orasul calimanesti

34
PREZENTAREA STAŢIUNII CALIMANESTI-CACIULATA 1

Transcript of orasul calimanesti

Page 1: orasul calimanesti

PREZENTAREA STAŢIUNII

CALIMANESTI-CACIULATA

1

Page 2: orasul calimanesti

Localizare

Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este situată în judeţul Vâlcea (inclus administrativ în Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia) la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malurile râului Olt. Staţiunea este localizată de-a lungul drumului european E 81 (DN 7) la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Oraşul Călimăneşti, împreună cu localitatea sa componentă Căciulata, formează staţiunea balneoclimaterică de interes general Călimăneşti – Căciulata, declarată staţiune prin HG nr. 1122/2002.

Oraşul Călimăneşti cuprinde pe lângă staţiunile Călimăneşti, Cozia şi Căciulata şi satele Păuşa, Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Seaca. Are o suprafaţă de 10.632 ha din care 264 ha constituie vatra oraşului sau intravilanul. Este declarat oraş încă din anul 1927.

Zona studiată se caracterizează printr-o viaţă economico-socială complexă ce este redată de potenţialul uman şi cel economic de elementele de civilizaţie şi cultură.

Infrastructura existentă

Dotările tehnico – edilitare şi de infrastructură generală existente sunt: Reţeaua de alimentare cu apă

lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 25,5 km;sursele de alimentare sunt lacul Brădişor şi pârâul Păuşa;numărul de utilizatori:

persoane fizice – 1.821 persoane juridice - 216

Reţeaua de canalizare lungimea simplă a reţelei de canalizare era de 8,6 km in anul 2004 , insa din acel an aceasta s-a mărit, in urma accesării de fonduri

Reţea de alimentare cu energie electrică staţiunea este electrifică, având o reţea medie de înaltă tensiune de 0,4 KV.

2

Page 3: orasul calimanesti

Reţeaua de alimentare cu energie termică sursele de alimentare cu energie electrică sunt sondele geotermale 1006, 1008, 1009;reţeaua de distribuţie este asigurată de conducte Isoplus număr utilizatori:

– persoane fizice - 619 apartamente– persoane juridice – 31

Reţeaua rutieră locală lungimea totală a străzilor este de 48 km, dintre care modernizate 26 km;staţiunea este traversată de E 81 (Halmeu – Satu Mare – Cluj Napoca – Sebeş – Sibiu - Piteşti - Bucureşti) ce se suprapune cu DN 7 (Bucureşti – Piteşti – Râmnicu Vâlcea - Veştem), pe o lungime de 24 km;drumul judeţean DJ703 G (Robaia – Stoeneşti – Brădişor – Călimăneşti - Seaca), pe o lungime de 3 km;drumul judeţean DJ 703 L (Căciulata – Jiblea Veche – Călimăneşti – Jiblea Nouă – Dăeşti – Bujoreni), pe o lungime de 4 km;drumul comunal DC 12 (Călimăneşti - Seaca), pe o lungime de 4 km.

Reţeaua de telecomunicaţii în staţiune există o centrală de telefonie fixă, cu 1.789 abonaţi şi acoperire pentru telefonia GSM

Unităţi comerciale şi de prestări servicii

Societăţi comerciale. Cea mai importată societate comercială din localitatea este Călimăneşti - Căciulata S.A. care are în proprietate hotelurile Căciulata, Oltul, Cozia, vilele Trandafirul şi Liliacul. Societatea a fost privatizată conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 166 din 12.06.1999, încheiat cu F.P.S., pentru un program de investiţii până la 31.05.2002 în valoare de 1.462.481$. Numărul total de angajaţi ai societăţi este de 510 persoane, regăsiţi în activităţi medicale activităţi de reparaţii şi întreţinere bază tehnico-materială, activităţi de cazare şi alimentaţie publică activităţi auxiliare .

Dotări comerciale, învăţământul, cultura şi arta:

Număr de unităţi comerciale: 308Număr de unităţi sanitare:

- 2 policlinici, în sector public;- 2 farmacii, în sector privat;- 2 puncte farmaceutice, în sector privat;- 3 cabinete medicale, în sector privat;- 2 cabinete stomatologice, în sector privat ;- 1 laborator de tehnică dentară, în sector privat

Număr de unităţi învăţământ:- 5 grădiniţe

3

Page 4: orasul calimanesti

- 3 şcoli de învăţământ primar şi gimnazial- un liceu cu profil de turism.- Filiala Universitatii de

Management WalesNumăr de unităţi culturale:

- O Casă de Cultură- Biblioteca A.E. Baconsky.

Capital antropic

Populaţia stabilă a Călimăneştiului la 1 martie 2002 număra 8.564 de locuitori, reprezentând 2,1% din populaţia judeţului. În perioada 1995 – 2002 s-a înregistrat o scădere a numărului populaţiei pe fondul scăderii ratei natalităţii, îmbătrânirii populaţiei şi a migraţiei populaţiei către oraşele mai mari. Numărul locuinţelor la nivelul anului 2002 era de 3.147

4

Page 5: orasul calimanesti

Cererea şi oferta turistică la nivelul staţiunii balneare Călimăneşti - Căciulata

- judeţul Vâlcea, regiunea Sud – Vest Oltenia, România -

În privinţa infrastructurii de turism la nivelul Regiunii SV şi a judeţului Vâlcea se înregistrează următoarele tendinţe:

La nivelul anului 2003, Regiunea SV totalizează 5,5% din locurilor de cazare din ţară, 6,4% din circulaţia turistică şi 9,2% din numărul înnoptărilor înregistrate în România, având un indice de utilizare a capacităţii superior mediei pe ţară, respectiv de 44,4%, faţă de 34,6%.

La nivelul anului 2003, activitatea turistică în judeţul Vâlcea se desfăşoară în 119 unităţi de cazare, cu o capacitate de cazare de 4.409 locuri, în scădere cu 21,9% faţă de anul 1991, datorită retrocedării unor vile foştilor proprietari din localităţile Băile Govora şi Băile Olăneşti, precum şi a scoaterii din circuitul turistic a unor vile din localitatea Băile Govora, urmare a condiţiilor improprii de cazare.

Judeţul Vâlcea totalizează 3,9% din capacitatea de cazare a României (70,7% din total regiune) şi este are cea mai dezvoltată infrastructură a turismului din regiune.

Circulaţia turistică la nivelul judeţului Vâlcea a înregistrat scăderi de la an la an (faţă de anul 1991 scăderea a fost de 47,2%). Numărul turiştilor sosiţi în judeţ la nivelul anului 2003 a fost de 188.362, ceea ce reprezintă 3,7% din circulaţia turistică din România şi 58,1% din cea regională.

