5/14/2018 P100-92 bun

1/79

\ ,,

BU~T INUL C O N S T R U C T I I L O RVolumul1-2 1992

1. PRESCRIPTII TEHNICE "Normativ pentru proi ectarea antiseismica a constructi ior de

locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industr iale"; indicat.iv.P 100-92, aprobat de Ministerul Lucrari lor Publiee si Amenajari iTeri-toriului eu ordi nul nL 3jN/din 14 aprilie 1992. . . . . . . . . . . .. 3

Reproducerea matertaletor puhllcate in Bulettnul Constructttlor esteinterztsa.

5/14/2018 P100-92 bun

2/79

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUt

ORDIN Nr. 3/N/14.04.1992Avind in vedere avizul Consiliului tehnico-economic nr. 20din 6 martie 1992;In temeiul Hotarir ii Guverriului nr. 522/1991, MinistrulLucrarilor Pub lice si Amenajari iTeritoriului emite urmatorul

ORDIN:1. Se aproba "Normativul pentru proiectarea antiseismicaa constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice siindustriale", avind indicativul P 100-92.2. Normativul P 100-92 intra in vigoare la 1 mai 1992.3. La aceeasi data inceteaza valabilitatea "Normativuluipentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, so-cial-culturale, agrozoetehnice si industriale" indicativ P 100-91,aprobat de MLPAT-DCLP cu ordinul nr. 3/N din 01 apri-

lie 1991.4. Aducerea la indeplinire a prevederilor din prezentul or-din, inclusiv publicarea normativului in Buletinul Constructi ilorse va face de catre Directia Generala de Prescript iiTehnice.SECRETAR DE STAT,VICTOR DUMITRACHE .

3

5/14/2018 P100-92 bun

3/79

NORMATIV PENTRU PROIECTARE,AANTISEISMICA A CONSTRUCl'IILOR DE LOCUINTESOCIAL-CULTURALE, AGROZOOTEHNICE ' ,~I INDUSTRIALE - INDICATIV P 100-92

Elaboratori:Cap. 1, 2, 4, 6, 7:Cap. 3:Cap. 5:Cap. 8:Cap. 10:Cap. 11, 12:Cap. 9, 13:Anexe A, B, C:Anexa D:Anexa E:Anexa F:

prof. dr. ing. Tudor Postelnicudr, ing. Horea Sandi

prof. dr. ing. Tudor Postelnicudr. ing. Horea Sandi

prof. dr. ing. Constantin Dalbandr. ing. Teodor Tereteanprof. dr. ing. Liviu Crainic

preluate din Normativul P 100-81dr. ing. Horea Sandi

prof. dr. ing. Tudor Postelnicuprof. dr. ing. Constantin Dalban

dr. ing. Teodor Tereteandr. ing. Horea Sandiing. Emilian Titaruing. Constantin PavelIng, Dan Lunguing. VBistar Apostolescuing. Mircea Mironescuing. Gheorghe Drugeaing. Radu Petroviciing. Dan SHinciulescu

Colaboratori:prof. dr.conf. dr.

Coordonatori : dr.

4

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ANTI-SEISMIC\ A CONSTRUCTIILOR DE LOCUINTE,SOCIAL-CULTURALE, AGE.OZOOTEHNICE

~I INDUSTRIALE

IndicativP 100-92Inlocuie~teP 100-91

1. GENERALITATI1.1. Prezentul normativ stabileste prevederi de proiectareantiseismica pentru constructii de locuinte, social-culturale ,agrozoote1mice si industr iale. Capitolele 1 ... 10 se refera la pro-iectarea constructiilor noi, iar in capitolele 11 si 12 se prezintaprincipii pentru evaluarea nivelului de protectie al construct i-iloriexistente si pentru stabilirea eventualelor masuri de inter-ventie.'Prezentelc_ prescr iptii au caracter minimal si nu sint limita-

tive. 1.2. Urrnatoarele categorii de constructii :podur i, viaducte, tune1uri;baraje, diguri si alte constructii hidrotehnice;construct iidestinate producerii sau depoz itar iiunor ma-tcrialc dcoscbit de per iculoase (explozivc, en toxicitateridicata etc.);centrale nuclearo-electrice :platforme marine,monumente istorice si de arhitectura.

se vor proiecta pe baza de prescript iispecifice.1.3. Prin protectia antiseismica se urmareste limitarea de-gradarilor, a avariilor, precum sievitarea prabusirilor elemen-telor structurale, ale celor nestructurale, ale echipamentelor siinstalat iilor , pentru :

Elaborat de:COLECTIV SPECIALI~TI

Aprobat de MLPATeu ordinul nr , 3/N din 14 a~rilie 1992

5

5/14/2018 P100-92 bun

4/79

- evita.rea pierderilor de . . -I VIet! omene

5/14/2018 P100-92 bun

5/79

1.8. In proiectarea antiseismica bazata pe aplicarea reglemen-tarilor din prezentul normativ se admite ca, sub actiunea cutre-murelor avute in vedere la proiectare ' (def inite prin acceleratiilemaxime ale terenului care rezulta din harta de macrozonarc dinfig. 5.1), constructia poate sufer i:la elemente ale structurii de rez istenta : degradar i lo-cale, controlate si reparabile, asociate deforrnatiilor post-elastice previzibile;la elernente nestructurale: degradari mai extinse, darcare nu pun in pericol, vieti omenesti sau valori mate-riale import ante .

1.9. Intervalele de timp la care se produc cutremurele ,modurile lor de manifestare, ca ~i efectele acestora asupra con-structiilor, au un caracter impreviz.ibil , puternic aleator. Dinaceasta cauza eficienta masurilor de protectie antiseisrnica poatefi judecata numai in mod statistic, avind in vedere modul incare un eveniment seismic se Incadreaza in sirul de evenimenteasteptate pe anumite perioade de timp, incl~siv din punctul devedere al intensitat ii,precum si proport ia constructiilor afcc-tate in diferite grade de avaricrc si a caror comportare are un im-pact social si economic scmnificat iv. Din aceste motive rcspon-sabilitatea pentru protectia ant iseismica a constructiilor trebuieevaluata pe baza criteriilor privind respectarca prevederilor,Prescriptiilor de proiectare, de execut ie ~i de exploatare , si nuprin prisma apar itiei , in cazul unor constructii individualc,a unor urmari mai deosebite.

2. PRINCIPII' DE PROIECTARE ANTISEISMICA

2.1. Proiectarea structurilor de rez istenta la actiunea cutre-murelor cu 0 intensitate corespunzatoare nivelului' de protectie.antiseismica oferit de apl icarea prezentului normativ are in ve-dere un raspuns seismic cu incursiuni, cu degradari specif ice, indomeniul postelastic de deformare.2.2. Proiectarea antiseismica a constructiilor urmareste sarealizeze:i) Conformarca generaUi Iavorabila a construct iei.

8

Aceasta implica :_ alegerea unor forme favorabile in plan ~~pe ver~icalapentru constructie si pentru structura er de rez.istcn-, ta (pet. 4.1.);dispunerea ~i conformar.~a, corccta a ele~entelorstructurale ~i a struciurll III ansamblul er, a ~le-mentelor de constructie nestructurale: precum ~1 aechipamcntclor si instalatiilor adapost ite de con-structie (pct . 4.3); evitarea interactiunilor necontrolate,' cu eventualeefecte defavorabile, intre tronsoanele de clad ire ala-turate, intre elementele structurale ~i cele n~stru~-turale (de exemplu, intre elemcntele structurilor ll~cadre ~i peretii de umplutura), intre c.o~str~ctle simaterialul depozitat (ca in cazul recipient ilor delchide , al silozurilor) etc.

ii) Asigurarea unei r igiditat i sl!ficien~e. ~a deplasari la-terale in masura sa limiteze la valon admisibile at it deplasa-rile absolute cit si pe cele relative.iii) Obtinerea unui mecanism .s~ructural favo.rab.il ,~e ~l~:sipare a cnergiei (mecamsm de plast if icare) sub. ~CtlU!1l vSeISn~J:~de intensitate r idicata. Acest OblCCtIV implica urmatoarele :

dirijarea zone lor sl:sceptibil~ de ~ fi soli~i~a~e. indomeniul postelastic (a artIculatlllor plastl~e po-tent iale) cu prior itate in elemeI?tele care pnn na-tura solicitar ii poseda 0 capacitate de deforrnarepost-elastica substar:tiala - ~~ementele a c~ror ru-pere nu pune in pericol stab ilitatea gencral~ a c~n-structiei , ~i care pot fi reparate fara eforturi tehnicesi cost uri cxagerate;in situatiile in care nu pot fi evitate incursiunilein domei-liul postelastic d: deformatie in elementelecare nu se incadrcaz~l 1Il categorule mentl?r:ateanterior aceste incursiuni trebuie s a fie suf icientde reduse pentru a cvita riscul pdlbu~irii sau alunor cheltuieli mari pentru lucrarile de ref~cere;in or ice caz elernentele verticale ale structurn !re-buie sa ramina capabile sa preia incarcarea gravita-tionala afercllta;9

5/14/2018 P100-92 bun

6/79

articulatiile plastice trebuie sa fie astfel distribuiteinctt capacitatea de deformare postelastica a .s~ruc-turii sa fie cit mai mare, iar cerintele de duct il itatecit maio mici; se va urmari evitarea concentrariideformatiilor plastiee in putine zone, situatie careantrenea:za cerinte ridicate de ductilitate;evitarea ruperilor premature cu caracter casant prinmodul de dimensionare ~i de alcatuire construct ivaa elementelor;zonele plastiee potentiale sa fie astfel alcatuite in-cit sa se obtina capacitati suficiente de deformarepostelastica si 0 comport are histeretica cit maistabila.

iv) Prevederea in anumite situatii a un?r dispozitivc m~-can ice cu rol de disipatori de energie ce pot influenta favorabilraspunsul seismic al structurii .2.3. Metodele de proiectare antiseismica a structurilor derezistenta se clasifica, functie de modul in care este modelataactiunea seismica, de fidclitatea modelului de caleul in: raport

cu caracterul, in general, spatial, dinamic si nepniar al.compor-tarii structurale, precum si de modul concret m care. smt .ef~c-tuate verificarile ce privesc cond~tiile. d~ corformaJ:_e anhseI~~mica si performantele riispunsului sersmic, m doua categornprincipale ;.

a) Metoda de proiectare curenta (Metoda "AU)Aceasta metoda este obligatorie pentru toate construct iilece fac obiectul prezentului normativ. Meto~~ c

5/14/2018 P100-92 bun

7/79

J 3. PLAN1F1CAREA $1 AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR3.1. Planificarca activitatii de constructiePlanificarea activitat iide constructie se va baza pe urma-toarele principii: 'i) Incadrarea noilor construct iiin mediul natural ~i inmediul construit se va face in asa fel incit sa seevite sporireariscurilor implicate de efectele potentiale, directe sau indirecte,ale unor viitoare cutremure puternice. In acest scop se recomandasa se limiteze densitatea de constructie, precum~i numarul per-soanelor care pot ocupa pe perioade lungi' de timp constructiilede tip curent, cum sint cladirile de locuit, ceea ce, de regula,revine la a limita injilt irnea acestor constructii, masura care poateavca si efecte economice favorabile. De asemenea, se vor asiguracai multiple de acces si comunicare pentru evcntuala necesitatea evacuar iide urgenta in scopul Iirnitarii efectelor unor evcntualccutrernure puternice.ii) Limitarea duratei situat iilor provizorii care pot apar~a

in tirnpul executarii construct iilor in care gradul de p:otectlestructuralii este, de regula, mai redus, ceca cc sporeste riscul 11-nor efecte grave in eventualitatea uno r act iuni scismice de inten-sitate ridicata.iii) Corelarea act ivitat ilor de constructie cu act ivitat ilcde inlocu ire sau de conso1idare in timp util a fondului construitvechi, insuficient protejat antiseismic.3.2. Amplasarea constructiilor3.2.1. Se recomanda alegerea amplasamen telor construct ii-lor de asa natura, incit protectia antiseismica sa se realizeze inconditii 'economice, fara rnasur i cost isitoare ,3'.2.2. Se va evita amplasarea construct iilor pc maluri ,ripe sau alte terenuri care prez.inta pericol de alunccar isau ~ur-pari. In cazul in care ampla/samentele de aces~ ~el nu se pot e':lta,se vor lua masur ile necesare pentru stabil izarea terenur ilor ,3.2.3. In cazurile in care amplasarea constructiilor pc te-renuri ncfavorabile (nisipuri cu grad mare de af inare, refulante

12

sau 1ichefiabile, milur i, umpluturi neconsolidate etc.) nu poatefi ev i tatii, se vor lua masur ile nccesare pentru consolidarea tere-nurilor, astfel incit acestea sa poata asigura 0 bun a comportareseismica a constructiilor.3.2.4. Pentru construct iile a caror eventuala avariere poateavea urmari de gravitate dcosclritii 5C vor preciza, in Iunct ic despecificul construct iilor ~i al proccselor tehnologice, critcrii spe-cifice de excluderc a anumitor categorii de amplasamente ,

4. ALCATuIREA DE ANSAMBLU A CONSTRUCTIILOR4.1. Forma in plansi in elevatie.4.1.1. La stabilirea forrnei ~i a alcatuir ii de ansamblu aconstructiilor se vor alege, de prcfcr intii, contururi regulate Inplan, compacte si simetrice (fig. 4.1), evit indu-se disimetrii pro-nuntate in distributia volumelor, a maselor si a rigiditatilor incad;ul aceluiasi tronson de clad ire , 1n vedel!ea limitarii' efecte-lor defavorabile de torsiune generala sub act iunea seismica.Se vor evita, de regula, cladir ile cu forme in plan neregulate,cu discontinuitati in zone in care pot ap.irca cforluri supl imen-tare semnificative (fig. 4.2.a).

