAVEN prevazute cu inele de cauciuc pentru protectia acustica,
la dimensiunile conductei.
Ventilarea coloanelor de scurgere se face cu piese de cap de coloana cu
clapeta montate pe terasa de la et. 8.
Apele uzate sunt descarcare la canalizarea oraseneasca de pe strada.
Apele colectate de la consumatorii de la etajele P-8 vor fi descarcare
______________________________________________________________________________69
gravitational in caminul de racord CR.
Apele uzate menajere de la subsol sunt colectate printr-un sistem din
tuburi si piese din polipropilena Dn 33 – 110mm si descarcate gravitational in
doua statii de pompare monobloc tip PIRANHAMAT 1002D
Apele din statii vor fi trecute prin separator de hidrocarburi si dupa aceia
vor fi evacuate la caminul de racord.
Instalatie de colectare a apelor pluviale
Apele pluviale colectate de pe terasele constructiei, aflate la cote diferite,
sunt descarcate gravitational la reteaua oraseneasca de canalizare realizata in
sistem unitar, de pe strada.
Debitul de ape pluviale, determinat este :
Qpl = 7 l/s
Conductele si fitingurile sunt din teava HDPE, asamblate prin sudura cu
mufa electrica sau manson, cu garnitura de etansare.
.
Instalatie automatizata de stingere a incendiilor cu sprinklere
Avand in vedere datele tehnice ale constructiei, destinatia sa de
constructie civila (publica) cu destinatia de birouri, conform Normativ NP 086-
05, s-a prevazut o instalatie automatizata de stingere a incendiilor cu sprinklere.
Instalatia de sprinklere este de tip apa – apa, spatiile in care se va monta
fiind incalzite.
Distributia apei pentru instalatia de stingere cu sprinklere se va face cu
coloane si sisteme inelare pe fiecare nivel.
Avandu-se in vedere prevederile art. 7.23. din normativul NP 086 – 05 in
ceea ce priveste numarul maxim de capete de sprinklere admis intr-un sector al
instalatiei, s-au prevazut 3 sectoare ale instalatiei, fiecare echipat cu aparate de
control si semnalizare dotat cu turbina hidraulica de semnalizare.
Turbinele de semnalizare se vor monta in exteriorul constructiei.
Distribuitorul pe care se vor monta aparatele ACS se va amplasa in
______________________________________________________________________________70
subsol.
La fiecare nivel , pe sistemul de distributie al apei la capetele de
sprinklere se vor monta sesizoare de curgere.
Fiecare sector al instalatiei de sprinklere este alimentat printr-o conducta
de otel Ø168 x 6mm.
De asemenea, pe distribuitorul instalatiei de sprinklere aflat la subsol, s-a
prevazut un racord Dn. 150 mm. cu robinet si contor de apa pentru probarea
periodica a instalatie de sprinklere.
Pentru alimentarea cu apa a instalatiei de sprinklere de la motopompe sau
autospeciale s-au prevazut 3 racorduri fixe tip B amplasate la exteriorul
constructiei, echipate cu robinete si clapete de retinere.
Instalatie de stingere a incendiului cu hidranti interiori
In conformitate cu prevederile art. 4.1 din normativul NP 086 - 05 s-a
prevazut executarea unei instalatii de stingere cu hidranti interiori.
Avand in vedere faptul ca din punct de vedere al normativului P118- 94
cladirea se incadreaza in categoria constructiilor inalte, dimensionarea si
realizarea instalatiei de hidranti interiori de incendiu s-a facut in concordanta cu
prevederile art.4.45. din normativul mentionat.
Constructia avand volumul peste 9.000 m3 s-a prevazut functionarea uniu
hidrant interior de incendiu avand fiecare un debit de 5 l/s, amplasati astfel incat
sa asigure stropirea fiecarui punct al cladirii cu doua jeturi.
Se va asigura astfel un debit de 10 l/s pentru stropirea fiecarui punct din
cladire.
Hidrantii de incendiu se vor echipa cu furtun semirigid cu diametrul de 52
mm, lungimea de 26 m si teava de refulare universala cu robinet.
Coloanele prevazute se vor executa din teava de otel zincat Dn 50 mm.
Fiecare nivel are prevazuta montarea unui hidrant de incendiu Ø2”,
amplasati pe accesul in casa scarilor si pe culoarul de acces la acestea.
Pentru alimentarea cu apa a instalatiei de hidranti interiori de la
______________________________________________________________________________71
motopompe sau autospeciale s-a prevazut un racord fix tip B amplasat la
exteriorul constructiei, echipat cu robinet si clapeta de retinere.
Gospodaria de apa potabila
Asigurarea debitului si a presiunii necesare consumatorilor din cladirea de
birouri se face prin intermediul unei gospodarii de apa potabila, amplasata la
subsol, avand urmatoarea schema de functionare:
- alimentarea cu apa potabila de la reteaua oraseneasca de pe strada Dr.
Iacob Felix prin doua bransamente Dn 100mm pe care se monteaza
contoare de apa Dn 100mm cu filtre.
- gospodaria de apa pentru consum menajer este comuna cu gospodaria de
apa pentru consum incendiu.
Gospodaria de apa de incendiu
Gospodaria de apa de incendiu este alcatuita din :
Timpul teoretic de functionare a instalatiilor de stingere a incendiilor, stabilit
corespunzator art. 6.34 si 12.5 din Normativul pentru proiectarea, executarea si
exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086-05, este de:
- 120 min. pentru hidranti interiori;
- 60 min. pentru sprinklere;
- 60 min. pentru drencere;
Cantitatile de apa necesare pentru stingerea si limitarea propagarii incendiilor vor
fi pastrate intr-un rezervor de acumulare, amplasat in curtea interioara.
Racordarea la retelele edilitare de apa si canalizare
Alimentarea cu apa potabila se realizeaza printr-un bransament Dn
100mm ce se vor efectua la retelele orasenesti de apa potabila de pe strada.
Bransamentul se va echipa cu contoar de apa rece Dn 100 mm ce se vor amplasa
in subsolul cladirii.
Evacuarea apelor uzate menajere si a apelor pluviale se va realiza printr-
______________________________________________________________________________72
un racord Dn 200mm la reteaua publica in sistem unitar de pe strada.
Se mentioneaza ca bransamentele de apa potabila si racordul de canalizare
la retelele orasenesti se vor proiecta si executa numai de o firma de specialitate
autorizata.
XI. INSTALATII ELECTRICE:
Constructia este clasificata din punct de vedere al conditiilor de utilizare in
conformitate cu normativul NP-I7-02, anexa 2 si normelor internationale SR
CEI 364 - 3, capitolul B, astfel :
BA1 -competenta persoanelor = obisnuita ( persoane neinstruite )
BC2 –contactul persoanelor cu potentialul pamantului = scazut ( in mod
obisnuit fara contact cu elemente conductoatre )
BD2 - conditii de evacuare in caz de urgenta = dificile ( cladiri inalte )
BE2 - natura materialelor prelucrate = riscuri de incendiu (utilizare,
manipulare, depozitare)
Alimentarea cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se face din statiile de medie
tensiune ale furnizorului dintr-un post de transformare.
Consumul de energie electrica al obiectivului se va masura pe medie tensiune.
Alimentarea principala cu energie electrica, de la postul de transformare, se face
printr-un tablou electric general de joasa tensiune TGN, amplasat intr-o incapere
separata, la subsolul 1 al cladirii.
La tabloul electric general se prevede o instalatie pentru imbunatatirea factorului
de putere pana la o valoare maxima de 0,93.
Racordurile de telecomunicatii
Racordurile pentru transmisiile de voce si date se vor proiecta si executa de
firme specializate, la comanda beneficiarului, pe baza documentatiei tehnice
______________________________________________________________________________73
data de proiectant si a avizului de amplasament.
XIII. INSTRUCTIUNI PRIVIND EXPLOATAREA SI
INTRETINEREA CONSTRUCTIILOR:
Beneficiarul, administratorul sau utilizatorul clădirii are obligaţia să
urmărească şi să aplice cu stricteţe aceste "Instrucţiuni" preîntâmpinându-se
degradarea sau chiar prăbuşirea construcţiilor.
Exploatarea şi întreţinerea construcţiilor implica câteva măsuri absolut
obligatorii, in conformitate cu legea nr. 10/95 – legea privind calitatea in
constructii :
1. Se interzice practicarea oricărui gol sau şliţ în zidăria autoportantă sau
în elementele de beton armat ale structurilor de rezistenta (fundaţii, stâlpi, grinzi,
pereţi structurali sau planşee).
2. Se interzice executarea de modificări la structura de rezistenta fără
întocmirea unui proiect special avizat de Inspecţia de stat privind Calitatea în
Construcţii (art. 18-Legea nr.10/95)
3. Se interzice recompartimentarea prin introducerea de alte ziduri de
recompartimentare ancorate de prezentele zidării prevăzute în proiect.
4. Se interzice ancorarea de utilaje şi instalaţii de aceste ziduri, întrucât nu
au fost incluse ca încărcare la calculul zidăriilor de compartimentare.
5. Beneficiarii au obligaţia de a dota construcţiile cu echipamente
necesare pentru protecţia contra incendiilor conform legislaţiei în vigoare.
6. Beneficiarul va urmări şi sesiza proiectanţilor orice defecţiune apăruta
ca urmare a:
a. seismului la apariţia fisurilor în stâlpi, grinzi, pereţi structurali.
b. tasări generale sau parţiale a structurii.
c. pătrunderea apelor pluviale sau a diverselor lichide de la fluxul
tehnologic la fundaţiile pot duce la degradarea armaturilor cât şi la
tasări ce pot periclita stabilitatea construcţie. În consecinţă pardoselile
______________________________________________________________________________74
construcţiei trebuie sa fie continue şi prevăzute cu pante pentru
colectarea lichidelor la canalizare.
Toate defecţiunile semnalizate vor fi consemnate în cartea construcţiei,
înscriindu-se data (ora, ziua, luna, anul) când au fost semnalate, cine şi când a
sesizat întreprinderea de reparaţii, când s-au făcut remedierile (data), de către
cine şi ce calitate avea.
XIV. PROTECTIA MUNCII SI ORGANIZARE DE SANTIER:
La execuţia lucrărilor de construcţii şi arhitectură se vor folosi numai
materiale (betoane, armături, mortare, cărămizi etc. ) însoţite de certificate de
calitate care să ateste gradul de calitate cerut prin proiect şi de normativele în
vigoare.
De asemeni, înainte de turnarea betoanelor, pentru fiecare etapă în parte
se vor întocmi procese verbale de lucrări ascunse sau procese verbale de recepţie
calitativă semnate de beneficiar şi de constructor, acte ce vor sta la baza
întocmirii cărţii construcţiei.
Protecţia muncii
La execuţia lucrărilor de construcţii aferente prezentului proiect,
constructorul va lua toate măsurile necesare pentru respectarea normelor actuale
de protecţie şi securitate a muncii pentru acest gen de lucrare.
XV. INCADRARE IN NORMATIVE:
Pentru intocmirea prezentei lucrari s-au folosit urmatoarele normative:
Legea 10/1995 privind calitatea in constructii
Legea 114/96. Legea locuintei
Legea 50 / 1991 (republicata în M.Of. nr. 3/13 ian. 1997) privind autorizarea
executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor
Legea 106/1996. Legea protectiei civile
Legea 481/2004 privind protectia civililor
Normativ I9-94 privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
______________________________________________________________________________75
Normativ NP 086-05 privind proiectarea si executarea instalatiilor de stingere a
incendiilor
Normativ P118 – 99 privind siguranta la foc a constructiilor
Normativul de Protectie si Igiena Muncii in Constructii aprobat de MLPAT cu
Ordinul nr. 9/M/15.03.1993 publicat in Buletinul Constructiilor nr. 5-8/1993 si
norme specifice de protectia muncii pentru instalatii sanitare
Normativ NP-112-04 pentru proiectarea structurilor de fundare directa
Normativ NP-05-96 privind proiectarea constructiilor din lemn
Normativul NP-I7-02 – conditii de utilizare
Normativ ALA P102-78 - completat cu modificarile din 1999
Normativul NP 086-05 – proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stngere
a incendiilor
STAS 1478-90 privind alimentarea cu apa la constructii civile si industriale
STAS 1795/90 – Canalizare interioara. Prescripti fundamentale de proiectare
SR 1846-1-2006 – Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare
SR 10.110-2006 – Statii de pompare.Prescriptii generale de proiectare
STAS 1343/1-2006 - Alimentari cu apa.Determinarea cantitatilor de apa potabila
STAS 10107/0-90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton
armat
CR0-2005 - Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii
CR1-1-3-2005 - Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor
NP-082-04 - Cod de proiectare. Actiunea vantului
P100-2006 - Cod de proiectare seismica
NP-007-97 - Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat
“Norme tehnice privin proiectarea si executarea Adaposturilor de Protectie civila in
cadrul constructiilor noi”-1998
11. ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII
______________________________________________________________________________76
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
GENERALITĂŢI
Prezentul capitol cuprinde principalele condiţii de calitate pe care trebuie
să le îndeplinească lucrările de construcţii precum şi verificările ce se efectuează
pentru a constata îndeplinirea acestora.
