Nr. 6 • Revistã editatã de Consiliul Judeþean Bacãu • Anul ...
OF. CULT. BANAT. 1 2017 - banaterra.eu filecu sprijinul Consiliului Judeþean Timiº, s-a...
1
Supliment al periodicului regional OFENSIVA ECONOMICO-FINANCIAR~ 15 Ofensiva Cultural@ B@n@]ean@ „LitVest 2017. LiTerrarium”, ediþia a VI-a a Festivalului Interna- þional de Literaturã organizat de Biblioteca Judeþeanã „Sorin Titel” cu sprijinul Consiliului Judeþean Timiº, s-a desfãºurat la Timiºoara, între 20-23 septembrie, ºi a reunit scriitori precum Mircea Bârsilã, Adrian Bodnaru, Yolanda Castano (Spania), Rodge Glass (Marea Britanie), Kama Sywor Kamanda (Congo), Udo Kawasser (Austria), Arian Leka (Albania), Laura Lindstedt (Finlanda), Marko Pogaèar (Croaþia), Ioan Es. Pop, Jean Portante (Luxemburg), Fiona Sampson (Marea Britanie), Martin Glaz Serup (Danemarca), Pia Tafdrup (Danemarca). A fost cea mai... internaþionalã ediþie a unui festival literar organizat(ã) vreodatã în Timiºoara. Oraºul ºi-a reconfirmat, astfel, statutul de capitalã internaþio- nalã a lecturilor publice. Distincþiile dobândite de participantele ºi participanþii la Festival sunt dintre cele mai importante. De la Premiul pentru Literaturã al Consiliului Nordic (Pia Tafdrup, 1999), la Premiul Arte poetice. {i festivaliere. La „LitVest 2017. LiTerrarium” Théophile Gautier al Academiei Franceze (Kama Sywor Kamanda, 1993) sau Premiul Newdigate câºtigat de Fiona Sampson, spre a da doar câteva exemple. «Lecturile publice, reunind peste 500 de persoane, reprezintã experimente social-literare inedite, nemaifiind organizate pânã acum nicãieri în lume manifestãri de acest gen la o asemenea anvergurã: „ConCentrica - picnicul urban de lecturã”, „Pãtura care citeºte”, „Lite- ratura intrã-n joc” (lecturi în licee, proiect demarat la „LitVest” 2016) º.a.» se aratã în textul de nominalizare a managerului BJT, scriitorul Tudor Creþu, printre finaliºtii categoriei Literaturã la Gala „Oamenii Timpului”, ce s-a organizat la Iaºi, în 2016. Câºtigãtoare, în 2012 ºi 2013, a distincþiei de „Cea mai bunã bibliotecã” la Gala „Bun de tipar” a Industriei de Carte din România, BJT a realizat, în 2017, cel mai LiTerrar eveniment de pânã acum. Fiecare manifestare din program a avut la bazã un concept nou. Lecturile publice au fost organizate de o manierã care sã reliefeze ºi sã celebreze structura spaþiului de desfãºurare: pieþe publice, clãdiri istorice etc. Au fost reprezentate cele mai diverse categorii socio-profesionale, de la jandarmi la bibliotecari, de la elevi ºi pro- fesori la sportivi de performanþã. O persoanã desemnatã de fiecare grup a lecturat traducerea câte unui poem al scriitorilor de pe afiº. BJT promoveazã lectura (ºi) ca fenomen de coeziune comunitarã. Programul iniþial prevedea deschiderea ediþiei cu spectacolul urban de lecturã „LitScene. Locul... rimei”, în Piaþa Unirii. Aleile, strã- juite de scaune ºi ºevalete, urmau sã fie ocupate dupã tãierea/ru- perea, de cãtre toþi cei de faþã, a benzii avertizoare, care ar fi trebuit sã înconjoare piaþa. Nu doar personalitãþile culturale sau administra- tive au privilegiul inaugurãrii, acesta revenindu-le tuturor. Am mizat, deci, pe o democratizare ori chiar „deturnare” simbolicã a scenariului tipic, a arhicunoscutelor tãieri de panglici. Programul „LitVest” 2017 a suferit, însã, modificãri, care au obligat la creativitate. Ca