Operarea Navelor Specializate

UNIVERSITATEA MARITIMĂDIN CONSTANŢA COD: F 09-01-01

DATA APLICĂRII: 01.09.2006 ED.0 REV.3 PAG 1 DIN 26

PROGRAMA ANALITICĂAN UNIV. 2012 - 2013

Denumirea disciplinei(limba română) (limba engleză)

OPERAREA NAVELOR SPECIALIZATE(SPECIALIZED SHIPS OPERATION)

Codul disciplinei

TM/DI 5.1.4.Anul Managerial Numărul de

crediteSemestrul Managerial

Facultatea Navigatie si Transport NavalNumărul orelor pe semestru/activităţi

Profilul Navigatie si Inginerie Navala Total C S L P

SpecializareaNavigatie si Transport Maritim si Fluvial

70 42 28

Aprobat, Avizat, RECTOR UMC Autoritatea Navala Romana Conf. univ. dr. ing. Violeta Vali Ciucur

DECANConf. Univ. dr. Costel Stanca

Categoria formativă a disciplineiDF-fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă

DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă) DI

Disciplineanterioare

Obligatorii (condiţionate)

Fizica, Engleza Maritima, Pregatire Marinareasca, Metode Numerice, Instalatii Navale, Teoria, Constructia si Vitalitatea Navei, Organizatii si Conventii Maritime Internationale, Drept Maritim International, Exploatarea Comerciala a Navei Maritime, Management si Administrarea Navei

Recomandate

Analiza Matematica, Chimie, Desen Tehnic si Geometrie Descriptiva, Mecanica, Elemente de inginerie mecanica. Rezistenta, mecanisme si organe de masini, Transportul si Manipularea Marfurilor Periculoase, Exploatarea sistemelor portuare

Obiective Programa acopera cerintele conventiei STCW 1995, capitolul II, sectiunea A-II/2.La sfarsitul cursurilor, studentiii vor avea urmatoarele cunostiinte:



- Cunoaşterea efectului mărfurilor, inclusiv a mărfurilor agabaritice, asupra bunei navigabilităţi şi stabilităţii navei;

- Cunoaşterea manipulării şi a amarării în siguranţă a mărfurilor, inclusiv a celor periculoase,riscante şi nocive, şi a efectului acestora asupra securităţii vieţii şi a navei;

- Cunoaşterea şi abilitatea de a explica locurile care trebuiesc verificate pentru avarii şi defecte întâlnite în timpul operaţiunile de încărcare/descărcare;

- Cunoaşterea regulilor,codurilor şi standardelor internaţionale relevante referitoare la manipularea în siguranţă, amararea, stivuirea şi transportul mărfurilor periculoase, riscante şi nocive;

- Cunoaşterea efectului mărfurilor şi a operaţiilor cu acestea asupra asietei şi a stabilităţii;

- Folosirea echipamentelor de calcul a stabilităţii şi a stresului navei, inclusiv a echipamentului de bazelor de date automate (ADB), şi cunoaşterea încărcării mărfurilor şi a balastării astfel încât stresul corpului navei să fie menţinut în limite aceptabile;

- Cunoaşterea stivuirii şi amarării mărfurilor la bordul navelor, inclusiv a echipamentelor de manipulare, asigurare şi amarare;

- Efectuarea în siguranţă a operaţiunilor de încărcare/descărcare, ţinându-se în special cont de transportul mărfurilor identificate în Codul Procedurilor de Siguranţă pentru Stivuirea şi Amararea Mărfurilor (Code of Safe Practice for Cargo Stowage and Securing);

- Cunoaşterea generală a navelor tank şi a operaţiunilor specifice acestora;- Cunoaşterea limitărilor operaţionale şi de proiectare ale vrachierelor;- Abilitatea de a folosi documentaţia de la bord pentru încarcărcarea,

păstrarea şi descărcarea mărfurilor în vrac;- Abilitatea de a stabili proceduri pentru manipularea în siguranţă în acord cu

regulile din documentele importante ca BC Code, IMDG Code, MARPOL 73/78, Anexele III şi V şi a altor informaţii relevante;

- Abilitatea de a explica principiile de bază ale stabilirii unei comunicări eficiente şi a îmbunataţirii relaţiilor de muncă dintre navă şi personalul portuar;

- Cunoaşterea limitărilor constructive ale parţilorstructurale vitale a unui vrachier standard şi abilitatea de a interpreta diagramele primite ale forţelor tăietoare şi momentelor încovoietoare;

- Abilitatea de a explica metodele de evitare a efectelor dăunătoare asupra vrachierelor datorate coroziunii, oboselii şi a manipulării defectuoase a mărfurilor.

Cerinţe

Competente Contribuţia la operarea în siguranţă a navelor specializateCuno§tinţe de bază pentru nave care transports gaze lichefiate:.1 tipuri de nave pentru transport gaze lichefiate.2 criterii de construcţie si dotare, generaleCuno§tinţe de bază pentru operarea marfii:



.1 sistemele de conducte si valvule

.2 echipament manipulare marfă

.3 încărcarea si descărcarea, supravegherea în tranzit

.4 sistemul închiderilor de urganta (ESD)

.5 curatarea tancurilor, purjare, operaţiunile de gaz-free si inertareCuno§tinţe de bază privind proprietatile fizice ale gazelor lichefiate:.1 proprietati si caracteristici.2 presiune si temperatura, inclusiv relaţia presiunea / temperatura a vaporilor.3 tipuri de generăriîncărcărielectrostatice.4 simbolurile chimiceCuno§tinţe si înţelegere despre cultura siguranţei tancurilor si gestionarea siguranţei

Conţinut(descriptori)

1 7.01 2.1.4.6 Maintenance of hatch covers 27.01 2.1.4.6.1 Declara ca urmele ar trebui curatate de materiale

scapate înainte de închiderea capacelor

7.01 2.1.4.6.2 Declara ca tensiunea lanturilor deplasate trebuie ajustate asa cum s-a cerut

7.01 2.1.4.6.3 Declara ca rotile, mecanismele, cremalierele si pinioanele si alte parti ce se misca trebuie mentinute lubrifiate

7.01 2.1.4.6.4 Declara ca tachetii laterali si penele în cruce trebuie mentinute unse

7.01 2.1.4.6.5 Explica faptul ca sistemele hidraulice trebuie verificate de scurgeri, în special între punti unde fluidele scurse pot avaria încarcatura

7.01 2.1.4.6.6 Declara ca toate canalele de drenaj trebuie curatate si gaurile de drenaj verificate pe capacele de pe puntile descoperite

7.01 2.1.4.6.7 Descrie cum sa se verifice daca barele de compresie fac contact complet cu garnitura de etansare

7.01 2.1.4.6.8 Explica cum etanseitatea poate fi verificata prin testarea cu furtun a capacelor înaintea încarcarii

2 7.01 2.1.5.1 Loading, stowage and discharge of heavy weights 37.01 2.1.5.1.1 Explica cum o încarcatura poate fi împrastiata pe tot

cuprinsul unei punti sau rezorvor prin folosirea unui dunaj pentru evitarea unui punct de încarcarea cu greutate mare între bârne si podele

7.01 2.1.5.1.2 Declara ca suporturi sau cadre speciale vor trebui construite pentru ridicari de încarcaturi cu forme ciudate

7.01 2.1.5.1.3 Explica folosirea sustinerii între punti pentru a împrastia încarcatura pe o parte mai mare a structurii navei

7.01 2.1.5.1.4 Declara ca stabilitatea navei trebuie verificata pentru a asigura ca lista rezultata va fi acceptata

7.01 2.1.5.1.5 Declara ca greutatea mecanismelor de ridicare trebuie incluse în greutatea ridicaturii, atât pentru calculele de



stabilitate, cât si pe parcursul luarii în considerare a încarcaturii în conditii sigure de munca

7.01 2.1.5.1.6 Explica de ce containerele cu podea dubla ar trebui sa fie pline sau goale si nava în pozitie verticala înainte de încarcare sau descarcare

7.01 2.1.5.1.7 Descrie greementul unei macarale de tonaj mare7.01 2.1.5.1.8 Declara ca amânarile aditionale ar putea necesita

înfiintarea unui catarg sau coloana

7.01 2.1.5.1.9 Declara ca funiile de catarg trebuie verificate si amenajate pentru a sustine o greutate egala

7.01 2.1.5.1.10 Declara ca macaraua si toate accesoriile trebuie sa fie inspectate riguros înainte de folosire

7.01 2.1.5.1.11 Declara ca dispozitivele de ridicare trebuie puse în mecanisme duble, unde este necesar

7.01 2.1.5.1.12 Declara ca macaraua trebuie rotita la maximul razei de actiune si înapoi pentru a asigura ca fixarea catargului este libera si ca funia de ancorare cu plumb este libera înainte de a ridica încarcatura

7.01 2.1.5.1.13 Descrie aranjarea si greementul unei macarale Stulken

7.01 2.1.5.1.14 Descrie folosirea în tandem a doua macarale pivotante si metode de asigurare ca încarcatura e egala între ele

7.01 2.1.5.1.15 Declara ca doar conducatorii de macarale experimentati pot avea permisiunea de a manevra încarcaturi grele

7.01 2.1.5.1.16 Declara ca toate miscarile trebuie sa fie controlate si sigure, evitând opririle si pornirile bruste

