Ü li *■ SS'ISl m4r. x r~ ' ' K( V; ';v * *\ . pV * '4* ' . v •* ‘ . » ■ v ,t- .. , ţ . . ... - . , f . .. , .. » ■■'•■ vî . ••• :J:ţ v ''••’••• / ■ ; >• Í ■'. V ' i • ' / ’ *•' ‘ • v ?:•' -* *• > ■>

t i h i v * ? h tr& k sttv a n tfti a U » ! abaKami a J&VM E i m A m i M r ^ J L J k J l J L

I n t e m e i a t A u 1 S 3 8 a s O m r g e B a r i i mCa tat diaprera) peaim peper, aristocraţii $ aligarWl nid §& de ore a-ar ü

îmk f» »tans a$ «»ţîaa sbgiu l statal í?»twi* Transilvani) & SĂRIŢI*

Piaf* UbartăţU SB Bacarcçti, ta. Voevozi 50E e d a s ţ i a

* a « <» | _ 1« I Braşov, Piaţa LibertăţiiA d m m w t r a ţ i a f b u c h i i «. ionică V

APARE SEARA IN FIECARE ZI DE LUCRU

Concesiunea aauaţttrfler ?! akeaamenleler î Prlam A jp ^ ţ Hooaâni de publicitate CM 1L1BSCD Bucareşti, a. M oft t

H BO NAM ENTUt*t re n te a! Şaa# IueÎ Un sus

Komâaia: UI XÔ 60 LdStrein ătate \ @0 ÍK) Lei

Talflfoa B ra şo v M i ____

Conferinţa din VarşoviaIn vederea tratativelor de

pace cu sovietele ruseşti sunt întruniţi azi la Varşovia dele­gaţii ţârilor baltice.

Rc mânia nu şi*a trimis încă reprezentant şi după informa­ţiile de până acum nici nu vom avea un împuternicit special la această Conferinţă decât pe mi­nistrul plenipotenţiar din Var­şovia, care va avea o misiune pur şi rumai informativă la desbateri.

Rezultatul tratativelor din ca­pitala Poloniei e greu de pre­văzut.

După cât transpiră din ziare, una din condiţiile puse de Po* lonia, ar fi obligaţiunea gu­vernului din Moscova de a de- zista dela orîce amestec în ce priveşte soarta ţărilor desfăcute din fostul imperiu rusesc.

Ku putem şti cum va răs­punde guvernul sovietic acestui punct al condiţiilor polone, care însă acceptat fiind ar însemnao punte de trecere peste multe din dificultăţile cari stau în ca­lea păcii.

Pe de altă parte un radio din Moscova anunţă, că guver­nul sovietelor a hotărât ca la

; tratativele de pace să participe toate partidele politice din Ru­sia, dorind ca să fie astfel es- primată dorinţa întregului po­por rus.

O ştire, care dacă seva ade­veri, ne dă speranţa să credem că întâlnirea diplomaţilor diţi Varşovia nu va rămâne fără re­zultat. Având poporul rus voe

să-şi spună cuvâotul în desba- terile de făurire a sorţii lui la tot cazul condiţiile puse de gu­vernul sovietic şi*ar pierde din asperităţile cari le-ar face prea greoae pentru celelalte state in­teresate.

Presupunând o pornire sinceră spre pace din partea sovietelor ruseşti, iar autenticitatea ştirilor de mai sus dovedită, s-ar părea deschisă calea spre o aplanare şi regulare pacinică şi a celor­lalte puncte de divergenţă din­tre păr{ile interesate, aşa că Var- govia ar putea deveni atunci Tersailles-ul epilogului ce a ur­mat războiului mondial

O piedică însă, care în tot ca­zul nu va putea fi trecută prea uşor cu vederea de către ţările interesate, este încrederea pe care acestea vor avea-o în garanţa şi sinceritatea oferită de guvernul sovietic. Căci tocmai aceasta pare a fi şi principala cauză, care a a determinat guvernul român să nu-şi trimită delegaţi împuterni­ciţi a trata în numele lui.

Starea de războiu de până acum a făcut imposibilă o cu­noaştere mai de aproape a băr­baţilor şi intenţiilor politicei ru­seşti. întâlnirea din Varşovia însă va arunca lumină şi va ridica sau va apăsa mai mult vălul de neîncredere peste ochii delegaţi­lor din ambele părţi. E un mo­ment acesta al desbaterilor al cărui efect nu-1 putem prevesti, şi care va hotări sorţii de iz> bândă sau nesucces ai desbate­rilor din capitala Poloniei.

Corespondente dîn Bucureşti.

Solemnitatea distribuim„Semnului invalizilor“

Scrisoarea unui morar

„Saloanele Mai .Goga“Muii Ştim. D le Director 1

Am dat erl de un articol ta „Re- naşterea RomSnă" Nr. 313 întitelat: „Saloanele d-lui Octavian Goga", care m’a indignai într’atâta, de nu’i pot lăsa fără observare rngfindu-vă, a da loc în preţuitul ziar alD-Veas- tră următoarele rânduri:^jkcest pamflet nu merită sft-l m l- «cezi per longum ei laîum cu a ţi­nuşi, ci slmplamente, ca un sac din moară, trebue scuturat bine, după cum ştin ea, ca să iasă faina muce­găită din el.

Mare îndrăzneală — să an zic chiar obrăznicie ■— trebue să aibă cineva, care născut îa Ardeal, să desconsidere împrejurările, în eare arn^ trăit noi ’ aproape *de un mi­lion de Români îa Ardeal fi Unga­ria, risipiţi între unguri — şi să n® atace în sentimentele noastre naţio­nale pe bixâ, câ n'avem sintaxă,

Aş dori, feă-’l dac pe pamfletlstnl Intre Românii din Treiscaune fără graiu românesc, ca să se convingă despre adevărul teoriei depusă de D-l Ion Mateiu în broşurică sa „Cul­tura româneşte* si minorităţile na­ţionale din Ardeal" cu atâta maeş­tri« logică în cele două naţiuni : „limbă şi naţionalitate". — De aici ar învăţa m ult!

Ce priveşte pe sintaxa d-lui Oeta- vian Goga pusă ca antipod în faţă cu sintaxa maghiară a d-lui Şt. C. Pop, n’arn avut fericire s’o cunosc; şi ar fi şl greu s’o înţeleg cu sin- toxa mea săsească, cea pocită, îasă totuşi bună pentru mine.

Valoarea operelor d-lui 0 : t . âoga nu ie cunosc, şi după spusele altora mai pricepuţi, trebuie că >un t foarte buue. — Retri-gându-mă din afaceri am ;,i vroit acuta să ir>â ocup en tle, dar c»tind apologia îngâmfată a fratelui sân în pamfietu» amintit, mi-a trecut poirta de a sirâuge floricele din ele a s teamă, că voi da de vre-un miros ueplăcut.

Deocamdată atâta peatru neamul meu oropsit fără ortografie şi sin­taxă romanească.

