Sfaturi pentru utilizatorii de produse chimice la locul de ...
.Odată UTILIZATORII DE INFORMAŢIE (Părţile interesate)
Transcript of .Odată UTILIZATORII DE INFORMAŢIE (Părţile interesate)
Capitolul 2 ~
UTILIZATORII DE INFORMAŢIE (Părţile interesate)
2.1 Sistemele informaţionale
Informaţiile îmbracă multe forme şi au numeroase utilizări în cadrul organizaţiei.
La rândul lor, organizaţiile au nevoie de sisteme informaţionale pentru a fumiza
informaţii la diferite niveluri ierarhice, către diferite funcţii, sprijinind astfel
procesul de luare a deciziilor la nivel strategic, tactic şi operaţional.
2.1.1 De ce au organizaţiile nevoie de informaţii?
Datele reprezintă materia primă pentru procesul de producere a informaţiilor.
Acestea sunt numere, litere şi simboluri şi se referă la fapte, evenimente şi
tranzacţii .
Informaţiile reprezintă acele date care au fost prelucrate în aşa fel încât să fie
semnificative pentru utilizatori.
DATELE----~SISTEME/PROCESEI
Organizaţiile solicită informaţii pentru:
:=::: a Planifica
O a Controla O a lua Decizii
Planificarea
------1~„INFORMAŢIA
Odată ce o decizie a fost luată, este necesar să se planifice modalitatea de
implementare a acesteia. Planificarea presupune cunoaşterea, printre altele, a resurselor disponibile, a calendarelor de implementare şi a rezultatului generat
de diferite scenarii.
Utilizato1
Control .Odată c
necesan
sau daci
iniţierii
Luarea Informa
2.1.2 (
InfoITI12
Raport Procesu
derivatt
eficient
Orienta
Trebuie
cere ini
Este c<J
Informo
Este u~ Inform
şi să J
telefon
Releva Inform
indiferi
)rganizaţiei.
ru a fumiza
inind astfel
formaţiilor.
~ente şi
~ cât să fie
R..'\1AŢIA
lalitatea de
·e altele, a
tlui generat
Utilizatorii de informatie 31
Controlul
Odată ce un plan este pus în aplicare, rezultatele trebuie să fie controlate. Sunt
i:ecesare informaţii pentru a evalua dacă proiectul se desfăso~ră conform planului
sau dacă există abateri neaşteptate de la plan. Aceasta poate determina necesitatea
iniţierii de acţiuni corective.
Luarea deciziilor
Informaţiile sunt necesare pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză.
2.1.2 Caracteristicile informaţiei de înaltă calitate
Informaţia de înaltă calitate are următoarele caracteristici:
Raportul cost beneficiu pozitiv
Procesul de obţinere a informaţiilor nu ar trebui să coste mai mult decât beneficiile
derivate din deţinerea lor. Furnizorii de informaţii ar trebui să dispună de mijloace
eficiente de colectare şi analiză a acestora.
Orientare spre utilizator
Trebuie avute în vedere nevoile utilizatorilor. De exemplu, managerii seniori pot
cere informaţii rezumate, în timp ce juniorii pot solicita informaţii detaliate.
Este completă Informaţiile ar trebui să includă tot ceea ce trebuie să includă.
Este uşor de folosit
Informaţiile ar trebui să fie prezentate clar, să nu aibă un volum excesiv de mare
şi să fie transmise prin intermediul canalului corect de comunicare (e-mail,
telefon, raport printat etc.).
Relevanţa
Informaţiile care nu sunt necesare pentru a lua o decizie ar trebui să fie omise,
indiferent de cât de „interesante" ar putea fi din perspectiva celor care o pregătesc.