urmare a uneia dintre cele mai violente furtuni din istoria Timiºoarei, banda avertizoare a ajuns sã fie folositã de cãtre autoritãþi pentru a securiza spaþiile afectate de intemperii. Evident, noul context a fãcut improprie utilizarea ei în scopuri artistice. Deschiderea Festivalului s-a derulat în curtea Bastionului „Theresia”. Protagoniºtii au fost întâmpinaþi cu cadouri de... Cartea recordurilor, marele caricaturist ªtefan Popa Popa’s fãcându-le... figura ºi la propriu, ºi la figurat: vernisarea portretelor a fost (contra)punctatã de lecturi live. Ziua urmãtoare a debutat cu deja consacrata „Literatura intrã-n joc. Sincronica”, lecturi pe terenurile de sport ale liceelor partenere, continuând, pe searã, în pub, la Bierhaus, cu „Poeme live. Marcaj la text”. Secvenþe din meciurile României cu selecþionatele þãrilor de provenienþã a invita- þilor au fost urmate de lecturi ale acestora. Festivalul s-a încheiat în forþã, în Piaþa Sf. Gheorghe, cu „Texte... putere”, lecturi dintre, printre ºi de pe motocicletele celor de la Timiºoara Bikers, într-o scenografie ºi de aceastã datã ineditã. Filosofia acestui tip de per- formance, care pune un accent hotãrât pe format, scenografie, sim- bolisticã, a fãcut ca evenimentele sã rãmânã, în pofida condiþiilor meteo extrem de dificile, veritabile spectacole. La BJT, un eveniment cultural este ºi, cu atât mai mult, va fi generator de electricitate culturalã ºi valoare documentarã. Ineditul e promovat ca monedã forte: cu cât mai ineditã o acþiune, cu atât mai acut impactul de moment ºi, deopotrivã, valoarea documentarã în/peste timp a „probelor” care o atestã. Un eveniment, altfel spus, constituie, de asemenea, o urmã: artiºti de primã mânã în cele mai neobiºnuite lumini. Manifestãrile alimenteazã direct patrimoniul instituþiei: prin materialele documentare ºi estetice pe care le prici- nuiesc (pictoriale, talk show-uri portret etc). În acelaºi timp, agenda culturalã este cel mai direct serviciu oferit comunitãþii, modalitatea cea mai vie de a sublinia potenþialul ºi rolul instituþiei. Dacã ediþia anterioarã a „LitVest” s-a bucurat de prezenþa unor autori din România, Croaþia ºi Serbia, „LitVest” 2017 a reunit condeie din 10 þãri, creând, astfel, o adevãratã... „Internaþionalã LiTerrarã”, o elitã transgeneraþionalã. De la nume în plinã afirmare, la clasici în viaþã. De la scriitori dizidenþi, la figuri literare universitare. Originalitatea proiectelor menþionate s-a bucurat de o certã rezo- nanþã. Altfel spus, conceptele BJT ar putea fi implementate în centre culturale europene ºi nu numai. La fel ca în anii precedenþi, „LitVest” a avut ºi o importantã componentã „nevãzutã”: pictorialele cu scriitori în ipostaze inedite, cel mai adesea unice: InteroGate, H(ipno) ºi Spaghetti Incident. Fotografiile vor intra, cu siguranþã, în portofoliul de (re)prezentare a protagoniºtilor. Valoarea de document estetic a imaginilor în cauzã va creºte exponenþial, Fototeca BJT devenind una dintre cele mai inedite ºi, implicit, valoroase din Europa. Albumul foto „LitTerrarium”, realizat pe baza pictorialelor, precum ºi antologia literarã întregesc proiectul Festivalului. www.bjt.ro Digital art ºi poezie: nimic mai firesc, s-ar spune, în acest univers al sincretismelor, al dedublãrilor comunicative, al multiplicãrilor, al domniei lui pluri. ªi totuºi, puse laolaltã (nu în