Observatorul militar nr 47

1 DECEMBRIE,ZIUA NA}IONAL~ A ROM@NIEI

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXII NR. 47 (1234) 4 – 10 DECEMBRIE 2013 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

Pagina14Pagina 24

INTERVIU LUMEA DE AZI

DE LA ESEURI{I PANSEURI LA FILB 6

www.mapn.ro

ANIVERSARE

150 DE ANI DE LA NA{TEREAGENERALULUI

EREMIA GRIGORESCUPagina 12

1 DECEMBRIE,ZIUA NA}IONAL~ A ROM@NIEI

Paginile 2-5

EUROPA,|NTRE VILNIUS

{I GENEVA

OANA BOCA ST~NESCU

FOTO: VALENTIN CIOB|RC~

2 EVENIMENT Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

Parada a fost condus` de generalul de brigad` Tomi]`-C`t`lin Tomescu, loc]iitorul [efului Direc]iei Instruc]ie [iDoctrin` din Statul Major General, structura organizatoare.Comandantul a fost urmat, la trecerea pe sub Arcul de Triumf,de purt`torii steagurilor de identificare ale categoriilor de for]e[i apoi ale unit`]ilor participante la misiunile din teatrele deopera]ii. Au urmat, în ordine, blocurile de parad`: Batalionul 2Infanterie „C`lug`reni”, care a s`rb`torit anul acesta 20 deani de la înfiin]are, fiind prima unitate din armat` încadrat` cumilitari profesioni[ti; Batalionul 485 Infanterie „C`pitan {tefan{overth”, majoritatea militarilor din aceast` unitate fiindbreveta]i ca para[uti[ti [i scafandri de lupt`; Batalionul 630Para[uti[ti „Smaranda Brèscu”, care face parte dincomunitatea de elit` a for]elor pentru opera]ii speciale;Batalionul 17 Vân`tori de Munte „Drago[ Vod`”, care aconstituit primul deta[ament românesc de ap`rare apropiatà bazei aeriene Kandahar; Brigada de Informa]ii Militare„Mare[al Alexandru Averescu”, ai c`rei militari au fost printreprimii participan]i români la misiuni în teatrele de opera]ii;Brigada 6 Opera]ii Speciale „Mihai Viteazul”, ai c`rei lupt`torinu mai au nevoie de prezentare; poli]ia militar` a fostreprezentat` de un deta[ament din cadrul Batalionului 265Poli]ie Militar`; pentru For]ele Aeriene, blocul de parad` a fostalc`tuit din militari din Brigada 1 Rachete Sol-Aer „GeneralNicolae D`sc`lescu”, a c`ror misiune este ap`rarea aerian` aBucure[tiului; cele dou` deta[amente ale For]elor Navale, celal Flotei [i cel al Batalionului 307 Infanterie Marin` au fostconduse de comandorul Marinic` Muste]ea, comandantulfregatei „Regele Ferdinand”. Dup` unit`]ile combatante auurmat deta[amentele Academiilor militare, deschidereaapar]inând Academiei Tehnice Militare. La parad` au defilatdeta[amentele {colii Militare de Mai[tri Militari [i Subofi]eri aFor]elor Terestre „Basarab I” [i Colegiului Militar Liceal„Dimitrie Cantemir”. Defilarea unit`]ilor din MApN a fosturmat` de cea a structurilor celorlalte institu]ii din sistemulde ap`rare [i ordine public` [i de grupul Asocia]iei Tradi]iaMilitar`.

Blocul de parad` a tehnicii MApN a fost precedat deforma]iile aeriene constituite din elicopterele IAR-330, IAR-330 Puma, IAR-330 Puma Naval, din avioanele IAK-52, IAR-99[i IAR-99 {oim, C-130 Hercules, C-27J Spartan, zborulaeronavelor fiind încheiat de dou` forma]ii a câte trei MiG-21LanceR.

Blocul de parad` a tehnicii militare a fost condus decolonelul Gheorghi]` Vlad, din cadrul ComponenteiOpera]ionale a For]elor Terestre [i a inclus: vehicule UROVAMTAC, transportoare Piranha [i TAB B 33 Zimbru, ma[inide lupt` a infanteriei MLI 84 M Jderul, sistemul de artilerieLAROM, complexul antiaerian Oerlikon, Gepard-ul, vehiculeHUMVEE, autospeciale EOD [i CBRN [i, pentru prima dat`,un vehicul Dacia Duster echipat special. For]ele Aeriene auadus la parad` sistemul de rachete sol-aer Hawk [i radarulmobil TPS-79R, iar For]ele Navale au fost reprezentate deambarca]iuni RHIB [i Fulgerul, dar [i de Instala]iile Mobile deLansare a Rachetelor. În încheierea blocului de parad` atehnicii MApN, au trecut vehiculele Comandamentului LogisticÎntrunit, URO VAMTAC, Panhard [i Dacia Duster, la care s-aadùgat platforma multifunc]ional` SAUR 2.

O echip` de drill a Regimentului 30 Gard` „Mihai Viteazul”a executat un exerci]iu demonstrativ, iar MuzicaReprezentativ` a MApN [i Muzica Militar` a aceluia[i regimentau prezentat onorul. O spectaculoas` retragere cu tor]e aîncheiat, în Bucure[ti, seria evenimentelor dedicates`rb`toririi Zilei Na]ionale a României. Mii de oameni au venits` asiste la ceremonia organizat` de militarii Regimentului 30Gard` „Mihai Viteazul”, procesiunea retragerii cu tor]edesf`[urându-se pe principalele artere rutiere ale Capitalei, dela Cercul Militar Na]ional pe Bulevardele Regina Elisabeta,Iuliu Maniu, Vasile Milea [i Timi[oara.

Peste 2.000 de militari din MinisterulAp`r`rii Na]ionale, Ministerul

Afacerilor Interne, Serviciul Român deInforma]ii, Serviciul de Protec]ie [i Paz [i140 de militari din Fran]a, Polonia, Turcia [iSUA au luat parte la parada militaròrganizat` la Bucure[ti, la 1 Decembrie, cuocazia Zilei Na]ionale a României. Au fostprezen]i pre[edintele României, TraianB`sescu, prim-ministrul Victor Ponta,membri ai Guvernului României [i al]idemnitari, reprezentan]i diplomatici [iata[a]i militari acredita]i la Bucure[ti,veterani de r`zboi [i militari în rezerv` [iretragere, un numeros public. Cu acest prilej,s-au aflat la Bucure[ti [i au fost invita]i sàsiste la parada militar` pre[edinteleRepublicii Moldova, Nicolae Timofti, [iministrul ap`r`rii al Republicii Moldova,Vitalie Marinu]a.

1 DECEMBRIE,PAGINI REALIZATE DE C~PITANUL BOGDAN OPROIU

FOTO: MIHAI EUGEN, PETRIC~ MIHALACHE {I VALENTIN CIOBÎRC~

Comandantul paradei militare dinacest an, general de brigad`Tomi]`-C`t`lin Tomescu.

Elicoptere ale For]elor Aeriene Române au survolat Arcul de

Deta[ament al For]elor Navale.{i în acest an a salutat publicul câinele ciob`nescgerman Max, sprijin de n`dejde al speciali[tilor EOD.

Deta[amentul For]elor pentru Opera]ii Speciale.

Complexul antiaerianautopropulsat GEPARD.

Autovehicule HUMVEE folositeîn teatrele de opera]ii.

3Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

ZIUA NA}IONAL~ A ROM@NIEI

Pre[edintele României, Traian B`sescu, a avutduminic`, 1 decembrie a.c., cu ocazia Zilei

Na]ionale a României, o videoconferin]` cu militariiromâni afla]i în teatrele de opera]ii din Afganistan,Kosovo [i Bosnia [i Her]egovina. La videoconferin]` auparticipat, printre al]ii, ministrul ap`r`rii na]ionale,Mircea Du[a, [i [eful Statului Major General, general-locotenent {tefan D`nil`. Militarii au prezentat situa]iadin teatrele de opera]ii unde se afl` în misiune [i autransmis ur`ri de s`n`tate românilor din ]ar` cu ocaziaZilei Na]ionale a României.

Pre[edintele Traian B`sescu le-a mul]umitmilitarilor pentru modul în care î[i îndeplinesc misiunea,spunând c` în fiecare an a ]inut s` aib` o astfel de întâlnirecu militarii români afla]i în misiune peste hotare pentrua le transmite recuno[tin]a românilor de acas` [irespectul s`u. „Am acelea[i gânduri bune pentrufiecare militar aflat în misiune în afara grani]elor ]`rii [ipentru familiile dumneavoastr`. La mul]i ani de ZiuaNa]ional`! Succes în îndeplinirea misiunilor pe care leave]i! S` ne vedem cu bine acas`!”, a mai spus la finalulvideoconferin]ei pre[edintele B`sescu.

VIDEOCONFERIN}E CU MILITARIIDIN TEATRELE DE OPERA}II

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, asus]inut, în diminea]a zilei de duminic`, 1 Decembrie, ovideoconferin]` cu militarii români din deta[amenteledislocate în teatrele de opera]ii din Afganistan, Kosovo,Bosnia [i Her]egovina. „Am ]inut s` v` felicit ast`zi, deZiua Na]ional`, pentru c` sunte]i for]e de elit` aleArmatei României [i apreciem eforturile pe care fiecaredintre dumneavoastr` le face pentru ]ar`, acolo undeeste dislocat”, a spus ministrul Du[a.

Ministrul ap`r`rii na]ionale le-a mai transmismilitarilor care î[i îndeplinesc misiunile în teatrele deopera]ii c` este cu sufletul [i cu gândul al`turi de ei [i i-afelicitat pentru rezultatele ob]inute în îndeplinireamisiunilor încredin]ate [i pentru profesionalismul [icurajul de care dau dovad`.

Comandan]ii deta[amentelor române[ti din teatrelede opera]ii au raportat conducerii Ministerului Ap`r`riiNa]ionale c` militarii români î[i desf`[oar` misiunile cuseriozitate [i responsabilitate, c` ac]ioneaz` cu disciplin`[i corectitudine în rela]iile de cooperare cu alia]ii [ipartenerii.

