OPRAT RE V A L CUPRINS U A R E I CT M P A C Tr A · O R 55 CT R A P T E V A L U A R E I M P A C Tr...

1

RA

PO

RT

IM

PA

CT

RAPORT EVALUARE IMPACTrA

1

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

CUPRINS

1. Situația socio-economică sumară a localitățiilor aflate pe teritoriul ariei naturale protejate

ROSCI0267 Valea Roşie.................................................................................................. 2

1.1. Contextul socio-economic ................................................................................. 2

1.2. Contextul administrativ .................................................................................. 25

1.3. Contextul cultural .......................................................................................... 26

1.4. Planurile și programele viitoare de dezvoltare a zonei ........................................ 28

2. Modul de utilizarea a terenurilor ............................................................................. 28

3. Analiza și evaluare modului de utilizare a terenului ................................................... 30

3.1. Statutul activităților – Importanța economică .................................................... 30

3.1.1. Activitati antropice surprinse ...................................................................... 30

3.1.2. Activități cu impact asupra biodiversității și ecosistemelor .............................. 31

3.2. Tendințe ale activităților (dezvoltare, descreștere) ............................................ 44

3.2.1. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra habitatului ....... 44

3.2.2. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor de

amfibieni ............................................................................................................. 46

3.3. Durata activităților (sezoniere sau permanente) ................................................ 56

3.4. Impactul asupra mediului/ stării de conservare favorabilă ................................... 56

3.5. Clasificare a impacturilor (durata de manifestare, suprafața afectată, natura efectelor)

56

4. Analiza stării de conservare a speciilor și habitatelor ................................................. 57

4.1. Evaluarea stării de conservare a elementelor de biodiversitate în baza cărora a fost

declarată aria naturală protejată ROSCI0267 Valea Roşie ............................................. 57

4.1.1. Evaluarea stării de conservare a habitatului 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-

Fagetum .............................................................................................................. 57

4.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina ............................. 63

4.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata ............................ 70

4.1.4. Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus .............................. 78

5. Anexe.................................................................................................................. 85

5.1. Harți GIS ...................................................................................................... 85

5.2. Documentație fotografică................................................................................ 85

2

1. Situația socio-economică sumară a localitățiilor aflate pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0267 Valea Roşie

Unități administrativ teritoriale analizate: Paleu (16% din suprafata sitului), Ineu (1%), Oradea

(1%)si Oşorhei (1%).

1.1. Contextul socio-economic

Localitatea Paleu este situată în

vecinătatea drumului judeţean DJ 767F, la

o distanţă de 6 km de Municipiul Oradea în

partea de nord-est faţă de Municipiul

Oradea, fiind învecinată cu comunele

Cetariu, Biharia, Osorhei. În componenţa

comunei Paleu intră satele: Paleu,

Săldăbagiu de Munte, Uileacu de Munte.

Comuna Ineu de Criş este situată la 15

km est de municipiul Oradea, în lunca râului

Crişul Repede, fiind mărginită la nord de

Dealurile Oradiei.

Ca unitate administrativ-teritorială comuna

are în componenţa ei următoarele sate:

Ineu, care este reşedinţa comunei, Botean

şi Husasău de Criş.

Comuna Oşorhei este situată în partea de

est a municipiului Oradea pe şoseaua DN 1

(E60) de-a lungul râului Crişul Repede.

Teritoriul comunei Oşorhei este străbătut de

cursurile de apă ale Crişului Repede, Văii

Tăşadului şi Văii Bonarului. Crişul Repede

are un parcurs de 8 km pe teritoriul

commune. Comuna OŞORHEI se compune

din 5 sate: Oşorhei (resedinta a comunei),

Alparea Fughiu, Cheriu si Felcheriu.

Municipiul Oradea se află în vestul

României, pe râul Crișul Repede, în

imediata apropiere a frontierei cu Ungaria.

Este unul dintre principalele orașe ale

Regiunii de dezvoltare Nord – Vest.

In vederea stabilirii tendintelor

demografice, în strânsă legatură cu

impactul antropic asupra sitului, s-a

sintetitzat evolutia socio-demografica a

localitatilor. Pentru determinarea evolutiei,

s-au considerat relevanti ultimii cinci ani,

omogeni din punct de vedere al tendintelor.

In baza documentelor oficiale consultate si

a datelor furnizate de Institutul national de

Statistica, s-a constatat tendinta in ce

priveste evolutia numerica a populatiei

comunelor dupa cum urmeaza:

Comuna Paleu

Situația socio-economică

În ceea ce privește evoluția populației,

având în vedere datele statistice puse la

dispoziție de către Institutul Național de

Statistică, s-a constatat faptul că aceasta

are un trend descrescător, ținând cont de

faptul că la nivelul anului 2012 localitatea

Paleu avea un număr de 2250 persoane, la

nivelul anului 2013 avea un număr de 2430

persoane, la nivelul anului 2014 avea un

număr de 2558 persoane, la nivelul anului

2015 avea un număr de 2649 persoane, la



număr de 2788 persoane.

3

RA

PO

RT

IM

PA

CT


3

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

Din perspectiva grupelor de vârstă

populația, la nivelul anului 2016, este una

omogenă. Din punct de vedere al sexelor, la

nivelul anului 2016, populația este formată

într-un procent de 49,64% persoane de sex

feminin și într-un procent de 50,36%

persoane de sex masculin.

Tabel nr.1-1 – Populația după domiciliu la 1 ianuarie

Varste

si

grupe

de

varsta

Sexe Judet

e

Localit

ati

Ani

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

UM: Numar persoane

Numar

persoa

ne

Numar

persoa

ne

Numar

persoa

ne

Numar

persoa

ne

Numar

persoa

ne

Total Total Bihor PALEU 2250 2430 2558 2649 2788

- Masculin Bihor PALEU 1119 1223 1285 1341 1404

- Feminin Bihor PALEU 1131 1207 1273 1308 1384

0- 4 ani Total Bihor PALEU 135 152 158 160 171



5- 9 ani Total Bihor PALEU 106 114 136 164 175



10-14

ani Total Bihor PALEU

104 129 123 124 131



15-19


109 99 115 118 132



20-24


154 163 150 152 135



25-29


151 173 194 181 191



30-34


244 240 246 248 233



35-39


222 278 321 323 356



40-44


239 244 241 258 272



45-49


98 138 170 214 259



50-54 Total Bihor PALEU 124 123 113 112 119

4

ani



55-59


143 143 151 151 150



60-64


109 119 126 131 146



65-69


95 101 99 104 98



70-74


76 76 76 74 79



75-79


65 64 60 59 65



80-84


44 47 52 47 50



85 ani

si peste Total Bihor PALEU

32 27 27 29 26



© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Numarul nascuților vii la nivelul localitații inregistreaza un trend linear in intervalul 2012-2015.

Tabel 1-34

Rezultatele cautarii - Nascuti vii pe judete si localitati

Judete Localitati

Ani

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane Numar persoane

Bihor PALEU

30 24 29 31

Conform Ministerului Educației Naționale și

Cercetării Științifice la nivelul Comunei

Paleu există Școala Primara Nr. 1, cu

personalitate juridică, având ca mod de

funcționare un schimb/zi, fiind publică de

interes naţional şi local.

Unitatea de învățământ este frecventată de

un număr 79 elevi, având un număr 5

formațiuni de studiu și un personal angajat

în număr de 13. Școala Primară Nr. 1 este

autorizată pentru ciclu preșcolar, primar și

gimnazial. Clădirea unității de învățământ

având o suprafață de 91 mp, structurată

fără etaj.

5

RA

PO

RT

IM

PA

CT


5

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

De asemenea, în cadrul localității există și

Grădinița cu Program Normal Nr. 1 care are

un număr de 13 copii în grupa mică,

mijlocie și mare.

SALARIAȚI

În ceea ce privește numărul mediu al

salariaților la nivelul localității Paleu, se

poate observa că în anul 2014, exista un

număr de 522 persoane salariate, în

creștere cu 66 de persoane față de anul

2012, adică a avut loc o creștere

procentuală de 12,64%. În ceea ce privește

numărul mediu de salariați, având în vedere

datele statistice puse la dispoziție de către

Institutul Național de Statistică, s-a

constatat un trend crescător.

Tabel nr. 1-2 Numărul mediu al salariaților pe localități

Judete Localitati

Ani

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Bihor PALEU 456 455 522


Șomeri înregistrați

În ceea ce privește numărul de șomeri

înregistrați la nivelul localității Paleu, se

poate menționa că în anul 2015 exista un

număr de 13 persoane șomere, în scădere

cu 16 persoane față de anul 2012.

De asemenea se poate evidenția faptul că

la nivelul anului 2015, din 13 persoane, 7

persoane de sunt de sex masculin, iar 6

persoane sunt de sex feminin.

În ceea ce privește anul 2016, la nivelul

lunii Mai, Agenția Județeană de Ocupare a

Forței de Muncă Bihor a raportat un număr

de 9 șomeri, din care 8 persoane de sex

masculin și 1 persoană de sex feminin. În

luna Aprilie a fost raportat un număr de 7

șomeri, din care 3 persoane de sex

masculin și 4 persoană de sex feminin, în

luna Martie s-a raportat un număr de 6


masculin și 3 persoană de sex feminin, în

luna Februarie s-a raportat un număr de 13

șomeri, din care7 persoane de sex masculin

și 6 persoane de sex feminin, iar în luna

Ianuarie s-a raportat un număr de 13


masculin și 6 persoane de sex feminin.

6

Tabel nr.1-3 Numărul șomerilor înregistrați

Sexe Județe Localități

Perioade

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Total Bihor PALEU 29 29 21 13

Masculin Bihor PALEU 14 20 12 7

Feminin Bihor PALEU 15 9 9 6


Comuna Ineu






are un trend crescător, ținând cont de


Ineu avea un număr de 4537 persoane, la






persoane








7

RA

PO

RT

IM

PA

CT


7

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

Tabel nr. 1-4 – Populația după domiciliu la 1 ianuarie

POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, judete si localitati

Var

ste

si

gru

pe

de

vars

ta

Sexe Judet

e

Localit

ati

Ani

Anul

1992

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anu

l

201

6

UM: Numar persoane

Numa

r

perso

ane

Numar

persoa

ne

Numar

persoa

ne

Numar

persoa

ne

Numar

persoa

ne

Nu

mar

pers

oan

e

Tota

l Total Bihor

29724

INEU 3709 4537 4582 4648 4726

477

2

- Masculin Bihor 29724

INEU 1882 2312 2348 2390 2424

245

0

- Feminin Bihor 29724

INEU 1827 2225 2234 2258 2302

232

2

0- 4

ani Total Bihor

29724

INEU 342 427 412 396 385 378


INEU 173 212 201 196 208 203


INEU 169 215 211 200 177 175

5- 9

ani Total Bihor

29724

INEU 317 408 417 438 460 460


INEU 173 225 229 240 225 225


INEU 144 183 188 198 235 235

10-

14

ani

Total Bihor 29724

INEU 298 400 391 395 404 403


INEU 153 206 209 211 222 218


INEU 145 194 182 184 182 185

15-

19

ani

Total Bihor 29724

INEU 317 349 364 368 380 396


INEU 160 183 190 192 198 206


INEU 157 166 174 176 182 190

20-

24

ani

Total Bihor 29724

INEU 341 343 335 339 345 343


INEU 189 180 180 185 181 190


INEU 152 163 155 154 164 153

25-

29

ani

Total Bihor 29724

INEU 203 342 367 373 368 354

8


INEU 125 201 205 204 193 183


INEU 78 141 162 169 175 171

30-

34

ani

Total Bihor 29724

INEU 199 306 308 306 325 346


INEU 113 155 161 166 191 197


INEU 86 151 147 140 134 149

35-

39

ani

Total Bihor 29724

INEU 168 326 316 313 309 315


INEU 87 161 167 157 148 153


INEU 81 165 149 156 161 162

40-

44

ani

Total Bihor 29724

INEU 158 361 357 355 351 335


INEU 72 193 180 183 178 170


INEU 86 168 177 172 173 165

45-

49

ani

Total Bihor 29724

INEU 157 206 245 289 313 346


INEU 76 116 143 161 170 186


INEU 81 90 102 128 143 160

50-

54

ani

Total Bihor 29724

INEU 211 217 205 209 206 218


INEU 97 116 106 112 115 116


INEU 114 101 99 97 91 102

55-

59

ani

Total Bihor 29724

INEU 254 188 194 199 212 212


INEU 129 96 105 109 114 119


INEU 125 92 89 90 98 93

60-

64

ani

Total Bihor 29724

INEU 252 147 165 160 169 177


INEU 114 64 72 71 80 85


INEU 138 83 93 89 89 92

65-

69

ani

Total Bihor 29724

INEU 237 125 124 132 132 137


INEU 98 50 52 55 58 63

9

RA

PO

RT

IM

PA

CT


9

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


INEU 139 75 72 77 74 74

70-

74

ani

Total Bihor 29724

INEU 103 131 121 115 113 105


INEU 50 53 46 48 45 39


INEU 53 78 75 67 68 66

75-

79

ani

Total Bihor 29724

INEU 75 128 133 131 122 120


INEU 31 57 61 54 48 50


INEU 44 71 72 77 74 70

80-

84

ani

Total Bihor 29724

INEU 49 94 90 85 81 71


INEU 27 33 32 33 35 29


INEU 22 61 58 52 46 42

85

ani

si

pest

e

Total Bihor 29724

INEU

28 39 38 45 51 56


INEU 15 11 9 13 15 18


INEU 13 28 29 32 36 38


Numarul nascuților vii la nivelul localitații inregistreaza un trend descrescător in intervalul

2012-2015.

Tabel 1-5


Judete Localitati

Ani


UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar


Bihor INEU

80 89 78 70



Cercetării Științifice la nivelul Comunei Ineu

există Școala Primara Nr. 1, cu




SALARIAȚI


salariaților la nivelul localității Ineu, se

10






numărul mediu de salariați, având în

vedere datele statistice puse la dispoziție de

către Institutul Național de Statistică, s-a


Tabel nr.1-6 Numărul mediu al salariaților pe localități

Judete Localitati

Ani


UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Bihor INEU 217 243 247




înregistrați la nivelul localității Ineu, se


număr de 189 persoane șomere, în scădere



la nivelul anului 2015, din 189 persoane,

115 persoane de sunt de sex masculin, iar

74 persoane sunt de sex feminin.




de 202 șomeri, din care 123 persoane de

sex masculin și 79 persoană de sex feminin.

Tabel nr. 1-7 Numărul șomerilor înregistrați


Perioade

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul

2015

Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Total Bihor INEU 254 170 212 189

Masculin Bihor INEU 173 114 137 115

Feminin Bihor INEU 81 56 75 74


11

RA

PO

RT

IM

PA

CT


11

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

Comuna Oșorhei






are un trend crescător, ținând cont de


Ineu avea un număr de 6376 persoane, la






persoane








Tabel 1-8

Rezultatele cautarii - POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe,

judete si localitati

Var

ste

si

gru

pe

de

vars

ta

Sexe Judet

e

Localit

ati

Ani

Anul

1992

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anu

l

201

6

UM: Numar persoane

Numar

persoan

e

Numar

persoa

ne

Numar

persoa

ne

Numar

persoa

ne

Numar

persoa

ne

Nu

mar

per

soa

ne

Tot

al Total Bihor

30274

OSOR

HEI

5264 6376 6478 6601 6686 680

6

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

2662 3224 3278 3343 3400 346

8

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

2602 3152 3200 3258 3286 333

8

12

0- 4

ani Total Bihor

30274

OSOR

HEI

395 428 418 438 439 416

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

204 223 216 231 241 229

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

191 205 202 207 198 187

5- 9

ani Total Bihor

30274

OSOR

HEI

370 405 431 436 447 479

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

200 245 255 255 260 264

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

170 160 176 181 187 215

10-

14

ani

Total Bihor

30274

OSOR

HEI

379 338 355 380 399 423

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

206 181 192 202 219 239

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

173 157 163 178 180 184

15-

19

ani

Total Bihor

30274

OSOR

HEI

432 432 418 406 386 394

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

247 228 215 216 206 208

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

185 204 203 190 180 186

20-

24

ani

Total Bihor

30274

OSOR

HEI

440 495 476 483 476 467

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

237 264 264 259 247 250

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

203 231 212 224 229 217

25-

29

ani

Total Bihor

30274

OSOR

HEI

247 482 514 516 531 540

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

139 245 263 257 268 276

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

108 237 251 259 263 264

30-

34

ani

Total Bihor

30274

OSOR

HEI

243 517 525 503 513 505

13

RA

PO

RT

IM

PA

CT


13

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

119 271 266 251 264 250

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

124 246 259 252 249 255

35-

39

ani

Total Bihor

30274

OSOR

HEI

325 495 507 561 547 564

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

180 264 271 305 288 307

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

145 231 236 256 259 257

40-

44

ani

Total Bihor

30274

OSOR

HEI

320 501 511 477 497 530

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

177 261 273 248 259 281

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

143 240 238 229 238 249

45-

49

ani

Total Bihor

30274

OSOR

HEI

294 323 358 431 468 478

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

138 179 202 240 246 254

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

156 144 156 191 222 224

50-

54

ani

Total Bihor

30274

OSOR

HEI

343 337 331 321 326 342

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

150 159 150 157 178 187

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

193 178 181 164 148 155

55-

59

ani

Total Bihor

30274

OSOR

HEI

378 388 372 368 367 348

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

179 188 184 186 186 168

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

199 200 188 182 181 180

60-

64

ani

Total Bihor

30274

OSOR

HEI

365 336 366 384 383 391

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

164 167 183 182 177 181

14

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

201 169 183 202 206 210

65-

69

ani

Total Bihor

30274

OSOR

HEI

295 240 245 258 274 308

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

139 102 104 111 127 143

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

156 138 141 147 147 165

70-

74

ani

Total Bihor

30274

OSOR

HEI

188 244 247 235 222 199

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

80 95 100 94 85 76

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

108 149 147 141 137 123

75-

79

ani

Total Bihor

30274

OSOR

HEI

133 201 176 177 187 201

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

61 70 65 69 69 76

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

72 131 111 108 118 125

80-

84

ani

Total Bihor

30274

OSOR

HEI

85 142 146 141 142 133

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

28 51 42 47 52 50

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

57 91 104 94 90 83

85

ani

si

pest

e

Total Bihor

30274

OSOR

HEI

32 72 82 86 82 88

- Masculin Bihor

30274

OSOR

HEI

14 31 33 33 28 29

- Feminin Bihor

30274

OSOR

HEI

18 41 49 53 54 59


Numarul nascuților vii la nivelul localitații inregistreaza un trend descrescător in intervalul

2012-2015.

