Orasul Focsani

31
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE Specializarea : Cartografie Orașul Focșani , studiu de geografie umană Student:Manole Ionuț Emanuel, grupa 113

description

Descriere oras.

Transcript of Orasul Focsani

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Specializarea : Cartografie

Orașul Focșani , studiu de geografie umană

Student:Manole Ionuț Emanuel, grupa 113

Bucuresti 2014

In acest studiu am incercat o inventariere a principalelor definitii date orasului pana in prezent, continund apoi cu o abordare a orasului Focsani din perspective apartenentei sale la sistemul urban romanesc incercand sa surprind transformarile care au avut loc in oras in principalele perioade de dezvoltarea ale acestui sistem

Poziţia geografică. Localizarea.

Este încadrat geografic la intersecţia latitudinii nordice de 45042 cu longitudinea estică de 26031 . Acesta se învecinează la nord cu comuna Garoafa, la nord-vest şi vest cu comuna Câmpineanca, la sud cu comunele Goleşti şi Slobozia Ciorăşti, iar la sud-est cu, comuna Milcovul şi la nord-est cu comuna Vânători.

Fig. 1 Focşani - Limite administrativ - teritoriale şi localităţi vecineSursa: Planul Urbanistic General Focşani

Oraşul Focşani se află situat din punct de vedere geologic în Depresiunea Focşani (acesta reprezintă dezvoltarea cea mai tipică a avanfosei carpatice - M. Săndulescu, 1984) unde formaţiunile sedimentare badenian-cuaternare au o grosime maximă de aproximativ 13 km (Tarapoanca şi colab., 2003) într-o zonă cu depozite de vârstă cuaternară ce aparţin ultimului ciclu de eroziune continentală şi sunt reprezentate îndeosebi prin pietrişuri, nisipuri, argile şi depozite loessoide care au favorizat acumularea unor importante rezerve de ape subterane (freatice şi de adâncime) răspândite pe suprafeţe întinse, pe văile Putnei, Milcovului şi Râmnei. Depozitele loessoide (Pleistocen Mediu şi Superior) ocupă spaţii apreciabile pe interfluviile din câmpia piemontană, apărând şi în unele niveluri de terasă a Milcovului.

Cadrul natural

Municipiul Focşani şi împrejurimile sale se încadrează în provincia ponto-sarmatică. În componenţa florei spontane predomină speciile orientale şi sudice, la care se mai adaugă un procent semnificativ de plante cosmopolite şi adventive. Pe lângă flora spontană , în oraşul Focşani s-au introdus sute de taxoni ornamentali indigeni şi exotici care aduc o notă distinctă sub aspect decorativ parcurilor, grădinilor şi străzilor.

Vegetaţia naturală (fig.) are un caracter evident de silvostepă, caracterizată prin prezenţa unor elemente ierboase de stepă şi pâlcuri de pădure formate predominant din stejar pedunculat, cum este crângul de la Petreşti din imediata apropiere a oraşului, unde în pădurea de şleau de silvostepă, este remarcabilă prezenţa masivă a stejarului pedunculat (Quercus robur).

În interiorul oraşului au fost amenajate o serie de grădini şi parcuri care, pe lângă importanţa estetică, social-culturală şi de agrement au şi o importanţă igienico-sanitară. Cele mai importante parcuri din oraşul Focşani sunt: parcul Bălcescu (înfiinţat în 1965), în sectorul central– vestic al oraşului, cu o suprafaţă de 2,4 ha; parcul de la Teatru (înfiinţat în 1985) , în sectorul central – estic al oraşului, cu o suprafaţă de 1,5 ha; Grădina Publică este cea mai veche oază de verdeaţă din oraş (înfiinţată în 1873) şi are o suprafaţă de 1,7 ha; Parcul Tineretului (1979) este situat în sectorul central al Focşaniului şi are o suprafaţă de 1,3 ha. Pe lângă parcuri ,tot în categoria spaţiilor verzi din municipiul Focşani, din domeniul public, intră şi benzile stradale înierbate, benzile stradale cu arbori, peluzele cu flori etc.

De asemenea, în cadrul municipiului există o serie de arbori ocrotiţi de lege, consideraţi monumente ale naturii stejarul pedunculat de pe strada Măgura, nr. 38, având ovârstă estimată la 450 ani; stejarul pedunculat de pe strada Tinereţii, nr. 10, cu o vârstă estimată la 500 ani; stejarul pedunculat situat pe strada Timiş, nr. 13 cu vârsta estimată la 450 ani; stejarul de lângă clădirea veche a primăriei cu o vârstă de aproximativ 450 ani; două exemplare de stejar brumăriu de pe strada Bucegi, cu vârste estimate tot la 450 ani; platanul (Platanus acerifolia), poziţionat pe strada Fundătura Cuza Vodă, având o vârstă estimată la 300 ani; ulmul (Ulmus minor) de pe strada Simion Bărnuţiu, nr. 1, cu vârsta estimată la 250 ani; teiul (Tilia cordata) de pe strada Cuza Vodă , nr. 6, având o vârstă de aproximativ 150 ani.

Calitatea apei

Calitatea apelor aferente unei aşezări este rezultatul interacţiunii condiţiilor fizico-geografice (substratul geologic) şi socio-economice (profilul industrial şi dimensiunile localităţii).

Municipiul Focşani situat în bazinul hidrografic inferior al Putnei (vrâncene) are resursele de apă subterană cantonate în depozite aluviale. Acestea aparţin conurilor aluviale ale Putnei, Milcovului şi afluenţilor acestuia. Grosimea acestor depozite se reduce de la vest la est În funcţie de substratul litologic şi de nivelele piezometrice s-au identificat trei acvifere.În prezent însă doar două dintre acestea (I,III) sunt utilizate pentru alimentarea cu apă a oraşului un altul (II) frecvent poluat este utilizat numai pentru obţinerea apei industriale.

Calitatea aerului

În spaţiul urban al municipiului Focşani are în vedere o serie de categorii de poluanţi (monitoritozaţi în trei puncte de prelevare considerati ca şi standard în analizele de mediu) gazoşi NO2, SO2, NH3, H2S., pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile, cărora li se adaugă precipitaţiile acide şi degradarea stratului de ozon stratosferic. Analiza poluanţilor gazoşi s-a

realizat pe baza datelor obţinute din cele trei puncte de prelevare amplasate la nivelul municipiului.

Poluarea fonică

Altă categorie de poluare identificată la nivelul municipiului este poluarea fonică caracteristică arterelor rutiere de trafic intens din zona centrală. Valoarea limitei maxime admise pentru nivelul de zgomot echivalent conform STAS 10009/1988 este de 70 dB pentru străzile colectoare (categoria tehnică II) de 65 dB pentru străzile de legătură (categoria tehnică III).