Respectarea acestor condiţii se urmăreşte de către şefii formaţilor de lucru şi de
personalul tehnic de îndrumare şi supraveghere al constructorului şi
beneficiarului.
Separat de aceasta, se efectuează verificări:
1. Pe parcursul executării, pentru toate categoriile de lucrări ce devin ascunse
prin acoperire cu (sau înglobate) alte categorii de lucrări sau elemente de
construcţii.
2. Certificarea calităţii lucrărilor se face în scopul confirmării corespondenţei
acestora cu proiectul, în limitele indicatorilor de calitate şi a abaterilor
admisibile prevazute în acestea.
3. Dispoziţiile de şantier emise de proiectant, cu avizul beneficiarului au acelaşi
regim de aplicabilitate ca şi proiectul de execuţie din punct de vedere al
respectării condiţiilor de calitate şi al verificărilor efectuate.
4. În toate cazurile în care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau încercare
efectuată pe parcurs, referitoare la rezistenţa, stabilitatea sau funcţionalitatea
lucrării nu se încadrează în abaterile admisibile, decizia asupra continuării
lucrărilor nu poate fi luată decât pe baza acordului dat in scris de beneficiar cu
acordul proiectantului.
5. Este cu desăvârşire interzis a se proceda la executarea de lucrări care să
ănglobeze sau să ascundă defecte ale structurilor de rezistenţă sau care să
împiedice accesul şi repararea corectă sau consolidarea acestora.
Funcţie de momentul efectuării verificărilor acestea se referă la:
a) determinarea prin măsuratori a corespondenţei elementelor verificate cu
______________________________________________________________________________77
prevederile proiectului din punct de vedere al poziţiilor, dimensiunilor şi
modului de armare;
b) existenţa documentelor de atestare a calităţii materialelor;
c) efectuarea încercărilor de probă impuse de proiect şi de prescripţiile tehnice
precum şi existenţa documentelor cu rezultatele acestora şi a proceselor verbale
de lucrări;
d) examinarea existenţei şi conţinutului documentelor şi proceselor verbale
menţionate mai sus a sintezelor şi concluziilor acestora.
Mai sus sunt extrase din prescripţiile tehnice pentru proiecte, execuţie şi
recepţie, în vigoare la data elaborării proiectului.
Verificările şi principalele condiţii de calitate sunt cuprinse pe categorii de
lucrări în ” Normativul pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente ” – indicativ C 56-85.
În continuare sunt prezentate – pe categorii de lucrări – conţinutul
acestora şi anume:
-I – Terasamente;
- II – Fundaţii;
- III – Beton armat monolit;
- IV… IX – Arhitectura;
Orie modificare ulterioară în cuprinsul prescripţiilor indicate în lucrare ca
şi orice noi prescripţii apărute după elaborarea lucrării de faţă, se vor respecta în
mod obligatoriu, chiar dacă ele nu concordă cu prevederile din textul lucrării.
În consecinţă, utilizatorii prezentei lucrări trebuie să cunoască şi să c.c
I. – LUCRĂRI DE TERASAMENTE
______________________________________________________________________________78
Se vor executa conform normativ privind “Executarea lucrărilor de terasamente,
pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale” – indicativ C
169-88 care constau în:
a. Lucrări pregătitoare – înlăturarea stratului vegetal, saparea mecanică în taluz;
b. Trasarea pe teren – fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat şi
marcarea fiecărei construcţii după planul de săpătură şi fundaţii din proiect;
c. Executarea săpăturilor şi sprijinirilor (după caz) săparea manuala în şanţuri a
fundaţiilor;
Săparea şi finisarea ultimului strat, aproximativ 20 cm, se va face imediat înainte
de începerea execuţiei fundaţiilor;
d. Executarea umpluturilor şi compactarea acestora se face manual sau cu maiul
mecanic – (de regulă cu pământul rezultat din săpătură) – sau cu pământ sortat
funcţie de indicaţiile din studiile geotehnice conform prevederilor normativ- C
28/85, C56/85 si STAS 9850/89;
e. Dacă executarea lucrărilor de săpătură, terasamente, se face pe timp friguros,
se va respecta “Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcţii şi instalaţii” – indicativ C 16-1984;
f. Receptionarea lucrărilor de terasamente se face conform – “Instrucţiuni pentru
verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii
aferente” – şi a Normativului C 56-1985;
g. Măsuri de tehnica securităţii muncii la lucrările de săpături cu respectarea
“Normelor republicane de protecţia muncii”, aprobate de Ministerul Muncii nr.
34/1975 şi 60/1975 şi a normelor de protecţie a muncii în activitatea de
construcţii montaj aprobate de M.C. Ind. cu Ordinul nr. 1233/F-1980,
reactualizate prin Legea 90/1996 şi normele specifice de protecţia muncii, ediţia
1995;
h. Măsuri de pază contra incendiilor, privind interzicerea focului în săpăturile cu
pereţii sprijiniţi, cât şi prin prevenirea şi stingerea incendiilor cu respectarea
normelor în vigoare P. 118/99.
EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE LA CONSTRUCŢII
______________________________________________________________________________79
Instructiunea are ca scop prezentarea operaţiunilor şi măsurilor necesare a se
realiza la lucrările de terasamente.
La intocmirea instrucţiunii se fac referiri la : Normativ C 169/1988, normativ
pentru executarea lucrărilor de terasamente la realizarea construcţiilor civile şi
industriale. Pentru execuţia lucrărilor sunt necesare următoarele;
- asigurarea documentelor de execuţie;
- verificarea calităţii privind trasarea terenului de fundare;
- verificarea condiţiilor speciale, pământuri sensibile la umezire, pământuri
contractile;
- instruirea personalului în executarea lucrărilor
- dotarea cu scule şi dispozitive necesare realizprii lucrprii;
- racorduri de energie, apă şi alte utilităţi
- trasarea lucrărilor pe teren;
Lucrările de terasamente constau în executarea: săpăturii, încărcărea în mijlocul
de transport, transportul, împrăştierea, nivelarea şi compactarea pământului
pentru realizarea fundaţiilor şi a instalaţiilor subterane din interiorul clădirilor
civile şi industriale şi a zonei aferente din jurul lor, care pot influenţa condiţiile
de rezistenţă, stabilitate şi exploatare ale acestor construcţii.
Lucrările de terasamente nu vor începe înaintea executării lucrărilor pregatitoare
cum ar fi:
defrişări, demolări, amenajare a terenului şi a platformei de lucru ce vor fi
stabilite prin project;
se vor examina reţelele subterane ale instalaţiilor de apă, de gaze, canalizare,
electrice etc. din zona construcţiilor iar demolările respective vor fi stabilite prin
proiect pentru evitarea eventualelor accidente sau incendii;
- materialele rezultate din demolări vor fi evacuate pentu a nu stânjeni lucrările
de terasamente;
- în cazul când se întâlnesc obiecte sau construcţii de interes arheologic se vor
anunţa organele competente;
- întereaga suprafaţă pe care se execută terasamentele va fi degajata de frunze,
______________________________________________________________________________80
crengi, buruieni;
- grosimea stratului vegetal va fi stabilit de studiul geotehnic, şi excavarea se va
face de regulă mecanizat;
- se vor executa şanţuri de gardă sau rigole pentru scurgerea apelor
superficiale, pantele şi dimensiunile vor fi stabilite prin proiectul tehnic.
- în terenurile cu nisipuri argiloase, argile, şi pământuri sensibile la umezire, în
care apa ce se infiltrează local daunează stabilităţii terasamentelor, pereţii
şanţurilor pot fi impermeabilizaţi sau consolidaţi conform proiectului.
Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii se va face conform proiectului
tehnic.
La executarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii după executarea
săpăturii, care nu trebuie să depăşească profilul şi cotele din proiect, este necesar
să se asigure sprijinirea pereţilor ţinându-se seama de adâncimea săpăturii,
natura, omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, umiditate, şi când nu este posibil
efectuarea taluzurilor etc.
Prin proiectul tehnic vor fi stabilite toate sprijinirile şi masurile speciale
(compactări amenajări etc.) ce trebuie să fie luate pentru asigurarea unor condiţii
de comportare corespunzţtoare în timp
În cazul cÂnd se vor executa mai multe construcţii apropiate, se va începe mai
întâi cu fundaţia situată la adâncimea cea mai mare, astfel încât să nu
influienţeze construcţiile sau instalaţiile executate anterior şi terenul de fundare
al viitoarelor fundaţii, şi se vor lua măsuri speciale pentru asigurarea stabilităţii.
Schimbarea cotei de fundare se va face numai cu avizul proiectantului.
Turnarea betonului în fundaţii se va face după atingerea cotei din proiect sau a
unui strat pentru care există avizul proiectantului.
Umpluturile se vor executa cu pământul rezultat din săpături sau cu zguri,
reziduri din exploatări miniere cu condiţia ca acestea să fie studiate înainte de
punerea în opera.
Este interzis executarea umpluturilor din pământuri cu umflături şi contracţii
______________________________________________________________________________81
mari, maluri, argile moi, cu conţinut de materii organice, resturi de lemn,
bulgări.
Trebuie respectată tehnolgia de compactare prevăzută prin proiectul tehnic.
La executarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii se vor respecta “Normele
republicane de protecţia muncii”, “Normele de protecţia muncii în activitatea de
construcţii montaj” şi “Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la
proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor“.
Responsabilitatea efectuarii înregistrărilor revine responsabilului tehnic cu
execuţia şi şefului punctului de lucru. Înregistrarile sunt verificate de
responsabilul CQ. Directorul general adjunct notifică în scris şi alte
responsabilităţi, dacă sunt necesare funcţie de complexitatea şi durata execuţiei.
Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei proceduri
responsabilităţile sunt ale personalului tehnic de execuţie: şef de şantier, şef
punct de lucru, responsabil de lucrare.
ÎNREGISTRĂRI
Înregistrările cerute de legislatia în vigoare conform normelor – procese verbale
de lucrări ascunse
II – LUCRĂRI DE FUNDAŢII
Se vor executa conform P 10 -1986: “Normativ privind proiectarea şi
executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” şi P 7-1992: “Normativ
privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la
umezire” care constau din:
a. Alegerea tipului de fundaţie – izolate (tip pahar) din b.a. sub fiecare stâlp al
constructiei şi grinzi de fundaţie – respectiv fundaţii continue sub pereţii de
zidărie – care s-au stabilit pe baza unei analize tehnico economice cu luarea în
considerare a fiecarui tip de structură de rezistenţă şi a naturii terenului de
fundare şi recomandărilor studiului geotehnic şi hidrologic făcut pe
______________________________________________________________________________82
amplasament;
b. Executarea şi recepţionarea lucrărilor de fundaţii directe se face potrivit
normativului C 169 – 1988 – înaintea începerii execuţiei lucrărilor de fundaţii,
trebuiesc terminate lucrările pregătitoare şi anume:
- trasarea axelor fundaţiilor şi executarea săpăturilor;
- dezafectarea instalaţiilor existente pe amplasament;
- coborarea nivelului apelor freatice (după caz) pentru a permite executarea în
uscat a fundaţiilor;
- verificarea axelor fundaţiilor şi a situaţiei găsite în teren în comparaţie cu cea
prezentată în proiect;
- încheierea procesului verbal de recepţie a terenului de fundare în prezenţa
specialistului geotehnician;
- în cazul în care caracteristicile terenului nu corespund cu cele prevăzute în
studiul geotehnic şi în proiect, măsurile ce urmează a se lua se stabilesc
împreună cu proiectantul şi se transmit prin dispoziţii de şantier;
c. trasarea lucrărilor de fundaţii face parte din trasarea lucrărilor de detaliu şi
anume: fixarea în plan a axelor fundaţiilor cu abatere admisă 10 mm;
- poziţionarea pe verticală a fundaţiilor faţă de cota de nivel se admite cu o
abatere maximă de 10mm;
d. La executarea fundaţiilor trebuie avute în vedere următoarele:
- materialele folosite să corespundă cu prevederile din proiect;
e. Se vor respecta:
- măsurile de tehnică a securitaţii muncii;
- normele republicane de protecţie a muncii aprobate de Ministerul Muncii,
Ministerul Sănătăţii cu ordinul 34/1975 şi 60/1979;
- normele de protecţie a muncii în activitatea de construcţii – montaj aprobate de
M.C. Ind cu ord. 1233/D/1980 reactualizate prin Legea 90/1996 şi normele
specifice – ediţia 1995;
- normele generale de protecţie împotriva incendiilor PI 18/1999;
- se vor elabora instrucţiuni speciale de tehnica securitaţii muncii pentru
______________________________________________________________________________83
diferitele operatiuni ce se efectuează la lucrările de fundaţii ce nu sunt prevăzute
în normele în vigoare – folosind fişele tehnologice sau cartea tehnică a utilajului
nou introdus.