paralel, nu în confruntare, nu în contrast sau oglindire, ci contopite), cele douã sfere au o concreteþe ºi o stranietate pline de fervoare. Pe de o parte, lucrãrile lui Pavel Vereº: efigii ale transparenþei, ale semitonului, ale sugestiei, umbrei, fragilitãþii. Într-un crescendo, imaginile devin din ce în ce mai consistente, mai conturate, mai agresive - mai narative chiar. Ele îºi au propria poveste ºi propriile instru- mente narative. Discreþia iniþialã se metamor- fozeazã în discurs vehement, iar energia vi- zualã instituie o stare de urgenþã. Pe de altã parte, poemele lui Robert ªer- ban: înºelãtor confesive, fals retractile ºi pro- vocator asertive. „Sã nu te laºi”, titlul unuia dintre textele lirice, este, simultan, un manifest al discreþiei ºi al încrâncenãrii. Existã o sensi- bilitate, o fragilitate de fond, un cod bine ascuns în care e pãstrat atât sensul poemului, cât ºi secretul lui de fabricaþie. Aproape fiecare poem al lui Robert ªerban conþine o fabulã, o istorie, un design interior, care le face com- patibile cu deja invocatele povestiri vizuale ale lui P.V. Textul literar se aºazã în alveola vizualã, aºa cum piatra preþioasã se fixeazã Palimpsest deturnat în monturã, pentru a-ºi pune în evidenþã iden- titatea ascunsã. Ceea ce atrage atenþia în cartea-obiect conceputã de cei doi artiºti e diversitatea. Pa- gina - desenatã, coloratã, pictatã ori scrisã - emanã un aer sãrbãtoresc, recapitulativ, ca într-o antologie a inocenþei, transformatã în armã de cucerire a realului. Spaþiul tipografic e admirabil exploatat; e o continuã negociere între vizual ºi verbal: uneori, lucrãrile lui P.V. „împing” poemele lui R.ª. în marginea paginii, alteori, versurile co- tropesc zona vizualã. E o necontenitã poveste a exilului/regãsirii, a dialogului-confruntare între douã sensibilitãþi/perspective asupra lumii. Dinamismul interior - caracteristic fiecã- reia dintre artele coborâte în arenã - se meta- morfozeazã în energie expansivã, în coloni- zare graþioasã a zonelor rãmase nehaºurate dintr-un discurs al genezei ºi creºterii suferinþei. Exuberanþa - a penei, a penelului - e înºelãtoa- re, nãscutã din prejudecata cã, întotdeauna, existã un adevãr mai profund, la care n-ai acces decât prin sacrificiu, prin acceptarea suferinþei. Rezumându-mã la o singurã ilustrare, „Nastu- rii de la cãmaºã”, poemul lui R.ª., îºi gãseºte contra-partea în replica inspiratã a lui P.V. Ver- surile „poþi sã-mi smulgi cu uºurinþã/ inima/ dar înainte va trebui/ sã-mi desfaci/ nasturii de la cãmaºã”, plasate în stânga, acolo unde este inima, primesc o replicã excepþionalã în dreapta paginii: spaþiul alb, al foii aparent imaculate, e sfâºiat brutal, pentru a aduce la luminã zona grea de conþinut a unui manuscris-inimã. Dac-ar fi sã numesc metafora unificatoare a acestei cãrþi sãrbãtoreºti, aº vorbi despre o ispitã a palimpsestului deturnat. Adicã a artei deschiderilor spre încãperi vide, a sugestiilor rapid reprimate, a semnificaþiilor metamorfo- zate în opusul lor, a rãsturnãrilor vijelioase de sensuri. El îmi pare a fi elementul turbo-dina- mic - contorsionat, exploziv ºi îngãduitor - al unei fericite întâlniri a artelor. Mircea MIHÃIEª În curtea Casei Artelor, de la stânga: Robert ªerban, Mircea Mihãieº, Pavel Vereº
Transcript of OF. CULT. BANAT. 1 2017 - banaterra.eu filecu sprijinul Consiliului Judeþean Timiº, s-a...