D-nui ministru Pop poate să fie rmilţămit, în linişte, cu „modestele(?) iâmuri* ale pamfletului. — insâ o obiecţiuoe ia fel cu pcimfietul nu pot iatrelăaa şi anume:

Dacă — ca din poveste — s’ar preface tot „cuprinsul mândrului Re- şinan* in atatea „saloane* pi feres- iriie „ tuloanelor* a’ar umfla cu spec­tatori de demagogi, pamfletişti, apo­logeţi — şi de poeţii — caravana conducătorilor noştri tutti quanti va- Kditaţ! îa necazurile şi suferinţele poastre, treacă liniştit mai departe,

Duminecă dimineaţa, 1» orele 10*80, pe platoul şcoalei militar» de infan­terie, a avut loc distribuirea medaliei „Semnul Involiziloi*.

Aceestă medalie a fost distfibsUă ofiţerilor şi gradelor icierioere d>u raza cercurilor de recrutare Bucu­reşti— Ilfov $i Tasile Lupu în pre­zenţa MM. SS. LL. Regele, Reginei şi Principesa Elisabela.

MM, LL. Regele şi Regîfi», t* diatribuit în persoană, ofiţerilor şi grade ieferitare îavaîizi, ««dalia 9Semnul Înv iii m o i Printr* cei prezenţi notăm pe d iii? S. C. Pop, prim- maistru ad-islerim, general Mo?oiu, mini»îr* de rízbo’*, cs l. C Steîăneseu-Anua, secretar - feneral, general Văitoiau», general Rajiu*^ki, ataşaţii militari ai alîsţ'îor, maicr Mărgaritopol etc.

Serviciul divin a fost oficiat LF. S. Mitropolitul Primat Mîron Crla- tea ca îatreg ckru! biseHcssc. Ră»- punsirile litargiilc?, a« fast date d i corni mitropolitan.

D*pă îvrmlaarea s*rvici«!ui reli­gios, i. P. S. Mitropolit*! Mir©* Crlstea, a ţinut o îaălţătdarc curta ­ta** arătâad naraa dragoste şi ateu. ţisae cu o poartă iU7filia%r de răz­boia. Adrasindu-stt.iatalizilor, roagă p© Cel de sks să le uşareae saferiu- ţele lor.

Terminâadu-şi euvântarea î. P. S, Kreaz& taiuror iavaüailor, făuritori ai Roffîâoiei-mari, aiie seaiae.

şi coi tot cuprinsul României Mari vom mesgta dapă ei cum am mers pe vremuri, câid pentru ideile noas­tre măreţe înfăptuite astăzi „îşi fă­ceau dedai otite de credinţă şi loia­litate în Camera dela Budapesta tre­când cu sucees examenul de buni pa- tfio/i maghiari* î

Tare e regretabil, că trebae să lupiăm cu astfel d» demagog! fără simţ şi cap 1

Cu toată stima :George Şerban, morar.

*Am publicat scrisoarea de mai sas,

a acestui om original (ci o culturi frumoasă, artistica, politieâ şi făcută fără ajutorul nimănui) ca să se vadă care este rezultatul violenţelor dia şedinţele Camerei.

Criia inytţiioralsi Gom— Amănante

JBrI a avut loc înmormântarea vic­timei învăţătorului Govna, La autop­sie, s’a constatat că primise nouă lovituri de cuţit, dintre cari patru mortale.

Din declaraţiile ucigaşului (care este în afară de ori-ce pericol de moarte, ranaiachlzânda sf, crima s’a petreout ast-fel:

„Govna jucase toată noaptea cărţi; bine înţeies, bsuse destul. Pe la zece seara, soţia sa îl chemase acasă. U- cigaşul a sosit însă abia ia 3 noap­tea. Dimineaţa s’a du* 1» şcoală, un­de căutând în sertarul mesei nu gă~ si suma de 2000 coroaie ce o lăsa­se cu o zi înainte. I s/a spus că so­ţia ea venise dimineaţa şi de sigur va fi luat banii.«Imediat G >vna s’a înapoiat acasă, und® tiu început cear­ta. Vrând să-şi ia banii şi haineid (fiind-că* soţia sa îl somâ să pără­sească imediat casa) cearta deveni violentă. Soţia luă atunci un cuţit şi-l ameninţă; erau în salonaş: înfuriat, înebunit, ucigaşul smulse cutitul din mâua soţiei şM dete fără să ţie so- coteaiă, nouă lovituri.

Victima a primit lovituri, în piept, în ceafâ, în regiunea ficatului, Iu mână.

După ce-a omorât astfel pe soţia sa, ucigaşul încercă să se omoare: mâna lui însă tremura şi tăetura nu atinse nici arterele, nici beregata. In primul moment, s’a crezut câ rana e gravă; ne înşelasem: ucigaşul nu a- vusese patere să se omoare, după ce făptuise oribila sa crimă.

Familia victimei spune că aatăvară, Govna încercase să împuşte pe so­ţia şi scacra-sa, tot în urma unei certe.

Adevărul va fi scos la lumină, ca pedeapsa să fie şi ea dieaptă şi în măsura crimei oribiie comise, — ori­cât ar plânge şi s’sr văicări azi u- cigaşui,

Cuvântarea d lui general lié - şoiu, ministru de răsboia

Sire,„De secol), Ramâiii de pratstin-

dtai deia Nistru până U Tisa şi dela Ceremuşi la Dasăre, au luirit gaie- raţse după geaeraţîs, di* íeagáa şi până la mormânt, frumosul şiîifâp» tnitorul vis de astăzi România-mara. Vechile hrisoave, slova bătrânelor cronici, duioasele cântece ale popo­rului nostru şi Ispta măreaţă vnită c i jertfa este sublimă a oamenilor cu dragoste de neam, aa întieţiaut în decursul vremii vecinic aprinsa fia- câră acestui sfânt ideal.

Pro?idcn$a a răsplătit însă cu pri­sosinţă calvarul da veacuri ai popo­rului aostra.

Vitejii© oçti, sub înţeleapta condu­cere a celui mai viteaz cap tan « Maje*tăţ<i Voastre au înfăptuit visul străbun, au rapt zăgazurile vrei*li şi astăzi românii da pretutindeni saat în ţara lor, îa marta §i mâadra Ro­mânie.

Sâng«ie a cars cu dëraieie, sufe­rinţa a fncanunat fruntea tuturor şi jertfe mari ne-au fost dat să supor­tăm.

ia fsţa uoastră se găsesc reprezea* tauţii acestor încercări, se gSsssc a» ceia cari ueprecnpeţlnd sacrificiul au făcut din trupurile lor sfârticate zid peste care nu trebuia şi na a putut trece duşmanul. Patria românâ ca o buná şi iubitoare mamă nu şi-a ui­tat datoria ce o are cătră s»ceşti bravi fii ai săi, sérbátorináu-i într*o zi prin acordarea de către M. Voastră a „Semnului invalizilor* tutulor aces­tor eroi.

