Cuprins:

Argument ……………………………………………………………….3

Cap.1 Operaţia de debitare……...............................................................................

Cap.2 Spintecarea Cherestelei. Decuparea la Ferestrăul Panglică……….

2.1 Spintecarea Cherestelei………………………………………..

2.1.1 Posibilităţi de prelucrare……………………………....

2.1.2 Ferăstrăul circular cu avans mecanic………………….

2.2 Decuparea la Ferăstrăul Panglică………………………………

2.2.1 Posibilităţi de prelucrare………………………………

2.2.2 Ferăstrăul Panglică……………………………………

Cap. 3 Măsuri de protecţia munci………………………………………..

BIBLIOGRAFIE………………………………………………...…...

A R G U M E N T

CAPITOLUL I

OPERAŢIA DE DEBITARE

Prelucrarea mecanica a cherestelei si semifabricatelor incepe cu operatiile de

debitare. Debitarea (sau croirea) reprezinta grupul de operatii prin care se obtin piese

(repere) cu contur rectiliniu sau curbiliniu, prevazute cu adaosuri de prelucrare necesare

pentru prelucrarile ulterioare. Debitarea lemnului masiv se realizeaza prin mai multe

operatii ca: insemnare, sectionare, retezare, tivire, spintecare, decupare.

Din grupul operatiilor de debitare poate face parte si rindeluirea, operatie

executata pentru evidentierea calitatii suprafetelor, folosita in cazul selecitionarii

lemnului de calitate superioara (mobila de arta). Organizarea tehnologiei de debitare se

poate face in doua variante:

- Debitarea cherestelei in fabricile de mobila . Aceasta tehnologie necesita spatii

de depozitare pentru cherestea, semifabricate, mijloace pen-tru manipulare si transport,

precum si utilaje pentru debitare. Prin debitarea unui numar limitat de repere

(corespunzatoare programului de fa-bricatie) pierderile la debitare sunt mari, de cele

mai multe ori nu pot fi folosite industrial; sunt considerate deseuri si folosite pentru

combustibil. Aceasta tehnologie realizeaza o productivitate scazuta si o utilizare

rieeconornica a materiei prime.

- Debitarea prin cooperare. Semifabricate si prefabricate. Aceasta tehnologie

este organizata centralizat, pentru mai multe fabrici de mobila, fiind, organizat un

proces tehnologic modern cu un malt grad de mecanizare a operatiilor. Aceste sectii de

debitare sunt organizate pe langa fa-bricile de cherestea, dotate cu instalatii de uscare si

sectii de debitare. Piesele debitate din cherestea cu adaosuri de prelucrare poarta

denumirea de semifabricate. Volumul semi fabricatelor reprezinta 60-70% din volu-mul

cherestelei introduse la debitare. Rezulta ca 40-25 % din volum ramane la furnizor;

cheltuielile de transport sunt mai reduse, semifabrica-tele fiind transportate la

beneficiar in conteinere.

Febitarea prin cooperare se poate face si prin livrarea semifabricatelor, care pe langa

operatiile de debitare propriu-zise se supun prelucrarii mecanice prin operatii ca:

indreptare, rindeluire la grosime, retezare la lungirnea nominala etc. In acest caz,

reperele debitate si prelucrate poarta denumirea de prefabricate. Cooperarea pentru

livrarea semifabricatelor si prefabricatelor reclama. forme superioare de organizare,

precizia de prelucrare interschimbabila a masinilor unelte, uscarea materialului, am-

balarea si transportul conteinerizat al reperelor pentru a asigura precizia reperelor

prelucrate si umiditatea, la nivelul exigeni;elor pentru fabrica-rea mobilei. Cooperarea

pentru producerea si livrarea semifabri-catelor si prefabricatelor din lemn masiv si

panouri este strans legata de specializarea in productie, care reprezinta specializarea in

prelucrarea Unor anumite repere, subansambluri sau produse. Debitarea centralizata

este o forma de specializare in tehnologia debitarii.

Operati de debitarea lemnului masiv

Schema thenologica de debitare a semifabricatelor si prefabricatelor

- Tipizarea semifabricatelor si calculul adaosurilor. Organizarea debitarii pe principiile

specialzarii si cooperarii a impus si revizuirea di-mensiunilor reperelor din lemn masiv,

din structura mobilei. In acest stop, au fost reduse tipodimensiunile de structura la un

numar minim necesar, find elaborate normative cuprinzand dimensiunile tipizate ale

reperelor components ale mobilei, precum si ale semifabricatelor din care rezulta

fiecare element.

