Occidentul romanesc nr. 12

ZiarGRATUIT

Distribución gratuitaFebruarie, 2012

APARE LUNARwww.occidentul-romanesc.com

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

„După un ger cumplit, care a ucis zeci de persoane, noul val de viscol a dat peste cap traficul rutier şi feroviar...”

România se îndreaptă spre faliment...„Aceasta este România, domnule Băsescu! O ştiţi, o cunoaşteţi, dar nu îndrăzniţi să vă apropiaţi de clanuri. Dar vă este la îndemână să...”

Mihai Eminescu evocat în ţara lui Cervantes„Au demonstrat-o de nenumărate ori: românii din Spania îşi amintesc cu drag de momentele importante din istoria neamului şi de personalităţile care nu au trecut neobservate...”

Boc a demisionat„Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie...”

Conform INE, sunt 5,3 milioane de şomeri„Numărul de şomeri înregistraţi la birourile de ocupare a forţei de muncă (fostele Inem) s-a situat, la finele lunii ianuarie, la aproape 4,6 milioane de persoane, după ce a crescut ...”

Încadrarea profesională şi contractul de muncă„Raportul de muncă angajat - angajator este reglementat în Spania prin Constituţie, Codul Civil, Codul Muncii şi contractele colective de...”

Anul „Caragiale”„Ca orice creator, Caragiale realizează rolul presei în societate, puterea acesteia de a influenţa cititorul, considerând presa «pâinea cotidiană»...”

Pagina 03

Pagina 09

Pagina 04

Pagina 11

Anul II - Nr. 12/2012

Pagina 23

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă.

Pagina 14

Pagina 23

Misterele consulatului de la Madrid „A venit momentul în care este nevoie de o schimbare radicală în instituţiile statului, iar nepotismul, pilele, şpaga şi incompetenţa să dispară...”

Paginile 12-13

Româniasub zăpadă:

Autostrăzi şi drumuri naţionale închise. Zeci de trenuri anulate. Cursuri suspendate în sute de şcoli.

Adrese şi informaţii utile02 FEBRUARIE2012

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Concursul de poezie

„Mihai Eminescu”

EDITORI:Ana-Maria Marinescu (Madrid)Dan Caragea (Portugalia)Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)Irina Georgescu Şova (România)Lucian Oprea (Colorado)Marian Petruţa (Illinois)Tudor Petruţ (CA)REDACTOR INVESTIGAŢII:Cristian I. Guitars (Barcelona) REDACTORI:Alexandru Stancu (Asturias)Anastasia Criste (Barcelona)Dan Luca (Bruxelles)Mircea Fluieraş (Málaga)

FONDATORI:Kasandra Kalmann-NăsăudeanFlorin Valentin Barbu

COORDONATOR PROIECT:Michael Harrison Cronkite (CA-USA)

REDACTOR ŞEF:Kasandra Kalmann-Năsăudean

Vasile Mureşan (Illinois)Tiberiu Grădiştean (Timişoara)Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)Zoe Stoleru (Valencia)SPECIALIŞTI:Ionuţ Niţu - AvocatJeni Chiriac - Psiholog

CONTACT:[email protected]@occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.comTipărit la Integral PressDepósito Legal: TO-607-2011ISSN 2069 – 8801

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.Consulatul General al României la Madrid

•Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 de-punerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: [email protected]. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.Consulatul General al României la Barcelona

•C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: [email protected]. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provin-cii: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.Consulatul General al României la Bilbao•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 de-punerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabi-lă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autono-me Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana•C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea docu-mentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele progra-mate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile Valencia, Castellón şi Alicante).Consulatul României la Zaragoza•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: [email protected], Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Auto-nomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)Consulatul României la Ciudad Real•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Consul: Liviu Popa. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura ( Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: [email protected]. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la peni-tenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau cir-culaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: consuladomurcia@ xplorasolutions.com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.Consulatul onorific al României la Pamplona•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

În continuarea programului Consulat itinerant, o echipă a Consulatului României la Ciudad Real se va afla în zile-le de 17 şi 18 februarie 2012 în Provincia Cuenca pentru a oferi asistenţă şi servicii cetă-ţenilor români în colaborare cu Asociaţia Hispano Română din provincie. Programul serviciilor consulare este următorul: • Vineri, 17 februarie 2012, între orele 16:00 şi 20:00, în localitatea Cuenca, la sediul Asociaţia Hispano Română si-tuat în Calle Pedro Almodovar, S/n (în faţa centrului comercial Alcampo) • Sâmbătă, 18 februarie 2012, între orele 10:00 şi 18:00, în localitatea Tarancón, la sediul asociaţiei situat la adresa: Casa de asociaciones, Plaza de la Constitucion, no. 1, 16400 - Tarancón (fostul sediul al pri-măriei din Tarancón). Vor fi efectuate următoarele ca-tegorii de servicii consulare: • Înscrieri de acte de stare civilă (certificate de naştere, căsăto-rie, deces), inclusiv traducerile şi legalizările certificatelor spa-niole aferente; • Servicii consulare notariale (autentificări procuri / declara-ţii, legalizări etc.); • Emitere de certificate şi inscrip-ţii consulare, adeverinţe, etc. • Preluarea de cereri de verifica-re a permiselor auto româneşti (verificarea şi emiterea certi-ficatelor se vor face numai la sediul consulatului); • Consultaţii pe teme consulare. Nu se vor putea prelua cereri pentru emiterea paşapoartelor şi a titlurilor de călătorie. Accesul se va face numai pe bază de programare obţinu-tă de la Consulatul României din Ciudad Real prin: e-mail: [email protected], fax: 926 231 170Cetăţenii români care doresc programare sunt rugaţi să menţi-oneze în cerere numele şi prenu-mele, tipul serviciului solicitat, localitatea / provincia de domi-ciliu sau de rezidenţă din Spania, un număr de telefon sau o adresă de e-mail pentru contact. Toate documentele se vor pre-zenţa în original şi fotocopie. Pentru acte necesare, taxe şi informaţii suplimentare poate fi accesată pagină de internet a consulatului: http://ciudadreal.mae.ro, secţiunea Vize şi Servi-cii Consulare.

Asociaţia Româno - Americană Friends şi Şcoala Specială de Limba Engleză Barbara Hamilton Cartland din Barcelona în colaborare cu Occidentul Românesc, orga-nizează Concursul de poezie „Mihai Eminescu”. La concurs pot participa toţi iubitorii de poezie (de origine română rezidenţi în Spania), indiferent de sex, vârstă sau locaţie.Concursul se desfăşoară pe parcursul a şase luni ca-lendaristice, începând cu data de 15 ianuarie 2011. Doritorii se pot înscrie la concurs cu minimum două poezii proprii care să aibă cel puţin opt strofe a câte patru versuri. Se acceptă doar texte

scrise în limba română.Câştigătorul va beneficia de o mini vacanţă de cinci zile ofe-rită de compania American Plastics Corp din SUA care include următoarele: un bilet dus-întors cu British Airways pe ruta Madrid - Londra (Heathrow), cazare şi meniu zilnic asigurat pentru cinci zile la Cromwell Road din Londra, o colecţie de carte a scriitoarei Barbara Hamilton Cartland şi trei excursii pen-tru cunoaşterea Londrei in-cluse în acelaşi pachet de servicii.Începând cu data de 15 ia-nuarie 2011, poeziile se pot trimite la următoarea adresă: redacţia@occidentul-românesc.com

Servicii consulare itinerante în

Provincia Cuenca

Nu înţeleg de ce ţipă Băsescu la mine! De ce mă ameninţă că intră România în colaps!În ceea ce mă priveşte, ţara mi se pare în colaps dintodeauna. De când m-am născut.Comuniştii, nu ştiu cum fă-ceau, dar nu se ajungeau fără să ne ia la contract porcul din coteţ. Erau stăpâni pe livada noastră, pe cazanul cu ţuică, pe orătăniile din bătătură.Pe capitalişti i-am primit cu bucurie generoasă, aproape nefirească. Trezirea din reverie m-a dus în primul colaps. În dificultate a fost ţara şi la mica privatizare, şi la marea privati-zare, şi după ce am scăpat de primul FMI, şi când duduia economia, şi când căutam lu-miniţa de la capătul tunelului, pe care văd că n-am mai găsit-o. Va fi, probabil, lumânarea de la căpătâiul părinţilor şi bunicilor noştri. Şi-acum, aud că România se duce fix în fa-liment!Iar Traian Băsescu mă solicită să fiu solidară nu ştiu cu cine, să dau 25% din leafa mea, 15% din pensia mea. Mă uit la Băsescu şi nu seamănă a om aflat în criză. Nici Guvernul sau Parlamentul nu sunt în cri-

ză. Nici miile de hectare de vile nu-s crizate. Dar, defectul meu, am avut ochi de văzut şi urechi de auzit. Da. Aparatul de stat este uriaş. Dar nu populaţia l-a făcut uriaş. Voi, clasa politică, l-aţi transformat în monstru.Dacă există un monstru care căpuşează mediul privat, acela nu este profesorul, doctorul, inginerul, funcţionarul public; monstrul care a încălecat ţara asta sunteţi voi, clasa politică. Şi pentru că sunteţi la putere peste tot, voi, PDL, sunteţi grasul care l-a încălecat pe slab! Aţi devastat România cum nici popoarele migratoare n-ar fi reuşit. Şi-apoi aţi călă-

rit ţara, aţi luat-o sub asuprire. Nici nu mai poate respira, de câtă clientelă i-aţi vârât pe gât. Aţi spart instituţiile statului nu pentru că aşa era necesar, ci pentru că vă trebuiau posturi de conducere pentru clientela de partid.Aţi creat instituţii noi nu pentru că nu funcţiona statul fără ele, ci pentru că aţi avut un moftu-ros căruia, i s-a năzărit să fie mare director, mare preşedinte şi i-aţi fabricat o instituţie.Nu populaţia ocroteşte fărăde-legea în ţara asta, ci voi, cu cer-curile voastre de interese cu tot.Nu populaţia a votat pensii de 370.000.000 lei vechi. Şi ve-nituri de 100.000 de euro pe an, de la stat. Voi, clasa poli-tică, aţi făcut-o: în guvernele formate din partidele voastre, în parlamentul format din par-tidele voastre, iar legile le-a promulgat... instituţia preşe-dintelui României.Nu mama-mare din pământ a distrus industria, a vândut petrolul şi rafinăriile, a tăiat pădurile şi a mânărit pămân-turile. Ministere conduse de voi, clasa politică, au făcut-o. Prefecturile voastre, consiliile judeţene ale voastre, primăriile voastre.Nu populaţia a prăpădit banii statului - sute şi mii de miliar-de de lei, munţi de bani - pe li-citaţii trucate, pe lucrări proas-te, inutile, pe şosele cu gropi, pe autostrăzi care înghit bani

cu ghiotura, ci primarii voştri, ai clasei politice; consilierii voştri, ai clasei politice; miniş-trii voştri, ai clasei politice.Nu populaţia a organizat doi ani întregi de dănţuieli, de par-că venea sfârşitul lumii. Voi, clasa politică, aţi făcut-o. Pe banii cui?!! Pe ăştia pe care-i tăiaţi azi de la pensionari!V-aţi construit un aparat uriaş de represiune: ministere, agen-ţii, deconcentrate conduse de voi şi clientela voastră politică. Prin ei, controlaţi tot, terorizaţi înstituţiile mai ceva decât poli-ţia politică a lui Ceauşescu.Nu populaţia se află în AGA şi CA din companiile şi băncile de stat, plătite, am văzut, re-geşte, ci voi, clasa politică. Nu populaţia a stricat ţara asta la fiecare patru ani, ci voi, cla-sa politică. Cum aţi venit, aţi distrus tot ceea ce a făcut gu-vernul de dinainte şi aţi luat-o iar de la zero. Şi-apoi, aţi ros-togolit vinovăţii între voi, de parcă aţi fi jucat ping-pong cu România.Daţi-vă afară întâi pe voi şi clanurile voastre şi-apoi să v-atingeţi de părinţii noştri!Şi veniţi, acum, să mă trageţi de urechi pe mine. Să ne tra-geţi de urechi pe noi, că se duce România de râpă.Vreţi s-o scoateţi din criză pe spinarea şomerilor, a pensio-narilor şi a bugetarilor de exe-cuţie, cei care vă ţin în spate aleşii şi numiţii, în funcţiile de

Protest 03FEBRUARIE2012

România se îndreaptă spre

faliment...

România vrea dreptate

Aţi promis o viaţă bună,Şi acum strigăm la lună...Azi nu mai găsim servici,Viaţa noastră e un kitch.Ne trataţi ca pe gândaci,Dar noi suntem fii de daci.Şi-o să fie judecat,Cel ce ţara şi-a trădat!

Aşa nu se mai poate,România vrea dreptate.

Ne e frig şi n-avem bani,Ne-aţi minţit atâţia ani!Vă rugăm să ne scuzaţi,Nu producem cât furaţi!V-aţi bătut joc de popor,Ţara asta nu-i vapor.Ne luptăm pentru dreptate,Ţara asta nu mai poate!

Aşa nu se mai poate,România vrea dreptate.

Nu vreau să muncesc afară,Vreau servici la mine-n ţară.Vreau copiii mei să crească,Într-o ţară părintească.Aţi lovit destul în noi,Am crezut destul în voi.Dar voi n-aveţi Dumnezeu,Sunteţi doar hoţi cu tupeu.

Aşa nu se mai poate,România vrea dreptate.(Versuri trimise de Raluca Lang, Constanţa şi aparţin melodiei România vrea dreptate, Formaţia Play)

conducere...Cu ce curaj? Cu ce moralitate?Până să vă atingeţi de pensiona-rul ăla slăbănog, de profesorul care v-a pus creionul în mână, restructuraţi-vă întâi pe voi!Daţi-vă afară şi în şomaj pe voi, pe oamenii voştri, ai clasei politice, şi după aceea scuipaţi pe noi. După aceea umblaţi la salariile şi pensiile necăjite.După aceea să-l certaţi pe bă-trân că mai are îndrăzneala să trăiască, să ducă România-n faliment, cu venitul lui... gras, de 500 sau 600 de lei.• Dacă nu sunteţi capabili să comasaţi sau să desfiinţaţi in-stituţiile de pomană create de voi, măcar reduceţi numărul de directori. Aveţi o droaie de şefi. Aţi umplut ţara de şefi. Pe ei daţi-i afară întâi şi după ace-ea ajungeţi la pensionar. Sau la doctor.• Trei sferturi dintre directo-rii voştri pe care i-aţi instalat, moţ, în instituţiile bugetare, au afaceri acasă. Fac afaceri cu banul public. Daţi-i pe aceş-tia afară! Nu ei să mănânce cu două guri, şi de la firma lor grasă, şi de la buget, iar altul să crape de foame!• Luaţi-vă clientela politică din toate AGA şi CA-urile com-paniilor de stat, de pe lângă primării, consilii judeţene şi ministere. Aveţi deja directori acolo, există specialişti.• Daţi-vă afară consilierii de la birourile demnitarului. De ce aţi crede că ei sunt mai puţin paraziţi pe buget decât profe-sorul?• Daţi-vă afară consilierii de pe lângă miniştri, secretari de stat, subsecretari de stat, pri-mari, prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, căţel, purcel, directori generali, din compa-niile de stat, din parcurile in-dustriale.• Încetaţi să mai căpuşaţi mi-nisterele (primăriile, consiliile judeţene) cu clientela pe care o serviţi cu miliarde de euro.• Voi, aţi creat şi întreţineţi

evaziunea fiscală şi munca la negru. Oamenii voştri, ai parti-delor, îi protejează. Îi apără de funcţionari, să nu-i descopere. Îi apără de lege.• După ce veţi face toate astea, abia atunci să aveţi îndrăznea-la să vă legaţi de bătrânii aces-tei ţări. Aceasta este România, dom-nule Băsescu! O ştiţi, o cu-noaşteţi, dar nu îndrăzniţi să vă apropiaţi de clanuri. Dar vă este la îndemână să-i jupuiţi de vii pe bătrâni. Sunt inofensivi. Ascultători. Mult prea blajini. Tăcuţi. Loviţi-i cu nădejde! Nu ţipă. Semnează: Un bugetar protes-tatar!

De interes04 FEBRUARIE2012

Dacă nu aveţi drept de rezi-denţă în Spania, dar doriţi să vă angajaţi cu contract de muncă pe teritoriul acestui stat trebuie să obţineţi mai în-tâi autorizaţia de muncă, fără a se lua în considerare situa-ţia de pe piaţa locală a mun-cii. Autorizaţia de muncă se solicită de către un angajator spaniol la Ministerul Muncii şi Imigrării (www.mtin.es)În termen de trei luni de la intrarea în Spania trebuie să solicitaţi personal înregis-trarea în Registrul Central al

În cazul apariţiei unor conflic-te de muncă vă puteţi urmă-toarelor instituţii:În Spania:Inspección de Trabajo y Seguridad Social (Inspecţia Muncii şi Securităţii Sociale din Spania), la sediul central sau la direcţiile teritoriale şi provinciale: Sediul Central: Calle Agustin de Bethancourt, 4, 28003 - Madrid; tel: 0034 91 363 00 00; fax: 0034 91 363 0678; e-mail: [email protected]; site web: www.mtin.esMinisterio del Interior - Dirección de la Policía y de la Guardia Civil (Ministerul de Interne - Direcţia Generală

Vârsta minimă de la care se poate lucra în Spania este de 16 ani, deşi este nevoie de per-misiunea părinţilor sau a tuto-rilor până la împlinirea vârstei de 18 ani, cu excepţia cazului în care persoana este emanci-pată din punct de vedere legal.Raportul de muncă angajat-angajator este reglementat în Spania prin Constituţie, Codul Civil, Codul Muncii şi con-tractele colective de muncă. Contractele se încheie pe dura-tă nedeterminată sau determi-nată, cu normă întreagă (media va fi de maximum 40 de ore pe săptămână) sau timp parţial de lucru. Pot fi încheiate în formă scrisă sau verbală (exemplu, în ultimul caz, fiind, de obicei, angajaţii în gospodării).Contractul de muncă se sem-nează la începutul relaţiei de muncă şi trebuie să conţină obligatoriu termenii şi condiţi-ile acestuia, iar o copie a aces-tuia i se înmânează angajatului român.Contractele pe durată deter-minată pot fi:Contractul pentru îndeplini-rea unei sarcini specifice sau pentru prestarea de servicii - a cărui execuţie, deşi limitată în timp, are o durată incertă de la bun început. În cazul în care depăşeşte un an, este necesar un preaviz de 15 zile înainte de sfârşitul sarcinii sau a servi-ciului pentru a rezilia contrac-tul. În cazul în care angajatorul oferă acest preaviz, aveţi drep-tul la despăgubiri;Contractul pentru producerea de contingent - scopul acestui contract este de a satisface ce-rinţele circumstanţiale asoci-ate cu piaţa forţei de muncă, este o rezervă a cererii de lo-curi de muncă. Acest contract

Cetăţenilor Străini (www.mir.es). Vi se va elibera un certifi-cat de înregistrare în care va fi menţionată autorizaţia de muncă şi perioada de valabi-litate a acesteia.Dacă aveţi drept de rezidenţă în Spania, dar nu deţineţi au-torizaţie de muncă, şi doriţi să desfăşuraţi activitate lucrati-vă pe teritoriul acestui stat în baza unui contract de muncă, mai întâi trebuie să obţineţi autorizaţia de muncă, fără a se ţine seama de situaţia for-ţei de muncă la nivel naţional.

de Poliţie): Adresa: Avda Pio XII 50-E 28016, Madrid; tel.: 0034 91 302-41-91; site web: www.mir.es, www.policia.esFiliala sindicatului la care sunteţi afiliat, ai căror ju-rişti şi avocaţi vă pot con-silia şi vă pot apăra intere-sele: Unión General de los Trabajadores UGT: www.ugt.es; Comisiones Obreras - CCOO: www.madridsindical.es. Veţi avea dreptul la consi-liere şi la apărarea intereselor de către juriştii şi avocaţii sin-dicatului respectiv, în cazuri precum concedierea abuzivă, dacă sunteţi obligat să lucraţi peste programul normal, etc. şi, de asemenea, veţi putea

nu poate dura mai mult de 6 luni într-o perioadă de 12 luni;Contractul de înlocuire tem-porară - când este necesară înlocuirea unui lucrător care-şi menţine dreptul de a rămâne pe postul respectiv. Trebuie specificat motivul înlocuirii;Contract în scopul instruirii/formării profesionale - pot fi elaborate în cazul lucrătorilor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 21 de ani care nu dispun de calificările necesare pentru a încheia un contract privind experienţa în muncă. Unele persoane pot fi angajate în conformitate cu prevederile unui acord de instruire/forma-re, chiar dacă au depăşit limita de vârstă. Acest contract trebu-ie să dureze cel puţin şase luni, dar nu poate depăşi doi ani;Contract privind experienţa în muncă - următoarele ce-rinţe trebuie să fie îndeplinite pentru a încheia un asemenea contract: a) lucrătorul trebuie să deţină una dintre următoare-le calificări: calificare obţinută în urma instruirii universitare sau formării profesionale, sau echivalentul acestora; b) să nu fi trecut mai mult de 4 ani de la încheierea studiilor respective sau de la validarea lor în Spa-nia (în cazul în care calificarea

Şi în acest caz, angajatorul spaniol solicită autorizaţia la Ministerul Muncii şi Imigrării (www.mtin.es)În termen de trei luni de la data notificării autorizaţiei de muncă trebuie să solicitaţi personal modificarea înregis-trării în Registrul Central al Cetăţenilor Străini (www.mir.es). Vi se va elibera un certifi-cat de înregistrare în care va fi menţionată autorizaţia de muncă şi perioada de valabi-litate a acesteia.

beneficia de sprijin la semna-rea unui contract de muncăTribunalului naţional: www.poderjudicial.esBiroul ataşatului pe proble-me de muncă si sociale din cadrul Ambasadei României în Spania - Mihaela NICA: Adresa: Avda Alfonso XIII nr. 157, 28016 Madrid; tel 0034 913 507 356; e-mail: mihaela.nica@ embajadaderumania.es.În România:Direcţia Medierea Muncii, din cadrul ANOFM: tel: 004 021 303 98 32; fax: 004 021 311 07 38; e-mail: [email protected]; site web: www.muncainstrainatate.anofm.ro.

a fost obţinută în străinătate), sau 6 ani, în cazul lucrătorilor cu handicap. Acest contract trebuie să dureze cel puţin şase luni, dar nu poate depăşi doi ani.Munca la domiciliu - casnică şi contractul cu timp parţial de lucru - durata acestui con-tract poate fi nedeterminată sau fixă. În ambele cazuri, este recomandabil să fie încheiat în scris, cu specificarea locului unde serviciile sunt prestate şi a duratei zilei de lucru.Convenţia colectivă de muncă reprezintă documentul elabo-rat în urma acordului dintre angajatori şi salariaţi, prin intermediul reprezentanţilor acestora (organizaţii patrona-le şi sindicate), prin care se stabilesc: salariile lucrătorilor în funcţie de categoria profe-sională din cadrul sectoarelor de activitate, drepturile şi obli-gaţiile pe care aceştia le au în relaţia lor cu angajatorul, pro-gramul de lucru, normele de protecţie a muncii, etc.În Spania există diferite con-venţii colective de muncă în funcţie de zonele geografice şi de activităţi. Din acest mo-tiv, nu întotdeauna condiţiile de muncă ale lucrătorilor din provincii diferite sunt aceleaşi.