15

RA

PO

RT

IM

PA

CT


15

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

Tabel 1-9


Judete Localitati

Ani


UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Bihor OȘORHEI 80 87 87 73


Cercetării Științifice la nivelul Comunei

Oșorhei există Școala Primara Nr. 1, cu




SALARIAȚI


salariaților la nivelul localității Oșorhei, se











Judete Localitati

Ani


UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Bihor OȘORHEI 980 913 1002




înregistrați la nivelul localității Oșorhei, se


număr de 73 persoane șomere, în creștere



la nivelul anului 2015, din 73 persoane, 31

persoane de sunt de sex masculin, iar 41

persoane sunt de sex feminin.

16




de 78 șomeri, din care 41 persoane de sex

masculin și 37 perso nă de sex feminin.



Perioade


Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Total Bihor OȘORHEI 61 86 69 73

Masculin Bihor OȘORHEI 37 50 37 32

Feminin Bihor OȘORHEI 24 36 32 41


Municipiul Oradea






are un trend descrescător, ținând cont de


Oradea avea un număr de 224722


număr de 224049 persoane, la nivelul

anului 2014 avea un număr de 223718


număr de 222736 persoane, la nivelul

anului 2016 avea un număr de 4772

persoane








Tabel 1-12

17

RA

PO

RT

IM

PA

CT


17

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

Rezultatele cautarii - POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, judete si localitati

Varste si grupe de varsta

Sexe Judete

Localitati

Ani

Anul

1992

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

UM: Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Total

Total Bihor

26564 MUNICIPIUL ORADEA

228318 224722 224049 223718 223317 222736

- Masculin

Bihor


110358 106444 106030 105827 105514 105177

- Feminin Bihor

26564 MUNICIPIUL

ORADEA

117960 118278 118019 117891 117803 117559

0- 4

ani Total Bihor

26564 MUNICIPI

UL

ORADEA

17127 10334 10271 10016 9775 9516

- Masculin

Bihor

26564

MUNICIPIUL ORADEA

8765 5340 5317 5167 5000 4850

- Feminin Bihor


8362 4994 4954 4849 4775 4666

5- 9 ani

Total Bihor


17614 9529 9667 9821 10076 10113

- Masculin

Bihor

26564 MUNICIPIUL

ORADEA

8977 4804 4914 5006 5184 5242

- Feminin Bihor

26564 MUNICIPIUL

ORADEA

8637 4725 4753 4815 4892 4871

18

10-

14 ani

Total Bihor


20045 8918 8912 8854 8800 8997

- Masculin

Bihor


10134 4630 4559 4508 4445 4519

- Feminin Bihor

26564 MUNICIPIUL

ORADEA

9911 4288 4353 4346 4355 4478

15-19 ani

Total Bihor

26564 MUNICIPI

UL ORADEA

17524 10207 9538 9250 9065 8975

- Masculin

Bihor

26564

MUNICIPIUL ORADEA

8855 5197 4893 4742 4676 4637

- Feminin Bihor


8669 5010 4645 4508 4389 4338

20-

24 ani

Total Bihor


20101 16273 15123 13804 12337 11243

- Masculin

Bihor


9369 8055 7521 6902 6149 5616

- Feminin Bihor

26564 MUNICIPIUL

ORADEA

10732 8218 7602 6902 6188 5627

25-29 ani

Total Bihor

26564 MUNICIPI

UL ORADEA

14408 18253 18274 18534 18557 17939

- Masculin

Bihor

26564

MUNICIPIUL ORADEA

6555 8803 8825 8938 8930 8675

- Feminin Bihor


7853 9450 9449 9596 9627 9264

30-

34

ani

Total Bihor

26564 MUNICIPIUL

ORADEA

19492 21207 20673 19983 19291 18820

- Masculin

Bihor


9182 10414 10087 9771 9504 9180

19

RA

PO

RT

IM

PA

CT


19

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

- Feminin Bihor


10310 10793 10586 10212 9787 9640

35-39 ani

Total Bihor


22058 19862 20144 20589 20553 20787

- Masculin

Bihor

26564 MUNICIPIUL

ORADEA

10979 9769 9890 10049 10027 10152

- Feminin Bihor

26564 MUNICIPI

UL ORADEA

11079 10093 10254 10540 10526 10635

40-44 ani

Total Bihor

26564

MUNICIPIUL ORADEA

17325 21525 20561 19326 19201 19092

- Masculin

Bihor


8758 10228 9880 9394 9431 9426

- Feminin Bihor


8567 11297 10681 9932 9770 9666

45-49 ani

Total Bihor


12975 13578 15281 17251 18736 19847

- Masculin

Bihor

26564 MUNICIPIUL

ORADEA

6466 6222 7060 8015 8719 9256

- Feminin Bihor

26564 MUNICIPI

UL ORADEA

6509 7356 8221 9236 10017 10591

50-54 ani

Total Bihor

26564

MUNICIPIUL ORADEA

12159 16712 15530 14565 13910 13488

- Masculin

Bihor


5981 7619 6999 6585 6266 6118

- Feminin Bihor

26564 MUNICIPIUL

ORADEA

6178 9093 8531 7980 7644 7370

55-59 ani

Total Bihor


10386 17676 18015 18137 17619 16716

20

- Masculin

Bihor


4936 8268 8322 8291 7912 7463

- Feminin Bihor


5450 9408 9693 9846 9707 9253

60-64 ani

Total Bihor

26564 MUNICIPIUL

ORADEA

9152 13082 13755 14458 15280 15899

- Masculi

n Bihor

26564 MUNICIPI

UL ORADEA

4313 6055 6387 6711 7101 7329

- Feminin Bihor

26564

MUNICIPIUL ORADEA

4839 7027 7368 7747 8179 8570

65-69 ani

Total Bihor


7109 9010 9330 9830 10311 11124

- Masculin

Bihor


3064 3964 4134 4353 4585 4927

- Feminin Bihor


4045 5046 5196 5477 5726 6197

70-74 ani

Total Bihor

26564 MUNICIPIUL

ORADEA

4410 7633 7671 7533 7575 7696

- Masculi

n Bihor

26564 MUNICIPI

UL ORADEA

1715 3101 3133 3112 3137 3205

- Feminin Bihor

26564

MUNICIPIUL ORADEA

2695 4532 4538 4421 4438 4491

75-79

ani

Total Bihor


3259 5402 5520 5787 6012 6085

- Masculin

Bihor

26564 MUNICIPIUL

ORADEA

1257 2087 2104 2197 2263 2342

- Feminin Bihor


2002 3315 3416 3590 3749 3743

21

RA

PO

RT

IM

PA

CT


21

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

80-

84 ani

Total Bihor


2145 3462 3571 3640 3737 3758

- Masculin

Bihor


756 1256 1301 1317 1372 1359

- Feminin Bihor

26564 MUNICIPIUL

ORADEA

1389 2206 2270 2323 2365 2399

85 ani si

peste

Total Bihor


1029 2059 2213 2340 2482 2641

- Masculi

n Bihor

26564 MUNICIPI

UL

ORADEA

296 632 704 769 813 881

- Feminin Bihor

26564

MUNICIPIUL ORADEA

733 1427 1509 1571 1669 1760


Numarul nascuților vii la nivelul localitații

inregistreaza un trend descrescător in

intervalul 2012-2015, urmarind trendul

descresterii de populație in același interval.

Tabel 1-13


Judete Localitati

Ani


UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar


Bihor ORADEA

2029 1907 1932 1891


Cercetării Științifice la nivelul municipiului

Oradea functioneaza 4 universitați, o

unitate de invațamint postliceala, 27 de

licee, 17 unitați de invatamint primar si

gimnazial si 23 de unitati de învațamint

preșcolar.

SALARIAȚI


salariaților la nivelul localității Oradea, se










22


Judete Localitati

Ani


UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Bihor ORADEA 78352 82502 86660




înregistrați la nivelul localității Oradea, se


număr de 899 persoane șomere, în scadere



la nivelul anului 2015, din 899 persoane,

324 persoane de sunt de sex masculin, iar

575 persoane sunt de sex feminin.




de 733 șomeri, din care 270 persoane de

sex masculin și 463 persoană de sex

feminin.



Perioade

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Total Bihor ORADEA 1947 1720 1329 899

Masculin Bihor ORADEA 889 754 516 324

Feminin Bihor ORADEA 1058 966 813 575


In sinteza evolutia populație la nivelul

unitatilor administrativ teritoriale invecinate

sitului analizata prin prisma impactului

activitatilor antropice asupra mediului este

urmatoarea:

Tabel 1-16

23

RA

PO

RT

IM

PA

CT


23

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

Populatie

1 Unitati administrative UM Paleu Ineu Oradea Oşorhei Total

2

Ponderea suprafetei ocupat in situl

Natura 2000

% 16% 1% 1% 1% 19%

3

POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1

ianuarie 2012 numar 2250 4537 228318 5264 240369

4

POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1

ianuarie 2016 numar 2788 4772 222736 6806 237102

5

Trendul populatie in perioada 2012-

2016 numar 538 235 -5582 1542 -3267

6

Populatia tinara 0 - 29 ani la 1

ianuarie 2016 numar 935 2342 66783 2719 72779

7

Ponderea populatie tinere in total

populatie % 34% 49% 30% 40% 31%

8

Populatia cu virsta peste 65 de ani la

1 ianuarie 2016 numar 318 499 31304 929 33050

9

Ponderea populatie imbatrinite in

total populatie numar 11% 10% 14% 14% 14%

Comunitațile analizate au inregistrat in

perioada 2012 – 2016, evoluții uniforme in

ceea ce priveste populația cu domiciliul

stabil in zona rurala la data de 01 ianuarie a

fiecarui an, in sensul cresterii acesteia.

Descresterea de populație cu 3267 locuitori

inregistreaza un procent de 1,35% fata de

populatia de la data de 01 ianuarie 2012.

Descreșterea se datoreaza scaderii

populatiei din zona urbana a municipiului

Oradea in perioada cu 5582 locuitori.

Populația tînara (0-29 ani) inregistreaza o

pondere de 31% superioara populatiei cu

virsta de peste 65 de ani cu o pondere de

14%. Densitatea ridicata a populatiei din

zona se poate manifesta ca un impact

antropic asupra ariei protejate

.

Tabel 1-17

Forta de munca si somaj

1 Unitati administrative Paleu Ineu Oradea Oşorhei Total

2

Ponderea suprafetei ocupat in situl

Natura 2000 16% 1% 1% 1% 19%

3 Numarul mediu al salariatilor la 2012 456 217 78352 980 80005

4 Numarul mediu al salariatilor la 2014 522 247 86660 1002 88431

5 Trendul numarului mediu de salariati 66 30 8308 22 8426

6

Someri inregistrati la sfarsitul lunii dec

2012 29 254 1947 61 2291

7

Someri inregistrati la sfarsitul lunii mai

2016 8 202 733 73 1016

8 Trendul somajului -21 -52 -1214 12 -1275

9 Populatia stabila 18-62 ani 1652 2611 141183 4240 149686

10 Ponderea somajului 0,48% 7,74% 0,52% 1,72% 0,68%

In cee ace priveste forta de munca si

somajul la nivelul ariei studiate se constata

in sinteza un trend descrescator al

somajului de 1275 de persoane. Ponderea

somajului calculat fata de populația stabilă

cu vîrsta cuprinsa intre 18 si 62 de ani este

de 0,68%, inferioară ponderii somajului la

nivelul județului Bihor. Numărul mediu al

salariaților la nivelul anului 2014 este in

crestere cu 8426 de persoane fața de anul

2012, rcrescînd de la 80005 persoane la

88431 persoane. Somajul scazut nu se

poate manifesta ca un impact antropic

asupra ariei protejate.

Trendul descrescator al populației in zona si

somajul scazut nu se manifesta ca si un

impact antropic asupra mediului, motiv

pentru care este necesara analizarea

24

tendintelor in ce priveste activitatile economice.

Activitați economice in UAT-urile invecinate sitului

Tabel 1-18

Unitati administrative Paleu Ineu Oşorhei Total

Ponderea suprafetei ocupat in situl Natura 2000 16% 1% 1% 18%

Nr agenti economici din localitate 391 224 707 1322

din care PFA, AF, Intreprindere individuala 216 135 409 760

Numarul de agenti economici infiintati in perioada

2010 -2015

0

Agentii economici pe sfere de activitate: 391 224 707 1322

Comert 47 37 27 111

Turism 0 0 0 0

Agroturism 1 1 2 4

Agrement 3 2 3 8

alimentatie publica 12 8 14 34

industria usoara 5 3 2 10

industria alimentara 5 5 3 13

exploatarea lemnului 3 2 5 10

prelucrarea lemnului 5 4 6 15

constructii si prestari servicii 95 41 280 416

industrie extractiva 0 0 0

industrie prelucratoare 5 2 4 11

altele de enumerat 0

agricultura 210 119 361 690

Pentru a nu denatura indicatorii rezultați,

din analiza a fost eliminata localitatea

Oradea.

Activitatea economica preponderenta este

agricultura, cu un numar de 690 de

exploatatii agricole inregistrate ca si ferme

mici care pe linga activitatea de producție

agricola pentru autoconsum desfasoara si

mici activitați comerciale cu produsele

agricole cultivate. Micii antreprenori cu

profil agroturistic inregistrati sunt in numar

de 4. Exploatarea lemnului este efectuata

de un numar de 10 de agenti economici si

prelucrarea lemnului de catre 15 de agenti

economici. Un numar semnificativ de agenti

economici sunt ocupati de sectorul

prestarilor de servicii (416).

Analizind turismul ca și principal beneficiar

al serviciilor ecosistemice in UAT-urile

studiate se constata o neconcordanta intre

datele furnizate de INS si realitatea din

teren. Numarul agentilor economici care

sunt angrenati in activitați turistice fiind

superior datelor furnizate. In zona studiata

funcționeaza un numar de 19 unitați de

cazare.

Pe baza datelor furnizate de INS activitatea

turistica la nivelul anului 2015 se prezinta

astfel

Tabel 1-19

Structuri turistice

Unitati administrative UM Paleu Ineu Oradea Oşorhei Total

Ponderea suprafetei

ocupat in situl Natura

2000 % 16% 1% 1% 1% 19%

Structuri de primire

turistica cu functiuni de

cazare turistica Numar 1 1 37 2 41

25

RA

PO

RT

IM

PA

CT


25

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

Capacitatea de cazare

turistica existenta Locuri 26 6 2.514 58 2604

Capacitatea de cazare

turistica in functiune/an

Numar locuri-

zile 4.758 2.190 1.019.768 16.942 1043658

Sosiri ale turistilor in

structuri de primire

turistica

Numar

persoane 31 0 163.416 3.575 167022

Innoptari in structuri de

primire turistica

Numar

innoptari 38 0 360.432 4.339 364.809

Analizat prin prisma serviciilor ecosistemice

recreative pe baza datelor furnizate de

catre INS, turismul genereaza in medie la

nivelul unui an venituri in valoare de 29188

mii lei, din care datorate sitului in valoare

de 584 mii lei. Previzionind activitatea

turistica pe un interval de 25 de ani

valoarea actualizata a serviciilor recreative

datorate sitului este in suma de 8.392 mii

lei.

