Organizarea Si Exercitarea Controlului Financiar Contabil Privind Veniturile, Cheltuielile Si...
-
Upload
andreea-mihaela -
Category
Documents
-
view
343 -
download
2
Transcript of Organizarea Si Exercitarea Controlului Financiar Contabil Privind Veniturile, Cheltuielile Si...
UNIVERSITATEA
Facultatea de
Organizarea şi exercitarea controlului financiar
contabil privind veniturile, cheltuielile şi
rezultatul, la o societate comercială
Coordonator ştiinţific:
Absolvent:
Bucureşti,
2010
CUPRINS
Introducere 4
Motivaţia, importanţa şi metodologia cercetării 4
Capitolul I Aspecte teoretico-metodologice privind controlul financiar-contabil 5
1.1.Conceptul de control financiar 5
1.2.Tipologia controlului financiar 6
1.3.Procedee şi tehnici ale controlului financiar 10
1.4.Etapele efectuării controlului financiar-contabil 12
1.5.Organizarea şi exercitarea controlului financiar-contabil 14
1.5.1.Organizarea controlului financiar-contabil al statului 14
1.5.2.Organizarea controlului financiar-contabil la agenţii economici 16
Capitolul II Prezentarea societăţii S.C. ALPHA S.R.L.- baza studiului de caz 17
2.1.Descrierea generală a societăţii 17
2.2.Date de identificare fiscală 18
2.3.Relaţiile cu partenerii de afaceri 18
2.4.Organigrama societăţii 19
2.5.Evoluţia principalilor indicatori economici şi financiari din ultimii trei ani 20
2.5.1.Elementele de bilanţ 20
2.5.2.Contul de profit şi pierdere 21
Capitolul III Studiu de caz 22
3.1.Programarea activităţii de control financiar-contabil 22
3.1.1.Elaborarea procesului de control de către ANAF 22
3.1.2.Transmiterea procesului de control unităţii vizate 24
3.2.Etapa pregătirii activităţii de control 26
3.2.1.Stabilirea de către ANAF a temelor controlului 26
3.2.2.Analiza generală a temelor controlului 27
3.2.3.Stabilirea obiectivelor ce urmează a fi controlate 27
3.3.Etapa efectuării controlului 28
3.3.1.Stabilirea surselor necesare efectuării controlului 28
3.3.2.Selectarea şi aplicarea tehnicilor necesare pentru realizarea controlului 37
2
3.3.3.Determinarea abaterilor şi a deficienţelor 38
3.4.Etapa întocmirii actelor de control 42
3.5.Etapa valorificării constatărilor efectuate de către ANAF 43
Capitolul IV Concluzii şi propuneri 46
Bibliografie 48
ANEXA 1 – Aviz de Inspecţie Fiscală
ANEXA 2 – Decizie privind nemodificarea bazei de impunere
ANEXA 3 – Decizie de impunere
ANEXA 4 – Decizie de instituire a măsurilor asiguratorii
ANEXA 5 – Proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor
ANEXA 6 – Raport de inspecţie fiscală
3
INTRODUCERE
Prin tema pe care am ales-o, „Organizarea şi exercitarea controlului financiar-contabil
privind veniturile, cheltuielile şi rezultatul la o societate comercială”, am încercat să scot în evidenţă
situaţia financiară a unei societăţi comerciale constatată de Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală, ce erori se pot întâlni la o societate şi care dintre acestea au fost verificate în amănunt de
organele de control ale ANAF.
Lucrarea de faţă cuprinde patru capitole, primul de teorie privind controlul financiar-
contabil cu funcţiile şi rolul acestuia, în al doilea este prezentată structura societăţii comerciale
controlată de inspectorii fiscali din partea ANAF, capitolul trei cuprinde studiul de caz, în care
organele numite de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală controlează impozitul pe profit, taxa
pe valoarea adăugată şe impozitul pe venit de natura salariilor, iar în final concluziile şi propunerile
constatate de ANAF, dar şi punctul meu de vedere privind aceasta analiza.
MOTIVAŢIA, IMPORTANŢA ŞI METODOLOGIA
CERCETĂRII
Am ales această temă pentru că materia, în sine, mi se pare foarte interesantă şi am vrut să
descopăr cât mai multe lucruri în domeniu, iar singura soluţie este documentarea. Dacă tot am vrut
să aprofundez, m-am gândit să folosesc cunoştinţele acumulate şi pentru lucrarea de licenţă.
Am ales o societate comercială deoarece, la acestea, se găsesc, de regulă, cele mai mult
nereguli, mai ales la cele mici, dar şi la microîntreprinderi, pentru că mulţi încearcă să păcălească
statul, evitând plata anumitor taxe şi impozite, sau le calculeză o valoare mai mică.
De curând, citeam un articol pe un site în care organele de inspecţie fiscală ale Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală, au controlat, în luna martie în jur de 2.700 de persoane fizice şi
în jur de 8.200 de perosane juridice. În urma acestui control efectuat de ANAF, s-au stabilit sume
suplimentare la bugetul general consolidat în valoare de 661,2 milioane lei şi s-a diminuat pierderea
fiscală cu suma de 102,88 milioane lei. Totodată, pentru deficienţele constatate au fost aplicate şi
amenzi contravenţionale în sumă totală de 7,66 milioane lei.1
Principalele deficienţe constatate, care au condus la calcularea de obligaţii fiscale
suplimentare şi respectiv, aplicarea de amenzi contravenţionale şi întocmirea de sesizări penale, au
fost: sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor, întocmirea incompletă şi necorespunzătoare a
actelor şi documentelor contabile.
Consider această meserie, de inspector fiscal, una cu multe responsabilităţi şi foarte utilă
statului. 1 www.dailybusiness.ro
4
CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE
PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR-CONTABIL
1.1 CONCEPTUL DE CONTROL FINANCIAR-CONTABIL
Controlul este o analiză permanentă sau periodică a unei activităţi, a unei situaţii pentru a
urmării mersul şi pentru a lua măsuri de îmbunătăţire. În acelaşi timp, el semnifică şi o
supraveghere continuă, morală sau materială, ca şi stăpânirea unei activităţii, a unei situaţii(2).
Controlul este o verificare, o inspecţie atentă a corectitudinii unui act sau o acţiune de
supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minuţioasă sau putere de a conduce, ca un instrument de
reglementare a unui mecanism, a unui proces(2).
Controlul este o componentă a managementului, iar din punct de vedere al exercitării sale
este o activitate umană, autonomă şi specifică, care serveşte atât conducerii firmei, societăţilor şi
partenerilor săi, cât şi autorităţilor publice sau chiar populaţiei(2).
Prin control financiar, înţeleg mijlocul de prevenire al faptelor ilegale, de identificare a
deficienţelor şi de stabilire a măsurilor necesare pentru restabilirea legalităţii.
Pe baza celor de mai sus, dovedim că acesta este un atribut al conducerii firmei şi este o
activitate independentă. În această calitate, controlul presupune maximizarea parametrilor ce se
referă la rezultatele obţinute şi la creşterea vitezei de realizare a lor.
Controlul face parte din desfăşurarea fiecărei funcţii a întreprinderii (tehnică, comercială,
financiară, administrativă, de personal). Sistemul de control financiar este un instrument
indispensabil managementului pentru supravegherea regulată a activităţii firmei, cu scopul de a lua
la timp deciziile ce se impun, privind fiecare funcţie în parte dar şi ansamblul firmei.
Indiferent pentru cine sau pentru ce scop s-ar efectua controlul, el este în acelaşi timp un
proces de cunoaştere a trecutului, de apreciere a prezentului şi de descifrare a viitorului, în legătură
cu activitatea firmei şi cu performanţele ei economico-financiare. Totodată, controlul financiar este
un proces de cunoaştere, o practică ce incită la studiu, acţiune şi reflecţie. Controlul financiar
constituie un factor de securitate şi autonomie pentru societate, apare ca un instrument de reglare a
activităţii agenţilor economici, precum şi un ghid pentru cei ce iau hotărâri la orice nivel, ajută la
sancţionarea agenţilor economici ineficienţi şi incompetenţi, ca şi la recompensarea celor
competitivi.
2Victor Munteanu, Marilena Zuca, Ştefan Zuca – Control şi Audit Financiar-Contabil, Editura ProUniversitaria
Bucureşti, 2006
5
Controlul financiar este un mijloc de perfecţionare a activităţii firmei, căci acesta nu se
rezumă numai la constatări, ci este bazat pe prevederea apariţiei unei deficienţe indiferent de
obiectul de activitate, de mărimea întreprinderii, şi trebuie să existe un control sistematic a
activităţii acesteia care să conducă la cele mai bune rezultate.
Controlul financiar reprezintă un mijloc de prevenire a faptelor ilegale de identificare a
deficienţelor şi de stabilire a măsurilor necesare pentru restabilirea legalităţii.
Cea mai importantă manifestare a controlului se regăseşte sub forma controlului exercitat de
organele de stat. În legea Finanţelor Publice este prevăzut controlul resurselor financiare ale
statului precum şi controlul Curţii de Conturi, a Gărzii Financiare şi ANAF (Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală). Obiectul controlului financiar este acela de a rezolva abateriile, lipsurile,
deficienţele în vederea remedierilor şi evitării acestora în viitor.
1.2. TIPOLOGIA CONTROLULUI FINANCIAR
6
principiul integrării controlului financiar-contabil în structura organizării şi de conducere a economiei naţionale presupune că nu orice activitate constituie subiectului unui control, ci numai în măsura în care activitatea respectivă a fost stabilită anticipat desfăşurării ei cantitative şi calitative şi se încadrează în mod organic în complexul de activităţi economico-sociale până la nivelul economiei.
principiul adaptabilităţii controlului financiar-contabil la structurile organizatorice şi funcţionale ale economiei presupune ca formele şi metodele de control să fie suficient de elastice pentru a se putea adapta noilor condiţii şi specificului activităţii controlate, în caz contrar controlul s-ar transforma într-o activitate rigidă, fără eficienţa scontată.
principiul autocontrolului presupune un control organizat încât să permită ca activitatea de control să se desfăşoare în paralel cu complexul de activităţii a unităţilor controlate şi să se asigure totodată în scara competentă în realizarea sarcinilor de control şi a subordonării acestuia.
principiul controlului extern prezintă felul cum trebuie să acţioneze colectivele de conducere cu privire la gospodărirea mijloacelor materiale, financiare şi uname, ce metode să folosească în activitatea sistematică şi permanentă de control, în folosirea cu chibzuinţă a fondurilor şi totodată să fie controlate, urmărindu-se îndeplinirea sarcinilor ce le revin, întărirea sistemului de răspundere în munca acestora, determinarea unei atitudini de exigenţă faţă de administrarea patrimoniului.
principiul specializării (profilării) controlului financiar-contabil presupune o anumită specializare a cadrelor folosite în munca de control pe anumite activităţii, unităţii şi probleme.
PRINCIPII
Instruirea unui sistem de control financiar-contabil asupra modului de formare şi utilizare a
resurselor financiare ale statului ca şi unele dintre organismele specializate să execute această
activitate au fost stabilite chiar prin Constituţia României.
În cadrul economiei de piaţă controlul financiar-contabil are o sferă de acţiune aproape
nelimitată, fiind implicat, în toate activităţile economico-sociale. El se manifestă ca funcţie a
managementului, contribuind logic la îmbinarea şi reglarea intereselor individuale şi sociale de
ansamblu unitar.
Rolul controlului financiar-contabil reiese pregnant în evidenţă, în toate fazele proceselor de
producţie, începând de la activităţile de proiecte, contractare şi până la finalizarea acestora şi
înregistrarea rezultatelor obţinute.
Funcţiile specifice ale controlului financiar-contabil sunt următoarele :
●funcţia de prevenire şi de perfecţionare constau într-o serie de măsuri luate de organele de
control în vederea evitării şi eliminării unor fraude înainte de a se produce efectele negative ale
acestora, prin identificarea şi anularea cauzelor care le generează sau le favorizează. Controlul
financiar-contabil are sarcina de a opri actele şi operaţiunile care nu sunt legale, în faza de angajare
a societăţii comerciale.
●funcţia de constatare a situaţiei şi de corectare (în cazul în care apar dereglări) presupun, că prin
controlul financiar-contabil se urmăreşte modul în care se îndeplinesc deciziile conducerii
referitoare la funcţionarea firmei, adică se verifică şi se asigură resprectarea şi apărarea intereselor
acesteia. Aceste funcţii se realizează prin procedee şi tehnici specifice controlului financiar-contabil
cu ajutorul cărora se constată nereguli, deficienţe şi abateri şi se valorifică constatările prin
corectarea şi aducerea la parametri de normalitate şi legalitate a situaţiilor constatate.