Posibilitatea de angajare în Spania, în urma noilor dispoziţii privind accesul pe piaţa muncii spaniolă

În cazul apariţiei unui conflict de muncă

Încadrarea profesională şi contractul de muncă

Comunitate06 FEBRUARIE2012

dezvoltare în care se găsea Occidentul european. La sesiunea de inaugurare a seminarului au mai partici-pat cu analize şi discursuri, profesorul român Eugenia Popeangă (UCM), criticul şi traducătorul spaniol Mariano Martin Rodriguez, precum şi Diego Munoz şi Jose Maria Pallas de la Universitatea Complutense din Madrid. La finalul prezentărilor teoreti-ce, cei prezenţi au fost delec-taţi cu punerea în scenă de că-

Ambasadorul României în Spania Ion Vîlcu a partici-pat, la 23 ianuarie 2012, la deschiderea lucrărilor semi-narului Modernitatea cla-sicilor literaturii române, organizat de către Institutul Cultural Român, la Faculta-tea de Filologie din cadrul Universităţii Complutense din Madrid (UCM). Semi-narul, ce se desfăşoară în perioada 23-25 ianuarie a.c. este dedicat autorilor români Mihai Eminescu şi Ion Luca

La 21 ianuarie, Ambasada României la Madrid a aniver-sat 153 de ani de la Unirea Principatelor Române prin organizarea la sediul misiunii diplomatice a primei etape a concursului de cultură gene-rală „CunoaşteRomânia”.Concursul de cultură generală „Cunoaşte România” se adre-sează copiilor români din Spa-nia, cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani, şi a ajuns anul acesta

Clasamentul primei etape a concursului „Cunoaşte România” 2012* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 1. ÎNDRĂZNEŢII Qintanar de la Orden (3100 puncte)2. ARDELENII Arganda del Rey (2900 puncte)3. SPORTIVII Arganda del Rey (2800 puncte)4. FLORI DE COLŢ Mejorada del Campo (2500 puncte)5. PRIETENIA Corral de Almaguer (2500 puncte)6. PIRAŢII INTELIGENŢI Mejorada del Campo (2400 puncte)7. DACII Brunete (2300 puncte)8. ROMÂNCUŢELE Rivas Vaciamadrid (2300 puncte)9. GHIOCEII Mora (2200 puncte)10. VULTURII Rivas Vaciamadrid (2000 puncte)

Caragiale şi este parte inte-grantă a acţiunilor organiza-te de misiunile diplomatice româneşti din Spania pen-tru celebrarea Zilei Culturii Române. În cadrul discursurilor, a fost subliniată oportunitatea pro-movării culturii româneşti în spaţiul hispanic, cu accent pe exponenţii de geniu ai lite-raturii române din perioada secolului XIX şi XX, icoane emblematice ale unui proces de sincronizare cu etapa de

la a doua ediţie. Tradiţia Am-basadei României la Madrid face ca etapa inaugurală a con-cursului să fie dedicată aniver-sării „Micii Uniri” de la 1859, actul de naştere al statului na-ţional român modern.La ediţia din 2012 a concursu-lui „CunoaşteRomânia” s-au înscris 135 de copii români din Spania, grupaţi în 45 de echipe. Aceştia vor concura în cinci etape care se vor des-

tre grupul de teatru Santiago Rusiñol del Cercle Catala din Madrid a Momentelor lui Ion Luca Caragiale - Căldurămare şi Cadoul - precum şi a unui fragment din opera lui Eugen Ionescu, Cântăreaţacheală. Ziua a doua a semi-narului este dedicată operei marelui poet naţional Mihai Eminescu.Comunicat transmis de Biroul de presă al Ambasadei României din Regatul Spaniei

Ambasadorul român prezent la inaugurarea seminarului

Modernitatea clasicilor literaturii române

Aniversarea Unirii Principatelor RomâneConcursul de cultură generală

„Cunoaşte România”făşura la Madrid şi Castellon de la Plana, la finalul cărora echipele clasate pe primele două locuri vor participa la fi-nala pe Spania ce va avea loc la Madrid, la 3 iunie 2012.În cadrul primei etape a con-cursului au concurat 30 de co-pii, împărţiţi în zece echipe. Echipele au reprezentat şcoli şi asociaţii de români din co-munităţile autonome Madrid şi Castilia – La Mancha. Concursul s-a încheiat cu victoria echipei „ Îndrăzneţii” din localitatea Quintanar de la Orden, provincia Toledo, co-munitatea autonomă Castilia – La Mancha. De asemenea, la finala din 3 iunie 2012 va par-ticipa şi echipa „ Ardelenii” din Arganda del Rey, care s-a clasat pe locul II.Toţi copiii au primit premii constând în cărţi, materiale

educative şi materiale promo-ţionale despre România. La finalul concursului toţi parti-cipanţii au vizitat, cu sprijinul Fundaţiei Real Madrid, stadi-onul Santiago Bernabeu din capitala spaniolă.Concursul de cultură generală „Cunoaşte România” îşi pro-pune să reprezinte ocazia prin care copiii români, mulţi dintre aceştia născuţi în Spania, să fie încurajaţi să îşi valorifice cunoş-tinţele despre originile lor, într-un spirit ludic, în scopul conso-lidării identităţii româneşti.La buna desfăşurare a concur-sului au colaborat Institutul Limbii Române din Bucureşti, Institutul Cultural Român de la M adrid, Fundaţia Real Madrid, Biroul de Turism al României la Madrid, compa-nia WSC Europe şi compania de transport Nelu Bârsan.

Cu puţin timp în urmă, într-una din călătoriile mele în România, am cunoscut un spaniol imigrat, datorită mun-cii sale, la noi în ţară. Emi-grantul din mine a făcut ca, la primul impuls, să mă bucur, zicându-mi în sinea mea: „¡Te vas a enterar!”, „Vei vedea şi tu cum e să pleci din ţara ta şi să trăieşti în altă parte!”, dorind, parcă, să-i fie cât mai rău, pentru a răzbuna sufe-rinţa tuturor românilor aflaţi în pribegie. Deşi situaţia nu suferă grad de comparaţie cu cea a unui român emigrat în Spania – persoana în cauză e inginer de drumuri, cana-le şi porturi, şi lucrează la o importantă companie care in-vesteşte în România -, totuşi, într-o oarecare măsură, proce-sul migratoriu e similar până la un punct, dacă ne gândim la „abandonul” familiei, la adaptare, la necesitatea de a învăţa limba şi la alte aspecte ale primei faze de integrare.Am profitat de ocazie pentru a vedea care este părerea sa despre ţara noastră şi despre români, în studiul meu de cercetare „România cu ac-cent latin”. Deşi rezident de puţin timp pe plaiurile mio-ritice, omul a avut timp să-şi formeze o părere şi mi-a spus câteva lucruri, destul de dure-

roase pentru mine. Dar, ce să fac?!, ştiu prea bine că ade-vărul doare, mai ales atunci când este spus de un străin. Recunosc, m-am obişnuit cu remarcile pozitive la adresa României, făcute de obicei de străini aflaţi în vizită, co-mentarii de tipul: româncele sunt femei frumoase, peisa-jul e minunat, gastronomia lăudabilă etc. Aşa cum am mai spus, chiar mă identific cu această ţară pe care încă o consider patria mea. De aceea, tresar de bucurie când cineva o vorbeşte de bine şi sufăr atunci când aud critici caustice la adresa ei, pe care atât de mult mi-ar plăcea să le combat. Când însă argumen-tele ajung inexistente, când realitatea cruntă devine uci-gător de autentică şi orbitor de evidentă, nu mai găsesc ar-mele necesare pentru a lupta, pentru a spăla imaginea pătată a naţiunii mele. Cu o floare nu se face primăvara, iar eu mă simt mică şi neputincioasă în faţa acestui fenomen ce ia amploare pe zi ce trece, şi anume realitatea zdrobitoare din România. Românul are spirit criticSpaniolul cu pricina mi s-a părut un subiect interesant pentru un interviu pe tema mea, însă persoana în cauză m-a refuzat elegant, invocând faptul că nu i se pare normal să-i critice pe cei în a căror ţară locuieşte. Am rămas plă-cut surprinsă de acest respect arătat conaţionalilor şi mie, până la urmă, şi m-am gândit imediat la uşurinţa cu care noi, românii, îi catalogăm pe spanioli, odată ajunşi în Spania. Mai bine zis îi criti-căm la unison, cum că îşi fac siesta, că nu ştiu limbi străine (mit care, pentru mine, începe să se destrame pentru că tot cunosc, în ultimul timp, spa-nioli vorbitori de limbi stră-

ine. Însăşi persoana despre care vorbesc, pe lângă engle-ză, înţelege şi deja vorbeşte limba română, după doar opt luni de rezidenţă în România. Iar la cursul de limba română de la Centrul Hispano-Român din Coslada am cunoscut spa-nioli care vorbesc două, trei şi chiar patru limbi străine) etc. Departe de mine gândul de a mă autoproclama defensorul spaniolilor, însă mi-e ruşine de felul superficial în care vedem paiul din ochiul altuia, dar ignorăm bârna din pro-priul organ al vederii. Am reuşit totuşi, în timpul di-alogului purtat înainte de re-fuzul unui interviu, să-i smulg câteva declaraţii acestei per-soane spaniole – L.D.F., al cărei nume nu îl voi face pu-blic, pentru că ar fi împotriva voinţei sale, dar despre care pot spune că este un intelec-tual, un om cu experienţă în domeniul în care profesează şi care, din punctul meu de vedere, este avizat să-şi spu-nă părerea despre românii cu care, de mai bine de opt luni, are contacte pe plan profesio-nal. Mai ales când acest lucru se întâmplă la noi acasă. Şi nu identitatea persoanei este lu-crul important din ecuaţie, ci imaginea pe care i-am creat-o noi, românii, despre români.Asemănători, şi totuşi atât de diferiţiGraţie unor personalităţi de renume mondial, reputaţia ţării noastre este una de nota zece, însă doar pentru cei care nu o cunosc decât prin prisma acestora. „Înainte de a mă muta în Bucureşti datorită serviciului”, mi-a mărturisit L.D.F., „imagi-nea pe care o aveam despre România era aceea a unei ţări disciplinate, cu o educa-ţie strictă, în stilul şcolii ru-seşti. Asta pentru că aveam în minte imaginea Nadiei

Bun venit în România! DATA ORA ACTIVITATEA

04/02/2012 17:00 – 20:00 “Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Recursos para tu integración”10, 17,

24/02/2012 18:00 “Mărţişor pentru mama”: Atelier de confecţionat mărţişoare, pentru copii.

12/02/2012 17:00 – 20:00 “Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Marco Constitucional”13/02/2012 18:30 Sf. Valentín: Atelier de lucru manual pentru copii.

14/02/2012 17:00 A 4ª ed. a Concursului de scrisori de dragoste, de Sf. Valentin şi Dragobete (Prezentarea condiţiilor de participare)

15/02/2012 18:00 Proiect de sensibilizare prin intermediul valorilor interculturale. (partea I). (Pentru copii de la ciclul primar).

16/02/2012 18:00 – 20:00 Conferinţă pe teme juridice: “Noul regulament pentru menajere.”

16-28/ 02/2012

A se consultaprogramul Centrului

Expoziţie itinerantă de fotografii: Proiectul “Citizens for United Europe”

19/02/2012 17:00 – 20:00 “Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Herramientas para el acceso al empleo”21/02/2012 18:00 – 19:30 Focus grup: “Vivencias en España”.22/02/2012 18:00 Carnaval 2012: Bal mascat pentru copii.23/02/2012 10:00 “Să cunoaştem Madridul!”: Vizită la Muzeul Oraşului (Museo de la Ciudad)

24/02/2012 18:00 A 4ª ed. a Concursului de scrisori de dragoste, de Sf. Valentin şi Dragobete (Festivitatea de premiere).

26/02/2012 17:00 – 20:00 “Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Normativa española de extranjería”

27/02/2012 18:00“CEPI colaborează!”: Atelier de lucru manual pentru copii, desfăşurat la Biblioteca Publică “Rafael Alberti” din San Fernando de Henares. (În cadrul programului “Biblioteca deschisă”.)

28/02/2012 13:00 Sărbătorim Ziua Andaluziei: Festivitatea de deschidere a cursului de sevillanas.

Până la 27/02/2012

A se consultaprogramul Centrului

Înscrieri la cursul de sevillanas.

De luni până vineri 18:00 - 19:00 Repetiţii ale grupului de copii pentru serbarea de Ziua Mamei.

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII FEBRUARIE LA

CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA

Notă: Toate activităţile sunt gratuite. Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile organizate cu şi pentru dumneavoastră. De asemenea, vă oferim, gratuit, o serie de servicii (consultanţă juridică, consiliere psihologică, acces la Internet, oferte de muncă) şi cursuri (de spaniolă, engleză, franceză şi română, informatică, pictură, desen) şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la:CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADATravesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (Linia 7), CosladaE-mail: [email protected], Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.673.43.32

Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!

Pagina mea 07FEBRUARIE2012

Comăneci obţinând nota 10 la toate competiţiile de gim-nastică. Nu-mi imaginam că sunteţi atât de latini şi că, până la urmă, ne asemănăm atât de mult”. Dacă şcoala românească sau gimnastica nu mai sunt ce erau odată, cel puţin ne consolăm cu ideea că rezultatele sportivilor noş-tri de odinioară vor rămâne în istorie pentru totdeauna. Sper doar să nu fie eclipsate de fel şi fel de „isprăvi” de seamă ale unor conaţionali anonimi. De exemplu, ta-ximetriştii care îşi aşteaptă clienţii la aeroporturile din România, atât de „dornici de a negocia preţul curselor” - şi asta mi-au spus-o mai mulţi spanioli, nu doar L.D.F., care a semnalat acest fapt, adău-gând: „Aceştia nu dau deloc o imagine bună ţării, mai ales dacă ţinem cont şi de mizeria de pe străzi”. „O să vezi însă că, dacă politicienii îşi vor face treaba aşa cum trebuie, infrastructura se va dezvolta şi ţara va prospera”, m-a încurajat L.D.F. Desigur, omul priveşte lucrurile din perspectiva inginerului de

drumuri, vede un potenţial de exploatat în acest sector, însă nu ştie că acea condiţie sine qua non de care amintea – ca politicienii să îşi facă treaba – e ceva de domeniul science fiction în România. România, land of...Birocraţia, corupţia, machis-mul sunt doar câteva din ele-mentele societăţii române, semnalate de L.D.F. Puteam să-l contrazic? Ştim cu toţii că ele există, nu numai la noi, ci şi în alte ţări, dar acasă ne us-tură mai tare pentru că ne-am dori o societate, dacă nu per-fectă, măcar puţin mai bună. Sunt curioasă care va fi dru-mul inginerului din povestea mea şi, odată trecut de finish, cu ce va înlocui el puncte-le de suspensie din sintag-ma „ Romania, land of...” ( „România, tărâmul...”). Se va adapta societăţii, se va in-tegra în mafia din România pentru a intra în competiţia rechinilor şi pentru a obţine proiecte care să-i aducă pro-fituri considerabile? Sau se va da bătut în faţa sistemului, abdicând şi întorcându-se în Spania sau îndreptându-se

spre alte ţări? Nu ştiu de ce, dar, după cât părea de hotărât să facă „treabă” în România, bănuiesc că prima supoziţie este cea mai plauzibilă. Şi atunci, cum ar trebui să mă simt? Bucuroasă că românii sunt fermi pe poziţie şi nu se lasă în faţa străinilor, pu-nând beţe în roate majorită-ţii investitorilor străini? Că aceştia, se presupune, vor să investească, nu doar pentru a scoate profit, ci şi pentru a ri-dica ţara noastră? Bravo lor, vor avea de câştigat şi vor striga cu mândrie „Veni, vidi, vici”, iar noi vom rămâne ui-tându-ne cu jind în urma lor, gândindu-ne că s-au îmbogă-ţit pe seama noastră, în timp ce noi încercam, fără succes, din păcate, să facem acelaşi lucru la ei acasă...

Ana-Maria Marinescu Madrid

Duminică, 15 ianuarie, s-au împlinit 162 de ierni de la naşterea marelui poet Mihai Eminescu. Constantin Noica îl numea, atât de expresiv, „omul deplin al culturii româneşti”. Momentul e cu atât mai potri-vit cu cât data naşterii poetului a devenit, printr-o lege adop-tată de Parlamentul României în anul 2010, Ziua Culturii Naţionale, prilej de celebrare a patrimoniului valorilor româ-neşti la care geniul eminescian are o contribuţie semnificativă.Mihai Eminescu este primul care a făcut din limba română un adevărat obiect de artă, în condiţiile în care poezia româ-nească, nesigură, se afla abia la începuturile sale. El căuta mereu ,,cuvântul ce exprimă adevărul”. Pentru ca opera lui să rămână vie în sufletele noas-tre nu trebuie decât să lăsăm ca versurile să-i fie citite, cântate sau ascultate.

Sâmbătă, 14 ianuarie 2012 Asociaţia socioculturală Dor Român din Arganda del Rey a celebrat naşterea marelui poet în Conservatorul Montserrat Caballé cu un program artisti-co-cultural.Preşedintele asociaţiei, Vasile Moldovan a arătat importanţa acestui eveniment pentru ro-mâni. S-au recitat cele mai cu-

noscute poezii scrise de Mihai Eminescu, copiii de la cursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească în compania pro-fesoarelor Marton Mihaela şi Iancu Octavia au adus un oma-giu poetului printr-o poveste şi un fragment din Scrisoarea a III-a. Corul asociaţiei a inter-pretat Sara pe deal, Pe lângă plopii fără soţ şi Mai am un singur dor.Încercând să urmăm sfatul poetului din poezia Criticilor mei, de a nu scrie versuri „ce din coadă au să sune”, s-au prezentat câteva lucrări scri-se de Vlaşin Mihaela, George Mândru, Dragoş Popa şi Gicuţa Dobre, membrii ai cer-cului literar.La finalul evenimentului toţi participanţii au cântat împre-ună celebra compoziţie a re-gretaţilor Ion Aldea şi Doina Teodorovici, „Eminescu”.A consemnat Dragoş C. Popa

Comunitate08 FEBRUARIE2012

Ziua Internaţională a Imigraţiei şi Eminescu sărbătorite la Santa Pola

Sâmbătă, 14 ianuarie 2012, s-a sărbătorit în Santa Pola, Spania, Ziua Internaţională a Imigraţiei. Sărbătoarea a în-ceput cu o conferinţă, în care s-a vorbit despre imigraţie şi imigranţi, după care am par-ticipat la Sfânta Liturghie în Biserica „La Asuncíon de Nuestra Señora”.

Mihai Eminescu prezent spiritual în Tarancón

Dacă cineva mi-ar fi spus cu ceva timp în urmă că mă voi întâlni cu poeziile lui Eminescu într-un mic orăşel de provincie din Spania, i-aş fi spus că e un visător. Dar acest vis s-a transformat în realitate pe 16 ianuarie 2012, la sediul Asociaţiei Hispano Române din Provincia Cuenca, unde români şi spanioli, ucrainieni şi moldoveni, l-au omagiat pe marele nostru poet. A fost nu-mit simplu: Eminescu, dar su-fletele celor prezenţi au ştiut să citească dincolo de aceas-tă simplitate, să perceapă că Eminescu e un poet a cărui operă păşeşte şi astăzi pe multe meridiane ale culturii, ultimul romantic în literatura universală, de aceeaşi talie ca şi Lord Byron sau Novalis. În deschiderea evenimentu-lui, ajuns deja la ediţia a treia, preşedinta asociaţiei, Violeta Vartic, a prezentat partici-panţii, autorităţi locale, prie-teni şi membrii ai asociaţiei rezidenţi în Tarancón şi îm-prejurimi, printre care: Juan Alfaro, viceprimar al oraşului Tarancón, Perpetuo Jimenez, preot paroh din Fuente de Pedro Naharro, Torrubia del Campo şi El Acebron, Jose Antonio Magro Bonilla, fost consilier pentru cultură în Tarancón, Charo Domenech, coordonatoare a clubului de lectură, Ana şi Natalia Mihailicenko şi Oleksandr Stolyarchuc din Ucrania, Alexandru Sechei, Bianca Nădrag, Rodica Hoalbă, Lena Scridon, Adrian Mureşan, Chisbag Paraschiva şi Monica Pană. Întâlnirea s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea mass-media locale şi provin-

ciale, fiind prezenţi: CNC Cuenca, Tele Tarancón, şi zi-arul El Dia de Cuenca. Pentru început s-a proiec-tat un film realizat de Anca Lovaszi, o scurtă incursiune în viaţa şi opera lui Mihai Eminescu. Prezentarea a fost efectuată în limba spaniolă, dar a fost însoţită de muzica şi versurile regretaţilor Doina şi Ion Aldea Teodorovici. Deşi nu cred că există român adult a cărei inimă să nu tre-salte la auzul numelui lui Eminescu, nici majoritatea spaniolilor prezenţi nu sunt la prima lor întâlnire cu marele poet. Cu multă plăcere am descoperit un înalt nivel de cunoaştere al marilor creaţii eminesciene. Pe de altă parte, experienţa a fost una pozitivă şi pentru cei mai mici mem-brii ai comunităţii româneşti

care, din păcate, departe de ţară, au auzit de Eminescu pentru prima oară, de pe la părinţi. Au urmat o serie de poezii, recitate atât în limba română cât şi traduse în lim-ba spaniolă de Rafael Alberti, printre care: Luceafărul, O, rămâi, Dintre sute de catarge, De-aş avea, iar inimile tuturor au tresărit când, pe acorduri de chitară, Anca Lovaszi, a interpretat Mai am un singur dor, Şi dacă... Seara culturală s-a încheiat cu o scurtă dezbatere privind creaţia eminesciană şi viaţa sa, în care s-a pus accent pe faptul că Eminescu este o va-loare perenă a culturii, atât române cât şi universale, cre-aţiile sale fiind traduse în mai mult de 60 de limbi. A consemnat Anca Mariana Lovaszi

Seară culturală Mihai Eminescu

La acest minunat eveniment au luat parte persoane de mai multe naţionalităţi, iar la Sfânta Liturghie au concele-brat, împreună cu episcopul de Orihuela-Alicante, Rafael Palermo, atât preoţi de naţi-onalitate spaniolă, franceză, germană şi engleză (de rit latin), cât şi preoţi de naţio-nalitate ucraineană şi româ-nă (de rit bizantin). În cadrul Liturghiei au fost rostite rugă-ciuni în limbile tuturor celor prezenţi.Bucuria este mare atunci când rugăciunea poate aduna atâtea persoane de naţionalităţi dife-rite, care, de fapt, au aceeaşi credinţă şi se închină la ace-

laşi Dumnezeu. Toţi partici-panţii au plecat la casele lor cu sufletele pline de harul pe care Domnul l-a revărsat asu-pra lor şi cu gândul la predica episcopului Rafael, care a fost de o profunzime extraordina-ră şi a intrat în inimile tuturor celor prezenţi.Ziua Internaţională a Imi-graţiei se sărbătoreşte pe 15 ianuarie, zi care coincide cu naşterea marelui poet român, Mihai Eminescu, şi cu Ziua Naţională a Culturii Române, astfel că noi, românii din afa-ra ţării, am sărbătorit în aceas-tă zi mai multe evenimente.A consemnat Preot, Radu Bokor

Comunitate 09FEBRUARIE2012

Campania umanitară

„Strigăt de disperare”

Parohia “Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina” din

Fuenlabrada

Mihai Eminescu evocat în ţara lui Cervantes

Luni, 16 ianuarie 2012, la se-diul din Tarancón al Asociaţi-ei Hispano Române din pro-vincia Cuenca, s-a desfăşurat o conferinţă de presă în care a fost prezentată o balanţă a campaniei umanitare „Stri-găt de disparare” iniţiată de către asociaţie în colaborare cu Occidentul Românesc, cu scopul de a strânge fondurile necesare achiziţionării unui scaun medical special necesar lui Alin Rus, de 15 ani, care suferă de o boală teribilă: te-trapareză spastică. La întâlnire au fost prezenţi: Juan Alfaro, viceprimar al oraşului Tarancón, Perpetuo Navarro, preotul paroh de la Fuente de Pedro Naharro, Torrubia del Campo şi El Acebrón, Violeta Vartic pre-şedinta asociaţiei, Monica Pană mama lui Alin Rus, şi nu în ultimul rând, membrii voluntari ai echipei coordona-toare a acestei campanii: Lena Scridon, Adrian Mureşan, Iu-lia Mureşan, Rodica Hoalbă, Chisbag Paraschiva şi Anca Lovaszi. Din partea mediilor de comunicare au fost par-

Au demonstrat-o de nenumă-rate ori: românii din Spania îşi amintesc cu drag de mo-mentele importante din istoria neamului şi de personalităţile care nu au trecut neobservate prin această istorie. Şi mai mult decât atât, ţin să arate public de fiecare dată acest lucru, organizând, acolo unde se găsesc, manifestări come-morative. Ultimul astfel de moment a fost menit să evoce personalitatea poetului naţio-nal Mihai Eminescu, ale cărui viaţă şi operă au fost evocate în mai multe oraşe din Spania, duminică, 15 ianuarie, când s-au împlinit 162 de ani de la naşterea sa. Ca de fiecare dată la astfel de activităţi, pa-rohiile au avut şi acum un rol semnificativ, în biserică fiind concretizate toate gândurile, dorinţele şi iniţiativele româ-nilor ortodocşi.Manifestări organizate la Madrid

Aşa a fost şi în capitală, unde credincioşii Parohiei „Sfântul Ierarh Pahomie de la G ledin” din Villaverde, Madrid, le-au amintit celor care au par-ticipat duminică la Sfânta Liturghie, câteva dintre cele mai cunoscute versuri ale ma-relui poet, unele puse pe note muzicale.Cu sprijinul şi implicarea preotului paroh Constantin Şerban, ei au rămas după sluj-bă pentru a fi martorii acestui moment cultural. Au fost reci-tate poezii precum Luceafărul sau Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie! şi au fost interpre-tate de un grup de doamne cântece precum Pe lângă plo-pii fără soţ, Mai am un singur dor, sau Odă pentru Eminescu de Grigore Vieru.De asemenea, părintele Constantin a recitat creaţia Rugăciune, aducând şi câteva explicaţii pe marginea aceste-ia. La final, a mulţumit tuturor celor care au creat prilejul de a-şi aminti de poetul naţional al românilor şi de frumoasele sale poezii, dar şi celor care au participat la aceste mo-mente.Eminescu celebrat la LeonŞi credincioşii ortodocşi ro-mâni din Leon au organizat duminică, 15 ianuarie, un mo-ment cultural dedicat poetu-

