Aşezare geografica:

Oraşul este aşezat în

zona geografică a

Subcarpaţilor Getici, în

Depresiunea Târgu-Jiu -

Câmpu Mare, una dintre

cele mai întinse

depresiuni subcarpatice

intracolinare, între

Subcarpaţii Gorjului la

nord şi Dealul Bran, la

sud, la confluenţa

Amaradiei Pietroasei cu

Jiul. Se întinde pe o

lungime de 13 km de la

nord la sud şi 10 km de

la est la vest, pe ambele

maluri ale Jiului.

Clima oraşului Tg-Jiu este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheţ, cu precipitaţii

neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului,

variază în limite largi ca urmare a diferenţelor mari de altitudine a

reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2° C la Tg. Jiu,

în depresiune, de aproximativ 3° C pe munţii cu altitudini

mijlocii şi de 0° C sau sub 0° C pe munţii înalţi.

ă CClima

SuprafaţăTârgu Jiu                 102 km²

Judeţul Gorj             5.641 km²România                        237.000 km²

PopulaţieTârgu Jiu               97.591 locuitori

Judeţul Gorj           387.407 locuitoriRomânia            22.435.000 locuitori

Organizare administrativăOrganizare administrativăPe teritoriul municipiului Târgu Jiu sunt amplasate şi cele 8

localităţi componente: Slobozia – în continuarea oraşului şi în partea de vest a acestuia; Bârseşti – amplasată la circa 1 km, la marginea de vest a oraşului Târgu Jiu; Polata – la circa 6 km de oraş, în partea de vest; Ursaţi – la 5 km de Târgu Jiu, în partea

de vest; Drăgoieni – în continuarea oraşului Târgu Jiu, în partea de est; Iezureni – amplasată la 0,5 km de marginea

oraşului în partea de nord; Preajba Mare – la circa 3,5 km de oraş, în partea de est; Romaneşti în continuarea oraşului, în

partea de sud.

Municipiul Târgu Jiu poartă Municipiul Târgu Jiu poartă numele numele râului Jiu, pe care îl , pe care îl străbate şi care în decursul străbate şi care în decursul timpului şi-a mutat albia de la timpului şi-a mutat albia de la Deluşorul Prejbei spre vest, Deluşorul Prejbei spre vest, formând trei terase ce constituie formând trei terase ce constituie suprafaţa administrativă a suprafaţa administrativă a localităţii. Vatră a unui sat dacic, localităţii. Vatră a unui sat dacic, înainte de cucerirea Daciei de înainte de cucerirea Daciei de către romani, teritoriul său era către romani, teritoriul său era acoperit odinioară de mari acoperit odinioară de mari suprafeţe cu păduri sălbatice. El suprafeţe cu păduri sălbatice. El oferea astfel, un bun adăpost oferea astfel, un bun adăpost locuitorilor apărându-i împotriva locuitorilor apărându-i împotriva năvălirilor străine.năvălirilor străine.

Scurt istoricScurt istoric Oraşul este menţionat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de “Jiul”, într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul în izvoarele istorice apar şi menţiuni ce indică o cristalizare a vieţii orăşeneşti. Oraşul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orăşeneşti un jude şi mai multi părgari

Constantin BrâncuşiConstantin Brâncuşi 1876 -19571876 -1957

→→Constantin BrâncuşiConstantin Brâncuşi (născut la (născut la 19 19 februarie 1876februarie 1876 în în HobiţaHobiţa, Oltenia, , Oltenia, decedat la decedat la 16 martie 195716 martie 1957 în în Paris) a fost un sculptor român cu Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. sculptura contemporană. Constantin BrâncuşiConstantin Brâncuşi a fost ales a fost ales post-mortem post-mortem membru al membru al Academiei RomâneAcademiei Române. După ce a . După ce a urmat Şcoala de Arte şi Meserii în urmat Şcoala de Arte şi Meserii în Craiova (1884 - 1887) vine la Craiova (1884 - 1887) vine la Bucureşti unde absolvea Şcoala de Bucureşti unde absolvea Şcoala de Belle-Arte în 1902. Pleacă în 1904 la Belle-Arte în 1902. Pleacă în 1904 la studii la München, dar după şase studii la München, dar după şase luni luni o porneşte pe joso porneşte pe jos prin prin Bavaria, Elveţia până la Langres Bavaria, Elveţia până la Langres (Franţa), de unde ia trenul până la (Franţa), de unde ia trenul până la Paris. În 1905 reuşeşte la concursul Paris. În 1905 reuşeşte la concursul de admitere la de admitere la École Nationale École Nationale Supérieure des Beaux-ArtsSupérieure des Beaux-Arts, , unde lucrează în atelierul lui unde lucrează în atelierul lui Antonin MerciéAntonin Mercié până în 1906 până în 1906 când, atingând limita de vârstă, când, atingând limita de vârstă, părăseşte şcoala. părăseşte şcoala.

Refuză să Refuză să lucreze ca practician în lucreze ca practician în

atelierul luiatelierul lui

Auguste Rodin, spunând: “Rien ne Auguste Rodin, spunând: “Rien ne pousse à l’ombre pousse à l’ombre

des grands arbres” (La umbra des grands arbres” (La umbra marilor copaci nu creştemarilor copaci nu creşte

nimic). nimic).

În România, în epoca aşa-zisă a realismului socialist, Brâncuşi a fost contestat ca unul din reprezentanţii formalismului burghez cosmopolit. Abia în 1964, Brâncuşi a fost redescoperit în România ca un geniu naţional şi, în consecinţă, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu Coloana (recunoştinţei) fără sfârşit, Masa tăcerii şi Poarta Sărutului a putut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac.

Masa tăcerii

Poarta sărutului

Coloana infinitului

Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile caracteristice ale creaţiei lui Brâncuşi.Opera sa a influenţat profund conceptul modern de forma în sculptură, pictură şi desen.

AAlte frumuseţi ale oraşului lte frumuseţi ale oraşului TG-JIUTG-JIU……

TG-JIU

BISERICITEATRUL

“ELVIRA GODEANU”STADIONUL

Tg-Jiu

Statui…

Sfârşit

Proiect realizat de elevele clasei IX-a B , CNTV: Dugulean Adina-Mihaela &Toader Ariada Elena