Tabel 1-20

Turism An baza

Valoarea activităţilor turistice şi recreative actuale in UAT-uri - mii lei 29.188

Numar innoptari 364.847

Tarif mediu cazare 80

Corectia datorata utilizarii resurselor de cazare in scopul accesarii

beneficiilor din alte locatii 98%

Numar innoptari utilizate pentru vizitarea resurselor sitului 7.297

Valoarea activităţilor turistice şi recreative datorate sitului- mii lei 584

Valoarea actualizata a serviciilor turistice - mii lei - 8.392

1.2. Contextul administrativ

Contextul administrativ - Paleu

Primele documente care atesta localitatea

Paleu dateaza din anul 1685. Comuna este

recent infiintata. În componenţa comunei

Paleu intră satele: Paleu, resedinta de

comuna, Săldăbagiu de Munte, Uileacu de

Munte. Comuna este înfrăţită cu Comuna

Hosszúpályi din Ungaria. La nivelul comunei

fiinteaza 4 ong-uri reprezentate de

ASOCIATIA ,,RIMBU ART PROJECT",

ASOCIATIA CRISTINA SI GIULIA, CLUB

SPORTIV COMUNAL PALEU, CLUBUL

SPORTIV "BIOLAND" PALEU. Majoritatea

locuitorilor sunt maghiari (71,5%), cu o

minoritate de români (24,26%). Pentru

3,57% din populație nu este cunoscută

apartenența etnică. Din punct de vedere

confesional majoritatea locuitorilor sunt

reformați (55,61%), dar există și minorități

de ortodocși (20,37%), romano-catolici

(13,12%), baptiști (3,25%) și greco-catolici

(1,86%). Pentru 3,69% din populație nu

este cunoscută apartenența confesională.

Contextul administrativ – Ineu

Primele atestări documentare ale comunei

Ineu datează din anul 1014. Dicţionarul de

istorie al localităţilor din Transilvania îl

menţionează sub numele de ”Villa Ineu”, iar

la 1236 apare sub denumirea de ”terra

Innev”. Ca unitate administrativ-teritorială

comuna are în componenţa ei următoarele

sate: Ineu, care este reşedinţa comunei,

Botean şi Husasău de Criş. La nivelul

comunei functioneaza 3 asociatii:

ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ANIMALE

DIN SATUL INEU BIHOR, ASOCIATIA

"WILLIAM WEEKS" si ASOCIATIA SPORTIVA

"CRISUL INEU".

Majoritatea locuitorilor sunt români

(57,19%). Principalele minorități sunt cele

de romi (28,96%) și maghiari (9,41%).

Pentru 4,39% din populație, apartenența

etnică nu este cunoscută. Din punct de

vedere confesional, majoritatea locuitorilor

26

sunt ortodocși (55,69%), dar există și

minorități de penticostali (25,28%),

reformați (7,91%), baptiști (3,18%) și

adventiști de ziua a șaptea (1,89%). Pentru

4,91% din populație, nu este cunoscută

apartenența confesională.

Contextul administrativ – Oşorhei

Comuna face parte din zona metropolitană

Oradea. Istoria comunei Osorhei a fost

influentata de asezarea acesteia în

apropierea orasului Oradea. Primele atestari

documentare ale satelor care alcatuiesc în

prezent comuna Osorhei dateaza din jurul

anilor 1202-1203, facând referire la

Alparea, Cheriu si Felcheriu. Mai târziu, în

anul 1236, apar în diverse documente si

primele referinte la satele Osorhei si

Fughiu. In anul 1692, dupa înfrângerea

turcilor, cetatea Oradea si satele

înconjuratoare – inclusiv teritoriul Osorhei -

au fost înglobate în Imperiul Habsburgic.

Comuna OŞORHEI se compune din 5 sate:

Oşorhei (resedinta a comunei), Alparea

Fughiu, Cheriu si Felcheriu. Comuna

Osorhei s-a dezvoltat pe traseul drumului

european E60 (DN1) si a magistralei

feroviare 300, fiind situata la o distanta de

circa 9 km de municipiul Oradea. Accesul în

comuna Osorhei se poate realiza prin

intermediul drumului european E60

Bucuresti – Brasov – Sibiu – Cluj Napoca –

Oradea – Bors. E60 (DN1). Majoritatea

locuitorilor sunt români (64,12%).

Principalele minorități sunt cele de maghiari

(17,79%) și romi (11,51%). Pentru 6,17%

din populație, apartenența etnică nu este

cunoscută. Din punct de vedere confesional,

majoritatea locuitorilor sunt ortodocși

(53,25%), dar există și minorități de

penticostali (15,66%), reformați (11,21%),

baptiști (6,57%) și romano-catolici

(4,94%). Pentru 6,28% din populație, nu

este cunoscută apartenența confesională.

Contextul administrativ – Oradea

Oradea este și cel mai important oraș din

regiunea istorică Crișana. Zona

metropolitană, care include 11 comune

învecinate. Stațiunile balneare Băile Felix și

Băile 1 mai se află la o distanță de 8 km,

respectiv 4 km de oraș. De secole,

municipiul Oradea a reprezentat un punct

important de referință pentru zonă, fiind cel

mai important centru cultural și comercial.

Oradea este împărțită în 30 de cartiere.

Zona metropolitană Oradea include

municipiul Oradea și 11 comune suburbane:

Biharia, Borș, Cetariu, Cheresig, Girișu de

Criș, Ineu, Nojorid, Oșorhei, Paleu,

Sânmartin, Sântandrei și Toboliu. Primăria

municipiului Oradea, ca autoritate publică

locală, a luat ființă în anul 1870. Primăria

municipiului este instituția publică cu

activitate permanentă, care duce la

îndeplinire, efectiv, hotărârile Consiliului

Local și soluționează problemele curente ale

colectivității locale.

1.3. Contextul cultural

Contextul cultural - Paleu

Comuna Paleu este o comună recent

înfiinţată. Localităţile componente au o

istorie bogată, ca mărturie ale preocupărilor

cultural-artistice ale locuitorilor.

Primul document care datează din 1685

arata ca satul Paleu a fost distrus de un

incendiu. În anul 1695 la 4 iulie, după un

document semnat de împăratul Leopold I,

se aprobă repopularizarea satului. Acesta

fiind de acord ca oamenii să fie aduşi din

satele învecinate si să fie scutiţi de taxe şi

de muncă pe proprietăţile împăratului pe

timp de 3 ani, iar de la bătrânii satului care

au transmis din generaţie în generaţie se

ştie că biserica satului a fost construită pe

şi din ruinele vechii biserici. În documentele

mai vechi, denumirea originală a satului

este Hegyközpályi, care tradus ar fi Paleu

de Munte însa în zilele noastre apare doar

sub denumirea de Paleu. Dintre cele mai

vechi denumiri topografice putem aminti

Cserhegy (Dealul cu Ceri), denumire

apărută de la dealul împădurit cu ceri care

este situat spre est, între localităţile Paleu

şi Uileacu de Munte. În timpurile vechi,

satul Paleu era înconjurat de apă şi există

doar un dig care asigură intrarea şi ieşirea

din sat. Într-un alt document din anul 1799,

care prezintă denumiri ale unor unelte de

munca rezultă că îndeletnicirea de bază a

populaţiei era aceea de ardere a

cărămizilor.

Uileacu de Munte s-a înfiinţat în anul 1210,

prin aducerea de către Episcopatul Oradiei a

coloniştilor care au populat ţinuturile

pustiite de tătari şi turci. Până în anul 1792

localitatea avea denumirea de „Uileacu de

Paleu”, care provine din înfrăţirea celor

27

RA

PO

RT

IM

PA

CT


27

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

două localităţi. După acest an cele două

localităţi se despart având numele de

Uileacu de Munte deoarece era înconjurată

de munţi.

Săldăbagiu de Munte, în a doua jumătate a

secolului XV.-lea satul devine proprietatea

bisericii catolice fiind transformate în feudă,

tot în această perioadă a avut loc o invazie

a turcilor şi tătarilor. Monografia judeţului

Bihor, din anul 1901 aminteşte de această

localitate cu 134 numere de casă şi cu o

populaţie de 864 de locuitori.

Contextul cultural – Ineu de Criş

Infrastructura de desfăşurare a activităţilor

culturale este formată atât din biblioteci,

cât şi din căminele culturale. În Ineu, în

anul 2015, funcţionau 2 biblioteci. Numărul

bibliotecilor din comună a rămas constant

începând cu anul 2001. La nivel local

funcţionează 3 cămine culturale, distribuite

echilibrat în teritoriu (un cămin cultural în

fiecare sat component). În rândul atracţiilor

de ordin cultural din localitate intră Biserica

de lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail

şi Gavriil” din satul Botean. Construită în

anul 1721, Biserica din lemn din Botean

este singurul monument istoric din comuna

Ineu inclus pe lista monumentelor istorice.

Pe lângă pictura interioară, de valoare

istoricodocumentară cu care este decorată,

în Biserica din Botean se mai găsesc şi

câteva cărţi de cult scrise cu litere chirilice,

datând din secolele XVIII si XIX. Alte lăcaşe

de cult din comuna Ineu sunt Biserica

ortodoxă Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril din

Husasău de Criş şi Biserica ortodoxă

Adormirea Maicii Domnului din Ineu. În

comuna Ineu se organizează diferite

manifestări cultural-artistice periodice,

precum Zilele Ineului. Pe lângă aceasta, în

anul 2011 în comuna Ineu a avut loc primul

Simpozion de Sculptură care a adunat nouă

sculptori în lemn profesionişti, atât din ţară,

cât şi din străinătate (Germania, Olanda,

Austria, Italia, Polonia, Japonia), scopul

organizatorilor fiind crearea unui eveniment

internaţional de artă, care să contribuie la

dezvoltarea turismului în zonă.

Contextul cultural – Oşorhei

In Oşorhei se desfăşoară anual manifestări

culturale la care participă comunitatea

locală. Dintre acestea cele mai importante

sunt:Zilele comunei Oşorhei - Sărbătoare

locală ce se ţine în fiecare an în primul

weekend de după 15 iunie. Această

sărbătoare are loc în localitatea Alparea, în

acest interval desfăşurându-se diferite

activităţi care atrag un public larg :

concursuri de atelaje, motocros, ATV-uri,

concerte (muzica pop, disco, populară),

jocuri

sportive, târg de meşteşuguri tradiţionale.

Balul strugurilor – sărbătoare populară

maghiară organizată în fiecare an de către

etnicii maghiari din localitatea Fughiu

pentru promovarea tradiţiilor culturale şi

locale ale acestei etnii. Ziua localităţii

Felcheriu - sărbătoare care are loc anual, în

data de 23 august. Printre monumentele

istorice de pe raza comunei, se remarcă

Biserica Ortodoxă cu hramul „Adormirea

Maicii Domnului” din localitatea Oşorhei,

Biserica Reformată din satul Fughiu datând

din secolul XVIII. Pe teritoriul comunei se

găseşte Poiana Narciselor, arie protejată în

suprafaţă de 2 ha, situată în pădurea

Alparea unde trăieşte narcisa sălbatică

(Narcissus augustifolius), specie ocrotită,

aflată la cea mai mică altitudine din ţară

(100 m).

Contextul cultural - Oradea

Oradea este un important centru istoric-

cultural, primul centru al umanismului din

Transilvania. Zidurile vechii cetăți sunt

dovada istoriei îndelungate, viața culturală

a orașului în prezent fiind reprezentată de

spectacole, concerte, expoziții și târguri.

Oradea găzduiește de asemenea și cea mai

dinamică universitate din țară. Alături de

clădiri reprezentative, orașul trăiește și prin

evenimentele de cultură și de divertisment

pe care spațiile dintre acestea le adăpostesc

de-a lungul anului, începând din primăvară,

când în luna mai se desfășoară "Festum

Varadinum", continuând în toiul verii cu

Târgul Meșterilor Populari și Serbările

Cetății, în luna iulie, și încheind cu toamna,

când au loc "Festivalul Toamna Orădeană"

și "Săptămâna Teatrului Scurt", în lunile

septembrie-octombrie.

28

1.4. Planurile și programele viitoare de dezvoltare a zonei

Principalele proiecte in derulare si in

perspectva pina la nivelul anului 2020 nu

afecteaza prin implementarea lor mediul.

Enumeram in acest sens:

- Conservarea şi Protecţia habitatelor

naturale din situl Natura 2000

ROSCI 0267 Valea Roşie, Judeţul

Bihor Comuna Paleu

- Asfaltare drum comunal DC 37

Cetariu - Uileacu de Munte pe o

distanţă de 2300 m Comuna Paleu

- Asigurare de avarie a sursei pentru

sistemul centralizat de alimenare cu

apă a localităţii Saldabagiu de

Munte, Comuna Paleu

- Executare reţea de alimentare cu

apă, str. Ghioceilor, localitatea

Saldabagiu de Munte, comuna Paleu

- Executare reţea de canalizare

menajera str. Ghioceilor, localitatea

Saldabagiu de Munte, comuna Paleu

- Amenajare parc ambiental în

localitatea Saldabagiu de Munte

- Introducerea sistemului de

canalizare menajeră în localitatea

Paleu, com. Paleu

- Introducerea sistemului de

alimentare cu apă şi canalizare

menajeră pe raza teritorial

administrativă a comunei Paleu, sat

Saldabagiu de Munte, Uileacu de

Munte şi Paleu,

- Lucrare în execuţie "Capela cu

copertină" în comuna Paleu, satele:

Paleu, Uileacu de Munte şi

Saldabagiu de Munte

- Alimentare cu apă în localitatea

Uileacu de Munte comuna Paleu

- Înfiinţare gradiniţă cu program

prelungit în localitatea Paleu,

comuna Paleu;

- Modernizare drumuri şi străzi în

localităţi ale comunei Paleu, judeţul

Bihor;

- Dotare camin cultural în localitatea

Paleu, comuna Paleu

- Sistem integrat de gestionare a

deşeurilor în spaţiul rural al Zonei

Metropoitane Oradea

- Sala de sport de 150 de locuri în

localitatea Paleu, comuna Paleu.

- Construcția/modernizarea

drumurilor, amenajarea detrotuare

și piste de biciclete comuna Ineu.

- Dezvoltarea infrastructurii de apa

canal din comuna Ineu

- Infintare centru After School, in

comuna Ineu

- Amenajarea unor trasee si panouri

informative de acces in situl Natura

2000,

- Construirea unei baze sportive

multifunctionale in comuna Ineu

- Alimentare cu apă fughiu,cheriu,

extindere alimentare cu apă Oşorhei

- Canalizare menajeră Oşorhei,

Alparea, Felcheriu, Fughiu

- Renovare cămin Alparea

- Renovare cămin Felcheriu

- Construirea unui cămin cultural în

localitatea Cheriu

- Construirea unei centrale solare

pentru producţia de energie electrică

- Construirea unei săli de sport în

oşorhei

- Construirea de locuinţe sociale

pentru cetăţenii de etnie romă

- Amenajarea trotuarelor din

localităţile comunei Oșorhei.

2. Modul de utilizarea a terenurilor Tabel 2-1 Utilizarea terenurilor din cadrul ROSCI 0267 Valea Rosie

Modul de utilizare a terenurilor. Suprafaţă (ha) Pondere

(%)

1 agricultură 38,75 4,93%

2 urbanizare 0,00 0,00%

3 păduri 742,81 94,42%

din care exploatare forestiera 742,81 94,42%

din care paduri protejate (categoria T1 si T2) 742,81 94,42%

4 zone recreaţionale, 742,81 94,42%

29

RA

PO

RT

IM

PA

CT


29

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

5 vânătoare 781,55 99,35%

6 pescuit, 0,00 0,00%

7 balastiere, 0,00 0,00%

8 utilizarea apei, 0,00 0,00%

9 turism, 781,55 99,35%

10 depozitarea deşeurilor, 0,00 0,00%

11 braconaj 781,55 99,35%

Tabel 2-2 Proprietatea terenurilor din cadrul ROSCI 0267 Valea Rosie

PROPRIETARI TERENURI Suprafaţă (ha)

Pondere

(%)

1 Proprietate public privata 645,44 82,05%

2 Persoane fizice 1,78 0,23%

3 Persoane juridice 2,40 0,30%

4 Statul Român 61,99 7,88%

5 Teren in litigiu 0,00%

6 Composesorat 38,85 4,94%

7 Asociatii 0,00%

8 Proprietate necunoscuta 36,20 4,60%

TOTAL 786,67 100,00%

Tabel 2-3 Administrarea terenurilor din cadrul ROSCI 0267 Valea Rosie

ADMINISTRATORI AI TERENULUI Suprafaţă (ha)

Pondere

(%)

1 Asociaţii 0,00%

2 Consiliul Local 6,01 0,76%

3 Persoane fizice 0,23 0,03%

4 Persoane juridice 1,79 0,23%

5 RNP Romsilva, OS 742,44 94,38%

6 Teren in litigiu 0,00%

7 Composesorat 0,00%

8 C.N.A.D.R. 0,00%

9 Administrare necunoscuta 36,20 4,60%

Total 786,67 100,00%

Din punct de vedere al utilizării terenurilor,

situl Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie

este caracterizat în cea mai mare parte de

păduri de foioase (aproximativ 96% din

suprafaţa totală a ariei naturale protejate).

Din punct de vedere al ecosistemelor se

poate observa că pe teritoriul sitului Natura

2000 ROSCI0267 Valea Roşie se întâlnesc 3

tipuri de ecosisteme: pădure, păşune şi

teren agricol.