●funcţia de cunoaştere şi de evaluare presupun o analiză riguroasă în vederea sesizării operative a
tuturor neregulilor şi a eventualelor tendinţe negative în activitatea agenţilor economici. Funcţia de
cunoaştere se completează cu funcţia de evaluare a controlului financiar, care stabileşte,
individualizează consecinţele gestionare, patrimoniale, financiare, bugetare, fiscale şi sociale.
●funcţia de recuperare constă în acţiunea de descoperire şi recuperare a pagubei şi luarea de
măsuri asupra celor vinovaţi. Măsurile de constrângere se iau fie de organele de control direct, fie,
la propunerea acestora, de către organul ierarhic superior sau justiţie.
7
●funcţia educativă sau stimulativă se aplică tuturor participanţilor la realizarea procesului de
management.
Prin aceste funcţii specifice, controlul contribuie la menţinerea agenţilor economici-firme în
cadrul programat, anticipat, printr-un reglaj optim asupra activităţilor economico-financiare,
efectuat prin depistarea abaterilor, a proporţiilor lor şi înlăturarea consecinţelor economico-
financiare ale acestora, realizând funcţia de reglare a sistemului, receptând influenţa factorilor
interni şi externi şi fiind sensibil la multitudinea lor.
Funcţiile specifice ale controlului financiar-contabil sunt operative, reale şi practice şi
coexistă într-un cadru unitar, intercondiţionându-se şi completându-se reciproc. În acelaşi timp,
controlul financiar-contabil mai îndeplineşte şi o serie de funcţii particulare, care reies din
obiectivele şi natura acestuia, cum ar fi :
●funcţia de măsurare a ecarturilor (abaterilor planificate anticipat) ;
●funcţia de diagnosticare a erorilor financiare pe baza ecarturilor ;
●funcţia de revizuire a obiectivelor sau previziunilor viitoare pe baza diagnosticului financiar
constatat ;
●funcţia de a interveni în cadrul competenţelor date pentru redresarea sau soluţionarea problemelor
firmei ;
●funcţia de reglementare a activităţii firmei prin asigurarea coerenţei acţiunii de control în raport cu
obiectivele firmei ;
●funcţia de pregătire a agentului economic pentru luarea deciziilor, pe baza rezultatelor controlului
financiar ;
●funcţia de învăţare şi autoînvăţare a realităţilor pe care controlul le ridică în permanenţă prin
acţiunea sa coecitivă asupra pertinenţei cadrului şi normelor legale folosite.
În pactică, specialişti în domeniu, recomandă să se pună un accent mai insemnat pe funcţia
de prevenire cu caracterul ei previzional şi mai puţin pe cele cu caracter coecitiv, deoarece aceasta
contribuie la realizarea unor însemnate economii.
Pentru realizarea funcţiei de reglare a situaţiei patrimoniale a agenţilor economici-firme se
manifestă prin forme diferite, corelative cu conţinutul acesteia, care reflectă realitatea, atât sub
aspectul general şi esenţial, cât şi sub cel concret particular.
8
control financiar preventiv
după momentul control financiar concomitent
efectuării control financiar ulterior
după instituţiile care control financiar al statului
îl exercită control financiar exercitat de
TIPURI DE agenţii economici
CONTROL FINANCIAR
după volumul control financiar total
documentelor control financiar prin sondaj
după durata efectuării control financiar continuu
controlului control financiar periodic
Exemplificarea controlului financiar-contabil pe fiecare tip :
a) După momentul în care se exercită controlul, raportat la momentul desfăşurării activităţii
sau efectuării operaţiilor ce se controlează, controlul financiar-contabil se manifestă sub
trei forme :
●control financiar-contabil anticipat sau preventiv contribuie la folosirea cu maximum de
eficienţă a mijloacelor materiale şi disponibilităţilor băneşti, la întărirea ordinii şi creşterii
răspunderii în angajarea şi efectuarea cheltuielilor, la respectarea strictă a legislaţiei de gestiune, la
preîntâmpinarea oricărei forme de risipă şi a eventualelor deficienţe înainte de a se produce efecte
negative. Controlul financiar contabil preventiv acţionează în vederea perfecţionării activităţii
tehnic-tehnologice şi economice, ca factor esenţial al creşterii rezultatelor financiare.
●controlul financiar-contabil operativ-curent sau concomitent acţionează sistematic, zi de zi,
surprinde procese economice şi financiare în curs de desfăşurare şi permite astfel, intervenţia
operativă prin asigurarea continuării acestora la parametri eficienţei.
●controlul financiar contabil postoperativ sau ulterior se exercită după desfăşurarea activităţilor
sau operaţiunilor economico-financiare şi contabile cu privire la gestiunea patrimoniului şi are ca
principale obiective :
9
•existenţa şi utilizarea raţională a patrimoniului ;
•aplicarea corectă a legislaţiei cu caracter financiar şi contabil ;
•modul de efectuare a cheltuielilor şi realizare a veniturilor ;
•analiza situaţiei financiare.
b) După modul de corelare cu instrumentele economico-financiare pentru care este
organizat şi exercitat, controlul financiar contabil se prezintă sub două forme :
●controlul financiar-contabil al statului cuprinde administrarea şi utilizarea mijloacelor
financiare publice, precum şi respectarea reglementărilor financiar-contabile în activitatea
desfăşurată de agenţii economici în legătură cu îndeplinirea obligăţiilor acestora faţă de stat.
Concret, controlul financiar-contabil al statului are următoarele obiective :
•administrarea şi utilizarea fondurilor acordate de la bugetul de stat pentru cheltuielile de
funcţionare şi întreţinere a organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat ;
•utilizarea fondurilor acordate de stat pentru realizarea de investiţii de interes general ;
•folosirea mijloacelor şi a fondurilor din dotare cu respectarea reglementărilor financiar-contabile ;
•exactitatea şi realitatea înregistrărilor contabile, urmărind stabilirea corectă şi îndeplinirea integrală
şi la termen a tuturor obligaţiilor financiare şi fiscale faţă de stat.
●controlul financiar contabil de gestiune, ca formă a controlului propriu este controlul
financiar ulterior care urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale cu privire la gestionarea şi
gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti pe baza documentelor înregistrate în evidenţa tehnico-
operativă şi contabilitate. Controlul financiar de gestiune se exercită cel puţin o dată pe an. În
funcţie de specificul activităţii, controlul financiar de gestiune are următoarele obiective :
•existenţa, integritatea, păstrarea şi baza bunurilor şi valorilor de orice fel şi deţinute cu orice titlu ;
•utilizarea valorilor materiale şi băneşti, decasările şi casările de bunuri ;
•efectuarea, în numerar sau prin cont, a încasărilor şi plăţilor, în lei sau valută ;
•întocmirea şi circulaţia documentelor primare şi de evidenţă tehnico-operativă şi contabilă.
1.3. PROCEDEE ŞI TEHNICI DE CONTROL FINANCIAR
Dintre procedeele de control folosite în practică, se reţin :
●studiul general prealabil face posibilă cunoaşterea elementelor esenţiale şi specifice ale
activităţii ce urmează a se controla şi pe baza acestora, orientează acţiunea de organizare şi
exercitare în continuare a muncii de control asupra obiectivelor principale :
10
•sarcile rezultate din normele de vigoare pentru domeniul respectiv de activitate, a căror cunoaştere
orientează organele de control asupra aspectelor care trebuie avute în vedere în acţiunea de control ;
•orientările, instrucţiunile, competenţele şi răspunderile în structura internă a agentului economic la
care se exercită controlul ;
•modul de organizare a evidenţei tehnico-operative şi contabile ca sursă de informaţii pentru
control ;
•situaţia de fapt existentă cu privire la activitatea ce urmează a se controla.
●controlul documentar-contabil este cel mai frecvent folosit în practica economică şi financiară.
Controlul documentar-contabil poate fi preventiv (efectuat asupra documentelor puse la dispoziţie)
sau ulterior (efectuat cu ajutor documentelor de execuţie, care fac dovada procedurii efective a
operaţiunilor economice şi financiare). În practică întâlnim tehnici de control documentar-contabil
şi tehnici specifice controlului documentar-contabil:
•controlul cronologic se exercită în ordinea întocmirii, înregistrării şi îndosarierii documentelor ;
•controlul invers cronologic se exercită de la sfârşitul spre începutul perioadei de control ;
•controlul sistematic sau de probleme presupune gruparea documetelor pe probleme (operaţiuni de
casă, salarizare, aprovizionare) şi apoi controlul lor în ordine cronologică ;
•controlul reciproc constă în cercetarea şi confruntarea la aceeaşi unitate a unor documente şi
evidenţe cu conţinut identic însă diferite ca formă pentru aceleaşi operaţii.
•controlul încrucişat constă în refacerea şi confruntarea tuturor exemplarelor unui document,
existente la unitatea controlată şi la alte unităţi cu care s-au făcut decontări, de la care s-au primit
sau cărora li s-au livrat materiale, produse, mărfuri.
•controlul combinat sau mixt presupune gruparea actelor pe feluri, probleme sau operaţiuni şi
examinarea fiecărui set sau pachet de documente în ordine cronologică ori invers cronologică a
întocmirii.
•investigaţia de control reprezintă modalitatea prin care organul de control obţine informaţii din
partea personalului a cărui activitate se controlează.
•analiza şi studiul general se utilizează pentru a obţine argumentele justificative ale controlului.
•comparaţia de control constă în examinarea comparativă a diferitelor solduri din evidenţele
analitice cu cele din conturile supuse controlului.
•calculul de control presupune refacerea muncii îndeplinite de contabili ;
•examenul critic implică examinarea actelor, documentelor şi evidenţelor, astfel încât să se acorde
atenţie problemelor mai împortante.
•analiza contabilă determină conturile în care urmează a se înregistra operaţia şi relaţia dintre ele.
11
•balanţele analitice de control presupun controlul concordanţei dintre datele unui cont sintetic şi
acelea din conturile sale analitice.
•balanţa sintetică de control cu ajutorul căreia se obţine garanţia exactităţii înregistrărilor efectuate
în conturi şi a întocmirii unor bilanţuri reale şi complete.
●controlul faptic este procedeul de stabilire a realităţii, existenţei şi mişcării mijloacelor materiale
şi băneşti şi a desfăşurării activităţilor economico-financiare. Acest control se execută la locul de
existenţă a mijloacelor materiale şi băneşti şi are ca obiectiv determinarea exactă a cantităţilor şi
valorilor existente, a stării în care se găsesc, a respectării legalităţii în utilizarea lor.
●controlul total sau prin sondaj. Controlul total cuprinde toate operaţiunile din cadrul
obiectivelor stabilite şi pe întreaga perioadă supusă controlului. Controlul prin sondaj cercetează
cele mai reprezentative documente şi operaţii, care permit formularea unor concluzii cu caracter
general asupra obiectivului urmărit.
●analiza economico-financiară este un instrument metodologic sistematic, utilizat de controlul
financiar care, pentru cunoaşterea rezultatelor obţinute în îndeplinirea programelor de activitate şi a
factorilor care le-au influenţat, pe baza unei documentări multilaterale, descompune activitatea
controlată pe elemente constitutive şi studiază raporturile existente între acestea.
1.4. ETAPELE EFECTUĂRII CONTROLULUI FINANCIAR-CONTABIL
Metodologia de efectuare a controlului financiar-contabil, structurată pe etape şi, în cadrul acestora,
pe faze, se prezintă astfel:
●programarea activităţii de control financiar-contabil:
•elaborarea programului de control ;
•transmiterea programului de control unităţilor cu atribuţii de control financiar-contabil ;
●pregătirea acţiunilor de control financiar-contabil:
•stabilirea temelor controlului ;
•analiza generală a temelor controlului ;
•însuşirea elementelor teoretice şi a prevederilor legale care reglemetează activitatea ce face
obiectul acţiunii de control ;
12
•cunoaşterea generală a principalelor elemente de organizare a tipului de subiect care urmează a fi
controlate ;
•stabilirea principalelor obiective ale controlului ;
●efectuarea controlului financiar contabil:
•adaptarea obiectivelor tematice la condiţiile specifice ale activităţiii subiectului controlat ;
•stabilirea surselor de informare necesare efectuării controlului ;
•selectarea şi aplicarea procedeelor şi a tehnicilor necesare realizării controlului ;
•determinarea abaterilor şi a deficienţelor ;
•stabilirea răspunderilor în sarcina persoanelor vinovate ;
●întocmirea actelor de control financiar-contabil:
•înscrierea constatărilor în actele de control ;
●valorificarea constatărilor rezultate din efectuarea controlului financiar-contabil.