Dar sărbătorirea de astăzi şi cin­stirea invalizilor de războiu, nu este pornită numai de datoria către aproa­pele, ea se înalţă chiar deasupra săr­bătoririi răsplătind luptele de jertfe şi devine măreaţa sărbătoarea când ţara şi Regele distinge în mod deo­sebit pe acei cari pentru înfăptuirea României Mari çi apărarea pământu­lui strămoşesc; din rănile lor glorioa­se. Marele Căpitan, care a dat cea mai înălţătoare dovadă de jertfire de sine din câte cunoaşte povestea nea­murilor încredinţează ostaşUor săi cari n’au precupeţit sângele lor „Săra­cul Invalizilor" semnul jertfelor.

Dar ei nu trebue s& uite că pur­tarea „Semnul la valizilor" îi îndato­rează că de azi înainte să fie vred­nici de a-1 purta, vrednici de Mareie Rege carele-a dat, vredaici de mări­rea ţârei ior. Numai astfel meritul lor va fi deapururi şi cinstirea lor dea- semenea.

Invalizii de răsboiu sâ nu uite că răsplata care liae dă se datoreşte M.S. Regelui, care în momentul hotă­râtor cu sufletul de mare român a ştiut să îndrepte ţara pe calea care ne-a dat România de azi.

Intr’ua cuget şi într’uu singur gias să strigăm :

Să trăi iscă M. S. Regele M. S. Regina, A. S. Principele Moştenitor, trăiască dinastia şi România Matei

«

Căpitanul Dumitrescu (invalid). Vorbeşte în numele tuturor frua-

, lizilor, aducând prinosul lui de recu-

neral I. Răşcanu, fostul ministru de războia, pentru toî sprijinul dat in­valizilor şi dragostea pe care aa ară­tat-o, faţă de aeei cari s’au jertfit pentru patrie. Ziua do a*tfizl e*ie cea mai mare sărbstoare pe care o ser­bează invalizii de războiu.

Este ziua câod mareie şi gloriosul nostru căpitan M. S. Regele Ferdi- nand, însoţit de augusta sa iarailie, se găsesc în faîa noastră, împărtin- du-ne semnele da invfiitd,

Reamintişie M. S. Regelui, f*lnl cum au decurs luptele şi sbacinraă- rile prin care a trecut ţara şi popu­laţia românească. Acum dapă ce ne­am achitat datoria de brnv ostaş, e de datoria noastră acum mai mult ca ori când să dâm tot concursul nostru ţării, îa cantate de cetăţeni depa­nând a muncă rodnică pentru propă­şirea ei.

*Cuvântarea M. S. Regelui.M. S. Regeîe, răspunde tuturor, In

cuvinte pline de îmbărbătare şi înen- rajara, re cunoscând drepturile nepre­cupeţite aia fiilor ass3t«i ţări.

Invalidul, cara îa războiul gostru peatru întrtglrea neamului, a eşit cts diferite infirmităţi, trsbuic ca să fie distins pria faptele lui vitejeşti, aeor- dându-i'fee un semn distinctiv, „Sem­nul invalizilor", pentru a impune respectul tuturor, ca acel care a fă­cut aia pieptul său zid de apărare împotriva vrăjmaşului strein.

M. S. termină cuvântarea sa cu cu­vintele «rmătoare:

„Voi a-ţl fost şi sunteţi o pedoabă a ţrfrii" I

„Trăiască armata noastră şi aeei cari şi-au viirsai sângel* pentru în­tregirea neaomlai."

D. căpitan Dumitrescu (invalid), mulţumeşte în numele tuturor invali­zilor şi roagă pe invalizi aă aibă în­credere în ziua de mâine.

D. Sâibu, pictor invalid, mulţume­şte îa numele invalizilor grade infe­rioare şi-i roagă, ca ofiţerii invalizi să se unească cu toţi pentru a fi îa* tr’un cuget cu toţi.

După aceasta s’a servit o masă.Muzica militai:ă şi corul elevilor, au

eântat cântece patriotice.Solemnitatea s’a sfârşit la orele

1 şi 30. p. m.Rep.

Chestia Turciei—Cabinetul Bntanic d ivizat—

Ziarele din Londra, cer cu insis­t e ^ să des *?ât m*î repede pu­blicitate! Jucrârile Coisviîfaiui suprem.

Lordyl Róbert C e l a pus ua mare num£r de »t» 8ă sem­neze o pfiiţiune pr;n care se cere gonirea Turclior ®m Conetaîltinopol.

—■- Un apel adresat primului mi­nistru şi sem nat do asemenea d*2 mai maifi deputaţi englezi, a fost dis­tribuit îâ mare úürnár în culnzreie Camerei comuaeîor.

Prin acost aoö5 se spune că goni- rea Turcilor din Consiaotinopol ar avea un eveniment dezastros? asupra mohameda îllor din indii.

Pe de sită parte, în urma cnor ‘întrevtideri cari au avut loc între domnii Nitfi şi Venizelos, se pare că aceştia nu cătut de acord asupra mai multor chestiuni.

In ce priveşte Tracia şi mecfne- rea Sultanului la Constantinopol, Q>e- cia va face obiecţiuni, dacă o popu­laţie eleuică care-care va ii supusă turcilor.

Dacă Coristantinopolul va fi admi­nistrat de „Liga Naţiunilor", aceste obiecţiuni nu vor mai fi formulate.

Dcpă ziarul „Daily Maii", chestiu­nea Coastaaitinopoîuiui, a provo:at un conflict în Cabinetul Britanic. O fracţiune avâod în frunte pe Lordui Cürzon, cere expulzarea întreagă a Turcilor din Constantinopole.

— O altă fracţiune având în frunte pe d l Mouotegon, secretar pentru India, este pentru menţinerea turci­lor, în capitala Imperiului Bizantin, tattá să se poarte bine.

Se crede, că o sforţare a început a se face în momentele de faţă, spre a se ajunge !a un compromis după care influenţa turcă, să fie ţinută nu­mai la Constantinopo), îa loc de în­treaga zonă ale cărei limite fusese m?i înainta fixate, !n jurul oraşului.

Zarul „Times", blamează cn seve­ritate guvernul Britanic, pentru făp­tui că vrea să lase pe tarei ia Coa- stantinopol şi speră ca mai e încă vreme sâ revie asupra acestei ho­tărâri.

Constsntinopolul va rămâne un centru bogat in intrigi şi nici un fel de control internaţional nu va putea fi stabilit îa mod s'gur asupra strâm- torilor.

Trebue ea Constantînopolul să fie pus sub o formă oare*care de con­trol internaţional.

Leondru.

Cronica BraşovuluiSerbarea de Duminecă.

uoştiuţă M. S. Regelui şi D-lui ge-

Vorbiam iar ia această cronică de înrâurirea care a avut-o Universita­tea populară asupra spiritului braşo­venilor spunând că ea a schimbat macazul liniei dsla intrigi, zizaoii, în spre frumos, înspre adevărata viaţă a unui popor dotat cn calităţile şi cu sufletul poporului uostru,

Era terlbiiă dibaiala Cn cara se gă­sea populaţia da aci dela sfârmarea jugului de asuprire încoace Cu toţii ne căutam cărarea, pe care cufieiul ne-o dorea şi ne era greu sâ o gă­sim. Buimăciţi de lumina libertăţii cotroboiam în toate părţile. Şi am dat in spini, şi am nimerit în mocirle. Ne lipsea ghidul, ne lipsea îndrumă­torul.