7.01 2.1.5.1.17 Explica cum funiile de anacorare ce se rotesc rapid atasate de blocurile joase de încarcatura produc tensiuni mai mici decât frânghiile de ancorare de la capul macaralei

7.01 2.1.5.1.18 Declara ca nu ar trebui ca frânghiile de ancorare sa devina slabite

7.01 2.1.5.1.19 Declara ca liniile de amortizare trebuie atasate de încarcatura când acest lucru este posibil

7.01 2.1.5.1.20 Declara ca ridicarea trebuie sa fie oprita de îndata ce greutatea este luata, sa fie verificate aranjamentele de cotare si mecanismele macaralei de sub încarcatura

7.01 2.1.5.1.21 Descrie metodele de securizare a încarcaturilor grele în prindere sau pe punte

3 7.01 2.1.5.2 Care of cargo during carriage 17.01 2.1.5.2.1 Evidentiaza continutul Codul practicelor de siguranta

a Arimajului si Securitatii

7.01 2.1.5.2.2 Descrie cum se arimeaza si asigura containerele pe punte în vasele ce nu sunt create si fixate special în scopul transportului de containere

7.01 2.1.5.2.3 Descrie arimajul si asigurarea containerelor si a altor unitati a încarcaturii în nave altele decât navele celulare pentru containere

7.01 2.1.5.2.4 Descrie continutul manualului de protectie a



încarcaturii si folosinta acestuia7.01 2.1.5.2.5 Listeaza elementele ce trebuie luate în considerare de

comandantul vasului când accepta unitati de încarcare sau vehicule pentru transport

7.01 2.1.5.2.6 Declara ca spatiul pentru încarcatura trebuie sa fie inspectat cu regularitate pentru a asigura ca încarcatura, unitatile de încarcare si vehiculele ramân în siguranta pe parcursul drumului

7.01 2.1.5.2.7 Descrie arimajul si asigurarea vehiculelor rutiere pe navele ro-ro

7.01 2.1.5.2.8 Descrie metodele recomandate pentru depozitarea în siguranta si protectia rezervoarelor portabile, recipientilor portabili, marfurilor rulante, rulourilor din otel, produselor din metal greu, lanturilor de ancora, deseurilor de metal în vrac, containerelor vrac intermediare flexibile, marfuri de unitati

7.01 2.1.5.2.9 Rezuma liniile directoare pentru depozitarea sub punte a grinzilor

7.01 2.1.5.2.10 Descrie actiunile care trebuie întreprinse în conditii de vreme rea pentru a reduce presiunile legate de securizarea aranjamentelor induse de accelerari excesive

7.01 2.1.5.2.11 Descrie actiunile ce trebuie întreprinse odata ce marfa s-a schimbat

4 7.01 2.1.5.3 Methods and safeguards when fumigating holds 27.01 2.1.5.3.1 Explica motivele pentru combaterea daunatorilor7.01 2.1.5.3.2 Mentioneaza ca dezinsectia împotriva rozatoarelor

este solicitata de Reglementarile Internationale de Sanatate

7.01 2.1.5.3.3 Descrie metodele pentru prevenirea invaziei insectelor si declara zonele în care trebuie acordata atentie deosebita

7.01 2.1.5.3.4 Mentioneaza ca toate persoanele care nu sunt direct implicate în aplicatie trebuie evacuate din zonele în curs de tratare pe o perioada nu mai mica de cea recomandata de producatorul de pesticide

7.01 2.1.5.3.5 Mentioneaza ca tratamentele periculoase sau excesive, inclusiv fumizarea si pulverizarea în apropierea hranei oamenilor sau animalelor trebuie întreprinse numai de operatori experti

7.01 2.1.5.3.6 Mentioneaza ca trebuie desemnat un fumigator responsabil de catre compania fumigatoare sau de catre o autoritate competenta

7.01 2.1.5.3.7 Specifica informatia despre fumigatie care trebuie furnizata capitanului

7.01 2.1.5.3.8 Mentioneaza ca fumigarea spatiilor libere din caric trebuie întotdeauna întreprinsa în port

7.01 2.1.5.3.9 Mentioneaza ca echipajul trebuie sa ramâna la tarm pâna vasul este certificat fara gaz, în scris, de catre fumigatorul însarcinat



7.01 2.1.5.3.10 Mentioneaza ca un paznic trebuie postat pentru a preveni acostarea neautorizata si avertismente trebuie afisate

7.01 2.1.5.3.11 Enumera precautiile ce trebuie luate daca membrilor esentiali ai echipei li se permite sa se întoarca dupa înainte de aerisirea navei

7.01 2.1.5.3.12 Mentioneaza ca patrunderea în spatiile sub proces de fumigare nu trebuie niciodata sa aiba loc cu exceptia cazului de extrema urgenta si enumera precautiile ce trebuie luate daca patrunderea este necesara

7.01 2.1.5.3.13 Mentioneaza ca fumigarea în tranzit trebuie întreprinsa numai în nave autorizate pentru astfel de proces de catre Administratia de Stat a Navelor si ca aplicatia trebuie sa fie cu acordul Administratiei Portuare de Stat

7.01 2.1.5.3.14 Mentioneaza ca fumigarea în tranzit poate fi tratament continuat în timpul voiajului într-un spatiu sigilat unde nu a avut loc procesul de aerisire înainte de navigare, continuarea fumigatiei din port unde a avut loc aerisirea dar curatenia nu poate avea loc din cauza gazului rezidual si din cauza ca spatiul din marfa a fost resigilat înainte de navigare

7.01 2.1.5.3.15 Mentioneaza ca precautiile sunt aceleasi în ambele cazuri

7.01 2.1.5.3.16 Mentioneaza ca cel putin doi membri ai echipajului, inclusiv un ofiter, care au primit pregatirea adecvata, trebuie desemnati ca reprezentanti pregatiti ai capitanului responsabil de asigurarea conditiilor sigure dupa ce fumigatorul însarcinat a predat acea responsabilitate capitanului

7.01 2.1.5.3.17 Specifica pregatirea pe care trebuie sa o aiba reprezentantii desemnati

7.01 2.1.5.3.18 Enumera articolele pe care trebuie sa le transporte nava

7.01 2.1.5.3.19 Descrie procedurile de fumigare si transferul responsabilitatii de la fumigatorul responsabil la capitan

7.01 2.1.5.3.20 Descrie verificarile de siguranta asupra concentratiei de gaz care trebuie efectuate pe parcursul voiajului si mentioneaza ca citirile trebuie introduse în jurnalul de bord

7.01 2.1.5.3.21 Descrie procedurile ce trebuie urmate înainte de si dupa sosirea în portul de descarcare

7.01 2.1.5.3.22 Descrie precautiile ce trebuie luate în timpul descarcarii marfii pâna când nava este declarata libera de fumiganti

7.01 2.1.5.3.23 Descrie procedurile pentru transport sau containerele de transport pe apa fumizate, barje si unitati care sunt încarcate dupa fumigarea fara aerisire

7.01 2.1.5.3.24 Mentioneaza ca trebuie informat capitanul înainte de încarcarea unor asemenea containere de transport pe



apa, barje si unitati de si ca acestea trebuie identificate cu etichete de avertizare corespunzatoare care indica identitatea fumigantului si data si timpul fumigarii

7.01 2.1.5.3.25 Descrie metodele care pot fi utilizate pentru combaterea rozatoarelor

7.01 2.1.5.3.26 Descrie utilizarea insecticidelor de catre echipajul vasului si precautiile de respectat

7.01 2.1.5.3.27 Explica faptul ca utilizarea pesticidelor este reglementata de Guverne si utilizarea acestora poate fi limitata de reglementarile si cerintele statului în care marfa este încarcata sau tratata, statului de destinatie, statului de înregistrare a vasului

7.01 2.1.5.3.28 Descrie utilizarea pesticidelor de catre echipajul vasului si precautiile de respectat

7.01 2.1.5.3.29 Descrie masurile ce trebuie luate daca îmbracamintea se contamineaza

7.01 2.1.5.3.30 Mentioneaza ca, daca insecticidele de contact trebuie aplicate grânelor în timpul încarcarii, capitanul trebuie sa primeasca instructiuni scrise asupra tipului si cantitatii de insecticide ce trebuie utilizate si asupra precautiilor ce trebuie întreprinse

7.01 2.1.5.3.31 Mentioneaza actiunile ce trebuie întreprinse în cazul expunerii la insecticide ce provoaca îmbolnaviri

5 7.01 2.1.6.1 Terms and definitions 16 7.01 2.1.6.2 Contents and application of ISGOTT 2

7.01 2.1.6.2.1 Explica faptul ca ISGOTT cuprinde consiliere operationala pentru manipularea în siguranta a petrolului din rezervoare si de la terminale

7.01 2.1.6.2.2 Mentioneaza ca Partea I cuprinde operatiuni si Partea II cuprinde informatii tehnice de sprijin

7.01 2.1.6.2.3 Mentioneaza ca reglementarile nationale sau locale asupra terminalului pot fi de asemenea aplicate si trebuie sa fie cunoscute de cei interesati

7.01 2.1.6.2.4 Contureaza precautiile generale ce trebuie întreprinse asupra rezervoarelor cu privire la fumat, chibrituri si aprinzatoare de tigari, lumini deschise, bucataria de pe vapor, echipamentul electric, utilizarea uneltelor, patrunderea în spatii închise si sali de pompare,