~~~ ~~~' o~ c}.; ~ ~
oq_- BIBLIOTECA \\ CENTRALĂ /
~-~CURE~. ---...„ .. ... ::-.:=·-:·:· ... '4
32 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
Acurateţea
Sumele trebuie să fie calculate corect, gradul de rotunjire trebuie să fie adecvat, nu ·
ar tr~bui să existe erori de redactare, elementele trebuie să fie .alocate categoriei
corespunzătoare, iar în cazul informaţiilor incerte trebuie prezentate ipotezele avute
în vedere.
Provine dintr-o sursă de încredere
Sursa de informaţii ar trebui să fie una de încredere.
Oportunitatea
Informaţiile trebuie să fie disponibile atunci când este nevoie de ele.
2.2 Informaţia în cadrul unei organizaţii
Caracteristicile informaţiilor diferă în funcţie de nivelul strategic care le utilizează .
De aceea, o organizaţie modernă necesită o gamă largă de sisteme pentru a păstra,
procesa şi analiza informaţiilţ. Informaţiile pot fi obţinute atât din surse interne, cât
şi din surse externe.
Informaţiile utilizate la nivel strategic
Sunt destinate managerilor seniori în procesul de planificare pe termen lung.
Funcţia lor principală este de a asigura că schimbările în mediul extern sunt însoţite
de capacităţile organizaţiei. Astfel, informaţia strategică este obţinută de obicei
ad-hoc, din diferite surse şi permite conturarea unei imagini de ansamblu.
Informaţiile de la nivel tactic
Sunt destinate managerilor din „linia de mijloc" pentru a susţine procesul de
monitorizare şi control. Informaţia tactică este informaţie de rutină, raportată de o
manieră formală şi obţinută cu precădere din interiorul organizaţiei.
Informaţiile de la nivel operaţional
Sunt destinate managerilor de la nivel operaţional care urmăresc activităţile
operaţionale de zi cu zi. Informaţia operaţională este primită în timp real, este
detaliată şi este obţinută în interiorul organizaţiei.
Utilizatorii c
Sursele de
Inţerne - fi
- ll
Externe- fi
- 1J
2.3 Obiec1
Managerii
trebuie să
interesate
Părţile in
ceea ce fa
Există tn
urmează.
- utilizato:
- utilizato:
- utilizato
2.3.1 Util
Deoarece
probabili1
care orga
Managerr
activităţi]
prin inter
ri -
u·
~i
e
Utilizatorii de informatie 33
_ Sursele de informaţii pot fi:
Interne - formale/oficiale;
- informale/neoficiale.
Externe- formale/oficiale;
- informale/neoficiale.
2.3 Obiectivele diferitelor părţi interesate (utilizatori de informaţie)
Managerii nu sunt complet liberi să stabilească obiectivele organizaţiei: aceştia
trebuie să ia în considerare diferite grupuri de părţi interesate. Influenţa părţilor
interesate variază de la o organizaţie la alta.
Părţile interesate sunt acele persoane sau grupuri de persoane care au un interes în
ceea ce face organizaţia.
Există trei tipuri principale de părţi interesate într-o organizaţie, după cum
urmează.
- utilizatorii de informaţie interni (angajaţi, manageri)
- utilizatorii de informaţie conectaţi (acţionari, clienţi, furnizori, finanţatori)
- utilizatorii de informaţie externi (sţatul, comunităţile locale, grupuri de presiune)
2.3.1 Utilizatorii de informaţie interni (angajafii şi managementul)
Deoarece angajaţii şi managementul sunt atât de strâns legaţi de companie, există
probabilitatea ca obiectivele lor să exercite o influentă puternică asupra modului în ' '
care organizaţia este condusă.
Managementul şi angajaţii au un interes deosebit în existenţa şi c6ntinuarea
activităţii organizaţiei şi au interese şi obiective individuale, care pot fi îndeplinite
prin intermediul organizaţiei.
.