Acum l’am găsit. Corpul didactic, ca şi in trecut şl de data aceasta ne servesc de edecreuii. Directivele care ni-le dă aoest corp, de oameni plin de dragoste de neam, sunt calea ade­vărată, caiea pe care sufletul nostru buimăcit o căula.

Pe lângâ cursurile ţinute de unii dintre cei mai destoinici membrii ai corpului didactic, Universitatea popu­lară a ţinut să aducă forţe noi, foarte uriaşe şi din vechiul regat, care Bă brăzdeze, care să tae brazdă adâncă în unele direcţii, cari rămâneau ca explorate.

Şl am văzut printre noi ua Ionel Ştefâne^cu. Drumarul Ariei prin ei ne-a fost marcat. Vor veni şl alţi în­drumători mari. Şi aol îi aşteptăm cu nerăbdare.

*Duminecă la orele 3 p. m. corpul

didactic din loc, a ţinut sâ consem­neze pe unul d a uriaşii literaturii române, peste care de curând s’a lă­sat huma rece a nefiinţei.

Au venit mulţi sâ asiste la aceasta sărbătoare si sala Gimnaziului era plină. Cu sfinţenie a fost ascultată cuvântarea d-lui I Ştefânescu, ginerile marelui dispărut.

„Ml e grou să vorbesc despre acela pe care noi ii ziceam tată*, a înce­put cuvântătorul cu o durere impri­mată pe figură. Ii era greu, fiului să vorbească de tata, dar tată, aa era

numai lui, ci tuturora şi trebuia să treacă peste orî-ce durere, peste ori­ce pűdoare, şi el care îi era aproape, ei care cunoştea şl altă lăture © m a ­relui suflet pe care cu toţii Pam cu­noscut, era dator sa voibeaaeă,

O oră întreagă publicul a sorbit cu mesaţ cuvintele d-lui Ştefanessu, cari picurau ca o rouă binefăcătoare a dimiueţii pe sufletele audilorulci.

Serbarea a deechids-o d-nii prof.G. Coastanţiu şi Drago; NáVrea ca o bucată de muzică cântată la 4 mâini la pian, Fata legimentului de Donizetti După cuvântarea d lui Şte- fănescu despre opera şi’ viaţa marelui Ai. Viahuţă, au urrnat recitări d ’n po­eziile iui Viahuţă.

D-ra M. Runceacu ne-a declamat bina de tot poezia „La icoană", iar d-l profesor EUescu a citit Mama. A urmat apoi d-l prof. Moldrik la celo. Canţoneta de Popper, Jocui ţărănesc a lui Damitrescu şi Le Cygae de Suiot S ă 3ns au fost cântate ca multă poezie şi brio, iar Elegia lut Masunet părea o rugă înălţată marelui d!s- párat. D-i prof. Moldrik, prof, l î con­servatorul din Iaşi este un distins celist şi bucăţile executate de d-sa spun mult.

Serbarea a încheiat-o două coruri căutate de corul format din studen­tele deia internatul Reuniunei femei­lor româu», şi a şcoalei superioare d* comerţ şi de studenţii şcoalei co­merciale şi reale, Spre lumină de Mezzetti şi Ciocârlia de Mendekon, sub bagheta d-lui prof. George Con­stanţi« au fost executate admirabil.

Rep.

S uccese le R om ânie i . Z iaru l bu- eareştean *J.ara Nouă* declară , din sursă bine in fo rm a tă , că d lVaida a obţinut avan tag ii fo a r ­

te im portau ie pentru ţa ră , atât in chestiunea graniţelor cât şi in cheatiunsa obpinerei unui îm ­pru m u t eoctem. (Ag. Damian—Bu­cureşti.)

în formaţiuniPasam cu &0!ş*vt0ii. Agenp*

Dam ian anunţă din Bucureşti: „Ziarul Epoca spune câ d4

Va?da a răspuns propunerei de pace a *sovietelor ruse, accep­tând-o şi declarând că Români* doreşte să trăiască In bune ru­p ă tnri cu toţi vecinii săi.

Asupra locului şi datei tra­tativelor, guvernul român va d* lămuriri numai după ce va pri­mi răspunsul guvernelor neutre dela cari a solicitat obţinerea ospitalităţi delegafiilor de pace..

— Tot agenţia Damian mai anunţă că guvernul a trimis pe deputaţii Baluta (basarabean) şi Bodnarescu (bucovinean) ca de­legaţi ai României la tratativele dela Varşovia, având' numai a& ia informaţiuni.

G sse r a l &ăş«a&n, fost arialstve de războiu, a fosţ numit comandant al grupului de armata de pe Tita.

I a r ă ş i M a re le C a r t ie r . Ministrul de războiu, dl general Moşoin, Inter­pelat în Senat, a declarat «A Marels Cartier na poate fi desfiinţat pâafi * sitnaţionea turbure ia graniţl.

Va veni însă cu un proieet pria care oaelî din atdbuţiunil« Marţial Cartier vor trec« la ministere* da războia.

Marş se rb ă ri se vor faee ia CU* şineu pentru recunoaşterea alipire!Basarabiei.

O ş e z ă t o a r e l i t e r a r ă va i m tacDuminecă după prânz, aranjată din partea Reuniune! femeilor din Silişi. Amănunte asupra programslui vom public» îa numeri! viitori.

Mulţftittltă. Spre scopil ari&rs! li­nei uouă biserici în parohia rom, ort. dia Braiovul vechiu au mai con­tribuit: Doftical Colonel lOiii Ieneio* vlcî ca soţia D ei sale Maria 990 «oe» şi Dl Spin don Bolta subprefaci pre­fec. reg. Bi*gov cn soţia sa lilsava* ta psntru pomenirea părinţilor aer# loan şi Parischiva, 100 cor. Faptela nobile se laudă de sine. Primsascâ numiţii donatori dm partea mas c it şi din partea întregului aostra pa- por din Braşovul vechia, p ta ttn a- ceste probe de adevărate jertfa «it§» tineşti eijpresiunea profundelor aaas* tre mulţămiri. Al On. Redacţia*». ft#a* şovel vechiu 8 Martie 1920 ca da»« sebită stimă Io?if Maximiliaa, parafe*

Cartel» de petro l. In 11, 12 13 Martie se va împărţi cartale da petroi In ambele locuri da î a păr­ţi re da bilete. Pentra a peraoani singură ue cuvine 3 cart*ley paalrao familie fără servitoare 5 cartale fi pentru o famalie ca servitoare t «ar­tele d» cât« un Mira de petrei. Pre­ţul unui litru 3.60. Fiindcă na tiap mai îndelungat ou se împarte pe» trol se recomandă sâ se ridica leat! cantitatea de odată.