Durata medie a şederii din judeţul Vâlcea este superioară mediei naţionale şi celei regionale, aceasta datorită influenţei puternice pe care o exercită turismul balnear, unde se întâlnesc şederi de peste 9 zile.

Indicele de utilizare a capacităţii este de 53,9% în judeţul Vâlcea, mai ridicat decât cel din regiune, de 44,4% şi cel naţional de 34,6%.

Oferta turistică a judeţului Vâlcea, diversă şi generoasă, se adresează tuturor categoriilor sociale, de la împătimiţii sporturilor de munte, până la reprezentanţii vârstei a treia, pentru care microclimatul staţiunilor balneoclimaterice vâlcene este o adevărată binecuvântare.

Judeţul Vâlcea este cel mai puţin afectat de descreşterea activităţilor din turism. Tendinţele descrescătoare înregistrate în turism sunt atenuate de aşa numitul „turism social”, care reprezintă fluxul de turişti care vizitează regiunea mulţumită subvenţiilor sociale de la bugetul statului. De fapt, cazarea la în staţiunile balneoclimaterice este subvenţionată pentru persoane care suferă de anumite boli şi pentru bătrâni. Acest segment de turism este prin definiţie caracterizat prin cheltuieli reduse (în Vâlcea - 52% din totalul locurilor de cazare şi 70% din numărul vizitatorilor în localităţile balneoclimaterice). De aceea strategia regională sprijină diversificarea turismului regional montan şi în localităţi limitând investiţiile publice în staţiunile balneoclimaterice prin proiecte care demonstrează un grad de recuperare a investiţiei ridicat – în prezent nu există nici un proiect în portofoliul regional pentru staţiunile balneoclimaterice.

5

Page 6: orasul calimanesti

Izvorul din Căciulata la începutul secolului XX

Staţiunea Călimăneşti - Căciulata

Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este localizată de-a lungul drumului european E81 (DN 7) la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Are o suprafaţă de 10.632 ha din care 264 ha constituie vatra oraşului sau intravilanul. Este declarat oraş încă din anul 1927. Zona studiată se caracterizează printr-o viaţă economico-socială complexă ce este redată de potenţialul uman şi cel economic de elementele de civilizaţie şi cultură.

Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului, Călimăneşti - Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă. Conform Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Ministerul Sănătăţii şi Familiei, staţiunea Călimăneşti - Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din România.

Totodată, conform H.G. nr. 1122/2002, Direcţia Generală de Autorizare a Autorităţii Naţionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, atestă Călimăneşti – Căciulata ca staţiune turistică balneară, ce dispune de resurse de substanţe minerale, ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalaţii specifice pentru cură şi care au o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare.

Scurt istoric. Dovezi ale folosirii apelor minerale din zona Călimăneşti - Căciulata datează din vremea romanilor care au construit aici fortificaţii şi terme. Căciulata, împreună cu Călimăneştiul sunt atestate documentar în 1388. Mai târziu, călugării Mânăstirii Cozia au construit aici o bolniţă pentru tratament utilizată, între alţii, de Mircea cel Bătrân şi Matei Basarab, domnitori ai Ţării Româneşti.

6

Page 7: orasul calimanesti

Izvoarele minerale, cunoscute din timpul dacilor şi romanilor, sunt valorificate terapeutic începând cu anul 1830. Dr. Caillat a prezentat apele minerale de aici în "L'Union medicale" în anul 1859. În 1873 apele de la Călimăneşti - Căciulata au fost prezentate în colecţia apelor minerale la expoziţia de la Viena, iar 1893 primesc “Diploma Grand – Prix” şi medalia de aur.

Între 1882 - 1884 s-a construit Stabilimentul Balnear de la Călimăneşti, cu servicii complete de cazare, masă şi tratament, iar după 1884 s-au efectuat noi captări de izvoare. Se începe si construirea celui de-al doilea stabiliment balnear la Căciulata, iar la sfârsitul secolului al XIX-lea, începe îmbutelierea apelor de Căciulata. Odată cu introducerea luminii electrice, Călimăneştiul trece oficial în rândul statiunilor balneo-climaterice din ţară.

Primele pavilioane pentru cură de apă minerală datează din anul 1910. În 1927, Călimăneşti-Căciulata devine oraş.

Climatul. Călimăneşti - Căciulata se bucură de o climă continental - temperată, fără schimbări bruşte de temperatură, caracteristică depresiunilor subcarpatice. Media anuală este de 9,7 grade Celsius, temperatura medie a lunii iulie fiind de 19 grade Celsius, iar a lunii ianuarie de -1,5 grade Celsius. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 750-800 mm, durata de strălucire a soarelui este de 110 zile, iar umiditatea relativă a anului este cuprinsă între 60-80%. Vântul în staţiune este direcţionat de la valea Oltului (pe direcţie N-V). În

timpul verii se simte o plăcută briză montană.

Hidrografie. Principalul curs de apă îl constituie râul Olt căruia i se adaugă izvoarele care fac faimă staţiunii. Afluenţii locali ai Oltului sunt: pârâurile Păuşa şi Sălătrucul pe partea stângă, şi pârâurile Puturoasa, Căciulata şi Căldările pe partea dreaptă, cu orientare generală E-V.

7

Page 8: orasul calimanesti

Flora şi faună. Microclimatul staţiunii oferă condiţiile dezvoltării unei foarte bogate flore şi faune. Din suprafaţa totală a staţiunii, aproape jumătate este împădurită: 13% răşinoase şi 87% foioase.

Dintre răşinoase, bradul ocupă 70%, în timp ce molidul ocupă restul de 30%. Între foioase predomină fagul cu peste 80%. În rest, foioasele mari sunt reprezentate de către: stejar, arţar, mesteceni, iar de-a lungul văilor putem întâlni plopi şi sălcii.

Stratul ierbaceu din pădurile staţiunii este format din ferigi. În timpul verii, dealurile se acoperă cu o mantie verde de iarbă, punctată de roşul, albastrul, galbenul şi albul florilor: margarete de munte, Melandryum nemorale, Alyssum incanum şi altele.

Fauna în această zonă cuprinde căprioara, ursul brun, cocoşul de munte, ciocănitoarea, uliul şi altele. Pe Nărutu se pot vedea capra neagră, jderul,

bursucul şi numeroase păsări cântătoare: privighetori, piţigoi, pitulicea galbenă, turtureaua, mierla şi multe altele. În frunziş se găsesc mii de specii de animale mici: salamandra, vipere şi alte specii de şerpi.

