Oto Rino Laringologie

ORLORLOTO-RINO-LARINGOLOGIEOTO-RINO-LARINGOLOGIE

OTOLOGIEOTOLOGIE

Analizorul acustico-vestibular este Analizorul acustico-vestibular este format din trei porţiuni: format din trei porţiuni: urechea externă, urechea externă, urechea medie şi urechea medie şi urechea internă.urechea internă.

URECHEA EXTERNAURECHEA EXTERNA

Pavilionul urechiiPavilionul urechii Conductul auditiv Conductul auditiv

externextern

Pavi

lion

ul

ure

chii

Conductul auditiv extern

URECHEA EXTERNAURECHEA EXTERNA PavilionulPavilionul este o plică tegumentară cu schelet fibro- este o plică tegumentară cu schelet fibro-

cartilaginos inserată pe faţa laterală a craniului sub cartilaginos inserată pe faţa laterală a craniului sub un unghi de aproximativ 35un unghi de aproximativ 3500. Faţa externă a . Faţa externă a pavilionului prezintă: pavilionului prezintă: ConcaConca tragustragus antitragusantitragus helixhelix antihelixantihelix foseta triunghiularăfoseta triunghiulară lobulullobulul

Conductul auditiv externConductul auditiv extern este un canal de este un canal de aproximativ 25 mm lungime, 10 mm largime la adult, aproximativ 25 mm lungime, 10 mm largime la adult, aşezat aproape perpendicular pe faţa laterală a aşezat aproape perpendicular pe faţa laterală a craniului. Scheletul conductului auditiv extern este craniului. Scheletul conductului auditiv extern este cartilaginos în jumătatea externă şi osos în cea cartilaginos în jumătatea externă şi osos în cea internă Conductul este căptuşit cu tegument, care în internă Conductul este căptuşit cu tegument, care în partea externă are fire de păr şi glande sebacee partea externă are fire de păr şi glande sebacee transformate în glande ceruminoase. transformate în glande ceruminoase.

conca tragusa

nti

trag

us

helix

antih

elix

lobulul

Foseta

triunghiulara

URECHEA MEDIEURECHEA MEDIE

Se compune din:Se compune din: casa timpanului (casa timpanului (tympanum)tympanum) şi şi cavităţile anexe (trompa lui Eustachio şi cavităţile anexe (trompa lui Eustachio şi

apofiza mastoidă)apofiza mastoidă)

URECHEA INTERNAURECHEA INTERNA

Urechea internă este situată în stânca Urechea internă este situată în stânca osului temporal, în nişte cavităţi ce osului temporal, în nişte cavităţi ce poartă numele de poartă numele de labirintul ososlabirintul osos, , înconjurat de un os compact de înconjurat de un os compact de origine embrionară (origine embrionară (capsulacapsula oticăotică). ). Partea anterioară a acestor cavităţi, Partea anterioară a acestor cavităţi, cochleeacochleea, are rol în auz, iar partea , are rol în auz, iar partea posterioară constituie segmentul posterioară constituie segmentul periferic al analizorului vestibular.periferic al analizorului vestibular.

Cohleea

Analizatorul auditiv

Analizatorul vestibular

Nervul cohlear

Nervul acustico-vestibular

FUNCTIA AUDITIVAFUNCTIA AUDITIVA Urechea este destinată captării sunetelor din mediul exterior şi Urechea este destinată captării sunetelor din mediul exterior şi

transmiteerii acestoratransmiteerii acestora sistemului nervos central. Sunetul este o undă de sistemului nervos central. Sunetul este o undă de presiune care se transmite longitudinal prin mediu (aer). Sunetele pe care presiune care se transmite longitudinal prin mediu (aer). Sunetele pe care omul le aude au patru caracteristici: înălţimea (frecvenţa), întensitatea, omul le aude au patru caracteristici: înălţimea (frecvenţa), întensitatea, timbrul şi durata. Frecvenţa se măsoară în Herzi (Hz). Intensitatea se timbrul şi durata. Frecvenţa se măsoară în Herzi (Hz). Intensitatea se măsoară în unităţi fiziologice denumite decibeli (dB).măsoară în unităţi fiziologice denumite decibeli (dB).

Semnificaţia sunetelor pentru om este diferită. Ele se pot clasifica în Semnificaţia sunetelor pentru om este diferită. Ele se pot clasifica în zgomot de fondzgomot de fond (care ne oferă senzaţia apartenenţei la mediu), (care ne oferă senzaţia apartenenţei la mediu), semnalesemnale (telefonul, paşii altor persoane, claxonul etc.) şi sunete cu semnificaţie (telefonul, paşii altor persoane, claxonul etc.) şi sunete cu semnificaţie intelectuală (muzica, cuvintele).intelectuală (muzica, cuvintele).

Sunetele parcurg conductul auditiv extern şi pun în vibraţie membrana Sunetele parcurg conductul auditiv extern şi pun în vibraţie membrana timpanică. Pentru ca aceasta să vibreze, este nevoie ca de ambele părţi ale timpanică. Pentru ca aceasta să vibreze, este nevoie ca de ambele părţi ale ei să fie o presiune egală, iar păstrarea acestei situaţii este în sarcina ei să fie o presiune egală, iar păstrarea acestei situaţii este în sarcina trompei lui Eustachio, care se deschide cu fiecare deglutiţie, căscat sau la trompei lui Eustachio, care se deschide cu fiecare deglutiţie, căscat sau la suflatul nasului cu presiune (suflatul nasului cu presiune (manevra Valsalvamanevra Valsalva). De la membrană, sunetul ). De la membrană, sunetul ajunge, prin lanţul de osişoare, la lichidele urechii interne, pe care le pune ajunge, prin lanţul de osişoare, la lichidele urechii interne, pe care le pune în vibraţie.În urechea internă, membrana bazilară este cea care preia în vibraţie.În urechea internă, membrana bazilară este cea care preia vibraţiile, le transmite la organul lui Corti şi, în ultimă instanţă, cilii vibraţiile, le transmite la organul lui Corti şi, în ultimă instanţă, cilii celulelor ciliate suferă îndoiri, fiind împinşi spre membrana celulelor ciliate suferă îndoiri, fiind împinşi spre membrana tectoria..Celulele senzoriale transmit impulsul fibrelor nervului cochlear, tectoria..Celulele senzoriale transmit impulsul fibrelor nervului cochlear, impuls care se va deplasa prin releele centrilor şi pe căile nervoase până la impuls care se va deplasa prin releele centrilor şi pe căile nervoase până la cortexul cerebral. Atât celulele organului lui Corti, cât şi fiecare celulă cortexul cerebral. Atât celulele organului lui Corti, cât şi fiecare celulă nervoasă de pe traseu vor codifica semnalul, decodificarea sa urmând a fi nervoasă de pe traseu vor codifica semnalul, decodificarea sa urmând a fi făcută la nivel cortical, unde se realizează percepţia informaţiei sonore. Cu făcută la nivel cortical, unde se realizează percepţia informaţiei sonore. Cu ajutorul ariilor de asociaţie, mesajul sonor este analizat, recunoscut şi ajutorul ariilor de asociaţie, mesajul sonor este analizat, recunoscut şi interpretat.interpretat.

FUNCTIA VESTIBULARAFUNCTIA VESTIBULARA Funcţia vestibularăFuncţia vestibulară se realizează cu ajutorul se realizează cu ajutorul

aparatului vestibular, care este sensibil la poziţia şi la aparatului vestibular, care este sensibil la poziţia şi la mişcările capului în spaţiu. Mişcările sesizate de mişcările capului în spaţiu. Mişcările sesizate de aparatul vestibular sunt numai cele accelerate sau aparatul vestibular sunt numai cele accelerate sau decelerate. Informaţiile vestibulare ajung în trunchiul decelerate. Informaţiile vestibulare ajung în trunchiul cerebral şi intră în sistemul de echilibru al cerebral şi intră în sistemul de echilibru al organismului, alături de sensibilitatea proprioceptivă organismului, alături de sensibilitatea proprioceptivă profundă şi de văz. Rolul de integrare îi revine profundă şi de văz. Rolul de integrare îi revine cerebelului. Informaţiile vestibulare acţionează, sub cerebelului. Informaţiile vestibulare acţionează, sub controlul cerebelului, pentru modificarea tonusului controlul cerebelului, pentru modificarea tonusului muscular şi pentru reflexele de postură, prin muscular şi pentru reflexele de postură, prin intermediul fasciculului vestibulo-spinal. La fel sunt intermediul fasciculului vestibulo-spinal. La fel sunt controlate şi mişcările globilor oculari. Deşi oricare om controlate şi mişcările globilor oculari. Deşi oricare om normal ştie în ce poziţie se află capul său şi ce mişcări normal ştie în ce poziţie se află capul său şi ce mişcări suferă, această senzaţie este subconştientă.suferă, această senzaţie este subconştientă.

SINDROAMELE SINDROAMELE OTOLOGICEOTOLOGICE

HIPOACUZIA HIPOACUZIA Hipoacuzia sau surditatea înseamnă scăderea Hipoacuzia sau surditatea înseamnă scăderea

acuităţii auditive. Pierderea totală a auzului poartă acuităţii auditive. Pierderea totală a auzului poartă numele de numele de anacuzieanacuzie sau sau cofozăcofoză. Clasificarea cea mai . Clasificarea cea mai importantă a hipoacuziilor se face după mecanismul importantă a hipoacuziilor se face după mecanismul de producere: hipoacuzia de transmisie, hipoacuzia de producere: hipoacuzia de transmisie, hipoacuzia neurosenzorială şi hipoacuzia mixtă. Cea neurosenzorială şi hipoacuzia mixtă. Cea de de transmisietransmisie apare atunci când vibraţia sonoră este apare atunci când vibraţia sonoră este împiedicată să ajungă la urechea internă, în afecţiuni împiedicată să ajungă la urechea internă, în afecţiuni ale urechii externe sau medii. Hipoacuzia ale urechii externe sau medii. Hipoacuzia neurosenzorialăneurosenzorială poate fi periferică sau centrală: cea poate fi periferică sau centrală: cea periferică apare în leziuni ale urechii interne (când periferică apare în leziuni ale urechii interne (când se numeşte cochleară) sau ale nervului cochlear se numeşte cochleară) sau ale nervului cochlear (numită radiculară); cea centrală este determinată (numită radiculară); cea centrală este determinată de leziuni ale sistemului nervos central. Vorbim de de leziuni ale sistemului nervos central. Vorbim de hipoacuzie hipoacuzie mixtămixtă atunci când ambele tipuri de atunci când ambele tipuri de hipoacuzie (de transmisie şi neurosenzorială) hipoacuzie (de transmisie şi neurosenzorială) coexistă la aceeaşi ureche.coexistă la aceeaşi ureche.


ACUFENELEACUFENELE Acufenele (sau Acufenele (sau tinitustinitus) sunt sunetele pe care ) sunt sunetele pe care

bolnavul le aude, dar care nu provin din mediul bolnavul le aude, dar care nu provin din mediul exterior. Ele pot fi fiziologice, sub formă de ţiuituri exterior. Ele pot fi fiziologice, sub formă de ţiuituri pasagere care dureză câteva secunde sau minute. pasagere care dureză câteva secunde sau minute. Cele patologice pot fi clasificate în Cele patologice pot fi clasificate în obiective obiective (care (care uneori pot fi auzite şi de către medic dacă ascultă uneori pot fi auzite şi de către medic dacă ascultă urechea cu ajutorul unui stetoscop căruia i s-a scos urechea cu ajutorul unui stetoscop căruia i s-a scos capsula), provocate de sufluri vasculare sau capsula), provocate de sufluri vasculare sau contracţii clonice ale muşchilor urechii, sau contracţii clonice ale muşchilor urechii, sau subiectivesubiective, aşa cum sunt cele mai multe, , aşa cum sunt cele mai multe, determinate de o hiperactivitate neuronală sau o determinate de o hiperactivitate neuronală sau o demielinizare a căilor de transmisie a informaţiei demielinizare a căilor de transmisie a informaţiei auditive şi un scurtcircuit cu alte fibre. Intensitatea auditive şi un scurtcircuit cu alte fibre. Intensitatea acufenelor depăşeşte foarte rar 15 dB, dar acufenelor depăşeşte foarte rar 15 dB, dar existenţa şi persistenţa lor exasperează bolnavul, existenţa şi persistenţa lor exasperează bolnavul, care poate dezvolta un sindrom depresiv. Acufenele care poate dezvolta un sindrom depresiv. Acufenele apar în majoritatea afecţiunilor urechii interne şi apar în majoritatea afecţiunilor urechii interne şi datorită atât frecvenţei lor, cât şi slabei eficacităţi a datorită atât frecvenţei lor, cât şi slabei eficacităţi a actualelor tratamente, reprezintă o problemă actualelor tratamente, reprezintă o problemă dificilă de rezolvat.dificilă de rezolvat.

OTALGIAOTALGIA Otalgia, denumită şi Otalgia, denumită şi otodinieotodinie, este durerea , este durerea

pe care bolnavul o simte în ureche. Ea pe care bolnavul o simte în ureche. Ea poate fi determinată de traumatisme ale poate fi determinată de traumatisme ale urechii externe sau medii, inflamaţii ale urechii externe sau medii, inflamaţii ale conductului auditiv extern (otită externă conductului auditiv extern (otită externă difuză, furuncul), tumori maligne ale difuză, furuncul), tumori maligne ale conductului, otite medii catarale sau conductului, otite medii catarale sau supurate, mastoidite. Deseori otalgia este supurate, mastoidite. Deseori otalgia este provocată de afecţiuni ale altor organe, provocată de afecţiuni ale altor organe, când durerea iradiază în ureche şi poartă când durerea iradiază în ureche şi poartă denumirea de denumirea de otalgie reflexăotalgie reflexă. Astfel de . Astfel de dureri provoacă afecţiunile ultimilor molari, dureri provoacă afecţiunile ultimilor molari, ale faringelui şi laringelui, ale articulaţiei ale faringelui şi laringelui, ale articulaţiei temporo-mandibulare sau ale coloanei temporo-mandibulare sau ale coloanei vertebrale cervicale.vertebrale cervicale.


SINDROAMELE SINDROAMELE OTOLOGICEOTOLOGICE OTOREEAOTOREEA

Otoreea este o scurgere din conductul auditiv Otoreea este o scurgere din conductul auditiv extern. Ea poate avea mai multe caractere:extern. Ea poate avea mai multe caractere: - otoreea cerebrospinală (sau oto-licvoreea), - otoreea cerebrospinală (sau oto-licvoreea),

apărută după traumatisme accidentale sau apărută după traumatisme accidentale sau chirurgicalechirurgicale

- otoreea seroasă (eczeme)- otoreea seroasă (eczeme) - otoreea mucoasă (otite medii cronice) - otoreea mucoasă (otite medii cronice) - otoreea mucopurulentă (otite medii cronice)- otoreea mucopurulentă (otite medii cronice) - otoreea purulentă (otite acute sau cronice)- otoreea purulentă (otite acute sau cronice) - otoreea sanghinolentă (otite acute, cronice, - otoreea sanghinolentă (otite acute, cronice,

tumori)tumori) - otoragia - hemoragia din ureche (traumatisme, - otoragia - hemoragia din ureche (traumatisme,

otite cronice, tumori).otite cronice, tumori).

SINDROAMELE SINDROAMELE OTOLOGICEOTOLOGICE SINDROMUL VESTIBULAR PERIFERICSINDROMUL VESTIBULAR PERIFERIC

Prin Prin sindrom vestibularsindrom vestibular se înţelege un grup de se înţelege un grup de manifestări care traduc suferinţa periferică sau manifestări care traduc suferinţa periferică sau centrală a aparatului vestibular. Când leziunea centrală a aparatului vestibular. Când leziunea se găseşte în urechea internă sau de-a lungul se găseşte în urechea internă sau de-a lungul nervului vestibular, sindromul vestibular este nervului vestibular, sindromul vestibular este periferic.Sindromul vestibular central apare în periferic.Sindromul vestibular central apare în leziuni ale sistemului nervos central. Sindromul leziuni ale sistemului nervos central. Sindromul vestibular periferic poate să apară în urma unui vestibular periferic poate să apară în urma unui excitant fiziologic, cum este mişcarea, dar de excitant fiziologic, cum este mişcarea, dar de intensitate prea mare (care depăşeşte pragul de intensitate prea mare (care depăşeşte pragul de excitabilitate al vestibulului), aşa cum se excitabilitate al vestibulului), aşa cum se produce în cazul kinetozelor (răul de transport). produce în cazul kinetozelor (răul de transport). Excitanţii patologici provoacă fie excitarea Excitanţii patologici provoacă fie excitarea vestibulului (sindrom vestibular periferic vestibulului (sindrom vestibular periferic iritativ), fie deteriorarea lui (sindrom vestibular iritativ), fie deteriorarea lui (sindrom vestibular periferic distructiv). În ambele cazuri sindromul periferic distructiv). În ambele cazuri sindromul apare ca urmare a dezechilibrului creat între apare ca urmare a dezechilibrului creat între informaţiile pe care le furnizează cele două informaţiile pe care le furnizează cele două vestibule.vestibule.

Sindromul vestibular periferic are următoarele caractere:Sindromul vestibular periferic are următoarele caractere: - - VertijulVertijul este o senzaţie ireală de mişcare. În sindromul vestibular este o senzaţie ireală de mişcare. În sindromul vestibular

periferic este aproape totdeauna cu caracter rotator (bolnavul are periferic este aproape totdeauna cu caracter rotator (bolnavul are senzaţia că lucrurile se învârtesc), apare în crize care durează senzaţia că lucrurile se învârtesc), apare în crize care durează secunde, minute, ore, zile, dar nu durata nu depăşeşte trei secunde, minute, ore, zile, dar nu durata nu depăşeşte trei săptămâni (cerebelul compensează deficitul vestibular). Verijul săptămâni (cerebelul compensează deficitul vestibular). Verijul periferic este însoţit de fenomene neurovegetative (greaţă, periferic este însoţit de fenomene neurovegetative (greaţă, vărsături, transpiraţii, tahicardie) şi de o senzaţie foarte neplăcută vărsături, transpiraţii, tahicardie) şi de o senzaţie foarte neplăcută "de rău", denumită "de rău", denumită malezămaleză. În sindromul vestibular central, . În sindromul vestibular central, vertijul poate să nu fie rotator, poate fi permanent, fenomenele vertijul poate să nu fie rotator, poate fi permanent, fenomenele vegetative sunt mai discrete sau lipsesc.vegetative sunt mai discrete sau lipsesc.