2.5.1. Săpături pentru fundaţii:
La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere
următoarele:
- menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie sau în
jurul fundaţiilor existente pe o distanţă suficientă, astfel încât să nu se pericliteze
instalaţiile şi construcţiile învecinate;
- când turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după executarea
săpăturii, în terenurile sensibile la acţiunea apei, săpătura va fi oprită la o cotă
mai ridicată decât cota finală cu 20 – 30 cm pentru a impiedica modificarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaţiei.
În cazul când în aceeaşi incintă se execută mai multe construcţii apropiate,
atacarea lucrărilor se va face astfel încât să se asigure executarea fundaţiilor
începând cu cele situate la adâncimea cea mai mare, iar săpăturile să nu
influenţeze constructiile sau instalaţiile executate anterior şi să nu afecteze
terenul de fundare al viitoarelor lucrări învecinate.
În cazul în care obiectele sunt relativ apropiate, iar amprizele de săpătură ale
acestora se intersectează, planurile de săpătură ca şi săpăturile propriu-zise vor fi
executate ca pentru un singur obiect.
Săpăturile ce se execută cu excavatoare nu trebuie să depăşească, în nici un caz,
profilul proiectat al săpăturii.
Dimensiunile în plan, cotele şi gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeţelor
săpăturilor vor asigura condiţiile tehnologice, de securitate a muncii şi calitate a
lucrarilor.
Dacă nu se specifica altfel în altă parte, nici un punct de pe suprafaţa lucrărilor
terminate nu se va situa mai sus cu +0,05 m sau mai jos cu -0,05 m de suprafaţa
proiectată. Între aceste limite de toleranţă suprafaţa va trebui să fie netedă şi
______________________________________________________________________________84
regulată.
În cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei (pietrişuri, terenuri stâncoase
etc.) lucrările de săpătură se pot executa de la început până la cota prevăzută în
proiect.
În cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei săpătura de fundare se va opri la un
nivel superior cotei prevăzute în proiect, astfel:
- pentru nisipuri fine 0,20 … 0,30 m
- pentru pământuri argiloase 0,15 … 0,25 m
- pentru pământuri sensibile la umezire 0,40 … 0,50 m
Săparea şi finisarea acestui ultim strat se va face imediat înainte de începerea
execuţiei fundaţiei.
Dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile
necesare în vederea fundţrii se vor stabili de către întocmitorul studiului
geotehnic.
În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice
neprevazute, fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte de
începerea lucrarilor de executare a fundaţiei (betonare), iar dacă umezirea este
puternică se va îndepărta stratul de noroi.
Schimbarea cotei fundului gropii de fundare, în timpul executiei se poate face
numai cu acordul proiectantului, având în vedere urmatoarele:
- ridicarea cotei fundului gropii, faţa de proiect, se face dacă se constată, în
cursul executării săpăturilor pentru fundaţii, existenţa unui teren bun de fundare
la o cotă superioară celei menţionate în proiect.
- coborarea cotei fundului gropii de fundare sub cea prevăzută în proiect se face
dacă se constată o neconcordanţă a terenului cu studiul geotehnic întocmit pe
amplasament.
Orice modificări de cote faţă de proiect se vor consemna în registrul de procese
verbale de lucrări ascunse care va fi semnat de antreprenor, beneficiar şi de
geotehnician.
______________________________________________________________________________85
Turnarea betonului în fundaţii se va executa de regulă imediat după atingerea
cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care proiectantul îsi dă
acordul privitor la posibilitatea de fundare a construcţiei respective.
Pe parcursul executării lucrărilor antreprenorul are obligaţia de a solicita
prezenţa proiectantului geotehnician pe şantier la atingerea cotei de fundare.
Rezultatele studiilor geotehnice suplimentare efectuate pe durata execuţiei
lucrarilor de către inginerul geotehnician, modificarile stabilite se vor ataşa la
cartea construcţiei.
2.5.2. Săpături pentru conducte şi cabluri
Tranşeea pentru pozarea conductei se va executa astfel încât să permită
instalarea în condiţii optime a conductelor, cu o adâncime suficientă pentru a
evita deteriorarea conductei prin îngheţ. Adâncimea de îngheţ pentru fiecare caz
în parte este indicată în proiect.
Pământul rezultat din săpătură se va depozita pe o singură parte a tranşeei la
distanţa minimă de 50 cm de marginea acesteia. Terenul vegetal va fi depozitat
separat de restul pământului excavat, fiind interzisă folosirea lui la umpluturi.
Terenul vegetal se va folosi numai pentru acoperirea umpluturilor.
Materialul excavat din şanturi va fi manevrat cu grijă, avându-se în vedere
depozitarea separată a asfaltului, pietrei sparte, betonului scos din construcţia
drumurilor sau spart din şanţ în cursul excavării, de materialul granular al
pământului natural.
III – LUCRĂRI DE BETOANE
Se vor executa conform “Codului de practică pentru executarea lucrărilor
de beton şi beton armat” – indicativ NE 120 – 99.
Normativul se referă la executarea elementelor sau structurilor din beton simplu
sau beton armat pentru construcţii industriale, construcţii civile, social -
culturale, agrozootehnice.
Respectarea normativului este obligatorie pentru unitătile sau organizaţiile care
______________________________________________________________________________86
proiectează sau execută lucrări de construcţii din beton armat, precum şi pentru
beneficiarii acestora.
Pregătirea turnării betonului
Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
a) să existe fişa tehnologică pentru betonarea obiectului în cauză, întocmită de
constructor, care să cuprindă:
- precizarea obiectului fişei;
- lucrările pregătitoare ce se impun;
- utilajele necesare, rezervele acestora, materialele necesare;
- fazele, ordinea şi ritmul de execuţie;
- detalii tehnologice necesare asigurării calitaţii lucrării, organizarea tehnologica
a punctului de lucru;
- măsuri tehnico-organizatorice suplimentare impuse în cazul unor condiţii
climatice deosebite;
- modul de asigurare a supravegherii execuţiei;
- programul de control al calităţii lucrărilor pe faze;
- locul de dirijarea eventualelor transporturi de beton refuzate;
măsuri PSI şi NTS.
Personalul însărcinat direct cu organizarea şi execuţia lucrării va instrui echipele
de lucru cu prevederile fişei tehnologice înainte de începerea lucrului.
b) Sunt recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături, după cum
urmează:
1. La terminarea execuţiei săpăturilor pentru fundaţii se va întocmi un proces
verbal distinct, de constatare, în prezenţa proiectantului geotehnician, în urma
căruia se poate da acceptul (sau nu) constructorului de turnare a betonului în
fundaţii.
2. La terminarea lucrărilor de cofraje se va verifica:
alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire;
încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii acestora;
______________________________________________________________________________87
dimensiunile interioare ale cofrajelor în raport cu cele ale elementelor ce
urmează a se betona;
poziţia cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la nivele
inferioare;
poziţia golurilor.
3. La terminarea montării armăturilor se va verifica:
- numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni transversale ale
elementelor structurii;
- distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare;
- elemente ce se toarnă ulterior;
- poziţia înnădirilor şi lungimile de petrecere a barelor;
- calitatea sudurilor;
- numărul şi calitatea legăturilor dintre bare;
- dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării;
- modul de asigurarea a grosimii stratului de acoperire cu beton şi dimensiunile
acestuia;
- poziţia, modul de fixare, dimensiunile pieselor înaglobate.
c) Suprafeţele de beton turnat şi întărit, care vor veni în contact cu betonul
proaspăt sunt de pojghiţa de lapte de ciment, de betonul necompactat sau
segregat asigurându-se rugozitatea necesară unei bune legături între cele două
betoane bunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru
continuarea în cazul apariţiei unor situaţii accidentale (staţie de betoane,
mijloace de transport de rezervă, sursa de energie, materiale pentru protejarea
betonului, condiţiile de creare a unui post de lucru, etc.).
e) Nu se întrevede posibilitatea apariţiei unor condiţii atmosferice deosebite (ger
ploi abundente, furtună).
f) În cazul fundaţiilor sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din
precipitaţii, încât acestea să nu se poată acumula în zonele ce urmează a se
betona. În baza verificării îndeplinirii condiţiilor de mai sus se va consemna
______________________________________________________________________________88
aprobarea betonării de către proiectant, reprezentantul beneficiarului şi
Inspecţiei zonale pentru calitatea construcţiilor, în conformitate cu prevederile
programului de control al calitaţii şi durabilităţii construcţiilor.
Aprobarea începerii betonării, trebuie să fie confimată pe baza unor noi
verificări în cazurile în care:
- au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data
stabilită.
- betonarea nu a început în intervalul de 10 zile de la data stabilită.
- înainte de turnarea betonului, trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor
pentru transport local şi pentru compactarea betonului.
Se interzice începerea betonării, înainte de efectuarea verificărilor şi
măsurătorilor indicate mai sus.
Reguli de betonare
Betonarea unei construcţii va fi nemijlocit urmărită de seful puncrului de lucru
care va fi permanent la locul de turnare şi va respecta cu stricteţe prevederile
normativului specific. Betonul trebuie pus în operă în maximum 15 minute de la
aducerea lui la locul de turnare
minute numai în cazul în care durata transportului este mai mică de o oră). La
tumarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
- cofrajele de lemn care vor veni în contact cu betonul proaspăt vor fi udate cu
apă imediat înainte de turnarea betonului, iar apa rămasă în denivelări va fi
inlăturată;
- din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face cu bene, pompe şi
benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare;
- dacă betonul adus la locul de punere în operă nu se încadrează în limitele de
lucrabilitate sau prezintă segregări va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în
lucrare;
- înălţimea de cădere libera a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,50 m;
betonul trebuie să fie răspândit în lungul elementului, urmărindu-se realizarea
unor straturi orinzontale de max. 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte
______________________________________________________________________________89
de începerea prizei betonului din stratul turnat anterior;
- se vor lua măsuri pentru evitarea deformării sau deplasarea armăturilor faţă de
poziţia prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a
plăcilor în consolă; dacă se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate în
timpul turnării;
- se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturilor,
respectându-se grosimea stratului de acoperire în conformitate cu prevederile
proiectului;
- nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturilor în timpul betonării şi nici
aşezarea pe armături a vibratorului;
- în zonele cu armături dese, se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a
secţiunii prin lovirea laterală a betonului cu şipci sau cu vergele de oţel,
concomitent cu vibrarea lui.
- în cazul în care aceste măsuri nu sunt suficiente, se vor crea posibilităţi de
acces lateral a betonului prin spaţiul care să permită şi pătrunderea vibratorului;
- se va urmari comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi
susţinerilor acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul
constatării unor deplasări sau cedări;
- circulaţia muncitorilor şi a utilajelor de transport în timpul betonării se va face
pe podine astfei rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii;
- este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele de beton proaspăt;
- betonarea se va face continuu până la rosturile de lucru prevăzute în proiect;
- durata admisă a întreruperilor de betonare pentru care nu este necesară luarea
unor măsuri speciale, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei
betonului;
- în cazul în care s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării
betonului este admisă după pregătirea suprafeţelor rosturilor, conform punctelor
enunţate mai sus;
- instalarea podinelor pentru circulaţia lucrătorilor şi a mijloacelor de transport
pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje,
______________________________________________________________________________90
armături, este permisă numai după 24-48 ore în funcţie de temperatura mediului
şi tipul de ciment utilizat.
În cursul betonării elementelor de construcţie se va verifica dacă:
- datele înscrise în bonul de transport al betonului corespund comenzii şi nu s-a
depaşit durata admisă de transport;
- lucrabilitatea betonului corespunde celui prevăzut;
- condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte;
- se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevările de probe;
- sunt corespunzătoare metodele, măsurile adoptate de susţinere a poziţiei
armăturilor;
- dimensiunile şi forma cofrajelor;
- se aplică corespunzător măsurile de protecţie a suprafeţelor betonului proaspăt.