.Focșani și statutul său urban

În legătură cu numele aşezării, există mai multe surse de informaţii, generând astfel mai multe ipoteze. Unele surse dau crezare unui călător străin prin Principatele Române, care, la mijlocul secolului al XIX-lea, a menţionat în însemnările sale că: oraşul ar data din vremea lui

Vasile Lupu, domnitorul Moldovei între 1634 şi 1635, care l-ar fi construit aici împreună cu Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti între 1632 şi 1654, ca mărturie pentru urmaşi a împăcării lor, Focşani desemnând un loc „mărginaş”, fapt consemnat de P. Alexandru

Arbore5.Alţii afirmă că numele ar proveni de la cuvintele „ foc şi ani ”, pornind de la faptul că

aşezarea a fost mistuită de flăcări de mai multe ori. Sunt consemnate6 năvălirile tătare şi turceşti din 1636, 1758, 1759. Alte ori oraşul a fost incendiat şi de către creştini: în 1653 Vasile Lupu, incendiază Focşani-Munteni. În 1854 este amintit un alt incendiu devastator care a mistuit şi Mănăstirea Sf. Ioan.

Cei mai mulţi consideră însă că toponimul îşi are obârşia în numele familiei Focşa, argumentând că în Evul Mediu denumirea unor localităţi se lua de la numele moşiei pe care acestea se întemeiau, aceasta purtând, la rândul ei , numele celui care o stăpânea .Această opinie a fost preluată din lucrarea „Arhondologia Moldovei”, publicată de paharnicul Constantin Sion, fost şi staroste de Putna, la 1850, în care acesta consemnează:

„La statornicirea hotarului ţării pe gârla ce au tras-o prin Focşani la întâlnirea domnului Ştefan cel Mare acolo, au făcut masă mare şi la sfârşitul mesei au ales doi oşteni, unul muntean şi unul moldovean şi i-au pus să se lupte cu paharele şi a biruit moldoveanu şi pentru lauda lui au dat numele târgului ce atunci au hotărât a se înfiinţă la hotar-Focşani că oşteanul se numea Focşa”.

Localitatea a intrat însă în conştiinţa naţională sub denumirea, încărcată de semnificaţie istorică, de „Oraşul Unirii”aceasta deorece aici s-a realizat, unirea de facto, a celor două Principate prin desfiinţarea punctului de graniţă de la Focşani, în urma decretului de unire a a oraşului de la 10 iulie 1862, în care se scria”Ambele părţi ale oraşului de dincolo şi de dincoace de Milcov vor forma în viitor un singur oraş, care va fi reşedinţa judeţului Putna”. De aici l-a propulsat destinul pe Moş Roată, răzeşul din Câmpuri, în Divanul ad-hoc, aici şi-a depus candidatura pentru acelaşi Divan Mihail Kogălniceanu, întemeietor de naţiune alături de Al.I.Cuza, determinat de puternicul sentiment unionist al oamenilor locului Tot aici au funcţionat, (după Unirea Principatelor Române din 1859), primele instituţii ale noului stat

(Comisia Centrală şi Curtea de Casaţie), pe a căror temelie avea să se constituie statul naţional unitar român în urma Marii Uniri din 1918.

Pentru a înţelege însă mai bine geneza şi evoluţia acestui oraş am recurs la a cita câteva mărturii, credem noi semnificative, despre înfăţişarea şi starea localităţii de-a lungul timpului:Astfel, în 1687, Vito Pilutio, arhiepiscop de Marcianopolis, într-o relatare despre starea Valahiei spunea7: “În Focşani, oraş aşezat deasupra unui râu, jumătate supus Princepelui Valahiei, iar cealaltă jumătate aceluia de Moldova, sunt mulţi catolici de diferite naţiuni”.

În 1817 William Mac-Michael, misionar ştiinţific al Universităţii din Oxford aminteşte de comerţul cu vin îndeosebi cu Rusia unde se vinde “cu zece parale ocaua”. acesta arată că la momentul respectiv aşezarea avea 5000 de locuitori, douăzeci şi patru de biserici, fiind în continuare împărţită în două ; numai doi ani mai târziu aflăm însă că populaţia era de numai 1800 locuitori, fără să se precizeze cauza.

Scrisoarea lui Kreuchely către won Miltitz din 27 iulie 1822 vorbeşte despre incendii, hoţii si alte excese (Arbore, P.Al. (1930)):” le staroste de Fokshan me fit plusieurs rapports sur les brigandsqui infestaient les environs de cette ville et qui a l’approche des Turcs se retiraient dans les forets et montagnes. Une vintagne furent pendus ou decapites a Fokshan’’.

O descriere cât se poate de detailată a Focşaniului în prag de Unire a Principatelor o face baronul Emanuel Solomon Mirohorsky, cartograf austriac în 1856. El arată că regiunea valahă de lângă Milcov era mai săracă, lipsită de gospodărire şi mai murdară decât ţinutul moldovean, cu gospodarii mai frumoase şi case boiereşti însă şi cu evrei mai mulţi care lipseau în partea munteană. Focşaniul apare ca şi centru al regiunii, însă cu case mici şi murdare, în afara celor boiereşti, cu o înfăţişare frumoasă, aşezate în mijlocul unor curţi mari. Pavajul uliţelor era prost şi, acolo unde lipsea, noroiul şi praful erau omniprezente.

Astfel, în decursul a aproximativ două secole şi jumătate localitatea trece printr-o serie de transformări vizibile. Dezvoltarea negoţului a favorizat o anumită structură etnică, cu o puternică comunitate armeană. Hugas Ingigian (1802-1803) găseşte 6000-7000 loc. dintre care 200 armeni) şi ulterior evreiască (la 14 sept 1839 clericii scoţieni Andrew A. Bonar şi Robert Mc. Cheyne menţionau 60 de familii de evrei polonezi ce aveau 2 sinagogi şi 4 profesori plătiţi pentru educaţia copiilor). Poziţia geografică la intersecţia drumurilor comerciale i-au adus şi numeroase neplăceri, atât în timpul războiului ruso-turc, cât şi în timpul Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu din cauza fărădelegilor înfăptuite de eteriştii greci.

Un mozaic etnic, cu dughene şi străzi neîngrijite, o elită boierească adesea slab pregătită ce a preluat doar suprafaţa culturii occidentale, case boiereşti impunătoare alături de bordeie ale orăşenilor săraci, punct de importanţă strategică deosebită pentru Marile Puteri şi ulterior pentru Principatele Unite - aceasta este imaginea generală a oraşului de pe Milcov către a doua jumătatea a secolului al XIX-lea.

În decursul ultimului secol, se disting patru perioade istorice care au marcat memoria colectivă a societăţii româneţti şi implicit a comunităţii locale focşenene, şi anume: perioada antebelică, interbelică, communistă şi postdecembristă, fiecare cu un anumit regim politic, condiţii economice şi particularităţi caracteristice.

În concluzie, putem afirma că din cele 236 denumiri care alcătuiesc nomeclatura stradală actuală a municipiului Focşani, doar 39 desemnează personalităţi sau evenimente care au legătură cu oraşul restul desemnează fie personalităţi la nivel naţional care nu au legătură cu istoria oraşului ori au caracter neutru.