Fig. 4.1. Forme in plan favorabileIn cazurile in care din considerente function ale sau de es-tetica a fatadelor, conf'igurat iile in plan prez inta nereg~larit~tisub forma unor intrindur i(iesinduri) se recomanda ca dimensiu-nea acestora sa nu depaseasca y4 din dimcnsiunea totala a cla-dirii pe directia considerata (fIg. 4.3). . .In situatiile in care respectarea acestor preveden pentruintreaga con~tructic nu este posibilii, se recom?-nda tronsonareaei prin rosturi antiseismice astfel ca pentru Iiecare tronson in

13

5/14/2018 P100-92 bun

8/79

t:W2i}2i~~

A/.//Fig. 4.2. Forme in plan defavorabiIe (a) ~i exemple detronsonare a lor prin rostur] antisetsmtce (b)

L x t-'Fig. 4.3. Recomandar] privlnd dimensiuniIe Intrtndurtlor (Iesindurflor]formei in plan a cladiriIor

14

!:L!J:L ..-;25L '

_ _~ 1 _x _ ~ 025Lx'

parte sa se ajunga la 0 forma avantajoasa ~i la 0 distributie a-vantajoasa a volumelor, maselor si rigiditatilor (fig. 4.2.b).Daca recomandarile mentionate nu pot fi indeplinite, sevor adopta modele si procedee de calcul in masura sa reflecte. cit mai fidel comportarea spatiala a structurii.Se recomanda sa se evite formele la care, pentru anumitedirectii de actiune seismica, pot aparea suprasolicitari ale unorelemente verticale ~i solicit area dezavantajoasa a infrastructu-rilor.

Se recomanda ca la constructiile inalte amplasate in zoneleseismice de calcul A, B ~iC dimensiunile in plan sa nu depaseasca,de regula" 40 m, pentru a limita efectele nefavorabile ale exci-tatiei asincrone a bazei structurii.4.1.2. La cladirile etajate la care sint necesare reduceri degabarit (retrageri) la nivelurile superioare, acestea se vor realizape liniile elementelor port ante verticale (cu exceptia mentionatala pet. 4.3.1) urmarindu-se sa nu se creeze disimetrii pronuntatepe ansamblul constructiei.4.1.3. Inaltimea construct iilor se stabileste pe consideren tefunctionale si de sistematizare (urbana, industriala etc.). Deasemenea, la stabilirea inaltimii cladirilor se va avea in vedere~i criteriul economicitatii functie si de sistemul structural adop-tat (cadre, pereti structurali de beton armat etc.). In general,dad, aceasta nu contravine altor criterii , se vor prefera solutii.cu tnaltime redusa, in special laoconstructiile cu mase permanente~i utile mari.4.2. Masuri ce urmaresc limitarea maselor constructlllor.In vederea reducerii fortelor seismice care actioneaza asupraconstructiilor se va urmari realizarea de constructii cu mase citmai mici. In acest scop:4.2.1. La realizarea elementelor nestructurale: invelitori,termoizolatii , ~ape, pereti de compartimentare si de lnchidere,. parapete de balcoane etc., se vor utiliza cu prioritate materialeu~oare. De asemenea, se vor urmari reducerea grosimii tencuie-lilor si a sapelor de egalizare a straturilor pentru realizarea pan-telor, precum si reducerea greutatii elementelor ornament alela cladirile la care acestea sint necesare.

15

5/14/2018 P100-92 bun

9/79

4.2.2. La. construct iile ~u r?~im ridicat de inalt ime si I sauc~ mase man se rccomanda ut ilizaren bctoanelor de inalta re-zistentii I~l clementele structurale, In special In stilpr si peretistructurali. ' ,. 4.2.3. La acoperisurile (inclusiv elementele luminatoarelor~l ~le cIefleetoarclor) halclor parter eu dcschidcri mari sc VOl'extinde solut iile din materiale usoare. .

4.2.4. r~eazul ~l~~ir.ilor cu' functiun idiferitc pc inaltimese .reeoma.nda ~a act ivitatile (functiunile) care impl ica lncarcar iut ilo man sa fie plasate la nivelurile inferioare.

4.3. Prevederi generale de alcatuire a structurilor de rezis-tenta,4.3. ~. Prin mod~l de dispunere a elementelor structuralese :,a asigura transl~:llterea d.t mai directa a incarcarilor gravi-tatlOr:al~ la teren ..~e vor evita, de regula, rezemarile de stilpiP : g:l~Zl, acestea fund ~eecptate numai in cazul stilpilor cu In-carcan red:lse de la ult imele 1-2 niveluri ale cladir ilor etajatecu retragen.De asemenca , se recomanda sa se evite transmiterea indi-recta a unor forte mari prin rezemar i"grinda pe grinda".

. Se vor evita, de regula, elemcntele In consola cu deschider i~l/sau eu incarcari mari.

. 4.3.2. Se va. asigura conlucrarea spatiala intre componenteleslsteI?elor (subsistemelor) structurale verticale prin realizareala nivelul I;lanye?lor. l11telmedia.r~ si de ~c~peri~ a unor saibesau contravintuiri orizontale suficient de rigide si de rezistentc.~Se va urI?ari ea prin forma planseului si prin plasarea adec-v~ta a ~olunlor (pentru scara, ascensor si instalat ii) sa nu seslabeasca exagera~ plan~eul dupa anumite sect iuni, evitind a-par~tla ur:or rup.er.l 11 1 lungul acestora la actiunea unor cutremurede mtensitate ridicata (fig. 4.4).~.~.~. La cladirile etajate se recomanda utilizarea solutiilorcu ngl~l~a~e sporita ~p:i~ introducerea unor pereti structuralipe toata inalt imea cladirilor , in toate cazurile in care necesita-!ea !ur:ctio_nala a : unor spat iilibere sauforma construct iei nuimpiedica l11tro~uc?rea l~r.. J?e asemenea, la alegerea sistemuluistructural pe criterii de rigiditate se vor avea in vedere si modul

16

Fig. 404. Pozttle nefavorabiliia golurllor in planul cliidirii.

de realizare a peretilor de compartimentare si de inchidere ,precum si a legaturii intre elementele nestructurale si elementelestructurii de rezistenta, masura in care primele lmpiedica de-formatiile libere ale ultimelor.4.3.4. La stabilirea distributiei elementelor in cadrul an-samblului structural si 1a dimensionarea rigiditat iiacestora se

vor avea in vedere urmatoarele :i) Rigiditatile de ansamblu la deplasare laterala aleconstructiei pc directia celor doua axe principale, respectiv pe-rioadele fundament ale de oscilatie in ccle doua directii, sa fiecit mai apropiate.' ,ii) In cazul construcrlilor cu mai multe deschideri se vaurmar i, prin dimensionarea adecvata a rigidWitii elementelor,s a se evite suprasolicitarea pc anumite zone a saibelor consti-tuite de plansee .iii) La pozitionarea peretilor de compartimentare ~i de

Inchidere se va urmari ca prezenta acestora sa nu modifice com-portarea structurala in raport cu modelul de calcul adopt at laproiectare. Astfel , de exemplu, la inchiderea halelor prefabri-cate legaturile peretilor cu structura de rezistenta vor fi astfelalcatuite tncit sa nu fie impiedicate deformatiile libere ale struc-turii in planu1 peretilor.

IV ) La cladirile etajate se va urmari asigurarea unei vari-atii continue a rigiditatii de nivel la dep1asare Iaterala, faraschimbari bruste de la un nivel 1a altul..2 - cd. 1042 17

5/14/2018 P100-92 bun

10/79

4.3.5. Se vor evita schimbarile bruste in capacitatile de 4.4. Rosturi antiseismice.rezistenta ale elementelor structurale pe inaltimea cladirii, invede~ea obtinerii unei comportari favorabile in domeniul post- 4.4.1. Rosturile antiseismice se prevad cu scopul de a separaelastic de deformare. itre ele corpurile de constructie cu caracteristici dinamice di-

4.3.6. La stabilirea pozitiei in plan a elementelor cu rigi- lrite, pentru a le permite sa oscileze independent sub actiuneaditate sporita (de exemplu, a peretilor structural i) se va urmari li~carilor seismice ale terenului. 'ca efectul de torsiune generala sa poata fi preluat fara suprasoli- ,'4.4.2. In cazul in care,rosturile separa tronsoane cu carac-citari importante. In acest sens, se recomanda ca eel putin pe eri~tici dinamice ~i constructive similare: acestea pot avea di-una din directii elementele (subansamblele) de rigiditate sporita lleIisiuni stabilite din conditia de rost de dilatatie - contrac-sa fie suficient de depart ate pentru a obtine un brat de pirghie ie.:'tn aceste cazuri se vor prevedea masuri pentru limitarea de-avantajos. . ' TaQ1irilor in zonele de coliziune.

4.3.7. Elementelor celor mai incarcate din actiunea fortelor 'liSe re~omanda. ca tronsoane~e de la ext~emit~til~ cl~dirii se-orizontale trebuie sa Ii se asigure 0incarcare gravitationala a- )ar~te prm rost\lfl, care .suporta socul ma~l:n' sa ~lbe m raportferenta suficienta (sa fie suficient lestate) astfel Incft sa se poata :u,tronsoanele lI~termedlare 0 m~sa s~onta - prm. prevedereaobtine conditii avantajoase de preluare a solicitarilor din incar- llll,li numar s?phmentar de ~ra.vel - ~l/sau 0 c~paCltat.e de re-carile orizontale si de transmitere a acestora la fundatii. .istenta supenoa:-a pen!ru. a limita efectele negative suplimentare4.3.8. Se va: urmari prin dimension are si prin alcatuire, sa n aceste corpun de. cla,dlre. . Y'" e :se inzestreze elementele structurale si. structura in ansarnblu cu 4.4,3. tn cazur,lle, ~n ~are ~orpu:lle, de cladlre, lI~ve.ClI~at:suficienta ductilitate pentru a real iza 0 comport are favorabila - au c~r~c~en~hc~ ~ma~lllce diferite (rnase, 1l1altml1~11

la actiuni seismice intense (fara cedari casante pierderi de sta- sau rigiditati dlf~nte), ",bilita'te sau alte avarieri periculoase sau gre~ remediabile). nu au plan~e~le SItuate la acele~~,l,niveluri ~ , ,t ,. . ., ~ , au unul fata de celalalt pozitii excentrice (planunlet;l.cazurile spe,c~ale ale conshuc~~llor sau partllor de, con- rincipale verticale perpendiculare pe rost ale celor douastructii la care apantla. uno:: deformatii l?ost:lash~e :ub act~unea fronsoane sint relativ distantate - fig, 4,5) - situatiecutr~murelor a~ ~r~e~,rscuri pentru mediul inconjurator (plerd~- care oate genera efecte deosebit de defavorabile iIi urmarea impermeabilitatii unor rezervoare sau unor conducte conti- Ii P ", d I' hid " , " fl bil t) , co iz nmn :nm IC I e sau gaze toxice, puternic corozlve, mama I e etc. _ . . ' di , Y ind diti in fi 1se vor lua rnasuri speciale de protectie, pe baza unor criterii de allmea rost~IUl se imensioneaza put;lm con _lt1a ca in lm~~verificare specifice, inclusiv asigurarea pentru anumite elemente :ut~e:nuruIUl t::or;soanele sep~rate prm rost sa nu afecteze puna unui raspuns seismic elastic, .oliziune atu~c,l cmd ele ar ~sC1la defa~at. ,.4,3,9. La construct iile etajate cu inaltirni supraterane de 4.4.4, ,l:,at1mea ne.cesara a rosturilor definite la pet, 4.4,3,

peste 25 m se recomanda realizarea unor infrastructuri alcatuite .e determma cu relatia :ca 0 cutie rigida compuse din sistemul peretilor de subsol pe doua d =~+ ~ + 20 mm (4,1)direct ii, planseul peste subsol ~i sistemul de fundatii, 1 2Pentru constructiile in cadre avind inaltimea supraterana n care (fig. 4,6):H > 25 m se admite legarea intre ele a fundatiilor izolate prin ' d latimea necesara a rostului;grinzi de fundatie sau prin placa pardoselii alcatuite corespunzator. ~l' ~2 _ deplasar ile maxime ale celor dou~ tronsoane SU?Infrastructura in ansamblu, ca si terenul pe care reazema actiunea incarcar ilor seismice orizontale la ni-constructia trebuie sa fie, de regula, capabile sa preia eforturile velu I extremitatii superioare a corpului de cladirece le rev in din actiunea suprastrueturii fara deformatii remanente en inalt.imea ~ai mica, deplasari calculate con-semnificative. ' \ form pet. 6.2.4.18 19