13
1)programarea activităţii de control financiar-contabil
2)pregătirea acţiunilor de control financiar
3)efectuarea controlului financiar
4)întocmirea actelor de control financiar-contabil
5)valorificarea constatărilor rezultate din efectuarea controlului financiar
ETAPELE CONTROLULUI FINANCIAR
1.5.ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR-CONTABIL
1.5.1.ORGANIZAREA CONTROLULUI FINANCIAR-CONTABIL AL STATULUI
Organizarea controlului financiar al statului a fost stabilită prin prevederi legale distincte
atât prin activitatea desfăşurată în cadrul guvernamental cât şi pentru cea desfăşurată în sfera de
activitate a legislativului:
●organizarea controlului financiar-contabil în sfera de acţiune a executivului cuprinde:
•controlul financiar de stat reglementat în ţara noastră prin norme juridice cuprinse în Legea
privind organizarea şi funcţionarea controlului financiar şi a Gărzii Financiare nr.30/1991.
Controlul financiar de stat se organizează şi se exercită de către Ministerul Finanţelor Publice.
Ministerul Finanţelor Publice este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate
care are responsabilitatea elaborării şi implementării politicii în domeniul gestiunii financiare.
Ministerul Finanţelor Publice efectuează, în numele statului, controlul administrării şi
specializării mijloacelor financiare ale organelor centrale şi locale ale administraţiei publice şi
verifică respectarea reglementărilor financiar-contabile în activitatea desfăşurată de regiile
autonome, societăţile comerciale şi agenţii economici.
Conform Legii numărul 30/1991, controlul financiar al statului se organizează şi exercită de
Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală şi presupune următoarele atribuţii:
- controlează utilizarea fondurilor acordate de stat pentru realizarea de investiţii de interes
general, subvenţionarea unor activităţi şi produse şi pentru alte destinaţii legale;
- verifică folosirea mijloacelor şi a fondurilor din dotare şi respectarea reglementărilor
financiar-contabile în activitatea regiilor autonome şi a societăţilor comerciale cu capital
străin;
- îndeplineşte şi alte atribuţii de control stabilite în sarcina Ministerului Finanţelor Publice.
În Legea numărul 30/1991 sunt prevăzute o serie de obligaţii în sarcina conducerilor şi
salariaţilor administraţiei şi a agenţilor economici supuşi controlului:
- să pună la dispoziţie registrele şi corespondenţa , actele, piesele justificative, situaţia
financiară şi alte documente necesare controlului;
- să prezinte pentru verificare valorile de orice fel pe care le gestionează sau le au în
păstrare şi intră sub incidenţa controlului;
- să dea informaţii şi explicaţii verbale şi înscris în legătură cu problemele care formează
obiectul controlului;
- să elibereze documentele solicitate în original sau copii certificate;
- să asigure sprijinul şi condiţiile necesare bunei desfăşurări a controlului financiar.
14
Drepturile ANAF privind exercitarea controlului financiar-contabil:
- să examineze orice înscrisuri, documente, registre sau evidenţe contabile ale
contribuabililor care pot fi relevante;
- să solicite contribuabililor toate informaţiile, justificările sau explicaţiile referitoare la
declaraţiile sau documentele supuse controlului;
- să facă constatări faptice cu privire la natura activităţilor producătoare de venituri
impozabile sau pentru identificarea obiectivelor sau surselor impozabile;
- să ridice extrase sau să facă copii de pe oricare înscris, document sau înregistrare
contabilă;
- să reţină, în scopul protejării împotriva înstrăinării sau distrugerii, în schimbul unei
dovezi scrise şi semnate de organul fiscal, orice document sau orice element material
care poate constitui o probă;
- să intre, în prezenţa contribuabilului sau a reprezentantului legal al acestuia în orice
incintă sau locuri în care există bunuri impozabile sau se desfăşoară activităţi
producătoare de venituri;
- să intre în încăperile care reprezintă domiciliul sau reşedinţa unei persoane fizice, cu
consimţământul scris al acestuia.
•controlul financiar-contabil exercitat de Garda Financiară. Garda Financiară este instituţie
publică de control, cu personalitate juridică, care exercită controlul operativ şi inopinat privind
prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte din domeniul economic, financiar şi
vamal, care au ca efect evaziunea şi frauda fiscală. Personalul Gărzii Financiare execută operaţiuni
de control curent (se execută pe baza legitimaţiei de control) şi operaţiuni de control tematic (se
execută de comisarii Gărzii Financiare în baza ordinelor date de comisarul general).
•controlul efectuat de Autoritatea Naţionala a Vămilor este organizat şi funcţionează ca organ de
specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de
stat, fiind în subordinea Autorităţii Naţionale de Control.
●organizarea controlului financiar-contabil în sfera de acţiune a legislativului cuprinde:
•exercitarea controlului financiar-contabil de către Curtea de Conturi. Curtea de Conturi era
„organul suprem de control financiar-contabil şi de jurisdicţie în domeniul financiar.”(3) Curtea de
Conturi este un organ al Parlamentului, pentru exercitarea controlului general asupra gestiunii
3Legea 94/1992, art. 1, teza I
15
bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, deci a bugetului de stat, a bugetului
asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor locale. Curtea de Conturi este compusă din: Secţia de
control financiar ulterior, Secţia jurisdicţională, Colegiul jurisdicţional al Curţii, Camerele judeţene
de conturi şi a municipiului Bucureşti.
1.5.2ORGANIZAREA CONTROLULUI FINANCIAR-CONTABIL LA AGENŢII ECONOMICI
Organizarea, la agenţii economici, a controlului financiar-contabil, este o sarcină prevăzută
prin lege(4) care stabileşte obligativitatea ca ministerele, organele centrale şi locale de stat să asigure
organizarea şi funcţionarea controlului financiar de gestiune privind patrimoniul şi a controlului
financiar preventiv asupra veniturilor şi cheltuielilor pentru care sunt ordonatori de credite.
●organizarea controlului financiar preventiv se organizează la ministere, departamente, organe
centrale şi locale de stat precum şi la regiile autonome, societăţi comerciale, asociaţii şi persoane
juridice care desfăşoară activităţi economico-financiare. La unităţile economice, altele decât cele
coordonate de ordonatorii principali de credite, controlul financiar preventiv se organizează de către
conducătorul compartimentului financiar contabil care are şi sarcina exercitării acestei activităţi.
Documentele supuse verificării sunt însoţite, în mod obligatoriu, de actele justificative ale
operaţiunilor înscrise în acestea.
●organizarea controlului financiar de gestiune este activitatea de stabilire a unor adevăruri în
legătură cu modul de gestionare, de către o unitate economică, a mijloacelor materiale şi băneşti,
prin verificarea respectării normelor legale cu privire la existenţă,integritatea şi păstrarea bunurilor
de orice fel. Organizarea de către ministere, departamente, alte organe centrale şi locale de stat a
controlului financiar de gestiune, este o obligaţie stabilită prin prevederi legale(5). Agenţii economici
cum sunt regiile autonome, societăţile comerciale, asociaţiile de tot felul şi alte persoane juridice
care desfăşoară activităţi economico-sociale, îşi organizează controlul financiar de gestiune pe baza
prevederilor legale în vigoare precum şi a celor din statutele proprii de funcţionare. Controlul
financiar de gestiune se realizează de către personalul specializat, cu studii superioare sau medii,
având funcţia de inspectori financiari şi având sarcini exclusive de control.
4Legea nr 94/1992,articolul 1,teza 5Legea nr.30/22martie1991,privind organizarea şi funcţionarea controlului financiar şi a Gărzii Financiare, publicată în
Monitorul Oficial nr. 64/27martie1991
16
CAPITOLUL II
PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE
„Mirela Impex” SRL - BAZA STUDIULUI DE CAZ
2.1. DESCRIEREA GENERALĂ A SOCIETĂŢI
S.C. Mirela Impex S.R.L este o societate cu capital privat, a fost înfiinţată în anul 1992 şi
are până în prezent un număr de şapte angajaţi, cu ajutorul cărora desfăşoară mai multe puncte de
lucru. Această societate are sediul principal în judeţul Giurgiu, localitatea Giurgiu, str. Tineretului,
bl 11/420, sc C, parter, ap. 32-33, loc unde se desfăşoară şi unul din puctele comerciale ale acesteia.
Punctele comerciale de desfăşurare ale firmei sunt:
1. atelier geamuri cu locul de desfăşurare al activităţii în Giurgiu, şos. Bucureşti, bl 8/2S,
parter.
2. magazin alimentar , locul de desfăşurare al activităţii se află în Giurgiu, str Tineretului, bl
11/420, sc C, parter, ap.32-33;
3. atelier mobilă , având punctul de lucru în sat Remuş, comuna Frăteşti, judeţul Giurgiu.
Fiecare punct de lucru are un anumit număr de angajaţi, perfecţionaţi în domeniul de
activitate. Atelierul de mobilă este doar pentru producţie, materialul fiind preluat de la alte firme:
Forest Trading 2000, Tradi. Pentru atelierul de geamuri, firma are contracte încheiate cu anumite
societăţii de la care achiziţionează geamul, după care îl prelucrează după dorinţa clientului: Germ
Media, Omega Prodcom Tarnaveni. De la aceste doua ateliere, marfa prelucrată şi aranjată, cum
doreşte clientul, este transportată la domiciliu acestuia.
Magazinul alimentar este situat într-o zonă cu un vad comercial foarte ridicat, având profitul
cel mai mare dintre toate punctele comerciale. Marfa pentru acest magazin este adusă de firmele cu
care societatea are contracte încheiate (Fox, Campofrio, VelPitar) sau pur şi simplu achiziţionată de
personalul special angajat, din supermarket-urile cash&carry (Metro, Selgros) de unde se poate
obţine factură fiscală, pentru a putea evidenţia, în cazul unui control, dar şi în momentul unui
inventar, mărfurile intrate şi cele ieşite, dar şi datorită faptului că magazinele sunt similare
depozitelor en-gross, astfel costurile fiind mici pentru angrosist, iar preţurile scăzute pentru clienţi.
17
2.2. DATE DE IDENTIFICARE FISCALĂ
Adresa: Strada Tineretului, cod 080274, Bloc 11/420, Scara C, Parter, Giurgiu
Număr fiscal: J40/7766/18.04.2007
C.U.I. : RO3233272
Capital social: 20.000lei
Telefon: (+4) 0246/ 22 66 55
Fax: (+4) 0246/ 22 66 55
2.3. RELAŢIILE CU PARTENERII DE AFACERI
Fiind o microîntreprindere, societatea are un singur partener de afaceri, mai exact cumnatul
directorului, Simon Florin. Deşi se ştie că afacerile în care sunt implicate rudele apropiate sunt
contraindicate, pentru menţinerea unor relaţii de familie netensionate, dar uneori sunt inevitabile.
Această relaţie, ca parteneri de afaceri, a apărut datorită faptului că domnul Simon Florin nu
a avut „puterea” creării unei afaceri şi a faptului că domnul Olteanu Marin nu mai putea face faţă
întregi activităţi. Acesta dintâi, dorindu-şi foarte mult să facă parte dintr-o afacere, a cerut ajutor
cumnatului său, astfel că în anul 2000, au devenit şi parteneri de afaceri.
Apotrul adus de acest partener în afacerea deja existentă, în acea perioadă, a fost de 42%,
adică 5.000lei în acea perioadă.
De obicei, când este vorba de o afacere de familie, problemele apar pe măsură ce se ridică
noi generaţii, iar interesele şi valorile lor sunt diferite. De asemenea, „afacerea poate să atragă şi alţi
membri ai familiei doar pentru că nu şi-au găsit altceva de lucru, şi atunci capătă conotaţii ce nu mai
sunt potrivite pentru cei orientaţi spre business”(6).
În cazul de faţă, momentan nu există regrete de asociere în afacere, pentru că nu au apărut
dificultăţi sau neînţelegeri între aceşti. Într-o relaţie de afaceri, oricine ar fi implicat în ea, trebuie să
existe neapărat sinceritate, înţelege şi încredere. Cred că acestea sunt şi soluţiile pentru care această
relaţie dintre cei doi nu s-a destrămat şi încă dă „roade” benefice.