C a r te la p e n t r a laminări. D«*» dată cn cartelele da petrol «• vor distribui şi restul de luminări rămas, în aşa mod că pe fiecare bilet da legitimare ee va da o carteiă albi pentru o bucată de luminam. Mai înainte s’a dat pentru un bilet alb4 luminări. Acum se reduce drep­tul ia o luminare. Acei cemerdaaţi care mai au bilete veck!, trefcnî« a la socoti înainte de a începe dis­tribuirea da bilete nouă. Actste lu­minări se află aproape în toate la­curile de distribuire de până acuma. In cantităţi mai mari la Cooperativa (Badea) Duşoîu, Sirvatius. L MWler A. Tartler şi H. Z ntz. Preţul anei luminări C, 2.50

Ofjciul de aprOvizioaare,Mnlfămifă. Reuniunea femeilor

române din Scheiu mulţdmeşve d-nel Maria Roncea pentru suma de §ee cor. dăruită la fondul monumentului eroilor în amintirea soţului sân de­cedai Dumitru Roncea. — E. Pricu, presidentâ. M. Bădifo*, casieră.

Biblioteca Facultăţii de Litere şi Filosofic din Bucuraştf, a fost frec- veniată în cursul lunei Februarie de un număr de 475 studeuţ!, eati au consultat 024 volume şi anume: 170 de hlosofie şi pedagogie; 28d de li­teratură streină şi 156 de literatori română.

J u d e c a r e a u n e i b a n d e de t â l ­hari . La 31 Martie c., se va judeca ia secţia I. a Curţei Marţiale a cor­pului I. procesul de tâlhărie, al unei pretinse bande din jarul Bucureştlu- lai. Acuzarea va fi susţinută de d-l Sublocot. Condeescu. Apărarea va fi reprezentată prin avocaţ i : Radu D. Rosetti, Negoescu, fCapeieanu, Mişo Aiexandresca, D. R. loaoiţescu, fl Chihoia.

Procesul e de o mare importanţă Ia care vor fi citaţi peâte 100 de mar­tori printre cari şi malta fete siman­dicoase.

Pagina 2 0 A Z E Y A T R A N S f . L V A N ï B fR r . W M M ®

S« caută un maşînistru tipograf cu leafă după tarif, informa ţiuni la adminis­traţie.

Ct&uvtZMU. Domni! profesori de ■»rxieft şi gimnastică sunt invitaţi 3 6« piex«*ta la o coH*fstuire în Qiuj, ce r a a rea loc îa 21 MsHîe si. d. ic c&eza : 1. Saliiriiani egale eu a celorlalţi profesori liceali. 2 Educaţî- b«câ şi cvsllfic&ţfa îa viilor, C«1 d u vechi»», i«gat încă sunt biae vătuţi. Cowi|#t*$\ ad Jioe.

KB Doritorii de a participa ia con­sfătuire să se adres-eze telegrafice Domnului Sa va Galumba, stud. la Conservator Cluj, Cämliml studenfesc Nr. 2â.

Coau e r fu l I l e a n a 9 a s s se va t ^ eSâmbătă îa 13 Martie la orele 8% seara, ca următorul proprem :

MigüOD, Thomas, l h iiebe d;ch, Gri©g. Lehn deine Wang’, Jensen. [f von are ţiu re, Bisbop. 5 minute pan s$.

H bscera, B ze i Ch^nson Boheme, B ztf. Csi»k âorn vcit( Liricii. Ma - d i dai, Biha/y. Î5 ni nüte pauză.

Qrand aii da Daüla, Saint^äen?. MatiKüoa diti>s mo*, B*yerettc. Wie­genlied, Taubert. Vcrgtbiiches Slănd eben, Brahms. Keine Sor^ auf den W ^ , Raff.

P?. Seire? B e n ţ ia ; medic practician fost medic la spitale şi specialist în beale de piele şi sexuale cons. 11— 1. 2—4. Strada Csgtoiului Nr. 70 Braşov,

8—20

oraM JBBNTii DAIItr

— 9 Martie —

JBncu!eşti — (Cămer?) Di Stelisn rcttlţcnieşte ardelenilor p«n!ru a le ­gerea fa la Arad şi d-lui lorga p i a ­tra cHvlniele adresate cu ocazia va- liclitlrii mandatatei să*?. Arată cum fe’a luptat de ambe'e p frp pentru în- trezirea nesmnlui, sfâtueşte pe arde- le i i sft na tis r&i f*ţi de parlamen­tarii veffcinitn regsi, cari i-au aştep ­tat ea braţele desch sf, îndeantnfl la muncft sinceră. Ardelenii au dus ţiSnâ acuma luptă crâncenă îa po­litici lor naţionali» Aemo trebue să facfi politică de aderare a tuturor remlalior. Daţi largi fjibertăţi naţio­nalităţilor, faceţi dia ei prietinii noş­tri, fiţi tot aşa de harnici ca şi în ire- ţu t, eajţHâ în suflete sâ arătăm că tmiitem vrednici de România Mare. Dedarâ *poi că donează toat * diurna i e deputat şcoaieior rumânrşti din Arad. Dl lorga mulţumeşte în ru- » t le Camerei, îndemnând fşi pe al» ţii să facă Ia fel.

lo&lf iaterpeiează în chestiunea a-

restărîlor Ro^aliştilo/ din Pioeştl şî a Ini Fluersş, fost şe? de resoît.

DrSguţescu interpelează , îo ches­tiunea agrară, arâtând că boerP îşi vând moşiile şl părăsesc ţa^a.Ţeicu iaterpeiează de ce nu s’an gran­d i t ţăran ior cele 240000 lanţuri hotărâ­te de Consiliul Dîrigact Stabiieşta că de viüá este secretarul general Osvsdâ care nici as tl i i n ’a trimis comisia- nea de distribuire a p&máűtahA

Ssi ancâoă discutarea creditului de 25 milioane cerut ds ministrul lucră­rilor public© pentru construirea li­stei ferate Chi^îneu™ Bender - R*ni.

Bucureşti. — La Palat a avut Ioc cm prânz pentru »e;bâtorhea recu­n o a ş te m unirii. Au partiripet mi­niştrii, metropoi'tui primat, cai dinu­lui francez D .bols cu suita sa,

Constuntinopol, —■ Au sosit aici 10,000 soldaţi i-l-aţî pentru ocuparea oralului, [q care siiuaţia este tot gravă.

Vaişovh. — Delegaţia letonă a sosit sub eon ducerea lui Mostwar spre & participa ,-a desb&terea pécel cu boişevkii. Daocan d^tă rtprez^a- tacţii $v virteîor nu vor fi în vi taţi la Varşovia dácat dupl ie 'm îaâre^ con* ferinţeior dinire- eta'eie vceire cu Polonia, sau po^te că rezultatul să fie comonicat direct ia Moscova.

Budapesta. — Harihy a lansat un man.foât entre populaţie îndemnând l i másuri exir«nte împotriva aca­para tori lor.

Madrid. — Greva ciiior îerete şi poftei din Portugalia a încetat.

Atena.. — G-^cmu! co;nari«ă o- îicîal că aiiatii abordat Greciei o parte din Trac-a şi oraşui Smirna cu hinterlandul fău.- Sofia. - - O'ívf-üoi a primit nota

d ; protestare a Consiliului suprem împoir va che’tsadi sub arme a coi- r'ngeniulol 1920.