Cea mai mare pondere a ecosistemelor de

pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0267

Valea Roşie o au pădurile. Ecosistemul de

păşune este situat în partea central-vestică

şi în extremitatea vestică. Suprafeţele

ocupate de terenurile agricole se regăsesc

în extremitatea nord-vestică într-un procent

foarte mic.

30

3. Analiza și evaluare modului de utilizare a terenului

3.1. Statutul activităților – Importanța economică

Ponderea principala este ocupata de catre

paduri in procent de 95,87% din suprafata

sitului studiat. Analizata prin prisma

serviciului ecosistemic de aprovizionare cu

lemn in situația actuală suprafața de paduri

din interiorul sitului genereaza o valoare

medie anuala de 235 mii lei, cu o valoare

actualizata previzionata pentru urmatorii 25

de ani de 911 mii

lei. Determinarea valorii actualizate s-a facut prin previzionarea si analiza urmatorilor factori:

Tabel 3-1

Silvicultură UM

Veniturile generate de activitatea forestieră – medie

anuala mii lei 230

Suprafata ocupata cu paduri - Ha Ha 743

Pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior

(Legea 4/2015) lei/mc 115

Cantiatatea medie masa lemnoasa la hectar mc 225

Cheltuieli paza protectie si igiena: euro/ha 30

paza euro/ha 20

impozit pe proprietate euro/ha 10

lucrari intretinere (raritura, igiena) = 0 (se compenseaza cu

venitul din materialul scos la intretinere) euro/ha 0

Cantitatea exploatata anual pe ha mc 2,70

Posibilitatea anuala pe ha mc 3,26

Valoarea actualizata a serviciilor ecosistemice de

aprovizionare cu lemn - mii lei -

1.833

Suprafetele de teren privite prin prisma

serviciului ecosistemic de aprovizionare cu

alimente generate de catre pasunatul

desfasurata in interiorul sitului analizat

genereaza venituri anuale medii din

producția de lapte in valoare de 76 mii lei la

care se adauga cea din producția de carne

in valoare de 11 mii lei. Valoare actualizata

calculata pe baza privizionarii si analizei

factorilor de mai jos pentru un interval de

25 de ani este de 2258 mii lei.

Tabel 3-2

Agricultură.

Suprafata ocupata de pasuni si finete - ha - 28

Numarul de UVM 42

Capacitatea de suport admisa UVM/Ha 2,5

Venituri din productia de lapte - mii lei/an 76

Venituri din productia de carne - mii lei/an 11

Valoarea hranei asigurate de păşuni pe termen scurt - mii lei/an 87

Valoarea actualizata a serviciilor ecosistemice de aprovizionare cu

alimente - mii lei - 2517

Terenurile agricole ocupa o suprafață

restrinsa de doar 0,24% din suprafata

sitului, fiind cultivate in principal cu pomi

fructiferi.

3.1.1. Activitati antropice surprinse

- B02 – Gestionarea şi utilizarea

pădurii şi plantaţiei

- F04.02 – Colectarea (ciuperci,

licheni, fructe de pădure etc.)

- D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci

şi căi ferate / Conducerea obişnuită

a vehiculelor motorizate

31

RA

PO

RT

IM

PA

CT


31

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

3.1.2. Activități cu impact asupra biodiversității și ecosistemelor

În secţiunile din cadrul acestui subcapitol

sunt prezentate rezultatele evaluării

impactului asupra habitatului şi speciilor de

interes comunitar (menţionate în

Formularul Standard Natura 2000 pentru

ROSCI0267) cauzate de presiunile actuale

şi ameninţările viitoare din cadrul ariei

naturale protejate ROSCI0267 Valea Roşie.

3.1.2.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra habitatului

În Tabelul nr. 3-3 sunt prezentate

rezultatele evaluării impactului cauzat de

presiunea actuală B02-Gestionarea şi

utilizarea pădurii şi plantaţiei asupra

habitatului 9130 – Păduri de tip Asperulo-

Fagetum din cadrul ROSCI0267 Valea

Roşie.

Tabelul nr. 3-3 Evaluarea impactului cauzat de presiunea actuală B02 asupra

habitatului 9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum din cadrul ROSCI0267

Valea Roşie

Cod Parametru Descriere

A.1 Presiune actuală B02 Gestionarea și utilizarea pădurii şi plantaţiei

G.1

Clasificarea

tipului de

habitat

EC - tip de habitat de importanţă comunitară

G.2

Codul unic al

tipului de

habitat

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

G.3

Localizarea

impactului

cauzat de

presiunile

actuale asupra

tipului de

habitat

[geometrie]

32


G.4

Localizarea

impactului

cauzat de

presiunile

actuale asupra

tipului de

habitat

[descriere]

Această presiune este prezentă pe întreaga suprafaţă de

pădure însă habitatul este afectat doar în zona de prezenţă,

respectiv pe acele parcele forestiere care îndeplinesc condiţiile

pentru habitat. Este considerată o presiune prin prisma

lucrărilor silvice realizate regulat în cadrul parcelelor.

G.5

Intensitatea

localizata a

impactului

cauzat de

presiunile

actuale asupra

tipului de

habitat

Luând în considerare rata relativ scăzută de extracţie a masei

lemnoase (în cursul vizitelor din teren au fost identificate doar

trei locaţii în care se realizau tăieri) putem considera că

această presiune, deşi este prezentă, are o intensitate scăzută

a impactului asupra habitatului 9130.

G.6 Confidenţialitate Informaţii publice

G.7 Detalii

Exploatările forestiere pot reprezenta o presiune la adresa

habitatului 9130 ca urmare a modificării compoziţiei floristice.

În urma observaţiilor realizate în teren nu se poate afirma că

exploatările forestiere reprezintă o problemă majoră în

prezent, în cadrul sitului

3.1.2.2. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de

amfibieni

În Tabelele nr. 3-3÷3-14 sunt prezentate

rezultatele evaluării impacturilor cauzate de

presiunile actuale asupra speciilor de

amfibieni din cadrul ROSCI0267 Valea

Roşie.

Tabelul nr. 3-3 Evaluarea impactului cauzat de presiunea B02 asupra speciei

Bombina bombina din cadrul ROSCI0267 Valea Roşie


A.1 Presiune actuală B02 Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei

E.1 Specia

Izvoraşul (Buhaiul) de baltă cu burtă roşie Bombina bombina

(Linnaeus, 1758) Cod EUNIS – 1188, specie listată în

Anexele II şi IV ale Directivei Habitate

33

RA

PO

RT

IM

PA

CT


33

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


E.2

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile actuale

asupra speciei

[geometrie]

E.3

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile actuale

asupra speciei

[descriere]

Această presiune este prezentă pe unele parcele de pădure,

din Pădurea Uileacului şi Pădurea Podgoria

E.4

Intensitatea

localizată a

impacturilor

cauzate de

presiunile actuale

asupra speciei

Luând în considerare rata relativ scăzută de extracţie a

masei lemnoase (în cursul vizitelor din teren au fost

identificate doar trei locaţii reduse ca suprafaţă în care se

realizau tăieri) putem considera că această presiune, deşi

este prezentă, are o intensitate scăzută a impactului asupra

buhaiului de baltă cu burtă roşie.

E.5 Confidenţialitate Informaţii publice

E.6 Detalii

Exploatările forestiere pot reprezenta o presiune la adresa

buhaiului de baltă cu burtă roşie ca urmare a alterărilor

condiţiilor de habitat de iernare, hrănire şi adăpost. În plus,

activităţile de extracţie a lemnului necesită intervenţii

folosind utilaje existând posibilitatea mortalităţii în rândul

exemplarelor de buhai de baltă cu burtă roşie.

Tabelul nr. 3-4 Evaluarea impactului cauzat de presiunea D01 asupra speciei



A.1 Presiune actuală D01 - Drumuri, poteci şi căi ferate

E.1 Specia


(Linnaeus, 1758) Cod EUNIS – 1188, specie listată în Anexele II

şi IV ale Directivei Habitate

34


E.2

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[geometrie]

E.3

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[descriere]

În cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie nu sunt

incluse drumuri asfaltate ce ar permite o viteză de rulare mare

şi implicit un risc ridicat de mortalitate asupra buhaiului de baltă

cu burtă roşie. Drumurile cu impact mediu sunt localizate în

sud-estul şi estul sitului, respectiv drumul ce leagă Municipiul

Oradea cu localităţile Husasău de Criş şi Ineu.

E.4

Intensitatea

localizată a

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

Luând în considerare starea actuală a drumului, respectiv drum

pavat cu pietriş, care permite acumularea de apă, formarea de

bălţi temporare ce pot atrage indivizii de buhai de baltă cu

burtă roşie, astfel că riscul de mortalitate poate fi considerat

mediu. Totodată drumul nu este prevăzut cu bariere

longitudinale pentru amfibieni sau pasaje subterane de trecere

şi nu este semnalizat corespunzător. Din aceste considerente

intensitatea presiunii manifestată la nivelul acestei specii de

prezenţa drumului este medie.


E.6 Detalii

Starea actuală a drumului, acesta fiind pavat cu pietriş, permite

formarea de bălţi temporare pe suprafaţa carosabilă, habitat

considerat favorabil pentru buhaiul de baltă cu burtă roşie. În

plus, ca urmare a faptului că drumul tranzitează o zonă

împădurită, riscul de mortalitate creşte în perioada de migraţie

a buhaiului de baltă cu burtă roşie către zonele de reproducere.

Traficul rutier pe acest drum duce la mortalitate în rândul

exemplarelor de buhai de baltă cu burtă roşie şi este necesară

implementarea unor măsuri de reducere a acestui impact.

35

RA

PO

RT

IM

PA

CT


35

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

Tabelul nr. 3-5 Evaluarea impactului cauzat de presiunea D01.01 asupra speciei



A.1 Presiune actuală D01.01 - poteci, trasee, trasee pentru ciclism

E.1 Specia




E.2

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[geometrie]

E.3

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[descriere]

Drumurile de pământ din cadrul sitului fac legătura între

Săldăbagiu de Munte şi Valea Roşie sau între Valea Roşie şi

Drumul Comunal Oradea-Husasău de Criş.

E.4

Intensitatea

localizată a

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

Starea actuală a drumurilor, respectiv drumuri de pământ,

neasfaltate şi nepavate impun o viteză de rulare redusă şi nu

sunt foarte circulate. Aceste drumuri generează totuşi

mortalitate în rândul buhaiului de baltă cu burtă roşie ca urmare

a turismului folosind vehicule motorizate sau nemotorizate.

Considerăm o intensitate medie.


E.6 Detalii

Prin frecventarea drumurilor din cadrul sitului de către bicicliști

şi motocicliști poate creşte riscul de mortalitate în rândul

buhailor de baltă cu burtă roşie.

36

Tabelul nr. 3-6 Evaluarea impactului cauzat de presiunea F04.02 asupra speciei



A.1 Presiune actuală F04.02 Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc.)

E.1 Specia




E.2

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[geometrie]

E.3

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[descriere]

Această presiune este prezentă pe cea mai mare suprafaţă a

sitului, respectiv în habitatele forestiere din care sunt colectate

ciuperci şi fructe de pădure: Pădurea Săldăbagiu, Pădurea

Uileacului şi Pădurea Podgoriei.

E.4

Intensitatea

localizată a

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

Colectarea de ciuperci şi fructe de pădure reprezintă o practică

cu impact relativ redus la nivelul biodiversităţii în cadrul sitului

Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie, nefiind foarte mulţi

culegători. Astfel, putem considera o intensitate scăzută a

acestei forme de impact.


E.6 Detalii

Colectarea ciupercilor şi a fructelor de pădure reprezintă o

practică sezonieră care, realizată în limitele capacităţii de suport

a pădurilor nu aduce prejudicii componentelor de biodiversitate.

37

RA

PO

RT

IM

PA

CT


37

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


Bombina variegata din cadrul ROSCI0267 Valea Roşie


A.1 Presiune actuală B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantaţiei

E.1 Specia

Izvoraşul (Buhaiul) de baltă cu burtă galbenă Bombina variegata

(Linnaeus, 1758) Cod EUNIS - 1193, specie listată în Anexele II


E.2

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[geometrie]

E.3

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[descriere]

Această presiune este prezentă pe cea unele parcele din cadrul

Pădurii Uileacului şi Pădurii Podgoriei.

E.4

Intensitatea

localizată a

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

În cursul vizitelor din teren realizate în cadrul sitului Natura

2000 ROSCI0267 Valea Roşie au fost observate doar trei locaţii

în care se realizau exploatări forestiere de mici dimensiuni.

Luând în considerare dimensiunea redusă la care se realizează

exploatări forestiere în cadrul sitului putem afirma că această

presiuni are o intensitate scăzută pentru buhaiul de baltă cu

burtă galbenă.


E.6 Detalii

Exploatările forestiere realizate în mod durabil vor avea un

impact temporar asupra speciei, nesemnificativ. În cadrul sitului

Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie, exploatările forestiere nu

se realizează în regim intensiv. Totuşi, impactul asupra

buhaiului de baltă cu burtă galbenă poate fi prezent sub forma

alterării habitatelor de adăpost şi hrănire şi, cel mai probabil şi

cu generarea habitatelor favorabile pentru reproducere. Traficul

asociat lucrărilor de exploatare forestieră pot genera un risc de

mortalitate ridicat în rândul buhailor de baltă cu burtă galbenă.

38




A.1 Presiune actuală D01 - Drumuri, poteci și căi ferate

E.1 Specia

Izvoraşul (Buhaiul) de baltă cu burtă galbenă Bombina

variegata (Linnaeus, 1758) Cod EUNIS - 1193, specie listată în


E.2

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[geometrie]

E.3

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[descriere]

Drumurile cu un impact mai ridicat asupra speciei, manifestat

prin riscul de mortalitate pe care îl prezintă asupra buhaiului de

baltă cu burtă galbenă sunt drumurile comunale ce fac legătura

între Municipiul Oradea şi localităţile Husasău de Criş şi Ineu.

E.4

Intensitatea

localizată a

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

Luând în considerare starea actuală a drumului, respectiv drum

pavat cu pietriş, care permite acumularea de apă, formarea de

bălţi temporare ce pot atrage indivizii de buhai de baltă cu

burtă galbenă, astfel că riscul de mortalitate poate fi considerat

mediu. Totodată drumul nu este prevăzut cu bariere

longitudinale pentru amfibieni sau pasaje subterane de trecere

şi nu este semnalizat corespunzător. Din aceste considerente

intensitatea presiunii manifestată la nivelul acestei specii de

prezenţa drumului este medie.


E.6 Detalii

Drumurile comunale ce fac legătura între Municipiul Oradea şi

localităţile Husasău de Criş şi Ineu nu sunt asfaltate însă sunt

pavate cu piatră şi pot fi generatoare de victime în rândul

buhailor de baltă cu burtă galbenă în timpul perioadei de

reproducere (când aceştia se adună în bălţile formate pe drum)

şi în timpul perioadei de migraţie către zonele de reproducere.

39

RA

PO

RT

IM

PA

CT


39

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS





E.1 Specia

Izvoraşul (Buhaiul) de baltă cu burtă galbenă Bombina variegata

(Linnaeus, 1758) Cod EUNIS - 1193, specie listată în Anexele II


E.2

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[geometrie]

E.3

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[descriere]

Drumurile de pământ din cadrul sitului fac legătura între

Săldăbagiu de Munte şi Valea Roşie sau între Valea Roşie şi

Drumul Comunal Oradea-Husasău de Criş.

E.4

Intensitatea

localizată a

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

Ca urmare a riscului de mortalitate generat de formarea bălţilor

temporare pe suprafaţa drumurilor de exploatare, considerăm o

intensitate medie pentru această presiune.


E.6 Detalii

Drumurile de exploatare din cadrul sitului sunt drumuri rar

practicate de utilaje de exploatare, de căruţe, de motociclete

sau biciclete. Natura drumurilor impun o viteză redusă de rulare

însă pot reprezenta o sursă de impact negativ la adresa speciei

prin riscul de mortalitate generat în special în perioada de

reproducere când, exemplare de buhai de baltă cu burtă

galbenă se adună în bălţile formate pe suprafaţa drumurilor.

40





E.1 Specia


variegata (Linnaeus, 1758) Cod EUNIS – 1188, specie listată în


E.2

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[geometrie]

E.3

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[descriere]


sitului, respectiv în habitatele forestiere din care sunt colectate

ciuperci şi fructe de pădure: Pădurea Săldăbagiu, Pădurea

Uileacului şi Pădurea Podgoriei.

E.4

Intensitatea

localizată a

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei


activitate cu caracter sezonier şi nu afectează negativ

semnificativ populaţia de buhai de baltă cu burtă galbenă din

cadrul sitului. Astfel putem afirma că această presiune are o

intensitate medie.


E.6 Detalii

Activităţile de colectare a fructelor de pădure şi a ciupercilor pot

avea impact negativ asupra buhaiului de baltă cu burtă galbenă

prin perturbarea habitatelor de reproducere.