7.01 2.1.6.2.5 Enumera informatiile ce trebuie schimbate între nava si terminal înainte de sosire

7.01 2.1.6.2.6 Mentioneaza ca procedurile de siguranta sunt stabilite între petrolier si terminal si includ mijloace de convocare a serviciilor de urgenta, valabilitatea si utilizarea echipamentului de stingere a incendiilor si a altui echipament de urgenta, actiuni de întreprins în caz de incendiu sau alta urgenta, evacuarea de urgenta a cabinei

7.01 2.1.6.2.7 Mentioneaza ca principalele motoare si alt echipament esential pentru manevre trebuie sa fie pregatit de utilizare imediat dupa avertisment si acordul scris al autoritatilor de port si terminal trebuie



sa fie obtinut pentru orice lucrare sau reparatii care ar imobiliza nava

7.01 2.1.6.2.8 Mentioneaza ca planurile detaliate de încarcare sau descarcare sunt stabilite între vas si terminal

7.01 2.1.6.2.9 Motiveaza ca masurile de siguranta împotriva poluarii si actiunile ce trebuie întreprinse în caz de accident sunt stabilite înainte de începerea transferului marfii

7.01 2.1.6.2.10 Mentioneaza ca, înainte de transferul marfii ofiterul responsabil si reprezentantul terminalului trebuie sa cada de comun acord în mod formal ca sunt gata sa actioneze astfel în siguranta

7.01 2.1.6.2.11 Mentioneaza ca terminalul trebuie înstiintat de intentia de a folosi spalarea cu petrol neprelucrat (COW) cu 24 ore înainte

7.01 2.1.6.2.12 Explica faptul ca rezervorul trebuie mentinut într-o stare inerta pe parcursul tuturor operatiilor cu exceptia cazurilor când patrunderea în rezervoare pentru inspectie sau reparatii este necesara

7.01 2.1.6.2.13 Explica faptul ca gazul inert trebuie sa detina un continut de oxigen care sa nu depaseasca 5% prin volum

7.01 2.1.6.2.14 Mentioneaza ca continutul de oxigen al rezervoarelor de marfa nu trebuie sa depaseasca 8% din volum

7.01 2.1.6.2.15 Explica faptul ca instalatia de gaz inert va fi întrebuintata la rezervoarele de marfa inerte golite, furnizarea de gaz inert în timpul descarcarii marfii, debalastarii, spalarii cu petrol neprelucrat si curatarii rezervoarelor, epurarea rezervoarelor înainte de golirea de gaz, ridicare presiunii atunci când este necesar în timpul voiajului

7.01 2.1.6.2.16 Explica faptul ca, în cazul defectarii sistemului de gaz inert, descarcarea marfii sau balastarea sau curatirea rezervoarelor trebuie oprita, pentru a preveni atragerea aerului în rezervoare si operatiunile trebuie reluate numai când o alimentare cu gaz inert a fost restabilita

7.01 2.1.6.2.17 Descrie aranjamentele de cala si rezervor ale navelor de combinatie

7.01 2.1.6.2.18 Descrie aspectele de siguranta legate de operatiunea petrolierelor cu doua parti exterioare

7.01 2.1.6.2.19 Subliniaza schimbarea de la petrol la marfa uscata vrac si de la marfa uscata vrac la petrol

7 7.01 2.1.6.3 Oil tanker operations and related pollution-prevention regulation

3

7.01 2.1.6.3.1 Descrie balastarea separata, balastarea curata, balastarea murdara, rezervorul de apa uzata

7.01 2.1.6.3.2 Descrie pe scurt un sistem de gaz inert (SGI) si schiteaza contributia de gaz inert în rezervoare

7.01 2.1.6.3.3 Explica motivele de balastare7.01 2.1.6.3.4 Mentioneaza ca sarcina si aranjamentul rezervoarelor

de balast separat trebuie sa asigure suficienta



greutate, sa asigure o satisfacatoare echilibrare a navei si sa asigure scufundarea întreaga a elicei pentru conditii normale ale pasagerilor pe mare

7.01 2.1.6.3.5 Mentioneaza ca în unele situatii rare conditiile de vreme pot fi atât de severe încât balastul aditional sa fie necesar pentru siguranta navei

7.01 2.1.6.3.6 Mentioneaza ca în cazul rezervoarelor de petrol neprelucrat echipate cu sistem de spalare cu petrol neprelucrat balastul aditional trebuie transportat în rezervoare care au fost spalate cu petrol neprelucrat

7.01 2.1.6.3.7 Mentioneaza ca balastul aditional trebuie tratat ca si balastul murdar

7.01 2.1.6.3.8 Explica de ce o nava poate avea la bord numai balast curat sau separat dupa sosirea în portul de încarcare

7.01 2.1.6.3.9 Mentioneaza criteriile de descarcare a petrolului din zonele de rezervoare de marfa ale petrolierelor

7.01 2.1.6.3.10 Subliniaza procedurile de schimbare a balastului în mare

7.01 2.1.6.3.11 Mentioneaza ca, înainte de încarcarea balastului curat, pompele de marfa si liniile ce urmeaza a fi utilizate sunt introduse cu jet de apa curata în balastul murdar sau rezervorul de apa uzata

7.01 2.1.6.3.12 Descrie cum se elimina balastul murdar7.01 2.1.6.3.13 Descrie cum se filtreaza continutul de apa al

rezervorului de apa uzata

7.01 2.1.6.3.14 Mentioneaza ca o spalare finala a pompelor de marfa si liniilor ce urmeaza a fi utilizate pentru descarcarea balastului curat se efectueaza la mare prin monitorizarea petrolului si printr-un sistem de control

7.01 2.1.6.3.15 Explica faptul ca operatiunea de descarcare a balastului murdar, decantarea rezervoarelor cu apa uzata si liniile de spalare trebuie întreprinsa la peste 50 mile marine de cel mai apropiat pamânt si în afara unei zone speciale

7.01 2.1.6.3.16 Mentioneaza ca numai balastul separat sau curat poate fi descarcat în limita a 50 mile marine fata de pamânt sau în interiorul unei zone speciale

7.01 2.1.6.3.17 Explica motivele de curatire a rezervorului7.01 2.1.6.3.18 Descrie pe scurt utilizarea masinilor fixe si mobile de

curatare a rezervorului

7.01 2.1.6.3.19 Descrie utilizarea rezervoarelor de apa uzata în timpul curatarii rezervoarelor

7.01 2.1.6.3.20 Mentioneaza ca trebuie mentinuta o atmosfera inerta în timpul curatarii rezervoarelor din navele echipate cu SGI

7.01 2.1.6.3.21 Descrie pe scurt spalarea cu petrol neprelucrat si motivele de solicitare a acestuia pentru petroliere de petrol neprelucrat de 20.000 dwt si peste

7.01 2.1.6.3.22 Mentioneaza ca spalarea cu petrol neprelucrat poate fi întreprinsa numai cu dispozitive de spalare fixate în rezervoare inerte



7.01 2.1.6.3.23 Mentioneaza ca reziduurile de petrol din rezervoarele de apa uzata rezultata din spalarea si eliminarea balastului murdar pot fi pompate la tarm la terminalul de încarcare, retinute la bord si separate de urmatorul transport, retinute la bord si noul transport încarcat deasupra lor

7.01 2.1.6.3.24 Mentioneaza ca procesul de spalare a rezervoarelor, schimbare a balastului, decantare a apei din rezervoarele de apa uzata si încarcarea urmatorului transport peste petrolul retinut este cunoscut ca procedura de încarcare deasupra

7.01 2.1.6.3.25 Mentioneaza ca detaliile operatiunilor de încarcare, balastare, debalastare, curatare a rezervorului, descarcare a apei din rezervoarele de apa uzata si eliminarea reziduurilor sunt introduse în Registrul Petrolier al navei

7.01 2.1.6.3.26 Defineste eliberarea gazului ca înlocuirea vaporilor de hidrocarburi sau gaz inert prin aer

7.01 2.1.6.3.27 Enumera motivele de eliberare a gazului7.01 2.1.6.3.28 Explica de ce gazul inert este utilizat pentru a curata

rezervoarele de vapori de hidrocarburi înainte de introducerea aerului pe navele echipate corespunzator

7.01 2.1.6.3.29 Mentioneaza ca se utilizeaza un sistem fixat mecanic sau ventilatoare portabile

7.01 2.1.6.3.30 Mentioneaza ca se efectueaza verificari în timpul eliberarii gazului cu indicatori de gaz combustibil, aparate de masurare a oxigenului si detectori de gaz toxic

7.01 2.1.6.3.31 Mentioneaza ca alimentarea rezervorului cu gaz inert este închisa

7.01 2.1.6.3.32 Explica necesitatea mentinerii ventilatiei si verificarea frecventa a atmosferei când persoanele lucreaza la un rezervor

7.01 2.1.6.3.33 Apreciaza ca schimbarea de volum nu este lineara cu temperatura uleiurilor

7.01 2.1.6.3.34 Mentioneaza ca calculul marfii este întreprins ca si când petrolul ar fi la o temperatura standard