Lafbach. — D;n B eárad teie- geafeazâ că p im u l ministru P .o iid a a rá is t Adunării Naţicna e profra- niul noului guvern dcdUr&űd câ r a va ds«o!va Adunarea Naţionala pro ­vizorie decât d»îpă ee seva fi p ronun ­ţat asapra tratatului de pace în eb^s* tiunea AdiMice!. Arată că In siad .il actual e a nu poaîe fi rezolvata, Mi­nistrul internelor Trifeovki arată si­tuaţia internă şi mulţumeşte func­ţionarilor şi populaţiei pentru muncă depusă în favoasea unirii. Miiiiitraî domeniiior citeşte proeeteie reformei agrare care suat gpiaudate de adu- nsíe.

Viena. — „Kor. Bureau* anui’ţ i că ia o înirunlie publică dia Salz­burg s’a cerut din nou alipirea Ti- roîului îa Germania.

Ceinâup. —• Cu prilejul recunoaş- terei alipirel Basarabiei ia România au fo it manifestaţioui îa oraş.

Cenzurat ds L Brotea,

s a a B a a a i i E B g i i B i B e g a æ s B m ;

PURO AEGĂSITfll—PABICAUI IE PIELESI DE POSTAY

S se llferează prompt afia depozitele noastre ^ Galaţi şi Constanţa

Extract Quebracbo „FORESTAL“, „CROWN

BRAND', Natroiï, Chpomtan, Dcgras, Moellon, Untură de peşte, Glucoza, Sodoil, O lein ialbăşi blondă.

USeü de P alm L agius, p r im a c a i i ta te .

#*9.%î

Bucureşti: Pasagiul Imobiliara, Scara F.Belvedere Nr. 1.

Constânţa: Str. Lahavari Nr.10—10

M A

a lică île dopo îe

P

Fabrică sisd in B o m â n ia -M a re

şi mare aU \m da argirstărse şl toate afectele bisericeşti

Dimitrie P. PopsscuFurnisorul sfintelor WltropoHi, Episcopii şi biserici dm ţară

Calea Kcşllar fio. 249, fiucuraştiSs găsesc c lopo te g a ta de o r ice xnăiîe*8 , ş i se s x e c u tă

e r ' t e c o a s s i i Ib f a ţa c l i e i ţ i l o r eem a! In 24 o re cn î — o p r e ţ e r i i e a a i r e d s s e ea or,Bade-

mm FÂBliSiiŢIÎ BE SÂPIÎNse lifereazâ prompt gir; depozitele noastre

Galaţi sais CcRst’inţa

SEU La Plata american şi australian

ULEI de Palm Lagos

ULEI de Ccccs, Ceylon şi Cochin

, Bucuieşti: Pasagiul Imobiliara Scara P.

jMofirff ’ Gsaatd :Str. Belvedere 1.

Constsn^*: Btr. Laltovari 4 10— 10

?t} J »M • Steogv'jS-{ ■ '

„Ţ A R A O L T U L U I« ,societata aneBlaă roa. pentra electrizarea ?î Industrializarea văii OUsiDi.

„ P r o s p e c t .

InUaţîon&nd eiploafcarea şi ultilizarea forţelor de apă din Carpaţil sud- ©Btioi pentru indu^trializareft ţinutului priu m jiocul unei «oeietâţi pe a:ţiuni — Iai3eim următorul prospect;

1. lam irsa socie.âţn 6sto - ij.rtt Oiiului , <&uoi ]niji roinână p^n— im «leetriiarea şi industrializarea vaii Oiiului.

2. SldîOl »oiietătii este comuna Avrig, eu facultatea pentru adunarea ge- »•raia i e a schimba sediul societăţii.

3. SapltdiUl SOCiStar se fixeată ia 5.000.000 cer. împărat în 10.000 aeţii su- măteare ia nume în valoare rtomioalâ câte de 5C0 cor. Adunării generale eenstituante îi se rezerv^ însă drepfccl da a urca capitalul societar.

4. Societatea ee înfiinţează pe timp uedeterminat.$ G6PBl societăţii este producerea electricităţii prin căderea apelor şi u-

tilizarea ei la iluminat, înoalz t, agricultură, comuniraţie şi industrie.In deosebi seeietate : a) va folosi electricitatea la iluminarea comunelor

din jurul nzinelor, înlocuind folosirea uesânătoasă, periculoasă şi mai costisi­toare a petrolului, care foiosindu se la alte seopun va contribui la prospe rgres ţării tn bunăstare, eventual prin exportul lui la urc&rea valutei neastre;

b) Jitrebuinţându-se forţa apei ia ÎLe&lzit, agricultură etc. va aduce cu şina eeenomizarea In lemne, cari într’un viitor n ai depărtat cu vor mai li la abandanţa de azi;

•) se va uizui societatea a Introduce puterea electrică ia comunicaţie dâad astfel avânt comerciului aducând populaţiei economie în timp, iar statului in •ambu*tibile;

4) va înouraja prin oferirea puterii electrice întreprinderile industriale exis­tente şi nizuinţele particulare in această direoţ e, va iniţia şi fonda stabili­mente icdustritle proprii îu cel mai scurt timp.

€. Terrainii de solvire ai capitalului subscris simt : ia subscriere 30% ţi tâte 25 cor. spese de fondaîe după fiecara acţie, iar restul la provocarea eonsiliului de administraţie, cu ac a restricţie, că ratele nu pot ti mai mari i e 2© # şi intervalul îutre termina de solvire mai scurţi de 2 iuui.

7. TeraiBUl pâuă la care se pot face subscrierile da acţîi este 17 Martie Bt. n. 1820.

8. Subscrierile de acţii şi p ătirile se pot face la primăriile cemucale din «©mua®le : Porceşti, Sebe^ul-de-jos, Sebe^ul-tie-sus, Racoviţa, Bradu, Avtig, Săcădate, Gamboac», Porun bacui de jos, Porumb&cui de sus. Apoi la insti­tutele : „Credi ul Techaic*, Sibiu, „Banca centrală“, Sibiu, v Albina“, Sibiu. ,Iavorui'‘, Sebaşul de jos, ^SjtuI“, racoviţa, BAvrigeana8, Avrig. wPtUgariuia, Săoâdfete BCas^a de păstrare“, Săcădate. gPorumbâceaua“, Porumracul de jos. »Negoml*, Porombaoul de a s.

9. Fondatorii garantează solidar pentru sumele solvite.10. Fondatorii i?i rezervă dreptul de a numi consiliul da administraţia pe

primul peried de 3 ani şi a selecţiona subscrierile de reţii.S i b î u, la 22 Februarie 19£0.

