OCLUZIA INTESTINALA.docx

download OCLUZIA INTESTINALA.docx

of 37

Transcript of OCLUZIA INTESTINALA.docx

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    1/37

    1

    CUPRINS

    PAG.

    INTRODUCERE.2

    CAPITOLUL I -OCLUZIA INTESTINALA...4

    I.1DEFINITIE SI ETIOLOGIE.4

    I.2OCLUZIILE DINAMICE. ....6

    I.3OCLUZIILE MECANICE.8

    I.4TRATAMENT-GENERALITATI15

    CAPITOLUL II PLAN DE INGRIJIRE....19

    II. 1. CAZ: I ...24

    II.2. CAZ II..28

    II. 3. CAZ III...32

    II. 4.CAZ IV ...30

    CONCLUZII.36

    BIBLIOGRAFIE...37

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    2/37

    2

    INTRODUCERE

    Trim ntr-o lume n continu schimbare, iar pentru societatea de astzi,multe din problemele individului tind s devin din ce n ce mai mult, probleme ale

    societii.Efectele extinse ale transformrilor care au loc n dinamica social determinaceastschimbare de atitudine. n acelaitimp, problemele majore ale societii senscriu ca factori modelatori ai personalitii individului. Respectareaindividualitii se contureaz tot mai mult ca i regul esenial a unei societicivilizate.n acest context, procesul de nursing, se definete ca un proces dinamic,adaptabil la cerinele individului i trebuinele societii, mentinndu-i nealteratobiectivul principal, obinerea unei mai bune stri de snatate pentru individ,familie, comunitate.

    Astzi procesul de nursing a cptat valene noi, rolul asistentului medical adevenit mai complex, n sensul lrgirii sferei de activitate, una dintre ndatoririfiind aceea "de a diagnostica i stabili atitudinea terapeutic adecvat pentrurspunsulindividului fa de o problem de sntate actual sau potenial.n centrul ngrijirilor de sntate se afl pacientul, dar el nu mai este perceput simplist doar ca un individ ce sufer de o anumita boal, ci este apreciat holistic cao persoan cu necesiti fizice, emoionale, psihologice, intelectuale, sociale ispirituale.

    Aceste necesiti inter-relaioneaz, sunt interdependente, de egal importan

    i reprezint fundamentul interveniilor asistentului medical ce va trebui s seadapteze la o infinitate de reacii, manifestri, triri, relaii interpersonale, generatede unicitatea profilului psihic al protagonitilor implicai i de specificul situaieiconcrete n care idesfoar activitatea.

    Este important ca asistentul medical s fie familiarizat cu aspectul complex alnaturii psihice umane, s neleag c indivizi diferii au reacii diferite fa deaceeai problem urmare a structurii lor unice de personalitate. Exist maimulte accepiuniale conceptului de personalitate, dar cea mai folosit este aceea cedefinetepersonalitatea ca fiind "organizarea mai mult sau mai puin durabil acaracterului, temperamentului, inteligenei i fizicului unei persoane; organizare ce

    determinadaptarea sa unic la mediu , (Eysenck).Suntem ceea ce suntem i devenim ceea ce devenim, n mare parte, datoritcontextului social n care existm i ne desfurm activitatea. Socializarea serealizeazn interiorul diverselor grupuri umane (familie, coal, prieteni, colectivde munc).Grupul intermediaz individului relaia cu societatea i cu sine.

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    3/37

    3

    Individul dezvolt concomitent i continuu relaii informaionale cu lumeaextern i cu propria fiin, ntreinnd la nivelul normalului, un echilibru ntrecunoaterea de sine i cunoaterea realitii. Fiecare ne natem cu un potenialuman care se valorific ise dezvolt treptat pnn socializare, asimilarea valorilor icomportamentelor sub forma unei nvri continue.Conceptul holistic de apreciere a individului poate fi rezumat n cteva idei

    principale ce stau la baza susinerii tiinifice a desfurrii procesului de nursing:- individul este un tot unitar caracterizat prin integritate i el reprezint mai mult dect suma prilor sale componente;- individul este n permanent interaciune cu mediul nconjurtor, schimbndmaterie i energie cu acesta;- evoluia fiziologic a individului este ireversibil i unidirecional n timp ispaiu;- individul uman se caracterizeaz prin capacitate de abstracie, imaginaie,senzaii,

    emoii.Toate aceste aprecieri subliniaz evoluia conceptului "ngrijirilor de sntate" dealungul timpului i adaptarea acestuia la principiile de organizare actual asistemului sanitar, urmrind n principal rolul asistentului medical:- asistentul medical reprezint un element important al echipei medicale;- asistentul medical desfoar o activitate autonom, cu competene bine stabilite;- activitatea medical nu vizeaz doar tratarea eficient a mbolnvirilor, npresentaccentul sepune pe prevenirea bolilor i promovarea strii de sntate;- rolul asistentului medical intervine att n ngrijirea individului ct i acomunitii (promovarea sntii, educaia pentru sntate).

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    4/37

    4

    CAPITOLUL I

    OCLUZIA INTESTINALA

    I.1DEFINITIE SI ETIOLOGIE

    Ocluzia intestinala este un sindrom abdominal acut, plurietiologic sipluripatogenic, caracterizat prin intreruperea tranzitului pentru fecale si gaze.

    A fost descrisa si tratata inca de Hipocrate. Praxagorax a fost primul care arealizat o interventie chirurgicala pentru ocluzie intestinala (350 I.C) el creind ofistula entero-cutanata pentru a trata ocluzia intestinala. Totusi, pentru multa vremetratamentul a ramas nechirurgical, bazat pe reducerea herniilor, opiu pentru durere,

    administrare orala de mercur sau plumb in incercarea de a forta reluarea tranzituluiintestinal, lavaj gastric.

    Incepand cu secolul al nouasprezecelea, chirurgia a inceput sa fie folositadin ce in ce mai des in tratarea ocluziei intestinale. In 1912 Hartwell si Houget auremarcat ca administrarea parenterala de solutii saline prelungea viata cainilor cuocluzie intestinala experimentala, ceea ce a devenit de atunci un principiufundamental in tratamentul ocluziilor. In decada a doua a secolului 20 s-audezvoltat tehnicile radiologice de diagnostic al ocluziei intestinale. Incepand cu1930 a inceput sa fie folosita pe scara larga aspiratia nazogastrica, iar in anii 1940-

    1950 s-au adaugat si antibioticele.

    Ocluziile intestinale se impart in doua categorii:

    1.Ocluziile dinamice (CD): sunt ocluzii functionale, in care tranzitul este intreruptdatorita unor tulburari de dinamica neuromusculara la nivelul tractului digestiv.

    2.Ocluziile mecanice (OM): sunt ocluzii prin obstacol organic, intrerupereatranzitului fiind consecinta acestui obstacol.

    Obstaculul poate fi situat la orice nivel pe tubul digestiv. Cand este situat peduoden sau stomac, se foloseste in general termenul de stenoza digestivainalta. Termenul de ocluzie este de regula rezervat obstacolelor pe intestin subtiresau colon. Unii autori folosesc termenul de ileus pentru a defini ocluziileintestinale in general, in timp ce literatura anglo-saxona il rezerva doar ocluziilordinamice. In realitate, termenul provine din greaca si inseamna rasucire, de aceeas-ar aplica mai bine ocluziilor prin volvulus.