7.01 2.1.6.3.35 Deduce ca volumul de petrol trebuie corectat fata de temperatura sa actuala când este masurat la temperatura standard

7.01 2.1.6.3.36 Mentioneaza ca calculul marfii este întreprins ca si când densitatea petrolului ar fi cea de la o temperatura standard

7.01 2.1.6.3.37 Explica faptul ca densitatea petrolului trebuie corectata fata de densitatea sa actuala la cea de la temperatura standard



7.01 2.1.6.3.38 Apreciaza ca diferite tipuri de petrol au coeficienti diferiti de expansiune si ca sunt Tabele Separate de Masurare a Petrolului pentru Petrol Neprelucrat, Produse si Petrol Lubrifiant

7.01 2.1.6.3.39 Intelege diferenta dintre masa si greutate din aer si ca multe altele pot fi solicitate prin administrari diferite

8 7.01 2.1.6.4 Chemical tankers 37.01 2.1.6.4.1 Mentioneaza ca petrolierele chimice moderne s-au

dezvoltat din tancuri de produse petroliere pentru a tine seama de cerintele speciale de transport si riscurile asociate

7.01 2.1.6.4.2 Explica faptul ca serviciul dedicat sugereaza de obicei ca petrolierul este desemnat pentru transportul unui anume tip de produs chimic li transporta acelasi tip de marfa la fiecare calatorie

7.01 2.1.6.4.3 Explica faptul ca un petrolier chimic angajat în comert de livrare transporta o varietate de loturi relativ mici de substante chimice între un numar de porturi

7.01 2.1.6.4.4 Enumera cele mai importante reguli ce conduc petrolierele chimice, cum ar fi reguli si reglementari internationale, reguli si reglementari nationale, reguli de clasificare în navigatie

7.01 2.1.6.4.5 Mentioneaza ca transportul maritim al substantelor chimice lichide în vrac este reglementat international în ceea ce priveste aspectele de siguranta si poluare prin Conventiile adoptate de Organizatia Maritima Internationala

7.01 2.1.6.4.6 Explica faptul ca cerintele Conventiei sunt suplimentate prin recomandari, specificatii si Coduri adoptate de OMI

7.01 2.1.6.4.7 Mentioneaza ca aceste Conventii OMI care cuprind transportul substantelor chimice în vrac sunt Conventia Internationala pentru Siguranta Vietii pe Mare, 1974, conform amendamentului, Capitol VII, Conventia Internationala pentru prevenirea Poluarii din Nave, 1973, modificata prin Protocolul din 1978 (MARPOL 73/78), conform amendamentului, Anexa II

7.01 2.1.6.4.8 Mentioneaza ca cele mai importante Coduri si standarde care acopera transportul substantelor chimice lichide sunt Codurile Substantelor Chimice în Vrac, Codul pentru Constructia si Echipamentul Navelor Transportatoare de Substante Chimice Vrac (Codul BCH), Codul International pentru Constructia si Echipamentul Navelor Transportatoare de Substante Chimice Periculoase Vrac (Codul IBC), Standardele pentru Proceduri si Aranjamente pentru descarcarea Substantelor Lichide Nocive (Standarde P si A)

7.01 2.1.6.4.9 Defineste un petrolier chimic ca o nava de transport construita sau adaptata si utilizata pentru transportul în vrac al oricarui produs lichid enumerat la Capitolul 17 sau Codul IBC

7.01 2.1.6.4.10 Explica faptul ca produsele sunt incluse în lista din



Capitolul 17 datorita riscurilor lor de siguranta sau datorita riscurilor de poluare sau ambele

7.01 2.1.6.4.11 Mentioneaza ca riscurile de securitate pot fi una sau mai multe din urmatoarele: pericol de incendiu în exces al produselor petroliere, toxicitate, coroziune, reactie cu apa, aerul sau alte substante chimice sau reactie proprie (polimerizare, descompunere)

7.01 2.1.6.4.12 Mentioneaza ca, pe lânga cerintele de expertiza ale oricarui vas, petrolierele chimice trebuie sa întreprinda expertize ale continutului transportului si aranjamentele de manipulare pentru eliberarea unei Calificari Certificate Internationale pentru Transportul Substantelor Chimice Vrac

7.01 2.1.6.4.13 Explica faptul ca Codurile Substantelor Chimice Vrac divid petrolierele în trei tipuri de nave, Tipul 1, Tipul 2 si Tipul 3 care reflecta gradele de risc ale marfurilor care pot fi transportate

7.01 2.1.6.4.14 Mentioneaza ca o nava de Tipul 1 este utilizata pentru transportul de produse care se considera ca prezinta cele mai mari si complete riscuri si Tipul 1 sau Tipul 3 pentru produse cu grade de risc progresiv mai mici.

7.01 2.1.6.4.15 Mentioneaza ca divizarea pe tipuri de nava se bazeaza pe capacitatea navei de a supravietui unui anumite avarii cauzata de coliziune sau aruncare pe coasta si locatia petrolierelor de marfa referitoare la o astfel de avarie

7.01 2.1.6.4.16 Ilustreaza, cu ajutorul schitelor, locatia petrolierelor pentru fiecare tip de nava

7.01 2.1.6.4.17 Explica urmatoarele descrieri ale petrolierelor: independente, integrale, gravitate, presiune

7.01 2.1.6.4.18 Mentioneaza ca toate materialele utilizate pentru construirea petrolierelor si reteaua de conducte asociata, supape si pompe trebuie sa reziste marfii transportate

7.01 2.1.6.4.19 Mentioneaza ca unele petroliere au nave din otel inoxidabil pentru transportul marfurilor care nu pot fi incluse în otel usor

7.01 2.1.6.4.20 Explica faptul ca petrolierele din otel usor sunt în mod normal acoperite pentru a protejamarfurile de contaminare prin otel si pentru a se efectua curatirea, eliberarea de gaz si controlul într-un mod mai usor

7.01 2.1.6.4.21 Mentioneaza ca un singur strat nu este recomandat pentru toate marfurile si atunci când se planifica un transport, trebuie sa fie utilizate datele de compatibilitate în acoperire furnizate de producator

7.01 2.1.6.4.22 Explica faptul ca barajele de cheson si alte spatii libere trebuie sa fie incluse în zona petrolierelor de marfa pentru a asigura separarea grupurilor de petroliere

7.01 2.1.6.4.23 Ilustreaza aranjamentele tipurilor de petroliere cu ajutorul unor simple schite



7.01 2.1.6.4.24 Mentioneaza ca mediul de încalzire poate fi format din vapori, apa sau uleiuri termale

7.01 2.1.6.4.25 Explica faptul ca sistemul de încalzire poate utiliza role potrivite în interiorul petrolierului sau un schimbator de caldura plasat la exteriorul petrolierului

7.01 2.1.6.4.26 Descrie, cu ajutorul unui desen, un sistem de încalzire a marfii care întrebuinteaza un schimbator de caldura plasat la exteriorul petrolierului

7.01 2.1.6.4.27 Mentioneaza ca la bord exista haine de protectie corespunzatoare care trebuie purtate de tot personalul angajat în operatiunile de încarcare sau descarcare

7.01 2.1.6.4.28 Mentioneaza ca, pentru anumite încarcaturi, trebuie sa existe un echipament de protectie respiratorie si vizuala pentru fiecare persoana de la bordul navei în caz de iesire de urgenta

7.01 2.1.6.4.29 Mentioneaza ca echipamentul pentru evaluarea atmosferelor din petroliere si alte spatii închise este asigurat pentru: detectarea gazelor inflamabile, masurarea continutului de oxigen, masurarea concentratiei de gaz toxic

7.01 2.1.6.4.30 Descrie cum se utilizeaza un detector de gaz cu tub de absorbtie pentru masurarea concentratiei unui gaz

7.01 2.1.6.4.31 Explica ce se întelege prin: valoare limita de prag a unui produs, pragul de miros

7.01 2.1.6.4.32 Mentioneaza ca atmosfera din petroliere si alte spatii închise trebuie considerata nociva pâna când se demonstreaza contrariul prin verificari corespunzatoare

7.01 2.1.6.4.33 Mentioneaza ca manipularea informatiilor despre încarcaturi este esentiala pentru siguranta navei si echipajului

7.01 2.1.6.4.34 Mentioneaza ca informatiile despre fiecare produs pot fi gasite în fisele de siguranta incluse în liniile directoare de siguranta sau sunt furnizate de catre producator sau expeditor

7.01 2.1.6.4.35 Mentioneaza ca în cazul în care nu sunt disponibile suficiente informatii necesare manipularii si transportului în siguranta al unei marfi, marfa nu trebuie încarcata

7.01 2.1.6.4.36 Mentioneaza ca informatiile necesare transportului în siguranta al unei marfi includ: o descriere completa a proprietatilor fizice si chimice, incluzând reactivitatea, necesara pentru containerul sau de siguranta ,actiuni de întreprins în cazul deversarilor sau scurgerilor, masuri defensive împotriva contactului accidental personal, proceduri de combatere a incendiului si masuri de combatere a incendiului, proceduri pentru transferul marfii, curatarea petrolierului, eliberarea de gaz si balastare, detalii ale stabilizatorului sau inhibitorului adaugate la acele încarcaturi, care solicita una (pe certificatul de la producator, în absenta carora, marfa trebuie refuzata), masuri de Prim Ajutor,



inclusiv utilizarea unor anumite antidoturi pentru otravuri

7.01 2.1.6.4.37 Mentioneaza ca petrolierele sunt în mod normal supuse unei dezinfectari si testari generale pentru curatenie înainte de încarcare