41

RA

PO

RT

IM

PA

CT


41

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


Triturus cristatus din cadrul ROSCI0267 Valea Roşie


A.1 Presiune actuală B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantaţiei

E.1 Specia

Tritonul cu creastă Triturus cristatus (Laurenti, 1768) Cod

EUNIS: 1166, specie listată în anexele II şi Iv ale Directivei

Habitate.

E.2

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[geometrie]

E.3

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[descriere]

Această presiune este prezentă pe unele parcele din cadrul

Pădurii Uileacului şi Pădurii Podgoriei.

E.4

Intensitatea

localizată a

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

Luând în considerare formele de impact pe care activităţile de

exploatare forestiere le pot avea asupra speciei, respectiv

alterarea habitatelor de iernare, alterarea habitatelor de

reproducere şi dezvoltare a larvelor, mortalitatea indivizilor ca

urmare a traficului rutier, precum şi ocurenţa acestora, putem

spune că intensitatea acestei presiuni este scăzută.


E.6 Detalii

Exploatările forestiere în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0267

Valea Roşie nu se realizează în regim intensiv, în cursul

deplasărilor realizate în teren, au fost identificate doar trei

locaţii în care se realizau tăieri de arbori. Exploatarea forestieră

durabilă reprezintă una din soluţiile de conservare a tritonului cu

creastă în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI 0267 Valea Roşie.

42




A.1 Presiune actuală D01 - Drumuri, poteci și căi ferate

E.1 Specia



Habitate.

E.2

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[geometrie]

E.3

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[descriere]

Drumurile cu cel mai mare impact asupra tritonului cu creastă

sunt reprezentate de drumurile comunale ce fac legătura între

Municipiul Oradea şi localităţile Husasău de Criş şi Ineu.

E.4

Intensitatea

localizată a

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

Drumurile au impact negativ asupra speciilor de amfibieni, prin

riscul de mortalitate pe care îl generează în special în timpul

migraţiei către habitatele de reproducere sau în timpul

dispersiei exemplarelor tinere. În cadrul sitului Natura 2000

ROSCI0267 Valea Roşie, ca urmare a faptului că drumul

comunal intersectează habitate favorabile pentru tritonul cu

creastă considerăm o intensitate medie a impactului generat de

aceste drumuri.


E.6 Detalii

Impactul pe care drumurile îl au asupra speciilor de amfibieni

poate fi redus considerabil prin implementarea unor măsuri de

management conservativ.

43

RA

PO

RT

IM

PA

CT


43

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS





E.1 Specia



Habitate.

E.2

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[geometrie]

E.3

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

[descriere]

Drumurile de exploatare prezente în cadrul sitului Natura 2000

ROSCI0267 Valea Roşie sunt localizate în zona centrală şi de

Vest, făcând legătura între localitatea Săldăbagiu de Munte cu

Valea Roşie şi cu drumul comunal dintre Oradea şi Husasău de

Criş.

E.4

Intensitatea

localizată a

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale asupra

speciei

Intensitatea impactului generat de drumurile de exploatare a

fost considerată medie ca urmare a faptului că intersectează

habitate importante pentru iernarea, hrănirea şi reproducerea

tritonului cu creastă. În perioada de migraţie către habitatele de

reproducere dar şi în timpul dispersiei exemplarelor tinere,

riscul de mortalitate ca urmare a traficului rutier este mai

ridicat.


E.6 Detalii

Drumurile de exploatare din cadrul sitului sunt utilizate în

special de către utilaje de exploatare forestieră, căruţe, biciclete

şi motociclete. Considerăm necesară implementarea unor

măsuri de management conservativ în vederea reducerii

impactului pe care acestea îl au asupra tritonului cu creastă în

cadrul sitului.

44





E.1 Specia



Habitate.

E.2

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile actuale

asupra speciei

[geometrie]

E.3

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile actuale

asupra speciei

[descriere]


sitului, respectiv în habitatele forestiere din care sunt

colectate ciuperci şi fructe de pădure: Pădurea Săldăbagiu,

Pădurea Uileacului şi Pădurea Podgoriei.

E.4

Intensitatea

localizată a

impacturilor

cauzate de

presiunile actuale

asupra speciei

Colectarea de ciuperci şi fructe de pădure reprezintă o

practică cu impact relativ redus la nivelul biodiversităţii în

cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie, nefiind

foarte mulţi culegători. Astfel, putem considera o intensitate

scăzută a acestei forme de impact.


E.6 Detalii


practică sezonieră care, realizată în limitele capacităţii de

suport a pădurilor nu aduce prejudicii componentelor de

biodiversitate.

3.2. Tendințe ale activităților (dezvoltare, descreștere)

3.2.1. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra habitatului


rezultatele evaluării impacturilor cauzate de

ameninţarea C01.06 asupra habitatului

9130 din cadrul ROSCI0267 Valea Roşie.

45

RA

PO

RT

IM

PA

CT


45

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

Tabelul nr. 3-15 Evaluarea impactului cauzat de ameninţarea C01.06 asupra

habitatului 9130 din cadrul ROSCI0267 Valea Roşie


B.1 Ameninţare

viitoare C01.06 Prospecţiuni geotehnice

H.1 Clasificarea

tipului de habitat EC - tip de habitat de importanţă comunitară

H.2 Codul unic al

tipului de habitat 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

H.3

Localizarea

impactului cauzat

de ameninţările

viitoare asupra

tipului de habitat

[geometrie]

H.4

Localizarea

impactului cauzat

de ameninţările

viitoare asupra

tipului de habitat

[descriere]

Prospecţiunile geologice urmează a se realiza în zona de Nord

a sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie, în Pădurea

Săldăbagiu şi Pădurea Uileacului.

H.5

Intensitatea

localizata a

impactului cauzat

de ameninţările

viitoare asupra

tipului de habitat

Prospecţiunile geologice sunt realizate folosind utilaje grele,

generatoare de vibraţii ce necesită a se deplasa pe suprafaţa

sitului, în zona nordică. Astfel de activităţi pot implica

defrişări şi distrugeri de habitate naturale. Având în vedere

natura intervenţiilor, considerăm o intensitate ridicată a

impactului pentru această ameninţare.

H.6 Confidenţialitate Publice

H.7 Detalii

Realizarea prospecţiunilor geologice în limitele sitului Natura

2000 ROSCI0267 Valea Roşie poate aduce prejudicii

importante elementelor de interes conservativ din sit. Astfel

de lucrări, prin natural lor sunt generatoare de impact

semnificativ asupra biodiversităţii. Tranzitarea unor zone

naturale de către utilaje grele, generatoare de vibraţii se

poate traduce prin defrişare, distrugerea stratului ierbos şi

arbustiv. Recomandăm supunerea activităţilor de acest tip,

procedurii de Evaluare Adecvată.

46

3.2.2. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor de

amfibieni

În Tabelele nr. 3-16÷3-24 sunt

prezentate rezultatele evaluării impacturilor

cauzate de ameninţările viitoare asupra

speciilor de amfibieni din cadrul ROSCI0267

Valea Roşie.

Tabelul nr. 3-16 Evaluarea impactului cauzat de ameninţarea C01.06 asupra speciei



E.1 Ameninţare


F.1 Specia




F.2

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

[geometrie]

F.3

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

[descriere]

Prospecţiunile geologice urmează a se realiza în zona de Nord a

sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie, în Pădurea


F.4

Intensitatea

localizata a

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

Prospecţiunile geologice ce urmează a avea loc pe suprafaţa

sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie pot avea un impact

negativ asupra elementelor de biodiversitate, astfel considerăm

o intensitate ridicată a impactului.

F.5 Confidenţialitate Informaţii publice

47

RA

PO

RT

IM

PA

CT


47

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


F.6 Detalii

Prin natura lor, prospecţiunile geologice sunt generatoare de

impact negativ semnificativ asupra elementelor de

biodiversitate, mai ales asupra amfibienilor. Astfel, ca urmare a

tranzitării sitului Natura 2000 cu utilaje grele există riscul de

mortalitate în rândul speciilor de amfibieni, habitatele

importante pentru aceştia (atât de reproducere cât şi de

iernare, hrănire, adăpost) pot fi distruse sau alterate.

Recomandăm supunerea activităţilor de acest tip, procedurii de

Evaluare Adecvată.

Tabelul nr. 3-17 Evaluarea impactului cauzat de ameninţarea A05 asupra speciei



E.1 Ameninţare

viitoare A05 Creşterea animalelor şi creşterea animalelor fără păşunat

F.1 Specia




F.2

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

[geometrie]

F.3

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

[descriere]

În zona de Nord-Est a sitului, în cadrul pădurii Uileacului se

intenţionează realizarea unei ferme de bizoni (Bison bison).

Această fermă se va extinde şi în afara sitului, până aproape de

limita UAT Paleu.

F.4

Intensitatea

localizata a

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

Luând în considerare faptul că nu se cunoaşte în prezent

numărul de animale din cadrul fermei şi nici suprafaţa acesteia,

precum şi impactul pe care speciile de ierbivore de talie mare îl

au asupra habitatelor forestiere şi introducerea de specii non-

native şi urmând principiul precauţiei, putem afirma că, pe

suprafața sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie va avea

un impact cu o intensitate medie.


48


F.6 Detalii

Din discuţiile purtate cu reprezentaţii Primăriei Paleu, am aflat

de intenţia unui investitor de a realiza o fermă de bizoni (Bison

bison) pe suprafaţa UAT Paleu, intersectând zona de Nord-Est a

sitului.

În prezent nu se cunoaşte exact locaţia amplasamentului (cea

prezentată pe hartă fiind orientativă), suprafaţa şi nici

capacitatea acesteia.

Se cunoaşte faptul că speciile de ierbivore de talie mare au un

impact negativ asupra habitatelor forestiere, mai ales în cazul

aglomerării pe suprafeţe restrânse (eliminare a stratului

arbustiv, a lăstarilor şi a stratului ierbos). O astfel de modificare

poate avea impact negativ asupra buhaiului de baltă cu burtă

roşie (Bombina bombina), mai ales prin alterarea habitatelor de

reproducere şi iernare.

Tabelul nr. 3-18 Evaluarea impactului cauzat de ameninţarea G01.02 asupra speciei



E.1 Ameninţare

viitoare G01.02 Mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate

F.1 Specia


(Linnaeus, 1758) Cod EUNIS – 1188, specie listată în Anexele

II şi IV ale Directivei Habitate

F.2

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

[geometrie]

F.3

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

[descriere]

Proiectul de dezvoltare a activităţilor de turism în zona comunei

Paleu vizează amenajarea de trasee turistice tematice în cadrul

sitului, cel mai probabil acestea vor urma traseul drumurilor de

exploatare existente: în lungul Văii Roşii, de la Săldăbagiu de

Multe la Valea Roşie, de la Valea Roşie la drumul comunal

dintre Municipiul Oradea şi Ineu.

49

RA

PO

RT

IM

PA

CT


49

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


F.4

Intensitatea

localizata a

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

Având în vedere faptul că în prezent drumule sunt utilizate (în

cea mai mare parte destul de rar) dar şi ca urmare a faptului că

drumurile reprezintă una din presiunile actuale ce se manifestă

la adresa buhaiului de baltă cu burtă roşie (Bombina bombina),

considerăm că, prin implementarea proiectului şi realizarea

infrastructurii de turism (cu respectarea măsurilor de reducere

a impactului) se poate diminua intensitatea impactului

manifestat în prezent. Astfel, considerăm că, această

ameninţare se va manifesta la nivelul speciei cu o intensitate

scăzută.


F.6 Detalii

În prezent, drumurile din cadrul sitului nu prezintă soluţii

constructive de diminuare a impactului manifestat asupra

speciilor de amfibieni, manifestând astfel un impact cu o

intensitate medie. Deşi nu se cunoaşte localizarea traseului

turistic ce urmează a fi amenajat, cel mai probabil acesta va

urma drumurile de exploatare existente (conform deciziei

etapei de încadrare prezentată pe site-ul Agenţiei pentru

Protecţia Mediului Bihor, nu sunt prevăzute scoateri din fondul

forestier, respectiv defrişări de arbori, lungimea totală a

traseului este de 4832 metri, suprafaţa de teren ocupată

definitiv este de 17500 metri pătraţi). Realizarea traseului

turistic poate, prin aplicarea măsurilor de reducere a

impactului, să reducă impactul manifestat în prezent asupra

speciilor de amfibieni din sit de către drumurile de exploatare.




E.1 Ameninţare


F.1 Specia


variegata (Linnaeus, 1758) Cod EUNIS - 1193, specie listată în


F.2

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

[geometrie]

50


F.3

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

[descriere]




F.4

Intensitatea

localizata a

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei






F.6 Detalii









Evaluare Adecvată.




E.1 Ameninţare


F.1 Specia


variegata (Linnaeus, 1758) Cod EUNIS - 1193, specie listată

în Anexele II şi IV ale Directivei Habitate

F.2

Localizarea

impactului cauzat

de ameninţările

viitoare asupra

speciei

[geometrie]

51

RA

PO

RT

IM

PA

CT


51

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


F.3

Localizarea

impactului cauzat

de ameninţările

viitoare asupra

speciei [descriere]



Această fermă se va extinde şi în afara sitului, până aproape

de limita UAT Paleu.

F.4

Intensitatea

localizata a

impactului cauzat

de ameninţările

viitoare asupra

speciei


numărul de animale din cadrul fermei şi nici suprafaţa

acesteia, precum şi impactul pe care speciile de ierbivore de

talie mare îl au asupra habitatelor forestiere şi introducerea

de specii non-native şi urmând principiul precauţiei, putem

afirma că, pe suprafața sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea

Roşie va avea un impact cu o intensitate medie.


F.6 Detalii

Din discuţiile purtate cu reprezentaţii Primăriei Paleu, am

aflat de intenţia unui investitor de a realiza o fermă de bizoni

(Bison bison) pe suprafaţa UAT Paleu, intersectând zona de

Nord-Est a sitului.




Se cunoaşte faptul că speciile de ierbivore de talie mare au

un impact negativ asupra habitatelor forestiere, mai ales în

cazul aglomerării pe suprafeţe restrânse (eliminare a stratului

arbustiv, a lăstarilor şi a stratului ierbos). O astfel de

modificare poate avea impact negativ asupra buhaiului de

baltă cu burtă galbenă (Bombina variegata), mai ales prin

alterarea habitatelor de reproducere şi iernare.




E.1 Ameninţare


F.1 Specia


variegata (Linnaeus, 1758) Cod EUNIS – 1188, specie listată în


52


F.2

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

[geometrie]

F.3

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

[descriere]

Proiectul de dezvoltare a activităţilor de turism în zona comunei

Paleu vizează amenajarea de trasee turistice tematice în cadrul

sitului, cel mai probabil acestea vor urma traseul drumurilor de

exploatare existente: în lungul Văii Roşii, de la Săldăbagiu de

Multe la Valea Roşie, de la Valea Roşie la drumul comunal

dintre Municipiul Oradea şi Ineu.

F.4

Intensitatea

localizata a

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei


cea mai mare parte destul de rar) dar şi ca urmare a faptului că

drumurile reprezintă una din presiunile actuale ce se manifestă

la adresa buhaiului de baltă cu burtă galbenă (Bombina

variegata), considerăm că, prin implementarea proiectului şi

realizarea infrastructurii de turism (cu respectarea măsurilor de

reducere a impactului) se poate diminua intensitatea impactului



scăzută.


F.6 Detalii















53

RA

PO

RT

IM

PA

CT


53

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS




E.1 Ameninţare


F.1 Specia



Habitate.

F.2

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

[geometrie]

F.3

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

[descriere]




F.4

Intensitatea

localizata a

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei






F.6 Detalii









Evaluare Adecvată.

54




E.1

Ameninţare


F.1 Specia



Habitate.

F.2

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

[geometrie]

F.3

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

[descriere]



Această fermă se va extinde şi în afara sitului, până aproape de

limita UAT Paleu.

F.4

Intensitatea

localizata a

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei


numărul de animale din cadrul fermei şi nici suprafaţa acesteia,

precum şi impactul pe care speciile de ierbivore de talie mare îl

au asupra habitatelor forestiere şi introducerea de specii non-

native şi urmând principiul precauţiei, putem afirma că, pe

suprafața sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie va avea

un impact cu o intensitate medie.


55

RA

PO

RT

IM

PA

CT


55

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


F.6 Detalii

Din discuţiile purtate cu reprezentaţii Primăriei Paleu, am aflat

de intenţia unui investitor de a realiza o fermă de bizoni (Bison

bison) pe suprafaţa UAT Paleu, intersectând zona de Nord-Est a

sitului.




Se cunoaşte faptul că speciile de ierbivore de talie mare au un

impact negativ asupra habitatelor forestiere, mai ales în cazul

aglomerării pe suprafeţe restrânse (eliminare a stratului

arbustiv, a lăstarilor şi a stratului ierbos). O astfel de

modificare poate avea impact negativ asupra habitatului de

hrănire, adăpost şi iernare a tritonului cu creastă (Triturus

cristatus).




E.1 Ameninţare


F.1 Specia



Habitate.