Biserica reprezintă o instituţie cu puternic impact social, re-uşind să grupeze în jurul său, nu numai din raţiuni religioa-se membrii comunităţilor ro-mâneşti din Spania, devenind, astfel, o oglindă a dinamicii imigraţiei compatrioţilor noş-tri şi a problemelor acestora.Actualmente sunt constituite în Spania peste 60 de paro-hii ortodoxe, care reprezină pentru mulţi dintre cei care sosesc în Spania prima oprire şi un punct central de întâlnire şi de coagulare a comunităţii locale.Astfel că, prin grija părin-telui paroh Vasile Alexa şi prin arhiereasca binecuvân-

ticipat: CNC Cuenca, Tele Tarancón şi ziarul El Dia de Cuenca. A fost prezentat din nou, pe scurt, cazul lui Alin de către preotul Perpetuo Jimenez, cel care cunoaşte de mulţi ani suferinţa acestei familii, ajutându-i ori de câte ori a fost nevoie. Preotul Perpetuo Jimenez a reuşit să strângă o frumoasă sumă de bani pe care a donat-o în scopul achi-ziţionării scaunului special. Au luat cuvântul membrii echipei coordonatoare ai cam-paniei, care au precizat că au fost donaţi până în momentul întâlnirii suma de 2.787 euro din cei 5.425 euro necesari, motiv pentru care campania v-a continua până la atingerea obiectivului, respectiv, achi-ziţionarea scaunului medical. În acest sens, noi puşculiţe vor fi prezente în magazine şi localuri, se vor trimite apeluri în reţelele de socializare şi se vor organiza diverse ateliere pentru realizarea unor obiecte destinate vânzării. Echipa coordonatoare a cam-paniei umanitare a mulţumit

lui naţional Mihai Eminescu. Manifestarea a avut loc, de asemenea, în biserică, după Sfânta Liturghie, la care au participat zeci de români din Parohia „Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş”, căro-ra li s-au adăugat câţiva or-todocşi ruşi stabiliţi în acest oraş din nordul Spaniei.Alături de preotul paroh iero-monahul Porfirie, un grup de tineri a pregătit fragmente din viaţa poetului, naşterea, locu-rile natale, etapele studiilor în ţară şi străinătate, creaţia, suferinţa şi moartea sa. După o scurtă descriere, fiecare a recitat din creaţia eminesci-ană, părintele fiind cel care a deschis ciclul recitărilor cu Patria vieţii e numai prezen-tul, urmat fiind de copii şi pă-rinţi care au prezentat poezii precum Glosă, Luceafărul, despre care unul dintre tineri a citit şi un text explicativ. Au fost momente emoţionante şi pentru cei mici, dar mai ales pentru părinţii lor, care s-au bucurat să-şi aducă aminte de tinereţea marcată de po-ezia acestui mare geniu al neamului nostru. Ieromona-hul Porfirie a arătat, în acest context, datoria noastră, a fiecăruia, de a transmite mai departe copiilor noştri această bucurie, de a le da şansa de a se împărtăşi la rândul lor de cuvântul românesc venit din partea unui geniu.Celebrarea poetului nepere-che la Valdemoro„Luceafărului poeziei româ-neşti” nu a fost uitat nici de cre-

dincioşii Parohiei Ortodoxe Române „Sfinţii M ărturisitori Visarion, Sofronie şi Oprea” din Val demoro, care au pre-gătit, tot duminică după Sfânta Liturghie, un moment literar-artistic în memoria lui

tare a Preasfinţitului Timotei, episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei, s-a constituit la sfârşitul anului 2011 şi în Fuenlabrada, Pa-rohia „Sfânta Mare Muceni-ţă Ecaterina”, lăcaş situat în Calle de Pozuelo, nr.25, unde concetăţenii noştri stabiliţi în acest municipiu şi împreju-rimi sunt aşteptaţi pentru ru-găciune în fiecare duminică de la orele 10:00. De asemenea, în fiecare sâm-bătă, între orele 16:00 - 18:00, în cadrul lcolii parohiale se ţin cursuri de religie ortodoxă, istorie şi cultură românească pentru copiii şi tinerii paro-hiei „Sfânta Mare Muceniţă

tuturor celor care au partici-pat la campanie, printre aceş-tia numărându-se cu donaţii substanţiale: preotul Perpetuo Jimenez, Caritas San Esteban de Cuenca, Roxana Focşa. S-a specificat că au fost efectuate donaţii şi din partea Asociaţi-ei Hispano Române din Pro-vincia Cuenca, sumele fiind obţinute prin organizarea unei tombole, vânzarea loteriei de Crăciun şi donaţii particulare în puşculiţe sau efectuate la sediul Asociaţiei.Monica Pană, mama lui Alin Rus, a transmis mulţumiri tu-turor celor care i-au sărit în ajutor şi speră ca oamenii de bine, vor continua să doneze mici sume pentru a se realiza suma necesară pentru achiziţi-onarea scaunului pentru Alin. Violeta Vartic, preşedinta asociaţiei, a ţinut să precize-ze faptul că, teoretic, a fost obţinută o subvenţie, dar care nici până în momentul de faţă nu a fost realizată, subvenţie care nu acoperă decât o par-te a costului. Acesta a fost şi motivul pentru care s-a iniţiat campania umanitară. În finalul conferinţei, Juan Alfaro, viceprimarul oraşu-lui Tarancón, a promis că va face tot ceea ce-i stă în putinţă pentru ca această subvenţie să fie realizabilă, într-un timp cât mai scurt, iar Alin Rus să poa-tă beneficia de mult aşteptatul scaun medical special pentru boala de care suferă. A consemnat, Anca Lovaszi.

Eminescu. Spectacolul a fost propus pe două categorii de vîrstă: copii şi adulţi, intro-ducerea în atmosfera speci-fică fiind făcută de poezia Eminescu n-a existat a lui Marin Sorescu, interpretată de tânăra Andreea Bobocea, prezentatoarea acestui mon-taj. Copiii au recitat apoi, pe soleea din faţa Sfântului Altar, poezii din creaţia emi-nesciană: Ce te legeni, Som-noroase păsărele, Dorinţa, Lacul, Revedere, Şi dacă, La mijloc de codru des etc.În partea a doua a manifestă-rii, a fost rândul credincioşilor adulţi să-i încânte pe cei pre-zenţi cu neuitatele melodii pe versurile poetului nepereche: O, rămâi, Codrule, Măria Ta, Pe lîngă plopii fără soţ. Fun-dalul instrumental a fost asi-gurat pe ritm de chitară de că-tre domnul Adrian Mironescu, prezenţă nelipsită la acest gen de exprimare artistică.Epilogul evenimentului emi-nescian din parohia V aldemoro l-a constituit dialogul dintre sultanul Baiazid şi Mircea cel Bătrîn din Scrisoarea a III-a, avându-i ca protagonişti pe domnul Vasile Bobocea şi pă-rintele Dorin Sas care a asigu-rat regia întregului spectacol.Apreciind că activitatea a avut un real succes în rândul enoriaşilor, părintele Dorin Sas a precizat că vor fi şi al-tele de acest fel: „Mulţi dintre ascultători, plăcut impresi-onaţi de aducerea aminte a versului lui Mihai Eminescu, rosteau şoptit, alături de ar-

tişti, strofe din memorabila creaţiei a geniului literaturii româneşti din toate timpurile. Următoarea manifestare este preconizată a fi organizată la începutul lunii martie a.c. fiind dedicată Zilei Mamei”.

Ecaterina” din Fuenlabrada.Date de contact:Preot, Vasile AlexaMobil: 0034 - 642 667 198Fix : 0034 - 910 091 979E-mail: [email protected]@yahoo.com.

să călătorească prin spaţiu şi timp generând noi şi noi idei în procesul propagării prin so-cietate şi univers.Din gândire se nasc revoluţii, lumea este schimbată con-form unor forme mai evolu-ate, trecutul este abandonat, iar porţiile viitorului sunt deschise pentru noi posibili-tăţi de extindere a individului şi societăţii, deopotrivă. De aceea, dictatorii urăsc gân-direa liberă şi în dorinţa lor absurdă, încearcă să suprime această forţă căreia nimeni nu i se poate opune pe deplin. De aceea, o adevărată democraţie permite dialogul şi comunica-rea ideilor, fiindcă numai prin cumularea gândirii individua-le societatea poate progresa. Cineva poate avea sugestie pozitivă într-un domeniu, alt-cineva un plan ingenios pen-tru depăşirea unei situaţii de criză sau o altă persoană poa-te avea o viziune deosebită pentru viitor. Fiindcă indife-rent cât de mult ne deranjează sau nu părerile altora, evoluţia individuală este interdepen-

dentă de cea colectivă. Nu pot să am suficiente cuvinte pen-tru a aprecia darul gândirii şi al imaginaţiei, al acestei fân-tâni din care pot să izvorască nestematele unei concepţii înalte despre lume şi univers. Cu o forţă ce este compara-bilă cu cea a atomului, ideile pot preschimba realitatea în-conjurătoare transformând-o în paradis, aducând fericire şi împlinire tuturor oamenilor de pe pământ. În acelaşi timp, gândirea poate fi negativă, plină de angoasă şi teamă, poluând prin atingere orice lucru cu care vine în contact. Ea poate zămisli monstruozi-tăţi distructive, poate aduce la existenţă închisori ale spiritu-lui şi poate ridica teroarea în mijlocul prosperităţii. Acţiu-nea ei este neutră moral, aşa cum sunt şi forţele naturii, pu-tând acţiona spre zidire, dar şi spre distrugere.

Opinii10 FEBRUARIE2012

Media poate juca diverse ro-luri pentru Diaspora româ-nească: de informare asupra realităţilor din ţara gazdă (în sensul prezentării chestiunilor de interes practic), de ‘‘in-terfaţă’’ cu ţara-gazdă, dar şi platforma de socializare şi re-laţionare între membrii comu-nităţii, asta din ce în ce mai mult, pe măsura dezvoltării presei online.Sprijinirea presei Diasporei este necesară, românii din Diaspora au nevoie de mij-loace de informare care să se adreseze cu predilecţie lor şi care să reprezinte totodată vocea acestora. În acest fel, se va asigura un spaţiu de dez-batere publică al românilor din Diaspora. Reprezentanţii Diasporei vor deveni mai vi-zibili nu numai comunităţilor din care fac parte, dar şi ro-mânilor rezidenţi în regiuni geografice apropiate şi celor din statele vecine (Belgia-Olanda, Franţa-Belgia, Italia-Austria etc.), care pot întâm-pina probleme asemănătoare, a căror rezolvare impune ade-seori soluţii apropiate.Un alt rol important al pre-sei este acela de promova-

Ce este gândul? Cum poate fi înţeles el, ca proces de ma-nifestare a lumii interioare, a facerii şi prefacerii conştiinţei în contactul dur cu realitatea? Bineânţeles, că nu reprezintă un lucru simplu să sondezi adâncimea acestui fundament al ideilor din care izvorăsc toate noţiunile şi se zămislesc toate conceptele.Într-un fel, mintea noastră ur-mează un traseu ascendent al manifestării gândirii până la o anumită vârstă, după care, conform unei reguli impla-cabile a naturii, au loc proce-sele de regresie, estompare şi ştergere. Din acest punct de vedere, perioada cea mai pro-lifică a gândirii se regăseşte în perioada în care se desfăşoară procesul educaţional de acasă şi în diferitele unităţi de învă-ţământ.Cu toate acestea, gândirea nu reprezintă doar o reflectare pasivă a realităţii, ci deopo-trivă se manifestă ca un fac-tor modelator al acesteia prin intermediul uneia dintre cele mai formidabile puteri ce să-lăşluieşte în om: imaginaţia. Ce ar fi lumea noastră, dacă nu am putea să visăm, să ne imaginăm lucruri existente sau nu, dacă nu am putea să avem acest salt în necunoscu-tul posibil sau chiar probabil?Blamată de multe ori, anate-mizată de-a lungul a multe secole, adulată în altele, sau ignorantă în perioadele de opresiune totalitară, imagi-naţia reprezintă acea stare primordială, rebelă, din care se nasc ideile, conceptele şi visarea sub toate formele ei. Astfel, fiinţa umană se poa-te manifesta ca atare tocmai datorită acestei facultăţi uni-ce pe care o posedă şi care o distinge de orice altă formă de viaţă de pe pământ.Gândirea conduce voluntar sau nu la imaginaţie, gene-rând o ţesătură de noţiuni ce se prind unele de altele, aducând înaintea conştiinţei trecutul, prezentul şi posibili-tăţile din viitor. De fapt, nici nu putem gândi altfel decât prin imagini ce se succed uneori liniştit şi candid, iar alteori vulcanic, spasmodic, erupând în mod necontrolat până acolo încât conduc la zguduirea profundă a între-gii fiinţe. Nicio altă fiinţă nu trăieşte în spaţiul imaginaţiei aşa cum o face omul. Având posibilitatea de a formula prin intermediul limbajului aceas-tă stare de visare, conceptele gândite de o persoană ajung

re a imaginii şi a mesajelor Diasporei. Cu cât presa scri-să, posturile de televiziune şi comunităţile de pe internet ale Diasporei române sunt mai cunoscute în ţara gazdă, cu atât mai puternic poate fi răs-punsul acestora în faţa cam-paniilor negative de imagine din unele state membre, cam-panii care vizează direct sau indirect cetăţenii români. So-luţia la acest fenomen trebuie să vină de la comunităţile de români din Diaspora – singu-rele care pot oferi un răspuns credibil, cu efect durabil îm-potriva acelor atitudini care încalcă principiile ce stau la baza Uniunii Europene. Acestea sunt doar câteva din ideile pe care le-am prezen-tat împreună cu colegii din Bruxelles încă de acum un an, însă sunt mult mai multe de spus pe acest subiect.Tehnologia ne ajută şi este ne-cesar să apară surse alteranti-ve. Majoritatea românilor, din Bruxelles, din Belgia şi din alte ţări, vizionează în timp real programele televiziuni-lor româneşti, citesc “la greu” presa românească şi ascultă chiar radiourile din România. Însă aceste publicaţii nu sunt la fel de aproape de românii plecaţi pentru a simţi la ade-vărata intensitate “bătăile ini-mii lor”. Veţi spune că sunteţi con-ştienţi de toate aceste avan-taje pe care le oferă presa Diasporei, dar, mai ales cei implicaţi direct în dezvolta-rea acestor genuri de proiecte, ştiu foarte bine că resursele financiare sunt limitate. Cum

se poate sprijini finanţarea presei românilor de dincolo de graniţele ţării?În primul rând importantă este recunoaşterea rolului românilor din Diaspora pen-tru România şi renunţarea la acele principii şi convingeri greşite care conduc la ruptu-ra dintre românii din ţară şi semenii plecaţi. Mă refer aici inclusiv la introducerea solu-ţiilor de finanţare pe care ar trebui să le ofere guvernarea ca şi dovadă a faptului că sta-tul sprijină integrarea români-lor în ţara gazdă.Există români în Diasporă care fac miracole, pentru bi-nele comunităţilor din care provin. Sunt portaluri între-ţinute cu mare grijă, în care se găsesc informaţii practice despre diverse soluţii la pro-blemele întâlnite în ţările de inserţie. Sunt oameni care dupa 10 ore de muncă mai au puterea să “stea” cu ochii în calcular cu orele, pentru că merită să-şi informeze com-patrioţii despre ceea ce cred ei că e relevant. Să nu vă închipuiţi însă că sunt adevărate afaceri în spa-tele acestor web-uri, sau chiar publicaţii print. Majoritatea activităţiilor sunt înterţinu-te de pasiuniile unor români de suflet, pentru care valori-le materiale sunt tot timpul învinse de dorinţa de a face bine. ***Mulţumiri tuturor acelor ano-nimi care contribuie la sedi-mentarea unor sentimente de normalitate între românii din Diasporă.

Sprijin pentru presa Diasporei

Puterea gândului în modelarea

realităţii

Dan Luca - Bruxelles

Prin imaginaţie putem ridica o lume armonioasă, dar tot prin ea putem aduce la exis-tenţă arme de distrugere, ce vor provoca suferinţă şi multă durere pe pământ. De aceea, cultivarea gândirii reprezin-tă una dintre cele mai nobile lucrări pe care o avem de rea-lizat de-a lungul întregii vieţi. Printr-o exprimare aleasă, plină de simţire, gândirea se purifică pe ea însăşi, se pre-schimbă în forme tot mai în-alte de interpretare a realităţii. Printr-o gândire ce filtrează tendinţele negative, omenirea poate progresa în cunoaştere şi ştiinţă, îndepărtând acele forme care o ţin în sclavia lu-crurilor de nimic.Dar acest lucru presupune efort şi educarea permanentă a modului de a gândi, ceea ce nu este simplu atunci când te-ai obişnuit să te laşi în voia simţurilor şi când ai delegat altora cultivarea minţii prin abandonul în faţa televizoru-lui, calculatorului sau a tele-fonului mobil. Similar, gân-direa nu se va dezvolta când te vei mărgini să fii doar un receptor de informaţii, consu-mând fără a produce, privind fără a experimenta, mărginin-du-te la ceea ce au spus alţii şi prea puţin încercând să ex-primi ceea ce ai tu de spus. De aceea, modelarea realităţii poate deveni benefică doar atunci când forţa imaginaţiei este lăsată să se exprime liber şi în acelaşi timp direcţionat către propulsarea unor valori eterne din patrimoniul gândi-rii universale. Numai astfel, lumea în care trăim va deveni mai bună, iar darul de nepre-ţuit al conceptualizării va pro-pulsa fiinţa umană spre viitor.În ceea ce mă priveşte, în-totdeauna am dorit ca forţa gândirii să îmi propulseze vi-ziunea asupra existenţei către nivele tot mai înalte. Chiar dacă sistemul educaţional nu mi-a oferit multe elemente fundamentale, totuşi prin efort personal am căutat să am o în-ţelegere tot mai amplă a lumii în care am avut şansa de a mă naşte. Depăşind stadiul noţiu-nilor „moarte” expuse într-o programă de învăţământ, am căutat să îmi formez propria mea părere asupra lucrurilor pe care le întâlnesc în viaţa de zi cu zi, dar şi a celor care sub o formă sau alta mi-au fost aduse la cunoştinţă.În acest sens, cred că orice persoană trebuie să pornească pe această cale miraculoasă a descoperirii de sine prin cul-tivarea gândirii, exprimării şi acţiunii, adică a modelării de-opotrivă a realităţilor interioa-re şi exterioare. Nu este vorba de o cale mistică, ascunsă, ci pur şi simplu de descătuşarea puterii ce a fost pusă în noi prin condiţia de fiinţe umane trăind pe acest pământ. ***Octavian Lupu - Bucureşti

Rubrica permanentă 11FEBRUARIE2012

12 - Izvorul latinei savante

2012, anul Caragiale

George Călinescu îşi înce-pea a sa Istorie a literaturii române, din 1941, cu o frază care sună aşa: „Ceea ce jură-mântul de la Strasbourg (842) este pentru limba franceză şi carta capuană (960) pentru cea

„Pentru a face o operă de artă, o operă viabilă, trebuie talent, talent şi iar talent.”I. L. Caragiale, Câteva păreri, „Ziua”, nr. 35, 22 februarie 1896

În conformitate cu singurul do-cument oficial care menţionea-ză naşterea, data naşterii lui Ion Luca Caragiale este 1 februa-rie 1852 în satul Haimanale, judeţul Prahova, astăzi I. L. Caragiale, judeţul Dâmboviţa. Dramaturg, nuvelist, pamfle-tar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist, este considerat, pe bună dreptate unul dintre cei mai importanţi scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. Dar nu voi comenta date din biografia scriitorului, deşi anul acesta se vor împlini 100 de ani de la plecarea lui în nefiinţă (9 iunie 1912), ci voi aborda aspecte ale creaţiei sale, părerile autorului Nopţii furtunoase despre oa-menii vremii, despre moravuri şi năravuri, despre politică, dar şi părerile sale estetice despre cultură în general şi despre tea-tru în special.. Pentru a înţelege esenţa crea-ţiei lui Caragiale trebuie, îna-inte de toate, să pornim de la studiul Câteva păreri (1896), care reprezintă un adevărat cod al esteticii sale. Deşi a fost so-cotit naturalist, zolist, opţiunea estetică a scriitorului este cate-

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

italiană, au crezut unii că pot înfăţişa pentru limba română cuvintele torna, torna, fratre [...] pe care, după Cronografia bizantinului Theophan, le-ar fi strigat la anul 579 un sol-dat din armata condusă de Martin şi Comentiolus împo-triva avarilor. Adevărul este că vorbele acestea n-au niciu-nul din caracterele esenţiale limbii române şi sunt numai nişte vestigii de grai romanic.” Oricât de neconfortabilă ar fi situaţia, trebuie să admitem, arată istoricul literar, că primul document în limba română este „răvaşul” lui Neacşu, din 1521. Diferenţa este de o mie de ani şi i-a apăsat pe mulţi.Fireşte, orice seminţie simte nevoia să se întrebe: Cine sun-tem? De unde venim? Încotro ne ducem? Aceasta triplă inte-rogaţie identitară a născut, la români şi vecini, pasiuni şi po-lemici aprinse. Nu e de mirare,

gorică în privinţa talentului, a creativităţii şi nu a apartenenţei la un curent literar sau altul. „A crea – a apuca din haosul inform elemente brute, a le topi împreună şi a le turna într-o formă, care să îmbrace o viaţă ce se diferenţiază într-un chip absolut hotărât de tot ce nu este ea – aceasta este puterea naturii şi a artistului. Şi aceas-tă putere, la artist o numim ta-lent. Talentul este deci puterea de expresivitate ce o au îndeo-sebi unii, pe lângă iritabilitatea ce o au toţi.”Ca orice creator, Caragiale realizează rolul presei în so-cietate, puterea acesteia de a influenţa cititorul, considerând presa „pâinea cotidiană”, dar spre deosebire de Eminescu, care vedea în gazetărie o mi-siune de asanare civică, I. L. Caragiale a folosit limbajul ironic, pentru îndreptarea rele-lor unei societăţi.„Într-o ţară tânără ca a noas-tră, intrată de curând în siste-ma constituţională şi în con-certul marilor puteri, gazeta este pâinea cotidiană a opiniei publice. Gazetarul prin urmare este brutarul inteligenţii.”(I. L. Caragiale, Succesul „Moftului român”, „Moftul român”, nr. 4, 7 februarie 1893).În articolul Politică şi litera-tură. Corespondenţă, III, pu-blicat în „Universul”, la 17 aprilie 1909, Caragiale aduce un elogiu lui Eminescu, susţi-nând că, indiferent de locul pe care l-ar fi ocupat în politică, dacă ar fi trăit şi ar fi ajuns politician (Eminescu, aşa cum bine ştiţi, a fost unul dintre cei mai mari gazetari politici ai vremii), ar fi rămas acelaşi mare poet. Aprecierea geniului eminescian este fără putinţă de tăgadă, aşa cum reiese şi din

aşadar, ca problema originii poporului şi a specificului lim-bii să dăinuie de la cronicari şi până în zilele noastre. Mai mult, o dată cu Şcoala ardelea-nă apare şi voinţa cărturărimii de a recroi limba pe tiparul latinesc. Aşa se explică, în-toarcerea în secolul al XIX-lea spre latina savantă, spre italia-nă şi, în mod covârşitor, spre franceză. De voie, de nevoie, româna şi-a reaşezat sintaxa şi a asimilat un număr impresio-nat de vocabule comune şi teh-nice până la dobândirea sono-rităţii pe care o are astăzi, când nimeni nu se mai poate îndoi că vorbim o limbă romanica. Până la atingerea echilibrului şi naturaleţei, îndelungatul proces de reromanizare a cu-noscut izbânda timpurie, dar şi excesul caricatural. Îmi reamintesc de ingenioasa glumă a lui Al. Odobescu la „prânzul academic din 15 sep-

fragmentul următor: „Frate Vlahuţă,Mai întâi, eu nu cred că Eminescu, dacă ar mai trăi, «intrând în lupta politică şi ajungând mare şi puternic», n-ar mai scrie, şi ar înceta să fie poetul pe care-l admirăm. Ba, iartă-mă, cred tocmai con-trariul.De ce să ne amăgim cu un op-timism exagerat? Trăim într-o societate unde încă îi trebuie cuiva, fără nume de familie ori fără avere, de două ori minte ca să nu treacă prost; într-o vreme când, fără avere sau nume de familie, i se poa-te tăgădui talentului nu numai viitorul, ci şi trecutul.”Caragiale a încercat să facă politică, trecând de la un partid la altul. Dar discursul său po-litic, vorba unui mare scriitor contemporan, nu se ridica mult deasupra discursurilor per-sonajelor sale. Descumpănit, Caragiale se retrage şi în urma atâtor dezamăgiri părăseşte ţara şi pleacă la Berlin.Renunţând la tăcerea ce şi-o impusese în exilul său volun-tar, revoltele ţărăneşti din pri-măvara anului 1907 l-au deter-minat pe Caragiale să publice, în luna noiembrie a aceluiaşi an, la Bucureşti, broşura 1907 din primăvară până’n toamnă, punctând cu exactitate cauzele şi desfăşurarea marii mişcări ţărăneşti din primăvara lui 1907. Înainte de a-şi publica pamfletul în broşură, Caragiale a trimis primul capitol ziarului vienez „Die Zeit”, întâia şi cea mai însemnată parte a viitoarei broşuri, care l-a publicat la 3 aprilie 1907, cu semnătura Un patriot român: „Cauza dezastrului în care a căzut ţara este numai – da, nu-mai, nenorocita politică ce o

tembrie 1871”, oferit, la el aca-să, academicienilor latinizanţi, cuprinşi de febra Dicţionarului. „Lista de bucate” a acelui os-păţ de pomină a fost distribuită printre meseni, iar la puţin timp a devenit celebră în societatea intelectuală bucureşteană (în caseta laterală).Trecând la bucate mai „seri-oase”, să alegem câteva cu-vinte „recuperate” din latina savantă şi care îmi par indis-pensabile vorbirii curente: cauză, conduce, convinge, decembrie, defect, doctor, fruct, insula, invidie, istorie, leu, linie, medicină, muzică, natural, nerv, ora, ordine, pe-ricol, pictor, popor, principiu, produce, promite, provincie, publica, punct, regulă, rezol-va, saluta, satisface, spaţiu, spera, spirit, stabili, sumă, susţine, ştiinţă, uniune.Acesta este cel din urmă sigi-liu lingvistic al Romei. Salve!