Evoluţia vetrei

Elementele de favorabilitate care au condus la apariţia şi dezvoltarea aşezării urbane Focşani, au fost ,după cele mai multe păreri, sintetic exprimate, următoarele: cadrul natural (este unanim recunoscută importanţa acestuia pentru apariţia şi dezvoltarea tutror aşezărilor omeneşti) nevoia de a răspunde la o necesitate (ex. un târg periodic foarte potrivit ca loc pentru comerţ) dar şi dispariţia (în condiţii nu tocmai clare) a unui alt fost mare târg din regiune cunoscut sub denumirea de Târgul Putnei (amplasat pe locul actualei comune Boloteşti) alături de un nucleu preexistent de sate (ex. Stăeieşti/Stoieşti, Orbeni, Sârbi,etc) şi de o conjuctură politică favorabilă (determinată de stabilirea graniţei între Moldova şi Ţara Românească fapt care a generat apariţia aici a unui puct de vamă).

La aceşti factori anterior menţionaţi se adaugă poziţia geografică despre care Simion Mehedinţi aprecia că “e un criteriu foarte sugestiv pentru geografi” şi, a cărui rol se amplifică odată cu creşterea transportului şi schimbului în viaţa modernă

Analiza unui important volum de documente scrise, imagini şi hărţi ne conduc către o serie de concluzii despre localitate şi evoluţia sa - existenţa unei localităţi în vatra actuală a Focşaniului este atestată de mărturii aparţinând de perioada romană (şi chiar mai devreme) însă acestea sunt nesemnificative pentru continuitatea prezentului oraş. - este constituit pe vetrele satelor Sârbi,

Stăneşti, Brătuleşti încă din 1492 când a fost trasat un canal Milcoveţul care ulterior devine hotar - 1546 este atestat documentar pentru prima dată într - un registru vamal de la Braşov - 1575 când Alexandru -Vodă din Ţara Românească arăta într-un document cum că a fost lovit „cu înşelăciune pe la Focşani ”de Ion Vodă. - 1623 este atestat ca târg care s-a constituit şi a evoluat prin aglutinarea şi respectiv înglobarea unor foste sate8.- 1654 era deja “un oraş mare” (după Paul de Alep) alcătuit din cele două localităţi de graniţă Focşanii Moldoveni şi Focşanii Munteni. - 1859 apar la Focşani primele instituţii ale noului stat creat (Comisia Centrală care funcţionează aici între 10 mai 1859-14 februarie 1862 şi Curtea de Casaţie ) - 1862 cele două localităţi de graniţă sunt unite prin decret constituind astfel un singur oraş - în perioada interbelică evoluţia oraşului cunoaşte o oarecare stagnare se efectuează unele lucrări edilitare care nu reuşesc însă să schimbe înfăţişarea generală a urbei (pavarea unor străzi, îmbunătăţirea reţelei de alimentare cu apă, construirea uzinei electrice etc). - în prima jumătate a secolului al XX-lea economia oraşului era bazată pe mica producţie manufacturieră tăbăcării, atelire profilate pe diferite meşteşuguri, comerţ, activităţi bancare - după 1950 oraşul este supus unui amplu proces de industrializare fapt ce îi schimbă complet aspectul general.

Populatia Focșaniului

În evoluţia populaţiei municipiului, pentru aproape un secol, se pot identifica trei perioade cu particularităţi distincte în raport cu condiţiile de dezvoltare economică: 1912-1966 se înregistrează o creştere lentă a populaţiei ; analiza datelor arată că populaţia oraşului a crescut în peste 50 de ani cu mai puţin de 10 000 de locuitori; 1966-1992 are loc o creştere aproape explozivă a numărului populaţiei (se înregistrează o creştere de aproape 3 ori a numărului de locuitori); 1992-2008 în care se evidenţiază o perioadă caracterizată de un declin demografic aproape constant, excepţia o constiutie numai intervalul 2001-2002.

Natalitatea

Acest indicator demografic în spaţiul urban al municipiului Focşani a evoluat ascendent în perioada 1966-1980, în acest din urmă an aceasta atinge un maxim istoric 22,5‰. După acest moment însă analiza defineşte un moment de scădere (1980-1985) urmată de o relativă stagnare în perioada 1985 -1989, asfel că acest indicator înregistra numai 19,5 ‰ în anul 1989. Trendul descendendent este caracteristic şi pentru perioada imediat următoare, 1992-1996 moment după care se constată oscilaţii uneori bruşte manifestate prin cereşteri şi descreşteri semnficative de la 8.4 ‰ în 1997 la 7,6 ‰ în 1998 sau de la 7,6‰ în 2001 la numai 6,1 ‰ în 2002. După anul 2004 se poate afirma că acest indicator se stabilizează în jurul valorii de 9 ‰ cu variaţii nesemnficative în perioada 2005 (982 născuţi vii) 2007 (947), dar constatăm totuşi o scădere mai evidentă de peste 1. ‰ pentru anul 2008 cu numai 864 născuţi vii . Se impune deasemenea a menţiona înregistrarea pentru perioada de după 1989 a unui maxim pentu acest indicator în anul 1990 (15.3 ‰) şi a unui minim în anul 2002 (6.1‰).

Mortalitatea infantilă şi generală

Analiza modificărilor apărute în evoluţia acestui indicator evidenţiază o serie de aspecte care se impun a fi menţionate:

- valorile încă relativ ridicate ale mortalităţii generale sunt explicate prin: - creşterea ponderilor populaţiei din grupele de vârstă de peste 60 de ani în cazul cărora mortalitatea specifică este mare; - acţiunea multiplă a factorilor de mediu comportamentali de risc biologic corelată cu influenţa condiţiilor socio-economice şi de asistenţă medico-sanitară;

- reducerea şi stabilizarea mortalitatăţii infantile ca rezultat al îmbunătăţirii condiţiilor medico sanitare la naştere, naşterea unor copii doriţi de famile, creşterea nivelului de trai general cu implicaţii semnificative asupra sănătăţii mamei şi a copilului.

Nupţialitatea şi divorţialitatea

În evoluţia nupţialităţii şi divorţialităţii se constată că: - o evoluţie a nupţialităţii în regim “dinţi de ferăstrău” cu alternanţa unor momente de creştere (1990) cu altele de scădere (1995)- o variaţie a ratei nupţialităţii între o valoare maximă de 8,51‰ în 2005 şi o valoare minimă de 6,06 ‰ în 2002 şi o evoluţie a divorţialităţii între un maxim 3,86 ‰ 1999 şi un minim de 2,04 în 1992 - o creştere semnificativă a ratei nupţialităţii în primii ani după 1990 fapt explicat în principal prin: un exod de populaţie rurală tânară către mediul urban mai ales în perioada 1990 -1992 contingentele de populaţie născute în 1966 şi 1967 au ajuns la momentul în care întemeirea unei familii este un fapt absolut normal.- o evoluţie sinuaosă a divorţialităţii în care se remarcă o perioadă de vârf 1994-1999 explicată de lipsuri materiale dar şi de unele convingeri sociale (reîntoarcerea la o societate democratică) urmată de o perioadă de stabilizare a fenomenului divorţialităţii cu valori ale ratei divorţialităţii între 2,27‰ (2005) şi 2,99‰ (2003) excepţia o reprezintă anul 2007 (3,53‰) - valorile mai reduse ale divorţialităţii pot fi explicate şi prin modificări în structura populaţiei pe grupe de vârstă în sensul că divorţialitatea scade în măsura în care se înaintează în vârstă.