În condica de betonare se vor menţiona:
- bonurile corespunzătoare betonului pus în operă;
- locul în care a fost pus în opera;
- ora începerii şi terminării betonării;
- probe de beton prelevate;
- măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;
- evenimente neprevăzute (intemperii, întreruperea turnării betonului);
- temperatura mediului;
- personalul care a supravegheat betonarea.
În cazul în care conducatorul punctului de lucru răspunde direct şi de prepararea
betonului, acesta este obligat să verifice şi calitatea cimentului, agregatelor
conform prevederilor din normativ NE 012-99 precum şi de modul de
amestecare şi transport al betonului. Constatările se scriu în – condica de
betoane.
La betonarea diferitelor elemente sau parţi de construcţie, în afara regulilor
generale menfionate mai sus, se vor mai respecta după caz, următoarele
prevederi suplimentare:
Betonarea elementelor verticale
______________________________________________________________________________91
În cazul elementelor cu înălţime max. 3,0 m, iar vibrarea betonului nu este
stanjenită de grosimea redusă a elementului, de desimea armăturilor, cofrarea se
admite a se face pe toate feţele şi pe întreaga înalţime, iar betonarea pe la partea
superioară a elementului.
Betonarea grinzilor şi plăcilor
Turnarea betonului în grinzi şi plăci va începe după 1-2 ore de la terminarea
turnării stâlpilor sau a pereţilor pe care rezemă, dacă fişa tehnologica nu conţine
alte precizări.
Grinzile şi plăcile se vor turna, de regulă, în acelaşi timp.
În cazul unor lungimi, respectiv suprafeţe mari, se admite crearea unor rosturi de
lucru la 1/5 … 1/3 din deschideri.
Înainte de turnarea grinzilor, se va verifica poziţia distanţierilor (dispuse la max.
2m distanţă
Compactarea betonului
Compactarea mecanică a betonului se va face prin vibrare.
Pentru Compactarea mecanică a betonului se va utiliza procedeul de vibrare
internă.
Alegerea tipului de vibrator se va face funcţie de dimensiunile elementului şi de
posibilitatea de introducere a capului vibratorului în armături.
Durata de vibrare optimă se situează între min. 5 sec. şi max. 30 sec. în funcţie
de lucrabilitatea betonului şi de tipul de vibrator; se termină când sunt
îndeplinite următoarele:
- betonul nu se mai tasează;
- suprafaţa betonului devine orizontala şi uşor lucioasă;
- încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului.
Distanţa între două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior
este de max. 1,0 m reducându-se în funcţie de caracteristicile secţiunii şi
desimea armăturilor.
Grosimea stratului de beton supus vibrării nu trebuie să depăşească 5 -15 cm în
______________________________________________________________________________92
stratul compactat anterior.
Rosturi de lucru (de betonare)
În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se
execuţia astfel încât betonarea să se facă fără întreruperi pe nivelul respectiv sau
între două rosturi de dilatare. La stabilirea poziţiei rostului de lucru, se vor
respecta următoarele reguli:
- la stâlpi, se va prevedea rostul de lucru la baza elementului;
- la grinzi, dacă din motive justificate nu se poate evita întreruperea, aceasta se
va face în zona de moment minim;
- în cazul în care grinzile se betonează separat, rostul de lucru se realizează cu 3
– 5 cm sub nivelul inferior al plăcii;
- la plăci, rostul de lucru va fi situat la 1/5-1/3 din deschiderea plăcii.
Rosturile de lucru vor fi realizate ţinându-se seama de următoarele reguli:
- suprafaţa rosturilor de lucru la stâlpi şi grinzi va fi perpendiculară pe axa
acestora, iar la plăci, la pereţi, perpendicular pe suprafaţa lor ;
- suprafaţa rostului de lucru va fi bine curăţată îndepărtându-se betonul ce nu a
fost bine compactat şi pojghiţa de lapte de ciment, realizându-se astfel o
suprafaţă rugoasă, ce asigură o legătură mai bună cu betonul ce urmează a se
turna;
- înainte de turnarea betonului proaspăt, suprafaţa rosturilor va fi spălată şi
umezită cu apă.
Tratarea betonului după turnare
Pentru a asigura condiţii favorabile de intărire şi a se reduce deformaţiile din
contracţie se va asigura menţinerea umiditaţii betonului numai 7 zile după
turnare, protejând suprafeţele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protecţie;
- stropirea periodică cu apă;
- aplicarea de pelicule de protecţie.
Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de
nisip.
______________________________________________________________________________93
Această operaţie se va face îndată ce betonul a căpătat suficientă rezistenţă
pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.
Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent în stare umedă. Stropirea cu
apă va începe după 2-12 ore de la turnarea betonului, în funcţie de tipul de
ciment utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este
suficient de întărit pentru ca prin această operaţie să nu fie antrenate părţi de
ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore în aşa fel incât suprafaţa betonului
să se menţină permanent umedă.
În cazul în care temperatura mediului este mai mica de 5°C nu se va proceda la
stropirea cu apa, ci se vor aplica materiale şi pelicule de protecţie. Pe timp de
ploaie, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilena.
Decofrare
Părţile laterale ale cofrajelor se vor îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă
de min 2,5 N/mm2, astfel ca feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate.
Cofrajele feţelor inferioare la plăci şi grinzi se vor îndepărta numai atunci când
rezistenţa betonului a atins 70% din marcă (se vor menţine totuşi popi de
siguranţă care se vor îndepărta atunci când rezistenţa betonului a atins 95% din
marcă).
Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns elementele de construcţii în vederea
decofrării se va face prin încercarea epruvetelor, confecţionate în acest scop şi
păstrate în condiţii similare elementelor în cauză, conform STAS 1275/1983 sau
prin încercări consecutive.
În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele:
- desfăşurarea operaţiei se va face în prezenţa conducătorului punctului de lucru;
- decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de
către elemente care se decofrează, ruperea muchiilor betonului sau degradarea
materialului cofrajului sau susţinerilor.
______________________________________________________________________________94
Recepţia structurii de rezistenţă
Se va efectua întreaga construcţie sau pe parţi de construcţie, în funcţie de
prevederile programului privind controlul de calitate pe şantier, stabilit de
proiectant, împreună cu beneficiarul şi constructorul.
Suplimentar se pot verifica:
- certificatul de garanţie pentru calitatea produselor livrate;
- existenţa şi conţinutul proceselor verbale de recepţie calitativă privind cofrajul,
armarea, recepţia calitativă, aspectul elementelor după decofrare, aprecierea
calităţii betonului pus în operă, precum şi existenţa proceselor verbale pentru
fazele determinate.
Verificările efectuate şi constatările rezultate la recepţia structurii de rezistenţă
se consemnează într-un proces verbal încheiat între beneficiar, proiectant şi
constructor, precizându-se în concluzie dacă structura în cauză se acceptă sau se
respinge.
În cazul în care se constată deficienţe în executarea structurii, se vor stabili
măsurile de remediere, iar după executarea acestora se va proceda la o noua
recepţie.
Lista abaterilor admisibile
Lista abaterilor admisibile la lucrările de betonare este urmatoarea:
Abateri – limită la dimensiunile elementelor executate monolit:
lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, plăcilor, pereţilor;
• până la 3,00m ±16 mm
• 3,00 … 6,00 m ± 20 mm
• peste 6,00 m ±25 mm
- dimensiunile secţiunii transversale:
• grosimea pereţilor şi plăcilor ±3,0 mm
până la 10 cm inclusiv
• peste 10 cm ±5,0 mm
lăţimea şi înălţimea secţiunii grinzilor şi stâlpilor:
• până la 50 cm ±5 mm
______________________________________________________________________________95
• peste 50 cm ±8 mm
fundaţii – dimensiuni în plan:
• înălţimea până la 2,0 mm ± 20 mm
• peste 2,0 m + ™ “^
IV. LUCRARILE DE ZIDARIE
Lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile din P2-85, C56-85
şi STAS 10109/1-82. Toate materialele care intră în compoziţia unei structuri
din zidărie nu pot fi puse în operă decît:
- după verificarea certificatelor de calitate care să ateste că sunt cele
corespunzătoare normelor respective;
- după ce s-au executat la locul de punere în operă încercările prevăzute în
prescripţiile tehnice respective;
- după verificarea fişei de transport a betonului şi mortarului din datele căruia să
rezulte că betonul şi mortarul sunt corespunzătoare calităţilor prevăzute în
proiect şi în prescripţiile tehnice.
- mortar (STAS 1030-85 şi instrucţiuni tehnice C17-82) având marca conform
proiectului – M100Z la coşurile de fum şi M25Z la celelalte (fără var), iar marca
minimă a cimentului pentru mortarul utilizat la coşurile de fum P300 sau M400.
Consistenţa mortarului, determinată cu conul etalon pentru zidăria din cărămizi
şi blocuri cu goluri verticale de 7-8 cm.
Cărămizile, înainte de punerea lor în lucru, se vor uda bine cu apă.
Pe timp de arşiţă udarea trebuie făcută mai abundent.
Grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm, iar a celor verticale de 10 mm cu
abaterile prevăzute în tabelul 8,5.
Rosturile orizontale şi verticale se umplu cu mortar pe toată grosimea zidăriei,
mai puţin de 10-15 mm la faţa zidăriei care urmează a se tencui, pentru a se
asigura o bună aderenţă a tencuielii.
______________________________________________________________________________96
Întreruperea execuţiei zidăriei se face numai în trepte.
Armătura-carcasă în stîlpişori se va monta înainte de executarea zidăriei.
Pe măsura executării zidăriei, în rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele
orizontale de legătură cu stîlpişorii, înglobîndu-le în mortar marca M50, obţinut
când este cazul prin îmbogăţirea locală a mortarului ciment.
Rosturile zidăriei din dreptul stâlpişorilor se lasă neumplute cu mortar pe o
adâncime de cca 20mm pentru realizarea unei legături cât mai bune cu betonul
din stâlpişori.
Turnarea betonului în stâlpişori se face în straturi cu înălţimea de cca 1,00 m.,
după udarea prealabilă a zidăriei şi a cofrajului.
Îndesarea betonului se face cu vergele, se interzice folosirea în acest scop a
vibratorului sau baterea cofrajelor.
Ghermelele necesare se vor zidi de o parte şi de alta a golurilor după ce vor fi
imprimate cu carbolineum sau cufundate de 2-3 ori într-o baie de bitum
fierbinte.
Abateri admisibile STAS 10109/1-82
Un caz special îl constituie zidăria din cărămidă presată plină format
240×115x63 mm. în ziduri de 12,5 cm. (protecţia hidroizolaţiei şi soclul din
cărămidă aparentă pe înălţimea demisolului). În această zonă, elevaţia fundaţiei
este hidroizolată vertical până la cotele trotuarelor, iar suprafaţa rămasă
deasupra (până la cota -0,15 m.) va fi pregătită ca pentru lucrările de placaje din
cărămidă executate la faţade: se va executa un ancoraj pentru plasa sudată de
care urmează a fi prinsă zidăria din cărămidă plină pentru a-i asigura aderenţa în
timp la stratul suport.
Reguli şi metode de verificare a calităţii zidăriei
Se vor efectua verificări atât în timpul execuţiei cît şi după terminarea lor
privind corespondenţa lucrărilor cu documentaţia tehnică care a stat la baza
execuţiei lucrării, precum şi calitatea lucrărilor executate.
______________________________________________________________________________97
Verificarea dimensiunilor şi a calităţii materialelor se face conform condiţiilor
din standarde / prevederi legale în vigoare, pentru fiecare material utilizat.
Cărămizile, cimentul (mortarul) sunt cele prevăzute în documentaţia tehnică;
trebuie însoţite de certificate de calitate. În caz contrar, ele nu sunt puse în operă
decât după verificarea calităţii prin încercări de laborator.
Verificarea calităţii procentuale de fracţiuni de cărămidă se face prin examinarea
vizuală în timpul execuţiei astfel ca procentul de fracţiuni de cărămidă să nu
depăşească 15% din numărul de cărămizi pe ansamblu lucrării.
Verificarea grosimii pereţilor netencuiţi se face luîndu-se media a trei
măsurători, cu precizie de 1mm., efectuate între două dreptare aşezate pe feţele
pereţilor.
Dacă la examinarea vizuală se observă neuniformităţi mari între grosimea
diferitelor rosturi, se va proceda şi la verificarea grosimii fiecăruia.
Verificarea se face cu o riglă sau ruletă metalică cu gradaţie milimetrică.
Verificarea umplerii rosturilor se face prin examinare vizuală.