7.01 2.1.6.4.38 Explica, cu ajutorul unui simplu desen, cum marfa este dirijata de la colector la rezervoare pe un petrolier chimic cu trasee separate pentru fiecare rezervor

7.01 2.1.6.4.39 Explica, cu ajutorul unui simplu desen, o operatiune de încarcare cu circuit închis utilizând o linie de retur a vaporilor

7.01 2.1.6.4.40 Mentioneaza ca sunt prelevate mostre din linii si rezervoare în timpul încarcarii în scopul controlului calitatii

7.01 2.1.6.4.41 Mentioneaza ca pentru multe substante chimice sunt necesare alarme de înalt nivel vizual si auditiv si un sistem de control al supraîncarcarii rezervorului

7.01 2.1.6.4.42 Mentioneaza ca personalul implicat în descarcare trebuie sa verifice informatiile din fisele de date relevante si sa ia toate precautiile necesare, inclusiv purtarea unor haine de protectie corespunzatoare

7.01 2.1.6.4.43 Mentioneaza ca, înainte de descarcare, sunt analizate mostre din rezervoare si linii pentru a verifica daca produsul a fost contaminat la bord în timpul transbordarii

7.01 2.1.6.4.44 Explica, cu ajutorul unui simplu desen, cum marfa este dirijata de la rezervor la colector pe un petrolier cu pompe cu sonde adânci si linii separate pentru fiecare rezervor

7.01 2.1.6.4.45 Mentioneaza ca, în rezervoarele cu marfuri care prezinta un risc major de incendiu, se utilizeaza gaz sau nitrogen pentru a mentine o presiune pozitiva mica în timpul descarcarii astfel încât sa se previna patrunderea aerului în rezervoare.

9 7.01 2.1.6.5 Tank cleaning & control of pollution in chemical tankers

2

7.01 2.1.6.5.1 Mentioneaza ca diverse marfuri necesita proceduri diferite de curatare a rezervoarelor

7.01 2.1.6.5.2 Mentioneaza ca majoritatea actiunilor de curatare a rezervoarelor pot fi efectuate cu apa de mare clasa sau rece sau apa proaspata sau numai prin ventilatie desi câteva marfuri necesita solventi speciali

7.01 2.1.6.5.3 Mentioneaza ca se utilizeaza masini fixe sau portabile de spalare a rezervoarelor

7.01 2.1.6.5.4 Enumera fazele dintr-o operatiune de curatare dupa cum urmeaza: prespalare, spalare principala, clatire cu apa proaspata, eliberare de gaz, uscare, inspectie si testare

7.01 2.1.6.5.5 Explica utilizarea rezervoarelor de apa uzata pentru a retine reziduurile de marfa si spalarile din rezervoare



7.01 2.1.6.5.6 Explica, cu ajutorul unui simplu desen, ciclul unui sistem de spalare a unui rezervor de la admisia apei de mare pâna la rezervorul cu apa uzata

7.01 2.1.6.5.7 Mentioneaza ca Anexa II al Conventiei MARPOL 73/78 contine reglementarile pentru controlul poluarii prin marfuri de lichid nociv transportate vrac sau prin spalarile unor astfel de marfuri

7.01 2.1.6.5.8 Mentioneaza ca conform Anexei II, substantele lichide nocive sunt divizate în patru categorii A, B, C si D, astfel încât substantele din categoria A reprezinta cea mai mare amenintare asupra mediului înconjurator si cele din categoria D cea mai mica amenintare

7.01 2.1.6.5.9 Mentioneaza ca orice nava certificata pentru transportul substantelor lichide nocive vrac trebuie echipate cu un Manual de Proceduri si Aranjamente (P si A) care a fost aprobat de Administratie si de Registrul Marfurilor.

7.01 2.1.6.5.10 Mentioneaza ca conducatorul navei trebuie sa se asigure ca nu au loc descarcari în mare a reziduurilor de marfa sau amestecuri de apa / reziduuri continând substante din Categoria A, B, C sau D cu exceptia cazului în care sunt în deplina conformitate cu Manualul de Proceduri si Aranjamente.

7.01 2.1.6.5.11 Mentioneaza ca executarea operatiunilor în concordanta cu Manualul P si A al navei certifica faptul ca reglementarile de poluare sunt respectate

7.01 2.1.6.5.13 Mentioneaza ca personalul de supraveghere trebuie sa fie prezent tot timpul în timpul operatiunilor si sa efectueze în mod regulat controalele mentionate mai sus

7.01 2.1.6.5.14 Mentioneaza ca trebuie efectuate înregistrari în registrul de Marfa, pe baza rezervor rezervor despre: încarcare, transferul intern al marfii, descarcare, prespalare obligatorie în conformitate cu Manualul de P si A, curatarea rezervoarelor de marfa, descarcarea în mare a spalarilor de rezervoare, balastarea rezervoarelor de marfa, scurgerea apei de balast din rezervoarele de marfa, descarcare accidentala sau alte descarcari exceptionale, controlul prin inspectori autorizati

10 7.01 2.1.6.6 Gas tankers 37.01 2.1.6.6.1 Mentioneaza ca transportul pe mare al gazelor lichide

vrac este reglementat international cu privire la securitate, prin standarde stabilite de OMI.

7.01 2.1.6.6.2 Mentioneaza ca Capitolul VII al Conventiei Internationale privind Siguranta Vietii pe Mare (SOLAS), 1974, cu amendamentele de rigoare, face ca prevederile Codului International pentru Constructia si Echipamentul Navelor Transportatoare de Gaze Lichefiate Vrac (Codul IGC) sa fie obligatorii

7.01 2.1.6.6.3 Mentioneaza ca un gaz lichefiat este forma lichida a unei substante care la temperaturi si presiuni



atmosferice normale ar fi un gaz7.01 2.1.6.6.4 Mentioneaza ca produsele de gaz lichefiat

transportate de navele-cisterna de gaz sunt enumerate în Capitolul 19 al Codului IGC

7.01 2.1.6.6.5 Mentioneaza ca unele din acele substante sunt de asemenea acoperite de Codul IBC

7.01 2.1.6.6.6 Divizeaza încarcaturile de gaz în patru grupuri, cum ar fi: gaz natural lichefiat (LNG), gaz petrolifer lichefiat (LPG), gaz etilen lichefiat (LEG), gaze chimice

7.01 2.1.6.6.7 Mentioneaza ca GNL este un gaz natural din care au fost îndepartate impuritatile si este compus în principal din metan

7.01 2.1.6.6.8 Mentioneaza ca GPL este denumirea comuna pentru gazele petrolifere compuse în principal din butan si propan

7.01 2.1.6.6.9 Enumera clorul, amoniacul si clor-vinil-monomerul ca exemple de gaze chimice

7.01 2.1.6.6.10 Mentioneaza ca pe lânga inspectiile necesare pentru toate navele, navele-cisterna de gaz trebuie sa întreprinda inspectii în ceea ce priveste echipamentul de pastrare a marfii si aranjamentele de manipulare a marfii pentru emiterea unei Calificari Certificate pentru Transportul Gazelor Lichefiate Vrac

7.01 2.1.6.6.11 Mentioneaza ca aceasta Calificare Certificata cuprinde lista marfurilor care pot fi transportate de nave si de asemenea stipuleaza conditiile de transport

7.01 2.1.6.6.12 Explica urmatorii termeni utilizati în Codul IGC: punctul de fierbere, zona de încarcare a marfii, sistemul de pastrare a marfii, transportatorul de gaz, spatiul sau zona periculoasa pentru gaz, spatiul sigur pentru gaz, spatiu de pastrare, spatiu cantonat, MARVS, Baraj primar, Baraj secundar, Capac rezervor

7.01 2.1.6.6.13 Explica faptul ca IGC împarte navele în patru categorii: 1G, 2G, 2PG si 3G

7.01 2.1.6.6.14 Mentioneaza ca o nava tip 1G este desemnata pentru transportul produselor considerate a prezenta cel mai mare risc general si Tipurile 2G/2PG si 3G pentru produse cu riscuri progresiv mai mici

7.01 2.1.6.6.15 Mentioneaza ca divizarea pe tipuri de nava se bazeaza pe capacitatea navei de a supravietui unui anumite avarii cauzata de coliziune sau aruncare pe coasta si locatia petrolierelor de marfa referitoare la o astfel de avarie

7.01 2.1.6.6.16 Descrie, în termeni simpli: rezervorul integral, rezervorul membrana, rezervorul semi-membrana, rezervorul independent, rezervorul izolat intern

7.01 2.1.6.6.17 Explica, în termeni simpli, divizarea rezervoarelor independente în: Tip A, în general un rezervor prismatic cu auto-sustinere, Tip B, în general un rezervor sferic cu auto-sustinere, Tip C în general un rezervor cilindric de presiune cu auto-sustinere



7.01 2.1.6.6.18 Ilustreaza, cu ajutorul unor schite simple, diverse tipuri de rezervoare, indicând barajele primare si secundare, izolatia si cum rezervorul este sustinut