6John L. Ward, Professor of Private Enterprise la Loyola University Chicago
18
2.4. ORGANIGRAMA SOCIETĂŢII
19
A.G.A.
Comisia de cenzori
Consiliu de administraţie
Director General OLTEANU MARIN
Consilierfinanciar-contabil
IORDACHE GEORGETA
ProducţieOLTEANU MARIN
Dep. TehnicSIMON FLORIN
Punct de producţie1atelier geamuri
Punct de producţie2magazin alimentar
Punct de producţie3atelier mobilă
Aprovizionare şi mică mecanizare
SIMON FLORIN
Angajaţi:MĂCĂNEAŢĂ FĂNEL
Angajaţi:MĂCĂNEAŢĂ DORINATĂNĂSESCU VIORICAVOICU MARIANANICHITA CRISTINA
Angajaţi:STĂNICĂ BOGDANSTĂNICĂ MIHAI
2.5.EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI ŞI FINANCIARI ÎN
ULTIMII TREI ANI (2007, 2008, 2009)
2.5.1. ELEMENTELE DE BILANŢ
Structura patrimonială a S.C. MIRELA IMPEX S.R.L. , de la 01.01.2007 până la data de
31.12.2009, este redată prin investigarea elementelor bilanţiere de activ şi de pasiv, prin prisma
dimensiunii şi a ponderii lor în patrimoniul societăţii.
Elemente din bilanţ
2009 2008 2007
Valori nete
RON
% Valori nete
RON
% Valori nete
RON
%
Active imobilizate 20.617 59,95 19.798 59,40 17.684 53,99
Imobilizări necorporale 19 0,06 16 0,05 8 0,00
Imobilizări corporale 20.423 59,38 19.681 59,05 17.617 53,79
Imobilizări financiare 175 0,51 101 0,30 59 0,20
Active circulante 13.573 39,47 13.308 39,92 14.821 45,26
Stocuri 6.756 19,65 5.363 16,09 9.956 30,40
Clienţi şi conturi
asimilate
6.634 19,29
7.770 23,31 4.820 14,72
Disponibilităţi 183 0,53 175 0,52 45 0,14
Conturi de regularizare 200 0,58 222 0,68 247 0,75
ACTIV TOTAL 34.390 100,00 33.328 100,00 32.752 100,00
Capitaluri proprii 12.616 36,68 12.433 37,31 13.326 40,68
Capital social 14.108 41,02 14.108 42,33 14.108 43,07
Rezerve şi rezultatul -1.492 -4,34 -1.675 -5,02 -782 -2,39
Provizioane pentru
riscuri şi cheltuieli 150 0,45 250 0,75 0 0,00
Datorii 21.624 62,87 20.645 61,94 19.426 59,32
Furnizori 5.906 17,17 5.091 15,27 8.036 24,55
Împrumuturi şi creanţe 12.078 35,12 11.821 35,47 7.265 22,18
Alte datorii 3.640 10,58 3.733 11,20 4.125 12,59
Conturi de regularizare 0 0.00 0 0,00 0 0,00
PASIV TOTAL 34.390 100,00 33.328 100,00 32.752 100,00
20
Se observă o creşte de la an la an a situaţiei din bilanţ, din anul 2007 până în 2008, situaţia
firmei a crescut cu 576lei valoare absolută, iar valoarea procentuala a acesteia este de 1,73%, însă
din anul 2008 în anul 2009, creşterea a fost mai semnificativă şi anume: valoarea absolută este de
1.062lei, adică se înregistrează o creştere de 3,09%.
2.5.2. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
Evoluţia principalilor indicatori, în care este evidenţiată situaţia contului de profit şi pierdere
pe ultimi trei ani, este prezentată în tabelul de mai jos:
Indicatori 2009 2008 2007
Cifra de afaceri 20.000 29.482 31.398
Variaţie stoc 254 -582 -1.204
Producţie imobilizată 132 104 34
Alte venituri din exploatare 329 271 233
Total venituri din exploatare 20.715 29.276 30.462
Cheltuieli materii prime şi
materiale, energie şi apă,
privind mărfurile 18.725 23.753 25.226
Cheltuieli cu personalul 4.362 3.915 3.923
Amortizare 923 629 1.363
Alte cheltuieli de exploatare 2.137 2.047 1.678
Total cheltuieli de exploatare 26.147 30.346 32.193
REZULTAT DIN
EXPLOATARE -5.432 -1.069 -1.731
Total Venituri Financiare 845 615 214
Total Cheltuieli Financiare 519 423 543
REZULTAT FINANCIAR +326 +192 -329
REZULTAT BRUT -5.106 -877 -2.060
Rezultatul brut cel mai mic a fost înregistrat în anul 2008, însă diferenţa dintre anii 2008 şi
2009, este semnificativă. Această pierderea a fost cauzată de climatul concurenţial existent pe piaţa
internă de produse mobiliare, dar şi a supermarket-urilor deschise în zona respectivă.
21
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND ORGANIZAREA
ŞI EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR-CONTABIL
LA S.C. Mirela Impex S.R.L.
În studiul de caz prezent, controlul financiar-contabil exercitat la societatea comercială
prezentă este efectuat de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Organizarea şi exercitarea controlului financiar-contabil are la bază parcurgerea mai multor
etape, fiecare având un rol important în descoperirea neregulilor şi a faptelor ilegale.
Etapele de parcurgere a controlului:
3.1.PROGRAMAREA ACTIVITĂŢII DE CONTROL FINANCIAR-CONTABIL
În acest prim pas privind activitatea de control financiar contabil, se stabilesc obiectivele,
subiecţii şi termenele de realizare, cât şi transmiterea către unităţile vizate a documentului în care
este specificat faptul că urmează a fi controlate.
Aşadar, se alege comisia ce urmează a controla societatea, aceasta fiind compusă din Vasile
Andrei şi Ionică Alin, cu funcţia de inspectori fiscali ai D.G.F.P. Giurgiu, având legitimaţia nr. 287,
respectiv nr.304 şi ordinul de serviciu nr. 4824/15.04.2010.
Informaţii privind D.G.F.P. Giurgiu:
- sediul în judeţul Giurgiu, şoseaua Bucureşti, numărul 12;
- telefon: (+4) 0246/216.705
(+4) 0246/216.247
- email: [email protected]
- website: www.anaf.mfinante.ro/giurgiu
Programarea activităţii de control exercitat de ANAF, presupune următoarele subetape:
3.1.1 ELABORAREA PROCESULUI DE CONTROL de către ANAF cuprinde toate activităţile de
control, defalcate pe forme, termene şi persoane. Acest proces poate fi modificat doar în cazul
schimbării obiectului de activitate al unităţilor verificate. Elaborarea acestui program anual
(deoarece se poate exercita o singură dată într-un an calendaristic) de control financiar contabil se
aprobă de biroul executiv şi cuprinde acţiunile ce vor fi realizate de Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală.
22
Programul de control este un instrument de lucru principal pe baza căruia structurile cu
atribuţii de control financiar-contabil îşi desfăşoară întreaga activitate, pe o perioadă determinată de
timp.
În această subetapă, comisia ANAF elaborează programul de exercitare al controlului în care
este vizat termenul de începere şi sfârşire a desfăşurării controlului financiar, acesta efectuându-se
într-o zi din perioda 20.04.2010 şi 23.04.2010. În acest program sunt specificate rolul controlului şi
pe ce se bazează acesta.
Rolul controlului este de a verifica veniturile, cheltuielile şi rezultatul societăţii în primul
trimestru, adică verifică toate operaţiunile efectuate de societate între perioada de 15 ianuarie 2010
şi 15 martie 2010 din care reise situaţia veniturilor, cheltuielilor şi rezultatului din această perioadă.
În programul de control sunt specificate motivul controlului şi ce documente sunt supuse
controlului.
În timpul unui control exercitat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală se pot
verifica:
- impozitul pe profit , verificarea se efectuează în baza facturilor fiscale, documente de încasări şi
plăţi, balanţe de verificare, declaraţii trimestriale şi anuale privind impozitul pe profit;
- taxa pe valoarea adăugată , verificarea se efectuează în baza facturilor fiscale, documente de
încasări şi plăţi, jurnale T.V.A. de vânzări şi cumpărări, decontări de T.V.A. lunare, balanţe de
verificare;
- impozitul pe veniturile din salarii , se verifică modul de constituire şi declarare a impozitului
aferent veniturilor din salarii, note contabile, balanţe de verificare, declaraţii lunare;
- Fondul Naţional Unic de Sănătate , se verifică modul de constituire şi declarare a CASS
angajator şi anagajat în baza statelor de salarii, notelor contabile, balanţe de verificare, declaraţii
lunare;
- contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de la persoane juridice şi fizice, se verifică statele de
salarii, notele contabile, balanţe de verificare, declaraţii lunare;
- contribuţia asigurărilor sociale de stat , se verifică modul de constituire şi declarare a CAS
angajator şi angajat în baza statelor de salarii, notelor contabile, balanţe de verificare, declaraţii
lunare;
23
- asigurările pentru accidente de muncă şi boli profesionale , se verifică modul de constituire şi
declarare a asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale din salarii şi asimilate,
salariilor în baza statelor de salarii, notelor contabile, balanţe de verificare, declaraţii lunare;
- contribuţia asigurări de şomaj , se verifică modul de constituire şi declarare a asigurărilor de
şomaj din salarii şi asimilate, salariilor în baza statelor de salarii, notelor contabile, balanţe de
verificare, declaraţii lunare;
- contribuţia pentru fondul de garantare pentru plata creanţelor sociale: se verifică modul de
constituire şi declarare a fondului de garantare, notelor contabile, balanţe de verificare,
declaraţii lunare.
Controlul exercitat la societatea prezentă este unul documentar-contabil, un control invers
cronologic, iar dintre toate posibilităţile de control, organele de inspecţie fiscală se hotărăsc să
verifice valoarea impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adăugată şi a impozitului pe veniturile
de natura salariilor.
Cu privire la impozitul pe profit, societatea are obligaţia să prezinte următoarele documente:
facturi fiscale, documente de încasări şi plăţi, balanţe de verificare, declaraţii trimestriale şi anuale
privind impozitul pe profit.
Cu privire la taxa pe valoarea adăugată, societatea are obligaţia să prezinte, la cererea
inspectorilor fiscali, următoarele documente: facturilor fiscale, documente de încasări şi plăţi,
jurnale T.V.A. de vânzări şi cumpărări, decontări de T.V.A. lunare, balanţe de verificare.
Cu privire la impozitul pe veniturile din salarii, societatea se obligă să prezinte organelor de
control spre verificare modul de constituire şi declarare a impozitului aferent veniturilor din salarii,
note contabile, balanţe de verificare, declaraţii lunare
Toate aceste documente, dar şi rolul controlului sunt menţionate în Avizul de Inspecţie
Fiscală, care este trimis către societate imediat ce este aprobat de Biroul Executiv Giurgiu.
3.1.2 TRANSMITEREA PROCESULUI DE CONTROL UNITĂŢII VIZATE.
În această etapă, se transmite un document unităţii vizate (Aviz de Inspecţie Fiscală-
ANEXA 1) în care sunt prezentate atât persoanele ce urmează a se prezentă pentru exercitarea
controlului financiar, cât şi termenul de efectuare a controlului. În acest document sunt prezentate
drepturile şi obligaţiile unităţii ce urmează a fi controlate, dar şi obiectele vizate de ANAF.
Documentul este trimis în data de 15.04.2010, cu cinci zile înainte de exercitarea controlului.
24
În data înscrisă pe Avizul de Inspecţie Fiscală, documentul ajunge la societate. Directorul
general al societăţii, Olteanu Marin, i-a legătura cu Iordache Georgeta, contabilul acestei societăţi,
pentru a aranja dosarul cu documentele cerute de organele de control pentru exercitarea inspecţiei
fiscale.
Aranjând documentele şi ştiind că are unele neregului, domnul Olteanu Marin, hotărăşte în
primă instanţă să nu prezinte toate documentele, ci doar cele care erau în regulă, gândindu-se că nu
v-a dori să le verifice chiar pe toate, mai ales să le recalculeze.
În momentul în care Avizul de Inspecţie Fiscală este trimis către societate, acesta poate fi
amânat pentru maxim două săptămâni. Dacă domnul Olteanu Marin, a văzut că nu avea toate actele
în regulă putea să amâne acest control şi să încerce întocmirea acestora corect, cu toate operaţiunile
efectuate de acesta în perioada ce urmează a fi controlată, decât să refuze prezentarea tuturor
documentelor cerute.