Supliment al periodicului regional OFENSIVA ECONOMICO-FINANCIAR~ 15
Ofens iva Cu l tura l@ B@n@]ean@
„LitVest 2017. LiTerrarium”, ediþia a VI-a a Festivalului Interna-þional de Literaturã organizat de Biblioteca Judeþeanã „Sorin Titel”cu sprijinul Consiliului Judeþean Timiº, s-a desfãºurat la Timiºoara,între 20-23 septembrie, ºi a reunit scriitori precum Mircea Bârsilã,Adrian Bodnaru, Yolanda Castano (Spania), Rodge Glass (MareaBritanie), Kama Sywor Kamanda (Congo), Udo Kawasser (Austria),Arian Leka (Albania), Laura Lindstedt (Finlanda), Marko Pogaèar(Croaþia), Ioan Es. Pop, Jean Portante (Luxemburg), Fiona Sampson(Marea Britanie), Martin Glaz Serup (Danemarca), Pia Tafdrup(Danemarca). A fost cea mai... internaþionalã ediþie a unui festivalliterar organizat(ã) vreodatã în Timiºoara.
Oraºul ºi-a reconfirmat, astfel, statutul de capitalã internaþio-nalã a lecturilor publice. Distincþiile dobândite de participantele ºiparticipanþii la Festival sunt dintre cele mai importante. De la Premiulpentru Literaturã al Consiliului Nordic (Pia Tafdrup, 1999), la Premiul
Arte poetice. {i festivaliere. La „LitVest 2017. LiTerrarium”
Théophile Gautier al Academiei Franceze (Kama Sywor Kamanda,1993) sau Premiul Newdigate câºtigat de Fiona Sampson, spre ada doar câteva exemple.
«Lecturile publice, reunind peste 500 de persoane, reprezintãexperimente social-literare inedite, nemaifiind organizate pânã acumnicãieri în lume manifestãri de acest gen la o asemenea anvergurã:„ConCentrica - picnicul urban de lecturã”, „Pãtura care citeºte”, „Lite-ratura intrã-n joc” (lecturi în licee, proiect demarat la „LitVest” 2016)º.a.» se aratã în textul de nominalizare a managerului BJT, scriitorulTudor Creþu, printre finaliºtii categoriei Literaturã la Gala „OameniiTimpului”, ce s-a organizat la Iaºi, în 2016.
Câºtigãtoare, în 2012 ºi 2013, a distincþiei de „Cea mai bunãbibliotecã” la Gala „Bun de tipar” a Industriei de Carte din România,BJT a realizat, în 2017, cel mai LiTerrar eveniment de pânã acum.Fiecare manifestare din program a avut la bazã un concept nou.Lecturile publice au fost organizate de o manierã care sã reliefezeºi sã celebreze structura spaþiului de desfãºurare: pieþe publice,clãdiri istorice etc. Au fost reprezentate cele mai diverse categoriisocio-profesionale, de la jandarmi la bibliotecari, de la elevi ºi pro-fesori la sportivi de performanþã. O persoanã desemnatã de fiecaregrup a lecturat traducerea câte unui poem al scriitorilor de pe afiº.