5/14/2018 P100-92 bun

11/79

Fig. 4.5. Tronsoane de cladiri decalate

Fig. 4.6. Dimensiunea minima ~ lafimii rostului antiseismic.4.4.5. I~ situa~iile definite la pet. 4.4.:3se admite sa se a-d~PJe rlos~un(de ~lmensiuni inferioare valorilor obtinute apli-em re atia 4.1), m urmatoarele conditij : 'a) se determi?a printr-un caleul dina~ic fortele de impactcar~l vor fi luat~ in considerare la dimensionarea struc-tun or celor doua tronsoane;

20

b) daca fortele de impact nu pot fi preluate in conditii eco-nomice se prevad in rosturi dispozitive de amortizare(tampoane, resoarte etc.) ale carer caraeteristici ~i pozitiise stabilesc pe baza unui caleul dinamic.4.4.6. Dimensiunile rosturilor stabilite conform pct. 4.4.4sint valabile si pentru elementele de finisaj.4.4.7. In vederea evitarii unei tronsonari excesive a construe-tiilor prin rosturi, se recomanda ca numarul lor sa fie limitat la

strictul necesar, respectiv sa se adopte dimensiunile maxime ad-mise pentru corpurile de cladire.4.4.8. In cazurile in care se adopta elemente de mascarea rosturilor acestea vor fi astfel alese incH sa nu aiba 0 influent asemnificativa asupra oscilatiilor corpurilor de cladire inveci-nate, iar in cazul degradarii elementelor de mascare sa nu existeriscul de desprindere si cadere a unor bucati care sa periclitezevietile oamenilor sau uncle componente import ante ale con-structiilor, instalatiilor etc.

4.5. Masuri privind elementele ~i subansamblele nestructurale.4.5.1. In proiectarea elementelor de compartimentare si deinchidere (pereti despartitori, pereti exterior i) se va opta pentruuna din urrnatoarele solutii :a) alcatuirea lor ca elemente structurale (dimensionate inconsecinta) ce fac parte integranta din sistemul struc-tural;b) in cazul structurilor flexibile, dispunerea, intre structurade rezistenta si elementele nestructurale, de legaturicare sapermita deplasari relative libere astfel incit defor-matiile structurii si cele ale elementelor nestructuralcsa nu se influenteze reciproc, iarin acestea din urmasa nu apara solicitari cu intensitati semnificative;c) solidarizarea elementelor de compartimentare si de In-chidere cu structura de rezistenta si dimensionarea ri-giditatii acesteia de a~a natura {nett deformat iile post-elastice, fisurile etc. aparute in urma oscilatiilor seis-mice in clementele de separatie si de inchidere sa fielimitate:

2 1

5/14/2018 P100-92 bun

12/79

lt Sel v~ da preferinta solutiei b) in situat,iile Aa e so ~}11 ar putea ave a influente ti III ca~~structurll de rezistenja. (anexa D)'. ncga ive asupra comportarll4.5.2. La proiectarea unor di .atice etc) ale cladi .'1 apen Ice usoare (cosuri de fum. a III or sevor adopta 1 t o o . . , . ,poat~ prelua si transmite fara dificu1t~ ti ~o U, 11 prm ca:e sa sep~nzatoare acceleratiilor acestor' a,I, ortele de mertle cores-me amplificate In 'com aratie comp9n~nt~.' care pot ~i puter-componentelor structurafe. Se v~u vacc~lel~tl1le terenului si alereg:lla! acestor apendice nu Ii se a ea in ve~~re ~I fap~ul ca,. de

cata ~I c a eventuala lor ced poate/onfell 0 ductIhtate r idi,inaltime care pot periclitn ar~ tI?loate I urn;tata de caderi de laVIe I e omene~tI.4.5.3. La -proiectarea echipament I . 1 ~ .constructiile se vor adopta d ~ e or ~~I a. egatunlor lor cutegrala a acestora in stadi~l ura /azd masun de mentinere in-c?mpensatorii de asigurare a :n~~ ~ ~ .c~l1?-port~r.esau masuricial pentru legaturile cu constructia.uCtIhtati suficiente. in spe-

5. CALCULUL STRUCTURILOR LA ACTIUNEA SEISMICA5.1. Modalitat] de considerare in calcul a actiunii seismit Ice.5.1 .1. In caleulele inginere ti . Acaz, urmatoarele moduri d ~ I se VOl a~ea in vedere, dupaconstructiilor: e mamfestare a actiunii seismice asupraa) forte de I tiale eon~t~~~tiflorl}erate de oscilati~~e partilor in eleva t ietS~ismica,de ditre' aIc~~~~~i~~t~~~!:I~t:f~~t~r: in mi~ctareaIe; . ' , - cons rue-

b) eforturi generate de de 1 ~'l' .de construct' A p asan e mega le nnpuss parf-ilor. ie mgropate de propag d 1 . t.pnn teren ; . area un e or sersmicec) suprapresiuni proven it di f tidIichidele, masele pulv=rul~~t or,~ e Ae inerti~ generate Intinute de constructie; e e c mmagazmate sau re-d) forte transmise de sistemele d. t 1 tiil e rezemare j.] de 1a ms a atu or, a eChipamentelor etc. .,. egare

22

I

Prezentul normativ cuprinde prevederi pentru stabilirea for-telor de inertie, precum si indicatii pentru considerarea in caleula modului d) de manifest are a actiunii seismice.In vederea efectuarii de caleule ingineresti care iauin con-siderare moduri de manifestare ale actiunii seismice pentru carein prezentul normativ nu sint furnizate elemente de caleul sufi-ciente se vor utiliza prevederile altor prescriptii sau/si metodede caleul dezvoltate in literatura de specialitate (omologate ~iaprobate de forurile de decizie).5.1.2. Valorile fortelor seismice de caleul (ale Iortelor deinertie conventionale) luate in considerare la determinarea efor-turilor si deplasarilor prin procedeele de caleul utilizate in me-toda curenta de proiectare (metoda A in clasificarea de la pct.2.3) se stabilesc conform prevcderilor de la 5.3 si 5.4. .5.1.3. In metodele de caleul dinamic, 'liniar sau neliniar ,excitatia seismica este reprezentata prin accelerograme inre-gistrate pe amplasament ~i/sau prin accelerograme generate ar-tificial. Precizari referitoare la selectarea,' calibrarea si utilizareaaccelerogramelor, precum si la modul de interpretare a rezulta-telor se dau in instructiunile specifice ,5.2. Modelarea in calcul a comportarfi structurale.5.2.1. In vederea determinarii efectelor actiunii seismjceasupra structurii se vor utiliza modele de caleul idealizate,adecvate din punctul de vedere al reprezentarii comportar iireale. Modelele vor reflect a configuratia generala a structurilor,distributia maselor, distributia rigiditatilor, caracteristicile derigiditate, legaturile cu mediul exterior, iar in cazul ufilizariimetodelor de caleul neliniar, si distributia capacitatilor de re.,z.istenta si de deformare. Modelele de caleul VOl' tine seama ~i deelementele nestructurale care pot influenta semnificat iv raspunsulstructurii.5.2.2. La modelarea structurii se admit in mod obi~nuiturmatoarele aproximatii :i) Distributia reala a maselor se poate inlocui cu 0 dis-tributie care sa reduca volumul de caleule fara saafecteze sensibil rezultatele. Astfel, se admit in modcurent : la constructii etajate, concentrarea maselor la

23

5/14/2018 P100-92 bun

13/79

nivelurile planseelor : la constructii Inalte cu masadistribuita pe verticala (cosuri de fum, turnuri etc.)concentrarea maselor la un numar suficient de marede niveluri, de regula echidistante.Punctele de aplicare a incarcar ilor seismice coincidcu poz it iile punctelor de concentrare a maselor.Pentru a se tine seama de efectele de torsiune generaHi'se vor aplica prevederile de la pct. 5.7.

ii) In cazul cladirilor , planseele de beton armat alcatuitein conformitate cu prescriptiile de proiectare specificesi cu prevederile prezentului normativ pot fi conside-rate inf'init rigide in planul lor, caleulul deplasarilorelementelor verticale ale structurii de rez istenta ba-zindu-se pe aceasta ipoteza. .In alte situat iide realizare a planseelor (de exemplu ,din elemente metal ice Cll contravintuiri, din lemn , dinbeton armat cu dimensiuni mari ~i cu perforari nume-roase), in modelul structural aceste elemen te vor ficaracterizate de valori corespunzatoare ale r ig iditati icare, la limita, pot fi considerate nule.

iii) Pentru structurile la care numarul de dcschideri si deniveluri depaseste capacitatea de cupr indere a progra-melor de caleul automat sau pentru structurile la carevolumul de operatii si timpul de lucru pc care le im-plica un calcul pe modelul complet (care consideratoate barele si nodurile) sint oneroase, se admite sase utilizeze modele structurale condensate. In acestesituatii valorile maselor, ale rigiditatilor ~i ale capa-citatilor de rezistenta echivalente se vor stabili pe bazaunor tehnici omologate.

5.2.3. Caracterul spatial al actiunii seisrmce se reflectain calculele ingineresti in modul urrnator :a) Se considera drept sistem de referinta un sistem de treiaxe ortogonale, una verticala si doua orizontale alesedupa cum urmeaza :

la constructiile la care elementele structurale verti-cale sint orientate dupa doua directii orizontale orto-gonale se vor considera direct iile orizontale respective:24

la celelalte constructii se vor alege directiile axelorA principale ale ansamblului structur ii de rezistenta.b) In cazul aplicarii metodei de caleul simplificate prezen-tate la pet. 5.3 se VOl' efectua analize separate privindincarcarile si solicitarile seismiee considerind c a actiu-nea seismica are directia, pe rind, a celor doua axe ori-zontale. Cele doua ipoteze de actiune seismica se cons i-dera independente, iar eforturile corespunzatoare nu sesuprapun.La constructiile cu structura flexibila (hale parter, cla-diri etajate pe cadre etc.) se va lua in considerare ~i ipo-teza incarcar ilor seismiee orizontale actionind dupa 0directie inciinata la 45. f ata de axele orizontale de refe-r inta ; in aceste cazuri valorile incarcar ilor seismice sereduc prin inmultire cu coeficientul 0,7.Pentru considerarea efectului de torsiune generala astructurii se va aplica procedeul simplificat descris lapct. 5.7.In cazul aplicarii metodei de analiza spatiala prezentatiiin anexa "C" considerarea caracterului spatial al actiuniiscismice si al efectelor acestuia este implicita.5.2.4. In metoda curenta de proiectare (metoda A) carac-

terul dinamic al actiun iiseismice se considera in mod simpli-ficat, prin adoptarea unor distributii ale incarcar iistatice echi-valente care tin seama de formele proprii de vibratie ale struc-turii si de ponderea relativa a acestora in deformatia totala aconstructiei (pct. 5.3).In cazul aplicarii unor procedee bazate pe integrarea direct aa ecuatiilor de miscare (pet. 5.8) caracterul dinamic al actiunii~i al raspunsulu iseismic este reflectat direct.5.2.5. In calculul eforturilor si deplasarilor structurii subactiunea incarcarilor seismice de caleul stabilite conform pct. 5.3se considera c a structura lucreaza elastic. Se vor utiliza valorilemodulilor de elasticitate (de deformatie) precizate in prescrip-tiile ,specifiee de proiectare a structurilor din diverse materiale.