În documentul primit care anunţă prezentarea organelor de control, are înscrise drepturile
unităţii ce urmează a fi controlate, şi anume:
1. dreptul de a fi înştiinţat despre acţiunea de inspecţie fiscale ;
2. dreptul de a solicita modificarea datei de începere a inspecţiei fiscale;
3. dreptul de a solicita legitimarea organelor de inspecţie fiscală;
4. dreptul ca activitatea unităţii să fie cât mai puţin afectată pe timpul desfăşurării inspecţiei fiscale;
5. dreptul de a fi informat;
6. dreptul de a fi primul solicitat pentru a furniza informaţii;
7. dreptul de a refuza furnizarea de informaţii;
8. dreptul de a beneficia de asistenţa de specialitate;
9. dreptul de a fi protejat pe linia secretului fiscal;
10.dreptul de a primi dovadă scrisă în cazul reţinerii unor documente de către organele de inspecţie
fiscală;
11. dreptul de a cunoaşte rezultatele inspecţiei fiscale;
12. dreptul de a contesta decizia de impunere emisă în urma inspecţiei fiscale.
Printre obligaţiile unităţii controlate înscrise în Avizul de Inspecţie Fiscală, se numără:
1. obligaţia de a permite accesul organului de inspecţie fiscală în incintele societăţii;
2. obligaţia de a asigura un spaţiu adecvat şi logistica necesară desfăşurării inspecţiei fiscale;
25
3. obligaţia de a pune la dispoziţie organului de inspecţie fiscală toate documentele care stau la baza
calculării impozitelor datorate;
5. obligaţia de a conduce, a păstra şi a arhiva evidenţele contabile şi fiscale într-un mod adecvat şi
de a le păstra la domiciliul fiscal sau la sediile societăţii secundare, după caz;
6. obligaţia de a furniza organului de inspecţie fiscală informaţiile solicitate;
7. obligaţia de a se prezenta la sediul organului fiscal;
8. obligaţia de a îndeplini măsurile dispuse de organul de inspecţie fiscală;
9. obligaţia de a plăti diferenţele de impozite, taxe, contribuţii sociale, stabilite cu ocazia inspecţiei
fiscale, precum şi dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente acestora.
3.2. ETAPA PREGĂTIRII ACTIVITĂŢII DE CONTROL
În această etapă se realizează pregătirea activităţii de control financiar-contabil, fiind
considerată drept etapa premergătoare activităţii propriu-zise de verificare. Tot în această etapă se
stabilesc principalele elemente ale structurii organizatorice aparţinând tipului de subiect ce urmează
a fi controlat, dacă acţiunea vizează efectuarea la nivel regional sau naţional, dacă acţiunea vizează
un singur agent economic.
Această etapă are drept scop stabilirea principalelor obiective ale controlului, se decid
formele de control ce urmează a fi utilizate, dar şi principalele surse de informaţii necesare
desfăşurării activităţii de verificare.
Etapa pregătirii activităţii de control presupune următoarele subetape:
3.2.1 STABILIREA DE CĂTRE ANAF A TEMELOR CONTROLULUI
Temele de control sunt stabilite în funcţie de necesităţi şi pot avea caracter permanent sau
ocazional. Denumirea sau titlul temei de control face referire la elementele ce vor fi controlate.
Privind activitatea societăţii vizate, ANAF hotărăşte controlarea documentelor în care sunt
prezentate situaţia veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatului, mai exact contul de profit şi pierdere.
Documentele în care sunt evidenţiate aceste situaţii sunt: registrul jurnal, jurnal de vânzări,
jurnal de cumpărări, balanţa de verificare, contul de profit şi pierdere. În Avizul de Inspecţie Fiscală
sunt prezentate documentele ce urmează a fi controlate.
26
3.2.2 ANALIZA GENERALĂ A TEMELOR CONTROLULUI
Această subetapă presupune efectuarea unor importante acţiuni de care depinde realizarea
reuşită a activităţii de control, şi anume:
• însuşirea elementelor teoretice şi a prevederilor legale care reglementează activitatea ce face
obiectul activităţii de control, presupune realizarea elementelor teoretice referitoare la tema dată,
atât cele stabilite prin legi, cât şi cele înscrise în studii, publicaţii.
• cunoaşterea generală a principalelor elemente de organizare a unităţii sau a tipului de unitate ce
urmează a fi controlată.
În această etapă se urmareşte modul de realizare a măsurilor stabilite prin eventualele acte de
control anterioare, constatările controlorilor desemnaţi să efectueze verificarea controlului, măsurile
stabilite pe baza propriilor dări de seamă.
Mai exact, în această etapă se pune la dispoziţia controlorului un material cât mai complet
privind unitatea controlată, cât şi cadrul legal la care această activitate urmează să se desfăşoare.
Mai exact, societatea are obligaţia de a prezenta organelor de inspecţie fiscală toate documentele cu
privire la rolul controlului, în cazul de faţă, documentaţia din care reiese situaţia veniturile,
cheltuielilor şi rezultatului din verificarea impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adăugată şi a
impozitului pe veniturile de natura salariilor.
Aşadar, societatea pune la dispoziţia controlorilor, Vasile Andrei şi Ionică Alin, dosarul cu
documentele cerute, însă selectate de societate (acest lucru este o abatere de la lege pe care
directorul societăţii o cunoaşte şi este scrisă şi în Avizul de Inspecţie Fiscală).
3.2.3 STABILIREA OBIECTIVELOR CE URMEAZĂ A FI CONTROLATE
Obiectivele privind desfăşurarea activităţii de control financiar se stabilesc pornind de la
necesităţile de informare la diferite niveluri de conducere şi de la sarcinile rezultate din prevederile
legale care reglementează activitatea ce face obiectul controlului. Tot în această subetapă se înscriu
informaţii ce se adresează controlorului în legătură cu legislaţia suplimentară de controlat, unele
precizări privind termenele şi modul de întocmire a actelor de control, precum şi numărul şi
destinaţia acestora.
Scopul desfăşurării activităţii de control este stabilit tot în această fază şi este reprezentat de
verificarea situaţiei financiare privind veniturile, cheltuielile şi rezultatul societăţii.
Tot în această parte a controlului, după ce a fost aprobată operaţiunea de control, tematica de
control devine obiectul principal de lucru pe baza căruia se desfăşoară întreaga activitate de control
financiar contabil. Având în vedere faptul că operaţiunea de control financiar nu a fost amânată de
27
către directorul societăţii, între 20 şi 23 aprilie 2010, organele de inspeţie fiscală numite de D.G.F.P.
Giurgiu se pot prezenta la societatea supusă controlului, S.C. Mirela Impex S.R.L.
3.3.ETAPA EFECTUĂRII CONTROLULUI
Etapa aceasta presupune realizarea mai multor faze în care se stabilesc sursele de informare
necesare aplicării procedeelor şi tehnicilor specifice în funcţie de tema şi obiectivele propuse. Pe
baza surselor şi a verificărilor efectuate, vor fi determinate eventualele abateri şi deficienţe în
activitatea unităţii verificate, care urmează a fi remediate în vederea intrării acesteia în legalitate.
În această etapă sunt prezentate următoarele faze:
3.3.1 STABILIREA SURSELOR NECESARE EFECTUĂRII CONTROLULUI
În această fază sunt prezentate documentele şi evidenţele tehnico-operative privind
desfăşurarea activităţii de control financiar. La societatea prezentă s-au verificat următoarele
documente:
•facturi fiscale;
•registrul jurnal;
•jurnal de vânzări;
•jurnal de cumpărări;
•declaraţii de impozit;
•decont de TVA;
•balanţa de verificare;
•contul de profit şi pierdere.
În prima subetapă, inspectorii fiscali hotărăsc să verifice cu atenţie înregistrările din registrul
jurnal, dacă toate facturile fiscale au fost înregistrate, dacă sumele trecute în registrele jurnale
corespund cu cele din facturile privind cumpărarea şi vânzarea de marfă, putând apoi calcula şi
verifica impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugată şi impozitul pe veniturile de natura salariilor,
operaţii ce fac şi scopul acestui control financiar-contabil.
Iniţial, la cererea inspectorilor fiscali, contribualilul controlat nu a vrut să prezinte toate
documentele cerute de aceştia, exact cum a avut în plan. Însă, în momentul în care i s-au prezentat
condiţiile şi care sunt considerate contravenţii în lege, tot nu a vrut, susţinea continuu că nu există
decât aceste documente.
28
Inspectorul fiscal, Ionică Alin, a început să îi scrie proces verbal, în care amenda era în
valoare de 7.000lei. Auzind şi observând acest lucru, cotribuabilul se supune controlurilor şi arată
toate documentele cerute. Însă, dacă tot a fost scris procesul verbal, amenda v-a fi de 1.000lei.
În urma verificării şi confruntării înregistrărilor, organele de control au găsit următoarele
nereguli:
- în registrul jurnal nu s-a întregistrat facura fiscală din data de 14.02.2010, în care sunt cuprinse
cumpărări de mărfuri în valoare de 2.309lei, ceea ce duce la micşorarea impozitului şi la o
valoare a TVA mai mică. De aici rezultă şi eroarea de calcul a taxei pe valoarea adăugată în
momentul în care a fost recalculată de inspectorii fiscali numiţi să efectueze controlul, rezultând
un TVA de recuperat în loc de TVA de plată (detalii la calculul TVA);
- în jurnalul de cumpărări nu s-a găsit înregistrată aceeaşi facură din data de 14.02.2010 în
valoare de 2.309lei, acest lucru constutuie şi el o abatere de la Legea 92/2003.
- în registrul jurnal se observă înregistrarea unei facturi fiscale cu o sumă mai mică, în loc de
34.000lei, a fost trecută suma de 3.400lei, o diferenţă destul de mare, ceea ce înseamnă o plată
mai mică către stat. O altă eroare semnalată de către inspectorii fiscali privind valoarea taxei pe
valoarea adăugată, dar şi a impozitul pe profit, societatea calculând astfel un impozit mai mic
decât cel real ;
În urma verificării contului de profit şi pierdere s-a observat că variaţia stocului este pe
minus, ceea ce înseamnă că fie s-a vândut marfă fără factură (la negru), fie s-a cumpărat prea multă
marfă şi nu a fost vândută. Însă, verificând situaţia societăţii, s-a observat că acestă valoare provine
din vânzarea fără factură a mărfurilor din atelierul de mobilă, ceea ce face obiectul unei fapte ilicite.
Observând acestea, persoanele trimise în inspecţie înţeleg motivul pentru care contribuabilul
nu dorea să prezinte documentele în totalitate şi se decid să recalculeze valoarea impozitul pe profit,
a taxei pe valoarea adăugată şi a impozitului pe veniturile de natura salariilor.
Pentru verificarea impozitului pe profit, organele de control cer societăţii declaraţia pe
impozit aferenta primului trimestru. Suma calculată de contabilul societăţii şi care trebuie plătită,
era în valoare de 15.354lei.
Inspectorii fiscali, analizând documentele aferente trimestrului I din care reise valoarea
impozitului pe profit, dar luând în calcul şi erorile mai sus menţionate, aceştia se hotărăsc să
calculeze din nou, pentru a verifica corectitudinea calculelor. Pentru calcularea impozitului,
persoanele împuternicite pentru efectuarea controlului, au obţinut următoarele date:
- venituri din vânzarea mărfurilor: 100.000lei;
- prestarea serviciilor: 95.000lei;
- venituri din dividende primite de la o persoana juridică română: 3.000lei;
29
- cheltuieli cu mărfurile: 80.000lei;
- cheltuieli cu majorările de întârziere datorate către bugetul de stat: 150lei;
- impozitul pe profit înregistrat şi datorat de societate pe trimestrul IV, anul trecut: 2.000lei;
- cheltuieli cu penalităţile datorate pentru contractele comerciale: 350lei;
- cheltuieli cu protocolul: 15.000lei.
Pentru datele obţinute şi controlate, inspectorii fiscali întocmesc următorul document :
Decizie privind nemodificarea bazei de impunere (ANEXA 2). Acest document cuprinde 3 părţi:
1. date de identificare ale persoanei juridice în care sunt trecute :
- denumirea societăţii;
- codul unic de înregistrare (C.U.I.);
- domiciliu.