- - Tulburările de echilibruTulburările de echilibru care însoţesc sindromul vestibular care însoţesc sindromul vestibular periferic sunt proporţionale cu vertijul, se pot manifesta la mers, periferic sunt proporţionale cu vertijul, se pot manifesta la mers, în staţiunea verticală sau şezândă. In sindromul vestibular central în staţiunea verticală sau şezândă. In sindromul vestibular central tulburările de echilibru pot fi discordante (mai ample, spre tulburările de echilibru pot fi discordante (mai ample, spre exemplu).exemplu).

- - NistagmusulNistagmusul este o mişcare conjugată a ambilor globi oculari, este o mişcare conjugată a ambilor globi oculari, formată dintr-o secusă lentă, de origine vestibulară şi o secusă formată dintr-o secusă lentă, de origine vestibulară şi o secusă rapidă, de revenire, dictată de trunchiul cerebral. În sindromul rapidă, de revenire, dictată de trunchiul cerebral. În sindromul vestibular periferic, nistagmusul este unilateral (sau predominant vestibular periferic, nistagmusul este unilateral (sau predominant unilateral).unilateral).

- - Deviaţiile segmentareDeviaţiile segmentare (la proba braţelor întinse sau proba (la proba braţelor întinse sau proba indicaţiei) şi căderea la probele de echilibru (Romberg) sunt indicaţiei) şi căderea la probele de echilibru (Romberg) sunt totdeauna de aceeaşi parte şi anume cea opusă bătăii totdeauna de aceeaşi parte şi anume cea opusă bătăii nistagmusului. nistagmusului.

- Sindromul vestibular periferic este însoţit frecvent de hipoacuzie - Sindromul vestibular periferic este însoţit frecvent de hipoacuzie neurosenzorială periferică cochleară, iar sindromul vestibular neurosenzorială periferică cochleară, iar sindromul vestibular central se asociază adesea şi cu alte semne de suferinţă central se asociază adesea şi cu alte semne de suferinţă neurologică.neurologică.

CORPII STRĂINI CORPII STRĂINI AURICULARIAURICULARI

Se pot împărţi în:Se pot împărţi în: exogeni:exogeni:

inerţi (boabe de grâu, fire de păr, fragmente inerţi (boabe de grâu, fire de păr, fragmente de chibrit, căţei de usturoi, bucăţi de plastic de chibrit, căţei de usturoi, bucăţi de plastic sau fragmente de jucării etc.)sau fragmente de jucării etc.)

animaţi (insecte ca pureci, gărgăriţe, animaţi (insecte ca pureci, gărgăriţe, insecte zburătoare sau larve, in special de insecte zburătoare sau larve, in special de muscă). muscă).

endogeniendogeni dopul de cerumen - se formează prin dopul de cerumen - se formează prin

secreţia în exces a glandelor ceruminoase. secreţia în exces a glandelor ceruminoase. epidermic (rar). epidermic (rar).

Corpii străini neobstruanţi nu au simptomatologie sau este Corpii străini neobstruanţi nu au simptomatologie sau este discretă (pocnituri la masticaţie dacă un fir de păr rămas în discretă (pocnituri la masticaţie dacă un fir de păr rămas în conduct are un capăt aşezat pe membrana timpanică). Dacă conduct are un capăt aşezat pe membrana timpanică). Dacă devin obstruanţi, corpii stăini produc hipoacuzie de devin obstruanţi, corpii stăini produc hipoacuzie de transmisie. Corpii străini animaţi produc zgomote şi senzaţii transmisie. Corpii străini animaţi produc zgomote şi senzaţii extrem de neplăcute. Adesea dopul de cerumen se extrem de neplăcute. Adesea dopul de cerumen se hidratează după pătrunderea apei (după un duş, o baie în hidratează după pătrunderea apei (după un duş, o baie în piscină) şi bolnavul crede că i-a scăzut auzul pentru că i-a piscină) şi bolnavul crede că i-a scăzut auzul pentru că i-a rămas apă în ureche. rămas apă în ureche. OtoscopiaOtoscopia pune în evidenţă corpul pune în evidenţă corpul străin. străin. Tratamentul Tratamentul corpului străin auricular constă în corpului străin auricular constă în îndepărtarea acestuia prin spălătură auriculară. îndepărtarea acestuia prin spălătură auriculară. Contraindicaţiile spălăturii auriculareContraindicaţiile spălăturii auriculare sunt: existenţa unei sunt: existenţa unei perforaţii a membranei timpanice (post-traumatică sau post-perforaţii a membranei timpanice (post-traumatică sau post-otitică), sechele ale otitelor, intervenţii chirurgicale otitică), sechele ale otitelor, intervenţii chirurgicale anterioare pe ureche. Accidentele spălăturii constau în anterioare pe ureche. Accidentele spălăturii constau în provocarea unui vertij dacă apa este prea rece, dar de temut provocarea unui vertij dacă apa este prea rece, dar de temut este ruptura membranei timpanice care se produce dacă apa este ruptura membranei timpanice care se produce dacă apa se injectează spre anterior sau inferior sau dacă nu s-au se injectează spre anterior sau inferior sau dacă nu s-au respectat contraindicaţiile. Medicul specialist poate utiliza respectat contraindicaţiile. Medicul specialist poate utiliza pentru extracţia corpului străin diferitre instrumente (pense, pentru extracţia corpului străin diferitre instrumente (pense, cârlige).cârlige).

Furunculul conductului Furunculul conductului auditiv extern auditiv extern

Furunculul conductului auditiv extern Furunculul conductului auditiv extern este o este o inflamaţie stafilococică necrotică a foliculului pilosebaceu inflamaţie stafilococică necrotică a foliculului pilosebaceu (în cazul conductului, pilo-ceruminos). El se formează (în cazul conductului, pilo-ceruminos). El se formează numai în jumătatea externă a conductului, ca o numai în jumătatea externă a conductului, ca o proeminenţă roşie care după trei zile se albeşte la vârf, proeminenţă roşie care după trei zile se albeşte la vârf, locul unde pielea se necrozează şi pe unde se va elimina locul unde pielea se necrozează şi pe unde se va elimina conţinutul necrotic (burbionul). Furunculul conductului conţinutul necrotic (burbionul). Furunculul conductului apare cu predilecţie la cei care se scarpină în conduct. apare cu predilecţie la cei care se scarpină în conduct. Simptomele sunt dominate de otalgie, care poate fi Simptomele sunt dominate de otalgie, care poate fi atroce. Arareori volumul tumefacţiei este obstruant atroce. Arareori volumul tumefacţiei este obstruant pentru conduct şi produce hipoacuzie. Examenul obiectiv pentru conduct şi produce hipoacuzie. Examenul obiectiv pune în evidenţă tumefacţia cu caractere inflamatorii şi pune în evidenţă tumefacţia cu caractere inflamatorii şi uneori o adenopatie satelită pre, retro sau subauriculară. uneori o adenopatie satelită pre, retro sau subauriculară. Tratamentul constă în aplicaţii de unguent cu antibiotice Tratamentul constă în aplicaţii de unguent cu antibiotice antistafilococice (eritromicină, gentamicină), antalgice. antistafilococice (eritromicină, gentamicină), antalgice. Antibioterapia pe cale generală este justificată numai Antibioterapia pe cale generală este justificată numai dacă bolnavul are febră sau adenopatie. Când este dacă bolnavul are febră sau adenopatie. Când este colectat, deschiderea cu vârful unui bisturiu, cu sau fără colectat, deschiderea cu vârful unui bisturiu, cu sau fără anestezie (generală), aduce vindecarea bolii. Dacă anestezie (generală), aduce vindecarea bolii. Dacă recidivează, este necesar controlul glicemiei (este mai recidivează, este necesar controlul glicemiei (este mai frecvent la diabetici) sau administrarea unui vaccin frecvent la diabetici) sau administrarea unui vaccin antistafilococic. antistafilococic.

Otita externă difuză Otita externă difuză Otita externă difuzăOtita externă difuză este o inflamaţie difuză a este o inflamaţie difuză a

tegumentului conductului auditiv extern. Germenii tegumentului conductului auditiv extern. Germenii care o provoacă sunt stafilococul şi bacilul care o provoacă sunt stafilococul şi bacilul piocianic. Apariţia otitei externe difuze este piocianic. Apariţia otitei externe difuze este favorizată de umezeală, apare cel mai des vara favorizată de umezeală, apare cel mai des vara după baie în piscină, mare sau râu. Pacientul se după baie în piscină, mare sau râu. Pacientul se plânge de dureri otice şi de o scurgere purulentă. plânge de dureri otice şi de o scurgere purulentă. La examenul obiectiv se vede un tegument La examenul obiectiv se vede un tegument tumefiat, congestionat, acoperit de secreţii tumefiat, congestionat, acoperit de secreţii purulente galbene (sau verzui în caz de infecţie cu purulente galbene (sau verzui în caz de infecţie cu piocianic). Netratată, această otită poate provoca piocianic). Netratată, această otită poate provoca stenoza cicatriceală a conductului sau poate stenoza cicatriceală a conductului sau poate determina osteită gravă. Tratamentul se rezumă la determina osteită gravă. Tratamentul se rezumă la instilarea în conduct a unei soluţii care să conţină instilarea în conduct a unei soluţii care să conţină un antibiotic la care flora să fie sensibilă. un antibiotic la care flora să fie sensibilă.

OTITELE MEDIIOTITELE MEDII

OTITE MEDII CATARALEOTITE MEDII CATARALE acuteacute cronicecronice

OTITE MEDII SUPURATEOTITE MEDII SUPURATE acuteacute cronicecronice

OTITA MEDIE OTITA MEDIE CATARALACATARALA

Otita medie catarală acutăOtita medie catarală acută sau sau otita otita seroasăseroasă este o inflamaţie de tip cataral a este o inflamaţie de tip cataral a mucoasei din urechea medie. mucoasei din urechea medie. EtiopatogeniaEtiopatogenia constă în acumularea de constă în acumularea de

exsudat inflamator sero-mucos în urechea exsudat inflamator sero-mucos în urechea medie, ca urmare a unei inflamaţii, de obicei medie, ca urmare a unei inflamaţii, de obicei virale (viroze respiratorii ca guturaiul, gripa virale (viroze respiratorii ca guturaiul, gripa etc.) a mucoasei căilor respiratorii etc.) a mucoasei căilor respiratorii superioare, în special la nivelul superioare, în special la nivelul rinofaringelui. Mucoasa trompei se rinofaringelui. Mucoasa trompei se inflamează, trompa se închide şi presiunea inflamează, trompa se închide şi presiunea aerului din casa timpanului scade, aerului din casa timpanului scade, membrana timpanică este aspirată spre membrana timpanică este aspirată spre interior, reducându-şi capacităţile vibratorii. interior, reducându-şi capacităţile vibratorii.

. Pacientul, mai des un copil, va acuza . Pacientul, mai des un copil, va acuza rinoree, obstrucţie nazală, o stare rinoree, obstrucţie nazală, o stare generală afectată sau nu, instalarea unei generală afectată sau nu, instalarea unei senzaţii de ureche înfundată, însoţită de senzaţii de ureche înfundată, însoţită de o jenă sau durere la urechea afectată. o jenă sau durere la urechea afectată. Uneori bolnavul spune că auzul se Uneori bolnavul spune că auzul se modifică în funcţie de poziţia capului modifică în funcţie de poziţia capului (are nivel de lichid care se deplasează), (are nivel de lichid care se deplasează), sau senzaţie de bolboroseală dacă suflă sau senzaţie de bolboroseală dacă suflă nasul cu putere.nasul cu putere.

EvoluţiaEvoluţia este spre vindecare spontană. este spre vindecare spontană. TratamentulTratamentul otitei catarale acute constă otitei catarale acute constă

în tratamentul rinitei şi faringitei virale în tratamentul rinitei şi faringitei virale care a provocat-o.care a provocat-o.

OTITA MEDIE OTITA MEDIE CATARALACATARALA

Otita catarală cronică Otita catarală cronică numită şi numită şi otita sero-otita sero-mucoasămucoasă, o succede pe precedenta sau apare , o succede pe precedenta sau apare atunci când există o cauză care obstruează timp atunci când există o cauză care obstruează timp îndelungat trompa lui Eustachio.îndelungat trompa lui Eustachio. Frecvenţa bolii Frecvenţa bolii este ridicată, cu deosebire la copii. Principala este ridicată, cu deosebire la copii. Principala cauză o constituie vegetaţiile adenoide ale cauză o constituie vegetaţiile adenoide ale copiilor, apoi rinita alergică, veloschizis-ul, copiilor, apoi rinita alergică, veloschizis-ul, sinuzitele cronice, tumorile de rinofaringe. Spre sinuzitele cronice, tumorile de rinofaringe. Spre deosebire de otita catarală acută, în cea cronică deosebire de otita catarală acută, în cea cronică exsudatul mucos din urechea medie este vâscos, exsudatul mucos din urechea medie este vâscos, se elimină cu multă dificultate, iar membrana se elimină cu multă dificultate, iar membrana timpanică este foarte aspirată. timpanică este foarte aspirată.

Clinic pacientul, cel mai adesea copil, se plânge Clinic pacientul, cel mai adesea copil, se plânge doar de hipoacuzie. doar de hipoacuzie.

EvoluţiaEvoluţia otitei catarale cronice depinde de otitei catarale cronice depinde de cauza care a determinat obstrucţia trompei şi cauza care a determinat obstrucţia trompei şi nu este totdeauna spre vindecare spontană. Un nu este totdeauna spre vindecare spontană. Un procentaj însemnat de cazuri vor progresa spre procentaj însemnat de cazuri vor progresa spre alte forme de otită cronică, mai grave, cum alte forme de otită cronică, mai grave, cum sunt: otita atelectazică, fibroadezivă, otita sunt: otita atelectazică, fibroadezivă, otita cronică supurată simplă sau colesteatomatoasă. cronică supurată simplă sau colesteatomatoasă. Trebuie să reţinem faptul că majoritatea Trebuie să reţinem faptul că majoritatea surdităţilor adultului sunt provocate de otita surdităţilor adultului sunt provocate de otita sero-mucoasă din copilărie.sero-mucoasă din copilărie.

ProfilaxiaProfilaxia otitei catarale cronice se face prin otitei catarale cronice se face prin tratamentul corect şi complet al celei acute şi tratamentul corect şi complet al celei acute şi prin tratarea tuturor cauzelor de obstrucţie prin tratarea tuturor cauzelor de obstrucţie tubară, în special extirparea vegetaţiilor tubară, în special extirparea vegetaţiilor adenoide. adenoide.

OTITELE MEDII OTITELE MEDII SUPURATESUPURATE

OTITELE MEDII SUPURATE OTITELE MEDII SUPURATE ACUTEACUTE Otita medie supurată acută banalăOtita medie supurată acută banală Otita gripalăOtita gripală Otita din scarlatinăOtita din scarlatină Otita tuberculoasăOtita tuberculoasă Zona zooster auricularăZona zooster auriculară

Otita medie supurată acută Otita medie supurată acută banalăbanală

Este abcesul cald al urechii medii.Este abcesul cald al urechii medii. Etiopatogenie.Etiopatogenie. Otita medie supurată acută este provocată Otita medie supurată acută este provocată

de germeni microbieni, cei mai frecvenţi sunt de germeni microbieni, cei mai frecvenţi sunt Haemophilus influenzaeHaemophilus influenzae, , Streptococcus pneumoniaeStreptococcus pneumoniae şi şi pyogenespyogenes, , Branhamella catarrhalisBranhamella catarrhalis şi şi Staphylococcus Staphylococcus aureusaureus. Aceşti germeni ajung în urechea medie pe calea . Aceşti germeni ajung în urechea medie pe calea trompei, în cursul rinitelor şi a adenoiditelor acute. Acest trompei, în cursul rinitelor şi a adenoiditelor acute. Acest fenomen se produce de obicei după 3-4 zile de evoluţie a fenomen se produce de obicei după 3-4 zile de evoluţie a rinitei, când apar în fosele nazale şi în faringe secreţii rinitei, când apar în fosele nazale şi în faringe secreţii muco-purulente. muco-purulente.

Clinica.Clinica. Boala debutează brusc în a treia sau a patra zi de Boala debutează brusc în a treia sau a patra zi de evoluţie a unei rinite acute, cu simptomatolgie generală evoluţie a unei rinite acute, cu simptomatolgie generală de tip infecţios (febră, indispoziţie, inapetenţă, insomnie) de tip infecţios (febră, indispoziţie, inapetenţă, insomnie) iar local cu otalgie şi hipoacuzie. Otalgia creşte în iar local cu otalgie şi hipoacuzie. Otalgia creşte în intensitate timp de trei zile, capătă un caracter pulsatil. intensitate timp de trei zile, capătă un caracter pulsatil. Uneori bolnavii acuză acufene sau mici tulburări de Uneori bolnavii acuză acufene sau mici tulburări de echilibru. Această perioadă a otitei medii supurate acute echilibru. Această perioadă a otitei medii supurate acute se numeşte se numeşte perioada preperforativăperioada preperforativă ..