Bilanţul natural al populaţiei

Acesta reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate – ca bilanţ a celor două variabile demografce, înregistrează o tendinţă continuă de descreştere ( de la 9,9 ‰ în anul 1992 la 0,1‰

în anul 2002).

Bilanţul migratoriu al populaţiei

Diferenţa dintre numărul persoanelor stabilite (sosite) în oraş şi numărul persoanelor plecate. Acesta înregistrează permanent valori negative, după 1991 cu un maxim de –11,5‰ în 2000 şi un minim de -1,3‰ în anul 1993; este cauza evoluţiei descendente a numărului populaţiei în perioada asumată de analiza mea.

Structura pe grupe de vârstă şi sexe

În ceea ce priveşte, structura populaţiei pe sexe, recensămintele din 1992 şi 2002 se evidenţiază, că la grupa de vârstă 0-19 ani dominantă este populaţia de sex feminin în 1992 în timp ce în 2002 este dominantă populaţia masculină, iar în cadrul populaţiei adulte şi vârstnice dominantă este populaţia de sex feminin.

Structura etnică a populaţiei

Analiza structurii etnice a populaţiei pe baza datelor furnizate de cele două recensăminte (1992, 2002) care s-au suprapus, peste perioada asumată de cercetarea noastră, evidenţiază şi explică actuala structură etnică prin: - tendinţa de omogenizare a populaţiei atât la nivel de judeţ dar şi raportat la municipiu prin dispariţia unor grupuri etnice în trecut mult mai vizibile în peisajul local (ex:evreii, armenii, grecii); - un proces tot mai accentuat de afirmare a identităţii în cadrul diferitelor etnii (ex: rromii); - reducerea aproape insesizabilă a populaţiei de origine română în total populaţie atât la nivel judeţean (de la 99,02% în 1992 la 98,12% în 2002).

Modificări în evoluţia şi structura populaţiei

În evoluţia şi structura demografică a populaţiei municipiului s-au evidenţiat o serie de mutaţii care pot fi rezumate astfel:

- scăderea natalităţii a determinat creşterea constatntă a populaţiei vârstnice fapt ce impune o dezvoltare extensivă a serviciilor medico-sociale care se adresează acestui segement de populaţie;

- reducerea numărului de copii şi elevi cuprinşi în sistemul de educaşie fapt ce a determinat o redimensionare a infrastructurii de educaţie; apariţia unui deficit chiar şi dacă numai cojuctural în piaţa muncii mai ales după anul 2000 când scăderea naturală a populaţiei este corelată cu intensificarea unui fenomen al migraţiei; muncă în străinătate (fenomen care a debutat imediat după 1990);

- creşterea efortului financiar din parte autorităţii locale pentru susţinerea populaţiei vârstnice cu venituri rmodeste prin diferite categorii de subvenţii acordate; creşterea necesarului de funcţionari care îşi desfăşoară activitatea în sistemul de pensii şi asigurări sociale;

- reşterea cheltuielilor privind îngrijirea sănătăţii în condiţiile în care este absolut normal ca persoanele vârstnice să solicite medicamente şi consultaţii în pondere mai mare în raport cu restul populaţiei;

- scăderea mortalităţii infantile este rezultatul unei modernizări chiar dacă încă nu suficiente a infrastructurii pentru sănătate

- apariţia în rândul populaţiei a fenomenului de şomaj cu toate impliacaţiile sale.

Delicvența juvenilă

Cu toate că la nivel naţional evoluţia fenomenului delincvenţei juvenile a cunoscut în ultimii ani noi forme de manifestare, precum şi un trend ascendent coroborat cu creşterea gravităţii faptelor comise, judeţul Vrancea a înregistrat în ultimii 2 ani o scădere pe această linie.

"Chiar şi în aceste condiţii, la nivel interinstituţional, factorii cu atribuţii pe această linie, au intensificat acţiunile preventiv-reactive şi au realizat activităţi concrete în sistem partenerial pentru creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ. S-a dorit astfel evitarea înregistrării unor evenimente în care să fie implicaţi elevii sau cadrele didactice, cu impact puternic asupra opiniei publice, prevenirea delincvenţei juvenile şi a victimizării minorilor în incinta şi zona adiacentă unităţilor de învăţământ preuniversitar fiind una din priorităţile Poliţiei Române la nivel naţional pentru anul 2012", se arată într-un comunicat al IPJ Vrancea.

Pe raza municipiului Focșani, au fost sesizate poliţiei 13(-14) infracţiuni în care au fost implicaţi elevii, din care 8 au fost săvârşite în incinta şcolilor şi 5 în zona adiacentă unităţii de învăţământ, 8 în mediul urban şi 5 în mediul rural. În 7 cazuri, toate furturi, autorii au fost elevi, iar în 8 cazuri victime ale acestor infracţiuni au fost elevi. Faptele penale înregistrate au fost toate infracţiuni de furt.

Migraţia pentru muncă în străinătate din microregiunea Focşani

În România, fenomenul migraţiei a inceput după 1989 si s-a accentuat după anul 2002, atunci când a fost liberalizată circulaţia românilor în spaţiul european . In prezent, numărul celor care aleg să plece la lucru in străinătate este de aproximativ de trei ori mai mare decât în anul 2002. Ponderea persoanelor intre 18 si 59 de ani care au lucrat in străinătate după 1989 este de 12%.Studiile realizate în ţara noastră, în perioada de după 1990, au identificat o serie de motivaţii (care se regăsesc şi în cazul locuitorilor din Municipiul Focşani) care au generat aceste fluxuri migratorii care sintetic se pot rezuma astfel: forţa de muncă, în municipiul Focşani, a înregistrat, în ansamblul economico-social mutaţii generate de factori specifici perioadei de tranziţie cum ar fi schimbări profesionale şi structurale ale economiei de piaţă, privatizarea, şomajul. În ultimii ani se înregistrează o puternică migraţie în occident mai ales Italia şi Spania a forţei de muncă din Focşani.

Funcţia industrială a orașului Focșani

În perioada de după 1990 se constată o serie de modificări şi în ceea ce priveşte funcţia industraială concretizate în: - dispariţia unor unităţi industrale altădată reprezentative pentru economia oraşului şi a judeţului deopotrivă (ex. Mopaf S.A.) - trecerea în proprietate privată a unor foste unităţi econmice de stat (ex.Vranco, Vranlact,) - reducerea capacităţii de producţie a unor unităţi industrale (ex Uniplast Focşani) - modernizarea capacităţilor de producţie a unor unităţi economice îndeosebi aparţinând industriei alimentare (panificaţie lactate) - apariţia de unităţi industriale noi îndeosebi aparţinând unor ramuri cu tradiţie în economia oraşului (ex. industria textilă industria lemnului) acestea sunt de regulă capacităţi de producţie de dimensiuni mici şi medii, adaptate la cerinţele actuale ale pieţei. reducerea pe anasamblu a ponderii industriei în profilul economic al oraşului şi creştera ponderii serviciilor astfel că se paoate constata chiar o trecere de la un profil economic dominat industraial 1990 către un

profil de servicii dominat de activităţi din sfera comercială care fac legătura cu vocaţia de oraş comercial a urbei.