Tipizarea dimensiunilor reperelor din lemn masiv de rasinoase si foioase s-a

facut prin stabilirea sectiunilor minims, considerand grosimile cherestelei ca una din

tote (STAS 1689-80 si 942-86) din care s-a scazut adaosul de prelucrare, considerat de

5 mm, la reperele cu lungimi pang la 1 500 mm si de 7 mm la cele cu lungimi pests

1'50,0 mm. Tipizarea reperelor si semifabricatelor s-a facet in scopul reducerii

consumului de material lemnos, extinderea specializarii si cooperarii, cresterea gra-

dului de mecanizare la debitare, formarea unor stocuri de semifabricate.

Prin tipizarea reperelor s-au tipizat si semifabricatele, ca si adaosul de prelucrare

la grosime si latime. Astfel, pentru cherestea de .foioase, pentru repere cu sectiunea de

20 X 20 mm, semifabricatele vor avea sec-tiunea de 25 X 25mm, pentru L<1 500 si

27X27 pentru L>1 500. Pentru picioare de scaune cu sectiunea reperului de 27X45 si

27X55, semifabricatele vor avea sectiunea de 32X50 si 32X60 mm, find debitate din

cherestea cu grosimea de 32 mm.

Dimensiunile semifabricatelor pentru piese de mobiha (cu exceptia scaunelor

curbate) s-au stabilit pentru umiditatea de (8-l0o%, pentru U>10%, acestea se vor

majora cu adaosul do prelucrare la contragere (S pL). Aceste adaosuri se acorda pentru

semifabricatele debitate la umiditatea U>10%, uscarea urmand sa se faca in

semifabricat.

Adaosul la lungime (SpL) se acorda in functie de lungimea reperului, tehnologia

de prelucrare si sculele folosite. Pentru repere din lemn masiv retezate la lungime,

adaosul se calculeaza pentru retezarea la ambele capete si este formata din:

- adaosul pentru grosimea de prelucrare T (grosimea discului cular + de doua ori

ceaprazul);

- adaosul pentru evitarea devierii panze gm;

- adaosul de asezare la retezare, dupa directia de avans Δa.

Ca urmare a acestor adaosuri, adaosul de prelucrare la lungime pentru retezarea la un

capat va fi:

SpL = T + gm [mm]

Pentru retezarea la doua capete:

SpL = T + gm[mm]

Exemplu de calcul al adaosului minim:

T≈4-5 mm (grosimea panzei + ceaprazul);

gm≈2 mm;

Δa≈3 (intre 2-4 mm)

Pentru retezarea la un capat:

SpL=2T+gm=4+2=6 mm.

Pentru retezarea la ambele capete:

SpL=2T+gm+Δd=2.5+3=15 mm.

Rezulta ca la retezare se va asigura un adaos de prelucrare la lungime de 15 mm, urmand sa se repartizeze aproximativ egal cats 7 mm la fiecare capat.Pentru retezarea pieselor in multipli de lungime (piece scurte, L=300 mm), se va asigura un adaos de prelucrare care se poate exprima prin relatia:

Spn=2(T+gm)+T•(n-1)[mm].

Exemplu: Se reteaza la lungime in multipli de 3 piece cu L=220 mm fiecare. Sa se stabileasca lungimea de retezare. Adaosul de prelucrare este:

Spn=2•(4+2)+(3-1)=12+4•2-20 mm (pentru discuri cu grosimea taie-turii de 4 mm).

a-pentru retezare la un capete

b- pentru retezare la doua capete

c- pentru retezarea in multipli de lungime

Lungimea totald va fi:

LT=L•n+Spn=220X3+20=680 mm.

Se intelege ca acest adaos de prelucrare este calculat fara a lua in consideratie crapaturile de capat sau alte defecte. In tabelul urmator se prezinta adaosul de prelucrare.

Adaosul de prelucrare la debitarea lemnului masiv

Debitarea lemnului masiv se poate face prin operatii de sectionare si

spintecare, pentru semifabricate rectilinii si prin decupare (taiere la ferastrau-panglica)

pentru semifabricate curbilinii. Operatiile de debitare propriu-zise pot fi precedate de:

insemnarea si rindeluirea unei fete pentru evidentierea defectelor si selectionarea

materialului de calitate.

In tehnologia de debitare a cherestelei se cunosc doua variante prin-cipale

de organizar,e a debitarii in semifabricate:

procedeul, la care succesiunea operatiilor este retezare-sectionare urmata de

spintecare;

Succesiunea operatilor de debitare

- procedeul in care prima operatie este spintecarea, si cea de-a doua, retezaresectionare.