34 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
Utilizatorii de Interese de aparat Reacţia acestora la risc
informatie interni Manageri şi angajaţi - locuri de muncă - urmărirea obiectivelor
- bani sistemelor, în - promovare detrimentul intereselor - beneficii acţionarilor
- satisfacţia - capacitatea de a I - putere şi statut social împiedica
- condiţii de muncă implementarea unor decizii
- demisia
Exerciţiu:
Este adevărată sau falsă afirmaţia: .„Utilizatorii interni au o influenţă mică asupra
modului în care organizaţia este cond~să ?"
Exerciţiu:
Sunt întotdeauna nevoile/aşteptările managerilor aceleaşi cu cele ale angajaţilor?
Răspuns:
Nu. De exemplu, strategia de tehnologizare a unui departament determină
creşterea eficienţei şi un bonus mai mare pentru manager şi pierderea locurilor de
muncă pentru angajaţi.
2.3.2 Utilizatorii de informaţie conectaţi
În cazul în care performanţa managementului este măsurată şi recompensată în
funcţie de modificările valorii averii acţionarilor, acţionarii vor fi satisfăcuţi pentru
că managerii vor încuraja creşterea pe termen lung a preţului acţiunilor.
Utilizatorii de Interese de apărat Reacţia la risc
informaţie conectaţi
Acţionarii (strategia - creşterea averii - vând acţiunile sau organizaţiei) acţionarilor, măsurată schimbă managementul
prin capitalizarea - implicarea activă în bursieră, randamentul companie investiţiei în acţiuni etc.
- riscul - dividente - preluarea companiei
u
E n
F c
c p
mediul de afaceri
~stora la risc
1oiectivelor în intereselor
r de a
~ea unor
. ă mică asupra
mgaj aţilor?
~nt determină
'·'"' locurilor de
ompensată în
sfăcuţi pentru
a risc
e sau tagementul :tivă în
Utilizatorii de informatie 35
I Utilizatorii de Interese de apărat Reacţia la risc
informatie conectaţi I Băncile (fluxurile de - securitatea - neacordarea creditului
numerar) . împrumutului - dobânzi mai ridicate - aderarea la termenii
contractului de creditare Furnizori (strategia de - vânzări profitabile - refuzul de a vinde pe cumpărare) - plata pentru produse credit
- o relaţie pe termen lung - acţiunea în justiţie - clienţii se vor comporta - renunţarea la relaţia
etic comercială
Clienţii (strategia de - marfa respectă - cumpară de la alt piaţă - produs) prevederile contractelor furnizor
în ceea ce priveşte - acţiunea în justiţie calitatea
- beneficii din produsele (serviciile) cumpărate
2.3.3 Utilizatorii externi de informaţie
Utilizatorii de informaţie externi - guvernele, al.1;torităţile locale, grupurile de
presiune, comunitatea în general, organismele profesionale - pot avea obiective
destul de diverse.
Utilizatorii In.terese de aparat
Răspunsul/reacţia
de informaţie externi la risc Guvern - locuri de muncă, - creşteri de impozite şi
impozite/taxe taxe - respectarea legilor - reglementarea
- acţionarea în justiţie
Grupurile de presiune - poluarea - publicitate - drepturile omului - sabotaj - altele - presiuni asupra
guvernului
Organismele - etica membrilor - impunerea unor profesionale standarde de etică
Alternativ, utilizatorii de informaţie pot fi clasificaţi în funcţie de existenţa sau nu a
unei relaţii contractuale cu ?rganizaţia. Utilizatorii de informaţie care au o relaţie
contractuală cu organizaţia se numesc utilizatorii de informaţie principali, iar cei
36 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
care nu au o astfel de relaţie cu organizaţia sunt utilizatorii de informaţie secundari: Astfel, categoria utilizatorilor de informaţie principali include
utilizatorii de info~aţie interni şi conectaţi, în timp ce utilizatorii de informaţie
secundari echivalează cu utilizatorii de informaţie externi.