fac partidele şi bărbaţii noştri de stat, de patruzeci de ani în-coace.” Barbu Ştefănescu Delavrancea, cel care l-a şi apărat în procesul în care a fost acuzat de plagiat, i-a scris o scrisoare emoţionan-tă marelui său prieten:„Desigur, 1907 al tău e o mi-nune ca adevăr, ca artă, ca sentiment, ca judecată. Ai zugrăvit un tablou de mare maestru. Jocul infect al par-tidelor noastre – pe deasupra ţării şi în detrimentul ţării – cu lăcomia nestăpânită a celor ajunşi şi cu îmbufnarea diz-graţioasă a celor căzuţi, l-ai sintetizat aşa de viu...”Importante şi de actualitate şi azi sunt reflecţiile sale despre teatru, literatură, muzică, artă în general.„Teatrul, după părerea mea, nu e un gen de artă, ci o artă de sine stătătoare, tot aşa de deo-sebită de literatură, în genere, şi, în special, de poezie ca ori-şicare altă artă – de exemplu arhitectura.”(I. L. Caragiale, Oare teatrul este literatură?, „Epoca”, 8 august 1897).„Dacă mi-ar fi vreodată per-mis să dau poveţe unor artişti dramatici, le-aş spune, fără să stau mult pe gânduri: alegerea repertoriului este o chestiune importantă pentru voi dintr-un singur punct de vedere – al potrivirii pieselor cu forţele de care dispuneţi. În afară de acest punct de vedere, o piesă n-are nici o importanţă pentru voi, ca artişti. Arta dramatică este o artă de perfecţie: astfel, ea are un scop special – repre-zentarea, reprezentarea fru-moasă. Voi trebuie să conciliaţi acest scop cu al dramaturgu-lui; nu trebuie niciodată să i-l subordonaţi.”(I. L. Caragiale, Ceva despre

teatru, „Epoca”, 13 decembrie 1896).„Principiul fundamental al ar-tei în genere este intenţia de a transmite o concepţiune prin mijloace convenţionale de la om la om.”(I. L. Caragiale, Oare teatrul este literatură?, „Epoca”, 8 august 1897).„Executarea bună a unei co-medii slabe poate s-o scape, iar o executare slabă poate face să cază cea mai importantă piesă. Fară-ndoială cine zice teatru bun vrea sa zică actori buni.” (I. L. Caragiale, Teatrul Naţional, V, „Evenimentul”, Iaşi, 3 martie 1898).„Virtuozul e un concertist; o cât de bună orchestră lui i se pare bună numai ca sa-l acom-panieze. Nouă ne trebuie însă o simfonie de Beethoven, nu variaţiile lui Paganini.Acea orchestră o avem desigur: sunt destui de dibaci artiştii noştri; teatrul nostru posedă elemente preţioase. Însă… însă mai tre-buie şi un maestru care să bată tactul.”(I. L. Caragiale, Tea-trul Naţional, II, „Evenimen-tul”, Iaşi, 5 februarie 1898).„Dacă e o favoare viaţa, cine nu gustă din farmecul gene-roasei muzici este un fel de orb care nu o poate simţi în-treagă acea favoare: el nu se poate bucura de o nemăsura-tă frumuseţe binefăcătoare, cărei numai lumina îi poate fi pereche.” (I. L. Caragiale, Al doilea concert simfonic Peters, „Epoca”, 1 ianuarie 1897).„Teatrul nostru naţional n-are decât artişti de foarte mare valoare; cel mai puţin: fiecare are enorm talent; cel mai mult; unii au chiar geniu.”(I. L. Caragiale, Teatrul Naţional, II, „Universul”, 3 decembrie 1899).„Cine înţelege ce este arta,

Prandiulu academicuMIERCURI XV SEPTEMBRE MMDCIX. V. C.

--------------------------------VINU ARSU DE ANICETU.

Sorbitione cu Scriblete.VINU PERUNCTU DEIN INSULELE-FORTUNATE (Madera).

Fame-stimuli varii.Siluru munitu cu astaci fluviali, in condimentu de sinape.

VINU ALBICANTE PERENNIU ALUTENSE DE ACIDAVA.Lumbu bubulinu intinctu in cremore, cu bacce e tuberculi

leguminose.VINU NIGRU DE BURDIGALA (Sanctu Julianu).

Coturnici cu pulte venatorica, abstrudi in placenta foliacea.POTIONE CONGELLATA DE MODU ROMANU.

Melungine rubre cu farcimine de minutale.Copsa de ariete in verubi torresa.

Acietaru de olere, condita pre usu Athonicu.VINU CAMPANICU SPUMOSU (Silleriu)

Casiu induratu de Batavia.Vesice fermentate pre ratione Germanica.

Biscopte lactantie glaciate.Canistru multipomariu.

Pepone Cantaliense. VINU APPIANU BASTARNICU (Tocaiu)

Conditure melimeraria e prunaria.Confapte saccharine.

LICUORE BELLARIA DE BROMELIA.

(Al. Odobescu, Opere complete, vol. II, Bucureşti, Minerva, 1908, p. 137)

orice i-ar spune aşa-numitele sentinţe fără apel ale opini-ei publice, nu se va putea un moment amăgi asupra deose-birii fundamentale dintre stil şi manieră.”(I. L. Caragiale, Câteva păreri, în Notiţe şi fragmente literare, „ Biblioteca pentru toţi”, nr. 121-122, 1897).„O piesă de teatru, veche sau modernă, simplă sau com-plicată, întrucât nu e urâtă, falsă ori de-a dreptul neroa-dă, n-are alţi sorţi de a ne interesa decât felul cum va fi executată. Teatrul, ca şi mu-zica şi arhitectura, este o artă de execuţiune materială. O piesă de teatru, o bucată de muzică sunt ca un plan arhi-tecton: ele notează, până în amănunte, o construcţie – o grămădire raţională de mate-rialuri. O deosebire numai: pe când construcţia arhitectonică rămâne una, fixă şi durabilă, şi, voind să se repete, va fi tot aceeaşi, fiindcă materialurile ei sunt inerte, construcţia dra-matică şi cea muzicală se iau în mişcare; încep, se petrec şi se sting în câteva momente sub atenţia noastră, şi, voind să se repete, sunt totdeauna altfel, fiindcă materialurile lor sunt însufleţite. [...]De aceea, la teatru, la muzică, la arhi-tectură, arta execuţiunii este tot aşa de importantă ca şi arta concepţiunii. Ba la teatru şi la muzică arta execuţiunii capătă o importanţă cu atât mai mare cu cât materialurile de construcţie sunt deosebite suflete omeneşti, iar nu pietre şi lemne. Executarea bună a unei comedii slabe poate s-o scape, iar o executare slabă poate face sa cază cea mai importantă piesă. Fără în-doială, cine zice teatru bun vrea să zică actori buni.”(I. L. Caragiale, Teatrul Naţional, V, „Evenimentul”, Iaşi, 3 mar-tie 1898).

Puşa Roth - Bucureşti

Ziaristul de serviciu12 FEBRUARIE2012

ULTIMA PARTENici nu s-a instalat bine în funcţie ambasadorul român în Spania că cele mai cunos-cute şi mai profesioniste ca-nale mass/media româneşti din Insula Iberică au şi dat năvală să prindă un surâs de primă pagină celui care la primul contact cu românii, promitea transparenţă, mare interes pentru viaţa acestora, servicii consulare ca la spa-nioli şi multă corectitudine, motiv pentru care, concetă-ţenii noştri au început a se

înghesui ca la ofertele cu oale şi tigăi, să ceară ce n-au avut niciodată de când sunt în Spania, noului ambasa-dor.Şi astfel, de ceva vreme, se-diul ambasadei din Madrid s-a transformat peste noapte într-un peron de gară, unde unii vin şi alţii pleacă, de dimineaţă şi până-n noap-te. Treburi necunoscute de care nu s-a auzit să se mai fi petrecut în vestita instituţie vreodată, iar ştirea bombă că cinci posturi de funcţionari consulari se vor scoate la un „concurs transparent şi foarte corect” pentru consu-latul din Madrid, a isterizat comunitatea românească din Spania dar şi pe mulţi din ţară. După aflarea ştirii mult mediatizată, vestiţi preşe-dinţi de asociaţii, persoane importante şi tot felul de reprezentanţi ai clasei poli-tice româneşti din Peninsula Iberică s-au îngesuit să se înscrie la marele concurs, sau să-şi aducă copiii, fraţii şi surorile şi alte neamuri tocmai din România. La o aşa ofertă unică, musai ro-mânul trebuia să prindă ceva mai mult decât o tigaie, o oală sau un detergent ieftin

pentru toată familia. Adică, în vorbe scurte, a rămas ace-laşi cunoscut naiv şi visător. Încă mai crede în miracole care nu mai pot fi rezolvate nici de către vestitele vrăji-toare, Melisa şi Vanessa, al căror farmece şi trai de îm-părătese a luat sfârşit.Naivul cetăţean român nu are de unde să ştie că un mi-nister precum cel de externe este la fel de ferecat în lan-ţuri precum toate celelalte instituţii ale statului român în momentul de faţă, unde

nimeni nu pătrunde oricum şi oricând. Trebuie să ai pile puternice în vârful piramidei altfel nu ai nicio şansă să treci de bariera nepotismelor şi-a birocraţiei mult cunos-cute din România.Cetăţeanul de rând nu are de unde să ştie că un func-ţionar care este recrutat din comunitate pentru o pe-rioadă temporară, nu are aceleaşi drepturi ca şi cel care vine din ţară. Că nu i se oferă mult rânvita casă gratis, maşină la scară, un salar de câteva mii de euroi şi un contract de muncă pe o perioadă nedeterminată, ci doar o simplă convenţie ci-vilă pentru trei sau şase luni, un fel de „muncă la negru”, prost plătită, adică, slugă la statul român. Fără niciun fel de drepturi. De ce? Pentru că el, statul român de astăzi, îşi poate permite orice.Mult trâmbiţatul concurs s-a finalizat, în ciuda pre-tenţiilor domnului Petre Constantin, pentru care stu-diile, experienţa şi educaţia nu au importanţă. În opinia domniei sale, un funcţionar consular poate fi oricare ce-tăţean român cu 10 clase şi un pic, (care poate fi mani-

pulat) cu experienţă în cură-ţenie prin case, în vânzarea legumelor şi fructelor la un aprozar de prin Ferentari sau infirmier la un dispensar sătesc care-a scăpat ca prin urechile acului de reforma sănătăţii. Astfel că, cei cinci finalişti au depăşit cu mult condiţiile domnului mai sus amintit, fiind licenţiaţi în diverse domenii, dar lipsiţi de experienţă, absolvenţi a două/trei universităţi de renume de la care, simplul cetăţean român din Spania

aşteaptă acum, servicii con-sulare ca în străinătate. Da, dar peste câtă vreme? Cât va trebui românul din Spania să mai aştepte până tinerii licenţiaţi vor căpăta experi-enţa necesară? Mai precis, domnul consul de la Madrid nu a făcut altceva decât să-ncurce şi mai mult situaţia, iar românul nu numai că nu găseşte azi rapiditate şi co-rectitudine în acte, ci pier-de aproape o zi de muncă pentru a obţine la aceleaşi preţuri astronomice, banala procură sau un titlu de călă-torie pentru a se reântoarce în ţara care l-a alungat în urmă cu cinci-şase ani.

„Domnilor, se filmează! Faceţi-vă că munciţi!”

Georgică P. din Getafe„..., şi pe măsură ce timpul trece, grămada de oameni se măreşte, pietonii nu mai pot folosi trotuarul şi circu-lă pe marginea străzii (un risc destul de mare, fiindcă e trafic în zonă). Şi aşa în fiecare zi, începând cu pri-mele ore ale dimineţii, ro-mânii se adună precum oile în faţa staulului. La 8,55 se produce mult aşteptata des-

chidere a porţii şi lumea se buluceşte încercând să între toţi deodată! Lume multă, loc puţin, înghesuit şi mizer. Doi-trei dintre funcţionari, printre ceilalţi amabili şi zâmbitori, sunt nervoşi şi au mers de melc codobelc. Se întrebă unii pe alţii cum să scrie ici, cum se scrie colo. De unde să ia formularul x ori y. Numai în ziua când am fost, la 9:00 erau în jur de 50 de persoane în curticica mică şi murdară a consu-latului din Madrid. Eu am avut numărul 23 şi am venit de la ora 5:00 dimineaţa iar de ieşit, la 12 şi 20. Obosit ca după două zile de muncă în construcţii vara, plin de nervi şi scârbă de mizeria de peste tot şi de tot ce-am putut vedea şi auzi într-un loc care se vrea a fi o institu-ţie. Cam asta a fost aventura mea la poarta şi consulatul român din Madrid. Şi din câte comentarii am auzit, am scăpat ieftin. Închei cu un sfat pentru domnul care conduce acest consulat: să viziteze măcar odată una din instituţiile statului unde ce-tăţeanul spaniol ajunge cu sau pentru un act. Va avea de învăţat. Şi-n ceea ce pri-veşte un local ce reprezintă o ţară ce se vrea civilizată dar şi modul în care cetăţea-nul de rând este respectat. Sper să nu mai am ocazia să apelez la serviciile dumnea-voastră comuniste şi jalnice, domnule consulat. Mult no-roc!”

Virginia L. din Alcalá de Henares“Lucrez ca internă şi nu pot pleca eu când vreau din casă. Mi-am cerut voie la doamna pentru 2 ceasuri şi

m-am întors după 7. Dar ce era să fac? Aveam nevoie de paşaport că peste o lună mă duc să-mi văd copila că nu am mai văzut-o de 4 ani. M-am programat acu 2 săptămâni pentru azi la ora 10 şi am plecat din consulat la ora 17. Pentru un amă-rât de paşaport să aştept 7 ceasuri. În picioare, ne-mâncată, obosită ca vai de mama mea. Da ce, e poleit cu aur? Ce le-a trebuit atâta moşcăială? N-am pomenit aşa ceva. M-am dus ieri cu doamna mea la primărie să scoată un act şi a durat nici 15 minute. Am luat bon, am stat pe scaun, în căldură şi curăţenie ca la farmacie şi am aşteptat civilizat să ne apară numărul de ordine pe ecran. Dar la români ca la nimeni. Ţigănie. Bine că ştiu să ceară bani mulţi. Vai de mama noastră cum sun-tem trataţi. Ca nişte anima-le...”

Reporter: Am înţeles că aţi avut mulţi ani o relaţie specială cu consulatul din Madrid, cu unii angajaţi ai acestei instituţii. Puteţi să ne spuneţi în ce a constat această relaţie?G. O. A.: Relaţia mea cu consulatul a început ca şi an-gajat al unei firme de securi-tate spaniole din Albacete, în luna iulie 2008, dar a durat puţin. Consulatul avea con-tract cu acea firmă de secu-ritate iar eu am fost detaşat ca şi agent de securitate îm-preună cu alţi colegi spani-oli la consulatul din Madrid, apoi am rămas “angajat” al unor traducători recunoscuţi de consulat. Relaţia mea cu unii angajaţi ai consulatului a început în vara anului 2008 şi s-a finalizat în iulie 2011.

Rep.: Puteţi concretiza această relaţie cu unii an-gajaţi din această instituţie, deoarece au planat asupra dumneavoastră acuzaţii re-

MISTERELE CONSULATULUI DE LA MADRID

feritoare la faptul că sun-teţi implicat în obţinerea pe bază de şpagă a documen-telor consulare pentru anu-mite persoane din comuni-tate?G. O. A.: Relaţia mea cu angajaţii din consulat era bazată în general pe priete-nie, exceptând legătura mea cu Virgil Gabriel Anasta-sescu, cel care m-a ajutat să obţin pentru diferite cunoş-tinţe programări rapide pen-tru obţinerea paşaportului. Această programare putea să dureze 3-4 luni, astfel că, Virgil Gabriel Anastasescu îmi facilita contra cost, ob-ţinerea acestor programări în doar câteva zile. El a fi-xat un preţ în acest sens, re-spectiv: fiecare programare făcută costa 100 de euro.

Rep.: Alte persoane din consulat nu v-au ajutat în obţinerea paşaportului sau a altor documente contra cost?G. O. A.: Pe bani? Nu. Nici-odată. Cu informaţii simple cum ar fi: dacă e multă lume la coadă, sau când e mai bine să vină cineva la consulat ca să nu aştepte mult, da. Infor-maţii banale, fireşti, pe care le puteam primi de la oricare angajat.

Rep.: Să înţeleg că singu-ra persoană care vă oferea servicii contra cost şi cu care aveaţi o relaţie mai specială era acest Virgil Gabriel Anastasescu? G. O. A.: Da, pentru că el era unul dintre puţinii anga-jaţi ai MAE, care avea acces direct la programări pentru obţinerea paşaportului. Ni-cio altă persoană pe care eu o cunoşteam nu putea să in-tre în program, majoritatea cunoscuţilor mei lucrând cu convenţie civilă, motiv pentru care el făcea progra-mările pe care i le ceream şi îi plăteam pentru fiecare programare 100 de euro.

Ziaristul de serviciu 13FEBRUARIE2012

MISTERELE CONSULATULUI DE LA MADRID

Rep.: Cât a durat această afacere între dumneavoas-tră şi Anastasescu?G. O. A.: Relaţia mea de prietenie cu Anastasescu a durat peste 2 ani şi jumătate iar cea de afaceri în jur de 1 an.

Rep.: Consider foarte grav comportamentul acestui angajat al MAE pe nume Virgil Gabriel Anastasescu şi întreb: consulul Petre Constantin ştia de afacerile acestei persoane? Şi dacă da, cum şi-a permis să tole-reze aşa ceva?G. O. A.: Să ne înţelegem. Virgil Gabriel Anastasescu era unul dintre puţinii anga-jaţi ai MAE din consulatul din Madrid, protejat de dom-nul consul Petre Constantin, iar funcţionarii de la ghişeu, informaţii sau securitate erau doar simpli zilieri, plă-tiţi cu un salar între 720 şi 1.200 de euro. Fără drepturi, fără contracte de muncă, fără asigurări sociale. Sigur că domnul consul ştia de combinaţiile financiare ile-gale pe care le face Virgil Gabriel Anastasescu.

Rep.: S-a discutat la un mo-ment dat despre falsificarea unor documente consulare realizate de un grup de ro-mâni şi spanioli în Toledo. Vorbind despre documente consulare, spuneţi-mi dacă dumneavoastră aveţi ştiinţă de această situaţie?G. O. A.: Da, însă conform

datelor furnizate de autori-tăţile spaniole competente, nici eu şi nicio altă persoană din consulatul sau ambasada din Madrid nu am avut vreo implicare. Falsificarea docu-mentelor a început cu mulţi ani înainte, când era şef un alt consul. A durat ceva timp şi chiar eu, personal, i-am prezentat domnului consul Petre Constantin informaţii şi un document fals ca să ia măsurile necesare.

Rep.: Din informaţiile pe care le deţinem, dumnea-voastră aţi fost unul dintre cei care aveau acces direct la domnul Petre Constantin. Eraţi un apropiat al acestu-ia. Care era de fapt rolul dumnevoastră? G. O. A.: Eram Jolly jo-ker-ul consulatului şi al ambasadei în multe situaţii. Spre exemplu: domnul Petre Constantin mă chema când avea câte un caz pe care nu vroia să-l rezolve. Adică, ve-nea un român cu probleme şi cerea ajutor. Mă chema pe mine şi-mi spunea să-l ajut eu sau să îl trimit pe om la plimbare, pe motiv că dom-nul consul nu este disponi-bil.

Rep.: Dar eu nu înţeleg în ce calitate trebuia să rezol-vaţi dumneavoastră astfel de situaţii din moment ce nu eraţi un angajat al con-sulatului? G. O. A.: Pentru că eram omul bun la toate. Şi la bune

şi la rele. Iar pe domnul Petre Constantin l-am ajutat de foarte multe ori în diferite situaţii.

Rep.: Legat de afacerea din-tre dumneavoastră şi acest Virgil Gabriel Anastasescu care a durat aproape 1 an, spuneţi... În toată această perioadă, nimeni din con-sulat nu a observat miş-cările dumneavoastră şi a acestui domn? Faptul că efectua programări la pa-şapoarte peste rând, faptul că lua şpagă de la dumnea-voastră pentru acest servi-ciu? Îmi puteţi preciza cam câte programări de manie-ra aceasta efectua pe lună pentru dumneavoastră? Una, două, cinci?G. O. A.: Aproximativ 10 programări a câte 100 euro fiecare. Cu siguranţă că mai ştiau şi alte persoane de obi-ceiurile lui Virgil Gabriel Anastasescu sau de faptul că pleca în timpul serviciului cu destinaţia poştă şi pierdea ore întregi la păcănele. Dar el era un angajat al Minis-terului Afacerilor Externe

şi îşi putea permite orice. Şi apoi, era protejatul lui Petre Constantin.

Rep.: Consider că este foar-te grav faptul că domnul Petre Constantin avea ştiin-ţă de tot ce era în stare să facă subalternul său şi nu a luat măsuri de stopare a comportamentului acestu-ia, sau nu a transmis mai departe faptul că are o pro-blemă gravă cu unul din-tre angajaţii Ministerului Afacerilor Externe din con-sulatul de la Madrid. G. O. A.: Domnul consul Petre Constantin a sacrifi-cat cei mai capabili şi cei mai profesionişti oameni din consulat, pentru a-l proteja pe Virgil Gabriel Anastasescu, unul dintre foarte puţinii angajaţi ai Mi-nisterului Afacerilor Externe din consulatul din Madrid. Aşa că, nimic nu trebuie să vă mire!

Nota redacţiei:Românii, au fost şi încă mai sunt, cea mai mare comuni-tate de imigranţi din Spania,

începând cu anul aderării României la U.E., timp în care au trimis în România miliarde de euro rudelor şi familiilor lor. Şi cu toate că, mulţi au fost manipulaţi, mai speră la un trai măcar de supravieţuire în ţara care i-a adoptat, refuzând să se întoarcă în România de azi. În semn de respect pentru sacrifiiciile lor, oamenii aceştia ar fi meritat ca statul român şi reprezentanţii aces-tuia în străinătate, să le ofere servicii consulare şi asis-tenţă de calitate, să răspun-dă prezent atunci când li se cere ajutorul într-o ţară care nu-i a lor şi să nu aştepte ca aceştia să-i slugărească şi să se plece în faţa lor. Vremu-rile slugărniciei, a umilinţei şi a plecăciunilor s-a dus. Trăim cu toţii într-o altfel de ţară şi nu în România de astăzi. Ar fi cazul ca Minis-terul Afacerilor Externe să trimită în străinătate oameni competenţi, oneşti, profesi-onişti, care pot reprezenta cu cinste România. A venit momentul în care este ne-voie de o schimbare radica-

lă în instituţiile statului, iar nepotismul, pilele, şpaga şi incompetenţa să dispară. Avem tineri bine pregătiţi şi educaţi în toate domeniile. E vremea ca aceşti profesio-nişti să înlocuiască relicvele comuniste şi pe cei incompe-tenţi, iar România să devină un stat civilizat şi educat, un stat democratic în care fieca-re cetăţean să fie respectat şi valorat după cum merită.

• Relatarea cronologică de mai sus se bazează în totali-tate pe date, documente obţi-nute de la anumite instituţii, declaraţii, mesaje, fragmen-te din interviuri concret re-alizate cu şi despre românii din comunitatea Madrid, ar-hivate de OR.