In situatia aplicar iicaleulului dinamie neliniar se VOl' a-dopta legi de comport are histeretica (legi constitutive) repre-zentat ive pentru raspunsul elementelor structurale.5.2.6. In modelarea structurala se VOl' considera atit COI1-structiaIn elevatie.vcit si terenul de fundare - zona activa adia-centa constructiei.2 3

\

5/14/2018 P100-92 bun

14/79

Pentro masivele de fundare se vor considera moduli de elas-ticitate corespunzatori vitezelor de propagare ale undelor seis-mice. In cazul aplicarii unor metode de calcul ~are iau ~n consi-derare proprietat ile de de!ormare ~ 1c ~erenulU1 in do:nen~ul post-elastic se vor utihza legile constitutive dezvoltate in literaturade specialitate.

5.3. Relatii de calcul pentru determinarea .indircari1?r sei~-mice orizontale pentru ca1culul structurilor de rezistenta.

5.3.1. Relatiile date in continuare servesc la sta?ili.rea in:dircarilor stat ice echivalente utilizate in calculele ingineresti .obligatorii in cadrul metodei curente de proiectare. Aceste in-dud.ri considers implicit si simplificat influentele fenomenelorde comport are si de deformare postelastica.

5.3.2. lncard'trile seismice orizontale care actioneaza asupraconstructiei se determina pentru fiecare mod propriu de vibratie ,In cazul particular in care oscilat iile proprii se produc intr-un

plan, rezultanta tncarcarilor se~sI?ice o~izontale (f.orta taietoarede baza) corespunzatoare directiei .de ~l~care con~l~erate pen~!uteren ~imodului propriu de vibrat.ie s.r se determma cu .relatjile5.1. ~i 5.2. .

S, =

5/14/2018 P100-92 bun

15/79

Tabel 5.1 - continuare

Clasa II - Constructi ide importanta deosebi ta la care se impune limi tareaavariilor av indu-se in vedere conseci ntele acestora:

celelalte cladi ri din domeniul ocrotirii sa.natatii scoli , crese, gradini te, cami ne pentru copii,handi.capat.i , batrini cladi ri care adapostesc aglomerati ide persoane : sali de spec-taco le art ist ice si sportive, biserici, centre comerciale importante

cl1 i.diri care adapostesc valori artistice, istorice, sti irrtificedeosebite cladi ri ~i instalati iindustriale care prezi nta riscuri de incendiisau degajari de substante toxice

cladi ri industriale care adapostesc echiparneute de mare va-loare economica

depozi te cu produse de stricta necesitate pentr n aprovizionareade urgenta a populati ei

Clasa III - Constructi ide importanta normala (constructi icare nu Iac partedin clasele I, II sau IV)

cladiri de locuit, hoteluri, carnine (cu exceptia celor din clasa II ) constructi i industriale si agrozootehnice curente

Clasa IV - Constructi i de importanta redusa : constructi iagrozootehnice de importanta redusa (de ex .: sere.constructi i parter diverse pentru crcsterea animalelor ~i paosari lor etc.)

constructi ide locuit parter sau parter si etaj altc constructi i civi l c si industriale care adapostcsc bunuride mica valoare si in care Iucreaza un personal rcstrins ,

Observatfi :a) Clasi ficarea constructi ior in clasele de importanta din tabel nu esteideriti ca cu clasificarea din STAS 10100175. "b) Tipurile de constructi icare nu s irrt prcvazuteexpli cit in tabel vor fi

incadrate intr-una din cele 4 clase pe baza unei justifi oari tehnicedate in tema de proiectare.c) In anumite si tuati i,unele componente ale cladi rilor, inclusiv instalati i~i echi.pamente ale acestora, se pot incadra in clase de importanta dife-

rite de cea a restului cladi ri i(vezi si cap. 10).d) Deci zi a de incadrare a cladi ri l or i.n diferite clase de irnportanta se va

lua. de catre benefici ar eu consultare, \ Ioruri lor tehni ce componente.

28

,

Tabel 5.2 - VALORILE COEFICIEN1ILOR DE IMPORTAN1A :Clasa de irn p o r t a n t a

I II III IV1,4 1,2 1,0 0,8

5.3.4. Coeficientul "ks" reprez inta raportul dintre acceleratiamaxima a miscar iiseismice a terenului (considerata cu 0 perioadamedic de revenirc de cca. 50 ani) corespunzatoare zonei seismicede calcul ~i acceleratiagravitatiei. Valorile cocficientului k,sint date in tab. 5.3 functie de zone l e seismice de calcul indicatein harta din fig. 5.1. 'Tabel 5.3 - VALORILE COEFICIENTULUI "k,"

Zona. seismica I 1< 8de calculA 0,32B 0,25C 0,20D 0, HiE 0,12F 0,08

5.3.5. Coeficientul de amplificare , ,~r" se determina infunctie de perioadele oscilatiilor proprii "Tr" ale constructiilor~i de conditiile seismice ale zonei caractcrizate prin perioadelede colt "Tc" (fig. 5.2), eu relatiile (fig. 5.3):~=2,5 pentru T, < To (5.3)~=2,5 - (T, - To) > - 1 pentru T, > T; (5.4)

5.3.6. Valorile coeficientului de reducere "Iji" sint date intab. 5.4.Nota: Fig. 5.1. ~i fig. 5.2. se gasesc la sflritul normativului.

~9

5/14/2018 P100-92 bun

16/79

-""-------L--, L__, _,07 '10 1 5 -J 1 1/

r min""1I2 ,2 2 ,5T r.(se c )

Fig. 5.3. Diagramele ~r - TrTabel 5.4 - VALORILE COEFICIENTULUI . , . .'..'t'

Tipul structuri i I CoeficJentulA. Structuri de beton armat

1 - Structuri in cadre etajate: pereti ideumplutura sint tratati caelemente struc-turale asigurindu-se conlucrarea cu elementele ca- 0.25drului , peretiide umplut ura nu sint tratati ca elemente 0.20structurale2 - Hale industriale ~i alte structuri eu un nivel: cu legaturi rigide Intre rigle ~istilpi 0,15 eu Iegaturi articulate 0,203 - Structuri cu pereti structurali 0,254 -Structuri cu pereti , stilpi si plansee dala (fara grinzi) 0,305 - Constructi i inalte de tipul cosurilor de fum *6 - Castele de apa 0,357 -Silozuri 0,25

B. Structuri din ziddrie1 -Structuri cu pereti structurali din zidarie cu centuri Ii stilpi sori 0,252 -Structuri cu pereti structurali din zidarie sirnpla 0,30

* conform normativelor specifice,30

Ta~el 5.4 - contlnuareTipul structuri i I Coefi~entul

0,200,17

C. Structuri metalice1. Hale industriale ~i alte structuri cu un nivel (fig. 8.1.a~i 8.l.b.)

Pe directia necontravintu ita In plan vertical cu 0 singura deschidere cu mai multe deschideriValorile 0,20 ~i 0,17 ale coeficientului ..4" indicatepentru aceste structuri sint stabilite in ipoteza ca pedirectia necontravtntuita stilpii sint Incastrati la baza~i legati rigid cu riglele (fig. 8.l.a). 1ncazul struc-turilor cu rigle legate articulat de stilpi (fig. 8.1.b)valorile demai sus se vor majora prin multrplicareacu coeficientul 1,7:Pe directia contravintui ta in plan vertical portale cu diagonale prinse centric la noduri:cu diagonale in ..V"cu diagonale intinse portale cu diagonale prinse excentric la noduri

: ? o . Structuri in cadre etajate (fig. 8.2)3. Structurialcatuite din clemente verticale rigide cu zabrelecentrate la noduricu diagonale intinse (fig. 8.3. a) 0,25- cu zabrele in ..V", care lucreaza la compresiune(fig. 8.3.b) 0,50

0,400,200,200,17

4. Structuri alcatuite din clemente verticale rigide cu zabreleprinse excentric la noduri (fig. 8.4.) 0,205. Structuri verticalo in consola (fig. 8.5)

- pilon cu sect.iune plina 0,50- pilon cu zabrele 0,656. Structuri de tip "dual'; (fig. 8.6) formate din cadre si dinelemente verticale rigide, care conlucreaza datorita unorstructuri orizontale rigide (contravinturi , platelaje, placide plansee etc.)

elemente verticale rigide cu diagonale intinse prinse cen-tric la noduri (fig. 8.3.a) sau cu diagonale prinse excen-tric la noduri (fig. 8.4) cind acestea preiau eel mult 0,5 din forta seismicatotala 0,20 cind acestea preiau intreaga farta seismica 0,25

31

5/14/2018 P100-92 bun

17/79

Tabe l 5.4. - continuare

Tipul structurii I Coefi~entul-elemente verticale cu zabrele In "V" prinse centric la no-duri ( fig. 8.3.b) care lucreaza la compresiune

cind acestea preiau eel mult 0,5 din forta seismica0,40otala

cind acestea preiau intreaga fortli. seismica 0,45.-Pentru valori intermediare intre 0,5 !ji 1,0 din Iortaseismica totalli. coeficientul ,,1jI" se va determina prininterpolare Iiniara (tntre 0,20 (li 0,25 respecti v Intre0,40 !ji 0,45)

Observatii :a) Valori le coeficientului ,,1jI" stnt stabilite considerind eli se respecta

regulile de alcatuire pentru asigurarea unei comportari ductile a struc-turilor.

b) Valori le da.te sint utilizate pentru verificli .r i de ansamblu, In situatiileprecizate la pet. 6.2.2 pentru veri ficari le unor elemente si zone struc-turale se vor introduce sporuri le indicate in respectivul paragraf .

c) Coeficientii referitori la elementele de cons'tructii metalice stnt va-labili in' condi tiie in care, pri n modul de alcatuire a structurii, seasigura dezvoltarea unor mecanisme de disipare a energiei In care plasti-f icarea acestor elemente este efectiva.

d) Prin acte normative specif ice unor categor iide construcpii se pot preve-dea pentru ,,1jI" valori diferi te de cele din tabelul SA.

5.3.7. Coeficientul se determina cu relatia

e :r = (5.5)

unde: eomponenta dupa gradul de libertate "k" a vee-torului propriu de ordinul .r'";rezultanta incarcar ilor gravitationale ale nivelului"k"

32

Vec~o.rii proprii "Uk.", ca si perioadele proprii .J',", seVOl' stabili pc baza mctodelor dinamicii constructiilor. Sc admiteutilizarea metodclor simplificate din anexa B in situatiilementionate.

5.3.8. Incarcarca seismica care actioneaza la nivelul " I ? "pc .~irectia gradulu! de libertate corespunzator modului de vi-brat ie .r" sc dctcrmina cu rclatia :(5.6)unde:(5.7)S-au not at

'~kr - coeficient de distributie a fortelor seismice cores-punzator niveluiui "k;' ~i mod~lui de vibratie' .r"

(5.8)

Valori le ,,5 k ," se pot obtine ~i prin distribuirea rezultantei"S," a incarcarilor orizontale scismice determinate' conformpet. 5.3.2. cu relatia(5.9)

5.3.9. In ca~':11 utiliza.rii unor modele de caleul spatialconseevent expresiile (5.5) ~l (5.8) se vor general iza In consecinta(anexa C ) . . ,~.3.10. Efortl1rile: deplasar ile etc. se calculeaza separat pen-t~~he?are mod .propnu .r: In cazul analizei separate a oscila-~lllo: rntr-un s.mgur plan vertical este suficienta, de regula,consideraron primelor trei moduri proprii.

3 - cd. 1042 3 3

5/14/2018 P100-92 bun

18/79

Efortul .total de calcul "Nil intr-o sectiune a unui elementse .determina :eu relatia'i'i (5.10)

rtn' caz\lrilb in care diferentele intre perioadele proprii sintmai mid declt 10% sevor aplica reguli mai generale de compunere

conform recomandarilor din anexa C.. ..Pentru constructiile de tipul cosurilor de fum, .cu exceptiacelbt de importanta deosebita , se a~mite s~.se t.ina seama d~ efe - O,O?Se recomanda ca alcatuirea halei sa fie facuta astfel (prinprevederea unor contravintuir irigide in zona situat~ deasnpragrinzilor de rulare) incit sa se asigure dezvoltarea unui mecanism.de disipare a energiei cu sttlpii plastificati atit la baza lor, citsi in zonele de subgrinzile de rulare.