2.3.4 Conflictul dintre utilizatorii de informaţie (părţile interesate)
Deoarece interesele lor pot fi foarte diferite, conflictul dintre utilizatorii de
informaţie poate fi destul de comun. Managerii trebuie. să ia în considerare
posibilitatea unui astfel de conflict la stabilirea politicilor organizaţiei şi să fie
pregătiţi să-l rezolve în cazul în care acest conflict apare într-o formă care
afectează organizaţia.
Menţionăm cu titlu de exemplu conflictul dintre ma·nageri şi acţionari. Relaţia se
poate înrăutăţi atunci când managerii folosesc _compania drept vehicul pentru
exercitarea aptitudinilor lor manageriale, în timp ce acţionarii doresc creşterea
dividendelor şi a valorii acţiunilor. Acţionarii pot considera că afacerea este o
corporatie managerială condusă pentru beneficiul managerilor şi al angajatilor, ' . '
fără a ţine seama de obiectivele proprietarilor. Acest conflict poate afecta grav
stabilitatea companiei.
Acţionarii pot forţa demisiile managerilor şi dezinvestirea acţiunilor, în timp ce
managerii pot urmări păstrarea puterii lor şi generarea creşterii prin adoptarea de
politici riscante.
Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri, managerii nu pot decât să recunoască
faptul că acţionarii au miza cea mare în calitate de proprietari ai companiei. De
aceea, cele mai multe companii se concentrează asupra generării de profit şi
creşterii valorii de piaţă a acţiunilor, uneori în detrimentul beneficiului pe termen
lung al companiei. Astfel, planurile strategice pe termen lung pot fi
deturnate/respinse de nevoia de a obţine un profit considerabil într-un anumit an.
Orizontul de planificare este redus şi investiţiile pe termen lung ar putea fi
amânate.
Fiecare grup de utilizatorii de informaţie (parte interesată) poate fi considerat un
client al organizaţiei, lărgind astfel sfera dezbaterilor referitoare la eficienţa
organizaţiei.
utiii
Exe
De <
Răsj
AcţJ
câ J
dq
2.4
jfe.
o
int1
org int1
p
2.
ce
ie afaceri
ormaţie
include
formatie
torii de
Lsiderare
?i _să fie
:nă care
elaţia se
pentru
:reşterea
a este o
~aj aţilor,
~ta grav
timp ce
tarea de
unoască
rriei. De
Jrofit şi
: termen
pot fi
.unit an.
putea fi
forat un
~ficienţa ·
Utilizatorii de informaţie 37
Exerciţiu:
De ce ar putea aparea conflicte între acţionari şi creditori?
Răspuns:
Acţionarii ar putea fi dispuşi să îşi asume riscuri mai mari pentru a obţine un
câştig mai mare, în timp ce creditorii sunt mai prudenţi şi sunt interesaţi de risc şi
de garanţii.
2.4 Matricea părţilor interesate: putere şi interes
M endelow (1991) sugerează faptul că utilizatorii de informaţie pot fi poziţionati pe
o matrice ale cărei axe sunt: puterea deţinută şi probabilitatea de a demonstra un
interes în activităţile organizaţiei. Aceşti factori definesc tipul de relaţie pe care
organizaţia ar trebui să o dezvolte cu utilizatorii de informaţie (părţile
interesate).
INTERES
Mic Mare
Mică
.A B
PUTERE
c D
Mare /
(a) Jucătorii-cheie se găsesc în cadranul D: strategia faţă de ac'eştia trebuie să fie
cel puţin acceptabilă pentru ei. Un exemplu ar fi un client important. Aceşti
utilizatori de informaţie pot participa şi la luarea deciziilor.
(b) Utilizatorii de informaţie din cadranul C trebuie să fie trataţi cu grijă. Deşi de
multe ori sunt pasivi, ei se pot deplasa în cadranul D. Prin urmare; aceştia ar trebui
38 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
să fie menţinuţi satisfăcuţi. Acţionari instituţionali ar putea face parte din
categori~ C.