F o n d a t o r i i :Comunele: Avrig, Boiţa, Brad??, Glimboaca, Porceşti, Porucnb&eul-de-jos,

Porumbaoui-de sus, Racoviţa, Săcâdate, Sebeşul-de-jos şi Sebeşul.de-sus — ^Albina“, inst. de credit şi e o n . , Sibiu, „Avrigeana“, inst. de credit şi econ., A snrig, ,Cassa de păstrare“, Săeădate, „Urejital Technic Transilvănean“, soe. anon. Sibiu, „izvorul“, inst. de credit ei ecou. Sebeşul inf., ^Negoiul“, cassă de econ. a. p. a. Poru mbaoul sup., BPiugariil#, oasîă dc econ. Săcădaie, ^Porambăceana“, cassă de econ. Porumba.', „România“, soc. de asigurare bibin, BTurnu Roşu“, inst. de crenit şi econ. Boiţa, wSorul“, inst. de credit şi econ., Racoviţa. — Nicolae Bobeica, Alexandru Bratu, Dr. Nicoiae Oom?a, prefectul jud S-biu, Yasile Chielda, Ioiin Câmpean, Achim Crăciun, loan Crăciun, Toma Cal u, Nicolae David, lo^n Druhora, loan D agomir, Toriua Doioan, loan Boican, Dr Ioaa Fruma, aivocat, L*avid Frâncu, Victor Fiorian? Vaîeriu Florian, Toma Flucsa, Andrea G-alea, Simion Grădinar, Vinceniiu Grama, farmacist, George Hulpus, loan Hulpus, loan lordache, G: orpe Kraoss, Chr. Miadenovici, director general C. T. T-. George Maxim, Mihail Mareşin, Trai an Maxim, lo ia Musat, loan Maunebcu. Dumitru Maudeal, David Murarescu, loan Mate^, Ieronim Motoc, Adam Micu, Toma Mfexini, căpitan, şeful bir. teehnic, George G. L&zariche, loan Nicolae, L^zar Postea, Ioaa Parei, Vie« tor Preda, Ştefan Popovioi Ouofrei Purece, George Postea, Gavrilâ Pavelj Candid Popa, Ioaa Petraşcu Luca Popianus, Toxna Pavel, Ioaa Pedoreanu, loan Răduţu, Irimie Raduţiu, Nicoiae Roma11, losif Tod. Roman, Ş-efan Sasu, Sever Sâlca, Or. Ieronim S oichiţia. avo atui C. T. T., Lazar Stoîchi- ţia, Ian D. Stoiehijia, Nico’ae Solomon, Icau Stanciu, losif Stoica, 1. Victor

Xoen llio. Octavian Stoichiţia, pretor. 1—5

f a b r i c a <sc C lo p o teKICOLftE IQKESCU

— BuCiireşM , s t r . F i t a g o r a 20- —

SU C U R SA L A : Craiova, str . Lipscani No. ii.

face cunoscut enoratei sale clientele, că ave posibilitatea

a e z e c u t a o r i - c e c o m a n d ă d e c l c p s t sdin material de prima câîiM g (ca în timpuri normale).De asemenea la «ucursaîa nosetră se găsesc 2Ce!F2ŞÎ Eărîl’fi

actiaşi calitate ca aceleaşi pre.uri ca în Bueureştl.Anul acesta carnavalul fiind scurt ş? transportul p® O. F. R. foarte anevoics, C0®6BZH8 ÎrebU8SC făGDÎB dl0 VreM8, sprâ §putea ajusge mă?farile înainte de Paşti Infcrmaliuni ia cerere.9—20

G u r e l e pentru m a ş in ide piele, marfă englezească

C u r e l e B a l a t a P a t e n t „.Dicfe C u r e l e d e p ă r d e c ă m i lă

A m b a l a g i u r i c u c a u c i u c ş l grafit P s b e s t P l ă c i de i m p r i m a t , marfă e n g l e z e a s c ă

O l e i u r i a m e r i c a n e D ie se l , M o tc î l .

O l e iu r i D u r o şi O îe iu i i m a g n a

U n s o r i a m e r i c a n e (p?n*ru uns)

Uferează cu promptitudine.

Fraţii Goldenberg Ktu<»«3‘eşfS, Pasag. Imobiliara, Scara F. C a i a ţ l , Str. Belvedere Nr. 1 Constau iţa? Str. Lahovar Nr. 4

10—10

MED. UNIV.

Dr. Mircea S0C10-SIBSÂNDfost şi actual medic de spital

D e m o b il iz a t

Consuît. 2 - 4. Str. Ecat. Nr. 46 -6 Telefon Nr. 237

D e v â n s a r s

A u io c a m m e iâ„Fiat* 35 H. F. bună stare pe cauciucuri masive, Str. Triumfului No. 6, Bucureşti. 8 - 3

D e v i n n r s

O c â $ e & d s w â n ă k a r e *

G. Dumitriu, Str. Fabric&i Nr. 2.•V-8

f îp o jE ta t i» 1 A ." M n n s t a q B ra c ia c ^ é Q o m p B r â ş o ş ,

■ l e m n e i e v â n z a r eIn zina de 21 Martie 1920 la orele 11 a.

aa. în cancelaria parohialii din Comuna .A- r aţa, se va vinde prin licitaţie publică 128 stângeni lemne de îag prima canliţate.

Preţul de strigare ai unui stangen 250 ce- roane.

Doritorii de a licita sânt îndatoriţi a de­pune vadial de 10% iar preţul Întreg ime­diat dnpa licitare.

Depărtarea de unde se aC& lemnele pâuă la gară este 9l/i km-

Desluşiri mai detailate se pot căpăta dela eficiul parohial.

Apaţa, 8 Martie 1920.1—o 9fie ini parohial.

A rm ăsariapţ! pentrn fecandare.

Ro b cu ste'i ia frunte, 159 em. Înalt, 4 aai. Murg cu stea în frunte, 155 cm. înalt, 8 ani. B5a

Adresa: Braşov, Str. Fântânei No. 17, Ec. I.

Armăsarii pentru tracţiune şi călă­rie sunt foarte biae deprinşi. 1- 3

BANCA CENTRALApentru indusirie şi comerţ s. p. a .

C L U J

str. Regina Maria No. 6-

PROSPECTE tocmai un an de când s ’a plămădit înfiinţarea Băneii cen­

trale pentru industrie şi comerţ s. p. a. în Sibiiu cu un capital societar imţial de 15,G00.000 Cor. şi deşi şi-a început activitateasub împrejurări atlt de grele abia în luna Maiu 1919, în scurt timp a prestat mai mult decît ar fi putut aştepta oricine.

In urma împrejurărilor schimbate îa finea Junei Noemvrlo a. tr. f!-a m .Ut scrHul U. 0*b], lăsând în Sifbiu o filială şi urmând a*şideschide o serie de filiale, conform programului de muncă bine chibzuit ş: precizat

Mănmm şMm^ortanţa afacerilor diverse ce le desfăşoară în butul tuturor (tîLtruilaţilor enorme valutare, de transport, etc., a deterrnii^i Con?: îl a«• de Adm?>njstraţiune de a propune Adunărei G en era ts-:ra o rd in a ie convocate pe 19 Iunuarie 1920 urcarea capliahlu: societar oua 1.5.000 000 Cer. ptnă la iOQ,GQQ.GG9 Cor. emiţînd pinii h .170.000 bucăţi acţu noi în valoare nominală de cîte 500 Cor, esesce s’a de©ls m înaniisitata acceptîndu-se urmă­toarea propunere făcută din psrtea Consibului de Administraţie Adunărei Gem raie.