Se găsesc şi specii specifice climatului mediteranean: scorpionul, vipera cu corn, lăcusta migratoare, Scutigera coleopătrată şi altele.

Factorii naturali terapeutici ce se regăsesc în staţiunea Călimăneşti – Căciulata sunt:

Bioclimat sedativ, de cruţare - înconjurată de jur imprejur de păduri, staţiunea are un aer curat şi sănătos, bogat în ozon. 

Ape minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, iodurate, bicarbonatate, în principal hipotone, dar şi hipertone, având compoziţii chimice şi temperaturi variabile (mineralizare între 0,5 si 11,5 gr/l; atermale, mezotermale 41 grade Celsius şi hipertermale 49,5 grade Celsius). În staţiune există 12 izvoare atermale şi 3 izvoare termale.

Indicaţii terapeutice. Apele minerale din staţiune sunt indicate în tratamentul diferitelor afecţiuni, precum:

Afecţiuni ale tubului digestiv: gastritecronice cu hiper şi hipoaciditate; boală ulceroasa (ulcer gastric şi duodenal fără complicaţii); sechele stomac operat; entero-colopatii cronice nespecifice;

8

Specie de orchis – plantă rară în România, întâlnită în Parcul

Naţional Cozia

Page 9: orasul calimanesti

Afecţiuni ale veziculei şi căilor biliare: dischinezii biliare, colecistite cronice nelitiazice sau cu calculi urici; sechelepostcolecistectomie; hepatite cronice postvirotice sau mixte stabilizate;

Afecţiuni dismetabolice: hiperuricemii, dislipidemii, diabet zaharat compensat;

Afecţiuni ale rinichilor şi căilor urinare: litiază şi miceolitiază urinară cu sau fără infecţii, pielonefrite cronice ascendente; pieolocistite;

Afecţiuni ale aparatului locomotor: reumatismale inflamatorii stabilizate, reumatismale degenerative (artroze, spondiloze); afecţiuni degenerative articulare ale omului vârstnic; afecţiuni neurologice periferice (nevralgii, nevrite, ascitalgii); sechele posttraumatice;

Afecţiuni cronice netuberculoase (ca boli asociate, anexite, metroanexite cronice, sterilitate secundară);

Afecţiuni ale căilor respiratorii superioare: rinofaringite, sinuzite cronice, afecţiuni bronhopulmonare cronice netuberculoase (broşite cronice, astm bronşic).

Tipuri de proceduri: hidroterapie, aerosoloterapie, electrofizioterapie (ultraviolete, ultrasunete, ionizări, magnetodiaflux, masaje uscate, băi de lumină, duşuri kineto, băi de plante şi cataplasme); kinetoterapie.

Instalaţii de tratament: buvete cu ape minerale pentru cură internă; bazine cu apă termală pentru kinetoterapie; instalaţii pentru hidroterapie: afuziuni, băi de plante, băi cu bioxid de carbon, duş scoţian, duş subacval, băi parţiale sau totale, băi galvanice, duş – masaj; împachetări cu parafină; inhaloterapie (inhalaţii); instalaţii pentru aerosoloterapie; instalaţii pentru electroterapie; sală de gimnastică medicală; acupunctură; ştrand termal cu apă sulfuroasă, în aer liber, pentru afecţiuni reumatismale; laboratoare pentru teste funcţionale; cabinete medicale pentru diverse acţiuni.

Bazele de tratament aferente hotelurilor din staţiune sunt următoarele:Călimăneşti – pentru hotel Central, cu 2.200 proceduri om/zi posibile;

9

Page 10: orasul calimanesti

Cozia - pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul, cu 3.100 proceduri om/zi posibile;Vâlcea - pentru hotel Vâlcea - cu circuit închis, în administrarea S.R.I. ;5 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul;1 cabinet medical pentru Hotel Central.

Trasee montane practicabile de către iubitorii de munte:Căciulata - Păuşa - Dealul Păuşa - Curmătura "La

Troiţă" - Poiana Stânişoarei - Muchia Vlădesei - Muntele Durduc;

Căciulata - Cozia - Poiana Bivolari - Stâna "La Muşeţel" - Curmătura "La Troiţă" - Poiana Stânişoarei.

Potenţialul turistic al arealelor din împrejurimi

Resursele turistice naturale din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de:

Munţii Cozia - masiv muntos situat în SV Munţilor Făgăraş prezintă forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi, creste zimţate, turnuri, mici escavaţii de peşteri, forme antropomorfe, ca de pildă: "Sfinxul Coziei", "Ciobănaşul", "Haiducul", "Ursul", "Faraonul" etc.).

Altitudine maximă este 1660 m (vf. Cozia).

Parcul Naţional Cozia - Masivul Cozia este străbătut de apele râului Olt prin defileul Gura Lotrului – Cozia, fiind constituit într-un parc (17.100 ha) de o deosebită originalitate cu un specific aparte care s-a păstrat în decursul vremurilor, mai ales sub aspect geologic, naturalistic şi peisagistic. Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele mai pitoreşti şi valoroase colecţii de plante din judeţul Vâlcea şi poate chiar din ţară. Doar sub aspect floristic în acest spaţiu sunt identificate aproximativ 800 de specii

decorative. Se găsesc laolaltă plante alpine, subalpine, plante termofile şi plante rare (garofiţa de munte, iedera albă, laleaua pestriţă, mixandrele de stâncă, floarea de colţ). Şi fauna este bine reprezentată, cele mai importante specii fiind

10

Page 11: orasul calimanesti

capra neagră şi râsul dar şi speciile de origine mediteraneană scorpionul şi vipera cu corn.

Defileul Oltului - parte integrantă a parcului este un coridor ecologic deschis păsărilor în migraţia lor spre Europa (Lăstunul de stâncă).

Oltul - În aval de confluenţa cu râul Cibin, Oltul îşi croieşte, pe o distanţă de circa 40 km (între Turnu Roşu şi Călimăneşti), unul dintre cele mai mari şi spectaculoase defilee din Carpaţii româneşti, străpungând transversal, de la N la S, Carpaţii Meridionali.

Munţii Căpăţânii – se întind de la Călimăneşti până la Vaideeni, având cele mai ridicate înălţimi în partea vestică a masivului Năruţiu (1.550 m în Cârligele Olăneştilor). Din acest nod geografic pornesc spre nord numeroase contraforturi muntoase scurte şi înclinate iar spre Olt culmi cu aspect de muchii punctate de vârfurile: Sturii - 1.380 m, Foarfeca - 857 m, Plaiul Lotrişorului - 876 m, Vârful Olăneştilor - 1.416 m, Dosul Pământului - 1.219 m, Fruntea lui Dat - 1.1.79 m.

