pansamente

6
Pansamentele Pansamentul este actul chirurgical care realizeaza aseptizarea si protejarea ranii pentru a inlesni cicatrizarea. Principiile care trebuie respectate pentru a realiza un bun pansament sunt: 1. Asepsia perfecta. Instrumentele si materialele care vin in contact cu plaga trebuie sa fie sterile. Tegumentele din jurul plagii trebuie aseptizate. La fiecare pansament se va utiliza un set “nou”de instrumente. Instrumentele folosite sunt tinute in solutie antiseptica, apoi curatate, se spala apoi se resterilizeaza pentru o noua intrebuintare. Materialele utilizate sunt sterile si se pastreaza in casolete. Un ajutor cu o pensa de serviciu sterila va da celui care panseaza materialul necesar din casoleta 2. Absorbtia secretiilor plagii se realizeaza acoperind plaga cu comprese de tifon si vata hidrofila 3. Pansamentul nu trebuie sa fie dureros, pansamentele lipite nu se smulg ci se umezesc cu apa oxigenata sau ser caldut. Pansamentul trebuie facut repede si cu indemanare. Curatirea plagii nu se face prin frecare ci prin spalare cu solutii antiseptice. 4. Aseptizarea plagii se face cu antiseptice, antibiotice 5. Protectia ranii. Pansamentul trebuie sa apere rana de contaminarea exterioara si de actiunea mecanica a altor microtraumatisme. Pansamentul trebuie astfel facut incat sa nu se desprinda sau sa alunece de pe rana pana la schimbarea lui 6. Schimbarea pansamentului este deosebit de importanta. Plaga se vindeca cu atat mai repede cu cat pansamentul se schimba mai rar. Secretiile abundente sau mirosul urat fac necesara schimbarea frecventa a pansamentului 7. Imobilizarea regiunii grabeste cicatrizarea. O rana pusa in repaus este mai putin dureroasa si inlesneste vindecarea. Imobilizarea trebuie facuta in pozitia de repaus a regiunii.

description

pansamente

Transcript of pansamente

Page 1: pansamente

Pansamentele

Pansamentul este actul chirurgical care realizeaza aseptizarea si protejarea ranii pentru a inlesni cicatrizarea.Principiile care trebuie respectate pentru a realiza un bun pansament sunt:

1. Asepsia perfecta. Instrumentele si materialele care vin in contact cu plaga trebuie sa fie sterile. Tegumentele din jurul plagii trebuie aseptizate. La fiecare pansament se va utiliza un set “nou”de instrumente. Instrumentele folosite sunt tinute in solutie antiseptica, apoi curatate, se spala apoi se resterilizeaza pentru o noua intrebuintare. Materialele utilizate sunt sterile si se pastreaza in casolete. Un ajutor cu o pensa de serviciu sterila va da celui care panseaza materialul necesar din casoleta

2. Absorbtia secretiilor plagii se realizeaza acoperind plaga cu comprese de tifon si vata hidrofila

3. Pansamentul nu trebuie sa fie dureros, pansamentele lipite nu se smulg ci se umezesc cu apa oxigenata sau ser caldut. Pansamentul trebuie facut repede si cu indemanare. Curatirea plagii nu se face prin frecare ci prin spalare cu solutii antiseptice.

4. Aseptizarea plagii se face cu antiseptice, antibiotice5. Protectia ranii. Pansamentul trebuie sa apere rana de contaminarea exterioara si de

actiunea mecanica a altor microtraumatisme. Pansamentul trebuie astfel facut incat sa nu se desprinda sau sa alunece de pe rana pana la schimbarea lui

6. Schimbarea pansamentului este deosebit de importanta. Plaga se vindeca cu atat mai repede cu cat pansamentul se schimba mai rar. Secretiile abundente sau mirosul urat fac necesara schimbarea frecventa a pansamentului

7. Imobilizarea regiunii grabeste cicatrizarea. O rana pusa in repaus este mai putin dureroasa si inlesneste vindecarea. Imobilizarea trebuie facuta in pozitia de repaus a regiunii.