Fig.2 Structura şi repartiţia activităţilor industraialeSursa Oficiul Judeţean pentru Registrul Comerţului Vrancea

Funcţia comercială şi financiar bancară

În ceea ce priveşte funcţia comercială şi financiar bancară după 1990 se constatată modificări care au determinat schimbări radicale în: creşeterea constatntă a ponderii acestei funcţii în profilul economic al urbei astfel încât se poate afirma că oraşul are o funcţie comercială dominantă care valorifică măcar şi parţial tradiţia comercială a urbei; trecerea în propritate privată a fostelor spaţii comerciale aparţinând domeniului public astfel că în prezent reţeaua comercială aparţine aproape exclusiv sectorului privat; trecerea de la unităţi comerciale de proximitate de mici dimensiuni şi amplasate în cartierele de locuinţe la unităţi comerciale de tip supermarket şi ulterior după 2005-2006 la cele de tip hipermarket amplasate de regulă la periferie ex. Dedeman, Carefour, Praktiker; amplificarea rolului funcţiei comerciale în profilul economic al urbei prin dezvoltarea şi modernizarea infrastrastructurii comerciale (infrastructura comercială existentă în 1990 s-a modificat semnificativ prin schimbarea destinaţiei unor foste unităţi comerciale în special care deserveau comerţul cu produse alimentare prin modernizarea altora sau prin apariţia de spaţii comerciale noi); amplificarea funcţiei financiar bancare prin dezvoltarea unei infrastructuri noi moderne construită după 1990 care a determinat implicit creşterea numărului de salariaţi ocupaţi în acest sector de la 477 persoane în 1991 la 796 (2008).

Funcţia de transport

În perioada analizată de studiul nostru funcţia de transport comportă o serie de modificări rezumate în:

■ reducerea ponderii transportului feroviar prin închiderea unor rute de transport ex. Focşani-Odobeşti, Focşani-Panciu

■ creştera ponderii transportului rutier atât pentru mărfuri dar şi pentru persoane ■ apariţia de operatori privaţi în zona oraşului Focşani momentan numai în transportul

rutier ■ apariţia unor trasee noi în transportul public urban ajungând în prezent la 12 linii ■ externalizarea unor linii de transport public periurban către operatori privaţi

ex.trasee către Câmpineanca, Odobeşti, Vânători etc. ■ modernizarea şi extiderea infrastructurii (clădiri, cale de rulare dar şi mijloace) de

transport urban şi periurban.

Funcţia turistică

Turismul aparţine sectorului terţiar care include organizarea şi desfăşurarea călătoriilor, a timpului liber, a prestaţiilor necesare satisfacerii nevoilor de consum şi de servicii ale turiştilor. În aceste condiţii amenajarea turistică a teritoriului presupune valorificarea potenţialului turistic pentru organizarea şi desfăşurarea diferitelor forme de turism. Organizarea spaţiului este adaptată la motivaţiile, cerinţele şi nevoile turiştilor.

Pentru spaţiul oraşului Focşani, funcţia turistică este susţinută în principal de elemente antropice de natură diversă, incluzând foste clădiri administrative, locuinţe pentru o anumită perioadă a istoriei oraşului, locuri de memorie, monumente funerare şi nu în ultimul rând monumente, edificii plasate în spaţii publice, cu o încărcătură simbolică deosebită.

Sursa Primăria Municipiului Focşani

Fig. 3 Potenţialul turistic antropic şi infrastructura turistică

Modificări aduse orașului

În perioada de după 1990 în infarastructura publică edilitară şi socio - culturală a oraşului s-au înregistrat o serie de modificări concretizate în: extinderea continuă şi modernizarea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare şi diminuarea impctului diferitelor

dificultăţi constatate. modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate prin programul ISPA modernizarea reţelei de alimentare cu energie electrică astfel încăt acsta să poată răspunde optim la noile cerinţe de consum îndeosebi în ceea ce privesc consumatorii casnici apariţia şi dezvoltarea unor reţele noi moderne de tranport a semnalului Tv prin reţeaua de cablu dezvoltarea infrastructurii pentru furnizarea serviciilor de telefonie fixă apariţia şi dezvoltarea infrastructurii pentru furnizarea serviciilor de comunicaţii mobile şi a tranferului de internet şi date extinderea reţelei de alimentare cu gaze naturale astfel încât de furnizarea acestora să dispună un procent tot mai mare din populaţia oraşului diversificarea sistemelor de încălzire a locuinţelor prin instalarea centralelor termice de apartament asrtfel că din totalul de peste 30 000 apartamente existe în municipiu numai 19 900 mai sunt conectae la sistemul public de furnizare a energiei termice numărul acestora scade de la an la an extiderea reţelei de căi de comunicaţii carosabil şi pietonal cu străzile care deservesc cartierele de locuinţe nou apărute (ex. microcartierele A.N.L. din zona de sud şi est a oraşului) extinderea şi modernizarea infrastructurii pentru serviciile de sănătate, educaţie şi cultură. În continuare în acest capitol am abordat problema funcţiilor urbane şi a zonelor funcţionale urbane concentrând efortul pe identificarea mutaţiilor care au avut loc în dinamica unor funcţii urbane (ex. funcţia industrială, dominantă în 1990, funcţia comercială dominantă în prezent ) dar şi modificările din cadrul zonelor funcţionale. În perioada de după 1990 se constată o serie de modificări şi în ceea ce priveşte funcţia industraială concretizate în: dispariţia unor unităţi industrale altădată reprezentative penteru economia oraşului şi a judeţului deopotrivă (ex. Mopaf S.A.); trecerea în proprietate privată a unor foste unităţi econmice de stat (ex.Vranco, Vranlact,) reducerea capacităţii de producţie a unor unităţi industrale (ex Uniplast Focşani, Insta Electric); modernizarea capacităţilor de producţie a unor unităţi economice îndeosebi aparţinând industriei alimentare (panificaţie lactate); apariţia de unităţi industriale noi îndeosebi aparţinând unor ramuri cu tradiţie în economia oraşului (ex. industria textilă industria lemnului) acestea sunt de regulă capacităţi de producţie de dimensiuni mici şi medii, adaptate la cerinţele actuale ale pieţei.

În concluzie se poate afirma că în perioada analizată de studiul meu are loc reducerea pe anasamblu a ponderii industriei în profilul economic al oraşului şi creştera ponderii serviciilor astfel că se paoate constata o trecere de la un profil economic dominant industraial în 1990 către un profil de servicii dominat de activităţi din sfera comercială care fac legătura cu vocaţia de oraş comercial a urbei.