Piramidele din Valea Stăncioiului (Râmnicu Vâlcea). Cunoscută şi sub numele de Piramidele de Pământ, rezervaţia geologică este extinsă pe o suprafaţă de 12 ha.

Resursele turistice antropice din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de:

Ansamblul Mânăstirea Cozia, cel mai vechi şi mai important monument de arhitectură şi artă medievală din Ţara Românească, este situată la 5 km de staţiune şi datează din anii 1387-1388, fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân,

care este îngropat aici. Lângă mormântul domnului îşi doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul, călugărita sub numele de Teofana. În cadrul Mânăstirii, se pot vedea picturi murale datând din 1391. Din ansamblul arhitectonic de la Cozia se remarcă biserica bolniţei, construită la începutul secolului al XVI-lea, care păstrează în interior frescele originale, printre chipurile zugrăvite fiind şi portretul lui Mircea cel Bătrân şi a fiului său. Muzeul Mânăstirii Cozia adăposteşte o valoroasă colecţie de

icoane. Monument UNESCO.

11

Page 12: orasul calimanesti

Mânăstirea Turnu – ce poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului , a fost ctitorită în anul 1676 de către mitropolitul Varlaam. Este un monument istoric şi de arhitectură religioasă. În apropierea acestui vechi aşezământ monastic se păstrează şi astăzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman ”Arutela”, stânca de piatră numită ”Masa lui Traian” şi băile termale de la Bivolari – pe malul stâng al Oltului.

Schitul Ostrov, ctitorită de Neagoe Basarab şi construită între anii 1518-1522. Păstrează picturi murale interioare din 1752-1715. Este situată pe o insulă din mijlocul Oltului, unde este amenajat şi un parc cu circa 50 de specii de arbori şi arbuşti.

Mânăstirea Cornetu, ce poartă hramul Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, este situată la 20 km de staţiune, în apropiere de Brezoi, în satul Călineşti. Mânăstirea a fost ctitorită în anul 1666 de vornicul Marej Basescu.

Mânăstirea Stânişoara (5 km de staţiune), ctitorită în anul 1747, este un vechi monument istoric şi de arhitectură religioasă.

Ansamblul Mânăstirii Govora cu Hramul „Adormirea Maicii Domnului” (Satul Govora, Comuna Mihăieşti) situată la 17 km vest de Râmnicul Vâlcea, la 5 km de Băile Govora şi la 2km de şoseaua principală - Ansamblul monahal, construit în prima jumătate a sec. XV, ctitoria lui Vlad Dracul, terminat de Radu cel Mare (1495-1508). Este unul din cele mai vechi şi valoroase monumente de arhitectură religioasă din Oltenia. A fost în întregime reparat şi reînnoit de Matei Basarab (între anii 1640-1645), care a

instalat la această mânăstire o tiparniţă de sub teascurile căreia au ieşit primele legiuiri în limba română (Pravila de la Govora - 1640, cea mai veche culegere de legi din Oltenia şi Îndreptarea legii -1652). Între 1710-1711, Constantin Brâncoveanu (1688-1714) a amplificat complexul monahal şi a reconstruit biserica în spiritul stilului brâncovenesc. Posedă un valoros muzeu de artă religioasă. Monument UNESCO.

Ansamblul Mânăstirii Hurez cu Hramul „Sfinţii Mari Împăraţi Constantin Şi Elena” (Horezu) situată la 50 km nord de oraşul Râmnicu Vâlcea - Cel mai mare ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Ţara Românească, principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), cuprinde mai multe clădiri: Casa Domnească, paraclisul Naşterea Maicii Domnului, chiliile cu două niveluri, cu cerdace lungi pe arcade, construite în

12

Page 13: orasul calimanesti

perioada 1690-1697, înconjurate de zid de incintă. Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, construită în perioada 1690-1693, păstrează remarcabile picturi murale originare. Mânăstirea Hurez posedă o valoroasă colecţie muzeală, precum şi o interesantă bibliotecă (cca. 4.000 de volume). În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) mânăstirea Hurez a funcţionat ca un important centru de cultură şi cu intensă activitate artistică, cu o mare bibliotecă şi o renumită şcoală de zugravi, unde s-au format meşteri ce şi-au pus amprenta asupra întregii picturi bisericeşti româneşti din secolul XVIII. Aici se păstrează părţi din moaştele sfinţilor Apostol Andrei, Pantelimon, Mercurie, Mina, Fevronia, Haralambie, Teodor Tiron, Minodora, Procopie. Monument UNESCO.

.

Mânăstirea „Dintr-un lemn” cu Hramul „Naşterea Maicii Domnului” (comuna Frăsinei) situată la 25 km sv de Râmnicu Vâlcea. Aşezarea monahală a luat fiinţă în prima jumătate a secolului al XVI-lea, când a fost construită o bisericuţă din lemn pe locul şi din materialul unui singur stejar secular. De aici şi numele mânăstirii. În secolul XVIII-lea a fost distrusă de foc Întemeiată la sfârşitul sec. XVI (1635), ctitoria lui Preda Brâncoveanu, biserica păstrează picturi originare. Mânăstirea deţine o colecţie valoroasă de obiecte bisericeşti, cărţi de ritual, printre care o Evanghelie din timpul lui Constantin Brâncoveanu şi o Cazanie din anul 1857, o colecţie de icoane, printre care se remarcă icoana veche a Maicii Domnului îmbrăcată în argint, găsită, după cum spune legenda, în stejarul din trupul căruia a fost construită prima bisericuţă din lemn şi de care este legată apariţia Mânăstirii Dintr-un Lemn. Monument UNESCO.

Biserica Cuvioasa Parascheva, localizată în Râmnicu Vâlcea, a fost ctitorită în 1557, de către Pătraşcu cel Bun.

Biserica Duminica Tuturor Sfinţilor (Râmnicu Vâlcea), ctitorită în 1765, păstrează picturi murale interioare realizate în anul 1778. Foişorul este realizat în stil brâncovenesc.

Biserica Domnească Buna Vestire (Râmnicu Vâlcea). Ctitorită din 1552, biserica a fost construită în timpul domniei lui Mircea Ciobanu şi renovată în anul 1747 de logofătul Radu Râmniceanu.

Biserica Bolniţei Adormirea Maicii Domnului (Râmnicu Vâlcea) este un monument istoric şi de arhitectură religioasă, ce a fost ctitorită în anul 1746.