Triumf, marcând pe cerul Capitalei drapelul na]ional.

Ceremonie de depunere a unor coroane de flori laMonumentul eroilor militari români c`zu]i la datorie.

Coroane de flori la Mormântul Eroului Necunoscut.

Parada militar` din acest an a fost onorat` de militari din armateleamerican`, francez`, polonez` [i turc`. În fotografie, momentulîn care militarii americani trec pe sub Arcul de Triumf.

Videoconferin]a de la sediul MApN.

4 Observatorul militar Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)EVENIMENT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

ZIUA NA}IONAL~, S~RB~TORIT~ |N }AR~Mii de militari au fost prezen]ide 1 Decembrie, Ziua Na]io-

nal` a României, la ceremoniile mi-litare [i religioase organizate de auto-rit`]ile locale în ]ar`. Drapelul na]io-nal a fost arborat în toate institu]iilemilitare, iar la bordul navelor mari-time [i fluviale militare a fost ridicatMarele Pavoaz.

La Alba Iulia, manifest`rile oficialededicate împlinirii a 95 de ani de la MareaUnire au început sâmb`t , 30 noiembrie, prinridicarea drapelului na]ional pe catargul dinCetate. Programul solemn desf`[urat îndiminea]a zilei de 1 Decembrie a debutat cudepuneri de coroane la statuile lui I.C.Br`tianu, Iuliu Maniu, Reginei Maria [i RegeluiFerdinand. Mai apoi, a avut loc o ceremoniemilitar [i religioas la statuia lui Mihai Viteazul,urmat de defilarea a [ase subunit`]i formatedin elevi ai Colegiului Militar Mihai Viteazul dinAlba Iulia, militari de la Batalionul 811 DragoniiTransilvani Dej [i de la Batalionul 26 Vân`toride Munte Avram Iancu Brad, precum [i dincadre apar]inând Ministerului AfacerilorInterne. La orele prânzului, la Sala Unirii s-aderulat momentul primirii soliilor din cet`]ile descaun, iar la Catedrala Ortodox a fostorganizat un Te Deum. Ziua a continuat cutururi ghidate ale Cet`]ii Alba Iulia, spectacolede muzic popular , defilare cu steaguritricolore de mari dimensiuni [i lansare delampioane, 95, câte unul pentru fiecare an,toate aceste atrac]ii fiind preg`tite deorganizatori în cadrul Festivalului de România.Târziu în noapte, atmosfera de s`rb`toare a fostîntregit de concertelepop-rock ale unor forma]ii renumitedin ]ar [i de spectacolul extraordinar deartificii în culorile drapelului na]ional.

Duminic , 1 Decembrie, în Pia]a Centraldin Bistri]a, la statuia poetului AndreiMure[anu, a avut loc o ceremonie militar [ireligioas de depuneri de coroane [i jerbe deflori la care au participat reprezentan]i aiinstitu]iilor statului, ai autorit`]ilor publicelocale, militari din unit`]ile garnizoanei Bistri]a,precum [i numero[i locuitori ai municipiului.Festivitatea s-a încheiat cu o parad militar lacare au participat militari [i tehnic din cadrulBrig`zii 81 Mecanizat General Grigore B`lan,cât [i din institu]iile sistemului de ap`rare,ordine public [i siguran] na]ional alejude]ului Bistri]a – N`sùd. Seara, militari aibrig`zii au participat la retragerea cu tor]e.S`rb`torirea Zilei Na]ionale a Românieia avut loc [i în unit`]ile subordonatebrig`zii din garnizoaneleTurda, Dej [i Prundu-Bârgùlui.

S`rb`toarea împlinirii a 95 de ani de laînf`ptuirea Marii Uniri de la 1918 a fost unacum de mult nu s-a mai v`zut în Sibiu. Peste20 de mii de sibieni au îmbr`cat în ro[u, galben[i albastru Bulevardul Corneliu Coposu pentrua tr i [i sim]i române[te. Cel mai a[teptatmoment al zilei a fost, bineîn]eles, paradamilitar . Rând pe rând, au dat onoruloficialit`]ilor prezente elevi ai Colegiului MilitarLiceal Mihai Viteazul din Alba Iulia, efective aleAcademiei For]elor Terestre Nicolae B`lcescu,{colii de Aplica]ie pentru Unit`]i Sprijin deLupt General Eremia Grigorescu, Centrului deInstruire pentru Artilerie Terestr [i ArtilerieAntiaerian Ioan Vod [i Centrului de Instruirepentru Comunica]ii [i Informatic Decebal. Eiau fost urma]i de reprezentan]ii Inspectoratuluide Jandarmi Jude]ean Sibiu, General de brigad`Dimitrie Rasty, ai Centrului Chinologic Dr.Aurel Greblea [i ai Inspectoratului pentruSitua]ii de Urgen] C`pitan Dumitru Croitoru.Partea a doua a defil rii a fost alocat tehniciimilitare [i de interven]ie din dotareastructurilor locale, care au stârnit admira]ia [iaplauzele celor prezen]i. În partea a doua a zilei,festivit`]ile s-au mutat la Sala Polivalent`Transilvania, unde a avut loc tradi]ionalulspectacol folcloric Noi suntem români.

Pia]a Victoriei din T\rgu Mure[ s-a doveditneînc`p`toare pentru cei aproximativ 12 mii demure[eni care au asistat la ceremonia militar`[i la parada tehnicii militare. În deschidereaceremoniei, a avut loc un moment foartespectaculos. Drapelul na]ional a fost adus de unpara[utist. Sergentul-major Gabriel Pop,campion al României la para[utism, a executatun salt de precizie de la 1.000 de metri [i aaterizat în fa]a asisten]ei la ceremonie, înaplauzele acesteia. În mod simbolic, drapelul afost înmânat prefectului jude]ului Mure[, dr.Corneliu Grosu. De consemnat este faptul c ,pentru prima dat în ultimii 15 ani, la T\rguMure[ s-a desf`[urat ceremonia retragerii cutor]e, în organizarea Brig`zii Opera]ii SpecialeMihai Viteazul. Mii de mure[eni au înso]it încântec pe tot traseul de deplasare cei peste 200de militari participan]i la ceremonie.

În cinstea s`rb`toririi Zilei Na]ionale aRomâniei, în For]ele Navale Române s-audesf`[urat mai multe activit`]i aniversare.Astfel, Cercul Militar Constan]a în colaborarecu Muzeul Marinei Române au organizat joi, 28noiembrie, un simpozion dedicat importan]eiactului unirii –1 Decembrie 1918. În aceea[i zi aavut loc [i vernisajul expozi]iei de pictur`grafic [i goblen a Careului Artelor AMFORA,al Cercului Militar Constan]a, intitulat Salonulde iarn – Datini române[ti. Alte simpozioanededicate Marii Uniri s-au desf`[urat la {coalade Aplica]ie a For]elor Navale, Cercul MilitarTulcea [i {coala Militar de Mai[tri de Marinà For]elor Navale. Ziua Na]ional a României afost s`rb`torit prin ceremonii militare [ireligioase în toate garnizoanele de marin`duminic , 1 Decembrie. Cu acest prilej au fostdepuse coroane de flori la monumentele eroilor

din Constan]a, Mangalia, Tulcea[i Babadag. Mai mult, în garnizoanaBabadag a avut loc [i o parad` militar`.

Cu prilejul Zilei Na]ionale a României,dou` deta[amente de elevi ai ColegiuluiMilitar Liceal {tefan cel Mare au participatla ceremonia militar` organizat` la Suceava.De asemenea, elevii [i personalul colegiuluiau participat la ceremonia militar` [ireligioas` de la Cimitirul Eroilor dinCâmpulung Moldovenesc.

Activit`]i similare au avut loc [i laTimi[oara, Cluj-Napoca, Pite[ti, Vaslui,Bârlad, Buzù, Bra[ov, precum [i în altegarnizoane din ]ar`.

LA REALIZAREA GRUPAJULUI AU CONTRIBUIT:LOCOTENEN}I-COLONEII FLORIN AP~F~IAN,

DOREL DANCIU, CORNELIU PAVEL{I C~PITANUL ALEXANDRU GEANGU

ALBA IULIA

SIBIU

TULCEA

FO

TO

: D

RA

GO

{ S

UC

IU

FO

TO

: C

OS

MIN

RO

MA

N

FO

TO

: G

RU

PU

L M

AS

S-M

ED

IA A

L F

OR

}E

LO

R N

AV

AL

E

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 5Observatorul militar

www.presamil.roEVENIMENT

Suntem în zi de s`rb`toare, la 95 ani de la MareaUnire!

E soare la Bruxelles [i sentimentele noastre, ale milita-rilor afla]i în misiune în Belgia, sunt în`l]`toare. Neîntoarcem sufletul spre ]ara noastr` frumoas` [i bogat` [iîi transmitem toat` dragostea [i recuno[tin]a noastr`.Suntem în parad` [i trìm, al`turi de to]i militarii dinArmata României, emo]ia momentului. Toat` f`pturanoastr` este îmbibat` cu vibra]ia minunat` [i în`l]`toarea ]`rii.

E important s` fii al`turi de neamul, de poporul tùacum când putem spune c` sacrificiul înainta[ilor nu afost în zadar. Actul istoric de 1 Decembrie 1918, de laAlba Iulia, este un moment fundamental al istoriei mo-derne a României care a permis afirmarea ]`rii în rândulna]iunilor progresiste ale lumii. Armata a fost [i este unuldin garan]ii statului na]ional unitar, iar sacrificiul osta[ilorcare [i-au dat via]a pe câmpurile de lupt` ale R`zboiuluide Întregire a fost r`spl`tit de izbânda Marii Uniri.

Energiile, for]a [i sentimentele puse în slujba ]`riiatunci, în decembrie 1918, se transmit peste ani, dingenera]ie în genera]ie. Suntem în Europa, suntem aici [imerit`m un loc de frunte în istoria contemporan`.

{i lucrurile nu se opresc aici. Armata este în avan-garda luptei, suntem pe frontul comun al p`cii. Peste1.200 de militari români se afl` departe de ]ar`, în misiunisub egida ONU, NATO sau a UE. Nu uit`m nici sacri-ficiul militarilor din Afganistan [i din Irak, [i le cinstimmemoria odat` cu omagiul adus tuturor românilor depretutindeni.