Materiale necesare:TifonulVataFasaInstrumente:

Pense anatomice Pense de hemostaza Foarfeca Stilet butonat Chiureta Volkman Tuburi de dren

Tehnica unui pansament:

Page 2: pansamente

Bolnavul trebuie asezat intr-o pozitie adecvata pentru expunerea regiunii care trebuie pansata

1. Crearea campului – curatirea tegumentelor din jurul plagii si aseptizarea lor.2. Tratarea plagii - se face respectand principiile unui bun pansament si indicatiile de

utilizare a solutiior antiseptice, antibiotice etc. Daca plaga este drenata, se spala tuburile de dren, se mobilizeaza

3. Acoperirea plagii cu comprese (eventual umezite in solutie antiseptica), acestea trebuind sa depaseasca cu cel putin 1 cm marginile ei. Deasupra se aplica vata.

4. Fixarea pansamentului: plagile care secreta mult si umezesc regiunea necesita fixarea cu ajutorul feselor, la fel daca tegumentele sunt iritate. In restul cazurilor se utilizeaza leucoplastul.

Pansamentul plagilor accidentale: orice plaga accidentala trebuie considerate infectata; de primul pansament depinde evolutia ei. Orice plaga, inaintea efectuarii oricaror manevre de asepsie, trebuie rasa, caci parul patrunde in rana, grabind infectia. Ulterior se aplica etapele efectuarii unui pansament.Pansamentul umed – folosit ca antiflogistic. Este contraindicat in plagile care secreta abundent, pentru ca provoaca dermite, foliculite, piodermii. Consta in aplicarea compreselor udate cu o solutie antiseptica, antiinflamatorie, direct pe plaga. Pansamentul trebuie schimbat la 3 ore.Prisnitul – este un pansament umed caruia i se impiedica evaporarea prin acoperirea cu un strat impermeabil. Prisnitul corect se pastreaza umed 24 ore si pielea de dedesubt se zbarceste. Materialul impermeabil trebuie sa depaseasca pansamentul umed cu 1 cm. Se poate face cu apa simpla, cu cloramina, cu alcool (poate fi iritant, nu se aplica pe rani supurate)Pansamentul compresiv urmareste imobilizarea regiunii. Este indicat in entorse, hidartroze, plagi care sangereaza (pt hemostaza). Nu trebuie sa determine staza venoasa, ischemie sau sa fie dureros.Pansamentul gipsat ocluziv – plaga este acoperita cu o fasa gipsata in loc de una simpla. Nu trebuie confundata cu aparatul gipsat. Plaga se acopera cu comprese de tifon, peste care e trasa fasa gipsata. Se mentine pansamentul 15-20 zile.

Page 3: pansamente

Infasarea

Un pansament este mentinut prin lipire cu benzi de leucoplast, cu tifon, sau prin infasare. Infasarea se realizeaza cu ajutorul unei fesi (sul de tifon cu lungime si latime variabila 5-20 m respective 5-25 cm, latimea se alege in functie de segmentul care trebuie infasat)Reguli:

Sa mentina local pansamentul Sa nu fie prea strans (poate provoca dureri, ischemie, iar cand e prea larg aluneca) Infasarea nu trebuie sa provoace dureri sau miscari inutile bolnavului Infasarea incepe in general de la extremitatea membrului spre radacina Cel care executa infasarea trebuie sa se aseze intr-o pozitie adecvata, de obicei in

fata bolnavului Fasa se conduce de la stanga la dreapta Fasa se incepe cu un tur circular si tot asa se incheie Infasarea se mentine prin benzi de leucoplast sau se innoada Oprirea infasarii se face in punctele de sprijin, niciodata in partea ingusta a

membrului sau la nivelul ranii.Modalitati de a conduce infasarea

A. Fasa circulara se aplica in regiunile care au forma cilindrica: gat, torace, incheietura pumnului. Este cea mai simpla forma. Tururile se suprapun unul peste celalalt

B. Fasa in spirala. Tururile se fac la distanta unul de celalalt, in asa fel incat sa se acopere 1/3. Aplicata la nivelul membrelor, fasa nu se adapteaza bine, in partea distala pansamentul fiind larg. De aceea, fasa in spirala se cuteaza si se intrerupe din loc in loc, sau se porneste dinspre radacina spre extremitate.