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    5/37

    5

    fig.1. Radiografie ocluzie intestinala

    Indiferent de natura obstacolului, elementul iniial al modificrilorfiziopatologice este reprezentat de distensia intestinului supraiacent, cu acumularede gaze i lichide. Distensia peretelui intestinal comprim circulaia venoas idetermin apariia stazei i a modificrilor de permeabilitate capilar. n urmaacestui proces se produce extravazarea de lichide n lumenul intestinal, n grosimea

    peretelui intestinal cu apariia edemului precum i n cavitatea peritoneal cuinstalarea ascitei. Lichidul acumulat n lumen prin acest mecanism se adaug lalichidele provenite din secreiile digestive fiziologiceaproximativ 5-7 litri pe zi nmod normal, dar produse n exces n ocluzie i nerezorbite de peretele intestinaledemaiat. Astfel se sustrage din circulaie o cantitate mare de lichide, direct

    proporional cu vechimea ocluziei i cu lungimea poriunii de intestin destins.

    Se instaleaz hipovolemia, la care contribuie i vrsturile, uneori foarteabundente. Apare deshidratarea i hemoconcentraia cu hiponatremie,hipocloremie, hiperproteinemie, alcaloz sau acidoz metabolic, oligurie,

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    6/37

    6

    hipotensiune, oc.Tulburrile de circulaie arteriale determin apariia de necrozeale peretelui intestinal. Flora intestinal exacerbat produce gaze iendotoxine.Dezechilibrul hidroelectrolitic i metabolic determin alterareamotilitii intestinale cu diminuarea contractilitii, precum i modificrivasomotorii cu afectarea irigrii sanguine sistemice.n acest fel un proces patologiclocal, obstrucia intestinal, determin o tulburare fiziopatologic general, ampl,cu consecine volemice, circulatorii i metabolice severe.

    I.2 Ocluziile dinamice:-sunt la randul lor de doua tipuri:

    OD spastice: sunt mai rare si se intalnesc in intoxicatiile cu metale grele,pofirie si uneori in uremii;

    OD paralitice: sunt cele mai frecvente.Dintre cauzele de OD paraliticeamintim :cauzele abdominale : peritonita acuta, pancreatita acuta, colecistitaacuta, colica biliara,colica renala, torsiuni de organe. Atunci cand evolueazatimp indelungat, OD paralitica postoperatorie duce la aparitia exudatului sero-fibrinos, care, la randul lui se poate organiza, producand benzi fibro-adezive; inacest fel ocluzia, initial dinamica, se poate transforma intr-o ocluzie mecanicaveritabila.

    OD postoperatorie comuna (ileusul postoperator comun) apare in generaldupa interventiile chirurgicale abdominale si are o durata de circa 24 de ore peintestinul subtire, 24-48 h pe stomac si 48-72 de ore pe colon.

    OD postoperatorie comuna trebuie deosebita de OD paralitica postoperatorie,care este mai prelungita, putand sa dureze zile sau sapaamani intregi. Cauza OD

    paralitice este perturbarea mecanismelor de reglare a motilitatii extrinseci. Cafactori etiologici au fost implicati: hematoamele sau sepsisulintraabdominal; dezechilibrele hidro-electrolitice (hipokalemie, hiponatremie);medicatia intra si postoperatorie;

    Cauze toracice : infarctul de miocard ; pneumoniile bazale ; pleureziacosto-diafragmatica

    Cauze sistemice :tulburari hidro-electrolitice ; intoxicatii.

    Alte cauze : fracturi de coloana vertebrala ; traumatisme cranio-cerebrale ;anevrism de aort.a

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    7/37

    7

    Semne clinice

    OD se caracterizeaza printr-o distensie uniforma si simetrica a abdomenului,care este in general nedureros. Atunci cand bolnavul acuza dureri, acestea sedatoreaza de regula afectiunii cauzale.Abdomenul este hipersonor la percutie pe

    toata suprafata si poate fi dureros la palpare tot in contextul afectiunii cauzale aOD.

    Semne radiologice

    Radiografia abdominala simpla evidentiaza distensie gazoasa uniforma aanselor subtiri si a colonului, fara niveluri hidroaerice. Uneori distensia poate filocalizata ( ansa santinela din pancreatita acuta). Tranzitul baritat a rata

    progresiunea bariului de-a lungul intregului tract digestiv.

    Tratament

    Tratamentul unei ocluzii dinamice consta in primul rand in tratamentul boliide fond. Ca tratament specific al ocluziei dinamice mentionam: aspiratia naso-gastrica continua; hidratare intravenoasa; corectarea tulburarilor hidro-electrolitice;

    Sindromul Ogilvie(pseudoocluzia colonica): este o forma particulara a OD,cu localizare la nivelul colonului. Apare in general la bolnavi spitalizati si poateavea multiple cauze: insuficienta cardiaca congestiva; infarct de

    miocard; bronhopneumopatie cronica obstructiva; accident vascular cerebral; stariposttraumatice; stari postoperatoriiSe caracterizeaza prin dilatatie importanta,localizata exclusiv pe colon, si in special pe colonul drept. Radiologic seevidentiaza distensie aerica marcata a cadrului colic. Irigografia poate precizadiagnosticul dar nu este indicata datorita riscului de perforatie.

    Complicatia cea mai severa a sindromului Ogilvie este perforatia cecala.Riscul de perforatie cecala este maxim atunci cand diametrul cecului trece de 10cm pe radiografia simpla. Decompresia colonoscopica se impune in urgenta. Atuncicand perforatia s-a produs deja este nevoie de interventie chirurgicala si

    cecostomie.

    Pseudoocluzia intestinala fara obstacol-Este o maladie cu caracter cronicsi recurential caracterizata prin episoade de ocluzie intestinala fara evidentiarea niciunui obstacol pe tractul digestiv.Patogenia bolii este controversata, unii autorisustinand existenta unor anomalii ale plexurilor nervoase intramurale, in timp ce

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    8/37

    8

    altii presupun existenta unor anomalii la nivelul musculaturii netede intestinale.Separe ca un factor ereditar ar fi implicat.

    Clinic se manifesta prin :

    durere colicativa ;

    varsaturi ; distensie abdominala ;

    diaree, steatoree

    Examenul obiectiv evidentiaza distensie abdominala uniforma.

    Elementul cel mai important de diagnostic diferential este absenta imaginilorhidro-aerice.In prezenta unui diagnostic de certitudine, interventia chirurgicalatrebuie evitata, iar tratamentul este conservator.

    Pseudoocluzia psihogena

    Anumiti bolnavi psihici (intre care si istericii ocupa un loc important) se potprezenta cu fenomene tipice de ocluzie, care nu au insa nici o cauza la nivelultubului digestiv.Mecanismele patogenice nu sunt foarte clare. Problema crucialaeste a diagnosticului diferential cu ocluzia mecanica si evitarea interventieichirurgicale. Radiografia abdominala simpla este examenul cel mai util prinabsenta imaginilor hidro-aerice.

    I.3Ocluziile mecanice

    Se impart in 2 categorii:

    1.OM prin obstructie: sunt OM in care lumenul digestiv este obstruat, darvascularizarea intestinala nu este afectata.

    2.OM prin strangulare: sunt OM in care, pe langa obstacolul digestiv, seproduce interceptarea vascularizatiei intestinale, consecinta fiind evolutia rapida

    spre necroza a segmentului digestiv aferent.a.Ocluzii mecanice prin obstructie

    Sunt 3 mecanisme principale prin care se poate produce OM prin obstructie :

    1.Obstacolul intraluminal: calculi biliari, ghemuri de ascarizi, fito sautricobezoare, fecaloame, corpi straini.