• Un material realizat în ex-clusivitate pentru Occidentul Românesc de un grup de zi-arişti ai publicaţiei, coordo-nat de Cristian Ioanoviciu Guitars - Redactor Investi-gaţii/Barcelona în colabora-re cu Lorena B. Borrero şi Gerardo M. Bedoya - cola-boratori/Madrid.

Spania14 FEBRUARIE2012

Numărul de şomeri înregis-traţi la birourile de ocupare a forţei de muncă (fostele Inem) s-a situat, la finele lunii ianu-arie, la aproape 4,6 milioane de persoane, după ce a cres-cut cu 177.470 de şomeri, cu o creştere procentuală de 4% faţă de decembrie, a informat Ministerul Muncii şi Asigură-rilor Sociale.Concret, volumul total de şomeri a atins la sfârşitul lu-nii precedente numărul de 4.599.829 de şomeri, cel mai înalt nivel din toată seria isto-rică - pornită în 1996 - compa-rabilă. În termeni interanuali, şomajul a crescut în ianuarie cu 368.826 de persoane, cu 8,7% mai mulţi.Creşterea şomajului din ia-nuarie a fost superioară celei experimentate în aceeaşi lună a anului 2011, când şoma-jul a crescut cu 130.930 de persoane, şi este a doua cea

A crescut numărul imigranţilor ilegali intraţi în Spania

Româncă arestată pentru furt cu violenţă

Anul trecut au intrat cu 1.881 mai mulţi imigranţi ilegali în Spania faţă de 2010, în creş-tere cu aproape 50%, dar încă departe de anii de boom eco-nomic din statul iberic, când intrau circa 40.000 pe an.Sosirea de imigranţi ilegali pe coastele spaniole în 2011 a crescut cu aproape 50% faţă de 2010, când s-au contabili-zat 3.652 de persoane, faţă de 5.443 în acest an. Se rupe, ast-fel, tendinţa descendentă din ultimii ani, deşi continuă la ni-vele foarte joase faţă de acum 5 ani: în 2006, au sosit în Spa-nia 39.180 de imigranţi ilegali pe mare, scrie 20 minutos.În timpul prezentării bilanţu-lui luptei împotriva imigra-ţiei ilegale 2011, secretarul de Stat pentru Securitate, Ignacio Ulloa, a explicat că

Agenţii Poliţiei Naţionale au arestat o femeie de 30 de ani şi naţionalitate română, acuzată de comiterea mai multor fur-turi în luna ianuarie în oraşul Alicante. Momentan, i se im-pută două infracţiuni de furt cu violenţă, din care a obţinut un beneficiu de 5.000 de euro.Investigaţia a fost demarată acum aproximativ o lună, când agenţii Comisariatului Distric-tul Nord au aflat de existenţa mai multor furturi comise de o femeie asupra persoanelor de vârstă înaintată, când acestea scoteau bani de la bancă, ceea ce a alarmat cetăţenii din oraş, scrie El Periodic.Autoarea furturilor supra-veghea în prealabil filialele bancare, cu obiectivul de a localiza posibile victime, me-reu persoane în vârstă sau cu dificultăţi de mobilitate, care scoteau sume importante de bani din conturile bancare. Odată ales obiectivul, hoaţa îşi urmărea victimele până acasă, aşteptând momentul optim pentru a rămâne singură

Spania „continuă să fie un tă-râm dorit şi o destinaţie pre-ferată de străinii care doresc să-şi îmbunătăţească nivelul de calitate a vieţii”.Ministerul de Interne atribuie această creştere a imigranţilor mişcărilor de protest din nor-dul Africii, aşa numita primă-vară arabă, de anul trecut.În Canare au intrat 340 de imigranţi anul trecut, cu am-barcaţiuni, cu 144 mai mulţi ca în 2010, în timp ce restul de 5.103 au intrat prin Penin-sulă şi Baleare (cu 1.667 mai mulţi ca în 2010).În plus, în 2011 s-au produs 11.358 de expulzări, din care 80% au fost persoane cu an-tecedente penale sau judici-are. Acest număr presupune o creştere de 11,2% faţă de 2010.

cu ele în scara blocului, unde le distrăgea atenţia cerân-du-le anumite informaţii sau folosind fluturaşi publicitari. Astfel, distrăgându-le atenţia, femeia le sustrăgea banii fără ca victimele să-şi dea seama, nedându-se înapoi nici de la uzul violenţei atunci când nu reuşea să-şi atingă obiectivul.După o minuţioasă investiga-ţie şi după ce mai multe dispo-zitive de supraveghere au fost amplasate în preajma băncilor, poliţiştii au reuşit să o identifi-ce şi să o aresteze pe româncă ieri. Momentan, femeia este acuzată de furtul a 5.000 de euro, dar ancheta continuă.

mai ridicată creştere dintr-o lună ianuarie din toată seria istorică, după cea din 2009 (+198.836).Creşterea din ianuarie este a şasea consecutivă, după cele din august, septembrie, oc-tombrie, noiembrie şi decem-brie, când 51.185, 95.817, 134.182, 59.536 şi 1.897 de persoane s-au „alăturat” liste-lor de şomaj.Reformele muncii nu au evi-tat ca principalul mecanism de ajustare să fie, în continu-are, concedierile. Secretara de Stat pentru Muncă, Engracia Hidalgo, a subliniat că datele şomajului din ianuarie arată că reformele muncii puse în practică de Guvernul socialist „nu au evitat ca principalul mecanism de ajustare a scăde-rii cererii să fie concedierile”.În acest context, Hidalgo afir-mă că o reformă a muncii pre-cum cea pregătită de Mariano

Una din tinerele românce aduse în Spania în 2000 de banda de proxeneţi condusă de Ioan Clămparu, alias „Cap de Porc”, pentru a le obliga să se prostitueze în Casa de Campo (Madrid), a povestit Poliţiei că după ce a rămas însărcinată, aceştia au lovit-o cu picioarele în burtă până a început să sângereze.Declaraţia fetei a fost citită în sala de judecată, în cea de-a doua zi a procesului lui Ioan Clămparu, pentru care pro-curatura a ridicat „ştacheta”, cerând acum 30 de ani de în-chisoare, în loc de 28, pentru cinci infracţiuni de prostitu-ţie, una dintre ele contra unei minore şi pentru provocarea unui avort.Deşi apărarea lui Clămparu, care cere absolvirea acestuia, a protestat pentru că nu poate pune întrebări martorilor pro-tejaţi, aceştia nefiind prezenţi la tribunal sau neputând fi localizaţi, declaraţiile acesto-ra au fost citite în lipsă, scrie La Informacion, care trece în

revistă cea de-a doua înfăţi-şare din procesul contra lui Clămparu, de la Tribunalul Provincial din Madrid.Astfel, s-a reamintit că fe-meia, numită fictiv Pepa, a povestit cum a fost bătută la sosirea în Spania, unde a ajuns cu paşaport fals pentru care banda i-a cerut 10.000 de euro, pe care îi avea de plătit în trei luni.Femeia susţine că a doua zi după sosire, ea şi alte tinere, toate românce, au fost duse în Casa de Campo şi „liderul” bandei le-a cerut numele, le-a notat pe bucăţele de hârtie şi apoi le-a introdus într-o fruc-tieră, de unde membrii bandei de proxeneţi scoteau, ca la loterie, numele femeilor care le vor aparţine, ca prostituate.Pepa, care l-a recunoscut pe Ioan Clămparu ca fiind şeful bandei, a adăugat că i s-a po-vestit că acuzatul ar fi asasinat şi ciopârţit trei femei şi că o alta a fost legată de copac şi dată pradă câinilor înfometaţi s-o sfâşie.

Rajoy „va fi mai mult decât justificată” pentru a reda în-credere muncitorilor şi anga-jatorilor şi pentru ca, de data asta, „concedierile să fie ulti-ma soluţie”.Potrivit datelor Ministerului Muncii, şomajul a crescut în ianuarie în rândul ambe-lor sexe, deşi o creştere mai mare a avut loc în rândul fe-meilor, cu 98.815 noi şome-re (+4,5%), faţă de creşterea masculină de 78.655 de şo-meri (+3,5%). Numărul total al femeilor aflate în şomaj este de 2.311.436, iar al băr-baţilor de 2.288.393.Pe sectoare, şomajul a crescut în ianuarie în toate, în special în Servicii, cu 132.581 de noi şomeri (+5%). În construcţii s-au înregistrat 16.347 de noi şomeri (+2,1%), în industrie 15.105 (+2,9%), în colecti-vul celor fără un job anterior 7.155 (+15%) şi în agricultură 6.282 (+4,3%).În ceea ce priveşte contracte-le de muncă, în ianuarie s-au înregistrat la Inem 1.038.601 contracte, cu 7% mai puţine decât în ianuarie 2011. Dintre acestea, 75.899 sunt pe ter-

men indefinit, număr echiva-lent cu 7,31% din total şi cu 26,1% mai mic decât în ace-eaşi lună a anului trecut.Asigurările Sociale au înre-gistrat în ianuarie o scădere medie de 283.684 de afiliaţi (-1,6%), cu care totalul ocu-paţilor s-a situat la sfârşitul lunii la 16.946.237 de per-soane, scăzând astfel sub 17 milioane pentru prima oară în mulţi ani.Pierderea de cotizanţi în ianu-arie, a şasea consecutivă, este superioară celei înregistrate în aceeaşi lună din 2011, când sistemul a experimentat o scă-dere mai mare de 223.000 de persoane. În termeni interanu-ali, Asigurările Sociale şi-au redus numărul de cotizanţi cu 415.601 (-2,4%).Calculele numărului de şo-meri conform numărului ce-lor înregistraţi la fostele Inem arată doar 4,6 milioane de şomeri, faţă de cei 5.273.600, care au reieşit în urma Sondă-rii Populaţiei Active (EPA), de către Institutul Naţional de Statistică, săptămâna trecută, cu 700.000 de persoane mai puţin. Sursa: 20minutos

Referitor la tânăra care a de-pus mărturie ieri, declarând că a fost obligată să avorteze la 17 ani, medicul legist care a examinat-o susţine că aceas-ta a scris o scrisoare în care îşi exprima regretele pentru avort.„Am o durere în suflet care mă chinuie de când mi-am ucis copilul”, spunea minora, pe nume fictiv Andreea, în scrisoarea găsită de Poliţie şi care i-a fost arătată medicului care a examinat-o.„Scrisoarea sa arată că nu a fost vorba de consimţământ” al avortului şi „amintirea acestei scrisori mi-a rămas în-tipărită în memorie pentru că în 30 de ani de profesie nu am mai citit ceva asemănător”, a semnalat doctorul, care a mai îngrijit şi alte victime ale lui Ioan Clămparu.Medicul, ginecolog la spitalul La Paz, unde a fost dusă mi-nora de către poliţiştii care au localizat-o în Casa de Campo, la 15 zile după avort, a reme-morat că fata părea o fetiţă,

era „foarte speriată” şi avea simptomele unui avort provo-cat cu 2-3 săptămâni în urmă.O altă reclamantă, dusă la un centru de adăpost pentru prostituate, a fost localizată de bandă şi bătută, a explicat poliţistul care a primit-o când aceasta a venit plină de lezi-uni la secţie pentru a depune plângere.Agentul a povestit că opera-ţiunea poliţiei a demarat în 2000, în urma reclamaţiilor făcute de mai multe românce, care susţineau că au fost obli-gate să se prostitueze în Casa de Campo. Agenţii, care au supravegheat mult timp apoi zona, au spus că l-au văzut uneori pe Clămparu, consi-derat liderul grupării, în parc, colectând banii de la femei.Procesul împotriva lui Clămparu se va relua pe 9 fe-bruarie, după ce avocatul său a cerut o amânare pe motive de sănătate.

România 15FEBRUARIE2012

Ministerul Sănătăţii a anunţat, joi, că numărul persoanelor fără adăpost şi a celor cu hipo-termie care au fost transportate de către serviciile de ambu-lanţă şi echipajele SMURD la unităţile sanitare şi în centrele sociale, în ultimele 24 de ore, este de 363.Din cele 363 de persoane, 186 au avut nevoie de îngrijiri me-dicale în unităţile şi comparti-

Legislaţia muncii prevede că procesele de muncă pot fi în-trerupte dacă temperaturile ex-treme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile conse-cutiv.Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadra-te în muncă, la articolul 6 (1) prevede că angajatorii care nu pot asigura anumite condiţii de muncă în timpul temeperaturi-lor extreme, pot lua, de comun acord cu reprezentanţii sindi-catelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, mai multe măsuri, printre care reducerea duratei zilei de lucru sau între-ruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuităţii activi-tăţtii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă.Aceste măsuri pot fi stabilite dacă temperaturile extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutiv.Dacă se decide aplicarea aces-tor măsuri, angajatorii, de co-mun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezen-tanţii aleşi ai salariaţilor, pre-cum şi ordonatorii de credite sau conducătorii instituţiilor finanţate din fonduri extrabu-getare, vor stabili modalităţile

mentele de primiri urgenţe, iar 73 persoane încă se mai află internate.Opt decese au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, în jude-ţule Argeş, Buzău, Satu Mare, Hunedoara, Prahova şi Dolj (trei decese), a precizat Minis-terul Sănătăţii într-un comuni-cat de presă.Meteorologii au emis un nou cod galben, valabil de vineri

Conducerea BNR justifică reducerea ratei dobânzii prin scăderea puternică a inflaţiei, care se va înscrie în ţintă în următorii doi

ani, dar vede ca principale riscuri inflaţioniste acţi-unile Guvernului sau ale politicienilor, reiese din comunicatul Consiliului de Administraţie al băncii centrale.”Persistă însă ris-curi asociate în principal factorilor aflaţi în afara sferei de influenţă a băncii centrale - ajustările preţu-rilor administrate, posibile derapaje în privinţa politi-cii fiscale şi a implemen-

tării reformelor structurale, precum şi tensiunile asocia-te contextului electoral”, se arată în comunicatul detali-at al CA-ului BNR.Toate riscurile enumerate de banca centrală repre-zintă, practic, acţiuni ale Guvernului, sau presiuni manifestate din partea me-diului politic, în ceea ce priveşte reformele sau ale-gerile din acest an.„Aceste riscuri, coroborate

cu incertitudinile legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital şi ale unor preţuri volatile reclamă calibrarea atentă a instrumentelor de politică monetară în vederea asigu-rării stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a sta-bilităţii financiare”, se mai spune în comunicatul Con-siliului de Administraţie al BNR.***

de recuperare a timpului ne-lucrat şi modalităţile de plată, putând opta pentru recupera-rea în următoarele şase luni a timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întreru-pere colectivă a activităţii, cu menţinerea drepturilor salari-ale avute anterior sau pentru nerecuperarea timpului de re-ducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere a activităţii, dar cu acordarea drepturilor salariale proporţional cu tim-pul efectiv lucrat.OUG 99/2000 mai stabileşte că pe durata întreruperii co-lective a lucrului, contractele individuale de muncă ale sala-riaţilor se menţin, iar perioada de întrerupere constituie ve-chime în muncă.În normele metodologice de aplicare a prevederilor Or-donanţei de urgenţă 99/2000 se stabileşte că temperaturile scăzute extreme sunt conside-rate „temperaturile sub minus 20°C sau când indicele de ră-cire scade sub pragul valoric de minus 32”.În normele metodologice se mai precizează că angajatorii au obligaţia să ia cunoştinţă direct sau prin personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii că temperatura, respec-tiv indicele temperatură-umi-ditate sau indicele de răcire, a atins sau se prognozează să atingă valorile extreme. Ace-laşi act normativ mai prevede că angajatorii vor putea lua orice măsuri, altele decât cele prevăzute în ordonanţa de ur-genţă, pentru protecţia persoa-nelor care lucrează în condiţii de temperaturi extreme. Sursa: mediafax

O misiune a FMI, CE şi BM condusă de Franks se află la Bucureşti, începând de mier-curi şi până pe 6 februarie, pentru a patra evaluare a acor-dului cu România.Surse oficiale au declarat, miercuri, că premierul Emil Boc se va întâlni joi cu repre-zentanţii celor trei instituţii.Şeful Guvernului a fost man-datat, de conducerea coaliţiei, să negocieze cu FMI creşte-rea pensiilor şi salariilor, din luna aprilie, a anunţat prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde.Un anunţ similar a fost însă prezentat şi în luna noiembrie 2011, când liderii coaliţiei de guvernare au convenit că sa-lariile bugetarilor şi pensiile

ar putea fi majorate în primul semestru al anului 2012, după vizita din aprilie a FMI, dacă nu vor exista „derapaje mari” în Europa şi în România în privinţa creşterii economice.Premierul a declarat însă că Guvernul va lua în calcul o uşoară recuperare salarială în sectorul public şi indexare a pensiilor, dar numai condiţi-onat de stabilitate şi creştere economică, fără să se anga-jeze în măsuri populiste care pot destabiliza ţara. România a prelungit acordul cu FMI din 2009-2011 printr-un acord de tip preventiv în valoare de circa 3,5 miliarde de euro.Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea

Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială, bani care nu au mai fost viraţi în acordul

anterior. BM a aprobat în de-cembrie acordarea tranşei de 400 de milioane de euro.Sursa: mediafax

dimineaţă până duminică sea-ra, avertizând că aria ninsori-lor va cuprinde treptat toate regiunile, începând din sud-vest, local stratul de zăpadă va depăşi 20 de centimetri, iar vântul va avea la rafale viteze de peste 60 de km/h. Începând de sâmbătă dimineaţă, local în regiunile sudice şi centrale precipitaţiile vor fi şi sub for-mă de ploaie sau lapoviţă şi frecvent se va depune polei.În Oltenia, Muntenia şi în su-dul Banatului ninsori şi inten-sificări ale vântului vor fi încă din cursul zilei de joi, au preci-zat meteorologii.Totodată, meteorologii au emis o avertizare cod galben pentru acelaşi interval, vala-bilă pentru Crişana şi Banat, unde noaptea temperatura va coborî sub -10 grade.Armata este pregătită să inter-vină cu aproximativ 4.000 de militari şi 1.000 de mijloace tehnice, personalul putând fi suplimentat cu alţi 4.000 mi-litari, pentru misiuni de eva-cuare a persoanelor, deszăpe-zire a căilor de comunicaţii,

deblocare a autovehiculelor, evacuare medicală terestră şi aeriană.Cursurile au fost suspendate joi în 180 de unităţi de învă-ţământ din 16 judeţe, în şase judeţe fiind înregistrate pro-bleme mai mari, printre care Alba, Botoşani şi Constanţa, a anunţat Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS).Potrivit raportărilor transmise de inspectoratele şcolare jude-ţene până la ora 10.00, în 20 de judeţe activitatea unităţilor de învăţământ nu a fost afectată de temperaturile scăzute, se arată într-un comunicat de pre-să al Ministerului Educaţiei.În cazul în care traficul rutier se întrerupe din cauza zăpezii, şoferii sunt sfătuiţi să oprească autovehiculele în afara părţii carosabile, pentru a permite utilajelor de deszăpezire să in-tervină.Nerespectarea interdicţiei tem-porare de circulaţie instituite pe un anumit segment de drum public constituie contravenţie şi se sancţionează cu reţinerea

permisului de conducere pen-tru o perioadă de 60 de zile şi cu amendă de la 6 la 8 puncte, respectiv de la 420 la 560 de lei.Şoferii sunt obligaţi să circule cu o viteză care să nu depă-şească 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în afara localităţilor când carosabilul este acoperit cu polei, gheaţă, zăpadă bătă-torită, mâzgă sau piatră cubică umedă.În ceea ce priveşte căile ferate,

au fost anulate 41 de trenuri, o linie a fost închisă, în trimp ce pe şinele ferate acţionează 148 de utilaje de deszăpezire.Boagiu a mai spus că la Aeroportul Otopeni acţionează 26 de utilaje de deszăpezire, la Băneasa opt utilaje, la Traian Vuia 11 utilaje şi la Mihail Kogălniceanu cinci utilaje.Totodată, pe Dunăre se află trei nave de intervenţie, în zo-nele Galaţi, Tulcea şi Sulina. Sursa: mediafax

Diaspora16 FEBRUARIE2012

Românii din Italia,

solidari cu RomâniaÎn data de 25 ianuarie, Joyce

Heather, lider al al consiliului local din Cardiff, Ţara Galilor a invitat reprezentanţi ai Par-tidului Social Democrat or-ganizaţia din Marea Britanie, alături de membri ai Asociaţiei Românilor din Ţara Galilor, la o întrunire ce a avut ca agendă crearea unei strategii comune de promovare şi integrare a comunităţii româneşti din Ţara Galilor Din delegaţia social demo-craţilor români au făcut parte Alexandru Petrescu, preşe-dintele PSD Anglia şi vice-preşedintele organizaţiei PSD Diaspora, Ciprian Bolos vice-preşedinte al organizaţiei PSD Anglia şi Liviu Leucă mem-bru al Biroului Executiv PSD Anglia. Din partea autorităţilor din Ţara Galilor, au mai partici-pat la întâlnire şi consilieri ai Partidului Laburist din zonele cu o concentraţie mare a ro-mânilor, Iona Gordon şi Susan Goddard.

Acţiunile de solidarizare a româ-nilor din Italia cu oamenii care protestează de trei săptămâni în România şi care cer demisia gu-vernului Boc şi a preşedintelui Băsescu au continuat şi dumini-că 29 ianuarie. După ce dumini-că 22 ianuarie au fost organizate manifestaţii în faţa Ambasadei României de la Roma şi în faţa Prefecturii din Padova, dumini-că 29 ianuarie au avut loc noi manifestaţii, la Roma, Milano, Bologna, Florenţa, Piacenza şi la Canicattì (Sicilia).La Roma, în apropiere de con-sulatul României din Via del Serafico, între 12.00 şi 14.00 au manifestat circa 100 de persoa-ne. Prima parte a manifestaţiei a fost dedicată socializării, discu-ţiilor între participanţii la miting. Asociaţia Românilor din Italia a strâns semnături pentru „Apelul pentru Adevărata Schimbare”, o petiţie lansată săptămâna trecută de un grup de intelectuali şi acti-

Într-o declaraţie comună, euro-parlamentarul britanic Michael Cashman, preşedinte al Con-siliului Naţional Executiv al Partidului Laburist, alături de reprezentanţi ai social-de-mocraţilor români din Marea Britanie, îşi manifestă spriji-nul pentru cauza manifestanţi-lor din Bucureşti şi din ţară şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de

Românii din străinătate s-au solidarizat cu protestatarii din România. În faţa ambasadelor şi a consulatelor României de peste hotare, de la Madrid, Paris, Strasbourg, Roma, Padova şi Montreal, români din diaspora au susţinut cauza pro-testatarilor din Bucureşti şi din alte oraşe ale ţării. La Madrid, în faţa Ambasadei României s-au adunat peste o sută de „in-dignaţi” protestatari din rândul românilor care trăiesc şi mun-cesc în Spania, exprimându-şi nemulţumirea faţă de Guvernul de la Bucureşti şi de preşedin-tele Traian Băsescu. Nota de umor nu a lipsit din mesajele lor de protest, într-unul dintre acestea ei scandând „Vă rugăm să ne scuzaţi/ Nu trimitem cât furaţi!”, protestatarii referindu-se la faptul că români sunt ne-voiţi să îşi părăsească familiile

lipsa de reacţie constructivă a guvernanţilor din România. „I stand alongside the decent Romanian people în their deep concerns about the cur-rent state of their country and their deep unease about the future. I am ready to work în the European Parliament with social democrats MEPs from România and elsewhere to en-

şi să muncească în străinătate, ca să le poată întreţine. Şi în Franţa, comunitatea ro-mânilor a participat la acţiuni asemănătoare, de susţinere a protestatarilor din România. La Strasbourg, în faţa Consulatului României, s-au adunat 40 de ro-mâni, care au vrut „să transmită un mesaj comun” şi să arate că sunt „civilizaţi” şi că cei care protestează în România „sunt exact ca noi”, după cum a ex-plicat Oana Niculescu, organi-zatoarea protestului de solida-ritate de la Strasbourg. Câteva zeci de persoane au protestat şi în faţa Ambasadei României din Paris. Majoritatea partici-panţilor erau tineri, studenţi sau absolvenţi ai unor universităţi franceze. „România solidară şi în ţară, şi în afară”, era unul dintre sloganurile lor. Întrebaţi cum ar trebui să arate România pe care şi-ar dori-o, protestata-rii au răspuns că în nici un caz cum arată acum. „Să arate cât mai aproape de cum arată ţările

sure that these worrying tren-ds and issues are addressed” a declarat Michael Cashaman „Alături de românii din ţară, Dublin, Londra, Madrid sau Berlin intenţionam să milităm şi în cancelariile marilor par-tide europene cauza celor care simt nevoia unei redresări fun-damentale a spaţiului politic românesc, în care să se regă-

din Occident, în care suntem obligaţi să plecăm pentru a avea o viaţă civilizată şi lipsită de problemele pe care le au cei care rămân acasă”, a precizat unul dintre ei.„Nu facem parte nici dintr-o asociaţie, nici dintr-o organiza-ţie. Suntem doar tineri şi voci inviduale, care se coalizează să manifeste solidar în sprijinul României”, a spus altcineva.În Italia, românii care s-au so-lidarizat cu protestatarii din România au pichetat sediul Am-basadei României din Roma, începând cu ora 12:00, din Stra-da Nicolo Tartaglia, nr. 36.Manifestaţii de solidaritate cu protestatarii din România au fost organizate şi în Padova, la iniţiativa Nonei Evghenie, consilier în P rimăria Romei pe listele Partidului Democrat. Un grup de români din Padova a pichetat Prefectura oraşului, simultan cu acţiunile organi-zate la Roma, „în semn de so-lidaritate cu manifestanţii din

sească competenţa şi bunul simţ.” a declarat Alexandru Petrescu În urmă discuţiilor dintre re-prezentanţii diasporei social-democrate şi reprezentanţii laburişti s-a agreat o abordare a tuturor europarlamentarilor români ce ar putea contribui la detensionarea prin dialog şi impunerea unor măsuri imedi-

