kctor: Georgeta Naidin-Dimisianu

@ 2O1O, 2016 by Editura POLIROM

Aceasti carte este protejate prin copfight. ReproducereaintegraH sau parftatd., multiplicarea prin orice mijloace $isub orice formd, cum ar II xeroxarea, scanarea, t..r"pu-nerea in format electronic sau audio, punerea Ia dispozifiapublic5", inclusiv prin internet sau prln re{ele de calcula_toare, stocarea permanentd. sau temporard pe dispozitivesau sisteme cu posibilltatea recuperlrii informafiflor, cuscop comercial sau gratuit, precum qt alte fapte similarestrvArpite fdri permisiunea scrisd. a de{indtorulut copy_rightului repreztntd. o incalcare a legisla{tei cu prlvire laprotec{ia proprietifli lntelectuale qi se pedepsesc penal qt/sau civil ire conformitate cu legfle fu1 vigoare.

Pe copert{: Michelangelo Buonarroti (14Z5-1564),Judecata de Apoi (1587- f b4f ), detaliu

LDww,wlirom.ro

Editura POLIROMIaqi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 700506Bucures,ti, Splaiul Uniril nr. 6, bl. B3A,sc. 1, et. 1, sector 4, O4OOgl, O.p. Sg

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflonale a Romaniei :

PALER, OSTAVIAN

Euldetestabil / Octavian paler. - Ed. a B-a. - Iasi:Poltrom,2O16

ISBN print : 97 8-97 3- 46-6928-5ISBN ePub : 978-92 g-46-6298-2ISBN PDF: 97a-9ZS-46-6299-9

821.135.1-4

Rlnted in ROMANIA

Octavian

PALEREul detestabil

O istorie subiectiv5 a autoportretului

POLTROM2016

*Octouian Paler

puse de pf,tratul alb. Cine altul sd scoatd artadin impas daci nu Artistul insuqi? La urmaurmei, izgor:rrea obiectului din picturi n-a fostdeterminatd de dezinteresul fa[d de realitate, cide dorinfa de a vedea mai mult decAt obiectul.O demonstreazd" qi faptul cd-, treptat, obiectuliqi face acum reapari{ia, inclrcat de .amintiri"din aventurile trdite de picturi dincolo de el. $iapoi, ceea ce a inceput ca o declaratie de dra-goste, dac5. e si credem legenda pistori{ei carea zgarlat cu un cui intr-o gtrote profilul umbreiiubitului ei, ar fi nefiresc s5' amuteascS..

Cuprins

Calomniatul Narcis...... ...................9Floarea fidelitdfii ........ 16O poveste de dragoste ..................22Reverii vulnerabile. .....25invingitorul ................ 32infelept? Sau martir? ................... 4tNimic despre Bosch......... ............. 49Tintoretto furiosul ...... 51CdlcAiul lui Ahile..... ..................... 59Scara lui Pontormo... .................... 64Un cretan in Spania... ..................67Capul lui Goliat... .......75Adevir qi td"cere..... ..... 86Semnul lui Rembrandt ................................... 9 1

Artistul la azil ...........106Diavol qi inger ...........1O9Cursa spre moarte .....L17Un ,,fost marinar" ......L22Napoleon s,i tigrul ...... ..................125Bund ziua, domnule Courbet ......134Pufind istorie........ .....f39Realitatea care fuge.... .................145V6.n5.torul de corbi..... ..................150Aventura unui sdlbatec ................................. 167

9ap Ei pajurd ............18Ofipitu1....... ................192Destin qi legend6.. .....197

tCer s,i pdmAnt .......'...2O4Simbolul anemonelor ...................2O7Victoria invinqilor ......2L3Nucii de piatri ..........217Fa(a calmi a zbuciumului.............. ...............222Pictura care musce .....................228Auto(mobil)portretul ......."....'......235Labirintul fdr5. centru. .................239Forma zero a picturii....... ..........-.242

in colecfia eseuri. & co4fesiltni

au ap5rut:

Carlo Maria Martini, Umberto Eco - in ce cred cei carenu cred?