BJT promoveazã lectura (ºi) ca fenomen de coeziune comunitarã.Programul iniþial prevedea deschiderea ediþiei cu spectacolul
urban de lecturã „LitScene. Locul... rimei”, în Piaþa Unirii. Aleile, strã-juite de scaune ºi ºevalete, urmau sã fie ocupate dupã tãierea/ru-perea, de cãtre toþi cei de faþã, a benzii avertizoare, care ar fi trebuitsã înconjoare piaþa. Nu doar personalitãþile culturale sau administra-tive au privilegiul inaugurãrii, acesta revenindu-le tuturor. Am mizat,deci, pe o democratizare ori chiar „deturnare” simbolicã a scenariuluitipic, a arhicunoscutelor tãieri de panglici. Programul „LitVest” 2017a suferit, însã, modificãri, care au obligat la creativitate. Ca urmare auneia dintre cele mai violente furtuni din istoria Timiºoarei, bandaavertizoare a ajuns sã fie folositã de cãtre autoritãþi pentru a securizaspaþiile afectate de intemperii. Evident, noul context a fãcut improprieutilizarea ei în scopuri artistice. Deschiderea Festivalului s-a derulatîn curtea Bastionului „Theresia”. Protagoniºtii au fost întâmpinaþi cucadouri de... Cartea recordurilor, marele caricaturist ªtefan PopaPopa’s fãcându-le... figura ºi la propriu, ºi la figurat: vernisareaportretelor a fost (contra)punctatã de lecturi live. Ziua urmãtoare adebutat cu deja consacrata „Literatura intrã-n joc. Sincronica”, lecturipe terenurile de sport ale liceelor partenere, continuând, pe searã,în pub, la Bierhaus, cu „Poeme live. Marcaj la text”. Secvenþe dinmeciurile României cu selecþionatele þãrilor de provenienþã a invita-þilor au fost urmate de lecturi ale acestora. Festivalul s-a încheiatîn forþã, în Piaþa Sf. Gheorghe, cu „Texte... putere”, lecturi dintre,printre ºi de pe motocicletele celor de la Timiºoara Bikers, într-oscenografie ºi de aceastã datã ineditã. Filosofia acestui tip de per-formance, care pune un accent hotãrât pe format, scenografie, sim-bolisticã, a fãcut ca evenimentele sã rãmânã, în pofida condiþiilormeteo extrem de dificile, veritabile spectacole.
La BJT, un eveniment cultural este ºi, cu atât mai mult, va figenerator de electricitate culturalã ºi valoare documentarã. Ineditule promovat ca monedã forte: cu cât mai ineditã o acþiune, cu atâtmai acut impactul de moment ºi, deopotrivã, valoarea documentarãîn/peste timp a „probelor” care o atestã. Un eveniment, altfel spus,constituie, de asemenea, o urmã: artiºti de primã mânã în cele maineobiºnuite lumini. Manifestãrile alimenteazã direct patrimoniulinstituþiei: prin materialele documentare ºi estetice pe care le prici-
nuiesc (pictoriale, talk show-uri portret etc). În acelaºi timp, agendaculturalã este cel mai direct serviciu oferit comunitãþii, modalitateacea mai vie de a sublinia potenþialul ºi rolul instituþiei.
Dacã ediþia anterioarã a „LitVest” s-a bucurat de prezenþaunor autori din România, Croaþia ºi Serbia, „LitVest” 2017 a reunitcondeie din 10 þãri, creând, astfel, o adevãratã... „InternaþionalãLiTerrarã”, o elitã transgeneraþionalã. De la nume în plinã afirmare,la clasici în viaþã. De la scriitori dizidenþi, la figuri literare universitare.Originalitatea proiectelor menþionate s-a bucurat de o certã rezo-nanþã. Altfel spus, conceptele BJT ar putea fi implementate încentre culturale europene ºi nu numai.
La fel ca în anii precedenþi, „LitVest” a avut ºi o importantãcomponentã „nevãzutã”: pictorialele cu scriitori în ipostaze inedite,cel mai adesea unice: InteroGate, H(ipno) ºi Spaghetti Incident.Fotografiile vor intra, cu siguranþã, în portofoliul de (re)prezentare aprotagoniºtilor. Valoarea de document estetic a imaginilor în cauzãva creºte exponenþial, Fototeca BJT devenind una dintre cele maiinedite ºi, implicit, valoroase din Europa. Albumul foto „LitTerrarium”,realizat pe baza pictorialelor, precum ºi antologia literarã întregescproiectul Festivalului.
www.bjt.ro
Digital art ºi poezie: nimic mai firesc, s-arspune, în acest univers al sincretismelor, aldedublãrilor comunicative, al multiplicãrilor, aldomniei lui pluri. ªi totuºi, puse laolaltã (nuîn paralel, nu în confruntare, nu în contrast sauoglindire, ci contopite), cele douã sfere au oconcreteþe ºi o stranietate pline de fervoare.