Biserica Episcopiei, cu hramul Sf. Nicolae, ctitorită de Radu cel Mare (1504). Păstrează picturile murale interioare realizate în 1856 de Gh. Tăttărescu. Aici a funcţionat timp de 2 secole tiparniţa înfiinţată de Constantin Brâncoveanu.

Muzeul satului tradiţional vâlcean (Bujoreni, la 12 km de staţiune). Muzeu judeţean, amenajat în jurul Culei Bujorenilor, este extins pe o suprafaţă de 10 ha. Sunt expuse 62 obiecte arhitectonice, cu un inventar de peste 12.000 obiective.

Muzeul de artă medievală şi modernă (Râmnicu Vâlcea). Muzeul judeţean, cu profil de artă plastică, găzduieşte icoane, argintărie, mobilier, mobile aparţinând artiştilor plastici români Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Dumitru Gheaţă, Corneliu Baba, Ion Pacea, Gheorghe Anghel ş.a.

13

Page 14: orasul calimanesti

Muzeul judeţean de istorie din Râmnicu Vâlcea are ca profil: arheologie, istorie, artă decorativă, numismatică, carte rară. Muzeul este organizat într-o clădire, monument de arhitectură laică, construită în anul 1898.

Festivalul folcloric "Cântecele Oltului" organizat anual de Primăria oraşului Călimăneşti în luna august. In cadrul acestui festival se întâlnesc ansambluri din judeţele riverane râului Olt, dar si ansambluri din tari precum Bulgaria, Grecia, Turcia. Nu este doar un festival care ovaţionează cântecul popular, ci si frumuseţea portului tradiţional.

Staţiuni turistice din împrejurimi

A. STAŢIUNI BALNEARE

Băile Olăneşti – staţiunea este situată la 29 km de Călimăneşti, accesul realizându-se pe E81 Călimăneşti – Râmnicu Vâlcea, continuat pe DN64 Râmnicu Vâlcea - Băile Olăneşti. Factorii de cură sunt reprezentaţi de apele minerale iodurate, bromurate, sodice, calcice, sulfuroase şi clorurate, unele hipotone iar altele izotone. Este singurul loc din ţară unde se efectuează tratament pentru desensibilizarea organismului la bolnavii cu diverse afecţiuni alergice, prin injecţii cu apă minerală sulfuroasă izotonă; de asemenea se mai fac tratamente pentru unele boli profesionale (intoxicaţii cianice cu metale grele, Mg, Pb şi Zn). În staţiuni există instalaţii de tratament pentru băi calde cu apă minerală; buvete pentru cura internă cu ape minerale; instalaţii pentru electroterapie şi hidroterapie.

Băile Govora – este situată in zona depresionară subcarpatică din nord-estul Olteniei, la 33 km de Călimăneşti, accesul realizându-se pe E81 Călimăneşti –

14

Page 15: orasul calimanesti

Râmnicu Vâlcea, continuat pe DN 67 Râmnicu Vâlcea - Ocnele Mari – Băile Govora. Staţiunea are de importanţă naţională, fiind deschisă în toate anotimpurile renumita pentru varietatea şi caracterul terapeutic al proprietăţilor apelor bogate în clor, sodiu, iod, brom, sulf (pentru cure externe) şi cele hipotonice bogate în magneziu, calciu, puţin sulf (pentru cure interne), nămolul mineral. Staţiunea este recomandată în tratamentul bolilor respiratorii, bolilor degenerative şi a bolilor reumatice articulare, ca şi în tratamentul disfuncţiilor neurologice periferice şi centrale şi a unor disfuncţionalităţi post-traumatice şi boli asociate. Complexele balneologice moderne sunt utilitate cu facilităţi pentru bai cu ape minerale iodate si sulfuroase, aplicaţii cu nămol cald, pneumoterapii, electroterapii, chinototerapii, tratamente cu produse apicole etc.

Ocnele Mari – Ocniţa – este situată la 22 km de Călimăneşti, accesul realizându-se pe E81 Călimăneşti – Râmnicu Vâlcea, continuat pe DN 67 Râmnicu Vâlcea - Ocnele Mari - Ocniţa. Staţiunea este cunoscută pentru ştrandurile cu apă sărată amenajate în fostele guri de salină.

B. STAŢIUNI MONTANE. Zona montană, oferă atracţii formidabile: chei, cascade, peşteri, peste 80 de trasee marcate şi întreţinute, posibilitatea practicării alpinismului, schiului, pescuitului şi vânătorii sportive, precum şi numeroase puncte de belvedere.

Voineasa este aşezată într-o frumoasă zonă montană cu resurse naturale, altitudine moderata (650 – 700 m), climat subalpin blând cu veri răcoroase şi ierni blânde. Accesul din Călimăneşti în staţiune se face pe DN 7A Călimăneşti – Brezoi – Voineasa (55 km). Staţiunea oferă atracţii de agrement deosebite: pescuitul în râurile Lotru, Voineşita şi în lacurile Brădişor şi vânătoarea în pădurile din împrejurimi. Zona este bine împădurită.

Vidra - staţiunea este amplasată într-o  zonă montană, recomandată atât în sezonul rece cât şi în cel cald, cu un peisaj şi resurse naturale deosebite, propice practicării sporturilor de iarnă (datorita abundenţei ninsorilor). Staţiunea se află la o altitudine de 1.400 - 1.500 m, cu aer puternic ozonat, bogat în ioni negativi şi esenţe volatile de brad şi un grad de poluare zero.  Baza sa de agrement este

formata dintr-o pârtie de schi amenajată şi a unei instalaţii de transport pe cablu

15

Page 16: orasul calimanesti

(telescaun). Există şi posibilitatea practicării de schi nautic şi alte sporturi de apa, precum şi deosebite atracţii sportive: pescuit de păstrăvi pe râul Lotru şi în lacul Vidra şi vânătoare în împrejurimi.

16

Page 17: orasul calimanesti

Structuri de primire turistică din Călimăneşti

Datorită atracţiilor naturale şi antropice deosebite din staţiune şi din împrejurimi, a factorilor naturali de cură, în staţiune au fost construite o serie de unităţi de cazare, încă din 1882 -1884.