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    9/37

    9

    2.Obstacol parietal: tumori benigne sau maligne, stenoze postradice sauposttraumatice, boala Crohn, TBC intestinal

    3.Compresiune extrinseca: tumori abdominale sau retroperitoneale, bride

    a).In ocluzia pe intestin subtire

    Intr-o prima etapa intestinul incearca sa convinga obstacolul prin accentuareaperistalticii, ceea ce se traduce clinic prin aparitia colicilor delupta.Treptat, musculatura intestinala se epuizeaza si devine paretica.Anselesupraiacente obstacolului se destind, si la nivelul lor apar o serie de modificari

    progresive. Apar modificari intraluminale care se pot traduce prin acumularea uneimari cantitati de gaze si lichide in lumenul intestinal.Gazele provin din 3surse :aerul inghitit (cea mai mare parte); fermentatia bacteriana ;difuziune dinsange.

    Consecintele fiziopatologice ale pierderii de apa si electroliti in lumenuldigestiv sunt multiple :

    - Hipovolemiaeste consecinta cea mai importanta, cu aparitia semnelor clinicede deshidratare extracelulara si tendinta de soc hipovolemic ;

    -Diselectrolitemii dintre care hipopotasemia conduce la accentuareatulburarilor de peristaltica intestinala si poate determina tulburari de ritm cardiac;

    -Acidoza in cea mai mare parte metabolica, determinata de pierderile debicarbonat si de alterarea functiei renale. Poate avea insa si o componentarespiratorie, datorita compresiunii anselor destinse asupra diafragmului;

    - Oligurie,azotemie si hemoconcentratie

    Factorul bacterian: in prezenta stazei, bacteriile ( prezente in mod normal incantitate foarte mica in lumenul intestinal) prolifereaza rapid si, in fazele avansateale unor ocluzii neglijate, la care nu s-a intervenit chirurgical, pot determina un

    tablou de sepsis foarte grav. De regula insa factorul toxi-infectios joaca un rolminor in ocluziile mecanice prin obstructie, spre deosebire de ocluziile prinstrangulare, in care joaca un rol principal.

    Modificarile parietale se datoreaza acumularii de lichide in pereteleintestinal (edem parietal), consecinta fiind impiedicarea circulatiei de la nivelul

    peretelui. Modificarile sunt in general mai accentuate la nivelul obstacolului, decat

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    10/37

    10

    la nivelul anselor supraiacente si pot conduce la aparitia fenomenelor de permeatiesi chiar de perforatie.

    Modificarile extraluminale se produc ca o consecinta a cresteriipermeabilitatii peretelui intestinal, in conditiile edemului parietal. Au ca rezultat

    acumularea unui exudat bogat in proteine in cavitatea peritoneala (ascitaocluziei). De asemenea, in acest revarsat se pot pierde elemente figurate sanguine,ceea ce poate duce la anemie, trombopenie, leucopenie.

    b).In ocluzia pe colon

    Modificarile descrise mai sus se instaleaza mai lent si au consecinte maiputin dramatice. In conditiile unei valve ileocecale incompetente (situatia cea maifracventa), continutul colic (de obicei mai bogat in gaze decat cel al intestinului

    subtire, majoritatea gazelor provenind din fermentatie) este treptat preluat deintestinul subtire.

    O forma particulara, deosebit de grava, este ocluzia colica cu valvaileocecala competenta, in care continutul colic nu poate patrunde in intestinulsubtire. Presiunea din colon atinge in aceste conditii foarte repede nivelul suficient

    pentru a interfera cu circulatia venoasa a ansei si produce zone de gangrena siperdoratie, in special la nivelul cecului.

    Tablou clinic

    -Durerea: de obicei are intensitate mare la debut. Localizarea ei poate indica sediulobstacolului. Initial poate imbraca forma colicilor de lupta, ulterior devenind

    permanenta.

    -Varsaturile: la inceput sunt reflexe, devenind mai apoi de staza si in final,fecaloide.In ocluziile inalte apar precoce, pe cand in cele joase apar tardiv sau chiardeloc.

    - Intreruperea tranzitului intestinal: este semnul definitoriu al oricarei ocluzii; de

    mentionat insa ca, in ocluziile inalte, bolnavul mai poate avea scaun pentru untimp.

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    11/37

    11

    Examen obiectiv

    a).Inspectia

    Distensia abdominala: in ocluziile mecanice este de regula asimetrica; uneori

    putem intalni insa si distensie simetrica.Miscarile peristaltice: pot fi observateprin peretele abdominal, mai ales la bolnavul slabiin faza initiala a ocluziei.

    b).Palparea: de obicei poate fi decelata durere, insa fara semne de iritatieperitoneala. La anumiti bolnavi pot fi palpate tumori abdominale.

    c).Percutia: deceleaza timpanism localizat sau generalizat, cu disparitia matitatiihepatice. Prezenta lichidului de ascita se traduce prin matitate deplasabila peflancuri.

    d).Auscultatia :in faza colicilor de lupta deceleaza garguimente, pentru ca ulteriorsa se instaleze linistea abdominala.Tuseul rectal, tuseul vaginal si palpareaorifiicilor herniare fac parte din examenul obiectiv obligatoriu al fiecarui bolnav cuocluzie, ele putand pune in evidenta prezenta unor tumori pelvine sau rectale,respectiv, a unei hernii strangulate.

    Semne generale: sunt determinate de tulburarile fiziopatologice descriseanterior. Putem intalni:

    -tegumente si mucoase uscate

    -tahicardie

    -hipotensiune arteriala

    -oligurie

    -dispnee cu polipnee

    Examen paraclinic- Examenul radiologic : este decisiv pentrudiagnosticul ocluziei.

    Radiografia abdominalape gol este examenul cel mai simplu dar si celmai valoros pentru diagnostic. Caracteristicile ocluziilor mecanice sunt asa numiteleimaginie hidro-aerice. Aceste imagini au aspect de semiluna si sunt mai mult latedecat inalte pentru ocluziile pe intestin subtire si invers, mai mult inalte decat late inocluziile pe colon. Localizarea imaginilor hidro-aerice este centrala in ocluzia pe

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    12/37

    12

    intestin subtire si situata pe flancuri in ocluzia pe colon.Imaginea hidro-aerica esteatat de caracteristica ocluziilor intestinale incat prezenta unei singure asemeneaimagini este suficienta pentru afirmarea diagnosticului. Repetarea seriata aexamenului radiologic arata inmultirea numarului de imagini de la un examen laaltul, odata cu progresiunea fenomenelor ocluzive. Imaginile hidro-aerice multiple

    pe intestinul subtire conduc la aspectul clasic al cuiburilor de randunica.

    Irigografia este un examen radiologic valoros, el putand preciza sediul sichiar natura unei leziuni obstructive colonice.

    Tranzitul baritateste considerat clasic ca prohibit in ocluzii, el putandtransforma o ocluzie incompleta intr-una completa, sau, mai grav, putand provoca

    perforatia ansei ocluzionate, cu peritonita consecutiva. In 1994 Schwartz afirma catranzitul baritat s-a dovedit a fi util la peste 80% din bolnavii de ocluzie, fara a

    afecta morbiditatea si mortalitatea.

    4

    Examenul cu substante de contrast fluideeste limitat de dilutia acestora

    de catre lichidele intraluminale ca si faptul ca, fiind extrem de hipertone, ele potaccentua pierderea de lichide de catre lumen si fenomenele de deshidratare ale

    bolnavului.

    Tratament

    Tratamentul unei ocluzii intestinale se bazeaza in primul rand pe interventie

    chirurgicala. Avand in vedere insa gravele dezechilibre hidroelectrolitice cu carevine de obicei bolnavul, o pregatire preoperatorie care sa aiba ca obiectivcorectarea acestora este de dorit. In ocluziile prin obstructie aceasta pregatire se

    poate efectua de obicei, fara a fi prelungita prea mult. Gesturile terapeuticeefectuate in aceasta perioada se traduc, de regula, prin:aspiratie nazo-gastrica,

    pentru combaterea stazei si distensiei; aport volemic si electrolitic masiv, cucontrolul permanent al semnelor clinice si rezultatelor de laboratorCorectarea catmai eficienta a tuturor acestor dezechilibre creste apreciabil sansele bolnavului de arezista unei interventii chirurgicale, de multe ori laborioasa , si imbunatatesteremarcabil prognosticul operator.