În lipsa unui tratament eficace, în ziua a treia În lipsa unui tratament eficace, în ziua a treia sau a patra se produce perforaţia spontană a sau a patra se produce perforaţia spontană a membranei timpanice, care aduce uşurarea membranei timpanice, care aduce uşurarea simptomatologiei subiective locale şi generale: simptomatologiei subiective locale şi generale: febra scade sau dispare, otalgia la fel, dar febra scade sau dispare, otalgia la fel, dar hipoacuzia se accentuează. În conductul auditiv hipoacuzia se accentuează. În conductul auditiv extern apare o scurgere care la început are extern apare o scurgere care la început are aspect sero-sanguinolent, pentru a deveni în aspect sero-sanguinolent, pentru a deveni în scurt timp purulent sau muco-purulent – scurt timp purulent sau muco-purulent – faza faza perforativaperforativa..

EvoluţiaEvoluţia otitei medii supurate acute este spre otitei medii supurate acute este spre vindecare spontană în trei săptămâni, cu vindecare spontană în trei săptămâni, cu restitutio ad integrumrestitutio ad integrum. Nu toate cazurile merg . Nu toate cazurile merg spre vindecare, multe au tendinţă de spre vindecare, multe au tendinţă de cronicizare sau de complicaţii. cronicizare sau de complicaţii.

OTITELE MEDII OTITELE MEDII SUPURATESUPURATE OTITELE MEDII SUPURATE CRONICEOTITELE MEDII SUPURATE CRONICE

Otitele medii supurate cronice sunt Otitele medii supurate cronice sunt supuraţii cronice ale cavităţilor urechii supuraţii cronice ale cavităţilor urechii medii. Germenii care populează aceste medii. Germenii care populează aceste cavităţi în otitele cronice sunt germenii cavităţi în otitele cronice sunt germenii "oportunişti", capabili să trăiască cu oxigen "oportunişti", capabili să trăiască cu oxigen puţin, în locuri care se apără slab şi sunt puţin, în locuri care se apără slab şi sunt rezistenţi la multe antibiotice: bacilul coli, rezistenţi la multe antibiotice: bacilul coli, proteus, piocianic şi stafilococul. Ei pot fi proteus, piocianic şi stafilococul. Ei pot fi prezenţi câte unul sau în asociaţie şi fiecare prezenţi câte unul sau în asociaţie şi fiecare puseu de acutizare a otitei înseamnă puseu de acutizare a otitei înseamnă infecţia cu alt germen.infecţia cu alt germen.

Otitele medii supurate cronice se prezintă Otitele medii supurate cronice se prezintă sub două forme, deosebite ca etiopatogenie, sub două forme, deosebite ca etiopatogenie, clinică, evoluţie şi prognostic:clinică, evoluţie şi prognostic: simplasimpla colesteatomatoasacolesteatomatoasa

OTITA MEDIE SUPURATĂ OTITA MEDIE SUPURATĂ CRONICĂ SIMPLĂCRONICĂ SIMPLĂ

PatogeniaPatogenia. Otita medie supurată cronică . Otita medie supurată cronică simplă este urmarea unei otite catarale simplă este urmarea unei otite catarale cronice care s-a infectat. Originea cronice care s-a infectat. Originea disfuncţiei tubare este dovedită şi de disfuncţiei tubare este dovedită şi de faptul că fiecare rinită sau adenoidită faptul că fiecare rinită sau adenoidită acută produce de regulă un nou puseu acută produce de regulă un nou puseu inflamator al otitei. In ultimă instanţă, tot inflamator al otitei. In ultimă instanţă, tot vegetaţiile adenoide, adenoiditele cronice, vegetaţiile adenoide, adenoiditele cronice, alergia nazală şi celelalte cauze de alergia nazală şi celelalte cauze de obstrucţie tubară anclanşează procesul obstrucţie tubară anclanşează procesul patologic, care apoi poate merge "pe cont patologic, care apoi poate merge "pe cont propriu".propriu".

OTITA MEDIE SUPURATĂ OTITA MEDIE SUPURATĂ CRONICĂ CRONICĂ

COLESTEATOMATOASĂCOLESTEATOMATOASĂ Otita medie supurată cronică colesteatomatoasă Otita medie supurată cronică colesteatomatoasă

se mai numeşte se mai numeşte epitimpanitaepitimpanita, , otoreeaotoreea purulentăpurulentă sau sau otita medie supurată cronică malignăotita medie supurată cronică malignă..

PatogeniaPatogenia. Această formă de otită cronică se . Această formă de otită cronică se caracterizează prin prezenţa în cavităţile urechii caracterizează prin prezenţa în cavităţile urechii medii a unei pungi de piele. Modul cum ajunge medii a unei pungi de piele. Modul cum ajunge acest tegument în urechea medie este diferit, acest tegument în urechea medie este diferit, sunt trei mecanisme principale:sunt trei mecanisme principale: 1. incluziuni epiteliale embrionare de origine 1. incluziuni epiteliale embrionare de origine

ectodermicăectodermică 2. pătrunderea tegumentului de la suprafaţa 2. pătrunderea tegumentului de la suprafaţa

membranei timpanice în casa timpanului prin membranei timpanice în casa timpanului prin perforaţie preexistentăperforaţie preexistentă

3. invaginarea membranei timpanice prin scăderea de 3. invaginarea membranei timpanice prin scăderea de lungă durată a presiunii aerului din urechea medie, lungă durată a presiunii aerului din urechea medie, aşa cum se întâmplă în otita catarală cronică.aşa cum se întâmplă în otita catarală cronică.

COMPLICAŢIILE COMPLICAŢIILE OTITELOROTITELOR MASTOIDITAMASTOIDITA

acutaacuta cronicacronica

OSTEOMIELITA TEMPORALULUIOSTEOMIELITA TEMPORALULUI PARALIZIA FACIALĂ DE CAUZĂ OTITICĂPARALIZIA FACIALĂ DE CAUZĂ OTITICĂ LABIRINTITELELABIRINTITELE COMPLICAŢIILE ENDOCRANIENE ALE COMPLICAŢIILE ENDOCRANIENE ALE

OTITELOROTITELOR Abcesul extraduralAbcesul extradural Meningita otică (otogenă)Meningita otică (otogenă) Abcesul cerebral şi cerebelos de cauză otică Abcesul cerebral şi cerebelos de cauză otică

(otogen)(otogen) Complicaţiile venoase ale otitelorComplicaţiile venoase ale otitelor (infectarea (infectarea

sinusurilor venoase endocraniene, producând un sinusurilor venoase endocraniene, producând un proces de tromboflebităproces de tromboflebită ).).

SECHELELE OTITELORSECHELELE OTITELOR După stingerea procesului inflamator, în urma După stingerea procesului inflamator, în urma

otitelor pot rămâne sechele anatomice şi/sau otitelor pot rămâne sechele anatomice şi/sau funcţionale. Se descriu patru forme clinice de funcţionale. Se descriu patru forme clinice de sechele: sechele: sechelele simplesechelele simple - constau în perforaţii ale - constau în perforaţii ale

membranei timpanice sau din întreruperi ale membranei timpanice sau din întreruperi ale lanţului osicular, care determină hipoacuzie de tip lanţului osicular, care determină hipoacuzie de tip transmisietransmisie

timpanosclerozatimpanoscleroza - o degenerescenţă calcară a - o degenerescenţă calcară a mucoasei urechii mediimucoasei urechii medii

otita fibroadezivăotita fibroadezivă - degenerescenţă fibroasă a - degenerescenţă fibroasă a mucoasei din urechea mediemucoasei din urechea medie

otita atelectazicăotita atelectazică - este urmarea otitei seromucoase - este urmarea otitei seromucoase (a otitei catarale cronice) şi totodată o fază (a otitei catarale cronice) şi totodată o fază premergătoare colesteatomului.premergătoare colesteatomului.

TUMORILE URECHIITUMORILE URECHII

TUMORILE URECHII EXTERNETUMORILE URECHII EXTERNE Tumorile benigneTumorile benigne ale urechii externe provin din ale urechii externe provin din

elementele histologice din care este format elementele histologice din care este format pavilionul sau conductul auditiv extern. Pe tegument pavilionul sau conductul auditiv extern. Pe tegument putem întâlni papiloame, care necesită extirpare, iar putem întâlni papiloame, care necesită extirpare, iar în conductul auditiv extern apar osteoame, ce în conductul auditiv extern apar osteoame, ce determină hipoacuzie numai când devin obstruante. determină hipoacuzie numai când devin obstruante. Osteoamele se extirpă chirurgical. Osteoamele se extirpă chirurgical.

Tumorile maligneTumorile maligne sunt destul de rare. sunt destul de rare. Carcinoamele pavilionului apar cu predilecţie la Carcinoamele pavilionului apar cu predilecţie la bărbatul vârstnic şi necesită extirpare. Cancerele bărbatul vârstnic şi necesită extirpare. Cancerele conductului auditiv sunt de mare gravitate, pentru conductului auditiv sunt de mare gravitate, pentru că afectează precoce osul. Rezultatele chirurgiei sau că afectează precoce osul. Rezultatele chirurgiei sau ale radioterapiei sunt modeste.ale radioterapiei sunt modeste.


TUMORILE URECHII MEDII:TUMORILE URECHII MEDII: Tumorile benigneTumorile benigne ale urechii medii ale urechii medii

sunt foarte rare. Cea mai frecventă este sunt foarte rare. Cea mai frecventă este tumora glomusului de jugularătumora glomusului de jugulară, care , care naşte pe golful venei jugulare, evoluează naşte pe golful venei jugulare, evoluează la gaura ruptă posterioară dar mai ales la gaura ruptă posterioară dar mai ales în urechea medie, unde pătrunde prin în urechea medie, unde pătrunde prin erodarea peretelui inferior al casei erodarea peretelui inferior al casei timpanului.timpanului.

Cancerul urechii mediiCancerul urechii medii este foarte rar. este foarte rar.


TUMORILE URECHII INTERNE:TUMORILE URECHII INTERNE: tumoră benignătumoră benignă ce se naşte pe ramura ce se naşte pe ramura

vestibulară a nervului acustico-vestibulară a nervului acustico-vestibular, şi anume vestibular, şi anume neurinomul de neurinomul de acustic. acustic.

Tumora aparţine atât neurochirurgiei Tumora aparţine atât neurochirurgiei cât şi otologiei, prin simptomatologie şi cât şi otologiei, prin simptomatologie şi tratament. Este una dintre cele mai tratament. Este una dintre cele mai frecvente tumori benigne intracraniene.frecvente tumori benigne intracraniene.

PROTEZAREA AUDITIVĂPROTEZAREA AUDITIVĂ Protezarea auditivă este o metodă de Protezarea auditivă este o metodă de

ameliorare a auzului bolnavului prin utilizarea ameliorare a auzului bolnavului prin utilizarea unui aparat electronic denumit proteză unui aparat electronic denumit proteză auditivă. Proteza auditivă prelucrează şi auditivă. Proteza auditivă prelucrează şi amplifică sunetele pentru a le reda cât mai amplifică sunetele pentru a le reda cât mai adecvat urechii surde, astfel ca să corecteze adecvat urechii surde, astfel ca să corecteze defecţiunea de auz. Scopul principal este de a defecţiunea de auz. Scopul principal este de a creşte discriminarea cuvintelor. Protezarea creşte discriminarea cuvintelor. Protezarea auditivă face parte din recuperarea medicală a auditivă face parte din recuperarea medicală a bolnavilor hipoacuzici.bolnavilor hipoacuzici.

Constructiv, protezele auditive pot fi:Constructiv, protezele auditive pot fi: - Proteze retroauriculare, care sunt fixate în spatele - Proteze retroauriculare, care sunt fixate în spatele

pavilionului auricular, fiind agăţate de pavilion cu o pavilionului auricular, fiind agăţate de pavilion cu o crosă, iar în conductul auditiv extern pacientul crosă, iar în conductul auditiv extern pacientul poartă o piesă denumită olivă.poartă o piesă denumită olivă.

- Proteze intra-auriculare, căror mecanism este - Proteze intra-auriculare, căror mecanism este montat în olivă şi se poartă în concă şi conductul montat în olivă şi se poartă în concă şi conductul auditiv. O variantă a lor sunt protezele intracanal, auditiv. O variantă a lor sunt protezele intracanal, care sunt practic invizibile.care sunt practic invizibile.

PROTEZAREA AUDITIVĂPROTEZAREA AUDITIVĂ

IndicaţiileIndicaţiile protezării auditive sunt: protezării auditive sunt: - Hipoacuzie de minimum 30 dB şi de - Hipoacuzie de minimum 30 dB şi de

maximum 80 –90 dB.maximum 80 –90 dB. - Bolnav cu psihic sănătos (nu se protezează - Bolnav cu psihic sănătos (nu se protezează

oligofrenii care nu pot înţelege limbajul).oligofrenii care nu pot înţelege limbajul). - Hipoacuzie bilaterală.- Hipoacuzie bilaterală. Dacă surditatea se poate rezolva chirurgical, Dacă surditatea se poate rezolva chirurgical,

se va recomanda intervenţia şi se vor proteza se va recomanda intervenţia şi se vor proteza insuccesele chirurgicale, bolnavii cu insuccesele chirurgicale, bolnavii cu contraindicaţii sau care refuză operaţia.contraindicaţii sau care refuză operaţia.

Pacientul trebuie lămurit că proteza nu Pacientul trebuie lămurit că proteza nu dăunează auzului, dacă este bine aleasă şi bine dăunează auzului, dacă este bine aleasă şi bine reglată.reglată.

PROTEZAREA AUDITIVĂPROTEZAREA AUDITIVĂ

Implantul cochlearImplantul cochlear este un aparat este un aparat electronic care are rolul de a înlocui electronic care are rolul de a înlocui funcţia total pierdută a urechii interne, funcţia total pierdută a urechii interne, deci este un organ artificial. Implantul deci este un organ artificial. Implantul cochlear se bazează pe faptul că, deşi cochlear se bazează pe faptul că, deşi urechea internă este nefuncţională, urechea internă este nefuncţională, terminaţiile nervului cochlear sunt terminaţiile nervului cochlear sunt capabile să preia un impuls electric şi capabile să preia un impuls electric şi să-l transmită pe căile de conducere să-l transmită pe căile de conducere spre cortexul auditiv. spre cortexul auditiv.

RINOLOGIERINOLOGIE Nasul este o proeminenţă situată în mijlocul Nasul este o proeminenţă situată în mijlocul

feţei avfeţei avândând aspectul unei piramide egiptene. aspectul unei piramide egiptene. Scheletul acestei piramide este format din oase, Scheletul acestei piramide este format din oase, cartilaje şi ţesut fibros. cartilaje şi ţesut fibros.

Cavitatea nazală nu este unică ea fiind divizată Cavitatea nazală nu este unică ea fiind divizată de septul nazal în două fose nazale aplatizate de septul nazal în două fose nazale aplatizate transversal şi care sunt situate între baza transversal şi care sunt situate între baza craniului, orbite şi cavitatea bucală. De regulă craniului, orbite şi cavitatea bucală. De regulă acestea nu sunt egale şi fiecare este compusă acestea nu sunt egale şi fiecare este compusă din :din :

- vestibul nazal şi- vestibul nazal şi- cavitatea nazală propriu-zisă (fosa - cavitatea nazală propriu-zisă (fosa

nazală).nazală).

Vestibulul nazalVestibulul nazal Vestibulul nazal Vestibulul nazal

reprezintă partea reprezintă partea anterioară a anterioară a cavităţiilor nazale şi cavităţiilor nazale şi este acoperită de este acoperită de tegument ce conţine tegument ce conţine vibrize (fire de păr ) vibrize (fire de păr ) şi glande sebacee.şi glande sebacee.

Vestibulul nazal este Vestibulul nazal este locul foliculitelor sau locul foliculitelor sau al furunculilor nazali.al furunculilor nazali.

Fosele nazaleFosele nazale La nivelul acestora sunt situate cornetele care La nivelul acestora sunt situate cornetele care au au

aspect de virgulă, delimitând între ele şi peretele aspect de virgulă, delimitând între ele şi peretele extern un spaţiu numit meat şi care în funcţie de extern un spaţiu numit meat şi care în funcţie de cornetul ce-l delimitează se numeşte şi el, meatul cornetul ce-l delimitează se numeşte şi el, meatul inferior, mijlociu şi superior. Unui cornet i se descriu inferior, mijlociu şi superior. Unui cornet i se descriu un cap, un corp şi o coadă. un cap, un corp şi o coadă.

La nivelul La nivelul meatului inferiormeatului inferior, la aproximativ 3 cm de , la aproximativ 3 cm de orificiul narinar se deschide orificiul narinar se deschide canalul nasolacrimalcanalul nasolacrimal. .

La nivelul La nivelul meatului mijlociumeatului mijlociu se deschid se deschid sinusurile sinusurile anterioareanterioare ale feţei, reprezentate de sinusul maxilar, ale feţei, reprezentate de sinusul maxilar, sinusurile etmoidale anterioare (4-6 celule etmoidale) sinusurile etmoidale anterioare (4-6 celule etmoidale) şi sinusul frontal. şi sinusul frontal.

La nivelul 1/3 posterioare a La nivelul 1/3 posterioare a meatului superiormeatului superior se se deschid sinusurile etmoidale posterioare, (4-6 celule deschid sinusurile etmoidale posterioare, (4-6 celule etmoidale) şi sinusul sfenoidal, numite şi etmoidale) şi sinusul sfenoidal, numite şi sinusuri sinusuri posterioareposterioare..

SINUSURILE SINUSURILE PARANAZALEPARANAZALE

Sinusurile paranazale sunt prelungiri al Sinusurile paranazale sunt prelungiri al cavităţilor nazale în oasele învecinate.cavităţilor nazale în oasele învecinate.