5,4. Determinarea indirdirilor seismice vertic ale .i 5.4.1. Vhificarea la actiuni seismicc verticale este _necesarapentru urmatoarele tipuri de elernente care fac parte din struc-

tura de rezistenta :(! - elemente' cu eforturi axiale predominante (sUlpi, spaletide zidarie, tiranti, structuri suspendate .etc.) ;. Agrinzi si console cu forte taietoare man proven~n~, 11 1principal, din incarcari verticale concentrate man ~l/sau

deschideri importante;. . A v ... plansee de tip dala, rezemate direct pe sttlpi (Hira grinzi).5.4.2. Incarcarile seismice verticale se determina prin in-multirea incarcar ilor gravitationale de caleul ale elementelorrespectivecu coeficientul "CV" dat in tabelul 5.5. Incarcarile :astfel.obtinute se suprapun, dupa caz, in modul ar~tat in tabel ,.cu.Incarcarile gravita\ionale sau, direct, cu eforturile corespun-zatoare.

Tabel 5.5 - VALORILE COEFICIENTILOR "cv"

Tipul elementului Inc1hcarea sau efortulcare se modi fica I Coeficientul CvEfortul axial al elernentu-ltiiElemerite cu eforturi a-xiale ,predominante

Grinzi de cadru eu fortetaietoare mari Forta tai ctoare provenitadin incarcar ie gravi tati o-nale, in secti uni le din veci-natatea stilpilor1,5ks

Incarcarile concentraterinzi cu incarcar ivert i-cale concentrate mariPlansee-dala rezematedi rect pc st ilpi, taragrinzi

Forta taietoare la rezemarepe stilpi (pentru verificareala strapungere)Inearearea gravi tati onalatotal1l 1,5 k.onsole eu deschi derimari

5.5. Determinarea Incarcarilor seismice pentru elementele carenu fae parte din structura de rezistenta5.5.1. Verificarea la actiunea seismica a clementelor de

constructii care nu fac parte din structura de rezistenta ~i pentrucare nu se urrnareste pastrarea integritatii dupa cutremur areca obiect principal asigurarea ancorarii elementului de structurade rezistenta a constructiei , in vederea evitiiriiprabusir ii.

5.5.2. Pentru elementele din aceasta categorie incarcareaseismica totala se determina cu expresia:(5.11)unde:

Cw r- coeficient seismic global (tab. 5.6);G w - incarcarea gravitationala a elementului considerat.

Pentru incarcarile seismice ,,8w" se considera directiile deactiune indicate in tabelul 5.6.35

5/14/2018 P100-92 bun

19/79

Tabel 5.6 - VALORILE COEFICIENTILOR SEISMICI "Cw" PENTRUELEMENTE NESTRUCTURALE, '

Tipul elementului Coeficientul Directia deactiune aIncarcari], seismiceCw Sw,Perepi nestructurali I ks normal pe suprafata ele-mentuluiParapete, pereti in consola 3 k. normal pe suprafata ele--- .. - mentuluiTavane suspendate k8 normal pe suprafata ele-mentuluiOrnamente Interioare ~i ex-terioare, statui, turnulete ~i -4 k8 orice directi ecosuri de fum de inaltimeredusa

I Cornise ~ialte.console deim-portanta redusa, rezervoare 2,5 k. orice directieamplasate pe constructi iObservatie :Valorile ew din tab. 5.6 sint valabi le pentru elementele eurente. ineazul unor elemente eu earacteristici de vibratie defavorabile la carepot aparea efeete locale de rezonanta seadmit valori Cw sporite, pe bazaunor justificari corespunzatoare ,

: J _ " j )i5.5.3. La caleulul structurii indircarile stabilite conformpet. 5.5.2. nu se insumeaza cu cele stabilite la pet. 5.3 si 5.4.5.6. Determinarea indirdirilor seismice pentru echipamente~i mstalatii industriale

l[" 5.6.1. Echipamentele si instalat iile industriale se clasificadin punctul de vedere al caleulului la actiuni seismice in:

instalatii autoportante (inclusiv cele care sint autopor-tante numai pentru incarcarile gravitationale si sintrigidizate printr-un schelet pentru preluarea fortelor ori-zontale) ;instalatii neportante, rezemate pe schelete de sustinere,

. . ')5.6.2. Pentru instalatiile autoportante incarcarile sei;ni:icese determina conform art. 5.3 si 5.4 cu precizarea unor vatbricorespunzatoare pentru coeficientii , , ( : 1 . " ~;i ,,~".5.6.3. Pentru echipamentele si instalatiile industriale ne-portante care prezinta importanta ridicata incarcarile seismicese stabilesc pe baza considerarii spectrului de caleul de etajsau a coeficientului dinamic de etaj, determinate pentru zonelede rezemare (cap. 10).Pentru echipamentele si instalatiile industriale neportantecare prezinta importanta secundara ancorarea de structura derezistenta se va verifica la 0 incarcare determinata cu relatia(5.II) in care:

(5.12)

.5.7. Efectul de torsiune generala,fnEfectul de torsiune indus de actiunea seismica va fi luat' inconsiderare, in general, prin utilizarea in caleul a unui modelstructural tridimensional adecvat, in masura sa tina seama decuplarea intre oscilatiile de torsiune si cele de translatie.. tn condit iile structurilor regulate la care sint indeplinite

conditiile:i} centrele de rigiditate la diferitele niveluri sint situateaproximativ pe aceeasi verticala ~iii} centrele maselor la diferitele etaje se afla aproximativunul deasupra altuia,se poate utiliza un procedeu aproximativ de evaluare a efectuluide torsiune generala pe baza unor modele structurale plane,Astfel, la fiecare nivel punctul de aplicatie al rezultantei incar-carilor seismice orizontale se afla fata de centrul de rigiditate(fig. 5.4) la distanta :(5.13)

excentricitatea centrului maselor in raport cu centrulde rigiditate;excentricitatea aditionala conventionala, care intro-duce efectul caraderului nesincro'n al miscarii seis-mice in lungul dimensiunii respective a constructiei :pentru excentricitatea e 2 se vor adopta urrnatoarele

f3 7

5/14/2018 P100-92 bun

20/79

I~ B ~Icentru l .. :t:",t,l, centru l demaselor ,Sk r iqiditute

e=e1-e2

y

centrulmaselor c:entrul derigid ita te

oe~

Fig. 5.4a. Excentrlcttatt pentru stabilirca efectelor de torsiune generalavalori: 0,05 B - la constructii de tipuri curente, Clldistributie ordonata in plan a elementelor structurale- si 0,075 B - la constructii avind in plan 0 distr i-butie a elementelor de rezistenta defavorabila dinpunctul de vedere al preluarii t~rsiunii generale (deexemplu structuri cu pereti structurali concentrat iintr-un nucleu central sau la care peretii de capatau rigiditati reduse); B - dimensiunea maxima inplan a constructiei (cea mai mare dintre cele doualaturi) ..

38

centrul derigidi tate \f.

Skx=O,7Sk

- l s k Y : ' ~\/

Fig. 5.4b. Excentricttatl pentru stabiIirea efectuluide torsiune gent'rallithcaztil. conslderarfl actiunfi seismice concomitent p" ambele direotii.' . :

Excentricitatea "e" astfel determinata se aplica .r~zultan-t~lor ~~ca.rca.rilor~eis:nice orizontale ca~e actio~eazav separatp~directiile de referinta (pet. 5.2.3 a), ~l la 45 fatade acestedirectii (pct. 5.2.3 b). '. :In cazul construetiilor cu peste 5 niveluri sauNi cu formespeciale la care e1>'0,1 B se recomanda ca efectul torsiunii:generale sa fie luat in considerareprintr-un calcul bazat: pe unmodel spatial care tine seama de oscilatiile de torsiune j , ,In situatiile unor excentricitati mari (orientativ >0,15 B)se va lua in considerare ~ilosibilitatea prevederii unor !?s~u~iantiseismice care sa conduca la reducerea acestor excentricitati.5.8. Metode de calcul de complexitate superioara.In situatiile in care se apreciaza eli sint necesare date' supH..!mentare fat a de cele furnizate de metoda curenta de calculstruc-'tural (metoda statica echivalenta) la incarcari seismice de calcu]determinate conform pet. 5.3 se vor putea utiliza, dupa caz ,una sau mai multe dintre metodele de calcul mentionate la pet.2.3 si In tab. 6.1 si prezentate in continuare.

5/14/2018 P100-92 bun

21/79

5.8.1. Metoda de calcul dinamic liniarMetoda consta in integrarea numerica a ecuat ilor diferen-t i ale care exprima echil ibrul dinamic la fiecare moment de timpal actiunii seismice obtinindu-se succesiunea in timp a raspun-sului seismic elastic.Excitatia seismica este reprezentata prin accelerograme in-r,egistrate pe amplasament sau prin accelerograme care, prin con-

tinutul de frecvente al miscarii , sint caracteristice pentru zonaamplasamentului. .La dimensionarea structurii ordonatele diagramelor de efor-turi in momentele de solicitare maxima vor fi reduse in raportuldintre valoarea fortei seismice de calcul determinata conform pct.

S .3~i valoarea fortei taietoare de baza inregistrat a in momentelerespective.5.8.2 . Metoda de calcul dinamic neliniarAceasta metoda, ca si cea prezentata la pct. 5.8.3, repre-zinta 0 metoda de verificare in sensu 1 e a se aplica unor struc-turi la care capacitatile sect ionale de rez.istenta si de deforrnarepot fi evaluate. In evaluarea acestor caracterist ici se ut ilizeazavalori ale rez istentelor materialelor apropiate de valorile medii(de exemplu , pentru beton armat a se vedea preveder ile din STAS

10107/0-90).Metoda de calcul dinamic neliniar , bazatii pe integrarea ecu-at i ilor de cchilibru dinamic exprimat la pasi de timp suficientde mid, admite caracteristicile de rigiditate ale structurii con-stante pe durata fiecarui interval de timp, dar variabile de la unpas de timp la altul, in concordanta cu dezvoltarea deformatiilorplastice si a degradarilor structurale .. Aplicarea metodei presupune cunoscute relatia efort-depla-sare pentru fiecare element al structurii (legile constitutive aleelementelor) precum si legea de miscare a baze i. Indicatii pentrustabilirea acestor date de baza se dau in instruct iuni decaleulspecifice.Metoda de calcul dinamic neliniar permite determinareaprincipalelor caracterist ici ale raspunsului seismic al structuriipe durata de actiune a cutremurului, inclusiv determinarea ex-plicita a cerintelor de ductilitate in diferitele zone ale struc-turii. Metoda reprez inta un instrument prin intermediul caruiase poate dirija dezvoltarca unui mecanism structural de plast i-ficare favorabil (pet. 2.3).40

~ '.