Putem spune c` ne tragem for]a din r`d`cinile ]`rii,din seva ei. Cinstim sacrificiul înainta[ilor [i ducem maideparte stindardul, drapelul, simbolul unei na]iuni carea fost, este [i va fi aici, în arcul Carpa]ilor.

UN GÂND DE S~RB~TOARELOCOTENENT-COLONEL LIVIU ANI}A

BRUXELLES

Am anticipat momentul [i s`rb`toarea a început în 26noiembrie cu Autumn Party, în joint cu Bulgaria [i Turcia;am continuat cu recep]ia oferit` de c`tre Delega]ia Perma-nent` a României la NATO [i Reprezentan]a Militar`, lacare Excelen]a Sa, domnul ambasador Stelian Stoian,al`turi de generalul-locotenent {tefan Oprea, [eful RMR,au transmis oficialit`]ilor continuarea angajamentuluiRomâniei în efortul comun al alian]ei.

Am mers mai departe [i, în 28 noiembrie, ne-am ar`tatEuropei a[a cum suntem, ospitalieri, competen]i [i hot`râ]iîn a fi aici, printre cei mai buni, s`rb`torind la sediul UE [ila Ambasada României.

Mesajul transmis de militarii de la Bruxelles ]`rii [ipoporului român este simplu, sincer [i din tot sufletulrom#nesc:

LA MUL}I ANI, ROMÂNIA! LA MUL}I ANI, POPORROMÂN!

{I LA BRUXELLES

Baza 95 Aerian`Bacù împreun` cu

Asocia]ia Român` pentruPropaganda [i IstoriaAeronauticii Militare,

filiala Bacù, au reeditatevenimentul din 23

noiembrie 1918, cândautorit`]ile de la Ia[i au

transmis primele mesajelegate de Unire c`tre

românii din Transilvania.La Monumentul Eroilordin comuna M`rgineni,

s-a adus un omagiueroului aviator

locotenent VasileNiculescu, cel care aefectuat zborul peste

Carpa]i, de la Bacù laBlaj [i retur, cu un avion

militar Farman 40.Simbolic, un pilot echipatspecific acelei perioade, a

primit mesajulautorit`]ilor locale [i a

efectuat un survoldeasupra Monumentului

Eroilor, cu un avionultrau[or, marcând astfel

Zborul Marii Uniri.

ZBORUL MARII UNIRI –95 DE ANI DE ISTORIE!

SUCEAVA

T|RGU MURE{

BAC~U

BISTRI}A

FOC{ANI

FO

TO

: M

IHA

I T

UR

C

FO

TO

: B

OG

DA

N T

OD

IRA

{C

U

FO

TO

: D

AN

IEL

P~

LT

INU

{

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-M

AJO

R D

AN

BO

BA

N

6 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Astfel, pre[edintele Traian B`sescu a conferitOrdinul „Virtutea Militar`” – în grad de Ofi]er, cu

însemn pentru militari, coloneilor Ion Alexe, Romic`Dragomir [i locotenent-colonelului Liviu-GheorghePopescu; Ordinul „Virtutea Militar`” – în grad de Cavaler,cu însemn pentru militari, coloneilor C`t`lin-Lauren]iuGeorgescu, Dumitru Lùdatu, Stelian Moise, DumitruPufu, Adrian Vasiliu, comandorului Ionel-Puiu Mihai,locotenen]i-coloneilor Iulian Daniliuc [i Nicolae-GabrielOros; Ordinul „Virtutea Aeronautic`” – în grad de Ofi]er,cu însemn pentru militari, comandorului Marian Petru[;Ordinul „Virtutea Maritim`” – în grad de Ofi]er, cu însemnpentru militari, comandorului Victor Gîdiu]`; CruceaNa]ional` „Serviciul Credincios” clasa a III-a, cu însemnpentru civili: Ana-Maria Chisega-Negril`, GheorgheNegril` [i Nicolae Zamfir; Medalia Na]ional` „ServiciulCredincios” clasa a II-a, cu însemn pentru militari,maistrului militar principal Ion Dinc` [i plutonierului{tefan-Marius }`ranu; Medalia Na]ional` „ServiciulCredincios” clasa a III-a, cu însemn pentru militari,plutonierului-adjutant Ovidiu-Adrian Constantin; MedaliaNa]ional` „Serviciul Credincios” clasa a III-a, cu însemnpentru civili: Zinica Ciupitu, Olimpia Dumitru, NicoletaMatei, Laura-Mihaela Mîndrican [i Marian-D`nu] Popa;Medalia Na]ional` „Pentru Merit” clasa a III-a, cu însemnpentru militari, plutonierului-adjutant principal GheorgheMatei [i plutonierului-adjutant Dumitru-Gabriel Drug`;Medalia Na]ional` „Pentru Merit” clasa a III-a, cu însemnpentru civili: Viorel Bercaru, Simona-Daniela Buciu,Alexandru-Victor Mizileanu, Marina Nae, Elena-Nu]aPetric`, Adriana Rî[noveanu, Irina Rus [i Adrian Sorescu;Medalia „Virtutea Militar`” clasa I, cu însemn pentrumilitari, plutonierilor-adjutan]i principali Mariana Cîrstea,Florin Anghel, Marian {tefan [i plutonierului-adjutantZoltan Borbely; Medalia „Virtutea Militar`” clasa a II-a,cu însemn pentru militari, plutonierilor-adjutan]i principaliIoan Acatrinei, Vasile Mure[ian, plutonierilor-adjutan]iMarius-Mihai Ciucanu, Florin-Marius Ionescu, Gheorghe-Cristian Oprea, plutonierilor-majori Ervin-R`svan Oros [iMarian Panduru.

De asemenea, pre[edintele României, TraianB`sescu, a conferit Medalia „Virtutea Militar`”

clasa a III-a, cu însemn pentru militari, plutonierilor-adjutan]i principali Aurelia Doroban]u, CorneliaGrigorean, plutonierului-adjutant Marius Popescu,plutonierilor-majori Viorica-Florica Mihale, Radu-SorinPalade, Ioana Popa, Vasile Zbânc`, plutonierilorMagdalena-Daniela {oav`, Ionu]-Iulian Tronaru [isergentului Angel-Paul Ilovan; Medalia „Virtutea Militar`”clasa a III-a, cu însemn pentru civili: Magdalena Hristescu[i Ioan Ifrim; Medalia „Virtutea Aeronautic`” clasa I, cuînsemn pentru militari, plutonierului-adjutant principalConstantin Tei[anu; Medalia „Virtutea Aeronautic`” clasaa II-a, cu însemn pentru militari, maistrului militar principalMarian Sp`t`relu, mai[trilor militari clasa I Daniel-Constantin Iag`r, Aurelian Nedelea [i maistrului militarclasa a II-a Paul-Daniel {imon; Medalia „VirtuteaAeronautic`” clasa a III-a, cu însemn pentru militari,maistrului militar principal Florin Radu [i maistrului militarclasa I Marian R`ducu; Medalia „Virtutea Maritim`” clasaa III-a, cu însemn pentru militari, mai[trilor militari clasa IPalade Zenove [i Gheorghe-Daniel Pu]anu, maistruluimilitar clasa a III-a Cristian-Constantin Nedelcu; Medalia„Virtutea Maritim`” clasa a III-a, cu însemn pentru civili:Ilie Anghel.

Decor`rile au fost f`cute la propunerea ministruluiap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a.

PRE{EDINTELE ROMÂNIEI,TRAIAN B~SESCU,

A SEMNAT DECRETULDE DECORARE

A MAI MULTOR MILITARI

Luni, 2 decembrie, pre[edinteleRomâniei, Traian B`sescu, a semnat

decretul de decorare a mai multor militari,în semn de apreciere pentru rezultateleremarcabile [i înaltul profesionalismdovedite în executarea misiunilor încredin-]ate de-a lungul timpului, potrivit unuicomunicat al Administra]iei Preziden]iale.

La eveniment au fostprezen]i [eful Statului

Major General, general-loco-tenent {tefan D`nil`, pre-[edintele Consiliului Jude]eanDâmbovi]a, Adrian }u]uianu,precum [i numero[i reprezen-tan]i ai Statului Major al For]elorAeriene.

Construc]ia de la Otopeni

INAUGURARE LA BAZA 90 TRANSPORT AERIANMinistrul ap`r`riina]ionale, MirceaDu[a, a participat

mar]i, 3 decembrie,la ceremonia de

inaugurare ahangarului de

mentenan]` pentruaeronavele C-130

Hercules, de la Baza90 Transport Aerian

Otopeni.

este una modern`, de]ine [i un spa]iu pentru simulator dezbor, unul dintre cele mai moderne din lume în momentul defa]`. Construc]ia hangarului de mentenan]` aeronave C-130Hercules în cazarma din Otopeni era o obliga]ie aadministra]iei jude]ene din D#mbovi]a dup` ce a primit laschimb amplasamentul de la Titu (Boteni), unde s-a construitCentrul Tehnologic Renault. Cu acest prilej, Adrian }u]uianu

a precizat c` valoarea total` a investi]iei este de 18,133milioane de lei, din care Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a alocat2,278 milioane de lei, iar Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a 15.855milioane de lei, cu precizarea c` cea mai mare parte a sumei,respectiv 15 milioane de lei, a fost ob]inut` prin Hot`râri deGuvern. Inaugurând acest obiectiv, Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a[i-a îndeplinit obliga]ia asumat`, a spus }u]uianu.