    Interventia chirurgicala are ca principal obiectiv rezolvarea ocluziei, prinindepartarea sau scurtcircuitarea obstacolului. In compresiunile extrinseci (inspecial bride) poate sa nu fie nevoie de un gest chirurgical pe tubul digestiv(sectiunea aderentelor rezolvand cauza ocluziei). In cazul obstacolelorintraluminale (calculi biliari, bezoari), o simpla enterotomie cu indepartareaobstacolului poate fi suficienta.5Cele mai grele probleme apar la obstacolele

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    13/37

    13

    parietale, care sunt adesea tumori maligne, intestinale sau colice.Daca atat terenulcat si conditiile locale o permit, indepartarea radicala a leziunii, prin enterectomiesau colectomie, este de dorit. Daca aceasta nu este posibila, fie datorita leziunii(cancere avansate, depasite terapeutic), fie datorita terenului (bolnavi in conditie

    precara, cu risc operator crescut), solutia minima este o derivatie digestiva, care sarezolve ocluzia.

    Derivatiile pot fi la randul lor de 2 tipuri:

    -interne, cand un segment intestinal supraiacent obstacolului esteanastomozat cu unul subiacent.

    -externe, cand un segment intestinal supraiacent obstacolului este scos lategumente si deschis in ileostomie sau colostomie.

    Reechilibrarea bolnavului trebuie neaparat continuata in perioadapostoperatorie, mai ales daca preoperator nu s-a obtinut o buna corectie aconstantelor clinice si paraclinice si daca interventia a fost mai laborioasa.

    b.Ocluzii mecanice prin strangulare

    Forme anatomo-clinice

    Au fost descrise patru forme anatomo-clinice principale de ocluzie mecanicaprin strangulare :

    -1-volvulusul de intestin subtire sau colon

    -2-invaginatia

    -3-herniile strangulate

    -4-herniile interne

    Caracteristica ocluziilor prin strangulare este interceptarea vascularizatieiintestinale.Consecinta este evolutia rapida a teritoriului intestinal aferent spregangrena si perforatie, care, la randul ei se traduce prin aparitia fenomenelor de

    peritonita acuta.Spre deosebire de ocluzia prin obstructie, in ocluzia prinstrangulare dezechilibrele hidro-electrolitice joaca un rol mai putin important; inschimb, factorul toxiinfectios ajunge pe primul plan si determina atat evolutia cat si

    prognosticul bolii. De asemenea mucoasa necrozata sangereaza in lumen si, prin

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    14/37

    14

    acumularea endoluminala de sange si de fluide ansa capata aspect de carnat.Pierderea intraluminala de sange si lichide poate constitui ea insasi un factorsocogen.

    Tablou clinic

    Evolutia unei ocluzii prin strangulare este mult mai dramatica. Durerea dedebut este atroce si are un caracter permanent. Varsaturile apar precoce, prinmecanism reflex. Frecvent se insotesc de fenomen de soc si foarte rapid seinstaleaza semnele abdominale ale unei peritonite acute (aparare si contracturamusculara). O atentie speciala trebuie acordata in cadrul examenului obiectiv

    palparii orificiilor herniare, hernia strangulata fiind una dintre cauzele ocluziilorprin strangulare.

    TratamentFata de ocluzia prin obstructie, unde, de regula, exista timpul necesar

    pregatirii preoperatorii a bolnavului, in ocluzia prin strangulare trebuie intervenitimediat, masurile de reechilibrare fiind luate in paralel cu transportul bolnavuluispre sala de operatie si continuate pe parcursul interventiei chirurgicale.In cursulinterventiei trebuie rezolvata in primul rand cauza strangularii (devolvulare,reducerea unei invaginatii sau a unei hernii). Un moment important il constituieaprecierea viabilitatii ansei strangulate. Criteriile utilizate sunt aspectulmacroscopic al seroasei (trebuie tinut seama ca leziunile mucoasei sunt intotdeauna

    mai avansate decat ale seroasei, datorita sensibilitatii mai mari la ischemie a tuniciimucoase), pulsatiile vaselor din mezenter si peristaltica intestinala. Uneoriinfiltratia cu novocaina a mezoului ansei poate ameliora atat aspectul cat si

    peristaltica.Totusi, in caz de dubiu, este de preferat o rezectie, fata dereintroducerea in cavitatea abdominala a unui segment intestinal cu viabilitateincerta. O masura necesara in cazul ocluziilor este antibioterapia sistemica masiva(acoperind atat spectrul aerob cat si cel anaerob), datorita prezentei inevitabile afactorului toxiinfectios.Masurile de desocare sunt de asemenea o componentaimportanta a planului terapeutic.

    Ocluzia intestinal la nou-nscui

    Semnele cheie ale obstruciei intestinale la nou-nscui sunt voma de culoare verdei lipsa apariiei primului scaun, care este o substan negru-verde, groas numitmeconiu.

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    15/37

    15

    I.4.TratamentGeneraliti

    Tratamentul pentru obstrucia parial de la nivelul intestinului subire sau grosare loc de obicei n spital. Tratamentul implica monitorizarea atent n ateptarea

    posibilitiirezolvrii obstruciei de la sine.Pacientul nu are voie s consume alimente i ap, acesta primind fluide 15ice15ate1515

    pentru a menine tensiunea 15 ice15at 15 ice15 i a preveni deshidratarea. Printr-untub subire numit sonda nazogastrica introdus prin nas i care ajunge n stomac sescot lichidele i gazul 15 ice15a la acest nivel, astfel ameliorndu-se durerea i

    presiunea.La ocluziile pariale, mai nti este ncercat tratamentul nechirurgical. Acestaconsta n folosirea lichidelor sau aerului (clisme),a tuburilor mici (stenturi, 15ice15ate n lumenul intestinal pentru a-l menine deschis) sau de medicamente care

    s suprimeobstrucia.Tratamentul chirurgical este aproape ntotdeauna necesar n cazul obstruciei complete a intestinului subire sau 15 ice15at n cazul n care alimentarea cu sngee oprit(stragulatie).Obstrucia poate reapare dac nu este tratat cauza subiacenta.Un medic de medicin intern, de medicin de familie, un pediatru, un 15ice15ate151515logy sau un chirurg pot 15 ice15ate15 ocluzia intestinal prin:-anamneza i examen obiectiv. ntrebrile iniiale adresate de medic pot da unele15 ice15a despre un diagnostic posibil de ocluzie intestinal-radiografia intestinala poate detecta obstruciile n 15 ice15ate15 subire i gros-examen computer tomografic al abdomenului. CT poate ajuta 15 ice15a sdiferenieze ntre o obstrucie parial i una complet i poate ajuta la diagnosticulmajoritii cancerelor. Pe CT se pot vedea 15 ice care s arate prezenta strangulaieinporiunea afectat a intestinului-tranzit baritat. Dei nu este folosit la fel de des ca i radiografia abdominal simpli CT n diagnosticul obstruciilor, acesta poate diferenia ocluziile pariale de celecomplete. Cnd 15 ice15a suspicioneaz prezena unei perforaii intestinale, va fifolosit osubstan de contrast numit gastrografin n loc de bariu-echografia 15 ice15ate este tot mai des folosit n diagnosticul ocluzieiintestinului

    subire.