5.8.3. Metoda de calcul static neliniarAceasta metoda se situeaza la un nivel intermediar de com-plexitate intre metoda de caleul static echivalent si cea de caleulclinamic neliniar. .Aplicarea metodci se recomanda in cazul structurilor cu al-.catuire mar putin ordonatii sau cu regimul de inalt imc superiorcelui obisnuit , in completarea caleulelor inginerest iobligatoriipe care le presupune metoda. curenta de proiectare (metoda A,in dasificarea de la pet. 2.3).Metoda consta intr-un caleul biografic considerind incarca-rile gravitationale constante, iar incarcarile orizontale aplicatestatic si monoton crescatoare, distribuite dupa mai multe legiposibile care vor avea in vedere ponderi diferite ale modurilorproprii de vibratie.Metoda evidentiaza, pentru aceasta ipoteza de incarcare,succesiunea forrnar iiarticulat ii lor (zonelor plastice), deplasarilecapabile ale structurii si Iortele orizontale asociate.o varianta a metodei este aceea in care se investigheaza di-rect echi librul la Iimita (considerind valorile momentelor deplast if icare in sectiunile plastice potentiale) pentru structurain intregimc sau pentru parti ale acestcia.6. ASPECTE SPECIFICE ALE CALCCLULUI STRCCTU-RJLOR LA ACTICNI SEISMICE6. 1. Grupari de Incarcari ~i scheme de incarcare.6.1.1. Indircarile seismice se considera incarcar i exceptio-nale si intervin ca atare in grupari speciale, conform preveder ilorSTAS 10101/01.6.1.2. In categoria incarcar ilor neseismice -carc intervin ingruparile speciale impreuna cu incarcarile seismicc se iau in con-siderare numai incarcarile de provenienta gravitationala-si altoincarcari cu caracter static, cvasipermanent, datorate procesuluitehnologic (presiuni in conducte ~i recipienti , fortele orizontaledin intinderea benzilor transportoare etc.). In consecinta, nu seinclud, de regula, Indircari. cum sint cele orizontale produse de:act iunea vintului, podurile rulante (frinarea sau tamponareapodurilor, frinarea carucioarelor. fortele de inert ie corespunza-toare incarcar ilor utile ale podurilor rulante en suspensie flex i-bi la), incarcarile corespunzatoare un or dcforrnat ii irnpiedicate

41

5/14/2018 P100-92 bun

22/79

sau unor deplasari impuse (din actiunea variatiilor de tempera-tura, a contractiei betonului etc.). Fac exceptie tipurile de con-structiipentru care considerarea unor astfel de indircariesteprevazuta in mod explicit In prescripf iide specialitate sau intemele de proiectare.Incarcarile neseismice se introduc cu coeficient iitncarcariicorespunzatori gruparii speciale. .6.1.3. La determinarea incarcar'ilor gravitationale de nivelpe baza carora se calculeaza incarcarile seismice orizontale (con-'form pct. 5.3) se va tine seama de urmatoarele: .._ incarcarile gravitationale (inclusiv cele date de mijloa-cele de transport din halele industriale, cum sint podu-rile rulante) intervin numai cu fractiunea de lunga du-rata;se admite, de regula, sa se limiteze ca1culul la 0 singuraipoteza de dispunere pe plansee a incarcarilor verticalenepermanente, ~i anume cea cu intensitate maxima dis-tribuita uniform pe' toata construct ia ; In cazul specialal constructiilor la care rezultanta acestor incarcar! de-pa~e~te 25% din rezultanta tuturor incarcarilor verticaleale constructiei se va considera, in plus, pentrufiecaredirectie de actiune a incarcarilor seismice orizontalecite 0 ipoteza de dispunere disimetrica a incarcarilor verti-cale nepermanente stabil ita astfel lncit sa se ajunga Ia 0valoare maxima a momentului rezultantei incarcarilorseismice in raport cu centrul derigiditate al structurii(fig. 6.1).

-, : ., ... " . . . .. . . . . . ,.... .': I

. ',' ." " j" .' " ~:. .. . ~..'.'0' .' " "

Fig. 6 .1. Ipoteze de incarcare slmetr ica ~i disimetrica pentru bateria. de celule a unui stloz,

42

6.1.4 .. In. ~az?ri~e ~p~cifi~at~ la pct: 5.4 se face ~i un caleulla eforturile din mcarcari sersmrce vertic ale , eforturi care nu sesuprapun cu cele produse de incarcar ile seismice orizontale.6.2. Conditii de calcul.A. Metoda 'curenta de proiectare (Metoda A)6.2.1. Cal~u~ul. s~tr~cturilor d~ rezistenta la actiuni seismicese f.a~e la st~n hmlt?-, m conf~:mltate cu principiile generale de

verificare a sigurantei construct iilor prezentate in STAS 10100/0-75.6.2.2. Calcululla starile limita de rezistenta si de stabilitatese va face pentru toate categoriile de constructii. Se vor verificatoate componenteJe struct~rilor de rezistenta, ca si elementelenes~ructurale a caror avanere poate avea urmari grave. Pentruultimele se vor avea in vedere incarcarile precizate la pct. 5.5.La calculul elementelor de constructii la care intervin con-centrari defavorabile de eforturi din actiunea seismica sau laTabel 6.1 - VALORILE COEFICIENTILOR DE MAJORARE A EFORTURILORPENTRU ELEMENTE CU CONCENTRARIDE EFORTURI SAUCU DUCTILITATE REDUSA

Tipul Coeficientul dec Le rn c n t u Lu i de majorare aeforturilor

Imbinari intre clemente prefabricate, cu transmi teride eforturi pri n suduriPereti structurali de beton armat sau de zidari e decarami da, exclusiv buiandrugii lor (pentru verif i- 1,5carea la forta taietoare)~l1l:n~ee.peste parter la constructi ie cu structuranglda ~l cu parter .deformabi lAncoraje si buloane de fixare la reazemel'mbinari prin precomprirnare 2,0fabricate de beton armat

intre clemente pre-:_

Stilpii de la nivelul deforrnabi l al unor structuririgide (stilpii galeriei inferioare a bateriilor de si- 3,0lozuri , stilpii pe care reazerna pereti structurali launele cladi ri etajate)

43

5/14/2018 P100-92 bun

23/79

care nu se poate conta pe o ductilitate satisfacatoare. la unelesolicitari, eforturile rezultate din calculul la actiunea seismica semultiplica cu coeficient iisupraunitari din tab. 6.1.6.2.3. Asigurarea capacitat iide deforrnare in domeniul post-elastic a structurii se face indirect, prin respectarea unor regulide alcatuire a sectiunilor si elementelor precizate ill prescript ii lede proiectare specifice diferitelor materiale sau structuri.6.2.;4. Calcululla starea limita de deformare seface ill scopul:evitarii degradarii excesive a unor elemente nestructu-rale (inclusiv componente de instalatii) supuse defor-mat iilor provocate de catre oscilatii le seismice ale struc-turii de rezistenta :. evitarii unor deplasari laterale prea mari ale construct i-ilor, in special la etajele superioare;evitarficoliz.iunilor intre tronsoanele de constructii in-vecinate;evitarii amplificarii exagerate a efectelor seismice asupralichidelor cu nivel liber din rezervoarele situate la lnal-time;iimitarii deformarii sau degradarii unor cchipamente cudestinat ii speciale adapostite de constructii.Valorile rapoartelor t3 .r/H . se Iimiteaza dupa cum urmeaza :a) in cazul structurilor cu pereti de umplutura din z idariede blocuri ceramice, de beton cu agregate u~oare sau debeton celular autoclavizat

t3 .r/ He - < 0,0035 (6.1),in cazul structurilor cu panouri de peret ide umpluturiidin materiale deformabile care pot r u rma r i deformat iilestructurii sau cu panouri a carer legatura eu structuraeste de asa natura incit deforrnat iile structurii nu sintimpiedicate, precum si in cazul construct iilor fara peret ide umplutura (parcaje etajate deschise, tribune etc.)

t3 .r/H e 0,007 (6.2)c) In cazul construct iilor parter la care panourile de pereterespecta conditiile de la pct. "b"

t3 .r/H e - < 0,01 (6.3)Pentru alte cazuri deplasarile se limiteaza dupa necesitati,ill Iunctie de speeificul functional ~i eonstructiv al constructiei.

b)

44

In relat iile (6.1)-(6.3) s-au folosit notatiile :.lr '- deplasarea. relativa de nivcl calculata tara luarea inconsiderare a aportului peretilor de umplutura ;He - inaltimea nivelului constructiei.Obeerva tt] :i) r. n cazuri,le in care pentr~. pere'ti i nestructurali (dcsparti tori si de

fatada) sint adoptate soluti iconstructive (materiale, solutii de Iixarepe structura de rezist~nta) difer~te pcntru limitarca \{alo;'ilor rapoar-t:~or t.r/H. se va aplica cea mal severa rclati e de calcul dintre re la-tiie (6.1- 6.4) respective.

ii) D 1~~ asaril: orizon~ale care in~e~'Vin in calculul deplasari i relative den~rel "t.r reprezmta deplasanle maxi me ale structuri i care includ;;I.c?mponent~le din domeniul postelastic. Se admi te ca In mod sirn-pl~flcat. valo~Ile acestor deplasari s a se determine prin inmu lt i rea cu.1/'f a valonlor sagetllor elast ice stabi li te pe baza . incarcari lor seis-mice de calcul.

iii) Val?rile ~odulilor de ~eforl1latic care se utiizeaza la calculul depla-san lor smt .cele_pre~cnse in prescri ptile speci'fice de proiectare a ele-mentelor di n diferi te materi ale .

iv) Deplasarea relat iva care i~.tervine ~ f o 1 relatr i le (6.1 - 6.3) este ceac~re corespunde rnodificar ii lung imii diagonalci (deplasarea A dinfig. 6.2).

Fig. 6.2 Modul de c~~siderare al depla-siiriIor D .. din relatiile (6.1) - (6.3).

45

5/14/2018 P100-92 bun

24/79

6.2.5. In cazuri deosebite se pot prevedea si alte verificari(de exemplu la starea limit a de fisurare), pe baza de justificarispeciale avizate la aprobarea proiectului.

B. M e tod a b aza ta p e c on sid er ar ea p rop rie talitor d e d efor m ar en eli1ttiar a a sir uc tu rii . (M e tod a B )Metoda permite dirijarea, intr-o maniera explicitti, a formariimecanismului de plastificare a structurii.Controlul degradarilor In elementele structurale pentru cutre-murul de proiectare (definit prin coeficientul Ilks" corespunzatorzonei seismice de calcul) se face prin evaluarea deformati ilorpostelatice, eventual prin evidentierea degradarilor de rigiditate

~i de capacitate de rezistenta pe care 0 permite aplicarea unoradin programele de calcul automat. Controlul degradarilor ele-mentelor nestructurale se face prin intermediul valorilor depla-sarilor relative de nivel calculate pe baza sagetilor maxime ( 1 1 1care se includ ~i componentele postelasticc).

De asemenea, aceasta metoda de proiectarc pcrmite, In situa-tiile In care este necesar, sa se verifice dad structura , solicitata deun cutremur cu intcnsitatc inferioara cclei a cutremurului decalcul dar avlnd 0 perioada de revenire mai scurta, se comportaelastic sau suporta deformatii postelastice mici , sau daca, subact iunea unui cutrcmur cu intensitate superioara cutremuruluide calcul (eventual cutremurul maxim crcdib il), structura nu i~ipierde stabilitatea (aceata ultima condit ie inseamna, practic,verificarea c a cerintele de ductilitate in elementele si zonelevitale pentru stabilitatea structurii sint inferioare capacitatilorlor de deformare asigurate prin proiectare).

Starea de eforturi in elementele infrastructurii si in fundatii ,ca si valorile presiunilor pe teren ~i distributia acestora , se sta-bilesc pe baza eforturilor dezvoltate la baza suprastructurii,asociate mecanismului de plastificare al acesteia.

Pentru corelarea capacitatilor de rezistenta ale suprastruc-turii, infrastructurii, fundatiilor si terenului de fundare se vorutiliza rezistente ale mate;ialelo; apropiate de valorile medii.46 47

5/14/2018 P100-92 bun

25/79

481 < ' 1

.. .t'4. S" Eo 00u

o

00

I

~ I - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - I

o

4 -- cd. 1042

. . .. .- ;-;... .~,f:>o

\

49

5/14/2018 P100-92 bun

26/79

7. ~~il~DERI SPECIFISE STRUCTURILOR DE BETON

7.1. Condifii de aplicara,. 7.1.1. Proiectarea strudurilor de betonrespectarea prevederilor STAS 10107/0-90 (Carmat =.va ~ac~ cuel~mentelor structurale de bet b t . a cu~ul ~l alcatUlrea~ ; : U ~ t U(~ea~ereSlCri_PtliilorP~~if.ic: ~~e~~~~ ~la~~~r1i~:ccoo~=

. xemp .u . nstructlUlllle P8 S pe t ..pereti .structurali, Instructiunile P 101 n ru

5/14/2018 P100-92 bun

27/79

,situata deasupra zonei golurilor de la baza (consti-tuita de canalele de fum in cazul cosurilor de fum,respectiv de usile de acces la castele de apa si alteconstructii similare). 'Dirijarea, prin proiectare, a formariiunui mecanismde plastificare favorabil se poate face fie utiliztndanaliza dinamica neliniara, fie pe baza unor diagra-me infa~uratoare de eforturi specifice diferitelor ti-puri de structuri. In ultima varianta eforturile dedimensionare se obtin pe baza conditiei de echilibruin mecanismul de plastificare ales, exprimat local(de exemplu, echilibrul riglelor la fiecare nivel pen-tru structurile in cadre) sau global (de exemplu, echili-brul peretilor structurali), in care valorile momente-lor incovoietoare de plastificare includ ~i efectelede suprarezistenta (anexa D). Eforturile astfel ob-tinute in sectiunile de la extremitatile unor bare seamplifica prin coeficienti dinamici stabilrti prinstudii parametrice, efectuate, .de asemenea, prinanalize dinamice neliniare pentru seturi de accelero-grame specifice amplasamentului.ZoneIe pentru care seurmareste asigurarea unei com-portari elastice se proiecteaza cu 0 asigurare supli- ,rnentara fara de zonele plastice potentiate (vezi sipet. 2.3).

d) Deplasarile laterale asociate cerintelor de ductilitatesint suficient de reduse pentru a nu aparea pericolulpierderii stabilitatil sau pentru a nu spori substan-tial efectele de ordinul doi.H) Ductilitatea localaPrin dimensionarea ~i alcatuirea elementelorstructurale de beton armat se va asigura in zoneleplastice potentiale 0 capacitate substantiala si sta-bila de disipare a energiei, fara reducerea semnifi-

cat iva a rigiditatii la incarcare ~i/sau a capacitatiide rezistenta. .In proiectarea curenta se admite sa se mlocuiascaconditia de ductilitate in zone plastice (privind ca-pacitatea de rotire postelastica a articulatiei plas-tice) cu un criteriu de limitare a inaltimii relativea zonei comprimate (STAS 10107/0-90).