1.1. Sinusul maxilar Sinusul maxilar este cel mai mare şi are o este cel mai mare şi are o capacitate de până la 15 ml. Se formează în capacitate de până la 15 ml. Se formează în osul maxilar. Este rudimentar la naştere. osul maxilar. Este rudimentar la naştere. Ostiumul sinusalOstiumul sinusal se află în porţiunea se află în porţiunea superioară a peretelui medial şi se deschide superioară a peretelui medial şi se deschide în meatul mijlociu. Această situaţie nu în meatul mijlociu. Această situaţie nu permite evacuarea spontană a secreţiilor din permite evacuarea spontană a secreţiilor din sinus, dar într-un sinus sănătos eliminarea sinus, dar într-un sinus sănătos eliminarea acestora se face datorită mişcărilor cililor acestora se face datorită mişcărilor cililor vibratili. Dezvoltarea completă a sinusului vibratili. Dezvoltarea completă a sinusului maxilar se produce numai după apariţia maxilar se produce numai după apariţia dentiţiei definitive.dentiţiei definitive.

2.2.Sinusul frontalSinusul frontal reprezintă o cavitate reprezintă o cavitate dezvoltată în grosimea osului frontal, de dezvoltată în grosimea osului frontal, de formă şi mărime variabilă, cu o formă şi mărime variabilă, cu o capacitate de 4-7ml.. Dezvoltarea începe capacitate de 4-7ml.. Dezvoltarea începe în jurul vârstei de 6-7 ani şi este în jurul vârstei de 6-7 ani şi este completă la 10-12 ani. Poate să fie completă la 10-12 ani. Poate să fie absent uni- sau bilateral în 3-5% din absent uni- sau bilateral în 3-5% din cazuri. Ductul nazofrontal osos are o cazuri. Ductul nazofrontal osos are o direcţie sinuoasă până la deschiderea sa direcţie sinuoasă până la deschiderea sa la nivelul meatului mijlociu. la nivelul meatului mijlociu.


3.3.Sinusul (labirint) etmoidalSinusul (labirint) etmoidal este format este format din 6-10 cavităţi (celule) cu o capacitate din 6-10 cavităţi (celule) cu o capacitate de 2-3ml.. Din punct de vedere de 2-3ml.. Din punct de vedere topografic deosebim celule etmoidale topografic deosebim celule etmoidale anterioareanterioare şi şi posterioareposterioare toate toate comportându-se ca o singură celulă, comportându-se ca o singură celulă, întrucât există comunicări între ele. întrucât există comunicări între ele. Celulele anterioare se deschid în Celulele anterioare se deschid în meatul mijlociu, iar cele posterioare în meatul mijlociu, iar cele posterioare în meatul superior. meatul superior.


4.4.Sinusul sfenoidalSinusul sfenoidal este situat este situat posterior, în corpul osului sfenoid. posterior, în corpul osului sfenoid. Începe să se dezvolte în a doua decadă Începe să se dezvolte în a doua decadă de viaţă, ajungând la o capacitate de de viaţă, ajungând la o capacitate de 0,5- 3 ml.. În 3-5% din cazuri poate să 0,5- 3 ml.. În 3-5% din cazuri poate să nu existe. Orificiul de drenaj se află la nu existe. Orificiul de drenaj se află la nivelul peretelui anterior în recesul nivelul peretelui anterior în recesul sfenoetmoidal care se deschide în sfenoetmoidal care se deschide în spatele cozii cornetului superior. spatele cozii cornetului superior.


Mucoasa foselor nazale este de două tipuri: Mucoasa foselor nazale este de două tipuri: respiratorrespirator şi şi olfactivolfactiv. Epiteliul respirator este un . Epiteliul respirator este un epiteliu cilindric, ciliat asemănător cu cel epiteliu cilindric, ciliat asemănător cu cel traheobronşic, cu numeroase glande de tip mixt, traheobronşic, cu numeroase glande de tip mixt, cu un sistem limfatic bine dezvoltat şi cu cu un sistem limfatic bine dezvoltat şi cu numeroase spaţii cavernoase venoase, situate numeroase spaţii cavernoase venoase, situate mai ales la nivelul cornetelor inferior şi mijlociu mai ales la nivelul cornetelor inferior şi mijlociu şi în jurul orificilor sinuzale.şi în jurul orificilor sinuzale.

Mucoasa olfactivă, inervată de nervul olfactiv, Mucoasa olfactivă, inervată de nervul olfactiv, este siuată la nivelul lamei cribriforme, este siuată la nivelul lamei cribriforme, cornetului superior şi cornetului superior şi zona corespunzătoare a zona corespunzătoare a septului nazal. septului nazal.

Mucoasa sinusurilor este asemanatoare cu cea Mucoasa sinusurilor este asemanatoare cu cea din fosele nazale, fiind un epiteliu cilindric ciliat, din fosele nazale, fiind un epiteliu cilindric ciliat, mişcarea cililor vibratili fiind orientată spre mişcarea cililor vibratili fiind orientată spre orificiile de drenaj.orificiile de drenaj.

Mucoasa cornetelor nazale inflamata

Functiile nasuluiFunctiile nasului

Nasul este un organ cu Nasul este un organ cu numeroase funcţii: senzorială, numeroase funcţii: senzorială, olfactorie respiratorie, de olfactorie respiratorie, de protecţie a organismului faţă de protecţie a organismului faţă de mediul înconjurător şi cu rol în mediul înconjurător şi cu rol în formarea vocii.formarea vocii.

Funcţia olfactorieFuncţia olfactorie

este slab dezvoltată, în comparaţie cu celelalte este slab dezvoltată, în comparaţie cu celelalte vieţuitoare. Cu toate acestea ea este indispensabilă vieţuitoare. Cu toate acestea ea este indispensabilă vieţii întrucât, de exemplu, gustul este în strânsă vieţii întrucât, de exemplu, gustul este în strânsă legătură cu mirosul, aroma alimentelor fiind mediată legătură cu mirosul, aroma alimentelor fiind mediată olfactiv. Mirosul alimentelor care determină olfacţia olfactiv. Mirosul alimentelor care determină olfacţia gustativă, îndeosebi în timpul expiraţiei, poate stimula gustativă, îndeosebi în timpul expiraţiei, poate stimula sau anihila apetitul. De asemenea mirosul are un rol sau anihila apetitul. De asemenea mirosul are un rol important în diferite profesiuni precum: bucătari, important în diferite profesiuni precum: bucătari, degustători de vinuri, producători de parfumuri, în degustători de vinuri, producători de parfumuri, în chimia alimentară şi uneori în medicină, unde deseori chimia alimentară şi uneori în medicină, unde deseori efectuarea unui diagnostic clinic necesită un miros efectuarea unui diagnostic clinic necesită un miros "clinic". Aria olfactivă este impresionată de substanţele "clinic". Aria olfactivă este impresionată de substanţele volatile. Este suficient pentru miros 10-15 gr. dintr-o volatile. Este suficient pentru miros 10-15 gr. dintr-o substanţă pentru a stimula zona olfactivă. In atmosfera substanţă pentru a stimula zona olfactivă. In atmosfera înconjurătoare sunt aproximativ 30.000 substanţe înconjurătoare sunt aproximativ 30.000 substanţe olfactive, dintre care omul percepe 10.000 şi este olfactive, dintre care omul percepe 10.000 şi este capabil să recunoască aproximativ 200. Această capabil să recunoască aproximativ 200. Această capacitatea olfactivă depinde de starea de saţietate sau capacitatea olfactivă depinde de starea de saţietate sau de foame a omului, fiind mai crescută la starea de de foame a omului, fiind mai crescută la starea de foame şi mai redusă în faza de saţietate.foame şi mai redusă în faza de saţietate.

Funcţia respiratorieFuncţia respiratorie

Respiraţia fiziologică se realizează pe cale nazală Respiraţia fiziologică se realizează pe cale nazală şi în condiţii normale este de 6 l/min, în ventilaţie şi în condiţii normale este de 6 l/min, în ventilaţie maximă ajungând la 50-70 l/min. În fosa nazală, aerul maximă ajungând la 50-70 l/min. În fosa nazală, aerul prezintă o scurgere laminară şi una turbionară, prezintă o scurgere laminară şi una turbionară, influenţând în felul acesta condiţia şi funcţia mucoasei influenţând în felul acesta condiţia şi funcţia mucoasei pituitare. În timpul unei respiraţii normale nazale, aerul pituitare. În timpul unei respiraţii normale nazale, aerul atmosferic inspirat suferă 3 modificări: atmosferic inspirat suferă 3 modificări: încălzire, încălzire, umidificare şi purificareumidificare şi purificare. . ÎncălzireaÎncălzirea aerului se aerului se datorează circulaţiei sanguine foarte bogate la nivelul datorează circulaţiei sanguine foarte bogate la nivelul foselor, unde constant se remarcă o temperatură de 31-foselor, unde constant se remarcă o temperatură de 31-34° C, indiferent de temperatura atmosferică. 34° C, indiferent de temperatura atmosferică. Umidificarea,Umidificarea, fenomen realizabil prin evaporarea apei fenomen realizabil prin evaporarea apei din secreţia nazală, realizează o saturaţie a aerului din secreţia nazală, realizează o saturaţie a aerului inspirat de aproximativ 50-60%. inspirat de aproximativ 50-60%. PurificareaPurificarea aerului se aerului se realizează datorită filmului de mucus unde particulele realizează datorită filmului de mucus unde particulele cu un diametru mai mare de 4,5 microni aderă la cu un diametru mai mare de 4,5 microni aderă la suprafaţa mucoasei.suprafaţa mucoasei.

FuncţiaFuncţia de protecţiede protecţie a nasului, se realizează prin sistemul a nasului, se realizează prin sistemul

mucociliar al mucoasei pituitare, care mucociliar al mucoasei pituitare, care pentru o bună funcţionare necesită un pH pentru o bună funcţionare necesită un pH adecvat, temperatură şi umiditate adecvat, temperatură şi umiditate corespunzatoare. Pe lângă această funcţie corespunzatoare. Pe lângă această funcţie de protecţie, mucoasa pituitară mai de protecţie, mucoasa pituitară mai prezintă şi o apărare nespecifică datorită prezintă şi o apărare nespecifică datorită conţinutului bogat in lizozim, proteaze conţinutului bogat in lizozim, proteaze inhibitorii, interferon, glucozidaze, precum inhibitorii, interferon, glucozidaze, precum şi a unui sistem de apărare specific şi a unui sistem de apărare specific reprezentat de prezenţa în secreţia nazală reprezentat de prezenţa în secreţia nazală a imunoglobulinelor A, M si G.a imunoglobulinelor A, M si G.

Funcţia reflexăFuncţia reflexă

a nasului este demonstrată, acesta fiind a nasului este demonstrată, acesta fiind un organ reflex important având un organ reflex important având legături cu plămânii, inima, cu aparatul legături cu plămânii, inima, cu aparatul genital, fiind influenţat de metabolismul genital, fiind influenţat de metabolismul diferitelor organe interne.diferitelor organe interne.

Funcţia fonatorieFuncţia fonatorie

este demonstrată prin participarea la este demonstrată prin participarea la alcătuirea consoanelor: m,n,ng etc., alcătuirea consoanelor: m,n,ng etc., precum şi în realizarea timbrului vocii.precum şi în realizarea timbrului vocii.

Sindroamele rinologiceSindroamele rinologice Sindromul de obstrucţie nazalăSindromul de obstrucţie nazală

Se manifestă clinic prin:Se manifestă clinic prin:1) respiraţie nazală dificilă(uni- sau bilaterală), cu sau 1) respiraţie nazală dificilă(uni- sau bilaterală), cu sau

fără respiraţie bucală ( daca obstrucţia este bilaterală);fără respiraţie bucală ( daca obstrucţia este bilaterală);2) hipo sau anosmie;2) hipo sau anosmie;3) rinolalie închisă (voce nazonată).3) rinolalie închisă (voce nazonată).

Sindromului de obstrucţie nazală se datorează fie unor Sindromului de obstrucţie nazală se datorează fie unor afecţiuni ale foselor nazale, fie ale rinofaringelui. afecţiuni ale foselor nazale, fie ale rinofaringelui.

In funcţie de vârstă, etiologia obstrucţiei nazale poate fi: In funcţie de vârstă, etiologia obstrucţiei nazale poate fi: - la copil:- la copil:

- malformaţii congenitale nazale (atrezie narinară, - malformaţii congenitale nazale (atrezie narinară, coanală), rinitele acute, adenoiditele acute, vegetaţiile coanală), rinitele acute, adenoiditele acute, vegetaţiile adenoide, traumatismele nazale, corpii străini nazali, adenoide, traumatismele nazale, corpii străini nazali, rinitele cronice alergia nazala, hemangioamele, rinitele cronice alergia nazala, hemangioamele, limfangioamele nazale, fibromul nazofaringean după vârsta limfangioamele nazale, fibromul nazofaringean după vârsta de 10 ani.de 10 ani.

Obstrucţia nazală cObstrucţia nazală când ând este îndelungată duce la deformarea este îndelungată duce la deformarea faciesului, realizându-se faciesul adenoidian.faciesului, realizându-se faciesul adenoidian.

- la adult:- la adult: - deviaţia de sept nazal, rinitele acute sau cronice, - deviaţia de sept nazal, rinitele acute sau cronice,

alergia şi polipoza nazală, sechele posttraumatice, tumori alergia şi polipoza nazală, sechele posttraumatice, tumori ale foselor nazale sau ale rinofaringelui.ale foselor nazale sau ale rinofaringelui.

Sindromul secretorSindromul secretor Secreţia nazală existentă în mod fiziologic, este Secreţia nazală existentă în mod fiziologic, este

muco-apoasă şi în cantitate mică. In condiţii muco-apoasă şi în cantitate mică. In condiţii patologice ea poate să devină abundentă ( rinoree) patologice ea poate să devină abundentă ( rinoree) sau să-şi schimbe consistenţa.sau să-şi schimbe consistenţa.

Ea poate fi:Ea poate fi:- apoasă fiind lichid cerebrospinal (stare - apoasă fiind lichid cerebrospinal (stare

posttraumatică sau dehiscenţa lamei ciuruite posttraumatică sau dehiscenţa lamei ciuruite etmoidale),etmoidale),

- seroasă (rinite acute, alergice sau efect - seroasă (rinite acute, alergice sau efect secundar al medicamentelor),secundar al medicamentelor),

- mucoasă (rinite cronice, etc.),- mucoasă (rinite cronice, etc.),- mucopurulentă (rinite acute netratate, - mucopurulentă (rinite acute netratate,

cronice, tamponament nazal prelungit, sinuzite cronice, tamponament nazal prelungit, sinuzite cronice etc),cronice etc),

- sanguinolentă (traumatisme, corpi străini, - sanguinolentă (traumatisme, corpi străini, afecţiuni cronice, tumori),afecţiuni cronice, tumori),

- crustoasă (rinita atrofică, ozena).- crustoasă (rinita atrofică, ozena).

Sindromul senzitivSindromul senzitiv Durerea poate fi provocată de Durerea poate fi provocată de

afecţiunile rinosinuzale şi se proiectează de afecţiunile rinosinuzale şi se proiectează de obicei, în zona superficială corespunzătoare obicei, în zona superficială corespunzătoare sinusului respectiv. În cazul sinusurilor sinusului respectiv. În cazul sinusurilor posterioare ea se proiectează la baza posterioare ea se proiectează la baza craniului, retroorbitar sau occipital. craniului, retroorbitar sau occipital. Durerea apare în cadrul unor traumatisme, Durerea apare în cadrul unor traumatisme, în corpii străini, în infecţiile acute sau în corpii străini, în infecţiile acute sau cronice acutizate sau în tumori. Uneori are cronice acutizate sau în tumori. Uneori are un caracter esenţial (nevralgia trigeminală).un caracter esenţial (nevralgia trigeminală).

- hiperestezia mucoasei nazale se - hiperestezia mucoasei nazale se manifestă ca o senzaţie neplăcută la manifestă ca o senzaţie neplăcută la inspiraţie şi apare de obicei în inflamaţii;inspiraţie şi apare de obicei în inflamaţii;

- hipoestezia şi anestezia apar de - hipoestezia şi anestezia apar de obicei în rinitele atrofice.obicei în rinitele atrofice.

Sindromul senzorialSindromul senzorial OlfacţiaOlfacţia poate fi perturbată atât cantitativ cât şi poate fi perturbată atât cantitativ cât şi

calitativ. Astfel calitativ. Astfel perturbările perturbările cantitativecantitative sunt: sunt:- - hiposmiahiposmia sau sau anosmiaanosmia, care pot fi de cauză , care pot fi de cauză

rinologică, (obstrucţia nazală), sau neurologică, când rinologică, (obstrucţia nazală), sau neurologică, când epiteliul senzorial, sau conducerea nervoasă este epiteliul senzorial, sau conducerea nervoasă este lezată, (cum se întâmplă în afecţiunile virale ex. lezată, (cum se întâmplă în afecţiunile virale ex. gripă ).gripă ).

- - hiperosmiahiperosmia, este de obicei o calitate, rareori , este de obicei o calitate, rareori reprezintă un semn de boală (tumori medulo-reprezintă un semn de boală (tumori medulo-suprarenale).suprarenale).

Perturbări Perturbări calitativecalitative sunt: sunt:- - parosmiaparosmia, perceperea denaturată a unor , perceperea denaturată a unor

mirosuri sau perceperea unui miros inexistent în mirosuri sau perceperea unui miros inexistent în anturaj. Apare la gravide în cadrul disgravidiei anturaj. Apare la gravide în cadrul disgravidiei precoce sau patologic în epilepsie, isterie, etc.precoce sau patologic în epilepsie, isterie, etc.

- - cacosmiacacosmia reprezintă perceperea unui miros reprezintă perceperea unui miros dezagreabil. Ea poate fi subiectivă, percepută numai dezagreabil. Ea poate fi subiectivă, percepută numai de bolnav (corpi străini, sinuzite cronice, rinite de bolnav (corpi străini, sinuzite cronice, rinite atrofice - faze incipiente), sau obiectivă, când o atrofice - faze incipiente), sau obiectivă, când o percepe şi anturajul (ozena, corpi străini, tumori de percepe şi anturajul (ozena, corpi străini, tumori de fosă nazală sau de mezo-sau suprastrutură,etc).fosă nazală sau de mezo-sau suprastrutură,etc).