2. date privind obligaţiile fiscale supuse inspecţiei fiscale şi cuprinde:
- obligaţiile fiscale verificate;
- motivul inspecţiei fiscale;
- temeiul de drept.
3. dispoziţii finale, adică: soluţia la care s-a ajuns, dacă se depun sau nu contestaţii de către cel
controlat în urma rezultatului obţinut, dacă se confiscă sau nu bunuri ori documente.
Impozitul pe profit este un impozit direct, reglemetat juridic prin Legea numărul 571/2003.
Baza de impozitare o reprezintă profitul impozabil cumulat de la începutul anului până în luna
curentă, la care se adaugă cota generată de acest impozit, care este de 16%.(7)
Având aceste date, inspectorii fiscali calculează impozitul pe profit, pentru a putea vedea
dacă societatea este corectă faţă de stat:
IMPOZITUL Profit 16%
PE PROFIT Impozabil
PROFITUL Venituri Cheltuieli Venituri Cheltuieli
IMPOZABIL Totale Totale Neimpozabile Nedeductibile
7Camelia Paşca – Contabilitate, sinteze, repere teoretice, Editura Universităţii din Oradea, 2007
30
= 198.000lei – 97.500lei – 3.000lei + 14.800lei
= 112.300lei.
112.300lei x 16% = 17.968lei.
=
=
=
VENITURI
TOTALE
CHELTUIELI
TOTALE
VENITURI
NEIMPOZABILE
CHELTUIELI
NEDEDUCTIBILE
CHELTUIELI DE
PROTOCOL
DEDUCTIBILE
31
= venituri din vânzarea mărfurilor + prestări servicii +
venituri din dividende primite de la o persoana juridică
română
= 100.000lei + 95.000lei + 3.000lei
= 198.000lei
cheltuieli cu mărfurile + cheltuieli cu majorările de întârziere datorate către bugetul de stat + impozitul pe profit înregistrat şi datorat de societate pe trimestrul IV, anul trecut + cheltuieli cu penalităţile datorate pentru contractele comerciale + cheltuieli cu protocolul
80.000lei + 150lei + 2.000lei + 350lei + 15.000lei
97.500lei
venituri din dividende primite de la o persoană juridică română
3.000lei
2% x [venituri totale – (cheltuieli totale- cheltuieli cu impozitul pe profit – cheltuieli de protocol)]
cheltuieli cu majorările datorate bugetului de stat + cheltuieli cu impozitul pe profit + cheltuieli cu protocolul care depăşesc limita de deductibilitate
2% x [ 198.000lei - ( 97.500lei - 2.000lei – 15.000lei )]
2% x 117.500lei
2.350lei
= 150lei + 2.000lei + 12.650lei
= 14.800lei.
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
CHELTUIELI DE
PROTOCOL
NEDEDUCTIBILE
Din formulele şi calculele efectuate de inspectorii fiscali, se observă că datele nu coincid.
Aşadar, impozitul calculat de societate este în valoare de 15.354lei, iar suma calculată de controlori
este de 17.968lei, diferenţa între aceste sume fiind de 2.614lei, o sumă cât de cât importantă
statului, pentru că, dacă fiecare societate ar evita să plătească această sumă, nu ar fi deloc bine, mai
ales că în luna martie, cei care fac parte din organele de control ANAF, au dat amenzi în valoare de
7,66milioane lei societăţilor pentru încălcarea legii(8).
Persoana juridică a plătit impozitul pe profit calculat de contabilul acesteia, adică suma de
15.354lei, însă suma reala era de 17.968lei, adică societatea mai are de plătit diferenţa dintre cele
două sume.
Dar, inspectori fiscali cer chitanţa care atestă faptul că impozitul a fost plătit cu suma de
15.354lei, şi analizând chitanţa, aceasta nu avea trecut codul fiscal de înregistrare al societăţii.
Ştim, că pe factura sau chitanţa aferentă plăţii impozitului pe profit trebuie trecut codul
fiscal de înregistrare al societăţii, însă această chitanţă nu-l avea trecut, ceea ce îi neagă
valabilitatea.
Ştiind că primul trimestru este cuprins între 15 ianuarie 2010 şi 15 martie 2010, societatea
are obligaţia să plătească impozitul calculat de organele de control, acest fiind cel corect, până la
data de 25 aprilie 2010. Controlul efectuându-se în data de 20.04.2010, societatea mai are termen de
plată încă cinci zile, altfel, pentru fiecare zi întârziată, acesta v-a primi o majorare de 0,1% la suma
de 17.968lei, nu la diferenţa dintre suma calculată de inspectorii fiscali- 17.968lei şi cea calculată de
contabilul societăţii- 15.354lei, deoarece chitanţa nu este valabilă.
Diferenţa de calcul dintre contabilul societaţi şi personalul numit de Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală să efectueze controlul provine din înregistrarea greşită a intrărilor şi ieşirilor
de mărfuri în documentele contabile aferente fiecarui tip de operaţiune.
Observâd această eroare, care are ca efect abaterea de la O.G. 92/2003, hotărăsc a recalcula
şi taxa pe valoarea adăugată, cu gândul ca poate nu s-a calculat corect nici aici, adică sigur nu s-a
calculat din moment ce au fost trecute sume greşite în registrul jurnal.
8Sursa: www. dailybusiness.ro
32
15.000 lei – 2.350lei
12.650lei
Cheltuieli de Cheltuieli de
protocol totale protocol deductibile=
=
=
TVA este un impozit indirect aplicat asupra operaţiilor de livrări de bunuri mobile, prestaţii
de servicii, transferul de proprietate pentru bunurile imobile. Baza de impozitare o reprezintă costul
de achiziţie pentru bunuri şi servicii cumpărate sau preţul de vânzare pentru bunuri şi servicii
vândute, valoarea în vamă + taxe vamale + accize + alte taxe, la care se aplică cota legală de 19%
sau 9%. Nu fac parte din baza de impozitare: remizele şi alte reduceri acordate de furnizori,
penalităţi pentru neîndepliniri de obligaţii contractuale, ambalajele care se restituie.
În Codul Fiscal publicat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pe anul 2010, sunt
considerate operaţiuni impozabile următoarele:
• livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
•o achiziţie intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile,
efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă,
care nu beneficiază de derogare, care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara
României de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare şi care nu este considerată
întreprindere mică în statul său membru;
•o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană juridică sau
fizică;
•o achiziţie intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care
acţionează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă.
Printre cele enumerate mai sus, societatea noastră aplică TVA şi desfășoară operații cu
privire la livrarea bunurilor și prestarea serviciilor.
Tot în Codul Fiscal stabilit de ANAF sunt precizate operațiunile scutite de această taxă, iar
printre ele se numără:
• importul şi achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice situaţie
scutită de taxă în interiorul ţării;
• importul, în regim diplomatic sau consular, al bunurilor scutite de taxe vamale;
• reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara
Comunităţii, pentru a fi supuse unor reparaţii, transformări, adaptări, asamblări sau altor lucrări
asupra bunurilor mobile corporale, cu condiţia ca această scutire să fie limitată la valoarea bunurilor
în momentul exportului acestora în afara Comunităţii;
• livrările de bunuri care au fost afectate unei activităţi scutite, dacă taxa aferentă bunurilor
respective nu a fost dedusă, precum şi livrările de bunuri a căror achiziţie a făcut obiectul excluderii
dreptului de deducere;
• livrarea la valoarea nominală de timbre poştale utilizabile pentru serviciile poştale, de timbre
fiscale şi alte timbre similare.
33
Acestea sunt doar câteva din operațiunile scutite de taxa pe valoarea adăugată, însă
societatea controlată nu desfășoară astfel de activități, așadar, toate livrările de bunuri și prestările
de servicii sunt supuse cotei de 19% sau 9%.
Pentru recalcularea acestui impozit, inspectorii analizează documentele din care reiese
valoarea TVA (jurnal de vânzări; jurnal de cumpărări) pe primul trimestru şi obţin următoarele date:
- valoarea TVA din vânzări: 19.000lei;
- valoarea TVA din cumpărări: 15.200lei.
TVA din vânzări se înregistrează în contabilitate, în contul 4427 „TVA colectată” (9) şi este
aplicată la facturile fiscale pentru vânzări. Analizând valoarea calculată de organele ce efectuează
acest control, observă că această valoarea nu corespunde cu valoarea calculată de contabilul numit
de directorul societăţii, diferenţa dintre cele doua rezultate fiind de 1.000lei, adică valoarea
calculată de contabil este de 18.000lei.
TVA din cumpărări se înregistrează în contabilitate, în contul 4426 „TVA deductibilă” şi
este aplicată facturilor fiscale ce însoţesc cumpărările de mărfuri. Analizând valoarea calculată de
pesoanele trimise să efectueze controlul financiar-contabil, se observă şi aici o eroare: valoarea
calculată de inspectorii fiscali nu corespunde cu valoarea calculată de contabilul societăţii, adică
este mai mare decât aceasta cu 4.100lei, deci valoarea calculată de contabil pentru acestă TVA este
de 19.300lei.
Ştim că regularizarea taxei pe valoarea adăugată are două criterii:
- TVA deductibilă < TVA colectată => TVA de plată
- TVA deductibilă > TVA colectată => TVA de recuperat
În concluzie, sumele obţinute de contabilul societăţii sunt:
- 18.000lei TVA colectată;
- 19.300lei TVA deductibilă.
Comparându-le, obţinem:
TVA deductibilă > TVA colectată => TVA de recuperat
19.300lei > 18.000lei => 1.300lei
În concluzie, sumele obţinute de inspectorii fiscali sunt cele corecte şi au următoarea
valoare:
- 19.000lei TVA colectată;
- 15.200lei TVA deductibilă.
9Ladislau Possler, Gheorghe Lambru, Bogdan Lambru – Contabilitatea Întreprinderii, Editura Fundaţiei „Andrei
Şaguna” Constanţa, 2006
34
Comparându-le, obţinem:
TVA deductibilă < TVA colectată => TVA de plată
15.200lei < 19.000 => 3.900lei
Analizând rezultatele, se observă că societăţii i-a dat ca rezultat între valorile cele două de
TVA, ca fiind una de recuperat, însă rezultatul real era altul, adică un impozit indirect de plată către
bugetul statului, stabilit în urma operaţiunii de regularizare a taxei pe valoarea adăugată.
Această eroare constatată de comisia de control a Agenţiei Naţionale de Administraţie
Fiscală, este rezultată din înregistrările eronate cu sau fără voie de contabilul societăţii a
cumpărărilor şi vânzărilor de mărfuri din care a fost calculată greşit taxa pe valoarea adăugată.
În urma rezultatelor obţinute după ce au fost verificate valorile de TVA, organele de
inspecţie fiscală trec la verificarea impozitului pe venit de natura salariilor.
Impozitul pe veniturile din salarii reprezintă o prelevare obligatorie către stat a unei părţi din
veniturile realizate de persoanele fizice din diferite surse. Plătitori ai acestui impozit sunt
angajatorii, iar suportatorii acestui impozit sunt persoanele fizice, române sau străine, cu sau fără
domiciliu în România, care realizează venituri de natură salarială. Aşadar, beneficiarii de venituri
din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii
de venituri.
În Codul Fiscal stabilit de ANAF pe anul 2010, impozitul lunar provenit din salarii se
determină astfel:
a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se
depăşească echivalentul în lei a 400 euro;
b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a
acestora.
Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine
impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l
vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc
aceste venituri.35
Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, sunt obligaţi să calculeze,
să reţină, să vireze şi să declare impozitul reţinut la sursă, până la termenul de virare a acestuia
inclusiv. Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, au obligaţia să depună o
declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul
fiscal competent, până la data de 30 iunie a anului fiscal curent pentru anul expirat.
Sunt şi excepţii de la termenul stabilit de lege, însă au obligaţia depunerii declaraţiei, până în
ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul expirat, următorii:
a) plătitorii de venituri din activităţile independente;
b) plătitorii de venituri din salarii, în legătură cu veniturile din salarii plătite contribuabililor;
c) plătitorii de venituri din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni de vânzare-
cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de
acest gen, pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă.
Contabilitatea impozitului pe veniturile din salarii se ţine cu ajutorul contului 444
„Impozitul pe veniturile de natura salariilor”, cont de pasiv, care ce creditează cu impozitul datorat
şi se debitează cu impozitul virat. Acest cont ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului sau cu
bugetele locale.