. Ambele procedee de debitare sunt folosite in tehnologia mobilei. Procedeul

spintecare-retezare permite o valorificare superioara a materiei prime, dar reclama o

manopera mai mare; procedeul retezare-spintecare prezinta avantajul unei manopere

mai reduse si a unor spatii mai mici Pentru productie. Din acest motil este folosita pe

larg in fabricile de mobila. Tehnologia de debitare organizata pe succesiunea operatiilor

spintecare-retezare este folosdta la debitarea in sectile specializate cu debitare

centralizata in semifabricate si prefabricate, unde se pot mecaniza operatile de

transport, interoperatii, creste productivitatea muncii, sporeste sortimentatia de repere

debitare si randamentul de folosire a cherestelei. Rindeluirea si insemnarea este folosita

pentru selectionarea materialului de calitate, necesar la fabricarea mobilei de arta.

Indiferent de varianta tehologica folosita, se urmareste cresterea gradului de valori-

ficare a cherestelei in semifabricate si prefabricate, prin reducerea pierderiior,

reducerea adaosului de prelucrare si utilizarea economica a lernnului, in functie de

calitate (calitate superioara pentru mobila de arta si repere vizibile exterioare, lemn cu

unele defecte pentru suprafete interioare sau produse de calitate inferioara, ambalaje

etc.).

CAPITOLUL IISPINTECAREA CHERESTELEI. DECUPAREA LA

FERESTRAUL PANGLICA

2.1 Spintecarea Cherestelei

Operatiile de spintecare se executa pentru preluorarea la inaltime sau osime a

semifabricatelor, prin prelucrarea scandurilor si dulapilor. Pintecarea poate fi:

spintecare la latime, cand taierea este perpendiculara pe fata scandurii, sau dulapilor, si

spintecare la grosime, cand taierea este perpendiculara pe cant. La spintecare se va

urmari acordarea adaosurilor si eliminarea defectelor. Operatia de spintecare poate fi

precedata de o tivire a cherestelei, in cazul in care se foloseste ca materie a cheresteaua

netivita.

2.1.1 Posibilităţi de prelucrare

Dupa modul de organizare a tehnologiei de spintecare, se disting urmatoarele

variante tehnologice:

- spintecarea la latime sau grosime, folosind un singur disc circular rigla de

ghidaj. In acest caz avansul este manual, piesa de cherestea d trecuta prin masina de

mai multe ori. Se urmareste obtinerea semifabricatelor fara defecte, regland

corespunzator pozitia riglei de grilaj.

- spintecarea cu un disc circular, cu rigla de ghidaj si sabloane din lemn, care se

aseaza langa rigla de ghidaj pentru a obtine o gama de latimi, in functie de calitatea

cherestelei. In acest caz, rigla de ghidaj se pozitioneaza la latimea maxima necesara, iar

celelalte latimi mai mici se obtin cu rigla de ghidaj si sabloane.

- spintecarea cu discuri circulare multiple, la care se obtin mai multe

semifabrieate la aceeasi trecere, latimea de prelucrare fiind reglata in prealabil, prin

fixarea distantei dintre discurile circulare.

Tehnologia de spintecare a cherestelei

Pentru grosimi de 25 ... 30 mm, avansul manual, la prelucrarea rasinoaselor este

de 18 ... 20 m/min; pentru foioase de 10 ... 12 m/min; avansul mecanic se regleaza

continuu intre 5... 15 m/min in functie de numarul de discuri circulare active (3 ... 6

discuri).

Organizarea locurilor de munca la spintecare se face si in functie de schema

tehnologica a sectiei de debitare, in care se executa si operatiile de retezare, insemnare,

decupare, organizare, care urmareste desfasurarea unui flux tehnologic continuu,

mecanizarea transportului intre operatii si valorificarea cherestelei prin obtinerea unor

randamente maxime.

2.1.1 Ferăstrăul circular cu avans mecanic

Pentru operatiile de spintecare se folosesc ferastraiele circulare cu avans

manual, cat si cele cu avans mecanic. Pentru o productivitate sporita se recomanda

ferastraiele circulare cu avans mecanic.

- Ferastraul circular cu avans mecanic tip CTAMm, fabricat in tara, este destinat

operatiilor de spintecare si tivire din fabricile de mobila si binele. Acest tip de ferastrau

circular se incadreaza in grupa ferastraielor de tip usor, avand posibilitatea sa

foloseasca cel mult sase discuri cu diametru de maximum 250 mm. Turatia arborelui de

lucru, pe care se monteaza ceie sase discuri este de 3 850 rot/min, turatie realizata

printr-un angrenaj de roti dintate (multiplicator de turatie).