C. Fasa rasfranta incepe cu un tur circular, tururile urmatoare spirale se opresc cu ajutorul policelui stang si fesei i se aplica o directie in sens invers

D. Fasa in “8” se utilizeaza in regiunile articulare. Infasarea incepe sub articulatie printr-un tur circular, se trece fasa in diagonala deasupra articulatiei, unde se face al doilea tur circular si se revine in diagonala deasupra articulatiei in sens invers.

E. Fasa “ in spic de grau” se aplica de asemenea la nivelul articulatiilor. Tururile se acopera unul pe celalalt, dand impresia unui spic de grau. Infasarea se incepe prin tururi circulare care se fixeaza sub articulatie. Ele formeaza punctul de sprijin al pansamentului. Pornind de la acest punct de sprijin, se trece fasa deasupra articulatiei in forma de 8, fiecare tur acoperind cca 2/3 din cel precedent./ Pansamentul se termina prin tururi circulare la punctul de sprijin.

F. Fasa “in evantai”. In acesta forma de infasare, tururile de fasa se aduna spre un punct. Se foloseste obisnuit la articulatia genunchiului sau cotului. Pansamentul se incepe printr-un tur oblic deasupra articulatiei. Tururile urmatoare isi scad din oblicitate, ajungand circulare la nivelul articulatiei, iar din acest punct devin oblice in sens opus. Ele se termina prin fixare cu un ac de siguranta la punctul de adunare. Acul cuprinde cat mai multe randuri din fasa.

Scoaterea fesii – cere indemanare pentru a nu provoca suferinta bolnavului. Fasa se deapana si se face ghem, trecandu-se dintr-o mana in alta.

Page 4: pansamente

Infasarea in functie de regiune:Infasarea degetelor mainii - pozitia mainii este in pronatie. Pornind de la radacina degetului se acopera fata dorsala si palmara cu 2-3 tururi de fasa, care sunt fixate si cu fasa trasa in spirala.“Manusa” este o infasare a tuturor degetelor mainii. Fasa incepe sa se desfasoare la nivelul articulatiei pumnului unde se afla punctul de sprijin. Pentru ranile regiunii palmare sau dorsale ale mainii se incepe infasarea la incheietura pumnului, fasa aplicandu-se in “8”Pentru axila si regiunea umarului se aplica “spica umarului”. Infasarea incepe in regiunea sternului, se trece deasupra umarului, se coboara in axila, se ridica inaintea umarului, se continua dorsal spre varful axilei opuse, pentru a se intoarce anterior.Pansamentul gleznei incepe in regiunea supramaleolara, iar fasa se trece in “S”.“Spica sanului” – fasa incepe circular pe torace luand punct de sprijin umarul opus, revenirea se face prin axila de partea sanului bolnav. Pansamentul laturilor se poate face cu una sau doua fesi. “Spica cefei” incepe circular in jurul gatului, a doua bucla se sprijina pe frunte, incrucisarea se face la nivelul cefei.Infasarea bonturilor de amputatie si a capului, se efectueaza cu doua fesi, una facand circumvolutii parabolice recurente si sustinute, fiecare in parte, de un tur circular executat de cealalta fasa. Cand “caciula” se efectueaza cu o singura fasa, la fiecare circumvolutie se opreste fasa si se fac unul, doua tururi circulare“Monoclul” – fasa circulara in jurul capului, care apoi coboara oblic peste ochi, se sprijina pe mastoida de aceeasi parte si este readusa pe frunte deasupra urechii opuse si trece iarasi peste ochi.Fasa in T se utilizeaza la pansamentul regiunii anale si perianale. Se compune din doua bucati de fasa: una care inconjoara abdomenul, cealalta care travereseaza perineul, sustinand pansamentul.“Prastia” este utilizata la pansamentul nasului. Fasa lata de 5 cm, lunga de 40-50 cm, despicata la ambele capete, lasand la mijloc o distanta de 5 cm, care serveste la acoperirea nasului, cele doua capete innodandu-se doua deasupra si doua dedesubtul urechii.