Sindromul vascularSindromul vascular La nivelul nasului acest sindrom se manifestă prin La nivelul nasului acest sindrom se manifestă prin

hiperemia mucoasei pituitare situaţie întâlnită în cadrul diferitelor hiperemia mucoasei pituitare situaţie întâlnită în cadrul diferitelor afecţiuni acute rinosinuzale, sau anemia mucoasei care se afecţiuni acute rinosinuzale, sau anemia mucoasei care se instalează de obicei dupa utilizarea vasoconstrictoarelor locale.instalează de obicei dupa utilizarea vasoconstrictoarelor locale.

EpistaxisulEpistaxisul, reprezintă hemoragia având punctul de plecare , reprezintă hemoragia având punctul de plecare în fosa nazală. Se manifestă de obicei printr-o scurgere sanguină în fosa nazală. Se manifestă de obicei printr-o scurgere sanguină pe una sau ambele orificii narinare, mai ales când bolnavul stă în pe una sau ambele orificii narinare, mai ales când bolnavul stă în ortostatism sau prin orificiile coanale, când pacientul se află în ortostatism sau prin orificiile coanale, când pacientul se află în clinostatism posterior, de unde sângele se poate elimina apoi pe clinostatism posterior, de unde sângele se poate elimina apoi pe gură sau poate fi înghiţit, determinând o hematemeză sau un gură sau poate fi înghiţit, determinând o hematemeză sau un scaun melenic. scaun melenic.

Respectând anatomia topografică a foselor nazale vom deosebi:Respectând anatomia topografică a foselor nazale vom deosebi:- epistaxisul anterior, adică hemoragia care se produce cel - epistaxisul anterior, adică hemoragia care se produce cel

mai adesea la nivelul petei vasculare Kiesselbach. Este frecvent şi mai adesea la nivelul petei vasculare Kiesselbach. Este frecvent şi cel mai adesea fără consecinţe grave deoarece calibrul vasului cel mai adesea fără consecinţe grave deoarece calibrul vasului lezat este redus;lezat este redus;

- epistaxisul posterior, când hemoragia nazală provine din - epistaxisul posterior, când hemoragia nazală provine din porţiunea posterioară a foselor nazale şi când de cele mai multe porţiunea posterioară a foselor nazale şi când de cele mai multe ori este lezată ramul septal al arterelor etmoidale posterioare. ori este lezată ramul septal al arterelor etmoidale posterioare. Aceste hemoragii sunt de cele mai multe ori grave, deoarece sunt Aceste hemoragii sunt de cele mai multe ori grave, deoarece sunt abundente, evidenţierea vasului lezat este dificilă, iar etiologia abundente, evidenţierea vasului lezat este dificilă, iar etiologia hemoragiei recunoaşte în general afecţiuni organice sau sistemice. hemoragiei recunoaşte în general afecţiuni organice sau sistemice.

- epistaxisul difuz reprezintă hemoragia “ în pânză“ a - epistaxisul difuz reprezintă hemoragia “ în pânză“ a întregii mucoase pituitare şi este gravă, întrucât se instalează cel întregii mucoase pituitare şi este gravă, întrucât se instalează cel mai adesea în cadrul unei discrazii sanguine (leucoză acută, mai adesea în cadrul unei discrazii sanguine (leucoză acută, trombocitopenie etc.)trombocitopenie etc.)

Tratamentul are un triplu scop:Tratamentul are un triplu scop:

- oprirea hemoragiei;- oprirea hemoragiei;

- tratamentul şocului hemoragic;- tratamentul şocului hemoragic;

- tratamentul afecţiunii cauzale.- tratamentul afecţiunii cauzale.

ASPECTE CLINICE ALE ASPECTE CLINICE ALE DIFERITELOR BOLI ALE DIFERITELOR BOLI ALE

NASULUI SI SINUSURILOR NASULUI SI SINUSURILOR PARANAZALEPARANAZALE

1.Afecţiunile piramidei 1.Afecţiunile piramidei nazale şi ale vestibulului nazale şi ale vestibulului

nazalnazal Foliculita vestibulului nazalFoliculita vestibulului nazal este o afecţiune stafilococică este o afecţiune stafilococică a foliculilor pilo-sebacei din vestibulul nazal. Afecţiunea a foliculilor pilo-sebacei din vestibulul nazal. Afecţiunea este strict localizată la piele, fără a afecta mucoasa şi se este strict localizată la piele, fără a afecta mucoasa şi se manifesta prin durere, usturime, mâncărime, congestia manifesta prin durere, usturime, mâncărime, congestia lobulului nazal şi formarea de cruste la nivelul zonei lobulului nazal şi formarea de cruste la nivelul zonei afectate. afectate.

Furunculul vestibulului nazalFurunculul vestibulului nazal, este o infecţie stafilococică , este o infecţie stafilococică necrotică a foliculului pilo-sebaceu. Apare la organisme necrotică a foliculului pilo-sebaceu. Apare la organisme tarate, cu rezistenţă biologică scazută, bolnavi diabetici, tarate, cu rezistenţă biologică scazută, bolnavi diabetici, hepatici, în caz de surmenaj intelectual, sau la persoane hepatici, în caz de surmenaj intelectual, sau la persoane cu igienă precară,defectuasă. Maltratarea furunculului cu igienă precară,defectuasă. Maltratarea furunculului duce la complicaţii foarte grave, precum tromboflebita şi duce la complicaţii foarte grave, precum tromboflebita şi tromboza sinusului cavernos, a căror evoluţie este tromboza sinusului cavernos, a căror evoluţie este deseori letală.deseori letală.

Tromboflebita si tromboza de sinus cavernosTromboflebita si tromboza de sinus cavernos, se produc , se produc prin propagarea infecţiei, la sinusul cavernos, prin prin propagarea infecţiei, la sinusul cavernos, prin sistemul venos. sistemul venos.

ErizipelulErizipelul, reprezintă o afecţiune care se instalează , reprezintă o afecţiune care se instalează după o incubaţie de câteva ore până la 2 zile. In faza după o incubaţie de câteva ore până la 2 zile. In faza de instalare a bolii, bolnavul prezintă febră, de instalare a bolii, bolnavul prezintă febră, indispoziţie, iar la nivelul nasului se remarcă apariţia indispoziţie, iar la nivelul nasului se remarcă apariţia unei zone congestionate, bine delimitate, având unei zone congestionate, bine delimitate, având contur, ceea ce scoate în evidenţă zona afectată. contur, ceea ce scoate în evidenţă zona afectată. Agentul etiologic cel mai frecvent întâlnit este Agentul etiologic cel mai frecvent întâlnit este Streptococul sau Stafilococul patogen. Streptococul sau Stafilococul patogen.

RinofimaRinofima, este o afecţiune ce apare la bărbaţii peste , este o afecţiune ce apare la bărbaţii peste vârsta de 50 ani şi care au un ten gras. Este afectată vârsta de 50 ani şi care au un ten gras. Este afectată pielea de pe porţiunea cartilaginoasă a nasului. Se pielea de pe porţiunea cartilaginoasă a nasului. Se prezintă ca o pseudotumoră, localizată la nivelul prezintă ca o pseudotumoră, localizată la nivelul lobulului nazal şi care în timp ajunge la mărimi lobulului nazal şi care în timp ajunge la mărimi impresionante, dacă nu este tratată. Ea împiedică impresionante, dacă nu este tratată. Ea împiedică respiraţia, alimentaţia iar vocea este nazonată. Din respiraţia, alimentaţia iar vocea este nazonată. Din punct de vedere patogenetic este o acnee punct de vedere patogenetic este o acnee hipertrofică, pe fond rozaceu. Este mai des întâlnită hipertrofică, pe fond rozaceu. Este mai des întâlnită la alcoolici.la alcoolici.

Tumorile piramidei nazale şi ale vestibululuiTumorile piramidei nazale şi ale vestibulului, pot fi , pot fi benigne sau maligne, cele mai frecvente benigne sau maligne, cele mai frecvente fiind :melanoamele, carcinoamele bazo- sau fiind :melanoamele, carcinoamele bazo- sau spinocelulare. spinocelulare.

2.Inflamaţile mucoasei 2.Inflamaţile mucoasei nazale, rinitelenazale, rinitele

Rinitele acuteRinitele acuteRinita acuta banală, coriza sau guturaiul, este una Rinita acuta banală, coriza sau guturaiul, este una

dintre cele mai frecvente îmbolnăviri, apare la toate vârstele dintre cele mai frecvente îmbolnăviri, apare la toate vârstele şişi are un caracter epidemic. Agentul etiologic cel mai adesea are un caracter epidemic. Agentul etiologic cel mai adesea este un rinovirus, la care de cele mai multe ori se adaugă o este un rinovirus, la care de cele mai multe ori se adaugă o suprainfecţie cu floră banală din nas. Incubaţia este în suprainfecţie cu floră banală din nas. Incubaţia este în general de 2-3 zile, iar imunitatea obţinută este de scurtă general de 2-3 zile, iar imunitatea obţinută este de scurtă durată. Afecţiunea este favorizată de: frig, umezeală, durată. Afecţiunea este favorizată de: frig, umezeală, schimbări bruşte de temperatură, atmosfera poluată, schimbări bruşte de temperatură, atmosfera poluată, scăderea rezistenţei organismului. scăderea rezistenţei organismului.

Din punct de vedere patogenetic se constată o Din punct de vedere patogenetic se constată o ischemie tranzitorie a mucoasei pituitare, urmată de ischemie tranzitorie a mucoasei pituitare, urmată de tumefierea, congestiea şi apariţia unei secreţii profuze sero-tumefierea, congestiea şi apariţia unei secreţii profuze sero-mucoase. Rinoreea devine rapid mucopurulentă, datorită mucoase. Rinoreea devine rapid mucopurulentă, datorită suprainfecţiei bacteriene. Germenii cel mai des întâlniţi suprainfecţiei bacteriene. Germenii cel mai des întâlniţi sunt: Streptococul haemolitic, Pneumococul, Staphilococul, sunt: Streptococul haemolitic, Pneumococul, Staphilococul, Haemophilus influenzae, Klebsiella pneumoniae, Haemophilus influenzae, Klebsiella pneumoniae, Branhamella catarrhalis.Branhamella catarrhalis.

Evoluţia clinică se desfăşoară în mai multe faze:Evoluţia clinică se desfăşoară în mai multe faze:- faza prodromală, de instalare a bolii, numită şi faza - faza prodromală, de instalare a bolii, numită şi faza

ischemică, când pacientul se află în incubaţie, aproximativ 13 zile. In ischemică, când pacientul se află în incubaţie, aproximativ 13 zile. In aceatsă perioadă prezintă, o simptomatologie generală caracterizată aceatsă perioadă prezintă, o simptomatologie generală caracterizată prin: subfebră, frisoane, torpoare, oboseală, lipsa poftei de mâncare, prin: subfebră, frisoane, torpoare, oboseală, lipsa poftei de mâncare, cefalee, durere generalizată a întregului organism; cefalee, durere generalizată a întregului organism; - faza - faza catarală, se instalează în câteva ore şi se manifestă, prin secreţie catarală, se instalează în câteva ore şi se manifestă, prin secreţie nazală apoasă, profuză şi obstrucţie nazală de diferite grade însoţită nazală apoasă, profuză şi obstrucţie nazală de diferite grade însoţită de pierderea temporară a mirosului, lăcrimare, rinolalie închisă şi de pierderea temporară a mirosului, lăcrimare, rinolalie închisă şi înrăutăţirea simptomatologiei generale. In această fază mucoasa este înrăutăţirea simptomatologiei generale. In această fază mucoasa este intens congestionată şi edemaţiată;intens congestionată şi edemaţiată;

- faza infecţiei secundare , când se produce invazia leucocitară, - faza infecţiei secundare , când se produce invazia leucocitară, ceea ce face ca secreţia nazală să devină purulentă gălbuie sau chiar ceea ce face ca secreţia nazală să devină purulentă gălbuie sau chiar verzuie . Rinoscopia va evidenţia o mucoasă turgescentă, verzuie . Rinoscopia va evidenţia o mucoasă turgescentă, congestionată intens, edemaţiată scăldată de secreţii mucopurulente, congestionată intens, edemaţiată scăldată de secreţii mucopurulente, bogate în mucină, ceea ce se observă prin rigiditzatea batistei.bogate în mucină, ceea ce se observă prin rigiditzatea batistei.

- faza de resoluţie, când mucoasa îşi reia încetul cu încetul - faza de resoluţie, când mucoasa îşi reia încetul cu încetul aspectul normal, când secreţia nazală se reduce ca şi cantitate, îşi aspectul normal, când secreţia nazală se reduce ca şi cantitate, îşi schimbă consistenţa, devine din nou incoloră, iar simptomatologia schimbă consistenţa, devine din nou incoloră, iar simptomatologia generală şi locală se amliorează treptat, obstrucţia nazală dispare, generală şi locală se amliorează treptat, obstrucţia nazală dispare, mirosul revine iar vindecarea completă se obţine într-o săptămână. mirosul revine iar vindecarea completă se obţine într-o săptămână.

Infecţia bacteriană secundară dacă se produce încetineşte procesul Infecţia bacteriană secundară dacă se produce încetineşte procesul de vindecare.de vindecare.

Uneori afecţiunea se poate complica cu o sinuzită, otită sau Uneori afecţiunea se poate complica cu o sinuzită, otită sau traheobronsită.traheobronsită.

Tratamentul este :Tratamentul este :a). a). profilacticprofilactic evitându-se contactul cu persoane evitându-se contactul cu persoane bolnave, vaccinurile nedovedindu-şi încă eficacitatea. bolnave, vaccinurile nedovedindu-şi încă eficacitatea. Profilaxia nu se poate face în mod stiinţific, dar se Profilaxia nu se poate face în mod stiinţific, dar se recomandă creşterea rezistenţei generale a recomandă creşterea rezistenţei generale a organismului prin sport, administrarea de vitamină C, şi organismului prin sport, administrarea de vitamină C, şi A periodic, evitarea fumatului, iar în perioade de A periodic, evitarea fumatului, iar în perioade de epidemii măsuri stricte de igienă. Deseori la copii, acolo epidemii măsuri stricte de igienă. Deseori la copii, acolo unde infecţile sunt repetate, se recomandă unde infecţile sunt repetate, se recomandă adenectomia.adenectomia.

b). b). terapeuticterapeutic generalgeneral constând din: izolarea constând din: izolarea pacientului, în condiţii corespunzătoare de pacientului, în condiţii corespunzătoare de temperatură, antitermice, antiinflamatorii, temperatură, antitermice, antiinflamatorii, decongestionante nazale şi orale. Antibiotice se decongestionante nazale şi orale. Antibiotice se administrează numai în cazul infecţilor bacteriene administrează numai în cazul infecţilor bacteriene secundare. secundare.

c). c). locallocal se pot administra vasoconstrictoare sub formă se pot administra vasoconstrictoare sub formă de picături sau spray, în perioada de obstrucţie (fără a de picături sau spray, în perioada de obstrucţie (fără a face abuz) inhalaţii. face abuz) inhalaţii.

Rinita alergicăRinita alergicăRinita alergică reprezintă îmbolnăvirea mucoasei nazale printr-o Rinita alergică reprezintă îmbolnăvirea mucoasei nazale printr-o reacţie de sensibilizare indusă antigenic şi mediată de anticorpii reacţie de sensibilizare indusă antigenic şi mediată de anticorpii circulanţi specifici.circulanţi specifici.

EtiologiaEtiologia acestei afecţiuni este foarte variată, dar acestei afecţiuni este foarte variată, dar alergenii cei mai importanţi sunt aeroalergenii: polenul de alergenii cei mai importanţi sunt aeroalergenii: polenul de arbuşti şi graminee, acarienii, praful de casă, părul şi epiderma arbuşti şi graminee, acarienii, praful de casă, părul şi epiderma animalelor de casă: pisici, hamsteri, câini, alergeni profesionali animalelor de casă: pisici, hamsteri, câini, alergeni profesionali (diferite substanţe chimice, materiale plastice,cosmetice, (diferite substanţe chimice, materiale plastice,cosmetice, detergenţi, etc), germeni microbieni.detergenţi, etc), germeni microbieni.

Si factori fizici pot determina rinita alergică prin formarea Si factori fizici pot determina rinita alergică prin formarea de crioalergeni.de crioalergeni.

Simptomatologia, rinitei alergice se caracterizează prin Simptomatologia, rinitei alergice se caracterizează prin triada: rinoree seroasă, obstrucţie nazală, strănut în salve, fără triada: rinoree seroasă, obstrucţie nazală, strănut în salve, fără ca pacientul să fie febril. Uneori, pe lângă aceste simptome ca pacientul să fie febril. Uneori, pe lângă aceste simptome pacientul mai poate prezenta: prurit nazal şi faringian, lăcrimare, pacientul mai poate prezenta: prurit nazal şi faringian, lăcrimare, senzaţie de tensiune în întreaga zonă facială, conjunctivita, senzaţie de tensiune în întreaga zonă facială, conjunctivita, hiposmie sau anosmie, lipsa apetitului. hiposmie sau anosmie, lipsa apetitului.

Diagnosticul se pune pe baza anchetei alergologice, a Diagnosticul se pune pe baza anchetei alergologice, a testelor cutanate, dozarea IgE, eozinofilia din ser şi din secreţia testelor cutanate, dozarea IgE, eozinofilia din ser şi din secreţia nazală.nazală.

Tratamentul este etiologic specific şi simptomatic. Cel Tratamentul este etiologic specific şi simptomatic. Cel specific, constă în consumarea anticorpilor prin desensibilizarea specific, constă în consumarea anticorpilor prin desensibilizarea specifică cu doze mici de alergen, injectate subcutanat.specifică cu doze mici de alergen, injectate subcutanat.