F.2

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

[geometrie]

F.3

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei

[descriere]

Proiectul de dezvoltare a activităţilor de turism în zona

comunei Paleu vizează amenajarea de trasee turistice tematice

în cadrul sitului, cel mai probabil acestea vor urma traseul

drumurilor de exploatare existente: în lungul Văii Roşii, de la

Săldăbagiu de Multe la Valea Roşie, de la Valea Roşie la

drumul comunal dintre Municipiul Oradea şi Ineu.

56


F.4

Intensitatea

localizata a

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare asupra

speciei


cea mai mare parte destul de rar) dar şi ca urmare a faptului

că drumurile reprezintă una din presiunile actuale ce se

manifestă la adresa tritonului cu creastă (Triturus cristatus),

considerăm că, prin implementarea proiectului şi realizarea

infrastructurii de turism (cu respectarea măsurilor de reducere

a impactului) se poate diminua intensitatea impactului



scăzută.


F.6 Detalii















3.3. Durata activităților (sezoniere sau permanente)

- B02 – Gestionarea şi utilizarea

pădurii şi plantaţiei - sezoniera

- F04.02 – Colectarea (ciuperci,

licheni, fructe de pădure etc.) -

sezoniera

- D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci

şi căi ferate / Conducerea obişnuită

a vehiculelor motorizate -

permanenta

3.4. Impactul asupra mediului/ stării de conservare favorabilă

Descrisa detaliat în tabelele anterioare

3.5. Clasificare a impacturilor (durata de manifestare, suprafața afectată, natura

efectelor)

Descrisa detaliat în tabelele anterioare

57

RA

PO

RT

IM

PA

CT


57

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

4. Analiza stării de conservare a speciilor și habitatelor

4.1. Evaluarea stării de conservare a elementelor de biodiversitate în baza

cărora a fost declarată aria naturală protejată ROSCI0267 Valea Roşie

În secţiunile din cadrul acestui subcapitol

sunt prezentate rezultatele evaluării stării

de conservare a habitatului şi speciilor de

interes comunitar (menţionate în

Formularul Standard Natura 2000) din

cadrul ariei naturale protejate ROSCI0267

Valea Roşie.

4.1.1. Evaluarea stării de conservare a habitatului 9130 Păduri de fag de tip

Asperulo-Fagetum

4.1.1.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de

vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat

În Tabelul nr. 4-1 sunt prezentate rezultatele evaluării stării de conservare a habitatului 9130

Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum din punct de vedere al suprafeţei ocupate.

Tabelul nr. 4-1 Evaluarea stării de conservare a habitatului 9130 Păduri de tip

Asperulo-Fagetum din punct de vedere al suprafeţei ocupate

Nr. Parametru Descriere

E.1. Clasificarea


E.2. Codul unic al


E.3.

Suprafaţa

ocupată de tipul

de habitat în aria

naturală

protejată

În perioada investigaţiilor realizate în teren, habitatul 9130 nu

a putut fi confirmat ca fiind prezent în cadrul sitului Natura

2000 ROSCI0267 Valea Roşie însă, consultând

amenajamentele silvice ale parcelelor de pădure din cadrul

sitului reiese faptul că habitatul ocupă între 2 şi 3 hectare. Una

dintre parcele, cu o suprafaţă de circa 3 hectare nu

îndeplineşte condiţia de vârstă, arborii având circa 10 ani.

E.4.

Calitatea datelor

pentru suprafaţa

ocupată de tipul

de habitat în aria

naturală

protejată

Luând în considerare faptul că informaţiile au fost colectate din

două surse: observaţii directe din teren şi amenajamentele

silvice ale tuturor parcelelor de pădure ce se suprapun cu

suprafața sitului, se poate considera o calitate bună a datelor -

estimări statistice robuste sau inventarieri complete.

E.5.

Raportul dintre

suprafaţa

ocupată de tipul

de habitat în aria

naturală

protejată şi

suprafaţa

ocupată de

acesta la nivel

naţional

Suprafaţa naţională a acestui tip de habitat este de 770.000

hectare, astfel că, suprafaţa din sit a habitatului raportată la

cea naţională este de 0,00039 %

58


E.6.

Suprafaţa

ocupată de tipul

de habitat în aria

naturală

comparată cu

suprafaţa totală

ocupată de

acesta la nivel

naţional

Având în vedere că ponderea suprafeţei ocupate de habitatul

9130 din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0267 reprezintă

0,00039 % din suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional se

poate considera că aceasta este nesemnificativă.

E.7.

Suprafaţa

reevaluată

ocupată de tipul

de habitat

estimată în

planul de

management

anterior

O inventariere a suprafeţei habitatului 9130 în cadrul sitului

Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie se realizează pentru

prima dată. Totuşi, în Formularul standard Natura 2000

actualizat în anul 2011 se menţionează că acest habitat ocupă

80% din suprafaţa sitului, informaţie pe care o considerăm

eronată. În Formularul standard Natura 2000 actualizat în anul

2016 nu se precizează suprafaţa ocupată de habitatul 9130.

E.8.

Suprafaţa de

referinţă pentru

starea favorabilă

a tipului de

habitat în aria

naturală

protejată

Fiind prima inventariere detaliată a habitatelor din cadrul

sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie, nu s-a putut lua în

considerare o suprafaţă de referinţă pentru starea de

conservare favorabilă în cadrul prezentei evaluări. Pentru

evaluările viitoare, propunem utilizarea suprafeţei habitatului

din prezenta evaluare ca şi suprafaţa de referinţă pentru

starea favorabilă (2-3 hectare).

E.9.

Metodologia de

apreciere a

suprafeţei de

referinţă pentru

starea favorabilă

a tipului de

habitat din aria

naturală

protejată

Pentru prezenta evaluare a stării de conservare a habitatului

9130 din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie nu

s-a putut stabili suprafaţa de referinţă pentru starea de

conservare favorabilă.

E.10.

Raportul dintre

suprafaţa de

referinţă pentru

starea favorabilă

a tipului de

habitat şi

suprafaţa actuală

ocupată

În lipsa informaţiilor cu privire la suprafaţa de referinţă pentru

starea de conservare favorabilă a habitatului, nu s-a putut

stabili raportul dintre aceasta si suprafaţa actuală ocupată.

E.11. Tendinţa actuală

a suprafeţei

tipului de habitat

Având în vedere faptul că în Formularul standard Natura 2000

(actualizat în anul 2011) se menţionează în mod eronat o

suprafaţă mult mai mare decât cea reală, această valoare nu

poate fi utilizată pentru a stabili tendinţa suprafeţei tipului de

habitat. Astfel, considerăm tendinţa actuală a suprafeţei tipului

de habitat ca fiind necunoscută.

E.12.

Reducerea

suprafeţei tipului

de habitat se

datorează

restaurării altui

tip de habitat

Deşi nu se poate afirma faptul că suprafaţa redusă a

habitatului 9130 reprezintă un rezultat al restaurării altui tip de

habitat, este important de menţionat faptul că, în cea mai

mare parte, suprafeţele de pădure din cadrul sitului Natura

2000 ROSCI0267 Valea Roşie aparţin habitatului 91L0 Păduri

ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion).

59

RA

PO

RT

IM

PA

CT


59

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


E.13.

Explicaţii asupra

motivului

descreşterii

suprafeţei tipului

de habitat

Nu este cazul

E.14.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a

suprafeţei tipului

de habitat

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului 9130 din cadrul sitului

Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie nu a putut fi stabilită ca

urmare a imposibilităţii stabilirii suprafeţei de referinţă pentru

starea de conservare favorabilă. Astfel, calitatea datelor

privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului 9130 este

considerată insuficientă.

E.15.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a suprafeţei

tipului de habitat

Nu există suficiente informaţii pentru a stabili magnitudinea

tendinţei actuale a suprafeţei habitatului 9130 în cadrul sitului

Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie

E.16.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a suprafeţei

tipului de habitat

exprimată prin

calificative

Nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia

magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat.

E.17.

Schimbări în

tiparul de

distribuţie a

suprafeţelor

tipului de habitat

Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de

distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei

naturale protejate.

E.18.

Starea de

conservare a

tipului de habitat

din punct de

vedere al

suprafeţei

ocupate

Având în vedere faptul că tendinţa actuală a suprafeţei tipului

de habitat, suprafaţa de referinţă pentru starea de conservare

favorabilă nu au putut fi stabilite şi nu se poate afirma faptul

că nu există schimbări în tiparul de distribuţie al suprafeţelor

habitatului 9130 pe suprafaţa sitului, starea de conservare a

habitatului 9130 este „X” Necunoscută.

E.19.

Tendinţa stării de

conservare a

tipului de habitat

din punct de

vedere al

suprafeţei

ocupate

”0” – este stabilă.

E.20.

Detalii asupra

stării de

conservare a

tipului de habitat

din punct de

vedere al

suprafeţei

ocupate

”XX” - nu există date pentru a putea stabili că starea de

conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.

60


vedere al al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat


rezultatele evaluării stării de conservare a

habitatului 9130 Păduri de fag de tip

Asperulo-Fagetum din punct de vedere al

structurii şi funcţiilor sale specifice.

Tabelul nr. 4-2 Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 9130 Păduri de fag

de tip Asperulo-Fagetum din punct de vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice


E.1. Clasificarea


E.2. Codul unic al


F.3. Structura şi

funcţiile tipului de

habitat

Luând în considerare informaţiile prezentate în amenajamentul

silvic, funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice

se află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative;

F.4.

Starea de

conservare a

tipului de habitat

din punct de

vedere al

structurii şi al

funcţiilor

specifice

Starea de conservare a habitatului 9130 din punct de vedere al

structurii şi al funcţiilor specifice este ”FV” – favorabilă

F.5.


conservare a

tipului de habitat

din punct de

vedere al

structurii şi al

funcţiilor

specifice

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere

al structurii şi al funcţiilor specifice a fost evaluată ca fiind ”FV”

– favorabilă

F.6.

Detalii asupra

stării de

conservare a

tipului de habitat

din punct de

vedere al

structurii şi al

funcţiilor

specifice

Nu este cazul


vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor



habitatului 9130 Păduri de fag de tip

Asperulo-Fagetum din punct de vedere al

perspectivelor sale viitoare.

61

RA

PO

RT

IM

PA

CT


61

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

Tabelul nr. 4-3 Evaluarea stării de conservare habitatului 9130 – Păduri de tip

Asperulo-Fagetum din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare


E.1. Clasificarea


E.2. Codul unic al


G.3.

Tendinţa viitoare

a suprafeţei

tipului de habitat

Din consultare amenajamentului silvic al parcelelor de pădure

în care este prezent habitatul reiese faptul că o suprafaţă de

2,27 hectare a atins vârsta de exploatare şi există posibilitatea

ca aceasta să fie exploatată. Astfel putem afirma că tendinţa

viitoare a suprafeţei tipului de habitat anticipată a se înregistra

în cursul implementării planului de management actual este ”-”

– descrescătoare

G.4.

Raportul dintre

suprafaţa de

referinţă pentru

starea favorabilă

şi suprafaţa

tipului de habitat

în viitor

”<” – mai mic (în condiţii excepţionale)

G.5.

Perspectivele

tipului de habitat

în viitor

Având în vedere faptul că nu a putut fi stabilită valoare de

referinţă pentru suprafaţa tipului de habitat, se poate afirma că

perspective habitatului 9130 în cadrul sitului Natura 2000

ROSCI0267 sunt X – perspective necunoscute

G.6.

Efectul cumulat

al impacturilor

asupra tipului de

habitat în viitor

Habitatul 9130 este supus impactului cumulat al unei presiuni

actuale (B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantaţiei) şi

unei ameninţări (C01.06 Prospecţiuni geotehnice). Astfel,

efectul cumulat al presiunilor şi ameninţărilor este mediu

(impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările

viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ

asupra tipului de habitat, afectând semnificativ viabilitatea pe

termen lung a tipului de habitat)

G.7.

Viabilitatea pe

termen lung a

tipului de habitat

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată

G.8.

Intensitatea

presiunilor

actuale asupra

tipului de habitat

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantaţiei – Scăzut

G.9.

Intensitatea

ameninţărilor

viitoare asupra

tipului de habitat

C01.06 Prospecţiuni geotehnice - Ridicat

62


G.10.

Starea de

conservare a

tipului de

habitatul din

punct de vedere

al perspectivelor

sale viitoare


perspectivelor sale viitoare anticipată a fi atinsă în urma

implementării planului de management actual, este ”U1” –

nefavorabilă – inadecvată.

G.11.


conservare a

tipului de

habitatul din

punct de vedere

al perspectivelor

sale viitoare

Tendinţa stării de conservare a habitatului 9130 din cadrul

sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie, din punct de

vedere al perspectivelor sale viitoare este ”0” –stabilă

G.12.

Detalii asupra

stării de

conservare a

tipului de

habitatul din

punct de vedere

al perspectivelor

sale viitoare

Nu este cazul

4.1.1.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat


rezultatele evaluării stării globale de

conservare a habitatului 9130 Păduri de fag

de tip Asperulo-Fagetum din cadrul

ROSCI0267 Valea Roşie

.

Tabelul nr. 4-4 Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 9130 –

Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum din cadrul ROSCI0267 Valea Roşie


E.1. Clasificarea


E.2. Codul unic al


H.3. Starea globală de

conservare a

tipului de habitat


suprafeţei ocupate - „X” Necunoscută;


structurii şi al funcţiilor specifice - ”FV” – favorabilă;


perspectivelor sale viitoare - ”U1” – nefavorabilă – inadecvată;

Starea globală de conservare a habitatului 9130 -”U1” –

nefavorabilă – inadecvată.

63

RA

PO

RT

IM

PA

CT


63

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


H.4.

Tendinţa stării

globale de

conservare a

tipului de habitat

”0” – este stabilă

H.5.

Detalii asupra

stării globale de

conservare a

tipului de habitat

necunoscute

Nu este cazul

H.6.

Descrierea stării

globale de

conservare a

tipului de habitat

în aria naturală

protejată

Evaluarea stării de conservare a habitatului 9130 Păduri de fag

de tip Asperulo-Fagetum a fost realizată doar pentru parcelele

forestiere ce îndeplinesc condiţiile de existenţă a habitatului.

Facem însă precizarea că încă o parcelă prezintă compoziţia

floristică caracteristică habitatului însă arborii au o vârstă

redusă (circa zece ani) şi nu poate fi considerat în prezent

habitat de interes conservativ. O dată ajunşi arborii la

maturitate şi această parcelă (respectiv 59B) trebuie inclusă în

evaluarea stării de conservare a habitatului 9130 Păduri de fag

de tip Asperulo-Fagetum.

4.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina

4.1.2.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al

populaţiei speciei



speciei Bombina bombina din punct de

vedere al populaţiei speciei.

Tabelul nr. 4-5 Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina din punct

de vedere al populaţiei speciei


A.1. Specia Izvoraşul (Buhaiul) de baltă cu burtă roşie Bombina bombina

(Linnaeus, 1758) Cod EUNIS - 1188

A.2.

Statut de

prezenţă

temporală a

speciilor

În cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie,

populaţia de izvoraş de baltă cu burtă roşie este permanentă.

A.3.

Mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată

În cursul vizitelor în teren, prezenţa speciei nu a putut fi

confirmată cu certitudine. Astfel nu există suficiente informaţii

pentru a evalua mărimea populaţiei de buhai de baltă cu burtă

roşie în situl Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie. Totuşi, nu

excludem posibilitatea existenţei unor hibrizi între buhaiul de

baltă cu burtă roşie (Bombina bombina) şi buhaiul de baltă cu

burtă galbenă (Bombina variegata)

A.4.

Calitatea datelor

referitoare la

populaţia speciei

din aria naturală

protejată

Insuficientă – date insuficiente sau nesigure.

64


A.5.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată şi

mărimea

populaţiei

naţionale

La nivel naţional, efectivul populaţional al buhaiului de baltă

cu burtă roşie (Bombina bombina) este, potrivit raportărilor

conform Art. 17 al Directivei Habitate:

- Bioregiunea Marea Neagră: 10.000-20.000 indivizi

- Bioregiunea Continentală: 50.000 – 100.000 indivizi

- Bioregiunea Panonică: 20.000 – 30.000 indivizi

- Bioregiunea Stepică: 100.000 – 200.000 indivizi

Astfel, populaţia naţională a speciei este estimată între

180.000 şi 350.000 indivizi.

La nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie nu a

putut fi stabilită mărimea populaţiei speciei.

A.6.

Mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată

comparata cu

mărimea

populaţiei

naţionale

La nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie nu a

putut fi stabilită mărimea populaţiei speciei, astfel este

imposibil de realizat o comparaţie între acesta şi efectivul

populaţional la nivel naţional.

A.7.

Mărimea

reevaluată a

populaţiei

estimate în

planul de

management

anterior

Evaluarea stării de conservare a buhaiului de baltă cu burta

roşie (Bombina bombina) se realizează pentru prima dată.

A.8.

Mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

în aria naturală

protejată

Formularele standard (versiunile actualizate în 2011, 2012 şi

2016) nu oferă informaţii cu privire la mărimea populaţiei,

astfel, nu există informaţii istorice cu privire la mărimea

populaţiei speciei pe suprafața sitului.