( c) Utilizatorii de informaţie· din cadranul B nu au o mare capacitate de a influenţa
strategia, dar opiniile lor pot influenţa utilizatorii de informaţie mai puternici prin
acţiuni de lobby. De aceea, ei ar trebui să fie informaţi. Reprezentanţii com\mităţii
şi organiz01ţiile de caritate ar putea fi încadrate în segmentul B.
( d) Pentru utilizatorii de informatie din cadranul A se alocă un efort minim.
Este puţin probabil ca o matrice a utilizatorilor de informaţie să fie adecvată pentru
toate circumstanţele. Utilizatorii de informatie pot migra de la un cadran la altul.
Exerciţiu:
Consideraţi următoarele trei organizaţii: o firmă de curăţenie, o firmă de formare
profesională în domeniul financiar-contabil, o bibliotecă publică (în care salariaţii
au un sindicat puternic). Fiecare dintre cele trei organizaţii are în vedere
diminuarea costurilor prin reducerea salariilor şi a programului de lucru al
salariaţilor. Clas1faaţi principalii angajaţi afectati în matricea lui Mendelow în
cazul fiecărei organizaţii în parte.
Răspuns:
Firma de curăţenie: angajaţii sunt uşor de înlocuit, au interes mare, dar au putere
mică.
Firma de formare profesională fn domeniul financiar-contabil: trainerii sunt dificil
de înlocuit, au interes mare şi putere mare.
Biblioteca publică: deşi angajaţii bibliotecii sunt relativ uşor de înlocuit, fac parte
dintr-un sindicat, iar puterea acestuia ar putea afecta procesul decizional. In acest
caz, ei au interes mare şi putere mare.
Plasarea părţilor interesate într-o astfel de matrice este utilă pentru a evalua
importanţa grupurilor de utilizatorii de informaţie. Acest lucru la rândul său, are
implicaţii asupra organizaţiei, respectiv:
(a) sistemul de guvernanţă corporativă ar trebui să ţină cont de nivelului de
interes şi putera părţilor interesate;
3
ifaceri
e din
.uenţa
1 pnn
rrităţii
1entru
11.
mare
triaţii
edere
:u al
w în
lftere
'ificil
Jarte
zcest
·alua
, are
i de
Utilizatorii de informatie 39
(b) ar putea fi oportun să se urmărească repoziţionarea anumitor utilizatorii de
informaţie şi descurajarea altora de a se repoziţiona în funcţie de atitudinea lor;
( c) trebuie identificate mijloacele care împiedică sau facilitează migrarea între
cadrane.
Fiecare grup de utilizatori are trei opţiuni:
• Loialitatea: Aceştia fac ceea ce li se spune;
• Renunţarea: Acţionarii pot proceda la vânzarea acţiunilor, iar salariaţii îşi pot
căuta un nou loc de muncă;
• Exprimarea punctelor de vedere: Aceştia rămân şi încearcă să schimbe
sistemul.
Structurile şi sistemele existente pot canaliza influenţa diferiţilor utilizatori de
informaţie. Astfel:
(a) mărimea puterii este cea care oferă utilizatorilor diferite grade de influenţă
asupra alegerilor strategice;
(b) canalele de informaţii sunt cele care modelează deciziile strategice;
( c) diferite constrângeri impuse de sistemele existente li?1itează opţiunile sau
oferă prioritate unor opţiuni în detrimentul altora;
( d) sistemele existente reflectă cultura organizţiei; ( e) siste~ele existente influentează implementarea cu succes a strategiei;
(f) firma are diferite grade de dependenţă fata de diversele grupuri ·de utilizatorii
de informaţie. O companie care se confruntă cu o lipsă de lichidităţi este mult
mai îndatorata şi mai dependentă de bănci decât o companie care înregistrează
un excedent de lichidităţi.
În consecinţă, diferiţi utilizatori de informaţie au propriile lor opinii cu privire la
strategie. Deoarece unele părţi interesate au o putere care le permite să împiedice
sau să perturbe deciziile, organizaţia trebuie să aibă în vedere reacţia lor.