Pentru verificarea acestui impozit, organele de inspecţie fiscală verifică declararea
impozitului aferent veniturilor din salarii, note contabile, balanţe de verificare, declaraţii lunare,
după care confruntă rezultatele obţinute de aceştia cu cele obţinute de contabilul societăţii.
Mod de calcul a bazei de impozitare:
SALARIU VENIT CAS CFS CASS DEDUCEREA PERSONALĂ
IMPOZABIL BRUT 10,5% 5,5% 0,5% LUNARĂ
Comparând sumele calculate de aceştia şi sumele calculate de contabilul societăţii, se
observă că suma declarată coincide cu cea constatată de controlori, valoarea acestui impozit fiind de
7.493lei.
Văzând că societatea prezintă destule neregului şi erori de calcul din verificarea şi
recalcularea sursele de provenienţă a veniturilor şi cheltuielilor societăţii, organele de control
completează documentele din care rezultă că la societatea respectivă a fost efectuat controlul
financiar-contabil şi s-au găsit unele nereguli.
În urma constatărilor obţinute după recalcularea taxei pe valoarea adăugată, inspectorii
fiscali întocmesc documentele aferente acestor concluzii şi anume, Decizie de Impunere privind
36
== - - - -
obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală (ANEXA 3) şi Decizie de
instituire a măsurilor asiguratorii (ANEXA 4).
Decizia de Impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspeţia
fiscală cuprinde:
1. date de indentificare a persoanei juridice cu următoarele informaţii:
- denumirea;
- codul unic de înregistrare;
- domiciliul fiscal;
2. date privind creanţa fiscală;
3. data comunicării cu următoarele informaţii:
- data semnării de primire;
- data înscrisă de poştă la remiterea „confirmării de primire”;
- data de expirare;
4. termenul de plată;
5. dispoziţii finale.
Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii cuprinde:
1. motivarea dispunerii acestor măsuri;
2. informaţii necesare pentru îndeplinirea acestor măsuri;
3. recomandări privind modul de îndeplinire al măsurilor asiguratorii.
3.3.2 SELECTAREA ŞI APLICAREA TEHNICILOR NECESARE PENTRU REALIZAREA
CONTROLULUI
Procesul de efectuare a controlului financiar-contabil de ANAF face obiectul controlului
documentar-contabil, folosind ca tehnică controlul invers cronologic, care presupune verificarea
celor mai recente documente şi se continuă de la prezent spre trecut, documente specifice din care
să reiasă valoarea corectă a impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adăugată şi a impozitului pe
venit de natura salariilor.
Inspectorii fiscali au folosit prezenta modalitate de control financiar-contabil, deoarece
aceasta se foloseşte în momentul în care se constată abateri sau erori de calcul şi este nevoie să se
stabilească momentul când aceste erori s-au săvârşit.
37
Având în vedere faptul că la societatea nostră, supusă controlului, inspectorii fiscali au
sesizat anumite omisiuni şi erori de calcul, trebuiau să identifice sursă de provenienţă a acestor erori
şi să verifice document cu document întocmit anterior.
Ordinea întocmirii, înregistrării şi îndosarierii documentelor controlate în care sunt
evidenţiate veniturile, cheltuielile şi rezultatul societăţii este următoarea:
1. registrul jurnal cu înregistrarea tuturor documentelor contabile, în ordine cronologică;
2. jurnal de vănzâri şi jurnal de cumpărări în care sunt înregistrate operaţiunile de vânzări şi
cumpărări în ordine cronologică;
3. balanţa de verificare, ce presupune înregistrarea conturilor folosite în luna respectivă, în ordine
crescătoare;
4. contul de profit şi pierdere.
Organele fiscale au verificat toate documentele cerute şi puse la dispoziţie de persoana
juridică controlată de la cel mai nou întocmit până s-a depistat sursa de eroare. Sursele ce determină
erorile întâlnite de organele de control, Vasile Andrei şi Ionică Alin, sunt provenite din următoarele
înregistrări:
- înregistrări eronate în registrul jurnal privind sumele trecute greşit, evitarea înregistrării
anumitor facturi;
- ieşirea şi intrarea de mărfuri în unitatea controlată fără factură.
În urma acestor constatări, persoanele numite de şeful departamentului prinvind exercitarea
controlului financiar-contabil la societatea comerciala Mirela Impex S.R.L. (societate cu răspundere
limitată) de către Agenţia Naţioana de Administrare Fiscală, nu consideră necesar faptul de a
confrunta documentele găsite şi prezentate de unitatea controlată, deoarece sursa şi evidenţa erorilor
este bine stabilită din actele societăţii.
3.3.3 DETERMINAREA ABATERILOR ŞI A DEFICIENŢELOR
În această subetapă, sunt stabilite abaterile de la lege săvârşite de societate, dar şi
deficienţele în efectuarea activităţii economico-financiare, erorile întâlnite de controlori de-a lungul
perioadei de control financiar-contabil. În principiu, cei ce controlează sunt obligaţi să dovedească
vinovăţia societăţii, nu cei supuşi controlului să dovedească nevinovăţia lor.
Conform Ordonanţei Guvernului numărul 92 din 2003, societatea încalcă unele regului.
În legea mai sus numită, sunt considerate contravenţii următoarele abateri:
a) nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declaraţiilor de înregistrare fiscală sau de
menţiuni;
38
b) neîndeplinirea la termen a obligaţiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor şi veniturilor
impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume;
c) în vederea stabilirii stării de fapte fiscale, contribuabilul are obligaţia să pună la dispoziţia
organului fiscal registre, evidenţe, documente de afaceri şi orice alte înscrisuri. Organul fiscal are
dreptul de a solicita şi altor persoane înscrisuri, dacă starea de fapt fiscală nu a fost clarificată pe
bază înscrisurilor puse la dispozitie de către contribuabili;
d) organul fiscal poate solicita punerea la dispoziţie a înscrisurilor la sediul său ori la domiciliul
fiscal al persoanei obligate să le prezinte;
e) organul fiscal are dreptul să reţină, în scopul protejării împotriva înstrăinării sau distrugerii,
documente, acte, înscrisuri, registre şi documente financiar-contabile sau orice element material
care fac dovada stabilirii, înregistrării şi achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabili, pe o
perioada de maximum 30 de zile. În cazuri excepţionale, cu aprobarea conducătorului organului
fiscal, perioada de reţinere poate fi prelungită cu maximum 90 de zile;
f) contribuabilii au obligaţia să permită funcţionarilor împuterniciţi de organul fiscal pentru a
efectua o cercetare la faţa locului, precum şi experţilor folosiţi pentru această acţiune intrarea
acestora pe terenuri, în încăperi şi în orice alte incinte, în măsura în care acest lucru este necesar
pentru a face constatări în interes fiscal;
g) la finalizarea inspecţiei fiscale, contribuabilul este obligat să dea o declaraţie scrisă, pe propria
răspundere, din care să rezulte că au fost puse la dispoziţie toate documentele şi informaţiile
solicitate pentru inspectia fiscală. În declaraţie se va menţiona şi faptul că au fost restituite toate
documentele solicitate şi puse la dispoziţie de contribuabil;
h) în vederea stabilirii preţurilor de transfer, contribuabilii care desfăşoară tranzacţii cu persoane
afiliate au obligaţia ca, la solicitarea organului fiscal competent, să întocmească şi să prezinte, în
termenele stabilite de acesta, dosarul preţurilor de transfer. Conţinutul dosarului preţurilor de
transfer va fi aprobat prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
i) contribuabilul are obligaţia să îndeplinească măsurile prevăzute în actul întocmit cu ocazia
inspecţiei fiscale, în termenele şi condiţiile stabilite de organele de inspecţie fiscală;
39
j) plătitorii de impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat au
obligaţia de a menţiona pe facturi, scrisori, oferte, comenzi sau pe orice alte documente emise codul
de identificare fiscală propriu.;
k) nerespectarea de către plătitorii de salarii şi venituri asimilate salariilor a obligaţiilor privind
completarea şi păstrarea fişelor fiscale;
l) neîndeplinirea obligaţiilor privind transmiterea la organul fiscal competent sau, după caz, la
terţe persoane a formularelor şi documentelor prevăzute de legea fiscală, altele decât declaraţiile
fiscale şi declaraţiile de înregistrare fiscală sau de menţiuni;
m) nerespectarea de către bănci a obligaţiilor privind furnizarea informaţiilor şi a obligaţiilor de
decontare prevăzute de prezentul cod;
n) nerespectarea obligaţiilor ce-i revin terţului poprit, potrivit prezentului cod;
o) biroul de carte funciară va comunica organelor de executare, la cererea acestora, în termen de 10
zile, celelalte drepturi reale şi sarcini care grevează imobilul urmărit, precum şi titularii acestora,
care vor fi înştiinţaţi de către organul de executare şi chemaţi la termenele fixate pentru vânzarea
bunului imobil şi distribuirea preţului;
p) refuzul debitorului supus executării silite de a preda bunurile organului de executare spre a fi
sechestrate sau de a le pune la dispoziţie acestuia pentru a fi identificate şi evaluate;
q) refuzul de a prezenta organului financiar-fiscal bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor,
contribuţiilor datorate bugetului general consolidat, în vederea stabilirii realităţii declaraţiei fiscale;
r) nereţinerea, potrivit legii, de către plătitorii obligaţiilor fiscale, a sumelor reprezentând impozite
şi contribuţii cu reţinere la sursă;
s) reţinerea şi nevărsarea în totalitate, de către plătitorii obligaţiilor fiscale, a sumelor reprezentând
impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit
legii, să fie considerate infracţiuni;
40
t) contribuabilul sau altă persoană împuternicită de acesta are obligaţia de a furniza organului fiscal
informaţiile necesare pentru determinarea stării de fapt fiscale. Organul fiscal poate solicita
informaţii şi altor persoane numai atunci când starea de fapt fiscală nu a fost clarificată de către
contribuabil. Informaţiile furnizate de alte persoane vor fi luate în considerare numai în măsura în
care sunt confirmate şi de alte mijloace de probă.
Dintre faptele mai sus enumerat, persoana juridică încalcă următoarele reguli:
•refuzul de a prezenta toate documentele la începerea controlului financiar-contabil;
•plata impozitului pe profit nu este efectuată corect, deoarece nu are trecut codul de identificare
fiscală propriu, conform art 71, din O.G nr. 92/2003.
În Codul Fiscal stabilit de ANAF pe 2010 sunt specificate obligațiile persoanelor impozabile
în scopuri de TVA, printre care persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în
România şi realizează sau intenţionează să realizeze o activitate economică ce implică operaţiuni
taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere trebuie să solicite
înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, denumită în continuare înregistrare
normală în scopuri de taxă, după cum urmează:
● înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, în următoarele cazuri:
1. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşeşte
plafonul de scutire în valoare de 35.000euro, echivalentul în lei la valoarea cursului stabilit
de Banca Națională a României la data respectivă, cu privire la regimul special de scutire
pentru întreprinderile mici;
2. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire,
adică echivalentul în lei a sumei de 35.000euro, dar optează pentru aplicarea regimului
normal de taxă;
●dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire în valoare de
35.000euro, echivalentul în lei, în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins sau a depăşit
acest plafon;
●dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire în
valoare de 35.000euro, echivalentul în lei, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă.
41
3.4. ETAPA ÎNTOCMIRII ACTELOR DE CONTROL
În urma controlului efectuat, în această etapă sunt întocmite şi actele ce fac obiectul
controlului financiar-contabil, în care sunt prevăzute contravenţiile şi sancţiunile în urma încălcării
legii, documente care atestă faptul că societatea a fost controlată.
Principalele acte de control financiar contabil, care se întocmesc ca urmare a constatării unor
abateri de la prevederile legale sunt:
◦ procesele verbale de control;
◦ procesele verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor
◦note de constatări ;
◦raport de inspecţie fiscală.
În urma efectuării controlului financiar-contabil de Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală, organele de control pot întocmi următoarele documente : procesul verbal de control,
procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi raportul de inspecţie fiscală.
În procesul verbal de control se întocmeşte doar în cazul controlului preventiv în care sunt
înscrise rezultatele cu referire la :
- descrierea faptei şi a modului de control financiar-contabil exercitat ;
- prevederile legale încălcate de contribuabil ;
- consecinţele pe care trebuie să şi le asume contribuabilul de pe urma prevederilor legale
încălcate.
În procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor sunt menţionate :
- numărul articolului şi alineatului privind abaterea de la lege a contribualilului ;
- data, locul şi ora când s-au constatat abaterile ;
- motivul sancţionării ;
- amenda care trebuie plătită de contribuabil şi până la ce dată.