Se pi^pitne Adunărei Generale să autorizeze Consiliul de Administraţie ca să emită prospectul pentru înmulţirea capitalului societar până la 100,000.000 Cor., ţinând cont de următoarele:

1» Pentru vsuhl se da dreptul de optare şt anumedspă fi care aejia veche 2 m l a 600 Cor.

2. Nom. 5,009,000 Cc??. se rezervă pentru acele persoane, fie chiar şi morale, cari pe timpul primei subscrieri se aflau sub domi- naţiune ftrăini:, rămânând ca Consiliul de Administraţie să decidă ta mod de! nitiv repartizarea acestor acţiuni cari se vor emite cu preţ in preferinţa de 600 Ct?r <

â. Din reiftui o 50.000 000 Cer. nora. se va ia Creditului «• • Technic Transilvănian 1300 de acţii cu preţul de 560 Cor. şi 260# j ' acţii cu preţul d«i 600 Cor, precum şi un ut acţionar rămas necon- \ siderat la l-a- subscrie*e şi anun:e 25 acţii a 550 Cor şi 50 acţii a 600 Cor.,’ îa ambele cazuri restituind 5 % isterese ^upă acţiiie cu 550 Cor. pro rata tem pom.

4. beţiile redis!r!t}irii>; conform punctelor 1—3 se f^r vlfida şi- !a aea.cţ!osiari cu preţul de 1000 Cor. vj:t bucată, fiind Con^liul de Administraţie îndreptăţit a reţinea gent/a eventuafele fuzieuârl capitalul de lipsă pentru schimbul de acţii, csue schimb însă nu se va putea face sub preţul tî» 700 Cor. p^r âftlâ.

5. Toata acţiiie vor to e f ie ia ds aaii'Eî 1929, ^ded ratele solvite tn anul acesta sunt a se piăti împreună cu 5 % inte­rese socotite dela 1 Ianuarie 192®,

6. Consiliul de administraţie se îndrumi, ca despre demersu­rile făcute şi rezultatul emisiunersS facâ raport Adunării Cn neiaie.

In executarea acestui eon ei uz se dispune unnâtoarelt;:a) Ffeesre ^oţionar e dator a p^ozenia cerţii leatul irterfia»!

respective evita de p.ată despre geţi ie din emisiuRe dimpreună ca ctesteraţia de cptaro ataşată la acest prospect -la locurile de plată rmraite mai la vale, unde se va nota exerciarea votului de opţiune şi m va pîati îndată li sabseriere cel fiiţin 50*/« a val«rii acţiil©r împreună eu interesele de 5 % calculate din 1 Ianuarie 1920.

b) Acele persoane, care ^ptsg^â din acţiiie ele sab categarla putctiilui 2 au să plătească înainte cel puţin 5 0 # a preţului acţiilor şi totodată să devecesseă că pe ce bază au făcut această sub­scriere.

Consiliul de Administraţie îşi- r* zer vă dreptul de a reduce numărul acestor acţii, respective a rru primi opt*-rea, în care caz sumele plătite deja se vor restitui respectivului optant. ^

c) Cs^taHî! provlzut în parsety? 4 se pune îa subscripţie pu­blică şi anume pentru teritoriile din fosta Monar.chie austro-ungara alipite de vechiul Regat se vor piati acţiiie în Coroare, tar pentru locuitorii vechiului Regat şi Basarabia sunt a se pîâti exclusiv In Lei la locurile de subscripţie din vechiul Regat şi anume. 300 Lat pentru vechi actisnsrl şi 500 Lai psnlru aeţlr-warSi noui» pentrucontul nostru la JBanca Românească“, la Banca Marmarosch Blank & Comp. în Bucureşti şi sucursalele acelora» a ».

Consiliul de Alminîstraţie îşi rezervă dreptul de a selecţiona % j acţ ile subscrise din categoria ad. 4. k

T e r m ia iu l da siibscrîare esta §6 H â r t i e ISxO .Âcţ'de rămase neoptate de vechii acţionari cad sub categoria

eelo?* de sub 4Consiliul de Administraţie ere mai departe dropţul să îr liata

subscrierea şi m l curând de ternainuî ultim de subscriere, din care cauză în propriul interes rugăm pe P. T. vechii acţionari şi neii subscribosţi a grăbi cu optările.

In lipsa ds plată a ratelor Ia termlisle fişate, se aplică i is - poziţi le g lii 6 din statute, în senzul căruia, ratele deja plătite cad în favorul fondului de rezervă, iar acţia neplţtîtă se declară nimicită şi în locul aceleia se emite un nou titlu de aejie. Despre plăţile făcute se elib.re^ză deocamdată titlu, p w lz o r . .

Flata are sâ se facă de către supuşii de de teritoriile festei fiflOitarhli austro-ungara în Coroane stampilate la:

„Banca Centrală® pentru industrie şi comerţ, s. p. a* în t lB j , strada Regina Maria Nr. 6, F ilia la acesteia din SiMra, str. Cis-. nădiei Nr. 7; „Albina«, instit. de cred. şi econ. s. p .a. In S ib iu l şi F ilia le le acesteia din Braşov. Mediaş, Tfirgu-Murăş, Lugoj, ort* Nlcolaul-mare, Bozoviciu* „Ardeleana* în Oră jbe şi F il ia la acesteia din Petroşeni .A grico la“ îo Hunedoara „Ârseş&im“ în Turda, „Aurăria“ îa Abrud, „Aurora" în Baia-mare, „SMlioreana în Oradea-mare, ş- F ilia lele acesteia d*n Tinea „Bistriţ*ana în Bistriţa, de păstrare“ în S ă li le , „Chiorana“ In Şomcuta-mare, „Codrni“ în Buteni, in Bistriţ», „Crişlimt“ ? îi Braa,

.foiicortUa* tn Gherla, „toroána .Dectbal* în Deva, „Brftgaiml

în Beiu?, ^Făgeţitna“ In Fă^et „Furnica“ în Făgăraş, „woruniu în Aiud, „Oeogeana“ în Gcoagiu, „Ilaţiegana“ în Haţeg, „Îs* vor oi“ şi »îoîla“ în Alba-Iulia, „L^ovana“ în Lipova „Mara-muriişana* în Si^rhetul-Marmaţiei, «Mercur“ în Săsăud, „M.u*răsuna în Reghi?i, „Kfidlâcapji“ în Nădîac, .Oraviciana

în Uioara, „SomeşaiiT?.“ îa Dej, „Tiinişiana* în Timişoara şii H- Halele acesteia ăi o Delta şi Buziaş, „Victoria* în Arad şi Filiala acesteia din Şiria, „Vîâdeasa“ în Huedin.

Supuşii YBO'alaiăi fcegat & ai BâSarabigi, *— fie el domieibaţi de prezent chiar şi pe teritoriile anexate din vechea Monarhic austro-ungara, —- sa să facă pista îa L i şi anume l a : Banca românească, Bucureşti, fa Banca Marmarosch, Biank & Comp. Bucureşti, precum şi ia sucursalele -acestora.

Dat, 1a Cluj, în 22 Ianuarie 192»3. 0 - 1 0

Pentru Consiliul de Admm^stratie al Bascei Centra' a pentru industrie şi comerţ s. p* a -

I. VULCU m. p. ______ RAŢiU