Modificări în structura economică a municipiului

Profilul economic al muncipiului Focşani era în 1990, preponderent industrial, fapt argumentat de numărul populaţiei ocupate în industrie la momentul respectiv, 29 353 persoane adică 51,23% din totalul populaţiei ocupate în timp ce sectorul terţiar reprezenta numai 24,62% acesta din urmă creşte în ritm destul de rapid astfel că în 1993 atinge 34,01% depăşind uşor media pe ţară (32%) pentru a ajunge la 18 056 persoane respectiv la 45,18% în 2008 valoare semnificativ mai mare raportat la media naţională de numai 37,2%.

Funcția comenrcială si financiar bancară

În ceea ce priveşte funcţia comercială şi financiar bancară după 1990 se constatată modificări care au determinat schimbări radicale în: creşeterea constatntă a ponderii acestei funcţii în profilul economic al urbei astfel încât se poate afirma că oraşul are o funcţie comercială dominantă care valorifică măcar şi parţial tradiţia comercială a urbei; trecerea în propritate privată a fostelor spaţii comerciale aparţinând domeniului public astfel că în prezent reţeaua comercială aparţine aproape exclusiv sectorului privat; trecerea de la unităţi comerciale de proximitate de mici dimensiuni şi amplasate în cartierele de locuinţe la unităţi comerciale de tip supermarket şi ulterior după 2005-2006 la cele de tip hipermarket amplasate de regulă la periferie ex. Dedeman, Carefour, Praktiker; amplificarea rolului funcţiei comerciale în profilul economic al urbei prin dezvoltarea şi modernizarea infrastrastructurii comerciale (infrastructura comercială existentă în 1990 s-a modificat semnificativ prin schimbarea destinaţiei unor foste unităţi comerciale în special care deserveau comerţul cu produse alimentare prin modernizarea altora sau prin apariţia de spaţii comerciale noi); amplificarea funcţiei financiar bancare prin dezvoltarea unei infrastructuri noi moderne construită aproape exclusiv după 1990 care a determinat implicit creşterea numărului de salariaţi ocupaţi în acest sector de la 477 persoane în 1991 la 796 în 2008.

Fizionomia actuală a municipiuluiPlanul oraşului este unul din elementele fizionomice caracteristice care conferă

acestuia trăsături particulare.

Din documentele de arhivă aflăm că încă din 1875 a existat o statistică a căilor de comunicaţie în Focşani. Străzile erau în general strâmte, iar locuinţele şi dughenele erau îngrămădite unele în altele .Se vorbeşte de existenţa a 122 străzi reparate şi 87 pavate. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, Strada Mare din Focşani era pavată cu trunchiuri de arbori.

Primul plan general al oraşului Focşani a fost întocmit în anii 1896-1898 şi finalizat, cu unele modificări abia în anul 1932. După acest plan, suprafaţa oraşului era de numai 670 ha având, 204 străzi cu o lungime totală de 74 km .Suprafaţa ocupată de străzi era de 13,30 ha. În 1990 reţeaua rutieră a municipiului avea 96,6 km lungime aceasta creşte la 107 km în 1999 iar în prezent (2008) reţeaua rutieră a municipiului Focşani are 241 străzi cu o lungime totală de 108,1 km şi o suprafaţă a carosabilului de 917 461 mp.

Reţeaua stradală a municipiului Focşani este (una atipică pentru oraşele de câmpie acestea au în general o tramă stradală de tip radiar) dominată de căile majore (străzi de categoria a II-a asigură circulaţia majoră între zonele funcţionale şi de locuit având patru benzi pe sens şi străzi cu circulaţie intensă) orientate în proporţie de 70% pe direcţia N-S. Trama stradală este compusă în prezent din străzi de categoria I, II, III şi IV. Artera principală de tranzit a oraşului este Calea Muntenia (E85) în care debuşează din vest patru străzi principale din Focşani: Bdul. Bucureşti, str. Brăilei, str. Măgura şi str. Cuza Vodă.

După anul 1990 s-au impus construcţii de locuinţe cu unul-două etaje pentru a se îmbunătăţi indicatorii de confort ai populaţiei, de creştere a suprafeţei zonelor verzi pe cap de locuitor, precum şi de creştere a gradului de siguranţă a clădirilor şi locuitorilor acestora.

Spaţiul urban al municipiului Focşani este organizat în prezent în 6 (zone) cartiere de locuit Centru, Gară, Obor, Sud, Bahne, Mândreşti.

În 1990 suprafaţa oraşului este de 48,15 kmp din care suprafaţa intravilanului este de numai 11,96 kmp cu o lungime totală a străzilor de 95,4 km din care modernizate sunt numai 67,6 km.; oraşul ocupă 1% din suprafaţa judeţului fiind o localitate de dimensiune medie.Prin Planul Urbanistic din 1999, s-a solicitat creşterea teritoriului intravilan cu 484 ha astfelîncât suprafaţa intravilanului a ajuns la 16,83 kmp fapt realizat prin atragerea acestor suprafeţe din extravilanul municipiului pentru diferite funcţiuni: - dezvoltarea zonei locuinţelor cu 198 ha, cu regim mic şi mediu de înălţime; - mărirea zonei instituţiilor şi serviciilor de interes public cu 192,8 ha; - mărirea zonei unităţilor industriale şi de depozitare cu 15,6 ha; - creşterea căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară cu 34 ha; - alte destinaţii 47 ha - reducerea terenurilor agricole din intravilan cu 240,28 ha.

Prin Planul Urbanistic General elaborat în perioada 2008-2009 (care la momentul redactării prezentului studiu nu afost încă aprobat) se propune creştera suprafeţei intravilanului la 18,41 kmp în condiţiile în care suprafaţa unităţii administrativ teritoriale s-a redus la 47,12 kmp.

Planul actual al oraşului reprezintă o asociere de plan neregulat (SE,SV), plan rectangular (dominant), plan radiar-concentric, izolat în partea central sud-vestică a urbei.

Dezvoltarea importantă a zonei instituţiilor şi serviciiilor de interes public va asigura completarea cu instituţii sau servicii publice a zonei centrale, a cartierelor de locuit, precum şi realizarea serviciilor propuse în zonele de extindere a intravilanului şi în zonele care vor face obiectul unor planuri urbanistice, pentru crearea tuturor condiţiilor unui nivel de viaţă civilizat. Dezvoltarea zonelor de locuit va determina implicit extinderea şi modernizarea reţelelor extinderea şi modernizarea reţelelor tehnico-edilitate, a căilor de comunicaţii rutiere, parcaje, poduri, etc.