România”, cerând „demisia preşedintelui Băsescu şi un Guvern de tehnocraţi”. Nona Evghenie a mai spus că a fost creat un grup de susţinere şi pe Facebook, în care românii din Italia îşi manifestă susţinerea faţă de protestatarii care au ma-nifestat în Piaţa Universităţii din Bucureşti şi în alte oraşe: „În mai puţin de două zile au fost adunate 640 de adeziuni”. „Protestul de duminică”, ţine să precizeze Nona Evghenie, „nu are nici o culoare politică şi a fost organizat de conaţionalii mei, rolul meu fiind acela de a-i ajuta din punct de vedere orga-nizatoric, ţinând cont de faptul că le susţin mesajul”.Şi românii din Canada s-au mobilizat pentru susţinerea ce-lor din România. Dacă acum câţiva ani diaspora română, în general, şi cea din Montreal, în special, dădeau procente aproa-pe de 100% în favoarea lui Traian Băsescu atât la alegerile prezidenţiale (2004 şi 2009),

Asociaţia Românilor din Ţara Galilor a fost reprezentată de Ştefan Giurcă, preşedintele or-ganizaţiei. Asociaţia reprezin-tă români din spaţiul sud-ves-tic al Marii Britanii, şi alături de preşedintele acesteia, un frecvent suporter al drepturilor românilor la educaţie şi cultu-ră naţională, a organizat nenu-mărate evenimente şi acţiuni ce contribuie la integrarea celor 3.000 de familii de ro-mâni ce trăiesc în Ţara Galilor, menţinând în acelaşi timp vie identitatea românească. Este binevenită iniţiativă au-torităţilor locale de a se asocia cu PSD Anglia în scopul pro-movării de programe de inte-grare a românilor în societatea britanică. Au fost discutate ini-ţiative culturale, educaţionale, de integrare socială precum şi sprijin pentru promovarea antreprenoriatului în rândul românilor. Autoritatile din Ţara Galilor şi consilierii oraşului Cardiff sunt foarte deschişi să colabo-

vişti civici români, care a strâns deja 4.000 de semnături. ARI a strâns semnături pentru petiţie şi de dimineaţă, în Porta Portese, astfel încât până la sfârşitul zilei au fost adunate 400 de semnă-turi. Protestul de la duminică de la Roma s-a desfăşurat, la cere-rea forţelor de ordine, la distanţă destul de mare de sediul consu-latului, în piaţa din faţa parcului de pe via del Serafico.Participanţii au afişat pancarte cu mesaje contra guvernului şi preşedintelui, cum ar fi „Jos Băsescu”, „Demisia, Alegeri anticipate”, „Vrem guvern teh-nic pentru România”, „Primă-vara românească / Mubarak 2011 / Gaddafi 2011 / Băsescu 2012”, „Căutăm un Mario Monti pentru România”, „Nu vreau să muncesc afară, vreau servici la mine-n ţară” sau deja clasicul „Vă rugăm să ne iertaţi, nu trimitem cât furaţi”. Sursa: gazeta românească

ate ce ar satisface doleanţele oamenilor ce îşi văd viitorul periclitat de un guvern incapa-

bil de dialog social şi de lansa-rea de programe de stimulare economică.

cât şi la referendumul din 2007 privind demiterea sa din func-ţia de preşedinte al României, anul acesta pare să aducă o schimbare în viziunea lor asu-pra conducerii de la Bucureşti.A adus însă o schimbare de optică a unei părţi a români-lor din Montreal, o dată ce, în ciuda gerului de până la minus 40 de grade Celsius, un grup de români a rezistat în stradă pentru a cere, în faţa Consula-tului General al României de la Montreal, demisia din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu şi a Guvernului premierului Emil Boc, precum şi alegeri anticipate, relatează Zig-Zag, o publicaţie româno-canadiană. Numărul protestatarilor a fost mic, de cel mult 30 de persoa-ne, care s-au împărţit în „ture” sâmbătă, în faţa Consulatului,

din cauza gerului, intrând pe rând să se încălzească în sediul unei bănci de la parterul clădi-rii.Lozincile scandate şi pancar-tele purtate de manifestanţi conţineau mesaje antiprezi-denţiale: „NO to Romanian Neocomunism! Demisia!”, „Jos Băsescu şi clanul lui!”, „Viermii şi ciumpalacii de la Montreal suntem alături de cei de acasă”, „Românii din Montreal, Canada sunt soli-dari cu Piaţa Universităţii”, „Ia-ţi cocoşul şi puicuţa/ Şi dă la popor punguţa”, „Un pirat hidos şi chior/ Şi-a bătut joc de popor” sau „Pierdut clasă poli-tică. O declar nulă”. Un copil a avut chiar propria pancartă – „România, trezeşte-te! Eu sunt mic, dar ţara mea e mare”. Sur-sa: jurnalul.ro, zig-zag

reze cu echipa PSD Anglia şi Asociaţia Românilor din Ţara Galilor. „În perioadă imediat următoare vom stabili un ca-lendar de evenimente cultu-rale şi acţiuni sociale ce vor promova comunitatea româ-nilor din Cardiff şi vom oferi ocazia locuitorilor din această zonă să descopere din valori-le de cultură, viaţă şi etică a cetăţenilor români ce au ales să trăiască în Cardiff şi împre-jurimi.” a declarat Alexandru Petrescu, vicepreşedinte PSD Diaspora. Asociaţia Românilor din Ţara Galilor va continua sub condu-cerea lui Ştefan Giurc şi alături de partenerii din PSD Anglia să menţină legăturăa cu autori-tăţile locale şi în parteneriat cu aceştia, să transpună în realitate programul de acţiuni din 2012 Heather Joyce a încurajat strângerea relaţiilor cu parte-nerii social democraţi români din Anglia şi a agreat şi po-sibilitatea nominalizării unui membru al PSD Anglia din

Cardiff, pentru înscrierea în cursa electorală pentru poziţia de consilier local în alegerile locale viitoare. Ciprian Bolos, vicepreşedinte PSD Anglia a meníonat faptul că, ”Alături de Northampton, Lewisham, Merton-Londra şi alte consilii vom continuă dez-voltarea relaţiilor cu autorită-ţile locale, cele mai în măsură să se aplece asupra agendei comunităţii româneşti. Răs-punsul primit de la autorităţi şi recunoştinţa românilor din zonele unde stabilim partene-riate ne-a determinat să creem un departament în cadrul or-ganizaţiei PSD Anglia, dedi-cat integral menţinerii şi dez-voltării relaţiilor regionale.” Social democraţii din Anglia îşi continuă campania de par-teneriate la nivel regional, cu autorităţi şi asociaţii româ-neşti, pentru ca împreună să poată stabili o mişcare unitară şi o poziţie puternică în spri-jinul tuturor românilor din Regatul Unit.

Avocatul răspunde 17FEBRUARIE2012

Vasile T. - MadridSunt în Spania de peste pa-tru ani şi muncesc cu con-tract de muncă de când am venit. M-am căsătorit şi soţia mea are NIE din vara anului 2011. Cum poate obţine permis de muncă în Spania?Răspuns: Permisul de mun-că în Spania, începând cu data de 22.07.2011, se poa-te obţine numai ca urmare a existenţei unui contract de muncă din partea unui an-gajator spaniol. Aceasta, în cazul nostru concret, presu-pune că soţia dumneavoastră trebuie să găsească o firmă, sau persoană fizică autoriza-tă (autonom), interesate în eventualele sale servicii. Din partea ei nu este nevoie de-cât de actul de identitate na-ţional şi numărul de NIE, iar angajatorul va trebui să pre-zinte anumite documente, în funcţie de tipul angajatorului (declaraţia de rentă şi DNI-

Ionuţ Niţu - Avocat/Spania

Răspuns la întrebările

d umneavoastră

ul în cazul unei persoane fi-zice, declaraţia de autonom şi obligaţiile fiscale achitate la zi în cazul autonomilor şi escrirtura firmei, codul fiscal împreună cu TC 1 şi TC 2 re-prezentând plata obligaţiilor fiscale pentru SL-uri).Nicolae B. – Toledo, Diana I. – Madrid, Sofia G. – Cuenca, Pop D. - Arganda del ReyExistă posibilitatea să bene-ficiez de şomaj în ţară dacă intenţionez să mă întorc în România, după ce am lucrat o perioadă în Spania?Răspuns: Nu puteţi primi ajutor de şomaj în România decât dacă, după întoarcerea în ţară, realizaţi aici o pe-rioadă de asigurare pentru şomaj, indiferent de durata acesteia. Stagiul minim de cotizare prevăzut de legisla-ţia română este de 12 luni în ultimele 24. Să presupunem că, după întoarcerea din sta-tul membru în care aţi lucrat anterior, lucraţi doar 2 luni în România, ceea ce nu v-ar da în mod normal dreptul la ajutor de şomaj. În acest caz, dumneavoastră sau agenţia teritorială veţi solicita insti-tuţiei competente din statul membru respectiv formularul care atestă perioada de asigu-rare realizată. Astfel, cele 12 luni de asigurare realizate în alt stat membru se vor cumu-la cu cele 2 luni de asigurare realizate în România şi va fi îndeplinită condiţia stagiului minim de cotizare. Totuşi, pentru a primi ajutor de şo-maj, nu este suficient să aveţi stagiul de cotizare menţionat mai sus, trebuie să îndepliniţi şi celelalte condiţii prevăzute de legislaţia română (să nu realizaţi venituri sau veni-turile realizate să nu fie mai mari decât salariul minim pe economie garantat în plată, să nu îndepliniţi condiţiile de

pensionare, să fiţi înregistrat la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă de care aparţineţi cu domiciliul sau reşedinţa).Onisie P. - ValenciaAm lucrat câteva luni în Spania. Am solicitat ajutor de şomaj, dar instituţia spa-niolă mi-a respins cererea pe motiv că perioada de asi-gurare realizată în Spania nu este suficientă pentru a primi ajutorul de şomaj. Cum trebuie să procedez în acest caz, mă pot întoarce şi pot beneficia de ajutor de şomaj în România? Menţio-nez că înainte de plecarea în Spania, am lucrat timp de 7 ani în România.Răspuns: Nu, nu puteţi be-neficia de ajutor de şomaj în România. În schimb, pu-teţi beneficia de prevederea europeană referitoare la to-talizarea perioadelor de asi-gurare. În acest scop, veţi contacta agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă (după caz, agenţiile judeţene sau agenţia Muni-cipiului Bucureşti) de care aparţineţi cu domiciliul sau reşedinţa şi veţi solicita for-mularul U1 sau E 301 pe baza căruia agenţia teritoria-lă va certifica că aţi realizat o perioadă de activitate şi de asigurare pentru şomaj de 7 ani în România. Pe baza acestui formular, perioada de asigurare din România se va cumula cu perioada de asigu-rare din Spania şi astfel poate fi îndeplinită condiţia stagiu-lui minim de cotizare pe care trebuie să-l realizaţi potrivit legislaţiei spaniole.Nicuşor T. - GijónDacă obţin ajutorul de şo-maj în România ca urmare a totalizării perioadelor de asigurare, cum se stabileşte durata perioadei de indem-nizare pentru şomaj şi suma

pe care o primesc ca ajutor de şomaj?Răspuns: În acest caz, drep-tul la ajutor de şomaj se va stabili în conformitate cu le-gislaţia română. Perioada de indemnizare se stabileşte în raport cu stagiul de cotizare constituit prin totalizarea pe-rioadelor de asigurare reali-zate în România şi în alt stat membru al UE. În schimb, la stabilirea cuantumului ajuto-rului de şomaj nu se va lua în considerare salariul sau ve-nitul pe care l-aţi obţinut în celălalt stat membru, calculul se va face pe baza salariului/venitului pe care l-aţi primit/realizat pentru ultima acti-vitate din România. În mod similar, dacă solicitaţi acor-darea ajutorului de şomaj în statul membru în care v-aţi desfăşurat ultima activitate, durata perioadei de indemni-zare şi cuantumul ajutorului de şomaj se vor stabili potri-vit legislaţiei statului mem-bru respectiv.Gina P. – Coslada, Florica G. - Alcalá de Henares, Costică H. - Torrejón de Ardóz, Nicu S. - AlcorcónMembrii de familie care sunt în întreţinerea mea sunt luaţi în calcul la stabili-rea cuantumului ajutorului de şomaj în România?Răspuns: Nu, în România cuantumul ajutorului de şomaj nu diferă în funcţie de numărul membrilor de familie care sunt în întreţi-nerea şomerului. Sunt însă state membre (de exemplu, Spania, Austria, Luxemburg, etc) a căror legislaţie prevede luarea în considerare a mem-brilor de familie în vederea stabilirii cuantumului aju-torului de şomaj. Instituţiile competente din aceste state membre pot solicita infor-maţii referitoare la membrii de familie cu domiciliul în

România, precum şi la veni-turile obţinute de aceştia în România, în vederea stabili-rii cuantumului ajutorului de şomaj potrivit dispoziţiilor legislaţiei pe care o aplică.Mioara P., Viorel I., Ancuţa R. - Alcalá de HenaresDacă sunt şomer în România pot solicita exportul ajuto-rului de şomaj în Spania?Răspuns: Da, binenţeles, toate prevederile descri-se mai sus se aplică în mod similar indiferent de statul membru în care primiţi ajuto-rul de şomaj şi indiferent de statul membru în care doriţi să vă căutaţi un loc de mun-că. Reţineţi însă că agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă din România autorizează exportul ajutoru-

lui de şomaj în alt stat mem-bru pentru o perioadă iniţială de maximum 3 luni. Extinde-rea perioadei de la 3 la maxi-mum 6 luni se va face la ce-rerea dvs, transmisă agenţiei teritoriale la coordonatele in-dicate de aceasta (poştă, fax sau e-mail) înainte de expira-rea celor 3 luni. Nu uitaţi însă că durata perioadei extinse de export este condiţionată de durata perioadei în care mai aveţi dreptul să beneficiaţi de ajutor de şomaj. De exemplu, dacă după epuizarea primelor 3 luni de export nu mai aveţi dreptul să primiţi ajutor de şomaj decât pe o perioadă de, să presupunem, 1 lună, extinderea se va face pentru maximum 1 lună.

Costa Blanca18 FEBRUARIE2012

Mulţi români de seamă au tră-it şi creat în afara graniţelor României, făcând cinste po-porului nostru. Păcat că atunci când ne întreabă cineva la cine ne gândim concret, ne vin în minte doar personalităţile ce-lebre precum Brâncuşi, Eliade, Ionescu, Cioran. Românii de vază sunt mult mai mulţi, dar, modeşti, nu se înghesuie la rampă. Un savant cu adevă-rat prestigios, de la naşterea căruia s-au împlinit recent o sută de ani, a trăit, ca şi noi, în Spania şi n-a fost cu nimic mai prejos decât intelectualii de marcă pomeniţi anterior. Pro-fesorul Alexandru Ciorănescu, vestitul savant taciturn din Insulele Canare, a trăit o via-ţă care ar putea face subiectul unui roman interesant.Am pornit la drum pe urmele reputatului profesor pe insu-la Tenerife. Mă contaria lipsa aproape completă de informaţii privind viaţa sa privată. Îmi do-ream să aflu mai multe despre omul din spatele catedrei, des-pre felul în care l-au cunoscut locuitorii Insulelor Canare, ce-tăţenii ţării sale de adopţie. Şi îmi mai doream să văd cu pro-prii mei ochi locurile prin care a trecut, străzile oraşului în care a trăit, natura şi oamenii cu care s-a înconjurat.Despre Tenerife, supranu-mită şi „Insula Primăverii Veşnice”, se perpetuează le-gende potrivit cărora ar fi în-truchiparea a ceea ce a mai rămas din dispăruta Atlantidă. Soarta a vrut ca, în anul 1948, în şirul naufragiaţilor istoriei care au poposit pe aceste me-leaguri să se înscrie şi românul Alexandru Ciorănescu, împre-ună cu soţia sa, Lydia. Venise acceptând un post de lector de limba franceză, oferit de Uni-versitatea La Laguna, una din-

tre cele mai vechi universităţi spaniole. Guvernul comunist din România îl destituise din funcţia de consilier cultural pe lângă Ambasada Română de la Paris, interzicând ieşirea din ţară a celor doi fii ai lor, minori. Nu ştiau pe atunci că aveau să treacă peste douăzeci de ani până la eliberarea copi-ilor din captivitatea abuzivă.Născut în România în anul 1911, licenţiatul în literatură română şi franceză avea să de-vină un respectat filolog şi pro-fesor, unul dintre pionierii lite-raturii comparate din Spania. Refugiat pe coasta Tenerifei, fugind de teribila ameninţare a dictaturilor europene interbe-lice şi de urmările celui De-al Doilea Război Mondial, a ales ca strategie de supravieţuire studiul unui domeniu teoretic intangibil, o disciplină intelec-tuală pură. I s-a dedicat cu atâ-ta ardoare încât s-a convertit într-o figură-cheie salvatoare a patrimoniului istoric şi literar al Arhipelagului Canarelor.Imensele sale cunoştinţe şi ca-pacitatea sa de sinteză, îmbi-nate cu modestia şi simplitatea exemplară, l-au ridicat la ran-gul de reprezentant al plenitu-dinii ştiinţei în sens rensacen-tist. În zilele noastre, termenul la modă care l-ar fi descris cel mai bine ar fi probabil neolo-gismul allrounder. Alejandro, aşa l-au rebotezat spaniolii, a fost un umanist, probabil unul dintre ultimii reprezentanţi ai speciei pe cale de dispariţie a omului de ştiinţă complet, cu cunoştinţe vaste, care depă-şesc cu mult limitele înguste ale unei singure discipline.Revin însă la plimbarea prin locurile în care a trăit. Am fost surprinsă să constat că locui-torii Tenerifei nu înregistrează nici cel mai mic discomfort acustic atunci când se confrun-tă cu numele atât de „exotic” de Ciorănescu. Un şofer de taxi din capitala Santa Cruz mi-a silabisit zâmbind: Si-ora-nescu. Mi-am manifestat recu-noştinţa după modelul spaniol de a „da mulţumire” – dar las gracias (aşa cum noi dăm bi-neţele). Şoferul mi-a răspuns vesel, printr-o expresie în coa-dă de peşte, de mai mare dra-gul: la gracia la tiene Usted en

la cara („graţia vă stă înscrisă pe faţă”). Încep să înţeleg mi-rajul exercitat de amestecul fermecător de limbi şi dialecte asupra cercetătorului-literat, care a ales să trăiască aici, în-conjurat de astfel de oameni!Pe aici, „Alejandro Ciorănescu” se recită fluid, fără efort, cu „si” la început şi fără tremă pe „ă”. Librarul, m-a privit cu un zâmbet dezarmat: Sioranescu? S-a scuzat că nu avea momen-tan nimic în sortiment, dar m-a trimis două străzi mai departe, la doi paşi, unde ac-tivează Biblioteca Insulară. Şi ţin-te frate, prestigioasa insti-tuţie poartă numele de nici mai mult nici mai puţin Alejandro Ciorănescu! Biblioteca ocupă 4000 de metri pătraţi, rămâ-nând deschisă publicului 24 de ore din 24! Fără îndoială că primii care profită de aceas-tă adevărată mană cerească sunt studenţii Universităţii La Laguna, cea la care a activat Ciorănescu însuşi. La Laguna, municipiul situat la

nord-est a rămas incontestabil capitala de suflet a întregii regi-uni. Fondat încă din secolul al XV-lea, a fost capitala insulei Tenerife şi a întregului Arhipe-lag al Canarelor până în secolul al XIX-lea. Recunoaşterea sa internaţională a culminat cu înscrierea în anul 1999 în Patri-moniul Cultural al Umanităţii de sub egida UNESCO. Cu toa-te acestea, plimbarea pe străzile sale fermecătoare are darul de a deconecta de lumea exterioară. Turiştii dornici de soare şi mare par a nu fi descoperit încă far-mecul discret al oraşului uni-versitar, care trezeşte nostalgii din secolul trecut.Inevitabil, gândul zboară la si-lueta misterioasă a profesorului taciturn, pe care l-au purtat paşii pe aici. Alexandru Ciorănescu a fost docent al acestei Uni-versităţi timp de treizeci de ani, predând nu doar Filologie Romanică, ci şi Franceză, Română, Italiană. Portugheză şi Literatură Comparată. Era unul dintre acei profesori la care se recurgea atunci când alţii nu făceau faţă. Se spune că instituţia academică nu l-ar

fi recunoscut îndeajuns pentru efortul său generos, dar catedra pe care nu a condus-o niciodată l-a recompensat prin acorda-rea titlului de Doctor Honoris Causa în anul 1990. Multiplele sale publicaţii în şase limbi îl califică drept umanist şi enci-clopedist incontestabil.„Îl vedeam venind târziu, me-reu punctual, înalt şi mândru, îndreptându-se spre secretariat, de unde îşi prelua corespon-denţa şi pleca la cursuri; apoi ieşea, la fel de drept şi de dis-tant, saluta, asta da, întotdeau-na corect, cobora pe scările de marmură cenuşie ale vechii Universităţi şi se întorcea la Santa Cruz. Mereu aşa, nici-odată nu l-am văzut oprit pe coridoare, discutând cu un stu-dent sau cu alt profesor, nicio-dată nu a participat la întâlniri, reuniuni, comisii sau ocazii mondene. Cei care îl aveau la clasă spuneau că era bun, ştia multe; noi, cei care îl vedeam doar trecând pe culoare, gân-deam că aşa trebuie să fie: un

om care ştia multe.” Sunt cu-vintele cu care îl caracterizează pe Alejandro Ciorănescu profe-sorul Maximiano Trapero, şeful Catedrei de Filologie Spaniolă de la Universitatea din Las Palmas de Gran Canaria, într-un articol publicat în cotidianul La Provincia pe 27 noiembrie 1999, la două zile după moar-tea marelui filolog. Se consideră norocos pentru că a avut şansa să-i devină mai apropiat. Tot el spune: „cunos-când cu adevărat dimensiunea intelectuală a lui Alejandro Ciorănescu şi importanţa ope-rei sale, am început să-l admir. Am înţeles atunci că abţinerea sa de la participarea la viaţa universitară din La Laguna – mă refer la catedre, alegeri, secretariate, decanate etc. – avea o justificare în opera sa de investigaţie, cea căreia i s-a dedicat cu trup şi suflet, mai presus decât titlurilor şi onoru-rilor, chiar cu preţul renunţării la o remuneraţie mai demnă şi mai generoasă.” Sunt puţini aceia care l-au cunoscut mai îndeaproape, descoperind sur-prinşi un intelectual afabil, cu

o conversaţie strălucită, cu un fin simţ al umorului, vesel şi galant. Meritul său major faţă de Spania este acela de a fi pri-mul care a tradus din franceză documentele istorice care stau la baza constuirii entităţii cu-noscute astăzi unanim drept Insulelele Canare. Reconsti-tuind migălos însemnările de la faţa locului ale cavalerului francez Bethencourt, în tim-pul conquistei, cronica Le Canarien, a intrat în istorie drept opera cea mai cunos-cută a istoricului Alejandro Ciorănescu. Scrierile sale au pecetea universalităţii, sunt martorele unei curiozităţi fără margini, dublate de cunoştin-ţe acumulate din atât de multe domenii, încât numai o minte enciclopedică, de erudit desă-vârşit, putea să le cuprindă. Un fenomen unic în epoca noastră, când pericolul super-specia-lizării pe domenii din ce în ce mai restrânse constituie o ame-ninţare pentru substanţa cultu-

rii în accepţiune tradiţională.Naţiunea care l-a adoptat pe Ciorănescu este conştientă de valoarea lui. Se consideră că pasiunea cu care s-a dedicat chestiunilor specifice Insulelor Canare este benefică tuturor locuitorilor, pentru că i-a aju-tat să vadă acum lucrurile cu mai multă claritate. Alejandro Ciorănescu a ştiut să mulţu-mească Insulei Tenerifa pentru ospitalitatea cu care l-a primit, oferindu-i roadele cercetărilor sale pe teme specifice care o individualizează, conturându-i portretul în întreaga lume.Parcă anume ieşită în cale pen-tru a mă atenţiona încă odată asupra caracterului cu adevărat enciclopedic al cercetătorului tinerfeño de origine română, Grădina Botanică din oraşul Puerto de la Cruz mă surprin-de plăcut: opera cu caracter de cronică, dedicată originii şi bogăţiei acestui centru este semnată de acelaşi Alexandru Ciorănescu. Grădina botani-că din Puerto de la Cruz este reponsabilă pentru prezenţa multor plante pe care le con-siderăm de pe acum de la sine

Prin Canare, pe urmele lui don Alejandroînţelese în Europa. Spre exem-plu, pe insula Tenerife cresc peste 30 de soiuri de cartofi, unele dintre ele provenind din specii deja dispărute pe conti-nentul sud-american. Sunt multe instituţii, lucrări şi manifestări dedicate lui Alejandro Ciorănescu pe Insulele Canare. Există chiar şi o trupă de teatru alejandro ciorănescu. De bună seamă că nu am descoperit tot ce s-ar fi putut găsi pe parcursul unei sin-gure săptămâni de sejur, legat de personalitatea atât de proli-fică a valorosului om de cultură. A primit onoruri şi distincţii atât de multe, încât simpla lor enumerare ar ocupa un spaţiu considerabil. A fost un om fun-damental, în sensul etimologic al termenului, un adevărat cla-sic al secolului XX. A scris nu numai despre Insule, ci a elabo-rat şi studii critice despre opera autorilor relevanţi autohtoni, cum ar fi Antonio de Viana, Elías Serra Rafols şi Leopoldo de la Rosa. Opera în patru vo-lume, Istoria oraşului SantaCruz de Tenerife în anii 1494-1977, îmbină rigoarea ştiinţifi-că şi stilul fluent, creând o bază de date inestimabilă, imposibil de egalat, chiar şi la treizeci de ani de la apariţie. Nimeni altci-neva n-a reuşit să studieze atât de metodic toate arhivele cana-riene, provinciale, locale, civi-le, religioase şi familiale.Cariera sa literară este fără egal. Însăşi începuturile ei au pus bazele viitoare: pe vre-mea bacalaureatului colabora deja cu revista colegiului pe care îl frecventa la Bucureşti, unde conta pe sprijinul lui Emil Cioran în persoană. Pa-siunea, entuziasmul, sacrificiul l-au însoţit şi pe Alexandru Ciorănescu pe tot parcursul vieţii sale. Finalizarea studi-ilor la Sorbona a condus la perfecţionarea sa teoretică şi la punerea în practică a metodei sale comparative. Se spune că Ciorănescu ar fi făcut pentru literatură ceea ce Ibáñez a făcut pentru sociologie. Înainte de a face calea întoarsă pe bătrânul continent, am mai coborât odată panta lină a stră-zii Alejandro Ciorănescu din Santa Cruz. La baza ei, ochi în ochi cu Oceanul Atlantic am realizat că mă aflam pe un areal cu valoare istorică: era locul în care Amiralul Nelson şi-a pier-dut un braţ. Zadarnic încercase britanicul să pună stăpânire cu forţa pe insulă. Iată că, tăcut şi retras, demn şi modest, româ-nul Ciorănescu a reuşit în mod paşnic şi prin daruri benefice să dobândească ceea ce lui nu i-a da... mâna: inimile conaţionali-lor din patria sa adoptivă!