Funda]ia „Mare[al Alexandru Averescu” a organizat,cu sprijinul Consiliului Jude]ean Buzù, edi]ia a V-a

a concursului de istorie 1 Decembrie – Ziua Na]ional` a României,la care au participat nou` institu]ii de înv`]`mânt preuniversitardin jude]. Câte trei elevi au format echipele care au reprezentat

CONCURS DE ISTORIE LA BUZ~ULOCOTENENT-COLONEL ROMEO FERARU colegii na]ionale [i licee din municipiile Buzù [i Râmnicu S`rat

[i din ora[ul P`târlagele. Competi]ia, desf`[urat` în sala de conferin]e „General

{tefan Gu[`” a Diviziei 2 Infanterie „Getica” a avut dou` probe,întemeiate pe lucrarea academicianului Florin Constantiniu„O istorie sincer` a poporului român”. Juriul, compus dinlocotenent-colonel dr. Florin {perlea, redactor-[ef la„Observatorul militar”, dr. Manuel St`nescu, revista Historia,[i profesor Sorin Turturic`, muzeograf la Muzeul Na]ional alAvia]iei Române, a desemnat câ[tig`toare echipele LiceuluiTeoretic „Radu Vl`descu” din P`târlagele [i Colegiului Na]ional„B.P. Hasdeu” (Buzù), premiul al II-lea revenind elevilor dela Seminarul Teologic Ortodox „Chesarie Episcopul” (Buzù),iar locul al III-lea elevilor de la Colegiul Na]ional „AlexandruVlahu]`” (Râmnicu S`rat).

Participan]ii au primit diplome, num`rul 14 al revisteifunda]iei – „Str`jer în calea furtunilor” – c`r]i de specialitateoferite de Funda]ia „General {tefan Gu[`”, ultimul num`ral Revistei Historia, iar Revista Magazin istoric a oferitpremian]ilor abonamente print [i abonamente onlinetuturor participan]ilor.

Câ[tig`torii au fost premia]i în cadrul ceremonieidesf`[urate cu ocazia s`rb`toririi Zilei Na]ionale a României,la 1 Decembrie, pe platoul din fa]a Prefecturii, de CristinelBîgiu, pre[edintele Consiliului Jude]ean Buzù, [i general-maior Nicolae Ciuc`, pre[edintele Funda]iei „Mare[alAlexandru Averescu”.

Prin organizarea acestui concurs, ajuns la edi]ia a V-a,Funda]ia „Mare[al Alexandru Averescu” [i-a propus s`men]in` treaz interesul adolescen]ilor pentru cunoa[tereaistoriei na]ionale, a semnifica]iei m`re]ului act de la 1Decembrie 1918 [i s` dezvolte spiritul de echip` [i decompeti]ie între institu]iile de înv`]`mânt.

Asocia]ia Na]ional` Cultul Eroilor Regina Maria, în colaborare cuAsocia]ia Na]ional` a Pensionarilor [i Funda]ia Cre[tin` Sf.

Arhanghel Mihail, a organizat, pe 28 noiembrie, la Cercul Militar Na]ional,un spectacol omagial dedicat împlinirii a 95 de ani de la Marea Unire [iZilei Na]ionale a României.

{i-au dat concursul: orchestra [i soli[ti ai Ansamblului Doina alArmatei, sub bagheta lui Stelian Ungureanu; actorii Florin Nan, JeanLemnea, Afrodita Andone; violonistul V. Albe[teanu, acompaniat de V.Cucu; soli[tii Cornelia Stancu, Elisabeta Dobrat; grupul vocal-instrumental Presto condus de profesoarele Lumini]a [i Simina Renea;forma]ia Gr`dini]ei din {oseaua Vergului nr. 189.

Publicul spectator s-a bucurat de o atmosfer` s`rb`toreasc` menit`s` poten]eze sentimentele patriotice.

SPECTACOL OMAGIALDEDICAT ZILEI NA}IONALE

GRIGORE BUCIU

CURS DE SPECIALIZAREÎN DOMENIUL

LEC}IILOR ÎNV~}ATE

Recent, în cadrul Universit`]ii Na]ionalede Ap`rare „Carol I”, s-a desf`[urat

primul curs de specializare în domeniul Lec]iilorÎnv`]ate din armata României. Cursul a aprofundatetapele referitoare la colectarea, analiza,implementarea [i diseminarea observa]iilor lec]iiloridentificate [i înv`]ate pe timpul procesului Lec]iilorÎnv`]ate. Acest eveniment, organizat de Direc]iainstruc]ie [i doctrin` din cadrul Statului MajorGeneral, a fost sprijinit de o echip Joint AssistanceTraining Team-JATT din cadrul Centrului NATOpentru analiz` [i lec]ii înv`]ate din Lisabona,Portugalia.

Comandantul Diviziei 2 Infanterie „Getica” [ipre[edintele Funda]iei „Mare[al AlexandruAverescu”, general-maior Nicolae Ciuc`,premiaz` pe unul dintre c#[tig`torii concursului.

COLONEL D~NU} V~CARIU

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E


Observatorul militarwww.presamil.roAGENDA S~PT~M@NII

Semnarea acordului privind protec]ia reciproc` ainforma]iilor militare clasificate reprezint` un pasimportant în dezvoltarea rela]iilor militare bilaterale.Acordul respect` prevederile legisla]iei române[ti îndomeniul protec]iei informa]iilor clasificate, a spusministrul Mircea Du[a.

Referitor la protocolul privind cooperarea în domeniulînv`]`mântului militar, mini[trii au precizat c`documentul con]ine noi reglement`ri ale condi]iilor încare se desf`[oar` preg`tirea personalului MinisteruluiAp`r`rii din Republica Moldova în institu]ii militare deînv`]`mânt române[ti.

ACORDURI SEMNATE ÎNTRE MINI{TRII ROMÂN{I MOLDOVEAN AI AP~R~RII

Mini[trii român [imoldovean ai ap`r`rii,

Mircea Du[a [i VitalieMarinu]a, au semnat luni,

2 decembrie, Acordul întreMinisterul Ap`r`rii

Na]ionale din România [iMinisterul Ap`r`rii

Na]ionale din RepublicaMoldova privind protec]iainforma]iilor clasificate în

domeniul militar [iProtocolul între cele dou`

ministere privindcolaborarea în domeniul

înv`]`mântului militar.

De asemenea, ministrul Mircea Du[a a f`cutcunoscut c` România sprijin` o angajare mai activ` aRepublicii Moldova în activit`]ile [i ac]iunile sub egidaPoliticii de Securitate [i Ap`rare Comun` a UniuniiEuropene, ca parte a procesului de integrare european`.

La rândul sù, ministrul Vitalie Marinu]a amul]umit pentru sprijinirea eforturilor RepubliciiMoldova de intensificare a rela]iilor cu UniuneaEuropean` [i cu NATO [i a apreciat c` cele dou`documente oficiale semnate vor contribui lamodernizarea armatei moldovene.

Miercuri, 27 noiembrie, comandorul Viorel Pan`, loc]iitorulcomandantului Bazei 90 Transport Aerian, c`pitan-comandorul

Takacs Adrian [i locotenent-comandorul Ni]` Sorin, pilo]i militari, au primitîn semn de recuno[tin]` pentru implicarea în sprijinirea cona]ionalilorno[tri afecta]i de tragicul accident din Muntenegru, o plachet` oferit`, înnumele Guvernului României, de premierul Victor Ponta.

GEST DE RECUNO{TIN}~PENTRU INTERVEN}IA

DIN MUNTENEGRU

{EFUL STATULUI MAJOR GENERAL APRIMIT ORDINUL LEGIUNII DE ONOARE

Generalului-locotenent {tefan D`nil`,[eful Statului Major General, i s-a

acordat luni, 2 decembrie, gradul de ofi]er alOrdinului Legiunii de Onoare din parteapre[edintelui Fran]ei, Francois Hollande, laAmbasada Fran]ei la Bucure[ti.

Cu acest prilej, [eful Statului Major General amul]umit pentru onoarea f`cut` de a primi ceamai înalt` distinc]ie civil` [i militar` francez` [i areliefat principalele domenii de colaboraremilitar` cu armata francez` din perspectivastatutului de membri în NATO [i UE.

Totodat`, generalul-locotenent {tefan D`nilì-a felicitat pe cei 30 de militari din cadrulregimentului de artilerie, condu[i de locotenent-colonelul Raphael Bernard, care au trecut pe subArcul de Triumf de Ziua Na]ional` a României.

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a deschis miercuri, 27 noiembrie,la Palatul Cercului Militar Na]ional din Bucure[ti, lucr`rile celei de-a

treia edi]ii a sesiunii de comunic`ri [tiin]ifice Tehnologiile mileniului al III-lea [iviitorul activit ]ii de informa]ii, organizat de Direc]ia general de informa]ii a ap`r`rii.

În cuvântul de deschidere, ministrul Du[a a subliniat c` efortul constant alMinisterului Ap`r`rii Na]ionale pentru integrarea deplin` a Armatei Românieiîntr-o societate bazat` pe cunoa[tere, valoare, performan]` [i competen]`, ai c`reipiloni principali sunt înv`]`mântul superior [i cercetarea [tiin]ific`, sus]inând,totodat`, rolul deosebit al activit`]ii de informa]ii pentru ap`rare în toate domeniile,de la comanda-controlul sistemului ap`r`rii na]ionale [i pân` la asigurareainformativ` a deciziilor strategice vizând securitatea na]ional`.

Sesiunea a oferit un bun prilej de manifestare al speciali[tilor din cadrulComunit`]ii Na]ionale de Informa]ii din România, în vederea dezvolt`riiteoriei [i practicii în domeniu [i aplicabilit`]ii tehnologiilor moderne înactivitatea de informa]ii.

TEHNOLOGIILE MILENIULUI AL III-LEA{I VIITORUL ACTIVIT~}II DE INFORMA}II

În vârst` de 29 de ani, Ana Maria a fost desemnat` deFedera]ia Interna]ional` de Scrim` drept cea mai bun`

spadasin` din lume în acest an, dup` ce s-a clasat pe prima pozi]ieîn clasamentul Cupei Mondiale [i a câ[tigat medalia de aur laCampionatul European.

S`rb`torind 100 de ani de la înfiin]are, federa]ia i-a invitat laParis pe cei mai buni scrimeri din acest an, între care s-a aflat [ispadasina de la Clubul Sportiv al Armatei Steaua. Ceilal]i sportivipremia]i au fost: Rubén Limardo Gascón (Venezuela) – spad`masculin; Arianna Errigo (Italia) – floret` feminin; Andrea Cassara(Italia) – floret` masculin; Olga Kharlan (Ucraina) – sabie feminin;Veniamin Reshetnikov (Rusia) – sabie masculin. (C.P.)