Sursa Planul Urbanistic General, Focşani 2009 Sursa Planul Urbanistic General, Focşani 2009

Fig.4 Structura unităţii administrativ teritoriale Fig. 5 Organizarea intravilanului pe cartiere

În perioada 1990 - 2009 se constată o serie de modificări în bilanţul teritorial astfel că în ceea ce priveşte intravilanul acesta creşte continuu iar în cadrul acestuia au loc o serie de realocări astfel că se constată creşterea suprafeţei ocupate de zona pentru locuinţe şi funcţiuni complementare fapt explicat în esenţă prin construcţia unor noi cartiere A.N.L. în Cartierul Sud şi în Cartierul Bahne (Bulevardul Brăilei) dar şi a numeroase locuinţe individuale construite din fonduri private în diferite zone ale urbei – creşte deasemenea suprafaţa ocupată de instituţii publice prin construcţia de sedii noi pentru diferite instituţii publice (ex. Inspectoratul Teritorial de Muncă, Direcţia pentru Muncă şi Prestaţii Sociale, Inspectoratul Şcolar Judeţean,) creşterea zonei ocupate de obiective industriale şi depozitare chiar în condiţiile reducerii unor activităţi industriale prin extinderea însă a suprafeţelor ocupate de spaţii de depozitare, aferente diferitelor noi activităţi (care au înlocuit activităţile industriale) îndeosebi depozite comerciale şi depozite pentru materiale de construcţii creştera zonei pentru gospodărie comunală fapt explicat prin extinderea diferelor reţele de utilităţi necesare noilor locuinţe şi instituţii noi apărute în acest interval de timp creştera suprafeţei ocupate de spaţii verzi îndeosebi din categoria spaţiilor verzi aparţinând noilor case individuale construite în mai toate zonele oraşului, scăderea suprafeţei de teren agricol intravilan prin schimbarea destinaţiei unor terenuri aparţinând de unităţi agricole (ex. livezi, pepiniere etc). În concluzie, se poate afirma că datorită solicitărilor tot mai mari de suprafeţe necesare pentru locuinţe şi instituţii de interes public prin P.U.G. din 2009 se propune o cereştere a intravilanului cu aproximativ 360 ha, faţă de situaţia din 1994, aceasta fiind o expresie concludentă a modificărilor apărute în profilul socio-economic al urbei şi implicit a dezvoltării acestuia.

Infrastructura de transport local şi regional

În prezent infrastrcura de circulaţie intraurbană este constituită din din 241 de străzi cu o lungime totală de 108,1 km din care 74 km sunt asfaltate restul fiind betonate, (7,5 km ) acoperite cu balast (6,5 km) sau chiar străzi de pământ (19,5 km).

Circulaţia majoră în oraş este în prezent 2008 asigurată de 16 străzi de categoria a I-a B-dul. Bucureşti, Calea Munteniei, Bd. Unirii, B-dul Brăilei, Str. Cuza Vodă Str. Mare a Unirii, B-dul Independenţei şi a II-a Str. Anghel Saligny, Str. Republicii, Str. Mărăşeşti, Str. Vâlcele, Str. 1 Decembrie, B-dul Gării (fig.6).

În periurban, principalele căi de acces în oraş, au o dispunere radiară astfel că intrarea în oraş se realizează prin şase porţi: dinspre sud pe E85 (DN2) din direcţia Bucureşti-Buzău prin Bariera Bucureşti; dinspre est, pe DJ 204 din direcţia Brăila-Galaţi prin Bariera Brăilei şi Galaţi şi DJ 204D din direcţia Suraia prin Bariera Galaţi-Suraia; dinspre nord, pe E85 din direcţia Suceava-Bacău-Mărăşeşti sau Iaşi.Vaslui - Tecuci prin Bariera Mărăşeşti şi pe DJ 204E şi DJ 209 din direcţia Petreşti şi Vânători; dinspre vest, pe DN 2D prin Bariera Drumul Vrancei-Odobeşti din direcţia Târgul Secuiesc-Vidra-Boloteşti-Drumul Vrancei sau pe DJ 205C din direcţia Vidra-Boloteşti-Odobeşti-Focşani; dinspre sud, pe DC 141 prin Bariera Coteşti din direcţia comunei Câmpineanca.

Sursa Primăria Municipiului FocşaniFig. 6 Focşani – Reţeaua stradală intraurbană

Infrastructura turistică

Organizarea spaţială a resurselor culturale din oraş şi relaţiile lor cu infrastructura hoteluri, mijloace de transport, zone comerciale sunt importante pentru succesul strategiei de dezvoltare a turismului cultural asociat (datorită faptului că atracţiile istorice/culturale sunt situate cu precădere în oraşe) cu turismul urban.

În perioada de după 1990 în infarastructura publică edilitară a oraşului s-au înregistrat o serie de modificări concretizate în:

■ extinderea continuă şi modernizarea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare şi diminuarea impctului diferitelor dificultăţi constatate.

■modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate prin programul ISPA■ modernizarea reţelei de alimentare cu energie electrică astfel încăt acsta să poată

răspunde optim la noile cerinţe de consum îndeosebi în ceea ce privesc consumatorii casnici■ apariţia şi dezvoltarea unor reţele noi moderne de tranport a semnalului Tv prin

reţeaua de cablu ■ dezvoltarea infrastructurii pentru furnizarea serviciilor de telefonie fixă ■ apariţia şi dezvoltarea infrastructurii pentru furnizarea serviciilor de comunicaţii

mobile şi a tranferului de internet şi date ■ extinderea reţelei de alimentare cu gaze naturale astfel încât de furnizarea acestora

să dispună un procent tot mai mare din populaţia oraşului ■ diversificarea sistemelor de încălzire a locuinţelor prin instalarea centralelor termice

de apartament asrtfel că din totalul de peste 30 000 apartamente existe în municipiu numai 19 900 mai sunt conectae la sistemul public de furnizare a energiei termice numărul acestora scade de la an la an

■ extiderea reţelei de căi de comunicaţii carosabil şi pietonal cu străzile care deservesc cartierele de locuinţe nou apărute (ex. microcartierele A.N.L. din zona de sud şi est a oraşului)

■ extinderea şi modernizarea infrastructurii pentru serviciile de sănătate, educaţie şi cultură.

Cartierele orașului Focșani. Istoric

Regimul comunist a reuşit să şteargă vechile denumiri ale mahalalelor din Focşani , dispărând astfel nume precum Asanache, Arion, Gramei , Călcâi , Raion , Grădinari, Cherestegii , Postăvari, Pielari, Blănari, Armeni, Sârbi, Israeliţi, Călugăreasa, Fânăriei, Însuratei,Bordeasca, Stamatineşti, Săpunari, Sfântu Dumitru, Domnească.

Cartierele Obor, Bahne, Gară, ANL Sud şi Democraţiei ,Laminorul, Mîndreşti sunt cunoscute azi de toţi focşănenii, dar foarte puţini cunosc cum s-au format aceste cartiere. Zona Bahne a fost la începuturi un sat într-o zonă mlăştinoasă, provenită de la ploi şi apa ce se scurgea din canalul despărţitor al celor două provincii româneşti. Printr-o serie de lucrări, zona a devenit bună pentru organizare de grădini. „Teritoriul a ajuns cu timpul o singură proprietate în mâna unui singur om , mai exact a două femei, boieroaica Ruxanda Stamatin până pe la 1900 iar până la 1945 a principesei Constanţa Ghica , acestea fiind de fapt rude.