Structuri de cazare Număr de locuri1. Hotel “CENTRAL” 3002. Hotel “VÂLCEA” 2203. Hotel “TRAIAN” 4504. Hotel “CĂCIULATA” 4005. Hotel “COZIA” 4006. Hotel “OLTUL” 4707. Han “COZIA” 808. Motel „DADA” 279. Hotel “TEILOR” 8010. Hotel “OLTUL” 8011. Hotel “ORIZONT” 9612. Vila “LILIACUL şi TRANDAFIRUL” 5613. Camping “SEACA” 5014. Pensiune „ALFRID” 3115. Pensiune „EWELIN” 1216. Pensiune „DOMNIŢEI” 1817. Pensiune “Khafrely” 40

Unităţi de alimentaţie

Unităţi de alimentaţie Număr de locuri1. Restaurant “BLUE RIVER” 1002. Restaurant “CENTRAL” 1303. Restaurant “VÂLCEA” 1604. Restaurant “TRAIAN” 3505. Restaurant “CĂCIULATA” 3006. Restaurant “COZIA” 5007. Restaurant “OLTUL” 4008. Han “COZIA” 2009. Restaurant “INTIM” 10010. Motel „DADA” 6011. Terasa „CAMELOT” 24012. Hotel “TEILOR” 10313. Hotel “OLTUL” 5014. Hotel “ORIZONT” 7015. Vila “LILIACUL şi TRANDAFIRUL” 6016. Camping “SEACA” 10017. Pensiune „ALFRID” 3518. Pensiune „EWELIN” 2619. Pensiune „DOMNIŢEI” 3620. Pensiune “Khafrely” 40

17

Page 18: orasul calimanesti

Baze de tratament

În ceea ce priveşte dotările pentru turismul balnear, staţiunea Călimăneşti – Căciulata dispune de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor deschise tot timpul anului.

Instalaţii de tratament şi proceduri de tratament:

buvete cu ape minerale pentru cură internă;

bazine cu apă termală pentru kinetoterapie;

instalaţii pentru hidroterapie: afuziuni, băi de plante, băi cu bioxid de carbon, duş scoţian, duş subacval, băi parţiale sau totale, băi galvanice, duş – masaj;

împachetări cu parafină;

inhaloterapie (inhalaţii);

instalaţii pentru aerosoloterapie;

instalaţii pentru electroterapie;

sală de gimnastică medicală;

acupunctură;

ştrand termal cu apă sulfuroasă, în aer liber, pentru afecţiuni reumatismale;

laboratoare pentru teste funcţionale;

cabinete medicale pentru diverse acţiuni.

Bazele de tratament aferente hotelurilor din staţiune sunt următoarele:

Călimăneşti – pentru hotel Central, cu 2.200 proceduri om/zi posibile;

Cozia - pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul, cu 3.100 proceduri om/zi posibile;

Vâlcea - pentru hotel Vâlcea (cu circuit închis, în administrarea Serviciului Român de Informaţii );

5 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul;

1 cabinet medical pentru Hotel Central.

Căciulata găzduieşte un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmărilor hepatitei. Tot aici se află şi singurul sanatoriu din ţară pentru cei bolnavi de silicoză.

În staţiunea Călimăneşti se află o clinică aparţinând Institutului de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală din Bucureşti, o secţie a Catedrei de specialitate din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti, precum şi o staţie de îmbuteliere a apei minerale.

Dotări de agrement

18

Page 19: orasul calimanesti

Posibilităţile de agrement la nivelul staţiunii sunt diverse, de la drumeţii montane, la vizitarea obiectivelor religioase şi culturale din împrejurimi. Totodată, în staţiune există un număr redus de dotări specifice de agrement, care să poată oferi turiştilor posibilitatea petrecerii plăcute a timpului liber. Dotările de agrement din staţiune sunt:

Piscine

Acoperite (apă geotermală)

o Hotel Central - 2 bazine, 30 locuri concomitent;

o Hotel Cozia - 2 bazine, 40 locuri concomitent.

Descoperite

o Hotel Oltul - 1 bazin, 60 locuri concomitent;

o Popas turistic Căciulata - 1 bazin, 60 locuri concomitent;

o Ştrand Călimăneşti - 2 bazine, 80 locuri concomitent.

Terenuri de sport

Săli de gimnastică (hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul).

Casă de cultură (cu sală de spectacole).

Săli de jocuri.

Cluburi.

Forme de turism practicabile

Resursele naturale şi antropice bogate şi diversificate din această zonă, oferă posibilitatea practicării mai multor forme de turism, dintre care cele mai reprezentative sunt:

Turismul balnear (formă de turism practicată la nivelul staţiunii)

Factorii naturali de cură la nivelul staţiunii Călimăneşti – Căciulata sunt reprezentaţi de:

Bioclimat sedativ de cruţare

Ape minerale ce prezintă următoarele caracteristici biochimice:

Zona Călimăneşti osulfuroase, clorurate, sodice, hipotone, mineraţizaţie totală 1,8 - 8,4 g/losulfuroase, clorurate, iodurate, sodice, hipertone, mineralizaţie totală 8,9 - 22,1 g/losulfuroase, oligominerale (izv.7), mineralizaţie totală 8,0 g/l;osulfuroase, bicarbonatate, sodice, magneziene, hipotone (Păuşa), mineralizaţie totală 8,9 - 19,8 g/lodebitul este de 0,60 - 50 mc/zi

Zona Căciulata osulfuroase, clorurate, sodice, mineralizaţie totală 2.0 - 8,6 g/l

19

Page 20: orasul calimanesti

osulfuroase, iodurate, bromurate, clorurate, sodice, hipertone, hipertermale (41-49,5 °C), mineralizaţie totală 10,5 g/l;odebitul este de 2 - 259 mc/ zi.

Zona Cozia osulfuroase, clorurate, iodurate, sodice, hipotone, mineralizaţie totală 5,1 - 5,9 g/losulfuroase, clorurate, sodice, magneziene, termale (50°C), hipotone, mineralizaţie totală 4,9 g/l;osulfuroase, clorurate, sodice, hipotone, mineralizaţie totală 7,2 g/l;odebitul este de 0,50 - 462 mc/zi

Indicaţii terapeutice. - Apele minerale din staţiune sunt indicate în tratamentul diferitelor afecţiuni, precum:

Afecţiuni ale tubului digestiv: gastritecronice cu hiper şi hipoaciditate; boală ulceroasa (ulcer gastric şi duodenal fără complicaţii); sechele stomac operat; entero-colopatii cronice nespecifice;

Afecţiuni ale veziculei şi căilor biliare: dischinezii biliare, colecistite cronice nelitiazice sau cu calculi urici; sechelepostcolecistectomie; hepatite cronice postvirotice sau mixte stabilizate;

Afecţiuni dismetabolice: hiperuricemii, dislipidemii, diabet zaharat compensat;

Afecţiuni ale rinichilor şi căilor urinare: litiază şi miceolitiază urinară cu sau fără infecţii, pielonefrite cronice ascendente; pieolocistite;

Afecţiuni ale aparatului locomotor: reumatismale inflamatorii stabilizate, reumatismale degenerative (artroze, spondiloze); afecţiuni degenerative articulare ale omului vârstnic; afecţiuni neurologice periferice (nevralgii, nevrite, ascitalgii); sechele posttraumatice;

Afecţiuni cronice netuberculoase (ca boli asociate, anexite, metroanexite cronice, sterilitate secundară);

Afecţiuni ale căilor respiratorii superioare: rinofaringite, sinuzite cronice, afecţiuni bronhopulmonare cronice netuberculoase (broşite cronice, astm bronşic).