ANA MARIA BRÂNZ~,CEA MAI BUN~ SPADASIN~ DIN LUME ÎN 2013

Steli[tii, antrena]i de Marin Mo], auevoluat, pe stadionul din ComplexulGhencea, într-un echipament nou,bleumarin cu stele [i jambiere ro[ii. Partidaa fost dominat` de ro[-alba[tri, care auF

OT

O:

SU

PE

R-L

IGA

.RO

Echipa de rugby a CSA Steauaa câ[tigat Cupa României,

dup ce a învins în final pe CSM{tiin]a Baia Mare (17-10).

PRIMUL TROFEU DUP~ PATRU ANIcondus la pauz` cu 3-0, în urmaunei penalit`]i semnate de Vlaicu,au dus scorul, dup` o evolu]ieconsistent`, la 10-0 [i 17-5, [i au trìtfinalul de partid` cu certitudineaprimului trofeu dup` patru ani de„secet`”. Bìm`renii au profitat desuperioritatea numeric` conturat`în urma unui cartona[ galbenprimit de stelistul Ioni]`, au înscrisun eseu, dar era prea târziu. Steaua,

cea mai titrat` echip` de rugby dinRomânia, cu 25 de titluri na]ionaleîn palmares, a câ[tigat pentru a 14-aoar` trofeul Cupa României. Ultimultrofeu fusese câ[tigat în anul 2009,tot Cupa României, dup` o final`împotriva Farului din Constan]a.Între timp, steli[tii au pierdut dou`finale de cup` (chiar împotriva celordin Baia Mare) [i au ajuns de douòri în finala campionatului (C.P.)

ADUNARE A VETERANILOR

Joi, 28 noiembrie, a avut loc o consf`tuire a Asocia]iei Na]ionale a Veteranilorde R`zboi, la Palatul Cercului Militar Na]ional.

La evenimentul ce a avut loc în Sala Bizantin` au participat [eful StatuluiMajor General, general-locotenent {tefan D`nil`, consilierul de stat la Cancelariaprim-ministrului Victor Ponta, Sorin Encu]escu, pre[edin]ii filialelor din toat`]ara, precum [i alte personalit`]i ale vie]ii [tiin]ifice, culturale [i militare.

Sunte]i simbolul celor care au luptat pentru libertatea na]ional`, independen]`,suveranitate [i demnitate, iar din p`cate sunte]i din ce în ce mai pu]ini în fiecarean. Reprezenta]i valoarea na]ional`, iar noi trebuie s` ne tragem seva de ladumneavoastr`, s` urm`m valorile [i s` le pre]uim, s` avem patriotismul [i d`ruireape care le-a]i avut în timpul celui de Al Doilea R`zboi Mondial, a spus [eful SMG.

De asemenea, Sorin Encu]escu a transmis mesajul prim-ministrului VictorPonta, care a dorit s` confirme faptul c` problemele semnalate de veteranii der`zboi au fost luate în considerare [i se caut` o rezolvare. Ata[amentul fa]` de]ar`, sentimentul datoriei [i onoarei militare, puterea [i curajul sunt valorile pe carele-a]i ap`rat pe câmpul de lupt` [i afirmat cu t`rie decenii la rând. V` asigur c`toate problemele dumneavoastr` se afl` sub o atent` analiz` [i vom face tot posibiluls` venim în sprijin cu solu]ii concrete, pentru c` trebuie s` fim al`turi de cei care s-au sacrificat de-a lungul timpului pentru idealurile na]ionale, a transmis prim-ministrul în mesajul sù.

La rândul sù, generalul de armat` (r) Marin Dragnea a afirmat: A[a cum ne-am f`cut datoria pe câmpul de lupt`, cu dragoste fa]` de neam [i ]ar`, [i în prezentnutrim acelea[i sentimente, încrez`tori în viitorul m`re] al României. De aceea nuputem fi indiferen]i fa]` de distrugerea valorilor materiale [i morale ale ]`rii. Dorims` l`s`m copiilor [i nepo]ilor no[tri, bazele unei vie]i mai bune, mai prospere [icivilizate. (C.L.)

FO

TO

: E

UG

EN

MIH

AI

FO

TO

: E

UG

EN

MIH

AI

FO

TO

: E

UG

EN

MIH

AI

8 LINIA |NT@I Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PURT~TORII TRICOLORULUI ROMÂNESC

ZABUL. Ziua Na]ional aRomâniei ne-a g`sit în acest an penoi, militarii Batalionului 151Infanterie, în cea de-a treia misiune aLupilor Negri în aceast parte a lumii.Încetul cu încetul, zi dup zi, amajuns în cea de-a cincea lun amisiunii noastre, dup o perioad deefort maxim al fiec`rui militar dinbatalion. În aceast zi special , ne-amgândit cu respect la tot ceea ce aurealizat înainta[ii no[tri, la eroismul,la sacrificiul, la faptele lor. Ne-amgândit la marele act al Unirii de la1918, la ceea ce înseamn acesteveniment pentru istoria românilor.1 Decembrie este, în acela[i timp, unmoment de mândrie na]ional , debucurie [i de s`rb`toare. Am dorit s`strângem aici, în teatrul de opera]ii,toate aceste în]elesuri, într-os`pt`mân care s stea sub semnulmândriei de a fi român.

În baza de opera]ii înaintatÀpache, militarii români [i ceiamericani s-au întrecut în cadrulMegathlonului, o competi]iemultidisciplinar ce a combinattragerile cu armamentul din dotarecu probele de for] [i cu cele deîndemânare. Dincolo de clasamentulpropriu-zis, pe primul loc s-au situatcamaraderia [i buna dispozi]ie.Întreceri sportive, sub aceea[i egidà fairplay-ului [i a prieteniei auorganizat [i militarii Batalionului 151Infanterie disloca]i în baza de opera]iiînaintat Mescall.

În programul zilei de1 Decembrie nu putea lipsimomentul solemn al celebr`rii Zilei

La mii de kilometri distan]` de cas`, în teatrul de opera]ii din Afganistan,militarii români au s`rb`torit Ziua Na]ional` a României prin organi-

zarea de ceremonii militare [i prin desf`[urarea de activit`]i culturale [i sportive.

Statului Major General, conferit degeneralul-locotenent {tefan D`nil ,în semn de apreciere pentru sprijinulconstant [i profesionist acordatmilitarilor români în planificarea [iexecutarea misiunilor încredin]ate înteatrul de opera]ii Afganistan.

militarilor c`zu]i la datorie. Deasemenea, trebuie s` vorbim cumândrie despre faptele de arme alemilitarilor de ast`zi [i despre efortullor în toate misiunile primite, apunctat, în discursul sù,locotenent-colonelul Mungiu.

În baza de opera]ii înaintat`Mescall, militarii Batalionului 151Infanterie au s`rb`torit 1 Decembrieprintr-o ceremonie la care au fostprezen]i [i partenerii afgani [iamericani. Loc]iitorul comandantuluiLupilor Negri, locotenent-colonelGabriel Turcule], a înmânatcertificate de apreciere celor maibuni militari [i diplome câ[tig`torilorcompeti]iilor sportive. Guvernatoruldistrictului Tarnak Wa Jaldak, AbdulKhaliq Ayoubi, a apreciat, într-undiscurs adresat asisten]ei prezente laceremonie, activitatea militarilorromâni în district.

KANDAHAR. La ceremoniadesf`[urat în campul românesc dinBaza Aerian Militar Kandahar auluat parte toate structurile militareromâne[ti dislocate aici [i un publicnumeros reprezentat de membriireprezentan]ei diplomatice aRomâniei la Kabul, al turi demembri ai for]elor de coali]ie.

Festivitatea a început cuintonarea Imnului na]ional alRomâniei, urmat` de citireamesajului [efului Statului MajorGeneral. Ambasadorul Românieiîn Afganistan, Excelen]a SaAdrian Kozjacski, a dat citiremesajului ministrului afacerilorexterne adresat românilor cuocazia zilei de 1 Decembrie.

Comandantul ComandamentuluiRegional de Sud, general-maior PaulLaCamera, prezent la ceremonie, aapreciat în discursul sù sacrificiul [isprijinul constant acordat înmen]inerea [i extinderea colabor`riidintre cele dou state, respectiv

armate. Am dorit s` vorbesc ast`zipentru a v mul]umi pentruparteneriatul vostru [i prieteniacontinu . Apreciem foarte multrela]iile dintre ]`rile noastre. Înt`rimaceast prietenie prin lupt în fiecarezi. Nu m` pot gândi la un loc mai bunpentru a s`rb`tori ziua Marii Uniridecât într-o zon` de conflict. Româniaa fost un partener fantastic atât înIrak, cât [i în Afganistan. Ne-amantrenat împreun`, am luptatîmpreun` [i ne-am v`rsat sângeleîmpreun`. Un num`r de 22 deromâni [i-au dat via]a în Afganistan,cel mai recent în septembrie, anulacesta. România [i Statele Unite autrecut prin situa]ii foarte dificileîmpreun` [i înc` mai avem foartemulte de f`cut. V` mul]umesc pentruserviciul [i sacrificiul vostru. Este oonoare s` servesc al`turi de voi. Fieca Dumnezeu s` binecuvântezeRomânia [i oamenii ei. La Mul]iAni, România!, a spus generalulLaCamera.

Ceremonia a continuat cuînmânarea Emblemei de Onoare aStatului Major General generaluluiPaul LaCamera [i altor doi militariamericani. Onorurile au fost f`cutede colonelul Gheorghe Badea,reprezentantul na]ional superior înteatrul de opera]ii din Afganistan.

În acela[i cadru, militarilorcompaniei Kandahar Airfield –

Ground Defence Area, afla]i sprefinalul misiunii, le-au fost înmânatemedaliile NATO Non Article 5, pentruparticiparea la opera]iile în sprijinulISAF sub conducerea NATO.