După două reformele agrare, terenul a fost expropriat şi acoperit o parte de o zonă urbană intens populată , iar cealaltă parte s-a transformat în teren bun pentru agricultură în vremea comunistă, prion înfiinţarea IAS Focşani, iar mai nou a devenit un loc propice dezvoltatorilor imobiliari . Zona aflată în intravilan este parţial acoperită cu case, iar cealaltă parte cu blocuri”, mi-a precizat istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea. Zona Tăbăcari este evident că a primit această denumire de la meseria pe care o efectuau locuitorii acestei artere cunoscute din Focşani. Ciudat este că alte nume de meserii nu s-au mai păstrat în nomenclatura urbană, deşi oraşul a fost plin cu bresle de meseriaşi. „Poate importanta străzii, poate lungimea ei, poate hotarul despărţitor dintre principate, ce trecea exact pe aici, au făcut ca această îndeletnicire, tăbăcăria, să se transfere unei străzi şi unei zone urbane care să reziste până în prezent”, mai spune Florin Dîrdală. Amorţitu, un cartier situat în nordul oraşului, a preluat acest nume de la viile pe care orăşenii le aveau în prelungirea oraşului, respectiva zona fiind denumită în trecut Viile Amorţitu.

Cartierul Gară este cel mai nou nume dintre mahalalele vechi, fiind creat pe la finele secolului XIX, odată cu construcţia liniei ferate şi a staţiei CFR Focşani, moment în care zona a devenit din ce în ce mai interesantă pentru viitorii orăşeni şi pentru un aglomerat ansamblu de blocuri ridicat cu voia şi resursele regimului comunist.

Cartierul Vâlcele, cel atât de disputat atât de orăşeni cât şi de comuna învecinată oraşului, Cîmpineanca , are o semnificaţie încă nedesluşita.

Cartierul Sud a luat fiinţă începând cu anul 1970 , fiind dispus iniţial în jurul Mausoleului Eroilor Neamului şi extins apoi treptat, anticipând şi satisfăcând puternica deplasare de populaţie de la ţară la oraş din perioada de final a regimului comunist.

Cartierul Obor a căpătat numele odată cu înfiinţarea sa acum peste o sută de ani, când prin grija Primăriei orăşeneşti s-a înfiinţat acest spaţiu larg ce facilita vânzări de animale. În prezent, aici se mai comercializează, cu din ce în ce mai puţin succes, doar caii putere ai autovehiculelor autohtone şi de import, haine chinezeşti, precum şi ceva mărunţişuri utile prin gospodărie.

Cartierul Mîndreşti a preluat numele de la fosta comună cu acest nume care în anul 1963 a devenit localitate componentă a oraşului, după ce, vreo şase ani, de pe la 1957 la 1963 a aparţinut de comuna Răstoaca.

Sursa Google Maps 2014Fig. 7 Cartierul Gara

Municipiul Focşani îşi impune de mai mult timp funcţia de loc central, aceasta se accentuează semnificativ după anul 1968, când datorită reorganizării administrativ teritoriale, Vrancea devine judeţ iar oraşul Focşani este stabilit ca reşedinţă. După această dată oraşul cunoaşte o evoluţie complexă, caracterizată prin amplificarea şi diversificarea funcţiilor sale, devenind centrul de polarizare politic, administrativ şi cultural, care coordonează întreaga activitate din judeţ. Accentuarea centralităţii municipiului Focşani a avut la bază o dinamică demografică aproape explozivă demonstrată de evoluţia numărului de locuitori. Astfel în intervalul 1966 – 1977 populaţia oraşului a crescut cu peste 20 000 de persoane (62,38%) fapt datorat în principal de un bilanţ natural şi migratoriu pozitiv. După 1992, populaţia începe să scadă, ca urmare a restructurării economice, în principal a unităţilor industriale, fapt ce a determinat emigrarea populaţiei spre zone economice mai dezvoltate sau spre localităţile rurale de origine.

Relaţiile cu aşezările urbane şi rurale: tipuri de relaţii dinamică şi caracteristici

Analiza detaliată a relaţiilor ce intervin între oraşul Focşani şi teritoriul suport al acestuia constituie una dintre problemele esenţiale ale dezvoltării durabile.Evidenţierea acestor raporturi pentru orice oraş sau aşezare conduce, în final la o determinare cât mai veridică a zonelor sale de influenţă, la o cunoaştere a relaţiilor dintre aşezări şi spaţiile dintre acestea.

În studiul am identificat ca principale tipuri de relaţii între municipiul Focşani şi spaţiile urbane şi rurale adiacente următorele categorii: relaţii rural-urban, relaţii economice, relaţii demografice, relaţii politico-administrative, relaţii comerciale, relaţii social culturale şi de recreere.

Concluzii

De la un simplu oraș, unde boierii veneau doar ca să decuste din cele mai buni licori ale lui Bachus s-a ajuns la Focșaniul de azi.

După anul 1950, se înregistrează un rapid proces de industrializare cu implicaţii directe în procesul de creştere economică, migrarea populaţiei către mediul urban şi, implicit, în structura urbană a localităţii:      •apar primele cartiere de blocuri de locuinţe (Cartierul Gara, Cartierul Sud, Cartierul Bahne, zona de centru a oraşului)      •se prefigurează zona industrială care se va dezvolta treptat       Oraşul Focşani a devenit municipiu, reşedinţă a judeţului Vrancea, odată cu noua împărţire administrativ-teritorială a României care a avut loc în anul 1968.       După căderea regimului comunist din România, Focşaniul a intrat într-un proces complex de modernizare, proces care continuă şi în prezent. Aşa se face că în 2011 s-au terminat lucrările de restaurare a zonei de hotar din Piaţa Unirii, aşa-numitul Centru Vechi al Focşaniului. Totodată, în vara anului 2012 oraşul Focşani a semnat un act de înfrăţire cu oraşul Tivoli, din Italia.       Nenumăratele atracţii turistice, frumuseţea locurilor, curăţenia şi bunătatea oamenilor fac din Focşani un oraş destul de important pe harta ţării, un oraş de care sunt foarte mândru.

Bibliografia

Carcadia G., Miclea I., Focşani, Editura Sport-Turism, BucureştiCaian D.F.,Istoricul oraşului Focşani, Tipografia Gh. Diaconescu Focşani.Cîrnu L., Toponimie urbană şi schimbarea reperelor memoriei colective.Oraşul Focşani, în Milcovia, , Focşani, Tipografia Cartea PutneiDeşliu Al., Focşanii. Ghid Turistic Editura Pallas FocşaniDeşliu Al., Vrancea Istorie trăită, Editura Pallas FocşaniRădulescu T., FocşaniiRădulescu T Focşanii- date asupra oraşului în legătură cu planul de amenajare

Milcovia Arhivele Direcţiei Judeţene de Statistică, Vrancea Arhivele Statului . Filiala Vrancea , Colecţia de documenteDate statistice , Camera de Comerţ , FocşaniRegulametul local de urbanism Focşani, Consiliul Local al Municipiului Focşani Strategia de dezvoltare a Municpiului Focşani pentru perioada 2007-www.focsani.infoMonitorulvn.roWikipedia.roAdevarul.ro