A.9.

Metodologia de

apreciere a

mărimii

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea de conservare

favorabilă nu a putut fi stabilită.

A.10.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

şi mărimea

populaţiei actuale

Ca urmare a faptului că mărimea populaţiei de referinţă

pentru starea de conservare favorabilă şi mărimea populaţiei

actuale nu au putut fi stabilite, raportul este ”x” – necunoscut.

A.11. Tendinţa actuală

a mărimii

populaţiei speciei


roşie (Bombina bombina) se realizează pentru prima dată,

astfel că tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei faţă de

mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de

management anterior este ”x” – necunoscută

65

RA

PO

RT

IM

PA

CT


65

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


A.12.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a mărimii

populaţiei speciei

Luând în considerare faptul că prezenţa speciei nu a putut fi

confirmată pe teritoriul sitului, mărimea populaţiei şi mărimea

populaţiei de referinţă pentru starea de conservare favorabilă

nu au putut fi stabilite, considerăm datele ca fiind date

insuficiente.

A.13.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a mărimii

populaţiei speciei

Nu există date suficiente pentru a se spune dacă tendinţa

actuală a mărimii populaţiei este crescătoare sau

descrescătoare.

A.14.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a mărimii

populaţiei speciei

exprimată prin

calificative


magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei.

A.15. Structura

populaţiei speciei Nu există date privind structura populaţiei.

A.16.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al populaţiei

speciei

Având în vedere faptul că prezenţa speciei nu a putut fi

confirmată pe teritoriul sitului, mărimea populaţiei şi mărimea


nu au putut fi stabilite, considerăm starea de conservare a

buhaiului de baltă cu burtă roşie ca fiind ”X” – necunoscută

A.17.


conservare din

punct de vedere

al populaţiei

speciei

„x” – este necunoscută

A.18.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al populaţiei

”XX” - nu există date suficiente pentru a putea stabili că

starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

nu este în nici într-un caz favorabilă.


habitatului speciei




vedere al habitatului speciei.


de vedere al habitatului speciei

Nr. Parametri Descriere


(Linnaeus, 1758) Cod EUNIS – 1188

A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată



66


B.3.

Suprafaţa

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

Situl Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie îndeplineşte, pe

întreaga sa suprafaţă, condiţiile de habitat potenţial pentru

buhaiul de baltă cu burtă roşie (Bombina bombina). Astfel,

habitatului potenţial pentru buhaiul de baltă cu burtă roşie

este de aproximativ 786 hectare

B.4.

Calitatea

datelor pentru

suprafaţa

habitatului

speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării

datelor obţinute prin măsurători parţiale;

B.5.

Suprafaţa

reevaluată a

habitatului

speciei din

planul de

management

anterior

Evaluarea stării de conservare a buhaiului de baltă cu burtă

roşie (Bombina bombina) se realizează pentru prima dată,

respectiv 786 hectare.

B.6.

Suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei este reprezentată de

întreaga suprafaţă a sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea

Roşie

B.7.

Metodologia de

apreciere a

suprafeţei

adecvate a

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

A fost considerată ca fiind habitat adecvat pentru specie,


Roşie.

B.8.

Raportul dintre

suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei şi

suprafaţa

actuală a

habitatului

speciei

” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendinţa

actuală a

suprafeţei

habitatului

speciei

”0” – stabilă

B.10.

Calitatea

datelor privind

tendinţa

actuală a

suprafeţei

habitatului

speciei


datelor obţinute prin măsurători parţiale

67

RA

PO

RT

IM

PA

CT


67

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


B.11.

Calitatea

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

Calitatea habitatului buhaiului de baltă cu burtă roşie în cadrul

sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie este bună

(adecvată)

B.12.

Tendinţa

actuală a

calităţii

habitatului

speciei

Fiind prima evaluare a stării de conservare a speciei, este

imposibil de stabilit tendinţa actuală a calităţii habitatului

buhaiului de baltă cu burtă roşie în cadrul sitului Natura 2000

ROSCI0267 Valea Roşie - ”x” – necunoscută

B.13.

Calitatea

datelor privind

tendinţa

actuală a

calităţii

habitatului

speciei

Ca urmare a faptului că tendinţa actuală a calităţii habitatului

speciei a fost stabilit ca fiind necunoscut, calitatea datelor

privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei este

insuficientă – date insuficiente sau nesigure.

B.14.

Tendinţa

actuală globală

a habitatului

speciei funcţie

de tendinţa

suprafeţei şi de

tendinţa

calităţii

habitatului

speciei

Tendinţa actuală globală a habitatului este ”0” – stabilă

B.15.

Starea de

conservare din

punct de

vedere al

habitatului

speciei

Ca urmare a faptului că suprafaţa habitatului buhaiului de

baltă cu burtă roşie în sit este de circa 786 hectare, tendinţa

actuală a suprafeţei habitatului specie este stabilă dar

calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este

bună, apreciem starea de conservare a buhaiului de baltă cu

burtă roşie (Bombina bombina) în cadrul sitului Natura 2000

ROSCI0267 Valea Roşie ca fiind ”FV” – favorabilă

B.16.

Tendinţa stării

de conservare

din punct de

vedere al

habitatului

speciei

Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al

habitatului speciei este ”0” – este stabilă.

B.17.

Starea de

conservare

necunoscută

din punct de

vedere al

habitatului

speciei

Nu este cazul.

68


perspectivelor speciei




vedere al perspectivelor speciei în viitor.


de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr Parametru Descriere

A.1 Specia Izvoraşul (Buhaiul) de baltă cu burtă roşie Bombina bombina

(Linnaeus, 1758) Cod EUNIS - 1188

A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată



C.3. Tendinţa viitoare

a mărimii

populaţiei

Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei, anticipată a se

manifesta în cursul implementării planului de management

actual, raportată la valoarea actuală a mărimii populaţiei

speciei în aria naturală protejată nu poate fi precizată, ca

urmare a imposibilităţii stabilirii populaţiei actuale a speciei.

Astfel, tendinţa viitoare a mărimii populaţiei este ”x” –

necunoscută;

C.4.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

şi mărimea

populaţiei

viitoare a speciei

Ca urmare a faptului că mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea de conservare favorabilă nu a putut fi stabilit, raportul

este ”x” – necunoscut.

C.5.

Perspectivele

speciei din punct

de vedere al

populaţiei

Ca urmare a faptului că tendinţa viitoare a mărimii populaţiei,

precum şi mărimea populaţiei viitoare a speciei raportată la

mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă au

fost încadrate la categoria Necunoscut, perspectivele speciei

din punct de vedere al populaţiei sunt necunoscute „X” –

perspective necunoscute

C.6.

Tendinţa viitoare

a suprafeţei

habitatului

speciei

Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei anticipată a se

înregistra în cursul implementării planului de management

actual, faţă de valoarea actuală a suprafeţei habitatului speciei

în aria naturală protejată este ”0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre

suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei şi

suprafaţa

habitatului

speciei în viitor

Având în vedere că suprafaţa adecvată a habitatului speciei

este reprezentată de întreaga suprafaţă a sitului Natura 2000

ROSCI0267 Valea Roşie, raportul dintre aceasta şi suprafaţa

habitatului speciei în viitor, anticipat a fi atins în urma

implementării planului de management, este ”≈” – aproximativ

egal

69

RA

PO

RT

IM

PA

CT


69

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


C.8.

Perspectivele

speciei din punct

de vedere al

habitatului

speciei

Având în vedere faptul că tendinţa viitoare a suprafeţei

habitatului speciei este stabilă şi Raportul dintre suprafaţa

adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în

viitor este aproximativ egal, perspectivele speciei din punct de

vedere al habitatului speciei sunt FV – favorabile

C.9.

Perspectivele

speciei în viitor

Având în vedere faptul că perspectivele speciei din punct de

vedere al populaţiei sunt necunoscute iar perspectivelor speciei

din punct de vedere al habitatului speciei FV – favorabile,

perspectivele speciei în viitor sunt ”U1” – nefavorabile -

inadecvate

C.10.

Efectul cumulat

al impacturilor

asupra speciei în

viitor

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor este

scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi

ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau

nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ

viabilitatea pe termen lung a speciei.

C.11.

Intensitatea

presiunilor

actuale asupra

speciei

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantaţiei – scăzută

D01 - Drumuri, poteci și căi ferate – medie

D01.01 - poteci, trasee, trasee pentru ciclism – medie

F04.02 Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc.) –

scăzută

C.12.

Intensitatea

ameninţărilor

viitoare asupra

speciei

C01.06 Prospecţiuni geotehnice – ridicat

A05 Creşterea animalelor şi creşterea animalelor fără păşunat

– mediu

G01.02 Mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate -

scăzut

C.13. Viabilitatea pe

termen lung a

speciei

Având în vedere că: efectul cumulat al impacturilor asupra

speciei în viitor este scăzut, mărimea populaţiei speciei în aria

naturală protejată nu a putut fi stabilită iar suprafaţa

habitatului speciei în aria naturală protejată este reprezentată

de toată aria protejată, respectiv de 786 hectare, Viabilitatea

pe termen lung a speciei este asigurată.

C.14.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor

Având în vedere următoarele: principalele impacturi, respectiv

presiunile actuale şi ameninţările viitoare, nu vor avea în viitor

un efect semnificativ asupra specie, perspectivele speciei în

viitor sunt ”U1” – nefavorabile – inadecvate dar viabilitatea pe

termen lung a speciei este asigurată, se poate spune că starea

de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în

viitor, anticipată a fi atinsă după implementarea planului de

management actual, este ”FV” – favorabilă

C.15.


conservare din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor

Nu este cazul

C.16.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor

Nu este cazul

70

4.1.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a speciei



conservare a speciei Bombina bombina din

cadrul ROSCI0267 Valea Roşie.

Tabelul nr. 4-8 Evaluarea stării globale de conservare a speciei Bombina bombina din

cadrul ROSCI0267 Valea Roşie



(Linnaeus, 1758) Cod EUNIS – 1188

A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată

În cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie, populaţia

de izvoraş de baltă cu burtă roşie este permanentă.

D.3. Starea globală de

conservare a

speciei

Având în vedere faptul că:

Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei -

”X” – necunoscută

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

- ”FV” – favorabilă

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor

speciei în viitor - ”FV” – favorabilă

Starea globală de conservare a speciei - ”U1” – nefavorabilă –

inadecvată

D.4.

Tendinţa stării

globale de

conservare a

speciei

Tendinţa stării globale de conservare a speciei este „x” – este

necunoscută


conservare

necunoscută

Nu este cazul

D.6. Informaţii

suplimentare

Prezenţa speciei nu a putut fi conformată cu certitudine în

cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie însă nu

excludem posibilitatea existenţei hibrizilor acestei specii cu

Bombina variegata.

4.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata


populaţiei speciei



speciei Bombina variegata din punct de


Tabelul nr. 4-9 Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct



A.1. Specia Izvoraşul (Buhaiul) de baltă cu burtă galbenă Bombina

variegata (Linnaeus, 1758) Cod EUNIS – 1193

71

RA

PO

RT

IM

PA

CT


71

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


A.2.

Statut de

prezenţă

temporală a

speciilor


populaţia de izvoraş de baltă cu burtă galbenă este

permanentă

A.3.

Mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată

500-1000 indivizi

A.4.

Calitatea datelor

referitoare la

populaţia speciei

din aria naturală

protejată

Slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără

măsurători prin eşantionare;

A.5.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată şi

mărimea

populaţiei

naţionale

La nivel naţional, efectivul populaţional al buhaiului de baltă

cu burtă galbenă (Bombina variegata) este, potrivit

raportărilor conform Art. 17 al Directivei Habitate:

- Bioregiunea continentală: 100.000 şi 200.000 indivizi

- Bioregiunea alpină: 20.000-30.000 indivizi

- Bioregiunea panonică: 5000-10.000 indivizi

Astfel, populaţia naţională de izvoraş de baltă cu burtă

galbenă este cuprinsă între 125000 şi 240.000 indivizi.

Populaţia de la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0267

reprezintă circa 0,4% din populaţia naţională, astfel

corespunde clasei C din Formularul standard, între 0 şi 2%.

A.6.

Mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată

comparata cu

mărimea

populaţiei

naţionale

Dat fiind faptul că populaţia de la nivelul sitului reprezintă sub

0,5% din populaţia naţională a buhaiului de baltă cu burtă

galbenă (Bombina variegata), putem considera că populaţia

este nesemnificativă.

A.7.

Mărimea

reevaluată a

populaţiei

estimate în

planul de

management

anterior

Evaluarea stării de conservare şi a mărimii populaţiei buhaiului

de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata) se realizează

pentru prima dată.

A.8.

Mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

în aria naturală

protejată

Formularele standard (versiunile actualizate în 2011, 2012 şi

2016) nu oferă informaţii cu privire la mărimea populaţiei,

astfel, nu există informaţii istorice cu privire la mărimea

populaţiei speciei pe suprafața sitului.

72


A.9.

Metodologia de

apreciere a

mărimii

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă de

conservare nu a putut fi apreciată

A.10.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

şi mărimea

populaţiei actuale

Considerăm că raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă

favorabilă şi mărimea populaţiei actuale este ”≈” –

aproximativ egal.


a mărimii

populaţiei speciei


galbenă (Bombina variegata) se realizează pentru prima dată,

astfel că tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei faţă de

mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de

management anterior este ”x” – necunoscută

A.12.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a mărimii

populaţiei speciei

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei nu a putut si

stabilită din lipsa informaţiilor. Astfel, calitatea datelor cu

privire la tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei este


A.13.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a mărimii

populaţiei speciei



descrescătoare.

A.14.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a mărimii

populaţiei speciei

exprimată prin

calificative



A.15. Structura

populaţiei speciei

În timpul vizitelor din teren au fost identificate exemplare

aflate în toate stadiile de dezvoltare: ponte, larve, juvenili,

adulţi. În acest sens putem spune că structura populaţiei pe

vârste, mortalitatea şi natalitatea nu deviază de la normal

A.16.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al populaţiei

speciei

Având în vedere faptul că mărimea populaţiei speciei în situl

Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie în raport cu mărimea


nu a putut fi stabilită, dar structura populaţiei pe vârste nu

deviază de la normal, se poate spune că starea de conservare

din punct de vedere al populaţiei speciei este ”FV” –

favorabilă.

A.17.


conservare din

punct de vedere

al populaţiei

speciei

Starea de conservare a speciei din punct de vedere al

populaţiei a fost evaluată ca fiind Favorabilă.

73

RA

PO

RT

IM

PA

CT


73

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


A.18.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al populaţiei


populaţiei a fost evaluată ca fiind Favorabilă.


habitatului speciei










A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată



permanentă

B.3.

Suprafaţa

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

Buhaiul de baltă cu burtă galbenă (Bombina variegata)

preferă, în sezonul activ, atât în perioada de reproducere cât

şi în afara acesteia bălţile temporare, cu sau fără vegetaţie,

parţial umbrite. Ca urmare a dinamicii ridicate a acestor tipuri

de habitate, este dificil de cartat toate bălţile temporare iar

situaţia se poate schimba anual. Pentru evaluarea suprafeţei

habitatului speciei au fost considerate toate suprafeţele de

teren pe care se pot forma bălţi temporare, Astfel, situl

Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie îndeplineşte, pe

întreaga sa suprafaţă, condiţiile de habitat potenţial pentru

buhaiul de baltă cu burtă galbenă (Bombina variegata).

Astfel, habitatului potenţial pentru buhaiul de baltă cu burtă

galbenă este de aproximativ 786 hectare

B.4.

Calitatea datelor

pentru suprafaţa

habitatului

speciei



B.5.

Suprafaţa

reevaluată a

habitatului

speciei din planul

de management

anterior

Evaluarea stării de conservare a buhaiului de baltă cu burtă

galbenă (Bombina variegata) se realizează pentru prima dată,

habitatul fiind ce circa 786 hectare.

B.6.

Suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată



Roşie

74


B.7.

Metodologia de

apreciere a

suprafeţei

adecvate a

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

A fost considerată ca fiind habitat adecvat pentru specie,


Roşie.

B.8.

Raportul dintre

suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei şi

suprafaţa actuală

a habitatului

speciei


B.9.

Tendinţa actuală

a suprafeţei

habitatului

speciei

”0” – stabilă

B.10.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a

suprafeţei

habitatului

speciei


datelor obţinute prin măsurători parţiale

B.11.

Calitatea

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

Calitatea habitatului buhaiului de baltă cu burtă galbenă

(Bombina variegata) în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0267

Valea Roşie este bună (adecvată)

B.12.

Tendinţa actuală

a calităţii

habitatului

speciei



buhaiului de baltă cu burtă galbenă în cadrul sitului Natura

2000 ROSCI0267 Valea Roşie - ”x” – necunoscută

B.13.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a calităţii

habitatului

speciei





B.14.