2.5 Importanţa strategică a părţilor interesate
Firma poate obţine câştiguri strategice din gestionarea relaţiilor cu părţile
interesate.
Continuitatea şi stabilitatea în relaţiile cu angajaţii, clienţii şi furnizorii este
importantă permiţând organizaţiilor să răspundă la anumite tipuri de schimbări.
40 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
În principa~, responsabilitatea faţă de clienţii este de a fumiza un produs sau de a
presta un serviciu la calitatea pe care clienţii o aşteaptă şi de a se comporta onest şi ·
corect faţă de aceştia.
Responsabilităţile faţă de furnizori se rezumă în principal la relaţiile comerciale:
(a) dimensiunea organizaţiei ar putea influenţa puterea clientului. Codul -etic ar
putea specifica că organizaţia nu ar trebui să îşi folosească această putere fără
scrupule;
(b) furnizorii ar putea să se bazeze pe o plată promptă, în conformitate cu termenii
negociaţi;
( c) toate informaţiile obţinute de la furnizori şi potenţialii furnizori ar trebui să fie
confidenţiale.
2.6 Măsurarea satisfacţiei părţilor interesate (utilizatorilor de informaţie)
Măsurarea succesului organizaţiei în satisfacerea intereselor părţilor interesate este
dificilă, deoarece multe dintre aşteptările lor se referă la aspecte calitative, mai
degrabă decât cantitative. Pe de altă parte, unele dintre cele mai importante
grupuri de utilizatori de informatie au interese destul de specifice, iar satisfacerea
lor ar trebui să fie destul de usor de măsurat. Iată câteva exemple:
Părţi interesate Satisfacţia acestora Angajaţi Rata demisiilor, salariul şi avantajele salariale comparativ
cu situaţia de pe piaţă, locurile de muncă vacante.
Guvernul Măsurile de reducere a poluării; respectarea termenelor de depunere a declaraţiilor de muncă; frecvenţa accidentelor; eficienţa utilizării energiei.
Distribuitorii Comisionul plătit, rata de epuizare a stocului.
2. 7 Teste grilă
1. Care dintre următoarele sunt exemple de utilizatori de informaţie interni (părţi
interesate interne)?
A. acţionarii;
C. furnizorii;
B. angajaţii;
D. creditorii.
A. c.
B.:
~ c a ~
-i 1 ....
A. ·B .. c..
.: . rn: O~ Ill
A. ·.
B. inJ c.: D . .
6. Ca
A. uc B . .
C. L:
Di-ar
-. C<
A.. el
B.ru
C.
D.a1
.faceri
L de a
est şi ·
iale:
ic ar
: fără
nenii
ă fie
este
mai
ante
erea
IV
:le 1r;
~rţi
Utilizatorii de informatie 41
2. Potrivit matricei lui Mendelow utilizatorii de informaţie din cadranul C (interes
scăzut, putere mare) ar trebui să fie păstrati informaţi. Aceasta afirmaţie este:
A. adevărată;
B. falsă.
3. Completaţi spaţiile libere:
Organizaţiile solicită informaţii pentru a p . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , c .................... .
şi 1 ....... d .................. .
4. Informaţiile foarte rezumate care ajută managerii seniori în procesul de
planificare pe termen lung sunt:
A. informaţii operaţionale;
B. informaţii tactice;
C. informaţii strategice.
5. Informaţia de înaltă calitate are anumite caracteristici. Care din variantele de mai
jos nu reprezintă calităţi ale informaţiei:
A. informaţia trebuie să fie completă;
B. informaţia trebuie să fie obţinută dintr-o sursa de încredere;.
C. informaţia nu trebuie să fie influenţată de cerinţele utilizatorilor;
D. informaţia trebuie obţinuta în timp util.
6. Care din exemplele de mai jos' nu reprezintă o sursă internă de informaţii?
A. notiţele/ înregistrările personalului;
B. informaţia departamentului de producţie;
C. lista de clienţi;
D. analiza generală a cotelor de piaţă în industrie.
7. Care din variantele de mai jos nu reprezintă utilizatori de informaţie conectaţi?
A. clienţii;
B. angajaţii;
C. creditorii;
D. acţionarii.
42 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
8. În cazul în care un utilizator de informaţie are un nivel ridicat de interes în
organizaţie' şi o putere mare, în termenii lui Mendelow, strategia faţă de acesta
trebuie să fie:
A. efort minim;
B. de a fi informat;
C. jucător cheie;
D. menţinut satisfăcut.
9. Informaţia „perfectă" are anumite calităţi specifice. Care . din variantele de mai
jos nu reprezintă o astfel de calitate?
A. completă;
B. sursa este de încredere;
C. nu ţine cont de utilizatorul final;
D. obţinută în timp util.
1 O. La ce nivel al procesului de planificare ar trebui să se realizeze o analiză a
situaţiei companiei?
A. când are loc conver~ia obiectivelor strategice în obiective tactice;
B. când se formulează misiunea organizaţiei;
C. când se validează eficienta valorilor bugetate versus rezultatele efective;
D. când sunt stabilite obiectivele strategice.
11. Care din variantele de mai jos reprezintă un exemplu de utilizator extern de
informaţie?
A. un acţionar;
B. statul;
C. un manager;
D. un furnizor.
12. Potrivit lui Mendelow, companiile trebuie să acorde cea mai mare atenţie
nevoilor cărui grup de utilizatori de informaţie?
A. celor care au putere mică şi interes mic;
B. celor cu un nivel ridicat de putere, dar interes mic;
C. celor cu putere mică, dar un nivel ridicat de interes;
D. celor cu un nivel ridicat de putere şi un nivel ridicat de interes.
- • c..
-.
G
LJ.
-.
:diul de afaceri
de interes în
Ltă de acesta
1tele de mai
o analiză a
1·e;
·extern de
.re atenţie
Utilizatorii de informatie 43
13. . . .................. cuprind toate acele persoane sau grupuri de persoane care au un
interes legitim în activităţile organizaţiei. Care cuvânt sau frază completează corect
această propoziţie?
A. utilizatorii-cheie;
B. utilizatorii de informaţie;
C. acţionarii;
D. utilizatorii interni.
14. Potrivit lui Mendelow, utilizatorii de informaţie din segmentul C (interes
scăzut, putere mare) ar trebui să fie informaţi . Cum este această afirmaţie?
A. adevărată;
B. falsă.
15. Utilizatorii de informaţie secundari este un sinonim pentru?
A. utilizatorii interni;
B. utilizatorii conectaţi;
C. utilizatorii externi;
D. utilizatorii contractuali.
16. Diferite grupuri de persoane ar putea fi interes'ate, din diverse motive, de
informaţiile financiare despre o organizaţie. Potriviţi fiecare dintre următoarele
grupuri cu principalul interes al acestora faţă de informaţiile financiare.
Grupuri
A. acţionari
B. creditorii
C. angajaţii
D. public
Interes
· 1 Abilitatea de a păstra şi rambursa un împrumut;
2 Contribuţiile faţă de societate şi impactul asupra
societăţii;
3 Modul de administrare al afacerii;
4 Atingerea obiectivelor de performanţă;
1 7. Un lanţ de supermarketuri a cumpărat un teren penţru a construi un
supermarket în afara oraşului, într-o zonă de o frumuseţe naturală recunoscută.
Organizaţia pregăteşte planurile de dezvoltare a infrastructurii (drumuri de acces,
parcare, energie) şi a construcţiei. În care dintre cadranele lui Mendelow ar
clasifica societatea grupurile de persoane care susţin protecţia mediului şi ce
strategie presupune această clasificare?
A. consultare şi implicare;
B. îi informează;