Alexandru Paleologu - Btutul-simt ca paradoxAlexandru Paleologu - Despre lilcrurtle cu adeudrat

importanteIon Vianu - Amor intelLechu.lis. Romrrnul urei edrrcatiiMircea Mihdieq - Ultimut JudtTony Judt - Cabana namorteiNorman Manea, Hannes Stein - Cuuinte din extlAlex. Leo $erban - De e uedernflme, EtinArmdiaCinemaGunter Grass - Decojind ceapaAldous Huxley - Por,ttle percepfiet. Raiul 9i iadulOctavian Paler - Ruga{i-ud. sd. nu ud. crea.scd aripiJorge Luis Borges - Nottd" esetri dantesti. Borges oralErnesto Che Guevara - Jurnal pe motocicbtrt.Octavian Paler - DegertuI perttrlt totdeaurtaH.-R. Patapievicl - Ceni udzut prin lenttlrt.Ioan Petru Culianu - Pdcaful tmpotrtua spirttului.

krien pohticeOctavian Paler - Apdrarea Lui GalileiLev $estov - Noaptea. din grddina Ghetsimrl:ni.

Priuilegialii si dezmostenw istorieiAdelin Petriqor - Rdzboaiele meleNikolai Berdiaev - Sensul istorieiVasile Ernu - Ndscut in [/I?,SSUmberto Eco - Cum ne construim du;manulJules Barbey d'Aurevilly - DartdgsmulAldous Huxley - Reintoarcere in minrnata tume noud"Octavian Paler - Polemici cordialeRadu Pavel Gheo - Adia, adio, pdtrianeacui dinl, cu

d. dinaCella Serghi - Pe fvul d.e pdingen aL memorieiHenri Bergson - Teoria r.asulttiCristian Ttrdor Popescu - CopiiifioreiStendhal - Despre drogosteVintil5 Mihiilescu - Scutecele rn(iunii 9i twirrcle

impdratuhti. Note de antropologie publicd.Irfan Orga - Portreful wrciJamilii turcegtL

O poueste din Istanbtilttl de altddatd.

Calornniatul Narcis

ICAnd Columb a plecat

in prinra sa cil6,torie, ziceaBraqrre, singura lui qansi erase se roage. Credinta ln mlsiu-nea lui era singurul s[u sPri-jin inalnte de a descoPeriAmerica" Xn a doua cAlitoriespre A:nerica, il-a mai fostnevoie dec&t strrepete unlucrudeja fAcut: busola a inlocuitru$aclrunea.

Dar dr,trrrrutr spre noi inqine e rnai pretenf,os.Uneorl, pictorul s-a imbricat elegant, qi-a coa-fat perul cu, g4i5, qi-a pus.la g;at, ca Van Dyck,urr: lanf de aur carel produce un efec.t subtil qise pri\/eqte incdntat in oglindi. A uitat, se pare,de probler.nel,e sate. ii aiiiurlge satisfacfla de a-qipicta chipul:. Un Narcis? Nrr, N,arcis trebuie scosdin caua4.

2

N.arcis este;:erQd, cel, rnai calornniat personajdin mitologie. Lumda-s:a obiqnuit sd vadd iil elun vicios care s-a aplecat deasupra unei fAntAni

10 Octauian Paler

Qi s-a indrdgostit, vai, de el insuqi. Drept carea sfirgit r5.u gi nimeni nu l-a pldns. De pe mor-m6ntul lui Nero n-au lipsit multi vreme florileproaspete, in timp ce pe mormS.ntul nefericitu-lui Narcis a rimas solitarS narcisa inflorit6 dinsAngele siu. Asta e lumea in care trdimt Numdrulcelor incredintafi cA pdmAntul, cu cerul instelatcu tot, reprezintS. un simplu decor al edsten[eilor nu e, probabil, deloc ne$ijabil, in schimbNarcis e hulit, ponegrit, luat in derAdere pentruc5 nimeni nu se mai oboseqte si citeasci legendaunde se vede uqor cA adevdrata lui vin5' era altadecit cea care ii e imPutati

Legenda spune limpede ci Narcis, depi eraiubit de multe fete qi de nimfe, dispreluia dra-gostea. Era, probabil, un misogin. $i cum miso-ginismul nu putea Ii tolerat de Nemesis, rnitacare veghea la pS.strarea ordinei in univers, eal-a pedepsit pe Narcis s6 se uite intr-o fantaneqi si se simti atras de chipul s6,u. Tot ce s-afurtAmp1at la f6.nt6na de care se face aldta cazeste consecin[a acestui fapt. Din clipa in careNemesis a luat hotdrdrea de care pomeneqtelegenda, Narcis a intrat, ca qi Oedip, i:e destin.El executi o pedeapsd, o sentin[5. divin6, indri-gostindu-se de chipul s5.u! Ceea ce, evident,schimbi intreaga perspectivd din care trebuieprivit. Dar nimeni nu mai wea si vadi c5 multhulitul Narcis e, de fapt, o victimi. Interesulpentru sine ii e reproqat pe toate tonurile, deparce lumea ar fi populati exclusiv cu oamenicare se ruqineazi si se uite in oglindtr, care iiiubesc numai pe a$ii, ii admiri numal pe alfiigi au despre ei inqiqi o pirere execrabili. Ceicare n-au intrat in acest cor de reproquri riu-ticioase qi au incercat si explice c5. problemalui Narcis nu fine de patologie au fost privi{i cumeflen{6. Literaturit Speculatii ale poetilor care'