Pe de o parte, lucrãrile lui Pavel Vereº:efigii ale transparenþei, ale semitonului, alesugestiei, umbrei, fragilitãþii. Într-un crescendo,imaginile devin din ce în ce mai consistente,mai conturate, mai agresive - mai narative chiar.Ele îºi au propria poveste ºi propriile instru-mente narative. Discreþia iniþialã se metamor-fozeazã în discurs vehement, iar energia vi-zualã instituie o stare de urgenþã.
Pe de altã parte, poemele lui Robert ªer-ban: înºelãtor confesive, fals retractile ºi pro-vocator asertive. „Sã nu te laºi”, titlul unuiadintre textele lirice, este, simultan, un manifestal discreþiei ºi al încrâncenãrii. Existã o sensi-bilitate, o fragilitate de fond, un cod bine ascunsîn care e pãstrat atât sensul poemului, cât ºisecretul lui de fabricaþie. Aproape fiecarepoem al lui Robert ªerban conþine o fabulã,o istorie, un design interior, care le face com-patibile cu deja invocatele povestiri vizualeale lui P.V. Textul literar se aºazã în alveolavizualã, aºa cum piatra preþioasã se fixeazã
Palimpsest deturnatîn monturã, pentru a-ºi pune în evidenþã iden-titatea ascunsã.
Ceea ce atrage atenþia în cartea-obiectconceputã de cei doi artiºti e diversitatea. Pa-gina - desenatã, coloratã, pictatã ori scrisã -emanã un aer sãrbãtoresc, recapitulativ, ca
într-o antologie a inocenþei, transformatã înarmã de cucerire a realului.
Spaþiul tipografic e admirabil exploatat;
e o continuã negociere între vizual ºi verbal:uneori, lucrãrile lui P.V. „împing” poemele luiR.ª. în marginea paginii, alteori, versurile co-tropesc zona vizualã. E o necontenitã povestea exilului/regãsirii, a dialogului-confruntare întredouã sensibilitãþi/perspective asupra lumii.
Dinamismul interior - caracteristic fiecã-reia dintre artele coborâte în arenã - se meta-morfozeazã în energie expansivã, în coloni-zare graþioasã a zonelor rãmase nehaºuratedintr-un discurs al genezei ºi creºterii suferinþei.Exuberanþa - a penei, a penelului - e înºelãtoa-re, nãscutã din prejudecata cã, întotdeauna,existã un adevãr mai profund, la care n-ai accesdecât prin sacrificiu, prin acceptarea suferinþei.Rezumându-mã la o singurã ilustrare, „Nastu-rii de la cãmaºã”, poemul lui R.ª., îºi gãseºtecontra-partea în replica inspiratã a lui P.V. Ver-surile „poþi sã-mi smulgi cu uºurinþã/ inima/ darînainte va trebui/ sã-mi desfaci/ nasturii de la
cãmaºã”, plasate în stânga, acolo unde esteinima, primesc o replicã excepþionalã în dreaptapaginii: spaþiul alb, al foii aparent imaculate, esfâºiat brutal, pentru a aduce la luminã zonagrea de conþinut a unui manuscris-inimã.
Dac-ar fi sã numesc metafora unificatoarea acestei cãrþi sãrbãtoreºti, aº vorbi despreo ispitã a palimpsestului deturnat. Adicã a arteideschiderilor spre încãperi vide, a sugestiilorrapid reprimate, a semnificaþiilor metamorfo-zate în opusul lor, a rãsturnãrilor vijelioase desensuri. El îmi pare a fi elementul turbo-dina-mic - contorsionat, exploziv ºi îngãduitor - alunei fericite întâlniri a artelor.
Mircea MIHÃIEª
În curtea Casei Artelor, de la stânga: Robert ªerban, Mircea Mihãieº, Pavel Vereº