Mecanismele de actionare, avans si taiere sunt montate pe batul 1.

Avansul mecanic (miscarea II) este realizata de senila 2 care deplaseaza piesa A

dupa directia de avans U pe masa 35. jn timpul avansului, vibratia de taiere este

inlaturata prin apasarea elastica data de rolele 3, montate in carcasa superioara 4.

Senila este actionata de motorul electric 5 prin intermediul unui cu-plaj-variator

si al unui reductor cu roti dintate cilindrice, care antreneaza prin lant rotile de antrenare

ale senilei 6. Intinderea senilei se face cu ajutorul rotilor de intindere 7, ale caror lagare

se deplaseaza prin actionarea mecanismului surub-piulita 8 (miscarea III).

Reglarea variatorului se face numai in mers. Alegerea marimii avansului se face

in functie de numarul de discuri circulare care lucreaza, de specie si de inaltimea de

taiere (grosimea cherestelei), corelare realizata intr-o diagrama prevazuta pe masina.

Ridicarea si eaborarea arborelui portscula deasupra anesei se face prin actionarea

rotii de mana 9 si a mecanismului surub-piulita 10 (miscarea IV). In functie de

grosimea materialului prelucrat, se regleaza pozitia rolelor de presare 3, prin actionarea

rotii de mana I1, angrenajul cu roti dintate conice; 12 si mecanismul surub-piulita 14.

Inaltimea maxima de reglare (miscare V) este de 110 mm.

Pentru a evita reculul materialului si producerea de accidente, masina este

prevazuta cu clapete dintate de protectie 14, montate articulat pe axe proprii.

Discurile circulare 16 sunt actionate de motorul electric 17. Reglarea masinii se

face in urmatoarea succesiune:

- se porneste motorul electric de aclionare a arborelui portscula (miscarea I);

- se porneste motorul electric al mecanismului de avans (miscarea II); regland

viteza de avans dupa materialul prelucrat si folosind diagrama de pe masina;

- se regleaza pozitia discului circular astfel incat acesta sa depaseasca cu 2-3 mm

grosimea materialului (miscarea IV);

- se regleaza pozitia rolelor de presare elastica 3 prin acitionarea rotii de mana

11 (miscarea V);

- se verifica functionarea clapetelor de evitare a reculului 14 .

Ferastraul circular cu avans mecanic tip CTAm

a- vedere, b- schema cinematica

2.2 Decuparea la Ferăstrăul Panglică

2.2.1 Posibilităţi de prelucrare

Pentru debitarea pieselor din lemn masiv sau PAL cu contur curb, se foloseste

ferastraul-panglica. Taierea se face dupa o prealabila insemnare a materialului,

folosindu-se sabloane. Prin insemnarea cu sabloane, se face o selectionare a

materialului si se asigura o mai economica utilizare. Sabloanele sunt prevazute cu

adaosuri de prelucrare. In figura de mai jos se prezinta posibilitatile de lucru cu

ferastraul-panglica, la decuparea picioare-lor din spate pentru scaune a, a bratelor

pentru fotolii si a traverselor rama-spatar-scaun. Decuparea la ferastraul-panglica se

face dupa rete-zarea la lungime a cherestelei si eliminarea unor defecte de pe lungimea

piesei.

La ferastraul-panglica se executa si decuparea pieselor de forma rotunda, eliptica

etc., folosind dispozitive pentru fixarea si conducerea pieselor (placi din PAL, panel).

Dispozitivul d este format dintr-o placa de bronz 2, care se fixeaza pe masa masinii 1

cu dispozitive de strangere cu surub 4. Pe placa de baza 2 se poate roti discul 5 prin

intermediul axului 6. Pe suprafa(a discului (din PAL, panel) se fixeaza placa de debitat

7 cu' 2... 3 cuisoare. Miscarea de rotatie a plAcii se im-prima manual. Prin inclinarea

mesei, se pot executa taieturi inclinate pana la 45°. Tn afara operatiilor de decupare a

pieselor cu forme curbe, se pot executa si operai;ii de spintecare dreapta pentru piese

scurte si de dimensiuni reduse, cand se lucreaza cu rigla de ghidaj mobila.

Adaosul pentru o taietura este de 2-3 mm, adica cu circa 50% mai redus decat

prin taiere la ferastraul circular, asigurandu-se astfel si o economie de material.