5 2

i!I,

1 1

, ,11.

In cazul peretilor structurali se admit.e criteriul ec~i.,.valent al limitarii efortului unitar mediu de compresiu-ne (Instructiunile tehnice P 85/82).Pentru sporirea ductilitatii locale se poat~ aplica una,sau mai multe, dintre urmatoarele masuri :

modificarea seetiunii transversale, in sensul maririilatimii (evazar{i) acesteia in zona ei comprimata :in cazul elementelor comprimate, reducerea efortuluiunitar mediu de compresiune, respectiv sporirea di-mensiunilor sectiunii transversale;sporirea armaturii din zona comprimata a sectiunii :redueerea armaturii in zona intinsa a sectiunii :marirea claseibetonului utilizat;fretarea (eonfinarea) betonului din zona comprimata,prin' armaturi .transversale adeevate.

Mobilizarea capacitatii de deforma~e postelastie~ i~zonele plastiee potentiale i~punve eVlta:e~ flamba]ulm,arrnaturilor din zona eompnmata, condit Ie ce se poaterealiza prin prevederea de etrieri si agrafe la distantesufieient de reduse.Regulile de alcatuire a elementelor strueturilor curentede beton armat in vcderea realizarii conditiilor minimede duetilitate sint date In STAS 10107/0-90 pentru grin-zi si stilpi si in P 85/82 pentru pereti structurali; acestereguli slut completate prin prevederile din anexa D aprezentului normat~v.

iii) Evitarea ruperilor eu earaeter casant.Prin dimensionarea si alcatuirea elementelor structu-rale de beton armat se vor evita ruperile premature,uneori eu earacter casant , care pot impiedica mobili-zarea meeanismului proiectat de disipare a energiei.Se vor evita:a) ruperile In sectiuni inclinate datorate actiunii for-telor taietoare :

53

5/14/2018 P100-92 bun

28/79

.54

iv)

b) dislocarile provocate de fortele de lunecare in l~ngulunor planuri prefisurate, ca de exemplu rosturile delucru la elementele monolite sau rosturile dintre ele-mentele prefabricate;c) pierderea ancorajului armaturilor si degradarea a-derentei cu betonul la armaturile de otel in zonelede innadire :d) ruperile zonelor intinse armate sub nivelul corespun-zator eforturilor de fisurare ale sectiunilor.Asigurarea fata de aceste tipur ide rupere va fi superi-oara in raport cu cea fata ?-ecedarea.la moment iJ:~ovoie-tor cu sau fara efort axial. Valor ile fortelor taietoaresi a forte lor de lunecare care .intervi.n la dimen.si.ona-re sint cele asociate mecanismului de plastificarestructural si inc1ud si eventuale efecte de suprare-zistenta (anexa D).Pentru evitarea ruperilor zonelor intinse ale sectiunilorde beton, se vor prevedea cantitati de armatura sufi-ciente care vor respecta, in orice caz, cantitatile minimeprescrise de STAS 10107/0-90.In anumite situatii, ca de exemplu la riglele de cadrucare conlucreaza cu zone ample de planseu, momentulde fisurare poate avea 0 valoare superioara momentuluicapabil, ipoteza care trebuie luata in considerare. laevaluarea fortei taietoare de dimensionare a armaturilortransversale. ' ,Mecanismul nestructural de disipare a energiei seismice.Elementele nestructurale, in special pahourile de z i-darie de umplutura, neconsiderate in modelul de caleulstructural pot contribui la disiparea e_nergie! seis!llic~.Pcntru aceasta clerrientele vor fi repartizate crt mal urn-form in cadrul structurii si se vor lua masuri adecvatepentru evitarea unor defecte locale nevaforabile rezul-tate din interactiunea lor cu structura de rezistenta(anexa D).In anumite situatii panourile de zidarie de umpluturaexecutate din diferite materiale pot fi special proiectateca disipatori de energie luind masuri ca mobilizarea lorsa preceada afectarea structurii la cutremur.

I \

7.2.1.3. Masuri suplimentare.Aceste masuri urmaresc "acoperirea" incerti tudinilor privindmodelul de caleul si caracteristicile de comport are cu care sintcreditate elementele structurale. Ele sc refera la:a) Configuratia structurala.Se va urmari realizarea unor conf'iguratii cit mai regulate,in plan si in elevatie (pet. 4.1). Metodele de calcul si see-nariile de comport are avute in vedere la proiectare vor ficu atit mai complexe cu cit configuratia structurii estemai neordonata.b) Incertitudinile privind capacitatea de rezistenta a struc-turii.Se vor adopta dimensiuni suficiente pentru sectiunile ele-mentelor structurale astfel incH abaterile de executie in-cadrate in tolerantele admise sa nu influenteze semnifica-tiv comportarea structurala ~i/sau sa nu sporeasca exage-gerat efectele de ordinul 2. ,Fata de masurile curente de armare (STAS 10107/0-90)se mai pot prevedea: '

o armatura minima pe toata deschiderea la partea su-perioara a riglelor, pentru a acoperi diferentele dintredistributia reala a momentelor incovoietoare ~i diagra-rna de momente rezultata din caleul;o armatura minima la partea inferioara a riglelor pereazeme, pentru a obtine capacitate a de rezistentacorespunzatoare momentelor pozitive ce au probabili-tate mare de aparitie in aceste sectiuni ca urmare a ac-tiunii seismice.c) Incertitudinile privind localizarea zone lor plastic~.Masurile de alcatuire a elementelor structurale vor asiguracapacitati de deformare minimale in toate sectiunile, su-ciente pentru a "acoperi" cerinte limitafe de ductilitatein afara zonelor plastice potentiale.

7.2.2. Conditii privind limitarea degradarilor structurale sinestructurale.Conditia de limitare a degradarii elementelor structurale laactiunea cutremurului se considera indeplmita daca sint satisfa-cute conditiile de rezistenta locala prezentate la pct. 7.2.1.1.Limitarea degradarilor elementelor nestructurale, in speciala panourilor de zldarie de umplutura, se considera realizata daca55

5/14/2018 P100-92 bun

29/79

distorsiunile unghiulare ale peretilor impuse de deformatiile cHi-dirii sint inferioare deformat iilor corespunzatoare ultime (la nive-luI forte lor de lunecare maxime). .In cazurile curente se admite ca aceste condit iisint realizateprin respect area prevederilor pentru limitarea deplasarilor relativede nivel de la pet. 6.2.4.Se vor respecta, de asemenea, prevederile de l e i . pet. 4.4 pri-vind dimensionarea rosturilor verticale si masurile de alcatuire aelementelor structurale in zona rosturiior.7.3. Conditii referitoare la materiale.7.1.1. Conditi iprivind calitatea betoanelor.Clasa minima a betoanelor utilizate in elementele structurale, participante la preluarea actiunii seismice va fi Be 15.In elementele verticale ale structurilor de rez i stenta, in spe-cial la nivelurile inferioare ale cladirilor multietajate si la bazaconstruct iilor de tip turn (cosuri de fum, eastele de apa etc.), serecomanda utilizarea betoanelor avind eel put in clasa B e 20.7.3.2. Conditii privind cal itatea otelur ilor.7.3.2.1. Otelurile utilizate in arrnaturile cu care se real izcazaarmarea zonelor plastice potentiale vor indeplini condit iile :

alungirea minima la rupere, 12%;raportul dintre efortul unitar de ruperc ~i eel corespunz a-tor curgerii nu va depasi valoarea 1,55;variabilitatea valorilor eforturilor unitare de cnrgerenu va fi mai mare decit ceacorespunzatoare coeficientuluide variatie 10%.

7.3.2.2. Cu exceptia etrierilor lnchisi. armarea zonelor plas-tice potentiale se va realiza numai cu armaturi cu profil periodic;7.3.2.3. Utilizarea plaselor sicarcaselor sudate din STNBnu este permisa, de regula, la armarea zonelor plastice potentiale.

Se excepteaza armatura transversala in situat iile in care,prin asigurarea superioara Ia forta taietoare, se real izeaza 0 com-port are elastica a acestei arrnaturi. ' ~56

8. PREVEDERI SPECIFICE STRUCTURILOR METALICE8.1. Prevederi generale.8.1.1. Proiectarea structurilor metalice amplasatein zoneseismice se va face in conformitate eu prescriptiile in vigoare com-pletate cu cele cuprinse in prezentul normativ. 1n anexa E sintprecizate unele detalii de proiectare.8.1.2. Structurile metal ice antiseismiee se proiecteaza astfel

incit in tirnpul actiunii seismice intense unele part iale lor sa poatadepasi domeniul de comport are elastica in scopul de a disipa e-nergia seismica prin deforrnat iipostelastice. Aceste parti din struc-tura sint denumite in cont,inuare zone plastice potentiale.8.2. Clasificarea structurilor meta lice antiseismice.8.2.1 .. Structurile metalice antiseismice se impart in urma-toarele eategorii, in functie de alcatuirca lor constructiva si decomport area lor sub actiunca seismica :a) Structuri in cadre, cu un nivel san multictajatc, in carefortele seismice sint preluate prin incovoicrea elcmcntelor(fig. 8.1 ~i 8.2). Articulat iile plastiee sint localizate, deregula, llnga nodurile "grinda-stilp", energia seismicafiind disipata prin deforrnat iipostelast[ce.b) Structuri realizate din clemente verticale rigidc eu zabrelecentrate la noduri. Fortele orizontale slut preluate prineforturi axiale si, partial, dator ita leg{,turilor rigidc lanoduri , si prin solicitar ide incovoiere. Din aceastii cate-gorie de structuri fac parte:

structuri cu elemente verticale rigidc cu diagonale(fig. 8.3. a), la care fortele orizontale se preiau prindiagonalele intinse. neglijindu-se aportul diagonale-lor comprimate; , ,structuri cu clemente cu zabrele in "V " sau asemana-toare) fig. 8.3 . b), la care fortele or izontale sint pre-luate atit prin diagonalcle intinsc cit ~i pr in diagonalclecomprimate; elementele structurale pe care sint pla-sate punctele de intersect ie ale zabrclelor vor fi con-tinue si se vor fixa In structuri or izoritale rigide (con-travintuir i, platelaje, placi de plansee etc.).

57

5/14/2018 P100-92 bun

30/79

. 1 10" e:" . .Fig. 8.1. Hale industriale ~i alte strueturi eu un nivel

a) cu legaturi , rigle-stilpi rigideb) eu legaturi , rigle-sttlpi articulate

-r

,,~ ~ ~

.

I

~~ ~~ ,~ "? ~Fig. 8.2. Strueturi in cadre etajate

a)

Fig. 8.3.