Prognosticul în general este bun, simptomatologia bolii Prognosticul în general este bun, simptomatologia bolii regresând odată cu înaintarea în vârstă, deşi uneori asistăm la regresând odată cu înaintarea în vârstă, deşi uneori asistăm la instalarea unui astm bronşic.instalarea unui astm bronşic.

Rinita vasomotorieRinita vasomotorie Afecţiune deseori confundată cu rinita Afecţiune deseori confundată cu rinita

alergică datorită simptomatologiei, reprezintă alergică datorită simptomatologiei, reprezintă o disfuncţie neurovegetativă cu manifestare o disfuncţie neurovegetativă cu manifestare nazală. Simptomatologia este caracterizată de nazală. Simptomatologia este caracterizată de obstrucţia alternativă a foselor nazale prin obstrucţia alternativă a foselor nazale prin hipertrofia mucoasei pituitare, apiretică, hipertrofia mucoasei pituitare, apiretică, intermitent rinoree apoasă sau discret muco-intermitent rinoree apoasă sau discret muco-apoasă, fără a exista etiologia alergică, fără apoasă, fără a exista etiologia alergică, fără strănut, prurit sau alte semne ale rinitei strănut, prurit sau alte semne ale rinitei alergice.alergice.

Rinoscopia evidenţiază o fosă nazală Rinoscopia evidenţiază o fosă nazală obstruată prin hipertrofia mucoasei pituitare, obstruată prin hipertrofia mucoasei pituitare, care este congestionată difuz, fără însă a avea care este congestionată difuz, fără însă a avea caracterul congestiei din rinitele acute, uşor caracterul congestiei din rinitele acute, uşor umedă, obstrucţia îndelungată putând duce la umedă, obstrucţia îndelungată putând duce la paloarea mucoasei nazale.paloarea mucoasei nazale.

Prognosticul “ad vitam“este bun, dar Prognosticul “ad vitam“este bun, dar vindecarea este incertă întrucât afecţiunea vindecarea este incertă întrucât afecţiunea este rezistentă la tratament.este rezistentă la tratament.

RINITELE CRONICERINITELE CRONICE Rinita cronică banală, este o afecţiune des Rinita cronică banală, este o afecţiune des

întâlnită, fiind urmarea unor rinite acute frecvente, întâlnită, fiind urmarea unor rinite acute frecvente, succesive, la care se adaugă mensuccesive, la care se adaugă menţinerea unor ţinerea unor condiţii inflamatorii a unuia sau a mai mulţi condiţii inflamatorii a unuia sau a mai mulţi factori factori favorizanţi, Aceştia ar fi: tratamente inadecvate ale favorizanţi, Aceştia ar fi: tratamente inadecvate ale rinitelor acute, infecţii în vecinătate: sinuzite, rinitelor acute, infecţii în vecinătate: sinuzite, amigdalită cronică, adenoidită cronică, iritaţia amigdalită cronică, adenoidită cronică, iritaţia cronică a mucoasei nazale prin fum, fumat, cronică a mucoasei nazale prin fum, fumat, alergia, terenul deficitar (avitaminoze, alergia, terenul deficitar (avitaminoze, hipertiroidismul, diabetul), afecţiunile cardiace şi hipertiroidismul, diabetul), afecţiunile cardiace şi circulatorii, efectele secundare ale medicamentelor circulatorii, efectele secundare ale medicamentelor ( vasoconstrictoare în exces), drogurilor, tumorile ( vasoconstrictoare în exces), drogurilor, tumorile de rinofaringe, noxe profesionale ( praf), atmosfera de rinofaringe, noxe profesionale ( praf), atmosfera excesiv de caldă şi uscată sau foarte rece şi umedă.excesiv de caldă şi uscată sau foarte rece şi umedă.

Rinitele atroficeRinitele atrofice

Rinita uscată anterioarăRinita uscată anterioară (sicca anterior) (sicca anterior) se datorează unei fibroze periglandulare se datorează unei fibroze periglandulare urmată de o metaplazie a epiteliului ciliat, urmată de o metaplazie a epiteliului ciliat, având drept urmare atrofia mucoasei, având drept urmare atrofia mucoasei, însoţită de senzaţia de uscăciune, iritaţie şi însoţită de senzaţia de uscăciune, iritaţie şi formarea de cruste care însă nu sunt formarea de cruste care însă nu sunt mirositoare. Uneori pacienţii prezintă şi o mirositoare. Uneori pacienţii prezintă şi o mică hemoragie. Această afecţiune se mică hemoragie. Această afecţiune se instalează la persoanele expuse la diferenţe instalează la persoanele expuse la diferenţe mari de temperatură, agenţi chimici, la noxe mari de temperatură, agenţi chimici, la noxe profesionale, vasoconstrictoare folosite în profesionale, vasoconstrictoare folosite în exces,precum şi în urma unor intervenţii exces,precum şi în urma unor intervenţii chirurgicale.chirurgicale.

Rinita atrofică şi ozenaRinita atrofică şi ozena

Sunt afecţiuni în care pe lângă Sunt afecţiuni în care pe lângă atrofia mucoasei, se instalează şi o atrofia mucoasei, se instalează şi o atrofie a scheletului cornetelor. atrofie a scheletului cornetelor. Diferenţa între cele doua entităţi este Diferenţa între cele doua entităţi este aceea, că la prima nu se constată aceea, că la prima nu se constată prezenta mirosului dezagreabil, prezenta mirosului dezagreabil, simptom întâlnit în ozenă. simptom întâlnit în ozenă.

Polipoza nazalăPolipoza nazală Polipii nazali sunt mase edemaţiate ale Polipii nazali sunt mase edemaţiate ale

mucoasei rino-sinuzale, pediculate sau sesile, mucoasei rino-sinuzale, pediculate sau sesile, cauzate de obicei de inflamaţii cronice. cauzate de obicei de inflamaţii cronice. Originea lor este la nivelul meatului mijlociu, Originea lor este la nivelul meatului mijlociu, mai exact labirintului etmoidal.mai exact labirintului etmoidal.

Etiopatogenia lor este diferită, dar cel mai Etiopatogenia lor este diferită, dar cel mai adesea apar ca o reacţie târzie în cadrul adesea apar ca o reacţie târzie în cadrul rinitelor alergice. Testele alergice sunt pozitive rinitelor alergice. Testele alergice sunt pozitive la 25% dintre pacienţi, dar formaţiunile la 25% dintre pacienţi, dar formaţiunile polipoide pot apare şi în cadrul unor rinite şi polipoide pot apare şi în cadrul unor rinite şi sinuzite cronice, în special în cadrul sinuzite cronice, în special în cadrul etmoiditelor. Prezenţa polipilor s-a observat şi etmoiditelor. Prezenţa polipilor s-a observat şi în cadrul tumorilor nazale, urmare a în cadrul tumorilor nazale, urmare a fenomenelor de stază, purtând denumirea de fenomenelor de stază, purtând denumirea de „polipi de „polipi de insotire”.insotire”.

Sinuzitele acuteSinuzitele acute 1. 1. Sinuzita maxilară acutăSinuzita maxilară acută este rar întâlnită ca formă este rar întâlnită ca formă

izolată, ea coexistând cel mai adesea cu sinuzita etmoidală. izolată, ea coexistând cel mai adesea cu sinuzita etmoidală. Durerea, hiperestezia sunt localizate la nivelul fosei canine, Durerea, hiperestezia sunt localizate la nivelul fosei canine, edemul cuprinzând deseori pe lângă regiunea jugală şi edemul cuprinzând deseori pe lângă regiunea jugală şi pleoapa inferioară. Poate să apară la orice vârstă .pleoapa inferioară. Poate să apară la orice vârstă .

2. 2. Sinuzita etmoidală acutăSinuzita etmoidală acută se întâlneşte la toate se întâlneşte la toate vârstele, ea putând apare şi la sugar. Durerea este localizată vârstele, ea putând apare şi la sugar. Durerea este localizată în unghiul intern al orbitei, iar tumefacţia de la acest nivel se în unghiul intern al orbitei, iar tumefacţia de la acest nivel se poate extinde la toată orbita. Simptomatologia include de poate extinde la toată orbita. Simptomatologia include de asemenea, tulburări de olfacţie, obstrucţie nazală, secreţii asemenea, tulburări de olfacţie, obstrucţie nazală, secreţii nazale abundente, hipertrofia cornetelor, mai ales a nazale abundente, hipertrofia cornetelor, mai ales a cornetului mijlociu, precum şi existenţa puroiului în meatul cornetului mijlociu, precum şi existenţa puroiului în meatul mijlociu. La copil, evoluţia spre supuraţie orbitară este mijlociu. La copil, evoluţia spre supuraţie orbitară este frecventă, rapidă şi foarte gravă.frecventă, rapidă şi foarte gravă.

3. 3. Sinuzita frontală acutăSinuzita frontală acută este caracterizată prin dureri este caracterizată prin dureri cu un orar fix, mai accentuate dimineaţa, care cresc în cu un orar fix, mai accentuate dimineaţa, care cresc în intensitate spre amiază, pentru ca să dispară dupa amiază. intensitate spre amiază, pentru ca să dispară dupa amiază. Aceste dureri se accentuază cu aplecatul capului şi la suflatul Aceste dureri se accentuază cu aplecatul capului şi la suflatul nasului, precum şi la palparea locului de exteriorizare a nasului, precum şi la palparea locului de exteriorizare a nervulul supraorbitar. Secreţia purulentă se adună în partea nervulul supraorbitar. Secreţia purulentă se adună în partea anterioară a meatului mijlociu. Tumefacţia poate cuprinde anterioară a meatului mijlociu. Tumefacţia poate cuprinde pleoapa superioară şi regiunea frontală. Intrucât acest sinus pleoapa superioară şi regiunea frontală. Intrucât acest sinus se dezvoltă mult mai târziu, sinuzita frontală nu există la se dezvoltă mult mai târziu, sinuzita frontală nu există la sugar şi copilul mic.sugar şi copilul mic.

Sinuzitele acuteSinuzitele acute 4. 4. Sinuzita acută sfenoidalăSinuzita acută sfenoidală este în general greu de este în general greu de

diagnosticat. Simptomele ei se pierd între cele ale sinuzitelor diagnosticat. Simptomele ei se pierd între cele ale sinuzitelor cu care se asociază. Durerea la baza craniului, retroorbitară, cu care se asociază. Durerea la baza craniului, retroorbitară, cu iradiere în regiunea occipitală şi deseori în regiunea cu iradiere în regiunea occipitală şi deseori în regiunea temporală, alături de existenţa secreţiilor purulente la nivelul temporală, alături de existenţa secreţiilor purulente la nivelul rinofaringelui, sugerează participarea sfenoidului, rinofaringelui, sugerează participarea sfenoidului, investigaţiile clinice şi paraclinice elucidând diagnosticul.investigaţiile clinice şi paraclinice elucidând diagnosticul.

EvoluţiaEvoluţia sinuzitelor acute este variată, ele putându-se sinuzitelor acute este variată, ele putându-se vindeca în mod spontan, sau se pot complica, croniciza, sau vindeca în mod spontan, sau se pot complica, croniciza, sau chiar fistuliza transtegumentar.chiar fistuliza transtegumentar.

TratamentulTratamentul acestor sinuzite constă într-un tratament acestor sinuzite constă într-un tratament conservator cu antibiotice, acesta încercând să fie etiologic, conservator cu antibiotice, acesta încercând să fie etiologic, în funcţie de examenul bacteriologic efectuat din secreţia în funcţie de examenul bacteriologic efectuat din secreţia rinosinuzală. Tratamentul acesta etiologic trebuie efectuat rinosinuzală. Tratamentul acesta etiologic trebuie efectuat până la vindecarea sinuzitei. Drenajul puroiului va fi favorizat până la vindecarea sinuzitei. Drenajul puroiului va fi favorizat de instilaţiile locale nazale cu soluţii vasoconstrictoare. Se va de instilaţiile locale nazale cu soluţii vasoconstrictoare. Se va combate durerea, febra, iar pe perioada bolii se recomandă combate durerea, febra, iar pe perioada bolii se recomandă repaus la domiciliu. In cazul în care complicaţiile sunt repaus la domiciliu. In cazul în care complicaţiile sunt iminente sau au devenit patente, se recomandă drenarea iminente sau au devenit patente, se recomandă drenarea chirurgicală, fără chiuretarea sinusului bolnav.chirurgicală, fără chiuretarea sinusului bolnav.

Sinuzitele croniceSinuzitele cronice

Sinuzitele cronice păstrează din Sinuzitele cronice păstrează din simptomatologia celor acute, doar obstrucţia simptomatologia celor acute, doar obstrucţia nazală şi rinoreea, care deseori este foarte nazală şi rinoreea, care deseori este foarte fetidă. Când se acutizează suferinţa sinuzală, fetidă. Când se acutizează suferinţa sinuzală, pe lângă semnele cronice se instalează şi pe lângă semnele cronice se instalează şi simptomatologia suferinţei acute. Examenul simptomatologia suferinţei acute. Examenul obiectiv evidenţiază o mucoasă nazală obiectiv evidenţiază o mucoasă nazală congestivă, pe care se observă o dâră purulentă congestivă, pe care se observă o dâră purulentă albă-gălbuie, care se scurge din meatul unde se albă-gălbuie, care se scurge din meatul unde se deschide sinusul bolnav. Radiografiile şi toate deschide sinusul bolnav. Radiografiile şi toate celelalte investigaţii vor arăta suferinţa celelalte investigaţii vor arăta suferinţa sinuzală cronică.sinuzală cronică.

Complicaţiile sinuzitelorComplicaţiile sinuzitelor De vecinătate: De vecinătate:

orbitare: edemul orbitar faza prodromală;orbitare: edemul orbitar faza prodromală; - periostita orbitară- periostita orbitară - abcesul subperiostal;- abcesul subperiostal; - flegmonul orbitar- flegmonul orbitar

complicaţii la distanţă, mai ales descendente, la complicaţii la distanţă, mai ales descendente, la nivelul: faringelui, laringelui ( laringita striduloasă, nivelul: faringelui, laringelui ( laringita striduloasă, laringotraheobronşitele cronice), afecţiuni digestive laringotraheobronşitele cronice), afecţiuni digestive indeosebi la copil, sau otice.indeosebi la copil, sau otice.

Pe lângă complicaţile amintite, putem asista la Pe lângă complicaţile amintite, putem asista la propagarea infecţiei în endocraniu, provocand: propagarea infecţiei în endocraniu, provocand: abcesul subdural, epidural, abcesul encefalic, de abcesul subdural, epidural, abcesul encefalic, de obicei fiind afectat lobul frontal în cadrul sinuzitelor obicei fiind afectat lobul frontal în cadrul sinuzitelor frontale, meningita supurată rinogenă, apoi frontale, meningita supurată rinogenă, apoi complicaţii venoase precum tromboflebita sinusului complicaţii venoase precum tromboflebita sinusului cavernos sau a sinusului longitudinal superiorcavernos sau a sinusului longitudinal superior

FARINGO-FARINGO-LARINGOLOGIELARINGOLOGIE

nasofaringe

orofaringehipofaringe

laringe esofag

trahee

fosa nazalave

stib

ul

naza

l

FARINGELEFARINGELE Funcţiile principaleFuncţiile principale ale faringelui sunt: ale faringelui sunt:

Deglutiţia Deglutiţia este un act reflex, declanşat de bolul alimentar este un act reflex, declanşat de bolul alimentar ajuns la nivelul bazei limbii şi care se desfăşoară în mai ajuns la nivelul bazei limbii şi care se desfăşoară în mai multe etapemulte etape..

Funcţia respiratorieFuncţia respiratorie.. Faringele constituie o răspântie la Faringele constituie o răspântie la nivelul căilor aeriene şi digestive superioare şi participă nivelul căilor aeriene şi digestive superioare şi participă alternativ la ambele funcţii: în timpul pasajului aerului alternativ la ambele funcţii: în timpul pasajului aerului inspirat sau expirat prin rino- şi orofaringe deglutiţia este inspirat sau expirat prin rino- şi orofaringe deglutiţia este inhibată.inhibată.

Funcţia senzorialăFuncţia senzorială, perceperea gustului se realizează atât , perceperea gustului se realizează atât la nivelul papilelor linguale gustative cât şi prin receptori la nivelul papilelor linguale gustative cât şi prin receptori de la nivelul orofaringelui. Senzaţiile gustative de la nivelul orofaringelui. Senzaţiile gustative fundamentale sunt: dulce, sărat, acru (percepute la nivel fundamentale sunt: dulce, sărat, acru (percepute la nivel lingual) şi amar (perceput faringian). lingual) şi amar (perceput faringian).

Funcţia imunologicăFuncţia imunologică este asigurată de ţesutul este asigurată de ţesutul limfoepitelial grupat în aşa-numitul inel al lui Waldeyer şi limfoepitelial grupat în aşa-numitul inel al lui Waldeyer şi care cuprinde: tonsila faringiană, tonsilele palatine, tonsila care cuprinde: tonsila faringiană, tonsilele palatine, tonsila tubară, tonsila linguală de la baza limbii. tubară, tonsila linguală de la baza limbii.

Funcţia fonatorieFuncţia fonatorie. Cavitatea bucală, faringele şi limba sunt . Cavitatea bucală, faringele şi limba sunt importante în vocea articulată şi în realizarea timbrului importante în vocea articulată şi în realizarea timbrului specific al vocii prin modularea sunetului fundamental specific al vocii prin modularea sunetului fundamental emis la nivelul corzilor vocale.emis la nivelul corzilor vocale.

LARINGELELARINGELE Laringele este organul esenţial al fonaţiei; este Laringele este organul esenţial al fonaţiei; este

situat in regiunea cervicală mijlocie – anterior, situat in regiunea cervicală mijlocie – anterior, corespunzator ultimelor patru vertebre cervicale.corespunzator ultimelor patru vertebre cervicale.