Raportul de inspecţie fiscală cuprinde următoarele date :
1. date despre inspecţia fiscală :
- date despre persoanele împuternicite să exercite controlul financiar-contabil ;
- obiectul controlului financiar contabil ;
2. date despre contribuabil :
3. constatări fiscale cu privire la :
42
- impozitul pe profit ;
- taxa pe valoarea adăugată ;
- impozitul pe veniturile de natura salariilor.
4. alte constatări cu privire la :
- organizarea şi conducerea evidenţei contabile ;
- utilizarea şi ţinerea registrelor ;
5. discuţia finală cu contribuabilul ;
6. sinteza constatării inspecţiei fiscale.
Privind controlul exercitat la societatea urmărită. inspectorii fiscali au întocmite procesul
verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor (ANEXA 5) şi raportul de inspecţie fiscală
(ANEXA 6).
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în baza constatărilor rezultate din controlul
efectuat de către organele sale specializate, are dreptul să dispună:
- luarea de măsuri în vederea înlăturării şi prevenirii neregulilor constatate în activitatea financiar-
contabilă a administraţiei centrale şi locale, precum şi a regiilor autonome;
- corectarea şi completarea bilanţurilor contabile şi vărsarea la buget a impozitelor şi altor venituri
legale datorate statului;
- aplicarea de măsuri pentru respectarea prevederilor legale în domeniul preţurilor şi tarifelor;
ulterior, prin înfiinţarea Oficiului Concurenţei, s-au restrâns atribuţiile în acest domeniu;
- suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor financiar-contabile.
3.5. ETAPA VALORIFICĂRII CONSTATĂRILOR EFECTUATE DE CĂTRE ANAF
Valorificarea constatărilor se face prin dispunerea de către controlor a unor măsuri operative
care să aibă ca rezultat final refacerea operaţiunilor în conformitate cu prevederile legale prin care
au fost definite şi înregistrarea acestora, în noua formă în evidenţele tehnico-operative financiare şi
contabile în scopul intrării în legalitate.
În urma acestor constatări, organele de control stabilesc dacă abaterile fac parte din
domeniul contravenţional sau chiar penal, urmând soluţionarea acestora fie prin amenzi fie printr-un
avertisment.
Contravaloarea contravenţiilor este stabilită în Ordonanţa Guvernului, numărul 92/2003,
actualizată în 2007, şi presupune :
43
a) cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 5.000 lei la
10.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul în care unitatea controlată nu pune la dispoziţia
controlorului documentele cerute şi nu permite acestora intrarea acestora în încaperi sau depozite ;
b) cu amendă de la 50 lei la 500 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei,
pentru persoanele juridice, în cazul in care controlatul refuza sa dea declaratie scrisa care sa
confirme ca rezultatele obtinute de inspectorii fiscali sunt cele corecte ;
c) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 2.500 lei la
5.000 lei, pentru persoanele juridice, daca unitatea controlata nu prezinta dosarul preturilor de
transfer organelor de inspectie fiscala;
d) cu amendă de la 50 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 500 lei la
10.000lei, pentru persoanele juridice,în cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin.(1)lit. a),b),f) - l)
din OG nr. 92/2003;
e) cu amendă de la 50 lei la 500 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 500 lei la 2.000
lei , pentru persoanele juridice, în cazul in care se refuza prezentarea materialelor impozabile, daca
s-a platit in totalitae impozitele si contributiile, dacă obligaţiile fiscale sustrase la plată sunt de până
la 50.000 lei inclusiv;
f) cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 2.000 lei la
5.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul in care se refuza prezentarea materialelor impozabile,
daca s-a platit in totalitae impozitele si contributiile, dacă obligaţiile fiscale sustrase la plată sunt
cuprinse între 50.000lei şi 100.000 lei inclusiv;
g) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 5.000 lei la
10.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul in care se refuza prezentarea materialelor
impozabile, daca s-a platit in totalitae impozitele si contributiile, dacă obligaţiile fiscale sustrase la
plată sunt mai mari de 100.000 lei.
Aşadar, cunoscându-se contravenţiile şi sancţiunile, inspectorii fiscali, Vasile Andrei şi
Ionică Alin, calculează valoarea amenzii :
- refuzul de a prezenta documentele cerute de inspectorii fiscali este amendat doar cu 1.000lei,
deoarece le prezintă la un moment dat ;
44
- efectuarea incorectă a plăţii impozitului pe profit şi calcularea incorecta a acestuia se
sancţionează cu 6.000lei.
Nerespectarea obligaţiilor prevăzute în Ordonanţa Gurvernului numărul 92/2003, titlul III-
Dispoziţii procedurale legale, Capitolul 3- Administrarea şi aprecierea probelor, Secţiunea 3-
Verificarea înscrisurilor şi cercetarea la faţa locului, Articolul 55- Prezentarea de înscrisuri, Alin. 1,
se sacţionează conform aceleiaşi ordonanţe prin Secţiunea 6- Sarcina probei, Capitolul 4- Termene,
Titlul IV- Înregistrarea fiscală şi evidenţa contabilă şi fiscală, Articolul 71- Obligaţia înscrierii
codului de identificare fiscală pe documente împreuna cu sancţiunile din articolul 189-Contravenţii,
alin. 2 ( a) şi d) ), stabilindu-se o amenda în valoare de 7.000lei, sumă înscrisă în procesul verbal.
În momentul în care directorul societăţii observa amenda stabilită, acesta se gândeşte să îi
mituiească şi le propune inspectorilor fiscali să îi taie o chitanţă cu o valoare mai mică, mai exact
4.500lei, şi că le va da şi lor câte 500lei pentru acest lucru. Organele de control, observând acest
lucru, nici nu se gândesc să accepte această propunere şi să îşi asume nişte riscuri fără rost.
Deşi societatea ar fi putut fi amendată şi pentru acest lucru, inspectorii fiscali trec cu vederea
spusele domnului Olteanu Marin şi taie chitanţa în valoare de 7.000lei.
Suma stabilită ca amendă, trebuie plătită în termen de 30 de zile de la constatare.
În urma acestui proces verbal, societatea plateşte suma stabilită.
În urma controlului efectuat, inspectorii fiscali nu reţin niciun document contabil.
45
CAPITOLUL IV
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
4.1. CONCLUZII
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală:
- îl consideră vinovat pe contabilul societăţii de toate aceste erori de calcul constatate de-a lungul
controlului efectuat;
- sancţionează societatea cu o amendă contravenţională în valoare de 7.000lei.
Organele de inspecţie fiscală sunt sigure că dacă ar fi controlat şi celelalte situaţii, adică
fondul unic de sănătate, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, asigurările pentru accidente de
muncă şi boli profesionale, ar fi găsit şi acolo erori de calcul, dar cum, obiectul controlului prevede
verificarea impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adăugată şi a impozitului pe veniturile de
natura salariilor, efectuarea controlului financiar contabil se limitează doar la acestea.
În momentul în care se stabileşte efectuarea controlului financiar contabil pe anumite situaţii
financiare, iar acestea se înscriu în Avizul de Inspecţie Fiscală, controlul de efectuează numai şi
numai pe acele situaţii, chiar dacă controlorii consideră că ar exista neregului şi în alte documente.
Ca şi concluzii din partea mea:
- eu consider ca fiind vinovat pe directorul societăţii, Olteanu Marin, deoarece acesta îi
înmânează contabilului facturile şi alte documente ce trebuiesc înregistrate (fac referire mai
exact la facturile neînregistrate);
- în legătură cu diferenţele de sume dintre facturile fiscale originale şi sumele trecute în registrele
jurnale, aş învinovăţi tot pe domnul Olteanu Marin, dar nu în totalitate, deoarece există
posibilitatea ca Iordache Georgeta, contabilul societăţii, să nu fi fost atentă în momentul
înregistrării.
Deşi toţi patronii sau directorii de societăţi cunosc legile cu privire la efectuarea unui control
financiar privind situaţia firmei, tot nu îşi asumă responsabilitatea de a înregistra şi efectua toate
calculele corect. Probabil mulţi merg pe premisa că vor da „şpagă”, li se vor întocmi documente
care să ateste că nu s-au găsit nereguli şi vor scăpa de amendă, pentru că o şpagă este mult mai
mică decât o amendă.
Să luam cazul de faţă, în care amenda este de 7.000lei. Nu cred că societatea ar fi mituit
organele de inspecţie fiscală cu o asemenea sumă.
Însă, dacă inspectorii fiscali acceptă să fie mituiţi îşi asumă o multitudine de riscuri, chiar
dacă controlul financiar-contabil exercitat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală se exercită
46
o singură dată pe an, pentru că la următorul control exercitat tot de ANAF, însă de alte organe de
inspecţie fiscală, aceştia nu vor accepta mită şi vor descoperi erori de calcul de la controlul anterior,
iar cei ce au efectuat acel control cu erori vor fi sancţionaţi şi nu cred că şi-ar risca cineva locul de
muncă pentru o sumă nesemnificativă de bani.
O remarcă pe care aş putea să o fac cu privire la mituirea inspectorilor fiscali şi care ar fi
greu de remarcat la următorul control exercitat de ANAF, este în legătură cu amenda. Adică,
inspectorii fiscali constată o amendă de 7.000lei (cazul de faţă), însă directorul societăţii îi propune
să îi taie o chitanţă cu o valoare mai mică, de exemplu 4.500lei, dându-le 500lei organelor de
control, astfel acesta economiseşte 2.000lei.
Pentru faptul că directorul a încercat să mituiască organele venite să efectueze controlul
financiar contabil, iar aceştia nu au acceptat este un semn că îşi respectă locul de muncă şi îşi asumă
toate datoriile faţă de funcţia pe care o au.
4.2 PROPUNERI
Organele de inspecţie fiscală îi propun directorului societăţii, Olteanu Marin, să concedieze
contabilul acestei societăţi, deoarce el aduce pagube din neatenţie şi erori de calcul, acestă
propunere o face şi pentru că îl consideră vinovat de erorile de calcul apărute; sau să fie mai atent în
momentul în care efectuează înregistrările şi calculele contabile.
Deşi rezolvarea problemelor şi propunerea soluţiilor de rezolvare le revin în mare măsură
auditorilor, inspectorii fiscali îi dau o soluţie directorului societăţii pentru probleme apărute şi
pentru rezolvarea acestora.
Ca şi propunere din partea mea, ar fi ca, domnul Olteanu Marin să înmâneze toate
documentele pentru înregistrările contabile către doamna Iordache Cristina şi să nu mai încerce să
păcălească statul, deoarece, cu siguranţă, suma plătită către stat din operaţiile efectuate în primul
trimiestru al acestui an, ar fi fost mult mai mică decât amenda încasată de pe urma controlului.
47
BIBLIOGRAFIE
1. Boulescu Mircea, Marcel Ghiţă - Control financiar, Editura Eficient, 1997
2. Ghiţă Marcel, Mircea Boulescu - Control financiar şi expertiză contabilă, Editura Eficient,
1996
3. Munteanu Victor, Marilena Zuca, Ştefan Zuca – Control şi Audit Financiar-Contabil,
Editura ProUniversitaria Bucureşti, 2006
4. Paşca Camelia – Contabilitate, sinteze, repere teoretice, Editura Universităţii din Oradea,
2007
5. Popeanga Petre - Controlul financiar contabil, Editura Tribuna Economică, 1999
6. Possler Ladislau, Gheorghe Lambru, Bogdan Lambru – Contabilitatea Întreprinderii, Editura
Fundaţiei „Andrei Şaguna” Constanţa, 2006
7. *** Corpul experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România- Contabilitate şi
control de gestiune, Editura CECCAR, 2010
8. *** Codul Fiscal stabilit de ANAF pe 2010
9. *** Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în
M.Of. Partea I, nr. 282, din 29.04.2009
10. *** Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, republicată în M.Of. nr. 112/ 6 februarie
2004
11. *** Legea nr. 30/ 22 martie 1991, privind organizarea şi funcţionarea controlului financiar
şi a Gărzii Financiare, publicată în M.Of. nr. 64/ 27 martie 1991
12. *** Ministerul Finanţelor Publice - Reglementări contabile pentru agenţii economici,
Editura Economică, Bucureşti, 2002
13. *** Ordonanţa Guvernamentală nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată
în M.Of. nr. 513/ 31 iulie 2007
14. *** site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală: www.anaf.ro
15. *** www.dailybusiness.ro
48