7.01 2.1.6.6.19 Mentioneaza ca marfurile sunt în mod normal transportate ca si lichide în fierbere la: temperatura ambientala (integral presurizata), sau presiunea atmosferica (integral înghetata), sau temperatura si presiune intermediara (semi-înghetata)

7.01 2.1.6.6.20 Ilustreaza, cu ajutorul unor schite simple, aranjamentele tipice pentru un rezervor în navele-cisterna GNL si GPL

7.01 2.1.6.6.21 Mentioneaza ca punctul de fierbere al încarcaturilor cu gaz se încadreaza între -162 grade Celsius pentru metan si 0 grade Celsius pentru butan

7.01 2.1.6.6.22 Mentioneaza ca toate conexiunile si accesul la rezervorul de marfa se efectueaza prin zona capacului rezervorului

7.01 2.1.6.6.23 Enumera urmatoarele dispuneri ale conductelor conectate la un rezervor cu marfa si descrie folosinta fiecareia: tuburi de testare, linie de vapori, linie de condensat, linie termica de dezizolare / pudlare

7.01 2.1.6.6.24 Mentioneaza ca un rezervor cu marfa a închis supapele localizate cât de aproape posibil de rezervor pentru toate legaturile cu lichide sau vapori cu exceptia supapelor de eliberare de siguranta

7.01 2.1.6.6.25 Mentioneaza ca reglementarile necesita valve de închidere de urgenta operate de la distanta (ESD) în sistemul de conducte al încarcaturii

7.01 2.1.6.6.26 Mentioneaza ca operarea sistemului ESD opreste de asemenea pompele si compresoarele

7.01 2.1.6.6.27 Mentioneaza ca toate rezervoarele cu marfa trebuie sa fie echipat cu un sistem de eliberare a presiunii

7.01 2.1.6.6.28 Mentioneaza ca tot echipamentul si toate conductele pot fi izolate când trebuie efectuat plinul cu lichid cu un sistem de eliberare a presiunii

7.01 2.1.6.6.29 Mentioneaza ca pompele de marfa sunt de obicei centrifuge, ori sonde de adâncime sau pompe electrice de submersie în rezervoare cu pompe cu amplificator montat pe punte, daca se solicita

7.01 2.1.6.6.30 Descrie întrebuintarile încalzitoarelor vaporizatorilor de marfa

7.01 2.1.6.6.31 Explica efectul sau transferul caldurii asupra marfii la temperatura marfii sau presiunea rezervorului

7.01 2.1.6.6.32 Explica faptul ca, exceptând navele integral presurizate, trebuie furnizate mijloace de control al presiunii

7.01 2.1.6.6.33 Mentioneaza ca presiunea din rezervoarele cu marfa trebuie controlata prin: izolarea rezervoarelor, pentru a reduce caldura, inducerea extragerii prin vaporizare a marfii din fierbatoarele navei sau motorul principal ca si combustibil (NUMAI cu GNL), inducerea



extragerii prin vaporizare a marfii din instalatia de relichefiere a navei, acolo unde vaporul este lichefiat si returnat în rezervor, racirea lichidului dintr-un schimbator de caldura (sistem indirect)

7.01 2.1.6.6.34 Descrie ciclul de lichefiere directa într-o singura etapa7.01 2.1.6.6.35 Mentioneaza ca sistemul indirect este utilizat numai

pentru acele produse care nu pot fi comprimate din motive de siguranta

7.01 2.1.6.6.36 Mentioneaza ca gazul inert este utilizat în spatii inerte de pastrare si spatiile inter baraj si rezervorul de purificare

7.01 2.1.6.6.37 Mentioneaza ca majoritatea navelor-cisterna de gaz sunt echipate cu un generator de gaz inert

7.01 2.1.6.6.38 Mentioneaza ca nivelul de lichid din rezervoarele cu marfa este masurat de obicei cu ajutorul aparatelor de masurat cu plutitor

7.01 2.1.6.6.39 Mentioneaza ca fiecare rezervor cu marfa este echipat cu mijloace de indicare a temperaturii si presiunii

7.01 2.1.6.6.40 Explica cum poate fi detectata scurgerea de marfa prin barajul primar

7.01 2.1.6.6.41 Mentioneaza ca navele-cisterna de gaz au un sistem fix de detectare a gazului care emite alarme auditive si vizuale ale acumularii de gaz din spatii închise cum ar fi camere de pompare a marfii, camere cu compresor, spatii de pastrare si spatii inter baraj

7.01 2.1.6.6.42 Descrie pe scurt aranjamentele pentru combaterea incendiilor de pe punte din zona încarcaturii

7.01 2.1.6.6.43 Descrie sistemul de pulverizare a apei pentru navele ce transporta produse inflamabile sau toxice

11 7.01 2.1.6.7 Cargo operations in gas tankers 27.01 2.1.6.7.1 Mentioneaza ca informatiile pentru fiecare produs pot

fi gasite pe fisele de date ale marfii continute în liniile directoare de siguranta sau obtinute de la expeditor

7.01 2.1.6.7.2 Mentioneaza ca informatiile necesare înainte de încarcare includ: o descriere completa a proprietatilor fizice si chimice, incluzând reactivitatea, necesara pentru continutul sigur al marfii, actiuni de întreprins în cazul deversarilor sau scurgerilor, masuri defensive împotriva contactului accidental personal, proceduri de combatere a incendiului si masuri de combatere a incendiului, proceduri pentru transferul marfii, eliberarea de gaz, balastarea, curatarea rezervorului si schimbarea marfurilor, echipament special pentru marfuri speciale, temperaturi minime ale otelului corpului interior al navei, proceduri de urgenta

7.01 2.1.6.7.3 Mentioneaza ca produsul care reactioneaza atunci când este amestecat, trebuie încarcat numai daca sistemele complete de marfa sunt separate

7.01 2.1.6.7.4 Mentioneaza ca personalul trebuie informat asupra pericolelor si trebuie sa i se solicite sa utilizeze echipamentul de protectie corespunzator asigurat



7.01 2.1.6.7.5 Mentioneaza ca conducatorul navei trebuie sa asigure o legatura specifica între nava si terminal înainte si pe durata întreaga a operatiunilor de transfer al marfii

7.01 2.1.6.7.6 Descrie pe scurt urmatoarele operatiuni referitoare la marfa: uscare, neutralizare, purificare, racire, încarcare, conditionarea marfii în timpul transbordarii, descarcare, schimbarea marfurilor, eliberarea de gaz, pregatirea pentru inspectia rezervorului

7.01 2.1.6.7.7 Mentioneaza ca toate operatiunile referitoare la marfa, balast si rezervoare trebuie efectuate în concordanta cu reglementarile de poluare locala si internationala în vigoare

7.01 2.1.6.7.8 Mentioneaza ca unele încarcaturi de gaz fac subiectul reglementarilor Anexei II din MARPOL 73/78

7.01 2.1.6.7.9 Explica faptul ca o nava-cisterna cu gaz necesita un Certificat International pentru Prevenirea Poluarii pentru Transportul Substantelor Nocive Vrac (Certificat NLS) pentru a transporta astfel de produse

7.01 2.1.6.7.10 Mentioneaza ca astfel de marfuri trebuie manipulate în conformitate cu Manualul De Proceduri si Aranjamente

7.01 2.1.6.7.11 Deduce ca masa de vapori prezenta în spatiul gol al rezervorului este inclusa în calculul gazelor lichefiate

7.01 2.1.6.7.12 Calculeaza masa de vapori12 7.01 2.2.1.1 International regulations and codes 2

7.01 2.2.1.1.1 Deduce continutul si aplicarea Standardelor Reglementarilor Internationale, Codurilor si Recomandarilor referitoare la transportul marfurilor periculoase, inclusiv a Codului Maritim International pentru Marfuri Periculoase (IMDG) si a Codului Practicii Sigure pentru Marfuri Solide Vrac (Codul BC)

7.01 2.2.1.1.2 Planifica încarcarea, depozitarea si separarea în conformitate cu Codul IMDG

7.01 2.2.1.1.3 Planifica încarcarea si depozitarea în conformitate cu Codul IBC

13 7.01 2.2.2.1 Dangerous goods in packages 107.01 2.2.2.1.1 Descrie cerintele capitolului VII din SOLAS asupra

transportului de marfuri periculoase

7.01 2.2.2.1.2 Explica faptul ca Codul IMDG trebuie respectat pentru a fi în conformitate cu cerintele SOLAS pentru transportul de marfuri periculoase ambalate în colete

7.01 2.2.2.1.3 Explica faptul ca Codul confera siguranta în special prin stipularea ambalarii solicitate si separarii de alte marfuri cu care ar putea exista reactie adversa

7.01 2.2.2.1.4 Explica de ce ambalajele degradate sau care prezinta pierderi prin etansare defecta nu ar trebui acceptate pâna nu sunt verificate si reparate si declarate în conditii satisfacatoare pentru transport

7.01 2.2.2.1.5 Descrie continutul declaratiei transportatorului cu privire la marfurile periculoase

7.01 2.2.2.1.6 Mentioneaza ca un certificat de ambalare este de



asemenea solicitat, certificând ca un container sau vehicul a fost ambalat si securizat în mod corespunzator daca este încarcat cu marfuri periculoase

7.01 2.2.2.1.7 Identifica marcarea si etichetarea necesara pe colete sau unitati de încarcatura