Indicaţii de cură - Apele minerale existente în staţiune sunt recomandate atât în cura internă, cât şi în cea externă, astfel

În cura internă Boli ale tubului digestiv: gastrite cronice - cu hiper şi hipoaciditate;

boală ulceroasă (ulcer gastric si duodenal fără complicaţii); sechele stomac operat; entero colopatii cronice nespecifice.;

Boli ale veziculei şi căilor biliare: dischinezii biliare; colecistite cronice nelitiazice sau cu calculi urici; sechele postcolecistectomie; hepatite cronice postvirotice sau mixte stabilizate

Afecţiuni dismetabolice: hiperuricemii; dislipidemii; diabet zaharat compensat;

Afecţiuni ale rinichilor şi căilor urinare: litiază şi microlitiază urinară cu sau fără infecţie; pielonefritecronice ascendente; pielocistite

În cura externă Afecţiuni ale aparatului locomotor: reumatismele inflamatorii

stabilizate; reumatismele degenerative (artroze, spondiloze);Afecţiuni degenerative articulare ale omului vârstnic;Afecţiuni neurologice periferice (nevralgii, nevrite, ascitalgii);

sechele posttraumatice;

20

Page 21: orasul calimanesti

Afecţiuni ginecologice cronice netuberculoase (ca boli asociate): anexite; metroanexite cronice; sterilitate secundară;

Afecţiuni ale căilor respiratorii superioare: rinofaringite; sinuzite cronice; afecţiuni bronhopulmonare cronice netuberculoase (bronşite cronice, astm bronşic)

Tratament parenteral :Injecţii intramusculare cu apă sulfuroasă în alergozele cutanate.

Se aplică, de asemenea tratamente de mare eficacitate cu GEROVITAL H3, ASLAVITAL, PELL-AMAR, BOICIL FORTE.

Tipuri de proceduri:

Hidroterapie;

Aerosoloterapie;

Electrofizioterapie (ultraviolete, ultrasunete, ionizări, magnetodiaflux, masaje uscate, băi de lumină, duşuri kineto, băi de plante şi cataplasme);

Kinetoterapie.

Contraindicaţii:

Afecţiuni stadiu acut;

Boli infecţioase;

Boli venerice;

Tumori maligne;

Hemoragii abundente şi repetate de orice fel;

Sarcină patologica în orice lună şi sarcină normală începând cu luna a V - a;

Epilepsie şi boli psihice;

Alcoolism.

21

Page 22: orasul calimanesti

Turismul montan – drumeţie montană, este favorizat de existenţa a mai multor trasee montane practicabile de către iubitorii de munte:

Căciulata - Păuşa - Dealul Păuşa - Curmătura "La Troiţă" - Poiana Stânişoarei - Muchia Vlădesei - Muntele Durduc;

Căciulata - Cozia - Poiana Bivolari - Stâna "La Muşeţel" - Curmătura "La Troiţă" - Poiana Stânişoarei

Turismul pentru agrement nautic – se poate practica pe râul Olt (hidrobiciclete, şalupe de agrement, plimbări cu vaporaşul, piscine plutitoare etc.). În prezent dotările sunt insuficiente, dar prezenţa lor în staţiune se poate constitui ca un important punct de atracţie pentru turişti.

Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv – se poate practica datorită faunei şi ihtiofaunei bogate şi diversificate ce populează Munţii Cozia, apele repezi de munte şi râul Olt.

Turismul cultural şi de pelerinaje – existenţa în împrejurimi a numeroase biserici şi mănăstiri cu un patrimoniu cultural inestimabil, fac din staţiunea Călimăneşti – Căciulata un important punct de atracţie pentru pelerini şi pentru iubitorii de artă, istorie şi cultură

Turismul de circulaţie/tranzit – este favorizat de amplasarea staţiunii pe drumul european E 81 (Halmeu – Satu Mare – Cluj Napoca – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti), ce leagă Ardealul de capitală.

Turismul la sfârşit de săptămână – este o formă de turism care este tot mai larg practicată de populaţia din mediul urban. Amplasarea staţiunii la 18 km de Râmnicu Vâlcea, 49 km de Curtea de Argeş stimulează această formă de turism

22

Page 23: orasul calimanesti

Turismul de odihnă şi recreere - se practică şi în prezent, mai ales în perioada estivală

În plus, amplasarea staţiunii Călimăneşti de-a lungul unei importante căi de acces, respectiv drumul european E81, ce leagă Ardealul de Bucureşti, situarea în apropierea unor importante oraşe, precum Râmnicu Vâlcea (18 km), Curtea de Argeş (50 km), Sibiu (81 km), Piteşti (90 km), prezenţa factorilor naturali, dar şi a atracţiile culturale şi religioase din zonă, oferă Călimăneştiului un cadru favorabil practicării dezvoltării turismului de afaceri, tot timpul anului.

O parte din structurile de primire turistică din staţiune deţin deja o bază tehnico - materială necesară organizării de conferinţe, convenţii, reuniuni, târguri etc., precum:

Hotel Căciulata – 3 săli de conferinţă cu o capacitate de până la 50 de locuri cu dotările corespunzătoare (retroproiector, ecran);

Hotel Oltul – 2 săli de conferinţe cu o capacitate de până la 80 de locuri cu dotările corespunzătoare;

Hotel Cozia – o sală polivalentă cu o capacitate de 220 locuri;

Hotel Central – săli de conferinţe.

Hotel Orizont- o sală de conferinţe.

Datorită îmbunătăţirii ofertei specifice turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani astfel încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12 %, în anul 2004 această pondere este de 17 % - devenind astfel a doua formă de turism ca importanţă, practicată în cadrul staţiunii, cu largi perspective de creştere în anii următori.