Eul detestabil 11

la urma urrnei, sunt qi ei suspectali de narci-sism. Sj lucrurile au reintrat pe figaqul lor. incAtNarcis pare lintuit pentru totdeauna la stAlpulinfamiei.

Evident, nu-mi fac iluzii c5. voi risipi eu iro-niile debitate pe seama lui Narcis. $tiu in celume triiesc qi qtiu cit de tenace sunt prejude-cdtile. Dar ideea mea despre autoportret m5.obliga s5. insist.

3

Un navigator florentin, care l-a insolit peMagellan in prima cdldtorie in jurul lumii, poves-teqte c5. intAiului bdqtinaq intAlnit in PatagoniaI s-a pus in fa{A o oglindi qi, atunci, acel uriaq,ingrozit de propria sa imagine, qi-a pierdut min-tile. Prima oar6 cAnd am allat acest am6nunt,am vizut in el o simpli curiozitate exoticS, f5.rdnici o semniffca[ie specialE. Abia mai tArziu m-amgandit ci uriaqul patagonez care a fugit de ima-ginea sa din oglindi exprima, poate, instinctiv,o atitudirre mai general5, aproape o Iilosofie;una profund deosebiti de cea care caracteri-zeaz6., din leag6nul ei, civilizafia europeantr.

Noi europenil n-am infeles niciodati preabine de ce simtpau nevoia populafiile precolum-biene si factr sacrificii umane pentru menflnereaordinei universului. Le-am socotit nu numaicrude, ci qi ilogice. in ciuda ironiilor cu care afost g5atulat, tanard grec indrigostit de chipulsiu din fantene e pentru noi mult mai logic decdturias,ul care a innebunit observAndu-Si imaglneain og[ind6.

Mai trebuie s5 ne surprindi c6 autoportretuls-a niscut in Europa? $i cd o istorie a autopor-tretului trebuie se se hmiteze, uolens r:.o.lerw, lapictura europeand?

t2 Octauian Paler

4Prejudecata c6 Narcis se iubeqte ca un ego-

latru trebuie, aqadar, evitati daci. wem sd ferimideea de autoportret de suspiciuni tulburi. indefinitiv, din c6.te qtim, cei care se iubesc exce-siv pe ei insjqi nu prea au obiceiul se-qi infigepumnalul in inimi. C6nd au vdrsat s6.nge, aupreferat s5.-l verse pe al altora.

Mi se poate obiecta, desigur, c5" grecii au vruts5. arate prin aceastd legendd ci qi in cunoag-terea de sine, pe care o recomandau std.ruitor,trebuie s5" existe o lirnita. Deci, de ce si. com-plicim lucrurile? Cred, insi", cd trebuie s5" lecomplicS"m dacd. wem s5. intelegem deosebirile.Dacd ar fi gesit in sine motive destul de puter-nice pentru a trdi, Narcis nu s-ar fi sinucis.Sinuciderea lui nu e atAt consecin[a cunoas,teriide sine, c6.t eqecul ei. Aqa stdnd lucrurile, el arfi renun{at cu sigurantA sd-qi faci autoportretuldacd" ar fi fost artist.

Unii pictori s-au flatat, intr-adevi?, in tablo-uri. Au avut grijS sa-qi dea un rang ori sd seavari.ajeze ca vArsti sau ca aspect. Rubens eun bun exemplu in aceastd privinta. in alteautoportrete, insd., izbeqte pldcerea de a displ6-cea. Asta nu spune nirnic?