Din punct de vedere topografic, laringele prezinta Din punct de vedere topografic, laringele prezinta trei etaje:trei etaje: Etajul supragloticEtajul supraglotic, situat deasupra unui plan orizontal care , situat deasupra unui plan orizontal care

trece prin corzile vocale. trece prin corzile vocale. Etajul gloticEtajul glotic este delimitat de planul orizontal superior, este delimitat de planul orizontal superior,

care trece prin corzile vocale, şi un plan orizontal inferior, care trece prin corzile vocale, şi un plan orizontal inferior, care trece prin benzile ventriculare. Spaţiul glotic prezintă care trece prin benzile ventriculare. Spaţiul glotic prezintă un aspect diferit in fonaţie şi in respiraţie, adică prezintă un aspect diferit in fonaţie şi in respiraţie, adică prezintă conformaţie triunghiulara – in inspiraţie fortată, şi aspectul conformaţie triunghiulara – in inspiraţie fortată, şi aspectul de fantă in fonaţie. de fantă in fonaţie.

Etajul subgloticEtajul subglotic este situat sub nivelul unui plan orizontal este situat sub nivelul unui plan orizontal care trece prin corzile vocale; prezintă un calibru mai mic care trece prin corzile vocale; prezintă un calibru mai mic decît etajele anterioare. La copii preşcolari (6-7 ani) acest decît etajele anterioare. La copii preşcolari (6-7 ani) acest etaj are un ţesut celular lax bogat, situat submucos, şi cu o etaj are un ţesut celular lax bogat, situat submucos, şi cu o mare tendinţă la edemaţiere, in cadrul virozelor mare tendinţă la edemaţiere, in cadrul virozelor respiratorii, sau la alergie.respiratorii, sau la alergie.

STRUCTURA STRUCTURA LARINGELUILARINGELUI

Elementele anatomice ale laringelui sunt Elementele anatomice ale laringelui sunt reprezentate de cartilage cu tendinţa la osificare reprezentate de cartilage cu tendinţa la osificare începand de la vârsta adolescenţei, muşchi începand de la vârsta adolescenţei, muşchi intrinseci şi extrinseci, membrane şi ligamente şi intrinseci şi extrinseci, membrane şi ligamente şi mucoasa de tip respirator. mucoasa de tip respirator.

Cartilajele:Cartilajele: Cricoidul Cricoidul – asemănător cu un inel cu perete mai înalt – asemănător cu un inel cu perete mai înalt

posterior. Este apreciat ca un inel traheal modificat posterior. Este apreciat ca un inel traheal modificat pentru faringe, având un lumen esenţial pentru pentru faringe, având un lumen esenţial pentru respiraţie.respiraţie.

TiroidulTiroidul – are aspectul de carte deschisă posterior. – are aspectul de carte deschisă posterior. EpiglotaEpiglota este un cartilagiu fibros inserat in unghiul este un cartilagiu fibros inserat in unghiul

intern al tiroidului şi are aspectul de frunză rotunjită.intern al tiroidului şi are aspectul de frunză rotunjită. Cartilagele aritenoideCartilagele aritenoide –cu aspect de piramidă –cu aspect de piramidă

triunghiulară. triunghiulară. Membranele şi ligamentele laringelui au rolul de Membranele şi ligamentele laringelui au rolul de

a lega cartilajele amintite şi de a asigura o a lega cartilajele amintite şi de a asigura o anumită flexibilitate. Mai importante sunt anumită flexibilitate. Mai importante sunt membrana hioidiana şi membrana membrana hioidiana şi membrana cricotiroidiana.cricotiroidiana.

epiglota

cartilajul tiroid

cartilajul cricoid

cartilajul cricoid

cartilajul tiroid

epiglota

cartilajele aritenoide

Functii indeplinite de Functii indeplinite de laringelaringe

FUNCŢIA RESPIRATORIEFUNCŢIA RESPIRATORIE este vitală şi se este vitală şi se realizează prin îndepartarea (abducţie) şi apropierea realizează prin îndepartarea (abducţie) şi apropierea corzilor vocale (aducţie) reglând automat debitul de corzilor vocale (aducţie) reglând automat debitul de aer inspirat sau expirat. Orificiul glotic este deschis aer inspirat sau expirat. Orificiul glotic este deschis parţial in condiţii de repaus şi are forma unui triunghi parţial in condiţii de repaus şi are forma unui triunghi isoscel situat cu baza interaritenoidian. Gradul de isoscel situat cu baza interaritenoidian. Gradul de deschidere al orificiului glotic sete dependent de deschidere al orificiului glotic sete dependent de cantitatea de bioxid de carbon din sânge, care cantitatea de bioxid de carbon din sânge, care influenţează centrii respiratorii bulbari. Glota se influenţează centrii respiratorii bulbari. Glota se lărgeşte mult in inspiraţie şi se îngustează in lărgeşte mult in inspiraţie şi se îngustează in expiraţie.expiraţie.

FUNCŢIA DE PROTECŢIEFUNCŢIA DE PROTECŢIE sau sfincteriană, sau sfincteriană, impiedică pătrunderea alimentelor in laringe in timpul impiedică pătrunderea alimentelor in laringe in timpul deglutiţiei, printr-o contracţie a vestibulului laringian. deglutiţiei, printr-o contracţie a vestibulului laringian. In acelaşi timp contracţia muschilor faringieni In acelaşi timp contracţia muschilor faringieni derivează alimentele spre sinusurile piriforme şi derivează alimentele spre sinusurile piriforme şi esofag. In situaţia in care un corp străin pătrunde in esofag. In situaţia in care un corp străin pătrunde in laringe se produce o închidere bruscă a glotei, se laringe se produce o închidere bruscă a glotei, se declanşează un reflex de tuse şi expulzarea lui.declanşează un reflex de tuse şi expulzarea lui.

Functii indeplinite de Functii indeplinite de laringelaringe

FUNCŢIA DE TUSE ŞI EXPECTORAŢIEFUNCŢIA DE TUSE ŞI EXPECTORAŢIE se se realizează printr-o inspiraţie profundă, realizează printr-o inspiraţie profundă, închiderea glotei, compresia aerului traheo-închiderea glotei, compresia aerului traheo-bronşic, apoi deschiderea bruscă a glotei şi bronşic, apoi deschiderea bruscă a glotei şi expulzarea sub presiune a aerului care expulzarea sub presiune a aerului care antrenează secreţiile patologice.antrenează secreţiile patologice.

FUNCŢIA DE FIXARE TORACICĂFUNCŢIA DE FIXARE TORACICĂ in efortin efort se se realizează printr-o inspiraţie profundă urmată realizează printr-o inspiraţie profundă urmată de închiderea glotei, creşterea presiunii de închiderea glotei, creşterea presiunii intratoracice, contracţia muşchilor abdominali intratoracice, contracţia muşchilor abdominali sau anumitor grupe musculare active in efortul sau anumitor grupe musculare active in efortul de naştere, defecaţie, ridicarea unor greutaţi.de naştere, defecaţie, ridicarea unor greutaţi.

FUNCŢIA LARINGELUIFUNCŢIA LARINGELUI in circulaţia in circulaţia sangvinasangvina este legată de închiderea şi este legată de închiderea şi deschiderea glotei şi influenţa asupra presiunii deschiderea glotei şi influenţa asupra presiunii intratoracice, care determină fenomenul de intratoracice, care determină fenomenul de pompa aspiratoare –respingătoare.pompa aspiratoare –respingătoare.

Functii indeplinite de Functii indeplinite de laringelaringe FUNCŢIA FONATORIEFUNCŢIA FONATORIE a laringelui este apărută a laringelui este apărută

ontogenetic tardiv, este importantă pentru integrarea ontogenetic tardiv, este importantă pentru integrarea socială, s-a perfectat paralel cu evoluţia sistemului nervos. socială, s-a perfectat paralel cu evoluţia sistemului nervos. Mecanismele fonaţiei sunt încă insuficient clarificate şi Mecanismele fonaţiei sunt încă insuficient clarificate şi discutate in cadrul unor teorii. Se apreciază că laringele discutate in cadrul unor teorii. Se apreciază că laringele participă in fonaţie prin următoarele mecanisme: participă in fonaţie prin următoarele mecanisme:

prin realizarea unei presiuni a coloanei de aer in zona prin realizarea unei presiuni a coloanei de aer in zona subglotică, prin contracţia muşchilor expiratorii toracici ai subglotică, prin contracţia muşchilor expiratorii toracici ai abdomenului;abdomenului;

prin fragmentarea ritmică a coloanei de aer expulzat şi prin fragmentarea ritmică a coloanei de aer expulzat şi mişcările concomitente ale corzilor vocale sub impulsuri mişcările concomitente ale corzilor vocale sub impulsuri neurologice;neurologice;

modificarea timbrului vocal (dependent de structura modificarea timbrului vocal (dependent de structura aparatului vocal) – prin participarea altor cavitaţi cum ar fi: aparatului vocal) – prin participarea altor cavitaţi cum ar fi: faringele, cavitatea bucală sau cavitatea toracică;faringele, cavitatea bucală sau cavitatea toracică;

Vocea mai presupune caracteristici importante ca:Vocea mai presupune caracteristici importante ca: IntensitateaIntensitatea–dependenţa de presiunea coloanei de aer –dependenţa de presiunea coloanei de aer

subglotic şi amplitudinea vibraţilor corzilor vocale;subglotic şi amplitudinea vibraţilor corzilor vocale; ÎnălţimeaÎnălţimea–depinde de lărgimea, grosimea, conformaţia –depinde de lărgimea, grosimea, conformaţia

corzilor vocale precum şi frecvenţa vibraţiilor corzilor corzilor vocale precum şi frecvenţa vibraţiilor corzilor vocale. Ea este adesea influenţată de sex, vârstă, anumite vocale. Ea este adesea influenţată de sex, vârstă, anumite afecţiuni laringiene; cuprinde in general două octave şi mai afecţiuni laringiene; cuprinde in general două octave şi mai rar trei.rar trei.

SINDROAMELE SINDROAMELE LARIGELUI LARIGELUI

SINDROMUL SENZITIVSINDROMUL SENZITIV – include urmatoarele tipuri de – include urmatoarele tipuri de manifestări clinice: manifestări clinice:

HiperesteziaHiperestezia mucoasei faringiene apărute in cadrul afecţiunilor mucoasei faringiene apărute in cadrul afecţiunilor acute faringo-laringiene, sau după aspiraţia de gaze sau vapori acute faringo-laringiene, sau după aspiraţia de gaze sau vapori toxici; de asemenea la persoane cu nevroze abuziv fobice sau toxici; de asemenea la persoane cu nevroze abuziv fobice sau cancerofobice.cancerofobice.

Anestezia laringeluiAnestezia laringelui are repercursiuni asupra potenţialului de are repercursiuni asupra potenţialului de aparare local; favorizeaza patrunderea corpilor straini in caile aparare local; favorizeaza patrunderea corpilor straini in caile respiratorii inferioare. respiratorii inferioare. Apar secundar unele boli Apar secundar unele boli reumatologice.Poate sa apara secundar unor boli neurologice sau reumatologice.Poate sa apara secundar unor boli neurologice sau in leziunile atrofice ale mucoasei.in leziunile atrofice ale mucoasei.

Paresteziile Paresteziile pot fi secundare inflamaţiilor acute sau cronice de la pot fi secundare inflamaţiilor acute sau cronice de la nivel faringo-laringian, aparute adesea pe un fond nevrotic. Se nivel faringo-laringian, aparute adesea pe un fond nevrotic. Se manifesta sub forma senzaţilor de constricţie sau arsuri locale, manifesta sub forma senzaţilor de constricţie sau arsuri locale, senzaţia de corp strain.senzaţia de corp strain.

Durerea laringianaDurerea laringiana prezinta o intensitate variabila in funcţie de prezinta o intensitate variabila in funcţie de gradul leziunilor.Ea poate sa apara in inflamaţiile acute gradul leziunilor.Ea poate sa apara in inflamaţiile acute posttraumaţice, dupa arsuri, in cadrul tumorilor maligne sau in posttraumaţice, dupa arsuri, in cadrul tumorilor maligne sau in leziunile de tip neurologic.Ea se accentueaza in cursul deglutiţiei leziunile de tip neurologic.Ea se accentueaza in cursul deglutiţiei şi prin palparea laringelui poate iradia spre regiunea otică (otalgie şi prin palparea laringelui poate iradia spre regiunea otică (otalgie reflexa).reflexa).

SINDROAMELE SINDROAMELE LARIGELUILARIGELUI

SINDROMUL FONATORSINDROMUL FONATOR – este caracterizat de o – este caracterizat de o modificare patologică a sunetului fundamental emis de modificare patologică a sunetului fundamental emis de corzile vocale, cu apariţia disfoniei sau a raguselii. corzile vocale, cu apariţia disfoniei sau a raguselii. Disfonia poate avea un caracter permanent sau Disfonia poate avea un caracter permanent sau intermitent, condiţionata de afecţiuni acute sau cronice intermitent, condiţionata de afecţiuni acute sau cronice laringiene de pareze sau paralizii ale corzilor vocale, laringiene de pareze sau paralizii ale corzilor vocale, posttraumatic dupa arsuri locale, corpi straini, tumori posttraumatic dupa arsuri locale, corpi straini, tumori benigne sau maligne, malformaţii. benigne sau maligne, malformaţii. Disfonia poate Disfonia poate prezenta cateva caracteristici reprezentate de prezenta cateva caracteristici reprezentate de fonastenie (oboseala la vorbit),rezastenie (oboseala la fonastenie (oboseala la vorbit),rezastenie (oboseala la cîntat). Mai rar se poate intîlni afonia (pierderea cîntat). Mai rar se poate intîlni afonia (pierderea completa a tonalitaţii vocale), care poate fi funcţionala completa a tonalitaţii vocale), care poate fi funcţionala (in cadrul crizei isterice), sau obiectiva(in cadrul (in cadrul crizei isterice), sau obiectiva(in cadrul paraliziei recurenţiale bilaterale in abducţie).Vocea paraliziei recurenţiale bilaterale in abducţie).Vocea bitonala este caracteristică paraliziilor recurenţiala bitonala este caracteristică paraliziilor recurenţiala unilaterale. Disfonia poate avea un caracter tranzitoriu unilaterale. Disfonia poate avea un caracter tranzitoriu la varsta pubertaţii şi se numeste mutaţia vocii sau la varsta pubertaţii şi se numeste mutaţia vocii sau vocea eunucoida.vocea eunucoida.

SINDROAMELE SINDROAMELE LARIGELUILARIGELUI

TUSEATUSEA – poate fi seacă sau uscata in – poate fi seacă sau uscata in laringitele acute (debutul), in laringitele acute (debutul), in laringitele cronice hipertrofice, in laringitele cronice hipertrofice, in laringitele cronice atrofice. Tusea laringitele cronice atrofice. Tusea poate fi umeda, productiva in laringo-poate fi umeda, productiva in laringo-traheo-bronhico acute sau traheo-bronhico acute sau cronice.Tusea poate fi latratoare in cronice.Tusea poate fi latratoare in laringitele edematoare subglotice, laringitele edematoare subglotice, virotice sau difterice, tuse chintoase virotice sau difterice, tuse chintoase in tusea convulsiva.in tusea convulsiva.

SINDROAMELE LARIGELUISINDROAMELE LARIGELUI DISPNEEA LARINGIANADISPNEEA LARINGIANA este definita ca o este definita ca o

reducere a debitului inspirator sau reducere a debitului inspirator sau expirator, este condiţionata de diferite expirator, este condiţionata de diferite leziuni laringiene cu caracter stenozant. leziuni laringiene cu caracter stenozant. Dispneea laringiana mai este cunoscuta sub Dispneea laringiana mai este cunoscuta sub denumirea de insuficienta respiratorie de tip denumirea de insuficienta respiratorie de tip obstructiv superior.obstructiv superior.

Semnele clinice se pot instala acut sau Semnele clinice se pot instala acut sau cronic:cronic:

SEMNELE MAJORESEMNELE MAJORE (prezente la toate cazurile): (prezente la toate cazurile): BRADIPNEE inspiratorie;BRADIPNEE inspiratorie; COBORAREA laringelui in inspiraţie;COBORAREA laringelui in inspiraţie; TIRAJ suprasternal şi supraclavicular;TIRAJ suprasternal şi supraclavicular;

SEMNELE MINORE SEMNELE MINORE tirajul intercostal, subcostal, substernal;tirajul intercostal, subcostal, substernal; disfonie şi tuse iritativa;disfonie şi tuse iritativa; cornajul sau stridorul reprezentat de zgomotul produs in cornajul sau stridorul reprezentat de zgomotul produs in

inspiraţie prin trecerea aerului prin zona stenozata;inspiraţie prin trecerea aerului prin zona stenozata;

Tratamentul de urgenta are Tratamentul de urgenta are urmatoarele obiective:urmatoarele obiective: indepartarea cauzelor destructive şi indepartarea cauzelor destructive şi

oxigenoterapie;oxigenoterapie; intubaţia laringo-traheala, care asigura intubaţia laringo-traheala, care asigura

oxigenarea in masura satisfacatoare de oxigenarea in masura satisfacatoare de la cateva ore pana la 48 ore, dupa care la cateva ore pana la 48 ore, dupa care este nevoie de traheostomie.este nevoie de traheostomie.

medicaţie usor sedativa care nu medicaţie usor sedativa care nu deprima centrul respirator;deprima centrul respirator;

TRAHEOSTOMIATRAHEOSTOMIA - incizie orizontala a - incizie orizontala a membranei crico –tiroidiene membranei crico –tiroidiene

CORPII STRAINI CORPII STRAINI LARINGIENI LARINGIENI

Prezinta o mare varietate de forme şi structuri, Prezinta o mare varietate de forme şi structuri, grav mai frecvent in laringele copilului de grav mai frecvent in laringele copilului de varsta mica,, prin introducerea in cavitatea varsta mica,, prin introducerea in cavitatea bucala a care apoi sunt apirate accidental. bucala a care apoi sunt apirate accidental. Dupa aceasta varsta corpii straini laringieni Dupa aceasta varsta corpii straini laringieni provin din (oase de pesti, oase de pasare, provin din (oase de pesti, oase de pasare, seminte, diverse), mai rar ace sau cuie. Acesti seminte, diverse), mai rar ace sau cuie. Acesti corpi straini se pot fixa la nivelul coroanei corpi straini se pot fixa la nivelul coroanei laringiene, in vestibulul laringian, la nivelul laringiene, in vestibulul laringian, la nivelul spaţiului glotic sau subglotic. spaţiului glotic sau subglotic.