7.01 2.2.2.1.8 Specifica de ce etichetarea suplimentara poate fi necesara pentru a se întruni cerintele pentru un transport sigur

7.01 2.2.2.1.9 Specifica continutul volumului I din Codul IMDG care include: aplicarea Codului, clasificarea marfurilor periculoase, documentarea, marcarea si etichetarea, ambalarea, specificatii ale cisternelor portabile si vehiculelor - cisterna, depozitarea si separarea, inclusiv separarea marfurilor în navele container si navele tip Ro-Ro, prevenirea si combaterea incendiilor, poluanti marini

7.01 2.2.2.1.10 Descrie informatiile valabile pentru substante individuale

7.01 2.2.2.1.11 Mentioneaza ca un index al marfurilor periculoase este inclus în Volumul I al Codului IMDG

7.01 2.2.2.1.12 Explica cum se obtin referintele pentru Graficul de Urgenta si înregistrarea în Ghidul de Prim Ajutor Medical în caz de Accidente Datorate Marfurilor Periculoase (MFAG)

7.01 2.2.2.1.13 Formuleaza cerinta pentru un manifest al marfurilor periculoase sau un plan de depozitare si descrie cum ar trebui pregatite acestea

7.01 2.2.2.1.14 Specifica explozivii care pot fi transportati pe un vas de pasageri

7.01 2.2.2.1.15 Specifica prin titluri, informatiile oferite în graficul de urgenta

7.01 2.2.2.1.16 Data fiind o lista cu marfuri periculoase, utilizeaza codul IMDG pentru a planifica o depozitare si o separare si extrage referintele relevante pentru EMS si MFAG

7.01 2.2.2.1.17 Defineste "substantele periculoase", "autoritatea portuara", autoritate reglementatoare", ofiter portuar desemnat" si "persoana responsabila" asa cum sunt utilizate în Recomandarile cu privire la Transportul în Siguranta, Manipularea si Depozitarea Substantelor Periculoase din Zonele Portuare

7.01 2.2.2.1.18 Explica faptul ca o autoritate portuara poate fi îndreptatita sa refuze substantele periculoase daca se considera ca prezenta lor ar pune în pericol viata sau proprietatea datorita: conditiei acestora, conditiei continutului lor, conditiei modului lor de transportare, conditiilor din zona portuara

7.01 2.2.2.1.19 Mentioneaza ca daca orice substanta periculoasa constituie un risc inacceptabil autoritatea portuara trebuie sa poata ordona îndepartarea unei astfel de substante sau a oricarei nave, colet, container, rezervor portabil sau vehicul ce o contine



7.01 2.2.2.1.20 Mentioneaza ca o autoritate portuara va solicita în mod normal o notificare cu cel putin 24 ore înainte de transportul sau manipularea substantelor periculoase, inclusiv a celor care nu urmeaza a fi descarcate în acel port.

7.01 2.2.2.1.21 Descrie inspectiile ce pot fi efectuate de catre o autoritate portuara

7.01 2.2.2.1.22 Mentioneaza ca ofiterul portuar desemnat trebuie sa fie autorizat sa: ordone când si unde o nava ce contine substante periculoase la bord poate ancora, acosta sau stationa, ordoneze ca o nava sa fie mutata sau lasata în zona portuara, anexeze conditii corespunzatoare circumstantelor locale si calitatea si natura substantelor periculoase

7.01 2.2.2.1.23 Mentioneaza ca autoritatea reglementatoare poate solicita semnale care sa fie indicate în timpul transportului sau manipularii substantelor periculoase

7.01 2.2.2.1.24 Descrie semnalele dupa cum urmeaza: ziua, steag B al Codului International de Semnale, noaptea, o lumina rosie fixa de jur împrejur

7.01 2.2.2.1.25 Explica cum pot fi mentinute comunicatii efective cu autoritatea portuara

7.01 2.2.2.1.26 Descrie cerintele privind acostarea unei nave care transporta substante periculoase

7.01 2.2.2.1.27 Mentioneaza ca întotdeauna trebuie sa existe suficient echipaj la bord pentru a mentine o supraveghere adecvata si sa opereze instalatia în caz de urgenta, luând în considerare natura si cantitatea de substante periculoase

7.01 2.2.2.1.28 Mentioneaza ca o persoana responsabila trebuie desemnata sa supravegheze manipularea marfurilor periculoase

7.01 2.2.2.1.29 Specifica masurile care trebuie întreprinse de catre persoana responsabila în ceea ce priveste: vremea, iluminatul, haine si echipament de protectie, persoane intoxicate, incendiu si alte proceduri de urgenta, raportarea de incidente si precautii de siguranta

7.01 2.2.2.1.30 Mentioneaza ca autoritatea portuara trebuie informata de intentia de a executa lucrari de reparatie atunci când se afla la bord substante periculoase

7.01 2.2.2.1.31 Explica precautiile în manipulare care trebuie respectate în ceea ce priveste: evitarea distrugerii pachetelor, accesul la zonele de manipulare, ridicarea marfurilor peste marfurile periculoase depozitate pe punte, scurgerea unei substante periculoase dintr-un pachet, patrunderea în spatii închise

14 7.01 2.2.2.2 Solid bulk cargoes 97.01 2.2.2.2.1 Subliniaza cuprinsul Codului OMI al Practicii Solide

pentru Marfurile Solide Vrac (Codul BC)

7.01 2.2.2.2.2 Mentioneaza ca principalele riscuri asociate cu transportul solidelor vrac sunt: deteriorarea structurala datorita distributiei improprii a marfii, pierderea sau reducerea stabilitatii în timpul unei calatorii, reactiile



chimice7.01 2.2.2.2.3 Explica cum se distribuie o marfa de înalta densitate

între cale atunci când nu sunt disponibile suficiente informatii

7.01 2.2.2.2.4 Mentioneaza ca calculatorul pentru încarcare trebuie sa fie utilizat pentru a verifica daca o stivuire propusa este potrivita pentru presiuni si stabilitate

7.01 2.2.2.2.5 Mentioneaza ca datele din cartea de informatii despre stabilitate a navei trebuie sa fie utilizata acolo unde este cazul

7.01 2.2.2.2.6 Descrie cum se previne schimbarea marfii vrac încarcate într-un spatiu cu punte dubla pentru a reduce o înaltime metacentrica excesiv de ridicata

7.01 2.2.2.2.7 Descrie precautiile ce trebuie urmate înainte si dupa încarcarea unei marfi vrac

7.01 2.2.2.2.8 Descrie precautiile ce trebuie urmate pentru a minimiza efectul de praf de pe dispozitivele de pe punte, ajutoare de navigatie si cartiere de locuinte

7.01 2.2.2.2.9 Descrie riscurile pentru sanatate care pot fi asociate cu substantele vrac

7.01 2.2.2.2.10 Mentioneaza ca precautiile de siguranta si orice reglementari nationale corespunzatoare trebuie sa fie conforme în timpul manipularii si transportului de substante vrac

7.01 2.2.2.2.11 Mentioneaza ca la bord trebuie sa existe o copie a Ghidului de Prim Ajutor pentru Uz În caz de Accidente Provocate de Marfuri Periculoase

7.01 2.2.2.2.12 Specifica informatiile pe care expeditorul trebuie sa le furnizeze capitanului înainte de încarcare

7.01 2.2.2.2.13 Mentioneaza ca în punctul de încarcare capitanului trebuie sa i se furnizeze un certificat care sa specifice caracteristicile relevante ale substantei

7.01 2.2.2.2.14 Explica faptul ca certificatele care specifica limitele de umiditate transportabila trebuie însotite de o declaratie care sa ateste ca acest continut de umiditate este continutul mediu de umiditate în momentul prezentarii certificatului

7.01 2.2.2.2.15 Descrie cum se echilibreaza marfa care are un unghi de repaus: mai putin de sau egal cu 50 grade, peste 35 grade

7.01 2.2.2.2.16 Descrie cum se depoziteaza substantele care curg cum ar fi cerealele

7.01 2.2.2.2.17 Mentioneaza ca Codul BC contine o metoda de determinare a unghiului de repaus la bordul navei

7.01 2.2.2.2.18 Descrie tipurile de marfa care se lichefiaza în timpul transportului

7.01 2.2.2.2.19 Mentioneaza ca marfurile care se pot lichefia nu trebuie transportate cu un continut de umiditate peste limita de umiditate transportabila

7.01 2.2.2.2.20 Explica faptul ca astfel de marfuri pot parea relativ uscate când sunt încarcate, dar se pot lichefia ca



urmare a compactarii si vibratiilor din timpul transbordarii

7.01 2.2.2.2.21 Mentioneaza ca astfel de marfuri trebuie echilibrate la un nivel rezonabil, fara a se tine seama de unghiul de repaus specificat

7.01 2.2.2.2.22 Explica faptul ca trebuie luate precautii pentru pastrarea lichidelor în afara calelor unde astfel de marfuri sunt transportate si pericolul utilizarii apei pentru a raci un transport de astfel de materiale

7.01 2.2.2.2.23 Mentioneaza ca navele de marfuri special echipate sau construite pot transporta substante cu un continut de umiditate peste limita de umiditate transportabila daca se aproba de Administratiile acestora