5

in prezent, calomniatul Narcis iqi ia, se pare,revanqa. in lume se vorbegte din ce in ce rnaiinsistent despre triumful s6u, ca semn al epociipost-moderne. Are loc, cu alte cuvinte, o r.esu-rec{ie a individului. Paradoxal, intr-un momentc5.nd se discutd. despre conqtiinfa planetard,c6.nd pimAntul pare prea mic, individul se redes-coper6. pe sine, de parc5. ar vrea sd. reia de la

Euldetestaltil 13

cap6t intrebirile, pentru a alla unde a greqit'Omul abstract, a cdrui himer5" a avansat uneoripeste mormane de cadawe concrete, lasi loculomului in carne qi oase, cum il woia pe la incepu-tul veacului trecut Unamuno, incercdnd, probabil,prin aceaste miqcare de recul si se debarasezede crusta schematizi.'rilor ce i-au pus irr pericolldentitatea.

6

Ar mal trebui spus, poate, c5" artistul sea-mene, intr-o privinfd, cu Midas, frigianul c[ruiaDionysos i-a indeplinit dorin(a de a preface totce atingea in aur. El, artistul, preface tot ceatinge in autoportret. in Noctptea instelatd a hiVan Gogh existi cer, existe murrfi qi un chiparos.Atat. Atat? Cerul e cuprins de un uragan careanunte parci Judecata de Apoi. Munfii seamA'nicu valurile unei mdri in furtun6. Chiparosul s-aschimbat in flacdrd neagra. in toate e o neliniqtecare ne trimite cu gAndul la neliniqtea din ochiiacelui Christos al picturii care este Van Gogh.Noaptea il:-stelo;td. a pSrut multora pupila luidilatatS..

Uneori, tablourile obignuite ii reprezinti pecreatorii lor chiar mai bine decdt autoportretelepropriu-zise. Rafael este mai Rafael in ingerii $imadonele sale decit in autoportretul s5.u. Iernilelui Bruegel ne spun despre pictorul flamand maimult decAt autoportretul s6u presupus. [a" nevoie,ne putem imagina istoria artei firi desenul incare Leonardo s-a reprezentat, se pare, dar ne-oputem lmagina fdrl. Giacondd $i l-am infelegela fel pe lronardo fdr6. Giaconda? Din pAnzeleconsacrate de C6zanne muntelui Sainte-Victoirene d5.m seama mai bine, parca, decAt din auto-portrete de ce solitarul de la Aix vrea s5" stea

14 OctauianPaler

departe de lumea domnilor in redingotd. inc6.tne-am putea lisa ispititj de acest paradox: totuleste in artd autoportret, cu excepfia, poate, aautoportretului.

El nu e, totuqi, decdt un paradox. Sunt des-tule autoportrete fir5. de care imaginea noastr6asupra unui pictor n-ar fi completi. Cum s5"

bdnuim cAt de biruitoare era infringerea falitu-lui Rembrandt fere ultimele sale autoportrete?Cum si afl6m cit de inalti era ambi{ia lui Durerfdrl autoportretul in care a scris deasupra capului:,Destinul meu va progresa oare dupi OrdineaSuprem6"?Arta, s-a zis, este cel mai scurt drumde la un om la altul. Probabil, tot ea este qi celmai scurt drum de la om la el insuqi. Foate c5.

intrebarea care ar trebui pusi e daci harul dea preface totul in autoportret nu seamind une-ori cu al lui Midas, devenind o pedeapsd; si teciocnegti mereu de tine, fdr[ nici o qans6 descipare, nu e tocmai confortabil... dar acest pretnu se poate negocia.

7

Pasul spre autoporket n-a fost ficut dintr-odat6.Artistul preferd si stea o vreme in fundul scenei,in spatele altora. Nu indrdzneqte str ias5. singurpe scen[. $i poate cd nici publicul n-ar privi cuochi buni o escaladare bruscd a traditiei. I s-aacordat, tacit, dreptul de a se picta pe sine infresce, cu condifia s5' ffe modest. Si facd figu-rafie, cum arn zice azi. De aceea pictorul seamestec5 printre personajele secundare, ascuns,abia ghicit, incit uneori va fi descoperit numaipeste secole. Nu vrea sd atragd atenfia asupra sa.

$i, pe de altd parte, se obiqnuieqte cu provoci-rile oglinzii. inainteaz6 incet spre protagonigti.Abia cAnd a ajuns foarte aproape de ei se decide

Etil detesta.bil 15

s5" vadS in chipul s5.u unul din subiectele posi-bile ale picturii.

R5.mas singur, caut5. o floare. Apoi se con-centreazS"; tinand floarea intre mAini. $i-a luat,intre timp, qi un nume. Se cheamd. AlbrechtDurer. E un moment de r{spdntie in istoria arteiacum. Viata interioard triumf6, in sf6rqit, inpicturd.