Simptomatologia – este determinata de zona Simptomatologia – este determinata de zona de localizare a corpului strain şi de marimea de localizare a corpului strain şi de marimea lui. Tabloul clinic este dominat de dispnee lui. Tabloul clinic este dominat de dispnee bruscă, uneori asfixie mecanică, spasm glotic, bruscă, uneori asfixie mecanică, spasm glotic, tuse (30min. – 1 ora), disfazie şi disfomie de tuse (30min. – 1 ora), disfazie şi disfomie de intensitate variabila. intensitate variabila.

LARINGITE ACUTE LARINGITE ACUTE NESPECIFICENESPECIFICE

LARINGITA ACUTA LARINGITA ACUTA CATARALACATARALA

Apare in cadrul diferitelor viroze respiratorii, Apare in cadrul diferitelor viroze respiratorii, prezentand un tablou clinic dominat de febra, prezentand un tablou clinic dominat de febra, frisoane, mialgii,mucoasei faringiene, tuse. frisoane, mialgii,mucoasei faringiene, tuse. Disfonia poate avea un caracter permanent Disfonia poate avea un caracter permanent timp de 10-14 zile. Factorii favorizanţi sunt timp de 10-14 zile. Factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de clima rece şi umeda, condţii reprezentaţi de clima rece şi umeda, condţii submediocre de locuit, fumatul excesiv, igiena submediocre de locuit, fumatul excesiv, igiena personala.personala.

Examenul obiectiv evidenţiaza congestia a Examenul obiectiv evidenţiaza congestia a mucoasei laringiene mai accentuata la nivelui mucoasei laringiene mai accentuata la nivelui corzilor vocale. Accentuarea leziunilor prin corzilor vocale. Accentuarea leziunilor prin suprainfecţie bacteriana favorizeaza apariţia suprainfecţie bacteriana favorizeaza apariţia complicaţiilor.complicaţiilor.

Tratamentul impune repaus la domiciliu, Tratamentul impune repaus la domiciliu, repaus vocal absolut, tratament antiinflamator, repaus vocal absolut, tratament antiinflamator, anti, sedativ al tusei, iar in situaţia apariţiei anti, sedativ al tusei, iar in situaţia apariţiei complicaţiilor se instituie antibioterapie.complicaţiilor se instituie antibioterapie.

LARINGITA ACUTA EDEMATOASA LARINGITA ACUTA EDEMATOASA SUBLOTICĂ A COPILULUISUBLOTICĂ A COPILULUI

Este caracteristică copilului mic, sub varsta de 5-Este caracteristică copilului mic, sub varsta de 5-6 ani; este de natura virotică (gripala, rujeolică) 6 ani; este de natura virotică (gripala, rujeolică) cu o evoluţie rapida nefavorabila in lipsa cu o evoluţie rapida nefavorabila in lipsa tratamentului adecvat.tratamentului adecvat.

Factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de Factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de adenoidita acuta, spasmofilia, frigul şi umezeala, adenoidita acuta, spasmofilia, frigul şi umezeala, condiţiile necorespunzatoare de locuit.condiţiile necorespunzatoare de locuit.

Simptomatologia este la debut aceea a unei Simptomatologia este la debut aceea a unei viroze respiratorii (febra, tuse, alternarea viroze respiratorii (febra, tuse, alternarea progresiva a starii generale, dispnee rapid progresiva a starii generale, dispnee rapid progresiva, agitaţie).progresiva, agitaţie).

Examenul obiectiv laringoscopic evidenţiaza Examenul obiectiv laringoscopic evidenţiaza prezenta edemului subglotic şi o reducere a prezenta edemului subglotic şi o reducere a lumenului laringian. Laringoscopia directa nu se lumenului laringian. Laringoscopia directa nu se recomanda deoarece poate sa contribuie la recomanda deoarece poate sa contribuie la accentuarea simptomatologiei locale.accentuarea simptomatologiei locale.

LARINGITA LARINGITA STRIDULOASASTRIDULOASA este o laringita spastică care apare pe un fond este o laringita spastică care apare pe un fond

de inflamaţie usoara sau moderata laringiana. de inflamaţie usoara sau moderata laringiana. Bolnavul prezinta şi un spasm laringiana aparut Bolnavul prezinta şi un spasm laringiana aparut brusc, in plina noapte, insoţit de senzaţie de brusc, in plina noapte, insoţit de senzaţie de sufocare, respiraţie dificila, tiraj suprasternal şi sufocare, respiraţie dificila, tiraj suprasternal şi supraclavicular. Prelungirea spasmului supraclavicular. Prelungirea spasmului determina cianoza buzelor, cianoza faciala, determina cianoza buzelor, cianoza faciala, pierderea cunostinţei bolnavului. In acest pierderea cunostinţei bolnavului. In acest moment apare spontan o relaxare a muschilor moment apare spontan o relaxare a muschilor aductori laringieni şi redeschiderea glotei şi cu aductori laringieni şi redeschiderea glotei şi cu o revenirea treptata la o respiraţie normala. o revenirea treptata la o respiraţie normala.

aceasta forma de laringita apare mai frecvent la aceasta forma de laringita apare mai frecvent la copii cu spasmofilie, cu adeoidite cronice sau copii cu spasmofilie, cu adeoidite cronice sau muco – purulente, care prin determina o iritaţie muco – purulente, care prin determina o iritaţie permanenta laringiana.permanenta laringiana.

LARINGITELE ACUTE LARINGITELE ACUTE SPECIFICE SPECIFICE

Aceste tipuri de laringite apar in Aceste tipuri de laringite apar in cadrul unor boli infecto-contagioase, cadrul unor boli infecto-contagioase, agravand tabloul clinic.agravand tabloul clinic.

LARINGITELE ACUTE LARINGITELE ACUTE SPECIFICESPECIFICE

LARINGITA DIFTERICĂLARINGITA DIFTERICĂ LARINGITA RUJEOLICĂLARINGITA RUJEOLICĂ LARINGITALARINGITA GRIPALÃ GRIPALÃ LARINGITA VARICELICĂLARINGITA VARICELICĂ LARINGITA DIN TUSEA LARINGITA DIN TUSEA

CONVULSIVÃ CONVULSIVÃ LARINGITA FEBREI TIFOIDELARINGITA FEBREI TIFOIDE LARINGITA REUMATISMALALARINGITA REUMATISMALA LARINGITA HERPETICĂLARINGITA HERPETICĂ

LARINGITELE LARINGITELE EDEMATOASE EDEMATOASE

Acest grup de laringite pot fi cauzate de Acest grup de laringite pot fi cauzate de agenţi microbieni piogeni, de alergie, dupa agenţi microbieni piogeni, de alergie, dupa radioterapie pe un teren laringian cu leziuni radioterapie pe un teren laringian cu leziuni sau microleziuni anterioare (postraumatice, sau microleziuni anterioare (postraumatice, inflamatorii şi iatrogene).Aceste leziuni sunt inflamatorii şi iatrogene).Aceste leziuni sunt mai frecvente şi mai accentuate la nivelul mai frecvente şi mai accentuate la nivelul etajului supraglotic.etajului supraglotic.

Agentul patogen determina congesţie şi edem Agentul patogen determina congesţie şi edem local şi o reducere progresiva a lumenului local şi o reducere progresiva a lumenului laringian cu dispnee asociata, dureri locale, laringian cu dispnee asociata, dureri locale, otalgie reflexa, tuse iritativa, disfonie, febra. otalgie reflexa, tuse iritativa, disfonie, febra.

LARINGITELE LARINGITELE EDEMATOASEEDEMATOASE

Formele clinice mai frecvent intalnite sunt:Formele clinice mai frecvent intalnite sunt: 1.EPIGLOŢITA ACUTA, numita şi flegmonul 1.EPIGLOŢITA ACUTA, numita şi flegmonul

laringelui, prezinta o simptomatologie dominata laringelui, prezinta o simptomatologie dominata de febra 39-40 grade, disfagie sau senzaţii de corp de febra 39-40 grade, disfagie sau senzaţii de corp strain hipofaringian, odinofagie, otalgie reflexa, strain hipofaringian, odinofagie, otalgie reflexa, disfonie moderata, dispnee progresiva şi prezinta disfonie moderata, dispnee progresiva şi prezinta adenopatie adenopatie

2.PERICONDRITA ŞI CONDRITA LARINGIANA 2.PERICONDRITA ŞI CONDRITA LARINGIANA sunt determinate de inflamaţia acuta a sunt determinate de inflamaţia acuta a pericondrului şi a cartilagelor laringiene aparute pericondrului şi a cartilagelor laringiene aparute postoperator, posttraumatic, dupa radioterapie, postoperator, posttraumatic, dupa radioterapie, dupa intubaţii prelungite sau dupa manevre dupa intubaţii prelungite sau dupa manevre endoscopice incorecte. endoscopice incorecte.

3.ALTE EDEME LARINGIENE 3.ALTE EDEME LARINGIENE EDEMUL ANGIO-NEUROTIC a lui QUINCKE, care EDEMUL ANGIO-NEUROTIC a lui QUINCKE, care

afecteaza tesutul celular lax submucos şi subcutanat, afecteaza tesutul celular lax submucos şi subcutanat, determinand edeme cu evoluţie rapida faringo-laringiene, determinand edeme cu evoluţie rapida faringo-laringiene, linguale, faciale, buze. linguale, faciale, buze.

EDEMELE LARINGIENE MEDICAMENTOASEEDEMELE LARINGIENE MEDICAMENTOASE

LARINGITELE CRONICE LARINGITELE CRONICE BANALEBANALE

Sunt reprezentate de inflamaţii cronice Sunt reprezentate de inflamaţii cronice secundare unor leziuni acute laringiene incorect secundare unor leziuni acute laringiene incorect tratate. tratate.

Simptomatologia acestor laringite este comuna, Simptomatologia acestor laringite este comuna, avand ca element dominant disfonia cu caracter avand ca element dominant disfonia cu caracter permanent şi evoluţie progresiva, tuse iritativa, permanent şi evoluţie progresiva, tuse iritativa, sero-mucoasa, hipersecreţie.sero-mucoasa, hipersecreţie.

Tratamentul laringitelor cronice se face Tratamentul laringitelor cronice se face diferenţiat in funcţie de tipul de laringita, de diferenţiat in funcţie de tipul de laringita, de gradul leziunilor care intereseaza corzile vocale. gradul leziunilor care intereseaza corzile vocale. Se urmareste in primul rand eliminarea cauzelor Se urmareste in primul rand eliminarea cauzelor favorizante, evitarea efortului vocal şi repaus favorizante, evitarea efortului vocal şi repaus vocal prelungit.vocal prelungit.

LARINGITELE CRONICE LARINGITELE CRONICE SPECIFICESPECIFICE

A. LARINGITELE CRONICE TBC A. LARINGITELE CRONICE TBC B. LARINGITELE SIFILITICE B. LARINGITELE SIFILITICE C. SCLEROMUL LARINGIAL C. SCLEROMUL LARINGIAL

(bacilul Frisch(bacilul Frisch ) ) D. LEPRA LARINGIANĂ (D. LEPRA LARINGIANĂ (bacilul bacilul

Hansen) Hansen) E. LEZIUNILE LARINGIENE DIN E. LEZIUNILE LARINGIENE DIN

DERMATOZELE BULOASE –DERMATOZELE BULOASE –

TUMORILE LARINGELUITUMORILE LARINGELUI A.Tumorile benigne –A.Tumorile benigne – includ urmatoarele leziuni: includ urmatoarele leziuni: 1.1.Polipul laringeluiPolipul laringelui este o tumora benigna aparuta pe un fond este o tumora benigna aparuta pe un fond

inflamator cronic, favorizat de efortul vocal prelungit intr-un mediu de inflamator cronic, favorizat de efortul vocal prelungit intr-un mediu de muncă poluat zgomotos. muncă poluat zgomotos.

2.2.Papilomatoza laringiana a copiluluiPapilomatoza laringiana a copilului este o proliferare epitelio – este o proliferare epitelio – conjunctiva a mucoasei laringiene determinata virotic (virus Epstein conjunctiva a mucoasei laringiene determinata virotic (virus Epstein Barr). Incidenta maxima de apariţie este la varsta primei copilarii (2-6 Barr). Incidenta maxima de apariţie este la varsta primei copilarii (2-6 ani);prin apariţia disfoniei cu caracter permanent şi evoluţie ani);prin apariţia disfoniei cu caracter permanent şi evoluţie progresiva, insuficienta respiratorie laringiana, tuse iritativa, la un progresiva, insuficienta respiratorie laringiana, tuse iritativa, la un copil afebril. copil afebril.

33.Papilomul laringian al adultului.Papilomul laringian al adultului este o tumora benigna cu o este o tumora benigna cu o structura epitelio-conjunctiva cu tendinta spre hiperkeratoza, este structura epitelio-conjunctiva cu tendinta spre hiperkeratoza, este adesea unic şi mai rar doua-trei. adesea unic şi mai rar doua-trei.

4.4.Angioamele laringeluiAngioamele laringelui sunt considerate displazii vasculare de origine sunt considerate displazii vasculare de origine embrionara,prezentand un aspect rosu - violaceu, cu un volum embrionara,prezentand un aspect rosu - violaceu, cu un volum variabil. variabil.

5.5.Tiroida aberantaTiroida aberanta este situata la baza limbii, pe fata linguala a este situata la baza limbii, pe fata linguala a epiglotei şi este dezvoltat pe un rest embrionar existent pe traiectul epiglotei şi este dezvoltat pe un rest embrionar existent pe traiectul canalului tireo-glos. canalului tireo-glos. Tiroida aberanta poate prezenta un volum de la Tiroida aberanta poate prezenta un volum de la marimea unei cirese la marimea unei nuci, este de obicei sferică, marimea unei cirese la marimea unei nuci, este de obicei sferică, foarte bine vascularizata, mobila şi nedureroasa. foarte bine vascularizata, mobila şi nedureroasa.

TUMORILE LARINGELUITUMORILE LARINGELUI B. TUMORILE MALIGNE ALE LARINGELUIB. TUMORILE MALIGNE ALE LARINGELUI reprezinta jumatate reprezinta jumatate

din cancerele sferei ORL, cu o forma histologică preponderenta (98%) din cancerele sferei ORL, cu o forma histologică preponderenta (98%) epitelioame epidermoide cu o frecventa maxima la barbaţii de peste 40-epitelioame epidermoide cu o frecventa maxima la barbaţii de peste 40-45 ani. Etiopatogenia este neclarificata, dar se acorda mare importanta 45 ani. Etiopatogenia este neclarificata, dar se acorda mare importanta fumatului şi alcoolismului cronic, mediul de muncă poluat, septicitatea fumatului şi alcoolismului cronic, mediul de muncă poluat, septicitatea buco –dentara, existenta unor leziuni laringiene precanceroase buco –dentara, existenta unor leziuni laringiene precanceroase (papilom leucoplazie). Cancerul laringian reprezinta macroscopic (papilom leucoplazie). Cancerul laringian reprezinta macroscopic forma infiltro-vegetanta sau infiltro-ulcerata. Simptomatologia de forma infiltro-vegetanta sau infiltro-ulcerata. Simptomatologia de debut este diferita de la un caz la altul, in funcţie de etajul laringian debut este diferita de la un caz la altul, in funcţie de etajul laringian afectat de tumora. Din punct de vedere anatomo-clinic se poate vorbi afectat de tumora. Din punct de vedere anatomo-clinic se poate vorbi de urmatoarele tipuri de tumori laringiene:de urmatoarele tipuri de tumori laringiene:

Cancerul supragloticCancerul supraglotic Cancerul glotic Cancerul glotic Cancerul subglotic Cancerul subglotic Cancerul faringo laringianCancerul faringo laringian Majoritatea cazurilor de tumori laringiene maligne se prezinta la medic Majoritatea cazurilor de tumori laringiene maligne se prezinta la medic

intr-o faza avansata şi in consecinta singura operaţie posibila şi singura intr-o faza avansata şi in consecinta singura operaţie posibila şi singura din punct de vedere oncologic este operaţia de laringectomie totala, din punct de vedere oncologic este operaţia de laringectomie totala, care presupune indepartarea totala a laringelui şi sutura traheei la care presupune indepartarea totala a laringelui şi sutura traheei la piele. Aceasta operaţie presupune insa pierderea totala a funcţiei piele. Aceasta operaţie presupune insa pierderea totala a funcţiei fonatorii a laringelui, respiraţie definitiva pe canula, alimentaţie pe fonatorii a laringelui, respiraţie definitiva pe canula, alimentaţie pe sonda nazo-esofagiana (3-4 saptamani post operator). Funcţia fonatorie sonda nazo-esofagiana (3-4 saptamani post operator). Funcţia fonatorie poate fi parţial compensata şi recuperata prin scolarizarea bolnavului, poate fi parţial compensata şi recuperata prin scolarizarea bolnavului, prin cursuri de ericmofonie (bolnavul este educat sa inghita aer şi sa-l prin cursuri de ericmofonie (bolnavul este educat sa inghita aer şi sa-l expulzeze sacadat –controlat, producand o voce inteligibila).expulzeze sacadat –controlat, producand o voce inteligibila).

Oto Rino Laringologie

Documents

Transcript of Oto Rino Laringologie