Verificarea tasării corecte a zidăriei şi a legăturilor la colţuri, ramificaţii şi
încrucişări de pereţi se face în cursul execuţiei, prin examinarea vizuală înainte
de aplicarea tencuielii consemnîndu-se rezultatele verificării în documentele de
şantier.
Verificarea orizontalităţii suprafeţelor superioare ale rândurilor de cărămizi sau
blocuri se face cu ajutorul nivelei şi a dreptarului.
Verificarea planeităţii suprafeţelor şi a rectilinităţii muchiilor se face prin
aplicarea pe suprafaţa peretelui sau în lungul muchiilor a unui dreptar de minim
2m lungime şi prin măsurarea unghiului dintre acest dreptar şi suprafaţa
peretelui sau muchiei cu o precizie de 1mm.
Verificarea verticalităţii suprafeţelor şi muchiilor se face cu ajutorul unei rigle
gradate în mm. cu o lungime de 2,0 m. şi a firului cu plumb corespunzătoare
înălţimii nivelului.
Verificarea dimensiunilor încăperilor, a construcţiei în ansamblu şi a mărimii
golurilor pentru uşi, ferestre etc se face prin măsurători directe efectuate cu
______________________________________________________________________________98
metrul sau ruleta.
Verificările:
- Coaxialităţii stâlpişorilor şi pereţilor;
- Legăturii pereţilor prin intermediul planşeelor, centurilor;
- Legăturii dintre pereţii de umplutură şi elementele de rezistenţă;
- Lucrări de izolaţii legate de executarea de zidărie se vor face după caz vizual
sau prin măsurători directe, în timpul execuţiei lucrărilor, rezultatele
consemnându-se în documentele de şantier.
Normativele privind proiectarea şi executarea lucrărilor de zidărie şi
pereţi:
P.2/1985 -”Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor de
zidărie”
STAS 10109/1-1982 -”Lucrări de zidărie, calcul şi alcătuirea elementelor”
C.17/1982 -”Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de
zidărie şi tencuială”
STAS 5185/2-1986 -”Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri orizontale”
STAS 6793/1986 -”Coşuri şi canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii
civile. Prescripţii generale”
Ordin M.C.Ind. nr. 1233/D/80 -”Norme de protecţie a muncii în activitatea de
construcţii – montaj”
D.290/1977 -”Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea
şi realizarea construcţiilor”
C.56/1985 -”Norme pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente”
______________________________________________________________________________99
C.14/1982 -’’Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate
uşoare la lucrările de zidărie’’.
C.16/1984 -”Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcţii şi a instalaţiilor aferente”
P.104/94 -”Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi realizarea pereţilor şi
acoperişurilor din elemente de beton celular autoclavizat”
STAS 1030/1985 -‘’Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială’’.
Executarea pereţilor despărţitori uşori din gips-caton tip KNAUF sau
RIGIPS
Pereţii despărţitori uşori cu schelet simplu sau dublu şi plăci din ipsos carton
sunt pereţi interiori despărţitori neportanţi care se montează pe şantier.
Funcţiunile de rezistenţă şi fizica construcţiilor rezultă din conlucrarea
scheletului din profile de tablă de oţel cu placarea din plăci de ipsos carton şi
straturile izolatoare pozate funcţie de necesităţi.
Suplimentar pot suporta şi încărcările obiectelor agăţate.
Domenii de aplicare
Pereţii despărţitori uşori se folosesc în amenajări interioare la clădirile civile
(inclusiv încăperi umede). Nu se vor utiliza în spaţii tehnologice umede, în aer
liber sau în spaţii cu temperaturi înalte.
Construcţia pereţilor – montajul
- Operaţia de montaj începe cu măsurarea şi trasarea pe planşeul portant al
axelor pereţilor, a schelelor autoportante, a uşilor şi a altor deschideri. După
aceasta, operaţiunea se continuă pe pereţi sau tavane.
- Fixarea de suprafeţele suport a profilelor de contur. La tavan şi la pardoseli se
utilizează profile de contur tip UW, iar la racordurile laterale ale pereţilor se
______________________________________________________________________________100
folosesc profile de schelet tip CW.
Înainte de începerea montării pe aceste profile se lipesc benzi de etanşare sau se
ataşează alte materiale de etanşare adecvate.
Planşeele de rezistenţă, care prezintă denivelări mari vor fi egalizate înaintea
montării profilelor.
- Se introduc profilele CW în profilele de contur.
Profilele verticale ale scheletului trebuie să pătrundă cel puţin 15 mm. şi trebuie
să prezinte la partea superioară o toleranţă de circa 1cm.
- Se începe montarea plăcilor din ipsos carton pe una din feţele peretelui. Prima
placă din ipsos carton se pozează parţial pe schelet şi se fixează cu ajutorul
nivelei cu bulă de aer. În continuare placa este fixată de scheletul suport cu
ajutorul şuruburilor cu montaj rapid în aşa fel încît să nu existe tensionări.
Următoarele plăci se montează în acelaşi mod. Distanţa de la scheletul de
susţinere la elementele de completare din zona de capăt a peretelui nu trebuie să
depăşească 62,5 cm., iar în cazul realizării izolaţiei acustice, această distanţă nu
trebuie să fie mai mică de 50 cm. În cazul placării duble, al doilea rând de plăci
va fi înşurubat după primul rând, prin decalarea îmbinărilor.
La racordările glisante la tavane, la profilele de contur UW de la partea
superioară, plăcile nu vor fi înşurubate.
- După montarea instalaţiilor, în spaţiul gol din perete se va aşeza, îndesa şi
asigura contra alunecării, stratul de vată minerală necesar.
Grosimea normală a izolaţiei nu trebuie să fie mai mare ca spaţiul gol din perete
şi nu trebuie micşorată sub dimensiunea necesară din condiţiile de fizica
construcţiilor, prin instalaţii suplimentare.
- În continuare se plachează a doua faţă a peretelui.
Îmbinările plăcilor sunt deplasate faţă de poziţia îmbinărilor de pe partea opusă.
La pereţii înalţi unde la îmbinarea plăcilor sunt necesare profile orizontale
acestea vor fi decalate, în caz contrar reducându-se stabilitatea peretelui.
______________________________________________________________________________101
- Dacă se montează uşi este necesară montarea de profile suplimentare de o
parte şi de alta a uşii. Aceste profile se montează pe întreaga înălţime a pereţilor
şi se fixează foarte strâns de profilul de contur UW inferior şi superior.
Prin pătrunderea unul într-altul profilele CW pot suporta o greutate de 25 kg. a
canatului uşii la o înălţime de 2,80 pentru începere precum şi greutăţi ale
canatului de uşă până la 60 kg.
- Şpăcluirea plăcilor din ipsos carton poate demara numai după consumarea
tuturor tensiunilor reunificative, cum sunt de exemplu cele din acţiunea
umidităţii sau a temperaturii.
Se presupune o temperatură a incintei de C.montaj şi a construcţiei de cel puţin
5
Umidităţi exagerate ale aerului (în comparaţie cu condiţiile de utilizare
ulterioare) în timpul şpăcluirii, precum şi deshidratarea rapidă sau încălzirea în
timpul uscării pot duce la formarea de fisuri. În cazul introducerii unor benzi de
acoperire a rosturilor din hârtie sau din împâslitură din fibră de sticlă este
posibilă şi şpăcluirea cu umplutură pentru rosturi.
Tratamentul suprafeţelor
Plăcile de gips–carton sunt compatibile cu aproape toate tipurile de straturi de
acoperire uzuale pentru interiorul încăperilor cum ar fi: lacuri şi vopsele de
dispersie, aplicări de tapete, plăcuţe, straturi textile şi altele asemănătoare. Nu
este indicată folosirea coloranţilor pe bază de silicaţi sau var.
Pentru aplicarea ulterioară a unor straturi de tencuială suplimentară sau răşini
artificiale sunt necesare tratamente preliminare cum sunt aplicarea de punţi de
lipire sau aplicarea de grunduri.
Verificarea pe faze a lucrărilor
Verificarea calităţii lucrărilor se face la fiecare fază în parte:
- verificarea modului de realizare a scheletului metalic;
______________________________________________________________________________102
- verificarea scheletului metalic în dreptul golurilor de uşi;
- verificarea prinderii plăcilor de gips carton şi a planeităţii generale;
- şpăcluirea scheletului metalic în dreptul golurilor de uşi;
- verificarea durităţii muchiilor.
Lucrări de realizare tavane false din KNAUF GKF
Tavanele realizate cu placi KNAUF GKF se fixează cu şuruburi cu montaj
rapid, TN35, pe un schelet metalic, având rigle portante montate la o distanţă de
500 mm. şi rigle de montaj cu interax de 400 mm.
Placile GKF se dispun transversal faţă de riglele de montaj. Îmbinarea muchiilor
vizibile se decalează cu cel putin 400 mm., apoi se dispun pe rigle şi se rostuiesc
muchiile vizibile.
Fixarea plăcilor GKF se începe în milocul plăcilor, sau în colţul plăcii pentru a
se evita suprapunerile. În timpul fixării, plăcile se presează bine pe scheletul
suport. Mijlocul de prindere este şurubul cu montaj rapid TN35, iar distanţa de
fixare a şuruburilor este de 170 mm. În cazul placărilor multistrat, la fixarea
primului start se permite alegerea unei distanţe de trei ori mai mare, dar până la
500 mm. cu condiţia ca al doilea strat să fie montat în aceeaşi zi.
Tavanele de gips carton vor fi zugrăvite cu var lavabil alb.
V. PARDOSELI
Prevederile prezente la acest capitol se aplică la toate lucrările de
pardoseli executate la construcţii cu piatră naturală şi artificială, parchet, plăci şi
covoare din materiale sintetice (plastice), mochete.
Lucrările de pardoseli se vor executa în conformitate cu prevederile proiectului
şi a “Normativului pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor “ C35-82.
Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al
procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toată perioada
lucrării.
Executarea fiecărui strat component se va face numai după executarea stratului
______________________________________________________________________________103
precedent şi constatarea că acesta a fost bine făcut. Stratul suport al pardoselii
trebuie să fie pregătit prin curăţarea şi spălarea lui cu apă, pentru îndepărtarea
prafului, impurităţilor sau resturilor de tencuială.
Stratul suport pentru fiecare tip de pardoseală se va face conform prevederilor
normativelor specifice.
Se vor executa pardoseli din parchet de lemn masiv, cu lamba şi uluc, din stejar
în încăperile specificate pe planşele de arhitectură.
La pardoselile din parchet se vor verifica:
- dimensiunile pieselor de parchet, abaterile admisibile fiind conform
prevederilor din STAS 228/1-80;
- umiditatea stratului suport din beton, maximul admis fiind 3%;
-menţinerea climatului din încăperi la o temperatură de +50 C şi umiditatea
relativă a aerului de maximum 65%;
-planitatea şi orizontalitatea pardoselii; abaterea maximă admisă este de ± 3
mm., în cazul planeităţii suprafeţei şi de ± 2 mm. / m în cazul orizontalităţii
pardoselii;
-montarea la acelaşi nivel a lamelor alăturate;
-mărimea rosturilor dintre lamele: în câteva puncte izolate, lăţimea maximă
admisă a rosturilor este de 0,5 mm.
-calitatea rândeluirii (nu se admit asperităţi la palpare);
-fixarea lamelelor;
-existenţa rosturilor lângă pereţi.
Se vor executa pardoseli din gresie în încăperile specificate pe planşele de
arhitectură.
La pardoselile din gresie se vor respecta recomandările din cap. 5 – Placaje.
Prevederi comune
Nici o lucrare de pardoseli nu se va începe decât după verificarea şi
recepţionarea suportului, operaţii care se efectuează şi se înregistrează conform
prevederilor capitolelor respective.
O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şi recepţionării lucrărilor
de instalaţii ce trebuiesc terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli
(ex. canale, instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror
executare ulterioară ar putea degrada pardoselile.
______________________________________________________________________________104
Toate materialele, semifabricate şi prefabricate ce intră în componenţa
unei pardoseli nu vor intra în lucrare decât dacă în prealabil:
- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării, că au fost livrate cu
certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor
respective;
- s-au efectuat la locul de punere în operă – dacă prescripţiile tehnice sau
proiectul le cer – încercările de calitate.
Betoanele şi mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta
şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de
documente din care să rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice şi de
compoziţie.
Principalele verificări de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli
sunt:
- aspectul şi starea generală;
- elemente geometrice (grosime, planeitate, panta)
- fixarea îmbrăcăminţii pe suport;
- rosturile;
- racordarea cu alte elemente de construcţii sau instalaţii;
- corespondenţa cu proiectul.