Gabriela Căluţiu SonnenbergBenissa - Costa Blanca

Cum ne protejăm sănătatea în perioda friguroasă

Tot ce trebuie să faci este să te bucuri de sporturile de iarnă, să mănânci sănătos şi să-ţi pro-tejezi imunitatea cu citrice şi legume bogate în betacaroten.În sezonul rece găsim tot felul de scuze ca să mâncăm mai mult şi să facem mai puţină mişcare. Însă dacă vrem să ne menţinem sănătoşi şi supli, trebuie să ne schimbăm obi-ceiurile.Acest lucru nu înseamnă să ne pedepsim cu diete drastice şi cu exerciţii fizice suprasolici-tante. Secretul constă doar în activităţile fizice care ne fac plăcere.Fie că vorbim despre ski, pa-tinaj, snowboarding, hochei, săniuş, toate contribuie la ar-derea caloriilor şi la refacerea tonusului general.Investeşte în articole sportive. Odată ce le cumperi, cu sigu-ranţă nu le vei ţine în debara. Vei vedea că o pereche de patine sau de schiuri vor face minuni în ceea ce priveşte si-lueta şi starea ta de sănătate. În plus, îţi petreci timpul într-un mod activ şi plăcut.Ca să te protejezi de factorii externi, precum vremea rece, precipitaţiile şi vântul puter-nic încarcă-te cu doze serioa-se de antioxidanţi.Îi găseşti în citrice. Iarna este sezonul răcelilor şi gripelor, aşa că este mai important ca niciodată să ne protejăm sis-temul imunitar. Expertul în nutriţie Ilyse Schapiro reco-mandă luarea de suplimente de vitamina C, pe lângă con-sumul de fructe şi legume co-lorate în portocaliu.Clementinele şi portocalele nu ar trebui să lipsească din meniul zilnic în acest sezon.Morcovii şi cartofii dulci con-ţin betacaroten, provitamina A care contribuie la creşterea rezistenţei organismului în faţa îmbolnăvirilor.

Obiceiuri care îţi întăresc sistemul imunitarNu e nevoie de schimbări mari pentru a fi sănătos. Este suficient să îţi formezi câteva obiceiuri, care te vor ajuta să îţi menţii sistemul imunitar crescut.

Spală-te pe mâini

Poate că acest lucru este des-tul de normal, însă de câte ori nu ţi s-a întâmplat să mergi la restaurant, să te aşezi la masă şi să mănânci fără ca înainte să te fi spălat pe mâini? Sau, de câte ori mânânci la birou, în timp ce îţi faci treaba? Pe tastatură şi mouse se strâng cele mai multe bacterii, iar în momentul în care mănânci, te poţi alege cu câteva dintre ele. Spală-te pe mâini în mod con-stant, astfel vei ţine departe acele bacterii care îţi pot afec-ta sistemul imunitar.

Bea ceai verde

Ceaiul verde are numeroa-se beneficii asupra organis-mului. Un consum moderat intensifică metabolismul, menţine în limite normale colesterolul rău şi poate pre-

veni afecţiunile dentare prin distrugerea acelor bacterii care duc la apariţia acestora. Şi dacă iei antibiotice, dar bei şi ceai verde, bacteriile vor fi distruse de trei ori mai repede, decât dacă ai opta doar pentru medicamente.

Poartă pantofi cu toc mediu

Specialiştii recomandă purta-rea unor pantofi cu un toc de aproximativ 4 cm, deoarece

nici cei înalţi, dar nici cei joşi nu aduc beneficii organismu-lui. Pantofii cu toc mediu au rolul de a întări muşchii pel-vieni, nu pun în pericol articu-laţiile şi nu provoacă întinderi musculare, ca în cazul celor înalţi, care presupun o postură încordată.

Ai nevoie la toaletă? Mergi imediat!

Multe persoane nu merg la toaletă atunci când au ne-voie, sub pretextul că nu au timp. Însă, potrivit unor stu-dii recente, cei care se abţin chiar şi pentru câteva minute, pun în pericol sănătatea ini-mii. Când vezica este plină, inima se află sub presiune, iar acest lucru poate fi destul de grav, mai ales pentru per-soanele care sunt predispuse atacului de cord.Ce faci să nu te afecteze fri-gulDin cauza frigului, circulaţia sângelui la nivelul mâinilor, picioarelor şi degetelor poa-te avea de suferit. Bătrânii şi copiii sunt mai susceptibili la a face hipotermie (scăde-rea temperaturii corpului sub 35 de grade Celsius), care se manifestă prin tremurat, amorţeli ale degetelor de la mâini şi de la picioare, obo-seală accentuată, tensiune arterială scăzută, în stadii-le severe (sub 28 de grade Celsius) putând apărea pier-derea cunoştinţei.În cazurile uşoare de hipoter-mie este indicată încălzirea treptată a victimei cu pături groase, evitându-se expune-rea imediată la surse puterni-ce de căldură. În cazul în care există şi degerături, extremi-tăţile afectate se vor spăla cu apă călduţă, nu fierbinte.Sfaturi de vreme recePoartă căciulă, şosete de lână, fular, mănuşi şi încălţăminte cu talpă groasă, pentru a îm-piedica pierderile de căldură. Dacă ai de făcut drumuri mai lungi iarna, intră în magazine pentru a te mai încălzi. În sta-ţie, în timp ce aştepţi autobu-

zul sau tramvaiul, nu sta pe loc: plimbă-te de la un capăt la altul al staţiei şi freacă-ţi mâinile.Vârstnicilor cu afecţiuni cronice le este indicat să se vaccineze pentru a preveni complicaţiile date de infecţi-ile respiratorii. Cardiacii tre-buie să evite trecerea bruscă de la cald la frig şi ieşirile dimineaţa şi seara, când este mai frig.5 dureri pe care nu trebuie să le ignoriDin lipsă de timp sau din co-moditate preferăm să trecem cu vederea peste durerile care ne dau ,,bătăi de cap” adeseori. Deşi trecătoare, de cele mai multe ori durerea este un semn care ne trimite la medic.

Durerile de cap intense

Dacă ai frecvent parte de du-reri de cap care par să nu se mai sfârşească nu te aştepta ca medicamentele să rezolve problema de fiecare dată. ,,În unele cazuri, simplele dureri

de cap pot fi de fapt sem-ne clasice ale anevrismelor cerebrale sau chiar ale unei hemoragii cerebrale”, este de părere purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Americane de Geriatrie.

Dureri în piept, umeri sau braţe

Nu ignora dureri pe care le

Sănătate, frumuseţe, stil 19FEBRUARIE2012

resimţi la nivelul pieptului. Specialiştii susţin că durerile din zona pieptului pot fi de fapt semnale ale unor afec-ţiuni cardiace. Mai mult, în cazul în care eşti deja răcit, durerile din piept pot ascun-de o posibilă pneumonie.

Durerile de spate

Dureri lombare? Deşi dis-par când te întinzi în pat sau atunci când masezi zona lombară, durerile nu trebuie ignorate. Ele pot proveni de la probleme ale coloanei, dar şi de la afecţiunile rinichi-

lor. Pentru a preveni apari-ţia complicaţiilor sau a altor simptome, cel mai indicat este să ceri sfatul medicului.

Dureri abdominale frecvente

Dacă durerile pe care le re-simţi în zona abdomenului apar frecvent, nu mai amâna vizita la medic. Problemele vezicii biliare, ale pancreasu-lui, apendicelui, ulcerul gas-tric sau blocajele intestinale se numără printre posibilele cauze ale acestor dureri.

Senzaţia de ace în picioare?

Dacă simţi mii de ace în pi-

cioare, cel mai indicat este să nu treci cu vederea şi să-ţi programezi din timp o vi-zită la medicul tău. Simpla senzaţie de ace în picioare poate indica de fapt o lezi-une a nervilor sau posibi-le tulburări ale circulaţiei sangvine. Grăsimea brună arde calori-ile pe timp de iarnăGrăsimea brună, un ţesut special care se găseşte în or-ganism, are un rol important pe timp de iarnă: arde calo-riile ca să ne încălzească, potrivit unor studii recente.Ca răspuns la frig, celulele

sistemului imunitar activează această grăsime brună, de-terminând-o să ardă calorii ca să producă astfel căldură pentru organism.Cercetătorii de la Universi-tatea Sherbrooke din Quebec au descoperit, de asemenea, că acest tip de grăsime nu funcţioneză la fel atunci când este cald.Oamenii de ştiinţă au vrut să găsească şi o cale prin care să mărească cantitatea de grăsime brună din organism. Astfel, persoanele predispu-se obezităţii ar putea avea un risc mai mic de a suferi din cauza complicaţiilor date de prezenţa kilogramelor în plus.

Zoe Stoleru / Valencia

Tradiţii populare20 FEBRUARIE2012

Tradiţii:„Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi des-ferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a se des-funda pământul. Şi februarie nu lasă să se facă una ca asta deodată. Căci ştiut este că în februarie noaptea îngheaţă şi ziua se dezgheaţă, şi aşa treptat merge de la îngheţul cel mare din decembrie şi ia-

FEBRUARIE

nuarie la căldura lui martie şi aprilie. Aceasta când merg lucurile pe calea lor firească. Câteodată februarie îşi dă şi el arama pe faţă; vrea să arate că şi el este lună de iar-nă. Atunci, ţin-te pânză, să nu te rupi! unde îmi întoarce cojoaca pe dos, şi unde ne trimite câte un pui de viscol, de zloată, de te crezi la ge-rul Bobotezei, ori în mijlocul

iernii!” Sfaturi generale:„Cerne bucatele de sămân-ţă. Cară şi împrăştie gunoi, ca, pe când se dezgheaţă, zama lui să intre în pământ. Când timpul e frumos, poţi începe aratul. De n-ai fă-cut în ianuarie, adună acum neaua în jurul pomilor. Cu-răţeşte livezile de muşinoa-ie, pietri şi mărăcini şi, pe

unde locul e pleş, seamănă iarbă. Lasă berbecii la oile ce vrei să fete în iulie şi le păzeşte să nu bea apă de pe neauă, căci cele de a făta pierd mielul, iar celor făta-te li se strică laptele. Taie mlădiţe de altoit din partea despre miazăzi a pomilor, le împlântă în nisip ori în pă-mânt umed până la folosin-ţă. Sfârşeşte curăţirea pomi-

Denumire populară a lunii Februarie:faur, făurar (luna faurilor de fier, care pregătesc fiare-le aratului; „Faur ferecă/ Şi desferecă”; „Două săptămâni ferică/ Iar două desferică – ninge şi plouă, îngheaţă şi dezgheaţă, e ger şi căldură”), fluierar („Luna lui fluie-rar bagă omătul pe borta acului în casă“), luna lupilor

Denumirea populară a lunii februarie, “Făurar”, provine de la faur, adică timpul în care se ascuţeau unelte, ceea ce su-gerează începutul pregătirilor pentru muncile agricole.Conform tradiţiei, luna fe-bruarie este o lună capricioasă şi nemiloasă, datorită fluctua-ţiilor de temperatură de la o zi la alta. Se spune că noap-tea îngheaţă tot, iar ziua se dezgheaţă. Această “răutate” a lunii februarie se vorbeşte

că ar proveni de la faptul că acesteia i s-au repartizat mai puţine zile faţă de celelalte luni ale anului.Sărbătorile lunii februarie sunt legate, în principal, de începutul noului an agricol, de bunăstarea casei şi de sen-timentul înălţător al iubirii, simbol al vieţii şi al schim-bării. Dintre acestea amintim: Sfântul Trifon, pe data de 1 februarie; Martinii de Iarnă, de pe data de 1 februarie până pe data de 3 februarie; Sfântul

Februarie – luna iubirii

Haralambie, pe data de 10 fe-bruarie; Dragobetele, pe data de 24 februarie. Totodată se spune despre luna februarie că este o lună a tradiţiilor legate de sfârşitul iernii şi începutul primăverii, datorită faptului că se află la răspântia dintre aceste două anotimpuri.Multe dintre superstiţiile lunii februarie se leagă de vreme, astfel:• Dacă în luna februarie nu există îngheţ, atunci e semn că va fi mană în decursul anului;• Dacă în luna lui făurar apa curgătoare e caldă, atunci ur-mează un ger năpraznic;• Dacă în luna februarie nu vin ninsorile şi viscolele, atunci vor apărea la Paşte;• Dacă se întâmplă ca în fe-bruarie să tune, atunci la vară vor fi furtuni însoţite de grin-dină.Tradiţiile şi obiceiurile ro-mâneşti de Dragobete, săr-bătoarea bunei dispoziţii şi a iubirii în grăi românescFiul Babei Dochia, Dragobetele, este echivalentul Sfântului Valentin şi simboli-zează sărbătoarea dragostei în tradiţiile româneşti. Sărbătorit pe 24 februarie sau 1 martie, Dragobetele este un obicei românesc care marchează în-

ceputul primăverii. În mediul rural, Dragobetele se sărbăto-rea prin logodne simbolice şi prin jocuri de iubire. În me-diul urban aceste tradiţii sunt inexistente, Dragobetele fiind umbrit de Valentine’s Day, o sărbătoare de împrumut occi-dental. Puţini sunt cei care cunosc cu adevărat tradiţiile româneşti sau obiceiurile româneşti păstrate din generaţie în ge-neraţie pentru sărbătoarea de Dragobete. Puţini sunt şi cei care mai sunt interesaţi de ri-tualurile acestei sarbarbatori de când sărbătoarea occiden-tală de acceaşi natură, Sfân-tul Valentin a dobândit statut mioritic. Există, însă, anumite zone rurale care cred în obice-iurile româneşti şi în simbolul sărbătorii de Dragobete. Astfel, sărbătoarea dragostei sau ziua îndrăgostiţilor la ro-mâni era văzută că fiind una de bun augur, deoarece se credea că aduce gospodarilor un an mai îmbelşugat, linişte, noroc în dragoste şi prospe-ritate. Modul de a sărbători Dragobetele este diferit de la o regiune a ţării la alta: petreceri în aer liber, dansuri, jocuri, discuţii în jurul focului, săru-turi, logodne simbolice etc. Dragobetele era sărbătorit în preajma zilei de 1 martie, cel mai des pe 24 februarie fiind denumit şi Ziua îndrăgostiţilor, Cap de primăvară, Logodnicul păsărilor. Este posibil ca luna februarie să fi fost considerată luna de primăvară, momentul de trezire al naturii în care păsările îşi caută cuiburi iar tinerii intră în rezonanţa cu at-mosfera. Se spune că prin sate se auzea zicala: ” Dragobetele săruta fetele”. În credinţa populară româ-nească se spune că cei ce par-ticipă la Dragobete sunt feriţi de boli tot anul. Ţinerii se în-tâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii îmbrăcaţi în cele mai bune haine. Porneau în grupuri cântând către pă-

dure sau lunci pentru a cauta ghiocei şi alte plante folosite în descântecele de dragoste dacă vremea era frumoasă. Dacă în schimb vremea era urâtă se adunau la unii dintre ei acasă pentru a se ţine de jo-curi şi poveşti. De Dragobete se făceau dea-semenea logodne simbolice pentru următorul an (fiind foarte des urmate de logodne adevărate), sau frăţii de sânge între fete şi băieţi.Se aprindeau focuri în pădure în jurul cărora fetele şi băieţii stăteau de vorbă. Pentru comunitate era foarte important ce se întâmplă de-oarece era un prilej de a afla la ce nunţi se va merge în toamnă. Petrecerea avea loc după-amiază unde toată lu-mea trebuia să se simtă bine deoarece se spunea că cei ce nu au petrecut de Dragobete sau n-au văzut o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche restul anului. În unele zone fetele nemări-tate strâng zăpada şi o topesc pentru a se spăla pe faţă şi pe cap cu ea în dimineaţa de Dragobete pentru ca cel iubit să le considere mai frumoase. Dacă în ziua de Dragobete ai noroc să auzi pupăza, se spu-ne că vei fi harnic tot anul. Dacă plouă se spune că pri-măvara va veni devreme şi va fi frumoasă.

Treburile mărunte sunt soco-tite de bun augur în această zi, dar nu şi cele mari. Nu se coa-se, spăla sau merge la câmp dar se poate face curăţenie în toată casa pentru ca zilele ce urmează să fie pline de pros-peţime şi spor.Dacă va număraţi printre cei care păstrează tradiţiile ro-mâneşti referitoare la sărbă-toarea de Dragobete sau dacă doriţi să oferiţi un cadou persoanei iubite, piaţa româ-nească şi site-urile online vă pun la dispoziţie o gamă am-plă de felicitări de dragoste oricare ar fi preferinţele dum-neavoastră. Fie că doriţi să

adresaţi celui drag un mesaj haios de iubire, fie că sunteţi în căutarea unor mijloace de inspiraţie pentru o declara-ţie de dragoste în adevăratul sens al cuvântului, felicitări-le de dragoste româneşti vă ajută să va suprindeti în mod plăcut partenerii de viaţă. Există, de asemenea, felici-tări de dragoste de Dragobete ce pot fi personalizate sau animate, oferindu-vă astfel şansa de a oferi partenerului sau partenerei un cadou unic.A consemnat Timeea Oprean – Cluj NapocaFoto: Arhiva personală - Dan Timoc

lor de omide şi, când timpul e frumos, poţi sădi pomi. Curăţeşte altoii mai tineri de crengile netrebnice, ca să crească frumoşi. Fă resad-niţă şi seamănă ţeler, ceapă, sălată, călărabe, castraveţi şi altele, pe cari le vei apăra prin un acoperemânt în con-tra gerului.”Prevestire de timp:Când bufniţa prin luna fe-

bruar va cânta, e semn de primăvară timpurie. Dacă cântă piţigoii vesel în luna lui Faur, în curând se va des-primăvăra. Faur urât, mai frumos. Când nu îngheaţă la Faur e semn de an mănos. Zăpada în Faur întăreşte se-mănăturile. Viforele ce nu vin în Faur se răzbună la Paşti. Dacă Făurar e vântos, vara e secetoasă.

Bucătăria de acasă 21FEBRUARIE2012

Calendarul ortodox - februarie 2012

Limbă cu măslineIngrediente: • 300 g. limbă de porc sau vită, 1 ceapă, 70 ml ulei • 100 ml vin, 150 ml suc de roşii • 100 g măsline, 25 g făină, pi-per boabe, 1-2 foi dafin Modul de preparare: Limba de porc sau de vită se curăţă şi se spălă bine cu o pe-riuţă şi se pune la fiert în oala sub presiune, în apă cu o lin-

guriţă de sare sau cu delikat şi o lăsăm să fiarbă 1 - 1,5 ore. Limba fiartă se va curăţa de pieliţa care o acoperă fierbinte fiind. Apoi, se taie mărunt cea-pa şi se căleşte în ulei. Se stin-ge cu sucul de roşii amestecat cu făină şi cu 250 ml din supa în care a fiert limba. Se adau-gă limba tăiată felii groase de aproximativ 1 cm, măslinele,

Pulpă de porc împănată cu costiţăCiorbă ca la Rădăuţi

Tort de mere pentru zile friguroase

Ingrediente pentru realizarea unui tort mare, în cratiţă înaltă cu diametru de cca. 28 cm.: • un pahar de 250 ml. cu zahăr pentru tapetat cratiţă • 7-8 mere curăţate şi tăiate felii • cremă de zahăr ars din: 1 litru lapte, 8 ouă, un pahar za-hăr, vanilie • pandişpan din: 6 ouă, 6 lin-guri zahăr, 6 linguri făină, 1 praf de copt, vanilie, coajă de lămâie • opţional: frişcă pentru ornat sau 3 plicuri de glazură de za-

Poftă bună!Reţete trimise de

Ancuţa Dunea - Rădăuţi, Jud. Suceava

hăr ars din comerţ Modul de preparare: Pentru prepararea acestui tort se urmează următoarele eta-pe: • se tapetează cratiţa cu siro-pul de zahăr ars format dintr-un pahar de zahăr preparat la foc mic • după ce s-a răcit zahărul ars, se adaugă merele tăiate felii peste care se pune compoziţia de cremă de zahăr ars; se in-troduce în cuptorul încins, la foc mic şi se lasă până începe crema de zahăr ars să se des-

Ingrediente:• 7 kg pulpă de porc dezosată, 100 g. costiţă uşor afumată• 150 g măsline, 1-2 linguri ulei, 150 ml. vin alb, 1 lingu-riţă muştar• sare, piper, cimbruMod de preparare: • carnea se spală, se curăţă de pieliţe şi se desface în 5-6 bucăţi. Costiţa se taie cubuţe-le, iar măslinele se curăţă de sâmburi şi se taie în sferturi.• se străpung bucăţile de car-ne cu ajutorul unui cuţit cu vârful ascuţit şi se împănează cu măslinele şi costiţa trecută prin muştar. Se condimentea-ză apoi bucăţile de carne cu sare, piper şi cimbru şi se pun într-un vas pentru copt care se poate acoperi.• se stropeşte carnea cu ulei, apoi se adaugă vinul îndoit

Ingrediente: • 1 kg carne de pui (preferabil piept) • 2 morcovi, 2 cartofi, 1/4 ţe-lină (150 g) • 1 rădăcină de păstârnac sau 1 pătrunjel • 2 buc. de ardei gras, 1 ceapă mare • 3 gălbenuşuri de ou, 500 ml smântâna • 2 -3 linguri oţet, 5 - 6 căţei de usturoi • verdeaţă tocată Modul de preparare: Se fierbe pieptul de pui îm-preună cu legumele în 2-3 l de apă cu sare, până când carnea este foarte bine fiartă. Se scoate carnea şi legumele iar supa se strecoară. Dacă pieptul are piele sau oase, acestea se îndepărtează. Carnea se tăie bucăţele cât mai mici, la fel şi legumele. Se pun carnea şi legumele

prindă de pe margini • pentru pandişpan: 3 ouă, fă-ină cât cuprinde, 1 linguriţă unt, 1 pahar lapte. Într-un cas-tron puneţi untul, făina, ouăle şi câte puţin lapte. Amestecaţi adăugând făina şi laptele ob-ţinând un aluat omogen, apoi compoziţia o turnaţi peste crema de zahăr ars şi se coace circa 40 minute, în funcţie de cuptor; se încearcă cu o scobi-toare dacă este copt • se lasă puţin să se răcească, se desprinde uşor cu un cu-ţit pe margini şi se răstoarnă punând un platou cu margini mai înalte peste cratiţă şi în-torcând-o dintr-o mişcare; în prima fază tortul va avea sirop de la crema de zahăr ars care va fi absorbit de pandişpan şi astfel tortul de va însiropa. • se poate orna, pentru aspect, după gust şi inspiraţie sau se poate consuma ca atare

cu apă, se acoperă şi se pune la cuptor, la foc potrivit, 60 minute. Se mai lasă apoi fără capac, 20 minute, să se rume-

înapoi în supă. Când ciorba fierbe, se toarnă smântâna bătută cu gălbenuşurile de ou, amestecând repede. Se acreşte cu oţet, se adaugă usturoiul făcut mujdei şi se potriveşte de sare. Ciorba de Rădăuţi se serveşte fierbinte,

nească frumos.• se taie felii şi se serveşte cu garnituri de legume şi salate de sezon.

presărată cu verdeaţă tocată mărunt. Se poate prepară şi din pui sau găină întreagă, însă este mai uşor să prepa-răm această ciorbă din piept de pui (carnea trebuie aleasă de pe oase şi tăiată mărunt). ***

vinul, piperul şi foile de dafin. Dăm cratiţa cu limba cu măsli-ne la cuptor pentru o jumătate de oră, să se formeze sosul,

apoi gustăm de sare. Limba cu măsline este o mâncare exce-lentă, specială, care se serveşte rece, ca aperitiv.