23

Page 24: orasul calimanesti

Perspective ale susţinerii şi dezvoltării turismului balnear la nivelul staţiunii Călimăneşti – Căciulata

Dintr-o analiză comparativă a tipurilor de structuri de primire turistică şi tarifelor pentru cazare practicate la nivelul staţiunii Călimăneşti – Căciulata şi staţiunilor concurente acesteia, reies câteva aspecte importante astfel:

Sub raport preţ –servicii de cazare, staţiunea Călimăneşti – Căciulata oferă o paletă variată de tarife, competitive cu cele ale staţiunilor concurente.

De asemenea, unităţile de cazare din staţiune oferă pachete avantajoase de servicii pentru sezon şi extrasezon.

Staţiunea se adresează tuturor tipurilor de turişti, atât celor cu venituri medii şi sub medie (oferta unităţilor de cazare de 1* şi 2* ), dar şi celor cu venituri peste medie (oferta unităţilor de cazare de 3* şi 4* ).

Prezenţa mai multor tipuri de unităţi de cazare, respectiv hoteluri, moteluri, vile, pensiuni, popasuri, cabane turistice, căsuţe, de unde şi o ofertă mai largă în ceea ce priveşte tarifele pentru cazare.

De asemenea, sub raportul ofertei balneare şi al instalaţiilor de tratament, în raport cu principalii săi concurenţi, staţiunea Călimăneşti – Căciulata prezintă avantajul unei baze de tratament bine pusă la punct, cu dotările necesare în tratarea diferitelor afecţiuni digestive, reumatismale, respiratorii, ginecologice, etc.

Analizând expunerile de mai sus putem concluziona că staţiunea Călimăneşti – Căciulata este dependentă de măsurile de subvenţionare pentru pacienţi şi oaspeţi prin sistemul existent de asigurări sociale. În cadrul Europei Occidentale, în special Germania, Franţa şi Italia, există o mare piaţă potenţială pentru tratamentul balnear şi loisir. Pe de altă parte, pot fi atrase şi alte segmente de turişti români. Persoanele apte de muncă din punct de vedere fizic, dar având locuri de muncă care nu le permit mişcarea constituie un potenţial considerabil pentru dezvoltarea acestei pieţe. Aceste persoane sunt în căutarea de programe de întreţinere şi de înlăturare a stresului, în cadrul unor dotări şi a unor staţiuni atractive şi cu un standard ridicat.

Viitorul staţiunii se va sprijini pe investiţii directe sau complementare. Este nevoie urgentă de modernizarea şi îmbunătăţirea cazării şi dotărilor, ca şi a infrastructurii (drumuri, reţele de apă şi canalizare, încălzire) şi dezvoltări ale spaţiilor publice deschise şi a străzilor.

Staţiunea a început să-şi ridice standardul şi să ofere şi alte activităţi şi atracţii complementare mai interesante. Produsul balnear trebuie reorientat în mod gradat către păstrarea formei fizice, sănătate şi medicină preventivă şi dezvoltarea unor atracţii turistice conexe, ameliorarea întreţinerii, introducerea de zone cu flori şi arbuşti şi repararea aleilor şi băncilor din cadrul staţiunii.

Proiectele pe care autorităţile locale le-au demarat, dar şi cele care încă se află in faza incipientă vor avea ca finalitate o infrastructură turistică modernă:

Parcul Central din Călimăneşti reabilitat peisagistic, căpătând o dimensiune spirituală care va împlini dimensiunea istorică, deja pregnantă, datorată clădiri de patrimoniu pe care o înconjoară - Pavilionul Central Parcul Căciulata regândit peisagistic astfel încât să îi fie valorificate atât funcţiunea de „sursă” de ape minerale (întrucât înconjoară cele mai mari izvoare de apă minerală din staţiune) cât şi de loc de promenadă şi relaxareProiectul „Mirajul Oltului” va avea ca si finalitate realizarea unui complex de agrement deosebit atât prin poziţionarea sa pe malul râului Olt, dar si prin structura sa deosebita. Proiectul urmăreşte în primul rând reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice în vederea creşterii atractivităţii turistice a staţiunii Călimăneşti – Căciulata. Proiectul va avea ca finalitate o

24

Page 25: orasul calimanesti

infrastructură turistică modernă, clădită pe principiile dezvoltării durabile. Principalul argument pentru alegerea staţiunii Călimăneşti – Căciulata ca locaţie pentru implementarea proiectului este acela că este o staţiune turistică de importanţă naţională, cunoscută pentru valoarea apelor minerale, încă de pe vremea dacilor şi romanilor, atât în ţară cât şi în străinătate. În acelaşi timp Călimăneşti - Căciulata deţine o bază materială destinată cazării, alimentaţiei şi tratamentului, care constituie o premisă favorabilă pentru reuşita proiectului.Complexul va cuprinde : Parcul acvatic şi centrul de relaxare Călimăneşti cu o suprafaţa desfăşurată de 2.000 mp., funcţional pe toată durata anului având multiple dotări şi Parcul de agrement şi sport Jiblea.Centrul de Convenţii şi Expoziţii Nord Oltenia - centru expoziţional de importanta naţionala, fiind al treilea centru ca mărime din tara. In cadrul sau se vor putea organiza expoziţii si târguri menite sa promoveze toate ramurile economiei. Standardele acestui Centru de Convenţii si Expoziţii sunt cele existente in ţările foarte dezvoltate ale Uniunii Europene. Deşi este încă in faza de construcţie, acest centru beneficiază de un real succes, existând deja solicitări de încheierea unor contracte in vederea realizării unor târguri si expoziţii naţionale şi internaţionale din diverse domenii. Capacitatea acestui centru de a găzdui evenimente spectaculoase, va sigura tranzitul unui număr mare de turişti, in special turismul de afaceri, conferind in acest fel staţiunii Calimanesti posibilitatea de a se dezvolta si de a deveni mult mai cunoscuta nu doar pe plan naţional, ci si internaţional. Strategia Naţională de Dezvoltare Regională, elaborată pe baza Planurilor de Dezvoltare Regională şi Cadrul Naţional Strategic de Referinţă 2007-2013 au identificat dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare, dat fiind potenţialul turistic existent în toate regiunile.

Dezvoltarea turismului in staţiunea Calimanesti este în deplină concordanţă cu Orientările Strategice Comunitare, autorităţile locale urmărind în primul rând reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice în vederea creşterii atractivităţii turistice.

Surse bibliografice:

-Studiu de fezabilitate- realizat pentru „Reabilitarea parcurilor balneare”

- Fotografii - Internet

25