    Tratament medical

    n cazul unei obstrucii intestinale pariale sau totale, pacientul va fi internat n spital pentru a fi tratat. Tratamentul ncepe cu msuri 15 ice15ate15, de exemplufluide

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    16/37

    16

    16 ice16ate1616 i medicamente care s amelioreze simptomatologia, n ateptareaposibilitiirezolvrii de la sine a ocluziei.Dac aceste tratamente eueaz sau este diagnosticat o ocluzie complet detimpuriu, va fi necesar tratamnetul chirurgical pentru a ndeprta obstrucia.Pacientulprimete 16 ice16ate16 16 ice16ate1616pentru prevenia infeciei.Dac pacientul a mai prezentat o ocluzie intestinal n trecut, poate s atepte svad dac simptomele se amelioreaz. Totui, acest lucru se face numai n cazuricerte sub supravegherea atent a medicului. Pacientul va primi dieta cu lichide pnla ameliorarea simptomelor:- fluide administrate 16 ice16ate1616. Administrarea fluidelor ajuta la meninereatensiunii arteriale la un nivel normal. Fluidele pot s conin electrolii care sechilibreze balana mineralelor n organism. Antibioticele pot fi de asemeneaadministrate 16 ice16ate1616 pentruprevenia infeciei- sonda nazogastrica. Fluidele i gazul se acumuleaz pentru c nu pot trece dincolo

    de obstrucie. O sond nazogastrica este trecut prin nas pn n stomac pentru aelimina fluidele i gazul i pentru a ameliora durerea i presiunea. Mai puinobinuit, un tubintestinal este folosit n locul sondei nazogastrice pentru eliminarealichidelor din poriunea superioar a intestinului subire. Micrile normale alestomacului iintestinului (peristaltica) mping tubul pn n 16 ice16ate16 subirede unde sunt ndeprtatelichidele i gazul.

    Alte forme de tratament nechirurgical

    Alte forme de tratament nechirurgical pot fi ncercate pentru ameliorareasimptomelor, ndeprtarea obstruciei, sau pentru a permite mbuntirea striigenerale a pacientului nainte de tratamentul chirurgical.Aceste tratamente pot fi:-clisme folosind aer, bariu sau gastrografin, clismele pot ndeprta o obstruciecare apare cnd o poriune a intestinului alunec n interiorul altei poriuni ca untelescop (telescopare)-stenturin unele cazuri de obstrucie determinate de cancere inoperabile, medicii

    pot introduce tuburi de metal expansibile numite stenturi n 16 ice16ate16 subiresau gros pentru a permite tranzitul intestinal. Dac tratamentul chirurgical este

    posibil, stentul poate fi introdus n 16 ic ameliorrii strii generale a pacientuluinainte de tratamentul chirurgical-medicamentele folosite pentru ameliorarea durerii, greei i vrsturilor. Pot fifolosite anumite medicamente care s reduc secreia 16 ice16a.

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    17/37

    17

    Tratament chirurgical

    Tratamentul chirurgical este necesar cnd cel medicamentos eueaz n rezolvareaobstruciei. Tratamentul chirurgical este primul indicat n cazul ocluziei completesau strangulaie.n timpul operaiei, chirurgul ndeprteaz obstrucia sau poriunea de intestine

    blocat. Tratamentul chirurgical pentru ocluzia intestinal, 17 ice17ate cea legatdediverticulita, boala Crohn, torsiunea intestinal i unele cancere se face deseorilaparoscopic. Dup tratamentul chirurgical, poate fi necesar o colostoma(deschiderea alternativ a intestinului gros la nivelul peretelui abdominal creat

    pentru evacuarea materiilor fecale) temporar sau definitiv.

    O obstrucie determinat de torsiunea intestinal poate fi tratat prin ctevametode,cum ar fi ndreptarea segmentului rsucit. Acest tratament poate fi realizat pentrua ntrzia tratamentul chirurgical.Tratarea unei obstrucii determinate de un cancer inoperabil se face de obicei custenturi alturi de medicaie care s scad cantitatea de lichide digestive.

    Tratament ambulatoriu

    Cnd 17 ice17a instruiete pacientul s atepte rezolvarea de la sine a uneiobstrucii

    pariale, se iau msuri pentru tratamentul 17 ice17ate17 n vederea ameliorriidisconfortului.Pacientul urmeaz instruciunile 17 ice17a de la medic, de obicei dieta cu lichide

    pentru a evita obstrucia complet. Pacientul va urmri apariia simptomelor deobstruciecomplet, de exemplu:-reaparitia durerii 17 ice17ate durerea 17 ice17at, sever se ntlnete nntreruperea alimentrii cu snge a intestinului sau n cazul perforaiei intestinale,acestea fiind urgene medicale i 17 ice17a trebuie informat imediat-distensie 17 ice17ate

    -tranzit intestinal oprit pentru materii fecale sau gaze.n cazul tratamentului chirurgical pentru inalturarea unei obstrucii, pacietul va fimonitorizat pentru 17 ice de infecie. Medicul va fi informat cnd pacientul facefebr, zona din jurul plgii chirurgicale este roie i fierbinte sau dac se scurglichide din plaga.Multe cazuri de obstrucie intestinal nu pot fi prevenite. Totui, o diet bogat nfibre vegetale i apa poate preveni constipaia iposibil diverticulita, care poate

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    18/37

    18

    determina ngustarea intestinului gros. Dei este important evitarea constipaiei, nuse vor folosi n exces laxative. Constipaia persistenta i excesul de laxative suntasociate cu obstrucia determinat de torsiunea colonului sigmoid sau cecului.Pacientul cruia i se practic o colostoma n urma unui tratament chirugical pentruobstrucia intestinal va fi instruit cum s o ngrijeasc, s previn infecia i cedieta surmeze pentru a evita surplusul de gaz.

    Masurile de desocare sunt de asemenea o componenta importanta a planuluiterapeutic.

    fig.2.

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    19/37

    19

    CAPITOLUL II

    PLAN DE INGRIJIRE

    II.1CAZUL I

    CULEGEREA DE DATE

    A.Date stabile

    Nume: B.

    Prenume: M.Naionalitate: romnReligie: greco catolicLimba vorbit: romnOcupaie: pensionarGrupa sanguin: A II

    B.Date variabileDomiciliul:urbanC. Date legate de starea fizic i psiho-social: Temperatura 37,2 0C Tensiunea arterial: 110/ 70 mm Hg Respiraia: 18 de respiraii/ minut Starea general: alterat Tegumentele i mucoasele: palide Tahicardie -puls 70 bti /minut Tranzit intestinal: abolit

    MOTIVELE INTERNRII

    n data de 05.04.2014

    , starea general se altereaza precoce, meteorismabdominal, dureri abdominale difuze cu maxim de intensitate la nivelulhipogastrului.

    ISTORIC

    Pacienta B. M. , in vrst de 50de ani este o persoan de 1, 63 m inaltime ,cu o greutate de 56 kg, cu o fire deschis i sociabil.Este nefumtoare i nu

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    20/37

    20

    consum buturi alcoolice, condiiile de viat bune, alimentaie echilibrat, nuprezint alergii sau boli ereditare.

    Pacienta nu a mai avut alte intervenii chirurgicale i nici probleme grave desntate.

    Ea afirm c boala a debutat n urm cu 5 zile prin dureri abdominalecolicative, greuri, vrsturi alimentare. De 2 zile prezint oprirea tranzituluidigestiv pentru materiile fecale.

    DIAGNOSTIC MEDICAL

    Ocluzie intestinal .

    EXAMEN CLINIC I PARACLINIC

    La examenul clini cse constat un abdomen destines, simetric care participn mod redus la micrile respiratorii.

    Pacienta prezint sensibilitate abdominal difuz moderat la palpare siaprare muscular difuz moderat.