Verificarea pe parcursul lucrărilor
a. O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şi recepţionării lucrărilor de
instalaţii ce trebuiesc terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli (ex.
canale, instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror executare
ulterioară ar putea degrada pardoselile.
b. Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţa
unei pardoseli nu vor intra în lucrare decât dacă în prealabil:
- s-a verificat de către conductorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu
certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor
respective;
- au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor;
- s-au efectuat la locul de punere în operă – dacă prescripţiile tehnice sau
proiectul le cer – încercările de calitate.
Betoanele şi mortarele provenite de la instalaţii centralizate, chiar situate în
______________________________________________________________________________105
incinta şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit
de documente din care să rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice şi
de compoziţie;
c. La pardoseli din piatră artificială, executate în suprafeţe continui, verificarea
se face conform STAS 2560/1 – 74 ( ciment sclivist, beton mozaic turnat):
- aspectul, starea generală a suprafeţelor, modul de racordare cu suprafeţe
verticale;
- planeitatea şi orizontalitatea, abaterea maximă admisă este de două unde cu
săgeata maximă de ± 2 mm.
- pantele – dacă sunt prevăzute în proiect (abaterea maxim admisă este de ± 2,5
mm./m şi numai în porţiuni izolate);
- aderenţa la stratul suport se verufică prin ciocănirea cu ciocanul de zidar:
La pardoseli executate din piatră artificială sau nearsă din elemente prefabricate
(dale din beton, dale din beton mozaicat, gresie) verificarea se execută conform
STAS 2560/1 – 74 şi STAS 2560/2 – 75;
- planeitate şi pante;
- denivelări între 2 elemente prefabricate alăturate;
- aderenţa la stratul suport (prin ciocănire cu ciocanul de zidar);
- mărirea rosturilor.
(La aceste tipuri de pardoseli nu se încheie procese verbale de lucrări ascunse.)
Verificări la pardoseli din parchet
- dimensiunile lamelelor sau ale panourilor, abaterile admisibile sunt conform
prevederilor STAS 228-69 şi STAS 6772-71;
- umiditatea stratului de nisip, mortar de ciment sau de beton;
- menţinerea climatului din încăperi la temperatura de minimum 5ºC şi
umiditatea relativă a aerului de maximum 65%;
- planeitatea şi orizontalitatea pardoselii; abaterea maximă admisă este de ± 3
mm. în cazul planeităţii suprafeţei şi de maximum ± 2 mm./m. în cazul
orizontalităţii pardoselii;
- montarea la acelaşi nivel a lamelelor sau panourilor alăturate;
- mărimea rosturilor dintre lamele sau panouri poate fi de maximum 0,5 mm.;
- calitatea rânduelii (nu se admit abateri la palpare);
- fixarea lamelelor pe suport: în cazul lipirii cu adeziv se execută proba prin
ciocănire uşoară cu ciocan de zidar, sunetul trebuie să fie “plin”;
- existenţa rostului de lângă pereţi.
______________________________________________________________________________106
Verificarea la faza de lucrări
La fazele de lucrări se fac aceleaşi verificări ca cele prescrise pentru parcursul
lucrării:
- verificările de aspect se efectuează încăpere cu încăpere;
- verificările ce comportă măsurători sau desfaceri se fac cu frecvenţă de 1/4 din
aceea prescrisă pentru verificările pe pearcurs.
Rezultatele verificărilor şi recepţiilor pe faze de lucrări se consemnează în
procesele verbale conform instrucţiunilor respective.
Verificări la recepţia preliminară a obiectului
La recepţia preliminară a obiectului se efectuează:
- examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe
faze de lucrări;
- verificări directe şi anume: pentru aspect, cel puţin 1/5 din încăperi, dar minim
o verificare la 200 m2. Pentru cele ce comportă măsurători şi desfaceri,
verificările directe se vor efectua cu frecvenţa minimă de 1/4 din cea prescrisă
pentru închiderea fazelor de lucrări.
Normative privind executarea lucrărilor de pardoseli, plinte, scafe:
C.35/1982 – “Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor”;
STAS 3430/1982 – “Pardoseli. Clasificare”;
C 16/1984 – “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcţii şi a instalaţiilor aferente”.
C 56/1985 – “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente”;
STAS 7055/1984 – “Ciment Portland alb”;
STAS 1134/1971 – “Piatră de mozaic”;
STAS 388/1980 – “Lianţi hidraulici “Ciment Portland””.
VI. TENCUIELI
Domeniul de aplicare
______________________________________________________________________________107
Prevederile prezentului capitol se referă la toate tencuielile elementelor de
construcţie, având rol de finisare şi de protecţie şi executate cu montare de orice
tip. În acest capitol intră şi tratamentele subţiri cu grosimi începând de la 1 mm.
Suprafeţele cu zidărie, suprafeţele ce reprezintă faţa văzută a grinzilor şi
stâlpilor se vor aduce la o suprafaţă plană prin tencuire.
Pentru aceasta se execută o tencuire de 1,5 – 2 cm. cu M 25T. Suprafaţa tencuită
va trebui să respecte reglementările de calitate conform C 56-85 caietul IX.
Astfel suprafeţele nu trebuie să prezinte crăpături, neplaneităţi mai mari decât
cele admisibile, trebuie să adere la stratul de zidărie sau beton, pe care se aplică.
Nu se admit umflături, crăpături, denivelări până la maximum 3 mm.,
neplaneităţi peste 2 mm. Această tehnologie nu se referă la zonele de
ancadramente, decoraţii pentru care se prevăd tehnologii speciale.
Pentru prepararea mortarelor se va ţine cont de Instrucţiunile tehnice din C 17-
82.
Preioada maximă de utilizare a mortarelor va fi cea normată şi anume de până la
2 h. pentru grund şi de 1h. pentru glet.
Dată fiind importanţa lucrării, nu se vor executa tencuieli pe timp friguros, deci
sub +5ºC.
De asemenea, dat fiind faptul că în acelaşi plan apar tencuieli pe beton şi pe
zidărie este necesară montarea unei plase de rabiţ lipită de elementele de beton ţi
depăşindu-le cu 15 – 20 cm. spre elementele de zidărie.
Realizarea diverselor profile decorative.
Se realizează montarea unui pilon general de rabiţ pentru execuţia grundului cu
M 50T. Mortarul va fi livrat însoţit de elementele privind marca şi calitatea
acestuia.
Prin acest grund se va executa o tencuială drişcuită cu ciment alb şi praf de
piatră de culoare albă, drişcuită.
Tencuiala va respecta condiţiile de calitate conform C56-85.
Nu se admit abateri de la planeitate decât maxim 2mm./m. şi 20 mm. la toată
înălţimea clădirii, sau 5 mm. pe înălţimea nivelului unu.
Verificările calităţii tencuielilor se vor realiza la finalizarea fiecărei suprafeţe
plane de faţadă şi cel puţin câte una la fiecare 100 m2.
Prevederi comune
______________________________________________________________________________108
Tencuielile fiind lucrări destinate de cele mai multe ori să rămână vizibile,
calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, după
terminarea întregului obiect:
Verificarea calităţii suportului pe care se aplică tencuiala se face în cadrul
verificării – executării acestui suport. Este absolut interzis de a aplica tencuiala
peste suporţi ce nu au fost recepţionaţi conform instrucţiunilor specifice.
Înainte de execuţia tencuielilor este necesar de a verifica dacă nu au fost
recepţionate toate lucrările destinate de a le proteja sau lucrări care prin execuţie
ulterioară ar provoca deterioarea tencuielilor (învelitori, planşee, balcoane,
conducte de instalaţii, tâmplărie pe toc). Se va verifica dacă odată cu execuţia
suporţilor au fost montate toate piesele necesare fiecărei tâmplării sau instalaţii
(ghermele, praznuri, suporţi, colţare, etc).
Materialele nu pot fi introduse în lucrare decât dacă s-a verificat în
prealabil de către conductorul tehnic al lucrării că acestea au fost livrate cu
certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele
respective.
Pe parcursul lucrării este necesar a se verifica dacă se respectă tehnologia
de execuţie, utilizarea tipului şi compoziţiei mortarului precum şi aplicarea
straturilor succesive fără depăşiri de grosimi maxime. Se vor lua măsuri
împotriva uscării prea rapide (vânt, însorire), spălări de ploaie sau îngheţuri.
Rezultatele încercărilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie
comunicate conducătorului tehnic al lucrării în termen de 48 de ore de la
încercare. În toate cazurile în care rezultatul încercării este sub 75% din marca
prescrisă, se va anunţa beneficiarul lucrării pentru a stabili dacă tencuiala poate
fi acceptată. Aceste cazuri se înscriu în registru de procese verbale de lucrări
ascunse şi se vor menţiona în prezentarea ce se predă comisiei de recepţie
preliminară; această comisie va hotărî definitiv asupra acceptării tencuielii
respective.
Verificarea pe faze de lucrări a tencuielilor
Se face în cazul tencuielilor pe baza următoarelor verificări la fiecare tronson în
parte:
______________________________________________________________________________109
a. rezistenţa mortarului;
b. numărul de straturi ce se aplică şi grosimile respective;
c. aderenţa la suport între două straturi;
d. planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor;
e. dimensiunea, calitatea şi poziţia elementelor decorative (solbancuri, brâie,
cornişe).
Aceste verificări se efectuează înaintea zugrăvelilor sau vopsitoriei, iar
rezultatele se înscriu în registre de procese verbale de lucrări ascunse.
Verificări la terminarea unei faze de lucrări
Verificările se efectuează terminarea unei faze de lucrări, cel puţin câte una la
fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 m2.
La recepţia preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări,
dar cu o frecvenţă de min 1/3 din frecvenţa fazei precedente.
Normative privind executarea lucrărilor de tencuieli.
C 18/1983 – “Normativ pentru executarea tencuielilor umede”.
C 17/1982 – “Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de
zidărie şi tencuială”.
C 16/1984 – “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcţii şi a instalaţiilor aferente”.
STAS 1667/1976 – “Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare”.
STAS 146/1980 – “Var pentrui construcţii”.
VII. ZUGRĂVELI, VOPSITORII, TAPETE
Domeniul de aplicare
Prevederile din prezentul capitol se referă la lucrări de zugrăveli şi vopsitorii
interioare şi exterioare ale clădirilor.
Prevederi comune
______________________________________________________________________________110
Zugrăvelile şi vopsitoriile fiind lucrări destinate a rămâne vizibile,
calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar
după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar a se încheia
procese verbale de lucrări ascunse.
Verificarea calităţii suportului pe care se aplică zugrăvelile, vopsitoriile,
se face în cadrul verificării executării acestui suport. (Tencuieli, zidării, betoane,
gleturi, elemente de tâmplărie, instalaţii). Este interzis a se începe executarea
oricăror lucrări de zugrăveli, vopsitorii sau tapete, înainte ca suportul să fi fost
verificat cu atenţie de către şeful punctului de lucru, privind îndeplinirea
condiţiilor de calitate pentru stratul suport.
Verificarea calităţii zugrăvelilor, vopsitoriilor se face numai după uscarea
lor completă şi are ca scop principal depistarea defectelor care depăşesc
abaterile admisibile, în vederea efectuării remediilor şi eliminării posibilităţii ca
aceste defecte să se repete în continuare.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii, este necesar a se
verifica dacă au fost executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le
proteja (învelitori, streşini) sau a căror execuţie ulterioară ar putea provoca
deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplărie) precum şi dacă au fost
montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporţi pentru obiecte sanitare
sau elemente de încălzire).
Conducătorul tehnic al lucrării trebuie să verifice toate materialele înainte
de a fi introduse în lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate
care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective.
Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea
tehnologică de execuţie, prevăzută în prescripţiile tehnice, utilizarea reţetelor şi
compoziţiei amestecurilor indicate, precum şi aplicarea straturilor succesive în
ordinea şi la intervalele de timp prescrise.
Se va urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării bruşte (vânt,
însorire), spălări prin ploaie sau îngheţ.
Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări se fac cel
puţin câte una la fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 m2.
______________________________________________________________________________111
La recepţionarea preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi
verificări, dar cu o frecvenţă de minimum 1/5 din frecvenţa precedentă.
Zugrăveli – verificări pe faze de lucrări
Prin examinarea vizuală se verifică următoarele:
- Corespondenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile din proiect şi
cu eventualele dispoziţii ulterioare;
- aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apă ( culoare uniformă, fără pete,
scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de păr, urme de pensule sau bidinele);
Urmele de bidinea sunt admise numai dacă nu se văd de la distanţă de 1 m.
Nu se permit corecturi sau retuşuri locale. Pe suprafeţele stropite, stropii trebuie
să fie uniform repartizaţi.
Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare
uşoară cu palma de perete. O zugrăveală prin frecare nu trebuie să se ia pe
palmă.
Vopsitorii
Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai
întâi dacă la vopsitoriile în ulei s-a format o peliculă rezistentă. Constatarea se
face prin ciocănire a vopselei cu degetul în mai multe puncte.
Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în
vedere următoarele:
a. Suprafaţa vopsită cu ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte acelaşi ton de
culoare, aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostre
stabilite.
Vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicată până la „perfect curat”, adică să nu
prezinte straturi străvezii, pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri lipsuri de
bucăţi de peliculă, crăpături, fisuri – care pot genera desprinderea stratului
aglomerării de pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituri sau şlefuire
necorespunzătoare, urme de pensulă sau urme de vopsea insuficient frecată la
preparare.
b. La vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu
pelicula de vopsea a suprafeţelor de lemn sau metalice (chituri şi şlefuire în
______________________________________________________________________________112
prealabil). De asemeni se va verifica ca accesoriile metalice (şilduri, drucăre,
cremoane, olivere) să nu fie pătate cu vopsea.
c. Nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţe vopsite.
d. Înainte de vopsirea suprafeţelor de vopsit vor fi verificate dacă au fost
pregătite corect prin curăţire, şlefuire, chituire a rosturilor, etc.
e. Se va examina vizual pe toate feţele dacă ţevile, radiatoarele, convectoarele
etc. sunt vopsite în culorile prescrise şi dacă vopseaua este uniformă , fără pete,
urme de pensulă, crăpături sau alte defecte. Se va verifica, înainte de vopsire
dacă suprafeţele au fost corect pregătite prin curăţire de rugină, mortar, etc.
Verificarea vopsitoriei feţelor „ nevăzute” ale ţevilor, radiatoarelor se vor
controla cu ajutorul unei oglinzi.
f. Separaţiile între zugrăveli şi vopsitorii, pe acelaşi perete, precum şi între
zugrăveală şi tavane, trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii.
Separaţiile trebuie să fie rectilinii şi orizontale.
Zugrăveli interioare cu var lavabil
Caracteristici generale
Varul lavabil pentru exterior pe bază de copolimeri vinilici cu aspect catifelat,
are următoarele proprietăţi:
- acoperire foarte lungă;
- alb imaculat;
- lavabil;
- permeabilitate ridicată, ce permite peretelui să respire;
- dilatare optimă;
- aplicare uşoară.
Caracteristici tehnice
- aspectul peliculei: - gros opac;
- diluat: - apa;
- uscare la suprafaţă: - 5 -10 minute;
- uscare la atitudine: - 30 – 40 minute;
- uscare în profunzime: - 2 – 4 ore;
- al treilea strat: - 4 – 6 ore.
Modalităţi de aplicare
______________________________________________________________________________113
Varul plastic se va aplica cu ruloul, acesta presupunând o diluare a varului cu
apă în proporţie de 15-20%.
Primul strat poate fi mai diluat pentru uşoara penetrare în porozitatea suportului.
Se amestecă cu grijă adăugând lent apa până vâscozitatea de aplicare este cea
dorită.
Nu se aplică produsul la o temperatură mai mică de 5ºC. Instrumentele folosite
trebuie spălate imediat după utilizare.
Etape indicate
- suprafeţele noi trebuie să fie bine uscate, fără praf şi impurităţi de orice fel,
inclusiv ciment – măturat bine.
În toate cazurile un strat de fixator izolant pe bază de apă sau de troluient, creşte
aderenţa, elimină praful şi reduce consumul de var.
- La suprafeţele văruite se îndepărtează vechea văruială prin raşchetare şi
periere.
- Primul strat de Blitz trebuie dat un pic mai mult diluat decât următoarele
pentru a favoriza impregnarea suprafeţei.
VIII. Lucrări de placaje
Capitolul de faţă se referă la lucrările de placaj din cărămidă, executate la
faţade şi la lucrările de placaje de faianţă executate la interiorul clădirilor de
locuit (aplicate cu suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip).
Placajele fiind destinate să rămână vizibile, calitatea lor din punct de
vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului
obiect şi în consecinţă nu este necesar să se încheie procese-verbale de lucrări
ascunse, ci numai pe faze de lucrări.
Lucrările de placaje vor începe după verificarea următoarelor:
- stratului suport pe care urmează a fi aplicate;
- existenţa tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul ( planşee,
învelitori, atice, cornişe, balcoane);
- existenţei lucrărilor a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora placajul
(tâmplărie, ghermele, praznuri, suporţi şi toate lucrările de instalaţii).
______________________________________________________________________________114
Lucrările enumerate mai sus vor fi recepţionate conform capitolelor respective,
înainte de începerea montării placajelor.
Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în
componenţa lucrărilor de placare nu vor fi introduse în operă decât dacă în
prealabil:
- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că materialele au fost
livrate cu certificat de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare cu
normele tehnice respective;
- au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor;
- s-au efectuat la locul de punere în operă (dacă prescripţiile tehnice specifice
sau proiectul le cer) încercări de calitate;
- mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului,
pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din
care să rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.
- execuţia ancorajului plasei sudate de care urmează a fi prins placajul exterior.
Lucrările de placare se verifică după:
- aspect şi stare generală;
- elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
- aderenţa placajului la stratul suport;
- rosturi, etanşeitate, ţesătura plăcilor;
- corespondenţa cu proiectul;
- executarea muchiilor ieşinde sau intrânde.
Verificarea pe faze de lucrări se face în cazul placajelor interioare pentru
fiecare încăpere în parte, iar în cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de
faţadă în parte şi se referă la următoarele obiective:
- rezistenţa mortarelor sau a pastelor de aplicare a plăcilor de placaj (determinată
în cuburi de 7,07 cm latura, turnate chiar la turnarea mortarelor sau a pastelor
respective);
- determinarea de straturi din structura placajelor şi grosimilor respective
(determinată prin sondaje executate cel puţin la 100 m2)
- aderenţa la suport a mortarului de poză şi între spatele plăcilor şi mortar (sau
pastă adezivă)
______________________________________________________________________________115
- planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor ( bucată cu bucată)
- dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative care se plachează
(solbancuri, brâie, cornişe, etc)
Abaterile admisibile pentru placaje sunt date în anexa A2.
La recepţia preliminară comisia de recepie va efectua aceleaşi verificări.
Indicaţii asupra placajelor interioare
În prezenta documentaţie s-au prevăzut placaje de faianţă şi gresie în grupurile
sanitare, bucătării şi alte încăperi, conform documentaţiei tehnnice prezente.
Plăcile se vor livra la dimensiunile, calităţile şi caracteristicile prevăzute în
STAS 233 -86.
Pereţii pe care vor fi aplicate plăcile de faianţă nu trebuie să fie tencuiţi, iar
rosturile zidăriei trebuie să se cureţe bine pe o adâncime de cca. 1 cm., pentru ca
mortarul de fixare să adere cât mai bine pe aceste suprafeţe.
Apoi se va aplica pe pereţi un şpriţ din mortar ciment-nisip de 3 – 5 mm.
Plăcile de faianţă vor fi ţinute în apă, după ce în prealabil au fost curăţate de
praf. Înainte de a fi aplicate pe pereţi vor fi lăsate să se scurgă 2 – 3 minute.
Asezarea plăcilor se va face în rânduri orizontale începând de la colţuri, de la
stânga la dreapta şi de la plintă sau scafă în sus.
Rosturile orizontale ale placajelor trebuie să fie în prelungire şi în linie dreaptă.
Montarea plăcilor se face prin aplicarea pe dosul fiecărei plăci a mortarului de
ciment, în grosime de cca 2 cm.
La recepţionarea lucrărilor se va controla aspectul general al placajelor în ceea
ce priveşte uniformitatea culorii şi corespondenţa acesteia cu proiectul,
planeitatea, execuţia îngrijită a rosturilor, fixarea plăcilor pe pereţi.
La executarea lucrărilor de placaje se vor avea în vedere prevederile din “Norme
republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii, Ministerul
Sănătăţii, cu Ordinele nr. 34/75 şi 60/75.
Verificări prin examinare vizuală
a. Racordarea placajului cu tencuiala.
Suprafeţele placate cu plăci de faianţă trebuie să se termine cu plăci cu muchiile
rotunjite, iar spatele lor să coincidă cu nivelul finisajului alăturat.
Nu se admite ca racordarea tencuielii cu placajul să se prin scafă de mortar de
ciment sau pastă de ipsos şi nici ca nivelul suprafeţei placajului să se afle sub
______________________________________________________________________________116
nivelul tencuielii.
b. Străpungerile efectuate în suprafaţa placată, pentru trecerea ţevilor de
instalaţii, fixarea prizelor, întrerupătoarelor.
Găurile făcute în plăci să fie mascate pe contur, prin acoperire cu rozete metalice
nichelate sau prevăzute cu garnituri – după cum este prevăzut în proiect. La
găurile unde acoperirea cu rozetă nu este suficientă astfel încît conturul găurii se
vede şi în jurul rozetei, se vor monta rozete cu diametrul corespunzător. De
asemeni, găurile practicate în placajul pentru fixarea obiectelor sanitare
(spălător, oglindă) nu trebuie să fie vizibile sub aceste obiecte.
c. racordarea placajului de plăci din faianţă cu cada de baie;
Etanşarea rostului de racordare respectiv trebuie să fie executată cât mai îngrijit;
Pentru a verifica etanşeitatea racordării dintre placaj şi cada de baie se va
controla partea opusă peretelui observând dacă umezeala a trecut prin perete;
Planeitatea suprafeţei placate se verifică cu ajutorul unui dreptar 1,20 –
2,00 m. lungime. Sub acest dreptar aşezat pe orice direcţie nu se admite decât o
singură denivelare de maximum 2 mm.
Verticalitatea suprafeţei placate se verifică cu bolobocul şi cu un dreptar
de 1,20 m. Abaterea maximă admisibilă nu va depăşi 2 mm. În suprafeţele
orizontale (glafuri, marginea căzii) trebuie să se asigure o pantă de cca. 2%.
Dacă se observă abateri la examinarea vizuală a rosturilor, acestea vor fi
măsurate cu ajutorul unor calibre.
Verificarea racordării rectilinii a suprafeţelor placate, cu plinte sau scafe,
se face la început prin examinare vizuală, iar dacă se observă ondulări în plan
vertical sau orizontal, acestea se măsoară cu ajutorul unui dreptar de 2 mm.
lungime.
Nu se admite, sub dreptar, decât o singură undă având o săgeată mai mică de 2
mm.
La limita de separare a placajului de tâmplăria de lemn, după uscarea
completă a acesteia, rosturile nu trebuie să fie mai mari de 1 mm. Acolo unde
tâmplăria este prevăzută cu pervazuri, placajul trebuie să pătrundă sub ele cel
puţin 10 mm.
Pervazurile trebuie să fie fălţuite pe înălţimea placajului.
______________________________________________________________________________117
Abateri admisibile la calitatea placajelor
Placaje interioare cu plăci faianţate
- Devierea de la planeitatea şi verticalitatea suprafeţelor placajului (distanţa
dintre dreptar şi suprafaţa placajului) - 2 mm.
- Devierea rosturilor dintre faianţe - 1 mm./1 placă
- Ştirbituri sau lipsă de glazură la muchiile suprafeţelor glazurate ale plăcilor -
maxim una la o placă pe o suprafaţă de 1m2
- Porţiuni neumplute cu lapte de ciment alb la rosturi - nu se admit
- Locuri neumplute cu glazură pe suprafaţa placajului - max. 2 pe m2 (cu o
suprafaţă de 2mm2) sau max 2 mm. / 1 m2
- Fisuri pe suprafaţa placajului - nu se admit.
IX. LUCRĂRI DE IZOLAŢII
Hidroizolaţii orizontale
Toate materialele şi semifabricatele, care intră în componenţa unor izolaţii
vor fi introduse în lucrare numai dacă, în prealabil:
- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu
certificate de calitate, care să confirme fără dubiu că sunt corespunzătoare
normelor respective şi prevederilor proiectului; înlocuiri de materiale nu sunt
permise decât cu acordul scris al beneficiarului şi proiectantului;
- s-a organizat primirea şi recepţia materialelor conform prevederilor din
regulamentul la HCM 941-1959 iar manipularea, depozitarea şi conservarea lor
în condiţii în care să asigure păstrarea calităţii şi integrităţii lor;
-materialele folosite să fie verificate înainte de punerea în operă, prin măsurarea
dimensiunilor geometrice, umidităţii etc, în conformitate cu prevederile din
normele tehnice în vigoare, neputând fi utilizate dacă prezintă abateri peste cele
admisibile.