MAIOR ADRIAN GÎTMANC~PITAN CRISTIAN MAGDICI

Na]ionale. Militarii români [ipartenerii americani au participat la oceremonie militar ce a debutat cuintonarea imnurilor celor dou ]`ri [icu un moment de reculegere înmemoria eroilor c`zu]i la datorie.Audien]a a putut viziona apoi un clipde prezentare a României. În cadrulceremoniei au primit trei militariamericani Emblema de Onoare a

{eful SMG a mai conferit unui militaramerican, cu ocazia Zilei Na]ionale aRomâniei, Emblema de Merit„Partener pentru Ap`rare”,clasa a II-a. Programul ceremoniei acontinuat cu alocu]iunilecomandan]ilor Batalionului 151Infanterie, locotenent-colonel SergiuMungiu, [i al Combined Task ForceDuke, colonel William Ostlund.Festivitatea a mai cuprinsrecompensarea cu certificate deapreciere a celor mai buni militari [is-a încheiat cu vizionarea uneiexpozi]ii de carte româneasc , înlimba englez , la care oaspe]iiamericani au fost invita]i s aleagùn cadou dintre exponateleprezentate.

În acest an, noi, Lupii Negri,s`rb`torim Ziua noastr` Na]ionalàici, în Afganistan. Suntem mândris` ne facem datoria fa]` de ]ar` [i s`îndeplinim angajamentele ei încadrul For]ei Interna]ionale pentruAsisten]` [i Securitate dinAfganistan. Suntem onora]i s`lupt`m al`turi de militari atât deexperimenta]i cum sunt cei aiCombined Task Force Duke.În aceast` zi special`, trebuie s` neaducem aminte de sacrificiul tuturor

FOB Mescall

Kandahar

FOB Apache

CU C-27J SPARTAN PE DEASUPRA ARCULUI DE TRIUMF

Repeti]iaeste esen]ial` pentruun succes garantat

Am fost al`turi de aviatorii de laBaza 90 Transport Aerian la orepeti]ie pentru parada de 1Decembrie, Ziua Na]ional` aRomâniei. Trebuie s` recunosc cèmo]iile erau mari la început, cândam v`zut 25 de aeronave gata dezbor. Prin spiritul lor, personalulbazei m-a f`cut s m simt unul de-al

PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN [email protected]

Anul acesta, la parada militar` de Ziua Na]ionalà României, o forma]ie de trei avioane C-27J

Spartan a trecut la verticala Arcului de Triumf.Aviatorii care zboar` cu aceste avioane ne-auîmp`rt`[it câteva gânduri din aceast` experien]èmo]ionant`.

Alexandru Trandafir. Preg`tireaacestei ac]iuni este o provocarepentru to]i. Pilo]ii trebuie s`demonstreze toate capacit`]ile lor.Pentru aceasta, selec]ion`m cei maibuni pilo]i din For]ele AerieneRomâne.

Activitatea aviatorilor la1 Decembrie a avut multecaracteristici. Zborurile depreg`tire [i cel oficial au fostmisiuni grele. S-au desf`[urat încondi]ii meteo dificile, plafoanejoase de nori, vizibilitate redus`, pe

Este o onoare s` zboride 1 Decembrie!

Comandorul Viorel Pan` esteloc]iitorul comandantului Bazei 90Transport Aerian. Are aproximativ400 de ore de zbor pe C-27JSpartan. Este unul dintre cei maiexperimenta]i pilo]i români [i foartecunoscut publicului larg, mai alesprin misiunile grele pe care le-aexecutat. Pentru ultima, cea dinMuntenegru, a fost decorat

C`pitan-comandorul Ion Stìculescu are peste1.200 de ore de zbor pe Spartan. Este unul dintrecei mai experimenta]i pilo]i militari. {tim c`întotdeauna este a[teptat` aceast` demonstra]ieaerian` a pilo]ilor români. Din 1999 pân` acum amratat doar o singur` parad`, din cauza condi]iilormeteo, a declarat pilotul. Anul acesta este unulspecial pentru mine. Am o emo]ie în plus! Eu zborpe deasupra Arcului de Trimf, iar fiul meu, studentla Academia For]elor Aeriene, defileaz` cu forma]ia.O s` încerce s` fac` un schimb de genera]ii. A[teptmomentul când o s` fim împreun` la man[`. Înfamilia noastr`, avia]ia este o tradi]ie. Unchiul meua fost pilot în avia]ia militar`. El mi-a predat [tafetaacum mul]i ani, tot aici pe Otopeni. O s` vin` timpuls` o predau [i eu fiului meu, a încheiat c`pitan-comandorul Ion Stìculescu.

lor. Am cules câteva gânduri de laaviatori, din carlinga avionului C-27JSpartan, despre ce înseamn` unzbor pe deasupra Arcului de Triumf,la o a[a zi de s`rb`toare.

Comandorul AlexandruTrandafir este [ef serviciu instruc]ieîn Statul Major al For]elor Aeriene [ia fost responsabil cu preg`tireaparadei de 1 Decembrie din parteaacestei structuri. Ofi]erul, pilot [i el,este cunoscut prin modul în careorganizeaz` diferite show-uriaviatice [i pentru fotografiilerealizate cu MiG-21 LanceR. Esteuna din cele mai importanteactivit`]i ale anului atât prin prismapreg`tirii, cât [i a resurselor ce suntalocate, a declarat comandorul

deasupra ora[ului Bucure[ti, înforma]ie de trei aeronave mari.Altitudinea de zbor a variat între100 [i 250 de metri. Coordonarea afost perfect`. Echipajele care auzburat cu avioanele C-27J Spartanau fost: capul de forma]ie cucomandorul Viorel Pan`,locotenent-comandorul FlorinIanculescu, maistrul militarprincipal Iulian Chifan; coechipierstânga cu c`pitan-comandorul EmilTecuceanu, c`pitan OvidiuDragomir [i maistrul militar clasa aIV-a Ovidiu Lupu; coechipierdreapta cu c`pitan-comandorul IonStìculescu, c`pitanul Romeo Gârz[i maistrul militar clasa a IV-aMaftei }ebrean.

s`pt`mâna trecut`. Experien]elemele cu ocazia zilei de 1 Decembries-au limitat pân` acum doar laC-130 Hercules, a spus comandorulPan`. Este pentru prima dat` cândzbor cu Spartan-ul pe deasupraArcului de Triumf. Am condusforma]ia de trei avioane Spartan.Este o experien]` nou`, chiar lavârsta [i anii mei. Emo]iile evidente,dar pozitive, nu fac decât s` nemobilizeze. Când treci pe deasupramonumentului nu ai timp s` tegânde[ti la cei de jos. E[ti concentratla maxim, iar aten]ia este dedicatèxclusiv forma]iei [i p`str`riisiguran]ei zborului.

Locotenent-comandorul FlorinIanculescu este pilot instructor pe

aeronava C-27J Spartan [i areaproape 1.000 de ore de zbor laactiv pe acest tip de avion. A zburatîn Afganistan, Bosnia [iHer]egovina, Kosovo, Libia. Zborulde 1 Decembrie este o onoare pentruorice pilot, pentru c` este ZiuaNa]ional` a României [i ne

al`turi de aceasta [i fiul lor foartetârziu. Dore[te s`-i transmit` [i prinintermediul ziarului: La mul]i ani,iubito! M` gândesc la voi tot timpul,chiar dac` sunt în zbor.

C`pitanul Romeo Gârz estepilot secund. Este prima parad` lacare particip` ca [i pilot pe acest tip

Maistru militar clasa a IV-aMaftei }ebrean

C`pitan Romeo Gârz

mândrim cuaceasta, a afirmatpilotul. Deasemenea, este [i omândrie interioar`,pentru c` suntempu]ini care facemasta. Echipeletehnice muncesc dingreu. Preg`tescavioanele foartebine. Pentrulocotenent-comandorul FlorinIanculescu,1 Decembriereprezint` [i altceva. Este ziuaso]iei sale. În fiecare an, ajunge

de avion. Aceste repeti]ii înseamn`pentru mine un antrenament în

plus, a declarat Romeo. Elesunt necesare, indiferent decâte zboruri facem.

Maistru militar clasa aIV-a Maftei }ebrean arepeste 1.000 de ore de zborpe C-27J Spartan. Aparticipat la toate defil`rilecu acest tip de avion de 1Decembrie. Are grij` deaeronav` la fel ca dema[ina sau casa personal`.Sunt tân`r, a[ dori s` zboraceast` aeronav` pân` lapensie, a spus Maftei. Cum oîngrijim, a[a o vom avea.1 Decembrie este oîncununare a eforturilor depeste an. A[a s`rb`torim noi,printr-un zbor al`turi deceilal]i colegi. În aceast` zide s`rb`toare pot s` spun c`încheiem, în mare, un an demunc`. Trebuie s` recunoscc` sunt mândru c` zbor pecea mai nou` aeronav` aFor]elor Aeriene Române!

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-A

DJU

TA

NT

LU

CIA

N I

RIM

IA

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 9Observatorul militar

www.presamil.roINSTRUC}IE

10 INSTRUC}IE Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


TUNETUL 13PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

[email protected]

În perioada 18-22 noiembrie,

militarii Batalionului 83

LAROM Bogdan I au fost verifica]i

de o comisie a Statului Major al

For]elor Terestre, conform perio-

dicit`]ii evalu`rii structurilor

puse la dispozi]ia NATO afirmate.

Evaluarea opera]ional` ascos în eviden]` capacitateanoastr` operativ` de areac]iona într-un timp foartescurt, cu precizie maxim`.Acest exerci]iu este cea maiimportant` activitate pe carestructura a executat-o în acestan. Este evident c` fiecaredintre subordona]ii mei [i eu,ca [i comandant, am dorit caaceast ac]iune s oglindeas-c realitatea, s scoat în eviden] faptul c tot efortul pe carel-am depus are o finalitate a[teptat [i conform cu misiuneade instruire stabilit` la începutul anului.

LOCOTENENT-COLONELVASILE MUNTEAN,COMANDANTUL BATALIONULUI 83 LAROM

’’

Trecerea instala]iei LAROM \n pozi]ie de lupt`.

Caporal R`zvan Timofte

Plutonier Ionel Scora

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-A

DJU

TA

NT

LU

CIA

N I

RIM

IA

Statul major al batalionului lucreaz` intensla planificarea misiunilor.