Tendinţa actuală

globală a

habitatului

speciei funcţie de

tendinţa

suprafeţei şi de

tendinţa calităţii

habitatului

speciei


75

RA

PO

RT

IM

PA

CT


75

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


B.15.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al habitatului

speciei

Ca urmare a faptului că suprafaţa habitatului buhaiului de

baltă cu burtă galbenă (Bombina variegata) în sit este de

circa 786 hectare, reprezentând de fapt întreg situl, tendinţa

actuală a suprafeţei habitatului specie este stabilă iar

calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este

bună, apreciem starea de conservare a buhaiului de baltă cu

burtă galbenă (Bombina variegata) în cadrul sitului Natura

2000 ROSCI0267 Valea Roşie ca fiind ”FV” – favorabilă

B.16.


conservare din

punct de vedere

al habitatului

speciei


B.17.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al habitatului

speciei

Starea de conservare a buhaiului de baltă cu burtă galbenă

(Bombina variegata) din punct de vedere al habitatului a fost

evaluată ca fiind favorabilă.










A.1 Specia Izvoraşul (Buhaiul) de baltă cu burtă galbenă Bombina


A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată



permanentă


a mărimii

populaţiei

Pe parcursul implementării Planului de management, se

preconizează o menţinere a mărimii populaţiei, astfel tendinţa

este ”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

şi mărimea

populaţiei

viitoare a speciei


favorabilă nu a putut fi stabilită, aceasta fiind prima evaluare a

mărimii populaţiei de buhai de baltă cu burtă galbenă

(Bombina variegata) din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0267

Valea Roşie. În cadrul evaluărilor viitoare, propunem utilizarea

rezultatului prezentei evaluări pentru referinţa stării de

conservare favorabilă. Astfel, considerând populaţia prezentă

ca fiind referinţa pentru starea de conservare favorabilă şi

tendinţa viitoare a mărimii populaţiei stabilă, raportul este ”≈”

– aproximativ egal

76


C.5.

Perspectivele

speciei din punct

de vedere al

populaţiei

Având în vedere faptul că tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

este stabilă iar mărimea populaţiei viitoare a speciei raportată

la mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

este aproximativ egală, perspectivele speciei din punct de

vedere al populaţiei sunt FV – perspective bune

C.6.

Tendinţa viitoare

a suprafeţei

habitatului

speciei

Habitatul potenţial al speciei este reprezentat de întreaga

suprafaţă a sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie, iar pe

perioada implementării Planului de management nu se

preconizează reducerea acestuia, astfel, considerăm tendinţa

viitoare a suprafeţei habitatului speciei ca fiind „0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre

suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei şi

suprafaţa

habitatului

speciei în viitor


este similară cu cea a habitatului speciei în prezent, precum şi

că în urma implementării Planului de management se doreşte

menţinerea acesteia, considerăm raportul dintre suprafaţa


viitor ca fiind ”≈” – aproximativ egal

C.8.

Perspectivele

speciei din punct

de vedere al

habitatului

speciei


habitatului speciei este stabilă iar mărimea suprafeţei

habitatului speciei în viitor raportată la mărimea suprafeţei

adecvate a habitatului speciei este aproximativ egală,

perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului sunt FV

– perspective bune

C.9.

Perspectivele

speciei în viitor

Atât perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei cât

şi perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului sunt

bune, astfel că perspectivele speciei în viitor sunt ”FV” –

favorabile

C.10.

Efectul cumulat

al impacturilor

asupra speciei în

viitor






C.11.

Intensitatea

presiunilor

actuale asupra

speciei




F04.02 Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc.) –

scăzută

C.12.

Intensitatea

ameninţărilor

viitoare asupra

speciei



– mediu

G01.02 Mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate –

scăzut


termen lung a

speciei



naturală protejată este suficient de mare iar suprafaţa




77

RA

PO

RT

IM

PA

CT


77

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


C.14.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor









C.15.


conservare din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor

Nu este cazul

C.16.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor

Nu este cazul

4.1.3.4. Evaluarea globală a stării de conservare a speciei



conservare a speciei Bombina variegata din


Tabelul nr. 4-12 Evaluarea stării globale de conservare a speciei Bombina variegata

din cadrul ROSCI0267 Valea Roşie




A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată



permanentă


conservare a

speciei


Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

”FV” – favorabilă





Starea globală de conservare a speciei - ”FV” – favorabilă

D.4.

Tendinţa stării

globale de

conservare a

speciei

Nu este cazul, starea globală de conservare a speciei a fost

evaluată ca fiind Favorabilă.


conservare

necunoscută


evaluată ca fiind Favorabilă

78


D.6. Informaţii

suplimentare

Pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0247 Valea Roşie, există

posibilitatea existenţei exemplarelor hibride de buhai de baltă

cu burtă roşie (Bombina bombina) şi buhai de baltă cu burtă

galbenă (Bombina variegata).

4.1.4. Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus


populaţiei speciei



speciei Triturus cristatus din punct de


Tabelul nr. 4-13 Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punct



A.1. Specia Tritonul cu creastă Triturus cristatus (Laurenti, 1768) Cod

EUNIS: 1166

A.2.

Statut de

prezenţă

temporală a

speciilor


populaţia de triton cu creastă (Triturus cristatus) este

permanentă.

A.3.

Mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată

50-100 indivizi

A.4.

Calitatea datelor

referitoare la

populaţia speciei

din aria naturală

protejată

Slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără

măsurători prin eşantionare

A.5.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată şi

mărimea

populaţiei

naţionale

La nivel naţional, efectivul populaţional al tritonului cu creastă

(Triturus cristatus) este, potrivit raportărilor conform Art. 17

al Directivei Habitate:

- Bioregiunea Alpină: 10.000 – 20.000 indivizi

- Bioregiunea Continentală: 20.000-40.000 indivizi

- Bioregiunea Panonică: 1.000 – 2.000 indivizi

Astfel, populaţia naţională a speciei este estimată între 31.000

şi 62.000 indivizi.

Populaţia de la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0267

reprezintă circa 0,1% din populaţia naţională, astfel

corespunde clasei C din Formularul standard, între 0 şi 2%.

A.6.

Mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată

comparata cu

mărimea

populaţiei

naţionale

Dat fiind faptul că populaţia de la nivelul sitului reprezintă sub

0,5% din populaţia naţională a tritonului cu creastă (Triturus

cristatus), putem considera că populaţia este nesemnificativă.

79

RA

PO

RT

IM

PA

CT


79

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


A.7.

Mărimea

reevaluată a

populaţiei

estimate în

planul de

management

anterior

Evaluarea stării de conservare şi a mărimii populaţiei

tritonului cu creastă (Triturus cristatus) se realizează pentru

prima dată.

A.8.

Mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

în aria naturală

protejată

Neexistând informaţii istorice privind mărimea populaţiei de

triton cu creastă în sit, nu se poate stabili mărimea populaţiei

de referinţă pentru starea de conservare favorabilă. Pentru

evaluările viitoare în ceea ce priveşte mărimea populaţiei de

triton cu creastă în sit, propunem utilizarea rezultatului

prezentei evaluări ca fiind mărimea populaţiei de referinţă

pentru starea favorabilă de conservare în cadrul ROSCI0267

Valea Roşie.

A.9.

Metodologia de

apreciere a

mărimii

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

Pentru prezenta evaluare a stării de conservare a tritonului

din punct de vedere al mărimii populaţiei, mărimea populaţiei

de referinţă pentru starea de conservare favorabilă nu a putut

fi stabilită.

A.10.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

şi mărimea

populaţiei actuale

Neputând fi stabilită mărimea populaţiei de referinţă pentru

starea de conservare favorabilă, raportul dintre mărimea

populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea

populaţiei actuale este ”x” – necunoscut.


a mărimii

populaţiei speciei

Evaluarea stării de conservare a tritonului cu creastă (Triturus

cristatus) se realizează pentru prima dată, astfel că tendinţa

actuală a mărimii populaţiei speciei faţă de mărimea

reevaluată a populaţiei estimate în planul de management

anterior este ”x” – necunoscută

A.12.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a mărimii

populaţiei speciei

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei nu a putut si

stabilită din lipsa informaţiilor. Astfel, calitatea datelor cu

privire la tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei este


A.13.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a mărimii

populaţiei speciei



descrescătoare.

A.14.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a mărimii

populaţiei speciei

exprimată prin

calificative



80


A.15. Structura

populaţiei speciei

În timpul vizitelor din teren au putut fi identificate doar

exemplare adulte însă datele colectate nu au fost suficiente

pentru a putea afirma că există deviaţii de la normal. Chiar şi

în lipsa identificării exemplarelor juvenile sau în stadiul larvar

(cauzată cel mai probabil de perioada de realizare a

investigaţiilor în teren), exemplarele au fost identificate în

habitatele normale de reproducere.

Astfel, putem afirma că structura populaţiei pe vârste,

mortalitatea şi natalitatea nu deviază de la normal.

A.16.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al populaţiei

speciei

Având în vedere faptul că mărimea populaţiei speciei în situl

Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie în raport cu mărimea


nu a putut fi stabilită, dar structura populaţiei pe vârste nu

deviază de la normal, se poate spune că starea de conservare

din punct de vedere al populaţiei speciei este ”FV” –

favorabilă.

A.17.


conservare din

punct de vedere

al populaţiei

speciei


populaţiei a fost evaluată ca fiind Favorabilă

A.18.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al populaţiei


populaţiei a fost evaluată ca fiind Favorabilă


habitatului speciei









EUNIS: 1166

A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată

În cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie, populaţia

de triton cu creastă (Triturus cristatus) este permanentă.

81

RA

PO

RT

IM

PA

CT


81

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS


B.3.

Suprafaţa

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

Tritonul cu creastă (Triturus cristatus) preferă, în sezonul activ,

atât în perioada de reproducere cât şi în afara acesteia bălţile

temporare, cu vegetaţie, mai adânci şi parţial umbrite. Ca

urmare a dinamicii ridicate a acestor tipuri de habitate, este

dificil de cartat toate bălţile temporare iar situaţia se poate

schimba anual. Pentru evaluarea suprafeţei habitatului speciei

au fost considerate toate suprafeţele de teren pe care se pot

forma bălţi temporare şi care sunt în interiorul sau apropierea

corpurilor de pădure. Astfel, situl Natura 2000 ROSCI0267

Valea Roşie îndeplineşte, pe întreaga sa suprafaţă, condiţiile de

habitat potenţial pentru tritonul cu creastă (Triturus cristatus).

Astfel, habitatului potenţial pentru tritonul cu creastă este de

aproximativ 786 hectare

B.4.

Calitatea datelor

pentru suprafaţa

habitatului

speciei



B.5.

Suprafaţa

reevaluată a

habitatului

speciei din planul

de management

anterior

Evaluarea stării de conservare a tritonului cu creastă (Triturus

cristatus) se realizează pentru prima dată, habitatul acestuia

fiind de circa 786 hectare.

B.6.

Suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată



Roşie

B.7.

Metodologia de

apreciere a

suprafeţei

adecvate a

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

A fost considerată ca fiind habitat adecvat pentru tritonul cu

creastă, întreaga suprafaţă a sitului Natura 2000 ROSCI0267

Valea Roşie.

B.8.

Raportul dintre

suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei şi

suprafaţa actuală

a habitatului

speciei


B.9.

Tendinţa actuală

a suprafeţei

habitatului

speciei

Evaluarea stării de conservare a tritonului cu creastă se

realizează pentru prima dată şi nu există date istorice cu privire

la suprafaţa habitatului speciei. Totuşi, considerăm că suprafaţa

habitatului speciei nu s-a modificat în ultimii 5-6 ani, astfel

Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei este ”0” –

stabilă.

82


B.10.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a

suprafeţei

habitatului

speciei


datelor obţinute prin măsurători parţiale.

B.11.

Calitatea

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

Principalele ecosisteme din cadrul sitului Natura 2000

ROSCI0267 Valea Roşie este reprezentat de păduri de foioase şi

pajişti. Astfel, pe întreaga suprafaţă a sitului, tritonul poate găsi

condiţii favorabile de habitat. Calitatea habitatelor tritonului din

cadrul sitului este bună.

B.12.

Tendinţa actuală

a calităţii

habitatului

speciei



tritonului cu creastă (Triturus cristatus) în cadrul sitului Natura

2000 ROSCI0267 Valea Roşie - ”x” – necunoscută

B.13.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a calităţii

habitatului

speciei





B.14.

Tendinţa actuală

globală a

habitatului

speciei funcţie de

tendinţa

suprafeţei şi de

tendinţa calităţii

habitatului

speciei


B.15.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al habitatului

speciei

Ca urmare a faptului că suprafaţa habitatului tritonului cu

creastă (Triturus cristatus) în sit este de circa 786 hectare,

reprezentând de fapt întreg situl, tendinţa actuală a suprafeţei

habitatului specie este stabilă iar calitatea habitatului speciei în

aria naturală protejată este bună, apreciem starea de

conservare a tritonului cu creastă (Triturus cristatus) în cadrul

sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie ca fiind ”FV” –

favorabilă

B.16.


conservare din

punct de vedere

al habitatului

speciei


B.17.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al habitatului

speciei


a fost evaluată ca fiind Favorabilă

83

RA

PO

RT

IM

PA

CT


83

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS










A.1 Specia Tritonul cu creastă Triturus cristatus (Laurenti, 1768) Cod

EUNIS: 1166

A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată



permanentă.


a mărimii

populaţiei

Pe parcursul implementării Planului de management, se

preconizează o menţinere a mărimii populaţiei, astfel tendinţa

este ”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

şi mărimea

populaţiei

viitoare a speciei


favorabilă nu a putut fi stabilită, aceasta fiind prima evaluare a

mărimii populaţiei de triton cu creastă (Triturus cristatus) din

cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie. În cadrul

evaluărilor viitoare, propunem utilizarea rezultatului prezentei

evaluări pentru referinţa stării de conservare favorabilă. Astfel,

considerând populaţia prezentă ca fiind referinţa pentru starea

de conservare favorabilă şi tendinţa viitoare a mărimii

populaţiei stabilă, raportul este ”≈” – aproximativ egal

C.5.

Perspectivele

speciei din punct

de vedere al

populaţiei

Având în vedere faptul că tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

este stabilă iar mărimea populaţiei viitoare a speciei raportată

la mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă

este aproximativ egală, perspectivele speciei din punct de

vedere al populaţiei sunt FV – perspective bune

C.6.

Tendinţa viitoare

a suprafeţei

habitatului

speciei

Habitatul potenţial al speciei este reprezentat de întreaga

suprafaţă a sitului Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie, iar pe

perioada implementării Planului de management nu se

preconizează reducerea acestuia, astfel, considerăm tendinţa

viitoare a suprafeţei habitatului speciei ca fiind „0” – stabilă

C.7.

Raportul dintre

suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei şi

suprafaţa

habitatului

speciei în viitor


este similară cu cea a habitatului speciei în prezent, precum şi

că în urma implementării Planului de management se doreşte

menţinerea acesteia, considerăm raportul dintre suprafaţa


viitor ca fiind ”≈” – aproximativ egal

C.8.

Perspectivele

speciei din punct

de vedere al

habitatului

speciei


habitatului speciei este stabilă iar mărimea suprafeţei

habitatului speciei în viitor raportată la mărimea suprafeţei

adecvate a habitatului speciei este aproximativ egală,

perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului sunt FV

– perspective bune

84


C.9.

Perspectivele

speciei în viitor

Atât perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei cât

şi perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului sunt

bune, astfel că perspectivele speciei în viitor sunt ”FV” –

favorabile

C.10.

Efectul cumulat

al impacturilor

asupra speciei în

viitor






C.11.

Intensitatea

presiunilor

actuale asupra

speciei




F04.02 Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc.) -

scăzută

C.12.

Intensitatea

ameninţărilor

viitoare asupra

speciei



– mediu

G01.02 Mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate –

scăzut


termen lung a

speciei



naturală protejată este suficient de mare iar suprafaţa




C.14.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor









C.15.


conservare din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor


speciei în viitor a fost evaluată ca fiind Favorabilă

C.16.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor


speciei în viitor a fost evaluată ca fiind Favorabilă

4.1.4.4. Evaluarea globală a stării de consercare a speciei



conservare a speciei Triturus cristatus din


85

RA

PO

RT

IM

PA

CT


85

RA

PO

RT

IM

PA

CT

E

EA

GR

AN

TS

Tabelul nr. 4-16 Evaluarea stării globale de conservare a speciei Triturus cristatus

din cadrul ROSCI0267 Valea Roşie



EUNIS: 1166

A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată



permanentă.


conservare a

speciei


Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

”FV” – favorabilă





Starea globală de conservare a tritonului cu creastă (Triturus

cristatus) - ”FV” – favorabilă

D.4.

Tendinţa stării

globale de

conservare a

speciei




conservare

necunoscută



D.6. Informaţii

suplimentare -

5. Anexe

5.1. Harți GIS

5.2. Documentație fotografică

OPRAT RE V A L CUPRINS U A R E I CT M P A C Tr A · O R 55 CT R A P T E V A L U A R E I M P A C Tr...

Documents

Transcript of OPRAT RE V A L CUPRINS U A R E I CT M P A C Tr A · O R 55 CT R A P T E V A L U A R E I M P A C Tr...