Posibilitatile de lucru sunt amplificate si prin inclinarea mesei cu un unghi de

30... 40°, astfel ca se pot executa taieturi inclinate (oblice).

Ferastraul-panglica FP-8, fabricat in tara noastra, este format de urmatoarele

parti principale: batiul 1, avand partea superioara in consola pe care sunt fixate in

lagare cu rulmenti, roata de actionare 3 si de intindere 4, a panglicii fara sfarsit 2. Cele

doua roti sunt protejate cu carcase de aparare ar batabile, astfel ca accesul este usor de

realizat, in cazul schimbarii panglicii. Periferia celor doi volanti (roti) este protejata cu

bandaj de cauciuc pentru protectia ceaprazului panglicii si a uztarii volantilor.

Miscarea rotii de actionare 3 este data de motorul electric 5, prin transmisia cu

curele trapeizodale 6. Curele de transmisie pot fi tensionate folosind mecanismul de

surub piulita 8 care deplaseaza suportul 7 al motorului electric (miscarea II). Masa de

lucru 9 are o fanta prin care se deplaseaza panglica 2; pe masa se gaseste rigla de grilaj

10, care se poate deplasa si regla pentru latimea de taiere (miscarea III). Masa se poate

inclina sub un unghi de 45°, in plan vertical (miscarea IV), actionand mecanismul

format din roata de mana,ll, surubul-melc 12 si sectorul melcat l3, care este solidar cu

masa.

Pentru intinderea panglicii, se actioneaza asupra rotii de mana. 14, care prin

mecanismul cu.surub-piulita 15 deplaseaza lagarul 10 al rotii superioare (miscarea V).

Ramura urcatoare si coboratoare a panglicii este protejata cu dispozitive 13 de

protectie. Pentru ramura coboratoare dispozitivul de protectie 17 al panglicii 2 se poate

regla pe verticala (miscarea VI), pentru reglarea inaltimii de taiere.

In partea inferioara a dispozitivului 17 se gasesc rolele de ghidare 18 ale

panglicii.

Reglarea masinii se face prin operatiile: reglarea inaltimii de prelucrare prin

deplasarea dispozitivului 17, cu rolele de ghidare 18, reglarea pozitiei de ghidaj 10 si

inclinarea mesei sub unghiul dorit, daca se fac taieturi oblice. Inainte de Inceperea

lucrului se va controla starea panzei, ascutirea si tensionarea acesteia, actionand daca

este necesar asupra rotii de mana 14. Capotele de protectie 19 vor fi bine fixate; nu se

admite inceperea lucrului fara fixarea si blocarea dispozitivelor de protectie a panglicii

si volantilor precum si fara racordarea la sistemul de exhaustare.

2.2.2 Ferăstrăul Panglică

CAPITOLUL III

MASURI DE PROTECTIA MUNCI

- Ferastraie circulare. Cutitul divizor se monteaza in spatele discului circular,

atat la ferastraiele cu o panza, cat si la cele cu mai znulte panze, la o distanta de 5... 10

mm fata de acestea. Fiecare disc va fi protejat cu capote de protectie pentru a impiedica

patrunderea mainilor in zona de taiere. La prelucrarea pieselor scurte (spintecare) se vor

folosi impin-gatoare din lemn (pentru piese mai scurte de 400 mm).

Discurile de circular vor avea dantura si constructia adecvata speciei i

materialului prelucrat.

Este interzisa folosirea discurilor fisurate, crapate sau cu mai mult de trei dinti

lipsa, sau cu doi dini:i consecutivi rupti. Deschiderea usilor batiului in timpul

funetionarii este interzisa. Este interzis ca ununcitorul, sa stea in planul de taiere al

discnzlui circular; el va sta in pozitie laterala.

La ferastraul circular pendula, inainte de inceperea lucrului, se vor verifica

urmatoarele: strangerea panzei; ascutirea panzei; reglarea limita-torului de cursa;

functionarea dispozitivului de retinere a discului; starea si functionarea rolelor;

functionarea instalatiei de exhaustare.

- Ferastraul-panglica. Ramurile panzei vor fi protejate cu carcase din tabla.

Volantul ferastraului va fi acoperit cu un capac fix. Pentru toate ferastraiele circulare,

se va asigura protectia electrica impotriva electrocutarii. Masinile se vor racorda

electric la centura de legare la pamant a halei sau la o priza de pamant locala. Legarea

se face cu con-ducatori din funie de otel zincat cu suprafata sectiunii transversale S=50

m3, sau din cupru, cu S=16 mm2 prevazuti la capat cu papuc de cablu cositorit.