    Tranzitul digestiv este absent pentru materii fecale i gaze, ficatul si splinanu se palpeaza si prezinta timpanism generalizat al abdomenului.

    La tueul rectal se constat o ampul rectal goal.

    Starea generala este uor alterata, tegumentele i mucoasele sunt palide.Sistemul osteoarticular este integru morfofuncional, sistem muscular

    normoton, normochimetic.

    Toracele e normal conformat cu miscari respiratorii simetrice, deamplitudine normal, sonoritate pulmonar normal, murmur vezicular present

    bilateral.

    Zgomotele cardiace sunt normale, ritmice.

    Pacienta este orientata temporo-spatial.La ecografia abdominalse constat:

    -ficat fr modificri;

    -colecist hipoton, fr calculi;

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    21/37

    21

    -cai biliare libere;

    -splin de 10 cm, fr modificri;

    -rinichi bilateral fr calculi, fr hidronefroz;

    -vezica urinara cu mucoasa ingrosata;

    -pancreas fr modificri ecografice.

    In urma examenului radiologic pe gol constatam : nivele hidroaerice dedimensiune medie situate n flancul stng.

    fig.3.ocluzie intestinala

    PLAN DE INGRIJIRE

    1.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

    DIAGNOSTIC DE NURSINGAlimentaie inadecvatprin deficitOBIECTIVE-pacienta s beneficieze de ostare de bine fr dureriINTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE- asistenta aeaz pacienta n poziia n care crede c durerea

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    22/37

    22

    - asistenta aeaz pacienta n poziia n care crede c durerea se amelioreaz poziia Fauler-pacienta s fie echilibrathidroelectrolitic i nutriional- alimentm pacienta panteral cu Glucoz 10% f/zi- informm pacienta asupraimportanei regimului alimentar

    - face bilanul lichidelor ingerate i eliminate- asistenta administreaz laindicaia medicului:- Algocalmin: 1 f/zi- Scobutil: 1f/zi- Papaverin: 1f/ziEVALUARE- n urma tratamentuluidurerile persist.

    2. NEVOIA DE A ELIMINA

    DIAGNOSTIC DE NURSINGAbsena tranzitului intestinalOBIECTIVE-pacienta s aib transitintestinal n limite fiziologiceINTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE- i se spunepacientei s ingere ocantitate mai mare de lichide- se anun pacienta c i se vaface clism evacuatorie simplseara

    - se urmrete i se noteazfrecvena i consistena scaunelor-pacienta s fie echilibratpsihic.- dm dovad de nelegere i rbdare cu pacienta- o linitim i o ncurajm s-i exprime emoiile i sentimentele n legtur cu

    boala sEVALUARE- tranzitul intestinal nu a fost reluat- pacienta vorbete clar despre boala sa

    3.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

    DIAGNOSTIC DE NURSINGImobilitate

    OBIECTIVE-pacienta s fie mobilizatcorespunztor strii saleINTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    23/37

    23

    - ajutm pacienta s-i schimbe poziia la fiecare 2 ore, masmregiunile care suntpredispuse la escare- suplinete pacienta n satisfacerea celorlalte nevoi; l servete la pat cu celenecesare

    EVALUARE- imobilitatea pacientei continu

    4. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

    DIAGNOSTIC DE NURSINGInsomnieOBIECTIVE-pacienta s beneficieze desomn corespunztor calitativ i cantitativ

    INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE- nva pacienta s practice tehnici de relaxare exerciii respiratorii nainte cucteva ore de culcare- cutm s gsim cauzaanxietii care i provoacinsomnia- la nevoie administrm tratamentmedicamentos: fenobarbital 1tb/searaEVALUARE- insomnia persista

    5.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

    DIAGNOSTIC DE NURSINGDificultatea de a se mbrca i dezbrcaOBIECTIVE-pacienta s se poat mbrcai dezbrca cu uurinINTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE- identific capacitatea i limitele fizice ale persoanei ngrijite- i acord timp suficient pentru a se mbrca i dezbrca, i se recomand dacamete s seaeze pe pat

    - i se spune s se mbrace cuhaine mai largi pentru a nu crea probleme circuliei irespiraieiEVALUARE-pacienta s se mbrace i dezbrace cu uurin

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    24/37

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    25/37

    25

    Este nefumatoare si nu consuma bauturi alcoolice, conditiile de viata bune,alimentatie echilibrata, nu prezinta alergii sau boli ereditare.

    Pacienta nu a mai avut alte interventii chirurgicale , a mai avut internari pemotiv de hipertensiune arteriala.

    Ea afirma ca boala a debutat n urm cu aproximativ 3 zile prin dureriabdominale colicative, greuri, vrsturi alimentare, balonri abdominale,ntreruperea tranzitului digestiv.

    DIAGNOSTIC MEDICAL

    Ocluzie intestinal mecanic prin strangulare intestinal prin bride.

    EXAMEN CLINIC I PARACLINIC

    La examenul clini cse constata un abdomen destins, simetric care participn mod redus la micrile respiratorii.

    Pacienta prezinta sensibilitate abdominal difuz moderat la palpare siaprare muscular difuz moderat.

    Tranzitul digestiv este absent pentru materii fecale i gaze, ficatul si splinanu se palpeaza si prezinta timpanism generalizat al abdomenului.

    La tueul rectal se constat o ampul rectal goal.

    Starea generala este uor alterata, tegumentele i mucoasele sunt palide.Sistemul osteoarticular este integru morfofuncional, sistem muscular

    normoton, normochimetic.

    Toracele e normal conformat cu miscari respiratorii simetrice, deamplitudine normal, sonoritate pulmonar normal, murmur vezicular present

    bilateral.

    Zgomotele cardiace sunt normale, ritmice. Tensiune arteriala 140/90 mm Hg

    Pacienta este orientata temporo-spatial.La ecografia abdominalse constat:-ficat omogen, dimensiuni normale;

    -colecist hipoton, fr calculi;-cai biliare libere;-splin de 11 cm, fr modificri;

    -rinichi bilateral fr calculi, fr hidronefroz;-pancreas fr modificri ecografice.

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    26/37

    26

    In urma examenul ui radiologic pe gol constatam : nivele hidroaerice dedimensiune medie situate n flancul stng.

    PLAN DE INGRIJIRE

    1.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

    DIAGNOSTIC DE NURSINGAlimentaie inadecvatprin deficitOBIECTIVE-pacienta sbeneficieze de o stare de bine fr dureriabdominalINTERVENTII PROPRII SI DELEGATE- asistenta aeaz pacienta n poziia analgic poziia Fauler, este nvat s-sisustina plaga cnd se mic i strnut- asistenta administreaz la indicaia medicului:- Nospa: 1 f/zi- Scobutil: 1f/zi- Papaverin: 1f/ziEVALUARE- n urma tratamentului durerile persist.-pacienta s fie echilibrathidroelectrolitic i nutriional

    - alimentm pacienta panteral cu Glucoz 10%f/zi i Ser fiziologic 1 f/zi- informm pacienta asupra importanei regimului alimentar- face bilanul lichidelor ingerate i eliminate

    2.NEVOIA DE A ELIMINA

    DIAGNOSTIC DE NURSINGDiaforez

    OBIECTIVE-pacienta s aibe o stare debine, de confort fizicINTERVENTII PROPRII SI DELEGATE- ajut pacienta s aib tegumentele curate i uscate- lenjeria de pat i de corp este schimbat ori decte ori este necesar-pacienta ese ncurajat s-i exprime sentimentele n legtur cu problemaEVALUARE

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    27/37

    27

    -pacienta prezint ostare de bine i confort fizic

    3.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

    DIAGNOSTIC DE NURSINGDificultatea de a sembrca i dezbrca

    OBIECTIVE-pacienta s se poatmbrca i dezbrca cuuurinINTERVENTII PROPRII SI DELEGATE- identific capacitatea i limitele fizice alepersoanei ngrijite