O structur` NATO

Batalionul 83 LAROMBogdan I este una din unit`]ilepuse de armata român` ladispozi]ia NATO, începând cuanul 2004. O dat` la trei ani,aceste structuri sunt evaluatepentru a face parte din for]a der`spuns a NATO (NRF).Activit`]ile sunt importante atâtpentru militarii evalua]i, cât [ipentru e[aloanele superioare.Anul trecut, unitatea a f`cutparte din NRF 18.

Perioada 18-22 noiembrie afost una plin` pentru artileri[tiibârl`deni. Tunetul 13 a fost un

exerci]iu tactic cu trupe în teren,planificat [i coordonat de o echipà Brig`zii 8 LAROM, condus` deloc]iitorul comandantului, colonelMihai {omâtc`. De asemenea,batalionul a fost evaluat static [iac]ional de o comisie din cadrulStatului Major al For]elorTerestre. Batalionul a avutmisiunea de a planifica [i executasprijinul prin foc la nivelul grup`riide For]e Terestre.

Bateriile dotate cu instala]iiLAROM au fost desf`[urate rândpe rând în câmpul tactic. Militarii[i tehnica au avut de înfruntatdiferite incidente pe timpulderul`rii exerci]iului. Vremea avrut [i ea s` fie un adversarredutabil. S-au verificat proceduristandard de operare, modul deac]iune, timpii de reac]ie aituturor celor implica]i.Tot timpul s-a avut învedere compatibilitateabatalionului cu structurile NATO,pe care acesta le va sprijinicu foc în caz de nevoie.

Statul major al unit`]ii adesf`[urat procesul de planificarea opera]iei, astfel încât s` executela ordinul e[alonului superiormisiuni de foc planificate [ineplanificate, a afirmat [eful

opera]iilor, maior GeorgeOdobe[teanu. În cadrulexerci]iului, efortul a fost sus]inutatât de statul major albatalionului, cât [i de subunit`]i.Evaluarea a fost un bunprilej de a ne demonstracapabilit`]ile opera]ionale.

Implicarea militarilor a fostexemplar`. Totul a fost planificat[i organizat foarte bine. Seauzeau doar comenzi scurte,urmate de execu]ii precise. Esteadev`rat c` [i tehnica a r`spunspe m`sur`. Lupta cu secundele afost dur`, dar instruc]ia de pestean [i experien]a tragerilor dinpoligon [i-au spus cuvântul.Al`turi de artileri[tii bârl`deniam avut tot timpul impresia cìmediat va urma s` v`d o tragerecu sistemul LAROM.

Permanent\n priz`

Plutonierul Ionel Scor]a estecomandant instala]ie. Estemândru de arma sa, artileria,mai ales de complexul LAROM. Aparticipat inclusiv la test`rileacestui sistem de artilerie.

Nu a pierdut nicio aplica]ie sautragere de când este în unitate.Anul acesta a câ[tigat competi]iaSubofi]erul Anului pe batalion.Consider` c` o misiune externàr fi o încununare a preg`tiriisale. L-am observat cum î[iconducea subordona]ii [i cum

aplica ordinele primite. Sigur peel, folosea cu priceperecapabilit`]ile instala]iei.Preg`tirea sa î[i spunea cuvântulîn lupta cu baremele.

To]i trebuie s` fim foartepreg`ti]i, a spus Ionel. {i aici, întimpul exerci]iului, [i acolo, înpoligon, avem aceea[i stare despirit. To]i suntem concentra]i laceea ce avem de f`cut. Cele maifrumoase momente r`mân, îns`,tragerile reale, mai ales când pleac`prima lovitur`. Aceste particip`rila for]a de r`spuns a NATO ne ]inîn priz` permanent [i ne men]in laun nivel foarte bun de preg`tire.

Caporalul R`zvan Timofteeste servant la o instala]ieLAROM. Din 2007 a participat latoate tragerile de lupt` pe carele-a executat batalionul. Ar doris` ajung` în rândulsubofi]erilor. Este o onoare s`particip la astfel de activit`]i, aspus caporalul Timofte. Oricepreg`tire în plus, orice aplica]ieeste un mare pas înainte. Fiecareverificare î[i are rolul ei [i nearat` realitatea preg`tiriinoastre. Merit` tot efortul depusîn aceast` s`pt`mân`. Ne-aminstruit [i sper`m s` ob]inemrezultate bune.

O bun` organizare

De gestionareaechipamentelor, acombustibilului sau desprijinul logistic pentrucomandamentul Diviziei 4Infanterie Gemina are grij`plutonierul-major Lauren]iuGhi]ulescu, subofi]er de statmajor al Batalionului 400Sprijin Feleacu, care î[idesf`[oar` activitatea încompartimentul planificarelogistic`. Nu este o meseriegrea, dar trebuie s` fii foarteatent la corectitudineaîntocmirii actelor [i trebuie s`îi în[tiin]ezi pe militari dac`le po]i oferi ce-]i cer sau, încazul în care r`spunsul estenegativ, trebuie s` le dai [iexplica]iile aferente.

În 1992, România treceaprin mari schimb`ri, iarLauren]iu a considerat c` eramomentul ca [i în via]a lui s` seproduc` o modificare esen]ial`.{i-a spus c` o carier` în armatàr fi exact ce i-ar fi trebuit. Aîncercat s` devin` ofi]er, darexamenele l-au împiedicat.Împins de la spate de ambi]ie, aîncercat [i la subofi]eri, astfel

FRUNTA{ CRISTIAN [email protected]

CUM SE C@{TIG~ RESPECTUL

40 de ani, lucrurile nu maistau la fel, spune Lauren]iu,chiar dac` înaintez în vârst`,nu simt anii. M` simt la fel detân`r ca atunci când am ie[itde pe b`ncile [colii.

Are doi copii, o fat` de 11ani [i un bìat de 7 ani. Cel maimic vrea s` devin` [efulmilitarilor. De ce? Din acela[imotiv pentru care tat`l sùdorea, în copil`rie, s` devin`directorul combinatului chimicdin Craiova. Vrea s` fie [efulp`rin]ilor sì [i s` nu îl maipun` întotdeauna la teme. Pede alt` parte, întreaga familie i-asim]it lipsa lui Lauren]iu când aplecat în cele dou` misiuni dinteatrele de opera]ii.

Prima a fost în 2005, înAfganistan, al`turi de un plutonde poli]ie militar`. Trebuia sàsigure sprijinul logistic [icondi]ii bune de trai pentrucolegi. Chiar dac` nu am fostîntr-o misiune de lupt`, astanu a însemnat c` am fost feritde probleme, men]ioneaz`Lauren]iu. Trebuia s` ies înafara bazei, chiar dac` era celmai mare cod de alert`. Luamma[ini blindate, armeînc`rcate [i mergeam s`

militari din na]iuni diferite suntpu[i s` lucreze împreun`, s` seîn]eleag` [i s`-[i ating` scopulcomun, acela ca trupele s`duc` la bun sfâr[it misiunile.Na]ionalitatea nu a fost oproblem`, iar când aveacineva nevoie de ajutor, nesus]ineam unii pe al]ii cu totce puteam. Lauren]iu a sosit înAfganistan într-o perioad` careavea s` arate o nou` fa]` aterorismului. Abia ce seîntorseser` de la aeroport,unde conduseser` pe ministrulap`r`rii na]ionale din aceaperioad`, [i s-a auzit o explozieundeva în afara taberei în carese aflau [i unde era un spa]iudestinat preg`tirii armateiafgane. Un motociclist,îmbr`cat în haine militare, aintrat între autobuzele care sepreg`teau s` transporte afganiispre case [i s-a detonat. Au fost18 deceda]i [i foarte mul]ir`ni]i. Cam acela a fostînceputul atentatelor cu bomb`din Afganistan, î[i aminte[tesubofi]erul.

Cea de-a doua misiune(2011, Kosovo) a fost maiu[oar` [i f`r` incidente. Amfost [eful unui atelier pentrucompania transport [i aveamca responsabilitate \ntre]inerea[i repararea a aproximativ250 de ma[ini, iar cu multedintre ele mergeam în diferite

Militari ai Batalionului 400 Sprijin Feleacu\ntocmesc documente, au grij` de mentenan]a

tehnicii, precum [i de armament [i muni]ie.

Afganistanul este locul în care cu to]iiar trebui s` mergem cel pu]in o dat`pentru a vedea cum este dura realitateîn care al]ii se zbat aproape toat` via]a.

PLUTONIER-MAJOR BOGDAN SILAV

’’

Un motociclist, îmbr`cat în haine militare, a intrat întreautobuzele care se preg`teau s` transporte afganii sprecase [i s-a detonat. Au fost 18 deceda]i [i foarte mul]ir`ni]i. Cam acela a fost începutul atentatelor cu bomb`din Afganistan.

PLUTONIER-MAJOR LAUREN}IU GHI}ULESCU

’’

c`, dup` numai doi ani, aînceput s` poarte cu mândrieuniforma militar`.

Când am ie[it din [coalamilitar`, aveam ca superiorun plutonier de 48 de ani.Vedeam acea vârst` ca pe unaînaintat`. Ei bine, acum, la

ducem hainele la sp`l`torie [is` aprovizion`m alte structuri.Cu toate acestea, este dep`rere c` armata, în adev`ratulsens al cuvântului, este înteatrul de opera]ii dinAfganistan. Le-am ar`tattuturor c` suntem inteligen]i,

de f`cut. Militarii pe care-i are însubordine nu sunt mul]i, darsunt profesioni[ti [i fiecareocup` câte un rol: mecanici,electricieni auto, chiar [iarmurieri. Este o meserie în carese cere responsabilitate, pentruc` nu putem s` punem \nprimejdie vie]ile oamenilor. Nuputem risca s` avem nici m`caraccidente minore.

M`rturise[te c` aici estelocul în care a cunoscut multe

realiz`ri suflete[ti. Sunt bucuross` am al`turi de mine o echip`profesionist`, cu care s` m`completez perfect, spune Cornel.În ultimul an, aceast` echip` s-am`rit cu înc` doi militari dornicis` înve]e în cel mai scurt timptoate me[te[ugurile.