22 FEBRUARIE2012

Lunes, 16 de enero de 2012, en la sede de la Asociación Hispano Rumana de la Pro-vincia de Cuenca ubicada en Tarancón, ha tenido lugar una conferencia de prensa donde se ha presentado un balance de la campaña “Un grito de desesperación” iniciada en colaboración con el periódico “Occidentul Românesc” (El Occidente Rumano), con el fin de recaudar el dinero ne-cesario para la compra de una

silla especial que tanto nece-sita Alin Rus, un chico de 15 años que padece de una terri-ble enfermedad: tetraparesia espástica. Al encuentro estuvieron pre-sentes: Juan Alfaro, teniente alcalde de Tarancón, Don Perpetuo Jiménez, párro-co de la Fuente de Pedro Naharro, Torrubia del Campo y El Acebron, Violeta Vartic, presidenta de la asociación, Monica Pana, la madre de

Alin Rus, y no por el ultimo, miembros voluntarios del equipo de coordinación de esta campaña: Lena Scridon, Adrian Mureşan, Iulia Mureşan, Rodica Holaba, Chisbag Paraschiva y Anca Lovaszi. De parte de los me-dios de comunicación estaban presentes: “CNC” Cuenca, “Tele Tarancón” y periodico “El Día” de Cuenca. Don Perpetuo Jiménez, pre-sento de nuevo el caso de Alin Rus, especificando que él conoce de mucho tiempo el sufrimiento de esta familia, y los prestó ayuda cada vez que pudo y era necesario. Ahora ha conseguido recaudar una suma importante de dinero, donativo con fines de ayudar en comprar esta silla especial. A continuación hablaron los miembros del equipo coordi-nador de la campaña, quien

Campaña “Un grito de desesperación”

De tu interes

FECHA HORA ACTIVIDADES PUNTUALES

04/02/2012 17:00 – 20:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Recursos para tu integración”10, 17,

24/02/2012 18:00 “Martisor para mi madre”: Taller infantil de martisoare.

12/02/2012 17:00 – 20:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Marco Constitucional”13/02/2012 18:30 San Valentín: Taller infantil de manualidades.14/02/2012 17:00 4ª Ed. del Concurso de cartas de San Valentín y Dragobete (Bases)

15/02/2012 18:00 Proyecto de sensibilización en valores interculturales. 1ª sesión. (Para niños de primaria).

16/02/2012 18:00 – 20:00 Charla jurídica informativa: “Nueva regulación de las empleadas de hogar”

16-28/ 02/2012

Consultar horario

del CentroExposición fotográfica itinerante: Proyecto “Citizens for United Europe”

19/02/2012 17:00 – 20:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para el acceso al empleo”21/02/2012 18:00 – 19:30 Grupo de discusión: “Vivencias en España”. (Para inmigrantes). 22/02/2012 18:00 Carnavales 2012: Fiesta infantil de disfraces. 23/02/2012 10:00 “Conoce Madrid”: Visita al Museo de la Ciudad.

24/02/2012 18:00 4ª Ed. del Concurso de cartas de San Valentín y Dragobete (Fallo y entrega de premios)

26/02/2012 17:00 – 20:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Normativa española de extranjería”

27/02/2012 18:00“¡El CEPI colabora!”: Taller infantil de manualidades en la Biblioteca Pública “Rafael Alberti” de San Fernando de Henares. En el marco del Pro-grama “Biblioteca abierta”.

28/02/2012 13:00 Celebración del Día de Andalucía: Iniciación del curso de sevillanas.

Hasta el 27/02/2012

Consultar horario

del CentroInscripción clases de sevillanas.

De lunes a viernes 18:00 - 19:00 Ensayos del coro infantil para el “Día de la Madre”.

PROGRAMACIÓN MES DE FEBRERO / 2012

CENTRO HISPANO RUMANO DE COSLADA

Nota: Todas las actividades son gratuitas. Horario de atención al público: De lunes a sábado, de 10:00 a 21:00 horas.

resaltaron que se han recau-dado 2.787 euros de los 5.425 euros necesarios, motivo por cual continuaran con la campaña hasta que se alcan-za el objetivo de esta misma: comprar la silla. Con este fin pondrán nuevas huchas en diversos establecimientos, se harán nuevos llamamientos en las redes sociales, orga-nizaran diversos talleres e intentaran vender los objetos obtenidos. También agradeci-eron a los que han colaborado y han hecho donativos, entre cual han sido destacados: Don Perpetuo Jiménez, Caritas

San Esteba Cuenca, Roxana Focşa, Parroquia de Saelices. De parte de la Asociación Hispano Rumana de la Pro-vincia de Cuenca se hicieron donativos con dinero obteni-do por la rifa de dos cestas de Navidad, participaciones para la Lotería de Navidad o donaciones particulares en las huchas o en la sede de la Asociación. Monica Pană, madre de Alin

Rus, se mostro agradecida a todos los que le ofrecieron ayuda, y con la esperanza que la gente siga colaborando has-ta que se consigue el dinero necesario. Violeta Vartic, presidenta de la Asociación, quiso espe-cificar que fue obtenida una subvención, que aun no se ha hecho efectiva, pero tam-

poco alcanza por sí misma el pago de la silla, por lo cual se ha decidido iniciar esta campaña. Si esta subvención se hace efectiva se podría comprar la silla y el dinero restante podría ser empleado para comprar cosas necesa-rias para Alin (por ejemplo: pañales, leche en polvo, etc.)Para concluir, Juan Alfaro, el teniente alcalde de Tarancón, ha prometido hacer todo el

posible para ayudar a agilizar los trámites necesarios para que se haga efectiva esta sub-vención lo antes posible.El encuentro ha acabado con la promesa de todos los par-ticipantes que harán todo lo posible que este chico para su vida diaria, pueda contar con la silla que tanto necesita.Anca Lovaszi - Tarancón

Si les gustan los bailes tradicionales, les informamos que el Centro Hispano-Rumano de Coslada inicia a partir del mes de marzo un curso de sevillanas, impartido por la psicóloga del Centro, Alba García. Habrá dos grupos, uno los miér-coles por la tarde, de 18:00 a 19:00, y el otro los viernes, en horario de mañana, de 11:00 a 12:00. El curso es gratuito y las plazas son limitadas.

Inscripciones y más información hasta el 27 de febrero, en el Centro Hispano-Rumano situado en la Travesía del Curtidor, nº 1, Coslada. Teléfono 916741263.

Mica publicitate 23FEBRUARIE2012

OFERTE - COLABORARE

< Solişti de muzică populară românească (duet), căutăm instrumentişti (orgă, vioară, fluier...) din zona Alcalá de Henares sau oraşe apropi-ate în vederea alcătuirii unei formaţii pentru spectacole, nunţi, evenimente. Persoana de contact: Iancu Aurica, telefon: 677 101 964, sau e-mail: [email protected]< Licenţiată în psihopeda-gogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622< Tânăr de 32 ani din Madrid, absolvent de Con-servator, canto clasic caut un cor profesional sau să activez ca solist. De asemenea doresc să cunosc alţi muzicieni pen-tru schimb de experienţă sau pentru a înfiinţă o formaţie în care să abordăm atât muzică tradiţională românească cât şi muzică uşoară şi clasică.Am experienţă, am cântat la diverse ocazii şi aştept oferte. [email protected]

OFERTE ŞI CERERIDE MUNCĂ

< Căutăm o persoană res-ponsabilă, care vorbeşte şi scrie foarte bine limba spani-olă, ca internă, într-o casă din Madrid. Este necesar să ştie să îngrijească copii, să facă curăţenie, să calce şi să gă-tească. Mai multe informaţii, la telefon: 658 902 559.< Am nevoie de o persoa-nă serioasă, cu experienţă, pentru a face curăţenie 3 ore /zi, de luni şi până vineri, în Paracuellos de Jarama. Tele-

fon: 630 480 091.< Caut o persoană cu rezi-denţă în Fuenlabrada, cu ex-perienţă, care poate îngriji o persoană în vârstă câteva ore/zi, ca externă. Mai multe in-formaţii la telefon: 655 374 291, 916 061 393.< Avem nevoie de o persoa-nă cu experienţă, pentru a avea grijă de casă şi copii în Boadilla del Monte, ca inter-nă. Sunaţi la telefon: 658 902 559.< Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a Spaniei în următoarele domenii: cu-răţenie la domiciliu/firme, în fermă de animale, îngrijit per-soane în vârstă, curăţenie în restaurante, domenii în care am experienţă. Mai multe in-formaţii la: 642 982 951< Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la telefon: 664 060 124< Depozit produse româneşti situat la 20 km de madrid angajează băiat la facturare. Sunt necesare cunoştinţe PC, WORD, internet. Masina pro-prie ar constitui un avantaj. Cei interesaţi sunt rugaţi să trimita CV la: [email protected]< Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şo-fer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spa-niol. Am drept de muncă. Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531< Doamnă serioasă, munci-toare, 4o de ani, caut de mun-că în Comunitatea Madrid. Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bă-trâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751< Doresc angajare/cola-borare (Alcorcón, Madrid, provincia Madrid) ca elec-trician modernizare, auto-matizare şi reparaţii capitale

utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnici-an IT (reparaţii calculatoare desktop /laptop, hardware/software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau e-mail: [email protected]< Tânără, 28 de ani, caut de muncă în Madrid ca internă sau externă. Telefon: 632 608 564< Asistent medical stomato-logie, varsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de mun-ca in domeniu. Experienta in stomatologie 3 ani. Mai multe informatii la telefon 626 835 872< Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, româneas-că şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277< Electrician în construcţii civile, caut de muncă în do-meniu dar şi în reforme. Ofer recompensă! Telefon: 642 756 225< Familie serioasă din Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă carnet de conducere, catego-ria: B, C şi tractor. Mai multe informaţii la telefon: 697 726 258<Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160

ÎNCHIRIERI

< Se închiriază o cameră pentru o persoană, într-un apartament liniştit în Leganés

începând cu luna februarie 2012. Preţ informativ, 190 euro. Mai multe informaţii la telefon: 666 737 014.< Se închiriază o cameră în Torrejón de Ardóz începând cu orice dată a lunii februarie 2012. Condiţii foarte bune, internet, piscină, staţie de autobuz în faţa blocului. Mai multe informaţii la telefon: 634 052 068.< Se închiriează 1 cameră într-un apartament modern, curat, liniştit, în Fuenlabrada, pentru 1 persoană sau 2 per-soane. Preţul camerei este de 295 euro şi include: 1 baie individuală, gaz, lumină, internet, apă, produse de curăţenie, piscină, comuni-tate. Mai multe informaţii la telefon 617 080 531 sau [email protected]< Închiriez foarte avantajos o cameră pentru o internă, în Madrid, zona ENTREVIAS, lângă Atocha. Telefon de con-tact: 697 774 620< Închiriez o cameră pen-tru o familie sau o persoană singură în Moratalaz/Madrid, într-un apartament aproape de mijloacele de transport. Preţ informativ, 230 euro. Mai multe informaţii la telefon: 655 641 665.< Închiriez cameră în Madrid la 5 minute de metro, staţia Batan (L 10) pentro o persoană, de preferinţă fe-meie, cu orice dată a lunii decembrie. În apartament mai locuiesc doar două persoane. Preţ informativ, 200 euro plus cheltuieli. Mai multe informaţii la telefon: 687 609 782< Închiriez 1 cameră pentru o persoană, în Alcorcón, foarte aproape de staţia de metro. Apa şi căldura sunt incluse în preţ. Mai multe informaţii la telefon: 664 044 695, 697 330 751

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!Contactează-ne!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com Telefon:

642 823 497 (luni-vineri,

11:00–19:00) Occidentul Românesc

nu îşi asumă responsabilitatea pen-tru conţinutul acestor

anunţuri!

< Se închiriază 2 camere în cartierul Moratalaz din Madrid la 400 m de in-trarea la metrou (Estación de Vinateros - Linia 9). Mai multe informaţii la telefon: 610 819 662< Închiriez cameră în Úrgel – Madrid, pentru o persoană sau două, într-un apartament liniştit, aproape de liniile de Metro L6, L5. Telefon : 622 166 266

VÂNZĂRI

< Vând 5000 mp în livada Paleu/Oradea. Mai multe informaţii la telefon: 642 761 1951< Vând teren în suprafaţă de 5.000 mp la preţul de 40.000 euro sau în parcele de 250 mp la preţul de 2.500 euro. Ter-enul este în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, situat în-tre Corbu şi Marea Neagră şi are o deschidere de 20/250 la două străzi. Pentru mai multe informaţii, sunaţi la telefon: 600 284 594, 911 166 360.< Teren de vânzare, 650 mp. zona Avantgarden, Braşov, România, zonă de case, in-travilan, utilităţi în apropiere. Preţ 25 euro/mp negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: [email protected]< Vând garsonieră 24 mp., gresie, faianţă, parchet, bloc izolat, zona Bartolomeu, Braşov, România. Preţ 18500 euro negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: [email protected]

CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, eventual schimb cu apar-tament în România plus diferenţa, sau preiau con-tract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite

ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865

MATRIMONIALE

< Tânăr 31 de ani, 175 cm, brunet, ochi căprui, cu situaţie stabilă în Cuenca, doresc să cunosc o tânără de aceeaşi vârstă pentru prietenie. Mai multe informaţii la telefon: 673 334 921< Tânăr, 32 de ani, 184 cm, educat, ochi albastri, cu ser-viciu stabil, caut o fată pentru prietenie/căsătorie din Comu-nitatea Madrid. Telefon: 662 433 916.< Bărbat de 42 ani, fără obligaţii, 1,70m, fără vicii, caut o doamnă serioasă pen-tru a intemeia o familie. Din zona: Logroño - Calahorra - Pamplona. Mai multe informaţii la telefon: 637 092 992< Bărbat singur, 40 ani, caut doamnă/domnişoară pentru a petrece un placut sfârşit de săptămână. Aragón, La Rioja. Nu contează vârsta. Telefon: 634 063 820

• ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ •

După un ger cumplit, care a ucis zeci de persoane, noul val de viscol a dat peste cap traficul rutier şi feroviar. Au-tostrăzile şi zeci de drumuri naţionale au fost închise tem-porar şi peste 70 de trenuri au fost anulate. Gerul a răpus în ultimele zile 25 de persoane, care au murit din cauza hipotermiei. Vremea se va încălzi în week-end, însă vestea nu este nea-părat bună. Începând de sâm-bătă dimineaţă, în mai multe regiuni ale ţării, printre care şi Bucureşti, ninsoarea se va transformă în ploaie, care, la

Premierul Emil Boc a anun-ţat, luni, 6 februarie 2012, că a decis să depună mandatul Guvernului, privind demisia din funcţie.„Am depus mandatul deoa-rece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politi-că şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat: stabili-tatea economică a ţării”, a spus Boc.El a făcut apel către clasa po-litică pentru a trece rapid prin parlament un nou guvern şi a

România sub zăpadă: Autostrăzi şi drumuri naţionale închise.

Zeci de trenuri anulate. Cursuri suspendate în sute de şcoli.

Boc a demisionat

contactul cu asfaltul îngheţat, se va preface în polei. Meteorologii spun că feno-menul „ploaie îngheţată” este extrem de periculos şi va

mulţumit atât preşedintelui Traian Băsescu, pentru un „parteneriat corect în interes

transformă România într-un „patinoar imens”. Înainte de a plecă la drum, puteţi sună la Comandamen-tul Central de Iarnă din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, la numărul de telefon 021.93.60, unde veţi obţine informaţii legate de traseul pe care urmează să-l parcurgeţi, precum şi starea acestuia. Sursa: mediafax

public”, cât şi foştilor şi ac-tualilor miniştri din mandatul său. Sursa: mediafax

Informaţii utile24 FEBRUARIE2012

LISTA TAXELOR CONSULARE (II)stabilite în baza Legii nr. 198/2008 cu modificărileşicompletărileulterioare

D. SERVICII DE STARE CIVILĂÎnscrierea certificatelor de naştere şi de căsătorie eliberate de autorităţile străine în registrele de stare civilă româ-neşti se înregistrează separat, pe fiecare serviciu component, chiar dacă serviciile de autentificare, legalizare sau certificare sunt incluse în taxele generale, prevăzute în Anexa 1 lit. D – Servicii de stare civilă, punctele 4 şi 6.Pentru statele cu care România a semnat Acorduri/Tratate de asistenţă judiciară prin care se recunosc anu-mite acte judiciare şi extrajudiciare se va completa obligatoriu rândul 1 iar celelalte rânduri numai dacă oficiul consular efectuează servicii de legalizare/autentificare/certificare.

1. Încheierea căsătoriei la misiunile diplomatice şi oficiile consulare între cetăţeni români

E. SERVICII DIVERSE1. Înregistrarea cererii pentru redobândirea cetăţeniei române

2. Încheierea căsătoriei la misiunile diplomatice şi oficiile consulare între un cetăţean ro-mân şi un cetăţean străin

3 (a). Pentru înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine în regis-trele de stare civilă româneşti, în termen de până la 6 luni - traducere efectuată de un traducător autorizat

4 (a). Pentru înscrierea certificatelor de căsătorie eliberate de autorităţile străine în actele de stare civilă româneşti, în termen de până în 6 luni - traducere efectuată de un traducă-tor autorizat

5. a) Pentru înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine în actele de stare civilă româneşti, în termen de peste 6 luni - traducere efectuată de un traducător autorizat

6 a). Pentru înscrierea certificatelor de căsătorie eliberate de autorităţile străine în actele de sta-re civilă româneşti, în termen de peste 6 luni - traducere efectuată de un traducător autorizat

7. Înregistrarea cererii pentru eliberarea unui duplicat după certificatele de stare civilă româneşti

8. Înregistrarea cererii pentru apostilarea certificatelor de stare civilă româneşti

9. Eliberarea extraselor de stare civilă

2. Înregistrarea cererii privind renunţarea la cetăţenia română

3. Eliberarea dovezii de cetăţenie

3 (b). Pentru înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine în regis-trele de stare civilă româneşti, în termen de până la 6 luni - traducere efectuată la oficiul consular

4 (b). Pentru înscrierea certificatelor de căsătorie eliberate de autorităţile străine în registrele de stare civilă româneşti, în termen de până la 6 luni - traducere efectuată la oficiul consular

5. b) Pentru înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine în actele de stare civilă româneşti, în termen de peste 6 luni - traducere efectuată la oficiul consular.

6 b). Pentru înscrierea certificatelor de căsătorie eliberate de autorităţile străine în actele de stare civilă româneşti, în termen de peste 6 luni - traducere efectuată la oficiul consular.

Stimaţi cititori, venim în ajutorul dumneavoastră cu lista taxelor consulare corecte pe care le vom publica în mai multe etape. Pentru cei care aveţi acces la internet, puteţi vizualiza lista în totalitate accesând: http://mae.ro/sites/default/files/file/userfiles/file/pdf/servicii-consulare/2010.09.01_taxe_consulare.pdf

(va continua...)

(continuare din numărul trecut...)

* În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro** Taxa este calculată pentru situaţia în care actul este tradus de către un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei din România. Dacă traducerea se efectuează la oficiul consular, taxa se va modifica în mod corespunzător, percepându-se atât taxa de traducere cât şi cea de certificare a traducerii. În cazul în care solicitanţii prezintă certificate medicale prenup-ţiale de la medicul de familie din România, emise în termenul prevăzut de lege, aceste servicii de traduceri nu mai sunt necesare. Taxa se va modifica în funcţie de locul unde s-a efectuat traducerea ori au fost emise certificatele prenupţiale.

* În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro** Taxa este calculată pentru situaţia în care actul este tradus de către un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei din România. Dacă traducerea se efectuează la oficiul consular, taxa se va modifica în mod corespunzător, percepându-se atât taxa de traducere cât şi cea de certificare a traducerii. În cazul în care solicitanţii prezintă certificate medicale prenup-ţiale de la medicul de familie din România, emise în termenul prevăzut de lege, aceste servicii de traduceri nu mai sunt necesare. Taxa se va modifica în funcţie de locul unde s-a efectuat traducerea ori au fost emise certificatele prenupţiale.

* În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro




* Pentru fiecare pagină în plus se adaugă 30 euro. Taxa de efectuare a traducerii la ambasadă nu este inclusă în taxa prevăzută pentru înscriere ceea ce conduce la modificarea în mod corespunzător a taxei totale de înscriere; certificarea conformităţii cu originalul în limba din care s-a efectuat traducerea se înregistrează separat, dar este inclusă în taxa totală prevăzută pentru înscriere.** În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro





Cerere oficiere căsătorie şi eliberare certificat de căsătorie 90 euroLegalizarea semnăturii traducătorului pentru traducerea certificatului medical al soţiei* 40 euro

Legalizarea semnăturii traducătorului pentru traducerea certificatului medical al soţului* 40 euro

Recuperări 5 euroTotal** 175 euro

Cerere oficiere căsătorie şi eliberare certificat de căsătorie 135 euroLegalizarea semnăturii traducătorului pentru traducerea certificatului medical al soţiei* 40 euro

Legalizarea semnăturii traducătorului pentru traducerea certificatului medical al soţului* 40 euro

Legalizarea semnăturii traducătorului pentru traducerea certificatului de naştere al cetăţeanului străin* 40 euro

Legalizarea semnăturii traducătorului pentru traducerea certificatului de celibat* 40 euro

Legalizarea semnăturii traducătorului pentru traducerea certificatului de cutumă* 45 euro

Recuperări 5 euroTotal** 345 euro

Înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine 90 euroRecuperări 5 euroTotal** 95 euro

Înscrierea certificatelor de căsătorie eliberate de autorităţile străine 90 euroRecuperări 5 euroTotal* 95 euro

Înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine 135 euroRecuperări 5 euroTotal* 140 euro

Înscrierea certificatelor de căsătorie eliberate de autorităţile străine 135 euroRecuperări 5 euroTotal* 140 euro

Înregistrarea cererii 45 euroRecuperări 5 euroTotal 50 euro



Cerere 600 euroRecuperări 5 euroTotal 605 euro

Eliberarea dovezii 10 euroRecuperări 5 euroTotal 15 euro

Cerere 60 euroRecuperări 5 euroTotal 65 euro

Înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine 90 euroEfectuarea traducerii în limba română/pagină* 30 euroRecuperări 5 euroTotal(*+**) 125 euro

Înscrierea certificatelor de căsătorie eliberate de autorităţile străine 90 euroEfectuarea traducerii în limba română/pagină* 30 euroRecuperări 5 euroTotal(*+**) 125 euro

Înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine 135 euroEfectuarea traducerii în limba română/pagină* 30 euroRecuperări 5 euroTotal(*+**) 170 euro

Înscrierea certificatelor de căsătorie eliberate de autorităţile străine 135 euroEfectuarea traducerii în limba română/pagină* 30 euroRecuperări 5 euroTotal(*+**) 170 euro

Occidentul romanesc nr. 12

Documents

Transcript of Occidentul romanesc nr. 12