7.01 2.2.2.2.24 Descrie testul pentru a determina aproximativ posibilitatea de curgere ce poate fi efectuat la bordul navei

7.01 2.2.2.2.25 Mentioneaza ca unele substante transportate în vrac prezinta riscuri datorita proprietatilor lor chimice

7.01 2.2.2.2.26 Explica faptul ca unele substante sunt clasificate ca marfuri periculoase în codul IMDG în timp ce altele sunt "Substante Periculoase numai în Vrac" (MHB)

7.01 2.2.2.2.27 Mentioneaza ca în Anexa B a Codului BC se afla o lista cu substantele vrac ce prezinta riscuri chimice

7.01 2.2.2.2.28 Explica faptul ca lista substantelor ce prezinta riscuri chimice nu este completa, ca proprietatile din lista sunt numai pentru orientare si ca este esential sa se obtina informatii actual valabile cu privire la substantele vrac înainte de încarcare

7.01 2.2.2.2.29 Explica utilizarea tabelelor pentru efectuarea separarii între substantele vrac incompatibile si substantele vrac si marfurile periculoase ambalate

7.01 2.2.2.2.30 Mentioneaza ca trebuie de asemenea consultat codul IMDG pentru cerinte suplimentare în ceea ce priveste depozitarea si separarea de marfurile periculoase ambalate

7.01 2.2.2.2.31 Mentioneaza ca trebuie acordata atentie separarii substantelor toxice si alimentelor

7.01 2.2.2.2.32 Mentioneaza ca graficele de urgenta pentru substantele enumerate în anexa B sunt cuprinse în anexa E a codului BC

7.01 2.2.2.2.33 Utilizeaza codul BC pentru a extrage toate informatiile necesare pentru transportul în siguranta în vrac a unei marfi declarate, descrie cum ar trebui încarcata si listeaza precautii speciale sau cerinte ce trebuie respectate în timpul încarcarii, transportului si descarcarii

15 7.01 2.2.2.3 The IMO Grain Rules 77.01 2.2.2.3.1 Explica faptul ca Reglementarile OMI cu privire la

Grâne se bazeaza pe recunoasterea ca într-un compartiment umplut oficial cu grâne exista spatiu liber între suprafata grânelor si fruntea puntii a



echipamentului încarcat7.01 2.2.2.3.2 Explica faptul ca Reglementarile presupun un

exemplu de miscare a grânelor în spatiile libere deasupra suprafetelor cu grâne ceea ce da nastere la efecte de carenare

7.01 2.2.2.3.3 Explica faptul ca Reglementarile necesita demonstratie prin calcul, ca întotdeauna în timpul unei calatorii nava va avea suficienta stabilitate intacta pentru a asigura stabilitate dinamica adecvata dupa luarea în considerare a momentelor de carenare adverse.

7.01 2.2.2.3.4 Mentioneaza ca Reglementarile stipuleaza nivelul minim de stabilitate acceptabila pentru transportul grânelor în functie de înaltimea metacentrica initiala, unghiul de carenare datorat schimbului presupus de grâne si stabilitatii dinamice reziduale

7.01 2.2.2.3.5 Mentioneaza ca Regulile cu privire la Grâne se aplica tuturor navelor carora se aplica reglementarile SOLAS si navelor de marfa cu mai putin de 500 tone greutate bruta

7.01 2.2.2.3.6 Defineste urmatorii termeni utilizati în capitolul VI din SOLAS: grâne, compartiment plin, compartiment partial plin, unghi de inundare

7.01 2.2.2.3.7 Explica importanta echilibrarii pentru a se umple toate spatiile de sub punte si plafoanele bocaportului pâna la maxima extensiune posibila

7.01 2.2.2.3.8 Mentioneaza cerintele de stabilitate intacta pentru o nava transportatoare de grâne vrac

7.01 2.2.2.3.9 Mentioneaza ca înainte de încarcare trebuie sa se demonstreze abilitatea de conformitate cu criteriile stabilite

7.01 2.2.2.3.10 Mentioneaza ca comandantul vasului trebuie sa se asigure ca nava este în pozitie verticala înainte de a se pleca pe mare

7.01 2.2.2.3.11 Descrie utilizarea si montajul sectiunilor longitudinale în ambele compartimente pline si partial pline

7.01 2.2.2.3.12 Mentioneaza ca marimile prestabilite ale lemnului pentru bordurile verticale si de schimb sunt cuprinse în Partea C din Regulile cu privire la Grâne

7.01 2.2.2.3.13 Descrie constructia unui pivot ca alternativa la sectiunea longitudinala dintr-un bocaport

7.01 2.2.2.3.14 Descrie utilizarea de grâne introduse în saci sau alta marfa corespunzatoare depozitate în aripi si la capetele unui compartiment pentru a reduce efectele de carenare ale unui schimb de grâne

7.01 2.2.2.3.15 Descrie metodele de securizare a suprafetei de grâne din compartimentele partial pline

7.01 2.2.2.3.16 Mentioneaza ca plafoanele bocaportului compartimentelor pline care nu au marfa depozitata deasupra lor trebuie sa fie securizate asa cum este stabilit în documentul de autorizare



7.01 2.2.2.3.17 Explica faptul ca toate navele încarcate cu grâne vrac trebuie sa aiba un document de autorizare eliberat de sau în numele Administratiei lor

7.01 2.2.2.3.18 Mentioneaza ca documentul de autorizare se refera la brosura de stabilitate a unei nave la încarcarea a grânelor si planurile asociate

7.01 2.2.2.3.19 Explica faptul ca brosura de stabilitate a unei nave la încarcarea a grânelor si planurile asociate contin toate informatiile necesare pentru a verifica daca un plan de încarcare propus este conform cu cerintele de stabilitate ale Reglementarilor în toate etapele voiajului

7.01 2.2.2.3.20 Mentioneaza ca planurile indica aranjamentele si marimile prestabilite ale garniturilor temporare pentru a îndeplini cerintele Reglementarilor

7.01 2.2.2.3.21 Mentioneaza ca în unele state înainte de navigare se solicita un certificat de încarcare, atestând ca marfa a fost încarcata în conformitate cu Reglementarile

7.01 2.2.2.3.22 Explica faptul ca conditiile care trebuie îndeplinite de o nava fara document de autorizare înainte de a putea încarca din nou

7.01 2.2.2.3.23 Date fiind datele unei nave si detaliile de consum de combustibil si apa proaspata pentru un voiaj planificat, pregateste un plan de depozitare pentru o încarcatura de grâne vrac si efectueaza calculele pentru a verifica daca depozitarea propusa se supune, în toate etapele voiajului, criteriilor de stabilitate stabilite în capitolul VI din SOLAS 1974.

16 Operare tanc petrolier (simulator) 517 Operare tanc chimic (simulator) 518 Operare tanc LNG/LPG (simulator) 519 Cargoplan si calcul de stres al navei la incarcare

marfa vrac solid3

Teste şi teme de control

Forma de evaluare (E-examen, CV-colocviu/test final, LP-lucrări de control) E + P

Stabilirea notei finale(procentaje)

-răspunsurile la examen/colocviu/lucrări practice 60%- activităţă aplicative atestate/laborator/lucrări practice/proiect etc. 40%-teste pe parcursul semestrului --teme de control -

Bibliografia 1. Beziris, A., Bamboi, Gh.,Transport maritim , vol.I şi II, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1988;

2. Bulk Carriers - Guidance and Information to Ship-owners and Operators, IACS, London, 1992.

3. Code of Safe Practice for Ships Carrying Timber Deck Cargoes, 19914. Code on intact stability for all types of ships covered by IMO

instruments, 19955. Code of Safe Practice for Solid Bulk Cargoes (BC Code), 20046. Derrett, D.R., Ships Stability for Master and Mates, 4th edition, London,



Stanford Maritime, 19847. Guidelines for the Inspection and Maintenance of Double Hull Tanker

Structures, OCIMF, London, Witherby, 19958. Immer, J.R., Cargo Handling, Marine Education Textbooks, 19849. International Code for the safe carriage of grain in bulk, 199110. IACS – Guidance and information on bulk cargo loading and discharging

to reduce the likelihood of over-stressing the hull structure, 199711. International Convention for the Safety of Life at Sea, 197412. International Maritime Dangerous Goods Cargo Code (IMDG Code),

199413.Lavery, H.I., Shipboard Operations, 2nd edition, London, Heinemann,

199014.Maier, V., Mecanica şi construcţia navei, vol.I, II, III, Ed.Tehnică,

Bucureşti, 1987, 1988, 198915.McGuire and White, Liquefied Gas Handling Principles an Ships and

Terminals, 2nd edition, London, Witherby, 199616.Supplement relating to the International Convention on Load Lines, 196617.Taylor, L.G., Cargowork, 12th edition, Glasgow, Brown, Son & Ferguson

Ltd., 1992Lista materialelor didactice necesare

Titular de DisciplinăGrad didactic, titlul, prenume, numele

Semnătura

Sef Lucrari, drd, Noel-Mircea Zus

Şef de catedrăGrad didactic, titlul, prenume, numele

Semnătura

Conf. univ. dr. Paul Arsenie

Legenda: C-curs, S-seminar, L-activităţi laborator, P-proiect sau lucrări practice

Operarea Navelor Specializate

Documents

Transcript of Operarea Navelor Specializate