    - ajutm pacienta s se mbrace i dezbrace cu grij la plagEVALUARE-pacienta nc nu sembrac i dezbracsingur

    4.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

    DIAGNOSTIC DE NURSINGInsomnia

    OBIECTIVE

    -pacienta s beneficieze desomn corespunztorcalitativ i cantitativINTERVENTII PROPRII SI DELEGATE- nvm pacienta s practice tehnici de relaxare,exerciii respiratorii nainte deculcare- se administreaz: Fenobarbital 1 tf/searEVALUARE- insomnia pacientei continu

    5.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

    DIAGNOSTIC DE NURSINGImoblitatea

    OBIECTIVE-pacienta s fie moblizatcorespunztor strii saleINTERVENTII PROPRII SI DELEGATE- mobilizarea a fost realizat ct mai precoce ntruct diminueaz frecvenacomplicaiilor venoase i a escarelor de decubit dorsal

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    28/37

    28

    -bolnava este ridicat a doua zi din pat- asistenta suplinete pacienta n satisfacerea nevoilor, se fac exerciii pasive deflexieextensie i apoi exerciii passiveEVALUARE- imobilitatea pacientei continu

    III.3CAZUL III

    CULEGEREA DE DATE

    A.Date stabile

    Nume: P.Prenume: V.

    Naionalitate: romn

    Religie: ortodoxaLimba vorbit: romnOcupaie: pensionarGrupa sanguin: AB IV

    B.Date variabileDomiciliul:ruralC. Date legate de starea fizic i psiho-social: Temperatura 37,9 0C Tensiunea arterial: 135/ 90 mm Hg

    Respiraia: 20 de respiraii/ minut Starea general: alterat Tegumentele i mucoasele: palide Tahicardie -puls 85 bti /minut Tranzit intestinal: abolit

    MOTIVELE INTERNRII

    n data de 02. 04 .2014, starea general se altereaza precoce, tranzitulintestinal este complet abolit incluziv pentru gaze , apar dureri colicative

    abdominale intense i continue, vrsturi precoce i intense, balonri acute cucaracter continuu.

    ISTORIC

    Pacientul P. V. de naionalitate romn, religia ortodox, statur mijlocie,nalime 1,68 cm, greutate 73 kg. Este pensionar,are doi copii, este nefumtor iconsum ocazional buturi alcoolice.

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    29/37

    29

    Condiiile de via, familiale i sociale sunt bune; pacientul nu prezint boliereditare i nu este alergic la nici un medicament.

    Pacienta nu a mai avut alte interventii chirurgicale , a mai avut internari pemotiv de hipertensiune arteriala si cardiopatie ischemica.

    El afirma ca boala a debutat n urm cu aproximativ 4 zile prin dureriabdominale colicative, greuri si vrsturi alimentare.

    Avnd n antecedente o pancreatit cronic,se consider iniial o pancreatitcronic acutizat, ns evoluia clinic sugereaz o ocluzie intestinal. De 2 zile

    prezint oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i de aproximativ orei pentru gaze.

    DIAGNOSTIC MEDICAL

    Ocluzie intestinal mecanic prin strangulare intestinal prin bride.

    EXAMEN CLINIC I PARACLINIC

    La examenul clini c se constata un abdomen destins, sensibil la palpare,simetric care particip n mod redus la micrile respiratorii.Sensibilitateaabdominal este difuza si se constata aprare muscular difuz moderat.

    Tranzitul digestiv este absent pentru materii fecale i gaze, si prezintatimpanism generalizat al abdomenului.

    Starea generala este uor alterata, tegumentele i mucoasele sunt palide.

    Sistemul osteoarticular este integru morfofuncional, sistem muscularnormoton, normochimetic.

    Toracele e normal conformat cu miscari respiratorii simetrice , usoaratahipnee, sonoritate pulmonar normal, murmur vezicular present bilateral.

    Zgomotele cardiace sunt normale, ritmice. Tensiune arteriala 135/90 mm Hg

    Pacientul este orientata temporo-spatial.

    La ecografia abdominal se constat:-ficat usor marit, hiperecogen;-colecisthipoton, fr calculi;-cai biliare libere;-splin de 11 cm, fr modificri;-rinichi

    bilateral fr calculi, fr hidronefroz;-pancreas fr modificri ecografice.

    In urma examenului radiologic pe gol constatam : nivele hidroaerice dedimensiune medie situate n flancul stng.

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    30/37

    30

    PLAN DE INGRIJIRE

    1.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

    DIAGNOSTIC DE NURSINGAlimentaieinadecvat prindeficit

    OBIECTIVE-pacientul s fie echilibrat hidroelectrolitic i nutriionalINTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

    . - alimentmpacientul parental perfuzie de 1 flacon Glucoz 10%/zi i 1 flacon Serfiziologic 1f/zi- contientizarea pacientului asupra regimului alimentar- facebilanul lichidelor ingerate i eliminateEVOLUTIE- pacientul este foarte slbit din cauzaechilibrului hidroelectrolitic

    2.NEVOIA DE A ELIMINA

    DIAGNOSTIC DE NURSING

    Absenatranzitului intestinalOBIECTIVE-pacientul s aibe transit intestinalINTERVENTII PROPRII SI DELEGATE- administrm pacientului n primele 2 ziledup intervenie numai lichide- urmrim i notm n foaia de observaieconsistena i frecvena scaunelorEVOLUTIE- tranzitul intestinal nu a fost reluat

    3 NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

    DIAGNOSTIC DE NURSINGImobilitateaOBIECTIVE-pacientul s fie mobilizatcorespunztor strii saleINTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    31/37

    31

    - mobilizarea a fost realizat ct maiprecoce ntruct diminueaz frecvenacomplicaiilor venoase, escarelor dedecubit dorsal sau a pneumoniei- n prima zi este ajutat prin micri passive de flexie-extensie ale degetelor de lamini i picioare, apoi prin micri active

    EVOLUTIE- imobilitateapacientului continu

    4.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

    DIAGNOSTIC DE NURSINGDificultatea de a se mbrca idezbrca

    OBIECTIVE-pacientul s se poatmbrca i dezbrca singur

    INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE- identific capacitatea i limitele fizice alepersoanei ngrijite- ajut pacientul s se mbrace i dezbracedar este anunat s aib grij la plagEVOLUTIE-pacientul nc nu sepoate dezbrca singur

    5.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

    DIAGNOSTIC DE NURSINGInsomniaOBIECTIVE-pacientul s beneficieze deun somn satisfacator calitativ si cantitativINTERVENTII PROPRII SI DELEGATE- nvm pacientul sa practice tehnici de relaxare, exerciii respiratprii nainte deculcare- ncercm s gsim cauza anxietii apacientului- administreaz 1 tb Fenobarbital/searaEVOLUTIE- insomniapacientului persist

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    32/37

    32

    II.4 CAZUL IV

    CULEGEREA DE DATE

    A.Date stabile

    Nume: M.Prenume: I.

    Naionalitate: romnReligie: ortodoxaLimba vorbit: romn

    Ocupaie: pensionarGrupa sanguin: B III

    B.Date variabileDomiciliul:ruralC. Date legate de starea fizic i psiho-social: Temperatura 37,5 0C Tensiunea arterial: 140/ 90 mm Hg Respiraia: 19 de respiraii/ minut Starea general: alterat

    Tegumentele i mucoasele: palide Tahicardie -puls 75 bti /minut Tranzit intestinal: abolit

    MOTIVELE INTERNRII

    n data de 30. 05 .2014, starea general se altereaza precoce, tranzitulintestinal este complet abolit incluziv pentru gaze , apare oc, dureri colicativeabdominale intense i continue, vrsturi precoce i intense, balonri acute cucaracter continuu.