Verificarea caracteristicii şi calităţii suportului pe care se aplică hidroizolaţia se
va face în cadrul verificării executării suportului respectiv. Este strict interzis a
se începe executarea oricaror lucrări de izolaţii dacă suportul – în intregime sau
______________________________________________________________________________118
pe porţiuni – nu a fost în prealabil verificat conform instrucţiunilor pentru lucrări
ascunse.
Toate verificările ce se efectueaza la lucrări sau părţi de lucrări de izolaţii, care
ulterior se acoperă (de ex. straturile succesive ale izolaţiei propriu-zise,
racordările, piesele înglobate, etc ), se înscriu în procese-verbale de lucrări
ascunse, conform instrucţiunilor respective.
Alte verificări ce trebuiesc efectuate sunt:
- stratul suport să nu prezinte asperităţi mai mari de 2 mm. iar planeitatea lui să
fie continuă;
- racordările dintre diverse suprafeţe, cu abateri admisibile faţă de dimensiunile
din proiect;
- respectarea reţetelor şi procedeelor de preparare a materialelor pe şantier
conform normativului C112;
- lipirea corectă a foilor ; nu se admit deslipiri, alunecări şi băşici;
- lăţimea de petrecerea foilor (7 – 10 cm. longitudinal, minim 10 cm. frontal);
- racordarea corectă a izolaţiilor orizontale cu cele verticale.
Hidroizolaţii verticale
Hidroizolaţia verticală la pereţii infrastructurii se va executa în conformitate cu
prevederile proiectului şi a “Normativului pentru proiectarea şi executarea
hidrizolatiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţie” – indicativi
C112-86.
De asemeni se va ţine seama de următorarele prescripţii tehnice:
- STAS 2355/1-85 - “Lucrări de hidroizolaţii în construcţii. Terminologie”;
- STAS 2335/2-87 - “Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de
construcţie”;
- C112-80 - “Hidroizolaţii din materiale bituminoase “.
Domeniul de aplicare
Prevederile acestui capitol se aplică la toate lucrările de izolaţii termice şi
hidrofuge la construcţii.
Prevederi comune
Toate materialele şi semifabricatele, care intră în componenţa unei
izolaţii, nu pot fi introduse în lucrare decât dacă, în prealabil:
______________________________________________________________________________119
- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu
certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele
respective şi prevederile proiectului; înlocuiri de materiale nu sunt permise decât
cu acordul scris al beneficiarului şi proiectantului;
- s-a organizat depozitarea şi manipularea în condiţii care să asigure păstrarea
calităţii şi integrităţii materialelor;
- s-au efectuat înainte de punerea în operă determinăriile prevăzute în
prescripţiile tehnice respective;
- s-au efectuat încercări ale umidităţii şi măsurători ale dimensiunilor şi formelor
materialelor (de ex. acelora în plăci) pentru care instrucţiunile de folosire pun
condiţia în legătură cu acestea.
Verificarea caracteristicelor şi calităţii suportului pe care se aplică izolaţii
se face în cadrul verificării executării acelui suport (de exemplu planşee, pereţi,
etc).
În cazul în care prescripţia tehnică pentru executarea izolaţiei prevede
condiţii speciale de planeitate, forma de racordări, umiditate etc., precum şi
montarea în prealabil a unor piese, dispozitive, etc., aceste condiţii vor face
obiectul unei verificări suplimentare, înainte de începerea lucrărilor de izolaţii.
Toate verificările ce se efectuează la lucrări de izolaţii, care ulterior se
acoperă (de ex. straturile succesive ale izolaţiei propriu-zise, racordările, piesele
înglobate etc.) se înscriu în procese – verbale de lucrări ascunse, conform
instrucţiunilor respective.
Izolaţii termice
Pe parcursul executării lucrărilor se verifică dacă barierele contra
vaporilor sunt continue.
Toate aceste verificări se înscriu în procese-verbale de lucrări ascunse.
La verificarea pe faze de lucrări comisia examinează frecvenţa şi
conţinutul actelor de verificare pe parcurs, comparându-se cu proiectul şi
prescripţiile tehnice respective.
În plus, comisia este obligată să verifice prin sondaj corectitudinea
înregistrărilor făcute pe parcurs; numărul sondajelor se stabileşte de comisie, dar
______________________________________________________________________________120
va fi de cel puţin 1/10 din cele prescrise pentru faza premergătoare sau de
execuţie a lucrărilor:
La recepţia preliminară se procedează ca şi în cazul verificării pe faze,
însă numărul sondajelor poate fi redus până la 1/20 din cele iniţiale.
Hidroizolaţii
Pentru hidroizolaţii la grupuri sanitare se vor utiliza următoarele
materiale:
a. soluţie sau emulsie de bitum min. 300 g./m2.
b. pânză sau ţesătură bitumată PA55 sau PA 45, lipite cu mastic de bitum IB 70-
950 cu 1,5 kg./m.
c. carton sau împâslitură bitumată CA 400,CA 333, IA1100,IA 1000 lipit şi
acoperit cu mastic de bitum IB 70-950 cu 1,5 kg./m2.
Hidroizolaţia pardoselilor acestor încăperi se va ridica în dreptul stâlpilor
şi pereţilor cu minim 10 cm. după care se vor aplica scafe de protecţie.
Pentru executarea hidroizolaţiilor se vor avea în vedere următoarele
măsuri:
a. stratul suport nu va prezenta denivelări mai mari de 2 mm.;
b. aplicarea hidroizolaţiei pe suport se va face peste stratul de amorsaj cu
emulsie de bitum numai după ce amorsajul s-a uscat;
c. petrecerile între foile de bitum se vor executa pe o lăţime de 10 cm în lungul
foilor;
d. masticul de bitum trebuie întins uniform pentru a se asigura o lipire perfectă,
iar straturile hidroizolaţiei trebuie să nu prezinte dezlipiri şi umflături.
Verificarea calităţii lucrărilor de hidroizolaţii la grupurile sanitare.
Fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica împreună cu beneficiarul pe
măsura executării lor, încheindu-se proces verbal din care să rezulte că au fost
respectate următoarele:
a. calitatea suportului-rigiditate, aderenţa, planeitatea, umiditate;
b. calitatea materialelor hidroizolatoare;
c. calitatea amorsajului şi lipirea corectă a fiecărui strat al hidroizolaţiei;
d. etape şi succesiunea operaţiilor.
______________________________________________________________________________121
Hidroizolaţia se verifică vizual dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a. straturile hidroizolaţiei sunt lipite uniform şi continuu cu mastic de bitum, fără
zone nelipite;
b. este continuă şi nu prezintă umflături.
Verificările ce trebuie efectuate la celelalte lucrări de hidroizolaţii, în
afară de cele prevăzute de mai sus, sunt:
a. asperităţile suportului, pentru care se admit abateri maxime de ±2 mm.,
precum şi denivelările de planeitate (abaterea admisibilă ±5 mm. la un dreptar
de 2 m. aşezat în orice direcţie);
b. existenţa rosturilor de dilatare de 2 cm. lăţime pe conturul şi în câmpul (de 4-
5 m. distanţă pe ambele direcţii) şapelor de peste termoizolaţii noi;
c. respectarea reţetelor şi proceselor de preparare a materialelor pe şantier
(masticuri, soluţii etc.) conform Normativului C112-86.
d. capacitatea de lipire a hidroizolaţiei pe startul suport amorsat (pentru fiecare
1000 m2 se fac 5 probe de desprindere a câte unei fâşii de carton bitumat de 5 x
20 cm.)
e. lipirea corectă a foilor (nu se admit deslipiri şi băşici; când acestea apar,
repararea lor este obligatorie).
f. lăţimea de petrecere a foilor (7… 10 cm. longitudinal, minimum 10 cm.
frontal) se admit 10% cu petrecerile de minimum 5 cm. longitudinal şi minimum
7 cm. frontal; în cazul în care aceste valori nu sunt respectate stratul respectiv
trebuie refăcut;
g. respectarea direcţiei de montare a foilor (până la 20% pantă se pot monta
oricum, dar peste 20% paralele cu panta);
h. realizarea comunicării cu atmosfera stratului de difuzie.
La verificarea pe faze de lucrări comisia examinează frecvenţa şi conţinutul
actelor de verificare încheiate pe parcurs, comparându-se cu proiectul,
prescripţiile tehnice şi abaterile admisibile.
În mod special, comisia va efectua şi probe locale directe, după cum urmează:
a. verificarea etanşeităţii hidroizolanţiilor prin inundare cu apă timp de 72 ore a
acoperişurilor cu pantă până la 7% inclusiv. Nivelul apei va depăşi cu minimum
2 cm punctul cel mai ridicat;
b. rezultatele verificărilor menţionate la acest capitol se înregistrează conform
instrucţiunilor pentru verificarea lucrărilor ascunse;
c. la protecţia hidroizolaţiilor acoperişurilor necirculabile cu (granulaţia 1-3 mm)
______________________________________________________________________________122
cu pietriş (granulaţia 3-7 sau 7-15 mm.) fixat pe hidroizolaţie, se verifică vizual
uniformitatea acoperirii. La protecţia cu pietriş (granulaţia 7-18 sau 15-30 mm.)
aşternut în strat de 4 cm. grosime se verifică grosimea stratului, uniformitatea
distribuirii, granulaţia şi lipsa de impurităţi.
La acoperişurile circulabile se verifică dacă plăcile şi dalele sunt montate pe un
strat de nisip cu grosimea minimă de 2 cm., dacă rosturile între plăci sunt
intercalate, dacă sunt corect executate rosturile de dilataţie şi dacă sunt umplute
cu mastic bituminos.
d. verificarea pantelor conform proiectului, amplasarea corectă a găurilor de
scurgere.
Se mai verifică dacă sunt corespunzătoare, conform proiectului, racordarea
hidroizolaţiei la reborduri şi atice, la străpungeri, la rosturi de dilataţie şi la
găurile de scurgere, care trebuie să fie prevăzute cu grătare (parafrunzare) şi să
nu fie înfundate.
e. tinichigeria aferentă hidroizolaţiei acoperişurilor (şorţuri, copertine, glafuri
etc) se verifică dacă este executată conform proiectului, bine încheiată, racordată
cu hidroizolaţia şi fixată de construcţie.
Materiale principale
a) Materiale bitumate în foi:
- carton bitumat tip CA400, conform STAS 138-80;
- împâslituri din fibre de sticlă bitumate tip IA 1100, IB 1200 şi IBP 1200
conform STAS 7916-80;
- pânză bitumată tip PA55 conform STAS 1046-78;
- Ţesătură din fire de sticlă bitumată tip TSA 2000, conform STAS 10126-80;
- Ţesătură din fire de sticlă bitumată placată cu folie de aluminiu tip TBA1,
conform NTR 9041-80;
b) Materiale bituminoase pentru amorsare, lipire, etanşare:
- bitum pentru lucrări de hidroizolaţii tip H 68/75 şi H 80/90, conform STAS
7064-78.
Materiale auxiliare
- filer de calcar, conform STAS 539-79;
- benzi de plumb de 1-2 mm. grosime conform STAS 491-75;
- tablă zincată, conform STAS 2028-80;
______________________________________________________________________________123
- hârtie Kraft de 125 g./m. sau hidrorezistentă conform STAS 3789-80;
- plăci prefabricate mozaicate pentru protecţie;
- materiale diverse şi piese speciale pentru lucrări aferente hidroizolaţiilor;
- vopsele şi emailuri pe bază de răşini sintetice pentru protecţie, conform NTR
90-80, 1703-80 şi STAS 7359-80.
7.5. Normative privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii
C16/1984 – „ Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcţii şi instalaţii”.
C 107/1982 – „ Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii
termice la clădiri”.
C 112/1986 – „ Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din
materiale bituminoase la lucrările de construcţii”.
C 191/1979 – „Instrucţiuni pentru izolarea termică a acoperişurilor clădirilor cu
cenuşă şi zgură de termocentrală”.
STAS 2355/2-1979 – „ Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de
construcţii”.
STAS 2355/3-1979 – „ Hidroizolaţii din materiale bituminoase la acoperişuri şi
terase”.
STAS 3303/0 – „ Pantele acoperişurilor”.
STAS 2742-80 – „ Guri de scurgere din fontă emailată pentru evacuarea apelor
de pe acoperişuri şi terase. Forme şi dimensiuni”.
STAS 5833/3-80 –”Vată minerală şi produse din vată minerală. Saltele din vată
minerală”
STAS 2389/1977 –”Jgheaburi şi burlane. Prescripţii de proiectare şi alcătuire”
______________________________________________________________________________124