Fig. 8.3. Structuri eu elemente ,vertieale rigide eu zabrelecentrate la noduri:a) cu diagonale intinseb) en zabrele in "V"

Fig. 8.4. Strueturi eu elemente verticale rigide eu zabreleprinse excentric la noduri

c) Structuri realizate cu elemente verticale rigide cu zabreleprinse excentric la noduri (fig. 8.4), la care fortele orizon-tale sint , de regula, preluate de bare in care apar eforturiaxiale, dar in care excentricitatea de prindere a zabrelelorconduce la aparitia si a unor solicitari de incovoiere. E-nergia seismica poate fi absorbita prin deformatiile post-59

5/14/2018 P100-92 bun

31/79

Fig. 8.5. Structuri de tip "eonsolii" eu ax vertical

clast ice de incovoiere ale grinzilor ~i/sau de forfecare ainimilor grinzilor.Apart in acestei categorii numai acele structuri la carestar ile Iimita de incovoiere a grinzilor ~i/sau de forfecarea inimilor grinzilor preced atingerea starilor Iimita deintindere respectiv de compresiune insotite de incovoierein restul barelor panoului (diagonale si elemente verticale).ER

r-'-F-=--~___,ER5 1--+-'-~--lC- 1---f---I---1C c : : ; > ERe a z

'--~~-...JER

Fig. 8.6. Structuri formate,L

60

~din elemente vertlcalecadre (C):a) eu diagonale intinscb) eu zabrele in "Y"

C' t

,. l'!~ . . ~ .I')~rigide eu ziibrele (ER) ~i

. '

d) Structuri de tip "consola", cuax vertical (ca de exemplustructurile inalte). prinse in fundat iisau in alte structuririgide si solicitate la compresiune ~i incovo iere (fig. 8.5).e) Structuri formate din cadre si elemente structurale ver-ticale rigide (fig. 8.6), la care fortele orizontale sint pre-luate atit de cadre cit ~i de elernentele verticale (structur ide tip "dual"). Conlucrarea spat iala este asigurata de struc-turi orizontale rigide.8.3. Materialele folosite pentru structurile metalice anti-seismice.-8).1. Otelur ile, materialele pentru sudare ~i surubur ile u-tilizate la structurile metalice antiseismice vor satisface cerintelcprescript iilor In vigoare. In plus vor fi respectate ~i condit iilementionate la pet. 8.3.2-8.3.7.8.3.2. Otelurile vor avea raportul din tre rezistenta la rupere"Rm",~i limita de eurgere, "Re", egal en eel put in 1,25, iar alun-girea la rupere, "A", egala cu eel put in 15%.Otelurile folosite in zonele in care se pot dezvolta deformat ii

postelastice vor avea un palier de curgere distinct, ell 0 alungirespecifica la extrernitatea palierului de curgerc de cd put in 1,5%.8.3.3. Alegerea clasei de ealitate pen tru otelur ile folosite lastructurile metalice antiseismice se va face conform STAS R 8542-79.8.3.4. Pentru elementele din tabla cu grosimi mai mari sau e-gale eu 15 mm solicit ate la eforturi de int indere perpendiculare .pe planullor se va prevedea un control ultrasonic al tablelor. Con-trolul se va executa, dupa caz, pe tablele laminate, iar dad se con-sidera necesar si pe tablele (piesele) debitate pentru executia ele-mentelor metaliee.8.3.5. Cordoanele de sudura se vor incadra in clasa I-a decalitate pentru elementele supuse predominant la eforturi de in-tindere si in clasa II-a de calitate pentru elementele supuse predo-minant la eforturi de compresiune.8.3;6. Surubur.ile de inalta rezistenta folosite la imbinaricare lucreaza prin freeare vor fi din grupele de calitate 8.8,~i 10.9,(STAS 8796/0,1 2, 3-77).

6 1

~

5/14/2018 P100-92 bun

32/79

;;uruburile de inalta rezistenta tn care apar eforturi de in-tindere (imbinari cu flanse) vor satisface conditiile clasei de cali-tate 8.8. Ele vor fi supuse la un efort de pretensionare de eel putin50% din efortul de pretension are prescris pentru ~uruburile tm-binarilor care lucreaza prin frecare.

8.3.7. $uruburile de ancoraj prevazute pentru ancorarea bazeisttlpilor vor fi realizate din oteluri corespunzind grupelor de ca-litate 4.6; 5.8 si 6.6.Iu situatiile in care, din conditii de rezistenta ~i/sau tenaci-tate, apare necesara prevederea de ~uruburi cu c~racteristici me-canice superioare, acestea se vor realiza din oteluri aliate supusela un tratament termic de imbunatatire. Grupa de calitate a o~e-lurilor folosite in aceste situatii va fi 8.8.

8.4. Conditi! pentru supletea peretilor elementelor structu-rale in zonele plastice potentiale-In nmctie de valoarea coeficientului " " t V ' adoptat la proiec-tarea structurii se vor respect a urmatoarelc condit ii:pentru 0,17 ~ ~ < 0,25 clas~ 1pentru 0,25 ~ ~ < 0,5 clasa 2pentru ~ ~ 0,5 clasa 3Conditiile corespunzatoare claselor 1, 2 ~i 3 sint precizate

in tab. 8.1 ~i8.2. .In situatiile in care se apreciaza cain elementele structurilorla proiectarea carora s-a considerat ~ ~ 0,5 pot aparea plastifi-caricauzate de actiunea seismica. se pot accepta condit iile cores-punzatoate clasei 2.

8.5. Conformarea ~i ca1culul elementelor structurale.8.5.1. Prinderi.8.5.1.1. Prinderile realizate cu suduri in adincime (cap la

cap) vor satisface conditiile de la pct. 8.3.5. .8.5.1.2. Prinderile realizate cu suduri in relief (de colt) saucu ~uruburi situate in zone plastice poten~iale vor fi dimensionatela eforturile obtinute prin inmultirea efortului capabile ale ele- .elementului care se prinde cu coeficientul 1,25. .

6 2

Tabel s.i. VALORI MAXIME ALE SUPLETII ' PERETILOR ELEMENTELOR_ STRUCTURALE METALICEa)INIMI

-~.. "- ~ : : : : ; ; ; : :

I Axa de . - -,:: B t 1c E s:incovoiere .1 l-I ~~ -! h1- h-3tCLASA Compresiune +SECTIUNI Iincovoier e Compres Incovoiere

, " . , Distri buno t f d 8 1 ~Bensiuniih i h ~72 E. o 396 i .1 h;jtrtt;.33 E h, t~ 1 3 0 < . - 1 ptoo O , 5h i A e: 3~ E. pt O(~ 0,5

i

2 h f t ~ 8 3 L h f t ~38E h'~ 4561 .. .I' " t ~ 130(-, pt ~)OJ5h i / t ' ~4~5 pt~'0/5!' Distributia/j8 1~'_Iensiuni., t ; \i 3 h~~ 124 hlh~42 t

h 0 & 42 E ptI t -.;::,67-tO33 t p if>'1t h iA

5/14/2018 P100-92 bun

33/79

Tabel 8.1. CONTINUAREb) TALPI INCADRATE DE INIMI. . ~jf n ~ ~ ~ O i ~ ~ - ] t b[-11-[JJ~

_._-_. _ _ ._._-------,------ __. -_Cls. MODUL DE I)" OBTINERE : INeOI/OIERE----.---.--.... -i-- .-.--.-.---.--

1

1 1 1 1 1 1 1 1 7 + 1 1 1 1 1 1 !I t I III IIII III III IIII IIU - = = . : ~

m l li l r H 1 1 1 1 1 1II "~~_I ! II! IIII I1 1 1 1l~ . II ~.~_:-_-~1 F 3

Distri buti c ; ltensiuniLor

Tevi laminate,alte sectiuni

l I D I I H I D J I I T IDistri butioten siunilor

I :l

3 Tevi laminate,alte sectiuni

f~~ ~I Rc \ 240 290 360

0,91 0,82.

Tabel 8.1. CONTINUAREc) TALPI' rESITE' IN CONSOLAI

~ I:" C '" ' . .~I[ [ " J E I . ~CLASA MODUL COMPRES + 1NCOVOIERESECTIUNII DE COMPRESOBTINffi

~ \ ' 0 ( . C . jDistributia

~~

~.tensiunilor ~ c - [ I c . . j "Tevi C / t ~ ' 1 0 ' Z . . I~ C i t (4:1 laminate, c t ~ 0(alte . C i t ~ 9~ C i t "~9J C i t - < ",9~ecturuTevi . c l t~ 11 s . C i t ~ , ~ ~ C i t ~ 1 1 elaminate, ""'o -~---.-

Distri butic .~ ~ ~

tensiunilor.[ c/t

5/14/2018 P100-92 bun

34/79

d) C ORN IE REA se vedea sipet. c (talpi iesitein c onsola )

i h 1- r Nu se aplicaI cornierelor, . lb. prinse de ali,_ 1 elem err t .,~-"--'-'----------'---'--"-'- - ~ ,-- ---"~--' - -- .....-~."---------,----.- .-.--II CO M PR E S I U NE+----------I I I I I I I [ I [ I H I [ I i l l U n

CLASAS E C TIU N i l

D i stri but iatensiunilor

----------'------b+ h- -.- -- ( 2 3 t. -t

e. TE VI RO TU NDE O_l~-------~----r--- __C LA S A- -- COM -P R E S IU N E -- -- -- - -- -- - -- - -

S ECT I U N il COMPRES I UNE - t I NCOVO I ERE :---- ----- - --- f- -:------ -----------------------______+_ __: : _ j _ t _ ~ ~ _ ~ _ ~ ~ _ _ ___~_ ~/ t ~ _7 q _ ~~ _ _ _ _

d/t"90 e .2

12

1-------------- ---3

R c 240 290 360, 0,91 0,82

N,...cr: IT

J 1.-V '-'" . . . . . . . . .l . ; r - eo Ir(J") t-V . . . . . .N lJ") + '1~ -------'I tj) eo L()I~ M c-t) :.QIN N' _ _ _ _ _ _ s : : _ _ _ _ _ _~ 1 1' - --~---~--N ~ 1 1 ' i 10-+& r- c,l~

c - I;_'~- : t - C O .-.. .-!T-v m e - - - , I + No.I+- NO') f}- 00c . c i L(") I" , ,I I t ---10r- .- 1; L().I eo ~ , 0- . . . : .-a r- 0 e-II eo e- If)r - - - : .- ci:t- " .- ,IT (\Iv -I - l~. . ..-- l')- I. 13-8. . . - eo..J C ' t 1 J , c. t-- ? 'f) N O"I~- COo 0 d csv .'- +-' IT Ic r--a 0 lOd'i: ------0e--: (Y') Mit - o . . . > -s, ~--.s 0 0 - -/)lJ.J61- b 6" ~lJ'J- --tjODE DJ - - r:~.....J_ _ L: : :>-(La:~~

5/14/2018 P100-92 bun

35/79

8.5.1.3. Prinderile eu suruburi se vor proiecta astfel .Incitplastificarea otelului din elementele care se imbina sa. preceadaeedarea plastid a suruburilor.8.5.2. Structuri orizontale rigide.8.5.2'.1. Structuri le orizontale rigide (contravintuir i,plate-laje etc.) se vor dimensiona Ia eforturile rezultate din incercatileexterioare majorate prin inmultire cu cceficientul 1,5.8.5.3. Structuri in cadre.8.5.3.1. Condit ii generale de proiectarc.Structurile metalice antiseismice se vor proiecta astfel incft ,sub actiunea cutremurelor cu intensitate ridicata, art iculatiileplastice sa apara mai intii in grinzi la legatura cu strlpii , si numaidupa aceea, eventual, si in stilpi.La ultimul nivel al structurilor in cadre multietajate, precumsi la structurile eu un nivel se admite ca articulatiile plastice saapara mai IntH in stilpi..In zonele de baza ale stilpilor cadrelor articulatiile plasticevor fi dirijate , prin proiectare, in sttlpi. In nici un caz nu se admiteaparitia acestora in elementele de ancoraj.Se va evita aparitia zonelor plastice in prinderile dintre ele-

mentele de rezistenta.8.5.3.2. Grinzi.Prevederile referitoare la conformarea grinzilor in zoneleplastice potentiale se refera la portiunile in care fenomenul deplastificarea otelului afecteaza atit talpile cit si inima grinzii.Grinzile in care pot aparea articulatii plastice vor fi asigurateimpotriva fenomenelor de pierdere a stahilitatii generale prinlegarea direct a a lor de structuri orizontale rigide (contravintuiri ,platelaje, placi de plansee etc.) in cazurile in care acestea existasau prin prevederea de legaturi transversale adecvate, fixate destructuri orizontale tigide. Aceste legaturi, plasate de regula lanivelul talpii superioare, se vor prevedea la distante , ,1 1 " carevor satisface relatia: '. (8.1)

in careill - raza de inertie a grinzii in planul potential de pierderea stabilitatii.

68

I; _ coeficient ale carui valori sint date In STAS 10108/0-78,tabelul 25.Distanta , ,12" dintre prima legatura ~r~nsversala ~l stilpulpe care reazema grinda va respect a conditia

(8.2)in care L este deschiderea grinzii.

Elementele prin care talpile superioare .comprima.te. ale grin:zilor sint legate transversal de structuri o;,lzontale ngl~e vor fidimensionate pentru a prelua un efort "H care va satisface re-latia :

H ; :> 0,02 AI R (8.3)in care

At-R-

sectiunea talpii eomprimate. . .rezistenta de calcul a otelului din care cste confectio-nata talpa. .I Elementele de legatura pentru talpa inferioara comprimatain zon