    ISTORIC

    Pacienta M. I. , in varsta de 61de ani este o persoana de 1, 48 m inaltime , cuo greutate de 52 kg, cu o fire deschisa si sociabila.

    Este nefumatoare si nu consuma bauturi alcoolice, conditiile de viata bune,alimentatie echilibrata, nu prezinta alergii sau boli ereditare.

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    33/37

    33

    Pacienta nu a mai avut alte interventii chirurgicale , a mai avut internari pemotiv de hipertensiune arteriala.

    Ea afirma ca boala a debutat n urm cu aproximativ 3 zile prin dureriabdominale colicative, greuri, vrsturi alimentare, balonri abdominale,

    ntreruperea tranzitului digestiv.DIAGNOSTIC MEDICAL

    Ocluzie intestinal mecanic prin strangulare intestinal prin bride.

    EXAMEN CLINIC I PARACLINIC

    La examenul clini cse constata un abdomen destins, simetric care participn mod redus la micrile respiratorii.

    Pacienta prezinta sensibilitate abdominal difuz moderat la palpare siaprare muscular difuz moderat.

    Tranzitul digestiv este absent pentru materii fecale i gaze, ficatul si splinanu se palpeaza si prezinta timpanism generalizat al abdomenului.

    La tueul rectal se constat o ampul rectal goal.

    Starea generala este uor alterata, tegumentele i mucoasele sunt palide.

    Sistemul osteoarticular este integru morfofuncional, sistem muscular

    normoton, normochimetic.Toracele e normal conformat cu miscari respiratorii simetrice, de

    amplitudine normal, sonoritate pulmonar normal, murmur vezicular presentbilateral.

    Zgomotele cardiace sunt normale, ritmice. Tensiune arteriala 140/90 mm Hg

    Pacienta este orientata temporo-spatial.

    La ecografia abdominalse constat:-ficat omogen, dimensiuni normale;

    -colecist hipoton, fr calculi;-cai biliare libere;-splin de 11 cm, fr modificri;

    -rinichi bilateral fr calculi, fr hidronefroz;-pancreas fr modificri ecografice.

    In urma examenul ui radiologic pe gol constatam : nivele hidroaerice dedimensiune medie situate n flancul stng.

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    34/37

    34

    PLAN DE INGRIJIRE

    1.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

    DIAGNOSTIC DE NURSINGAlimentaie inadecvatprin deficitOBIECTIVE-pacienta s beneficieze deo stare de bine fr dureriabdominaleINTERVENTII PROPRII SI DELEGATE- asistenta aeaz pacienta n poziia analgic poziia Fauler, este nvat s-sisustina plaga cnd se mic i strnut

    - asistenta administreaz la indicaia medicului:- Nospa: 1 f/zi- Scobutil: 1f/zi- Papaverin: 1f/ziEVALUARE- n urma tratamentului durerile persist.-pacienta s fie echilibrathidroelectrolitic i nutriional- alimentm pacienta panteral cu Glucoz 10%f/zi i Ser fiziologic 1 f/zi

    - informm pacienta asupra importanei regimului alimentar- face bilanul lichidelor ingerate i eliminate

    2.NEVOIA DE A ELIMINA

    DIAGNOSTIC DE NURSINGDiaforez

    OBIECTIVE-pacienta s aibe o stare debine, de confort fizicINTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

    - ajut pacienta s aib tegumentele curate i uscate- lenjeria de pat i de corp este schimbat ori decte ori este necesar-pacienta ese ncurajat s-i exprime sentimentele n legtur cu problemaEVALUARE-pacienta prezint ostare de bine i confort fizic

    3.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    35/37

    35

    DIAGNOSTIC DE NURSINGDificultatea de a se mbrca i dezbrca

    OBIECTIVE-pacienta s se poatmbrca i dezbrca cuuurinINTERVENTII PROPRII SI DELEGATE- identific capacitatea i limitele fizice alepersoanei ngrijite- ajutm pacienta s se mbrace i dezbrace cu grij la plagEVALUARE-pacienta nc nu sembrac i dezbracsingur

    4.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

    DIAGNOSTIC DE NURSING

    InsomniaOBIECTIVE-pacienta sbeneficieze de somn corespunztorcalitativ i cantitativINTERVENTII PROPRII SI DELEGATE- nvm pacienta s practice tehnici de relaxare,exerciii respiratorii nainte deculcare- se administreaz: Fenobarbital 1 tf/searEVALUARE- insomnia pacientei continu

    5.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

    DIAGNOSTIC DE NURSINGImoblitatea datorita durerii

    OBIECTIVE-pacienta s fie moblizatcorespunztor strii saleINTERVENTII PROPRII SI DELEGATE- mobilizarea a fost realizat ct mai precoce ntruct diminueaz frecvenacomplicaiilor venoase i a escarelor de decubit dorsal

    -bolnava este ridicat a doua zi din pat- asistenta suplinete pacienta n satisfacerea nevoilor, se fac exerciii pasive deflexieextensie i apoi exerciii passiveEVALUARE- imobilitatea pacientei continu

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    36/37

    36

    CONCLUZII

    Prin aceast lucrare am vrut s evideniez c boala ocluzia intestinalaafecteaz femeile i brbaii de orice vrst, i c netratat boala poate duce lamulte complicaii a cror tratare i vindecare este mult mai complex: iar aiciintervine educaia sanitar de care trebuie s se ocupe medicul de familie i cadrelemedicale medii.

    Educaia sanitar reprezint activitatea de ridicare sistematic a nivelului decultur sanitar a populaiei i de antrenare a acesteia n sprijinirea i aplicareamsurilor sanitare.

    Principii de baz ale educaiei sanitare:

    s izvorasc din necesitatea strii de sntate a populaiei;

    s in seama de nivelul de cunoatere pe care l are populaia, deobiceiuri, superstiii, prejudeci.

    Mijloace i metode de educaie sanitar:1. Metoda cuvntului vorbit fie prin convorbire individual cu grupuri

    organizate n colectiviti, n grupuri omogene, suferinzi de aceeai boal,conferine, lecii i instructaje, educaie sanitar, lecturi cu glas tare;

    2. Metoda cuvntului scris folosirea articolelor educativ-sanitare, panouri,lozinci;

    3. Metode vizuale, cuprinde: colul sntii, afie, plane, albume cuilustrate educativ-sanitare, diapozitive;4. Metoda filmului, diafilmului, expoziiei.Obiectivul major al educaiei sanitare l constituie profilaxia. Profilaxia

    urmrete protecia i promovarea sntii prin diferite msuri:-prevenirea mbolnvirii prin suprimarea factorilor favorizani;- examene medicale periodice ale grupurilor socio-profesionale cu expunere

    la factori de risc.n concluzie, pentru a elimina factorii predispozanti este nevoie de:- regim alimentar regulat cu alimente cu coninut crescut de fibre vegetale cu

    rol n reglare a peristalticii (micrilor tubului digestiv);- mod de via sntos cu miscare, sport si evitarea sedentarismului.

  • 8/11/2019 OCLUZIA INTESTINALA.docx

    37/37

    BIBLIOGRAFIE

    1. Borundel Corneliu. - Manual de medicin intern pentru cadre medii Ed.ALL,Bucureti 19952. Titirc Lucreia. - ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asisteniimedicali,Ed. Viaa Medical Romneasc, Bucureti 20033. Titirc Lucreia. - Urgenele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medical,Bucureti

    19984. Titirc Lucreia.-Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate

    bolnavului,BreviarEd.Viata Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008__