O alt` func]ie care necesit`,de asemenea, aten]ie sporitèste cea de [ef depozitarmament, muni]ie [i elementede muni]ie, pe care o ocup`plutonierul-major Bogdan Silav.Misiunea sa este s` depoziteze[i s` distribuie în siguran]` toatematerialele pe care le are pemân`. Este o meserie în care nuai voie s` ai lipsuri, motivpentru care accesul în depoziteste restric]ionat. Pentrusiguran]`, execut des controale[i inventare.

O misiune extern` spune c`l-ar atrage, chiar dac` cei doicopii ai sì împreun` cu so]ia i-arsim]i lipsa foarte tare, mai ales c`în garnizoana Cluj-Napoca numai au pe nimeni, Bogdan fiinddin Vâlcea, iar so]ia din Boto[ani.Afganistanul este locul în carecu to]ii ar trebui s` mergem celpu]in o dat` pentru a vedeacum este dura realitate în careal]ii se zbat aproape toat` via]a.

Pân` când aceast` misiune vadeveni o realitate, are grij` dedepozitul sù cu armament [imuni]ie, de între]inerea acestuia,de inventarele pe care trebuie s`le fac` [i de oamenii dinsubordine.

Bìatul sù, în vârst` de 11ani, î[i dore[te foarte mult s`-icalce pe urme. Armata are unfan înfocat, îi place [i m` bucurc` nu l-am împins niciodat`, af`cut totul din propria ini]iativ`.A fost odat` la o expozi]ie cutehnic` militar` la muzeu [i deatunci s-a trezit cu aceast`dragoste pentru armat`. Dejami-a spus c` se gânde[te serioss` urmeze un liceu militar [i s`vad` ce îi poate oferi via]a-ncontinuare.

Este o meserie în care se cere responsabilitate, pentruc` nu putem s` punem \n primejdie vie]ile oamenilor. Nuputem risca s` avem nici m`car accidente minore.

PLUTONIER-MAJOR CORNEL PAPUC

’’

SUBOFI}ERI 11Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


iar ei au trecut peste ideilepreconcepute pe care le aveaudespre români. Am luptatal`turi de ei [i de foarte multeori ne-am dovedit iste]imea [idib`cia. A[a ne-am câ[tigatrespectul.

Lauren]iu a descoperit [i oparte frumoas` aAfganistanului. Faptul c`

zone ale ora[ului. În aceamisiune, s-a împrietenit cu unmilitar olandez, care ini]ial nuavea o p`rere foarte bun`despre români, dar a ajuns s`viziteze România, de unde aplecat cu o impresie excelent`.Mi-a spus c` p`rerile sunt încontinuare împ`r]ite [i c` a[acum g`sim militari buni pestetot în lume, la fel de u[or

putem s` g`sim [ipe al]ii care au oatitudine care las`de dorit indiferentde na]ionalitate.

Func]iicuresponsabilitate

Colegul luiLauren]iu dinplutonulmentenan]`,plutonier-majorCornel Papuc seocup` îndeosebi detehnica auto.Suntem aten]i, \nprimul r#nd, lasistemele dedirec]ie [i frânare,acestea fiind celemai speciale, daravem grij` [i demotoare, suspensiietc. Este în armat`din acela[i an caLauren]iu [i [tiefoarte bine ce are

12 CORESPONDEN}E Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


FIBULADE LA SUSENI

LOCOTENENT-COLONEL DOREL DANCIU

Un moment inedit în cadrul manifest`rilor organizate la TîrguMure[ de Ziua Na]ional` a României l-a constituit acordareadistinc]iei Fibula de la Suseni colonelului Mircea-Dan {uta,

loc]iitor al comandantului Brig`zii Opera]ii Speciale Mihai Viteazul.Instituit` prin ordin al prefectului în anul 2001, Fibula de la Suseni este

cea mai important` dinstinc]ie a jude]ului Mure[ [i este acordat` anualunor oameni cu merite deosebite, personalit`]i mure[ene de excep]ie dindomeniul [tiin]ei, culturii, sportului [i vie]ii sociale.

În cazul colonelului Mircea {uta, distinc]ia vine s` încununeze ocarier` militar` de excep]ie, cu merite deosebite la înfiin]area [iopera]ionalizarea primelor structuri ac]ionale de for]e pentru opera]iispeciale. Ofi]erul a participat la trei misiuni interna]ionale, în una dintremisiuni îndeplinind [i func]ia de Senior Na]ional pentru Teatrul de Opera]iiAfganistan.

150 DE ANI DE LANA{TEREA GENERALULUI

DE CORP DE ARMAT~EREMIA GRIGORESCU

C~PITAN ALEXANDRU GEANGU

În fiecare an, sfâr[itul lunii

noiembrie s`de[te unsentiment aparte în

sufletul artileri[tilorcare [i-au legat desti-

nele de cea mai repre-zentativ` institu]ie

militar` de înv`]`mântde artilerie,

{coala de Aplica]iepentru Unit`]i Sprijin

de Lupt` GeneralEremia Grigorescu.

Acest sentiment izvor`[te dinata[amentul fa]` de cel care a datdenumirea institu]iei, generalulEremia Grigorescu, eroul de laM`r`[e[ti.

Anul acesta, la 28 noiembrie, aufost aniversa]i 150 de ani de la na[-terea generalului-erou EremiaGrigorescu, eveniment aflat în strân-s` corela]ie cu marea s`rb`toare aromânilor, Ziua Marii Uniri.

Pentru a s`rb`tori acest deosebiteveniment, joi, 28 noiembrie, la sediul{colii de Aplica]ie pentru Unit ]i Sprijinde Lupt General Eremia Grigorescu s-adesf [urat simpozionul [tiin]ific cu tema150 de ani de la na[terea generalului decorp de armat Eremia Grigorescu – eroulde la M r [e[ti.

Simpozionul a debutat cu cuvân-tul de deschidere al comandantului{colii de Aplica]ie pentru Unit`]iSprijin de Lupt` General EremiaGrigorescu, colonel prof. univ. dr.Alexandru Rizescu, care a deschisseria comunic`rilor care au tratat atâtpersonalitatea generalului-erou, cât[i perioada istoric` a Primului R`zboiMondial, cu materialul Personalit`]iale artileriei care au înnobilat armataromân`, generalul Eremia Grigorescu,str jerul de la Poarta Moldovei. A ur-mat expunerea prof. univ. dr. Dumitru

Acu, pre[edintele Asocia]iei ASTRA, acolonelului (r) Alexandru Babo[,fost rector al Academiei For]elorTerestre [i a colonelului (r) prof. univ.dr. Gheorghe Bichiceanu, rectorulUniversit`]ii Româno-Germane.

În finalul simpozionului, locote-nent-colonelul Doru Pogoreanu aprezentat un tablou al generalului-erou, iar locotenent-colonelul (r)Gheorghe Popa a înmânat coman-dantului [colii dou` efigii omagiale.

Festivitatea a continuat cu unmoment de mare înc`rc`tur` emo-]ional`, ceremonia de dezvelire astatuii generalului-erou EremiaGrigorescu, la care a luat parte pre-fectul jude]ului Sibiu, Ioan OvidiuSitterli, Mitropolitul Ardealului, ÎPSdr. Lauren]iu Streza, care a oficiatun serviciu religios, [i pre[edinteleConsiliului Jude]ean Sibiu, IoanCindrea. Cu aceast` ocazie, au fostrostite discursuri omagiale [i au fostdepuse coroane de flori din parteainstitu]iilor publice locale, din partea[colii, a Centrului de Instruire pentruArtilerie Terestr` [i Artilerie Anti-aerian` Ioan Vod` [i din parteaAsocia]iei Absolven]ilor de Artilerie.La finalul activit`]ii, un deta[amental [colii a dat onorul participan]ilor.

Trebuie men]ionat faptul c` înplanificarea [i organizarea activit`-]ilor de realizare a acestei statui aufost implicate cadre militare active,foste cadre militare [i persoane civile,c`rora le mul]umim, înc` o dat`, peaceast` cale. În derularea acestuiproiect, Asocia]ia Absolven]ilor deArtilerie a ini]iat demersurile, por-nind de la planul de amplasare [idetaliile privind construc]ia piedes-talului [i a soclului statuii elaboratede arhitectul Lucian AlexandruG`vozdea. Bustul a fost restaurat despeciali[ti ai Muzeului Na]ionalBrukenthal, cu sprijinul directoruluigeneral, prof. univ. dr. Sabin AdrianLuca, iar tabloul generalului EremiaGrigorescu a fost realizat de loco-tenent-colonelul Doru Pogoreanu.

CUTREMUR LA GALA}IC~PITAN IONU} PINTILIE

Recent, 25de militari

apar]inândBatalionului 284

Tancuri Cuza Vod`[i Batalionului 300Infanterie Mecani-zat` Sf. Andrei auparticipat, al`turi

de for]e ale Inspec-toratului pentru

Situa]ii de Urgen]`al jude]ului Gala]i,

la un amplu exer-ci]iu de interven]ieîn caz de dezastre.

Scenariul exerci]iului a avut la baz` producerea unui cutremur de 7,6 grade pescara Richter, în zona Vrancea, care a afectat grav ora[ul Gala]i. Autorit`]ile au fostanun]ate c` 10 cl`diri f`r` etaj, dispuse între bulevardul George Co[buc [i stradaUnirii, în zona Liceului CFR, s-au pr`bu[it [i mai mul]i cet`]eni au fost surprin[i subd`râm`turi. Imediat a fost dat` alarm` de cod ro[u [i, în scurt timp, pompierii,salv`rile [i SMURD-ul au ajuns în zon` [i au început opera]iile de salvare.

Pentru a fi cât mai aproape de realitate, din scenariu a f`cut parte o explozie,urmat` de un incendiu ca urmare a ruperii conductelor de gaze. În timpulopera]iilor, a avut loc o replic` de 6,5 grade pe scara Richter a cutremurului, înurma c`reia s-a distrus magistrala de transport al apei de pe Bulevardul GeorgeCo[buc.

La scurt timp, au intervenit [i militarii din garnizoana Gala]i, care au ac]ionatprompt în sprijinul autorit`]ilor pentru evacuarea r`ni]ilor.

Ac]iunea s-a dovedit a fi un succes, toate for]ele implicate primind felicit`ri atâtdin partea audien]ei, cât [i de la [efii structurilor implicate în acest exerci]iu.

FOTO: ION STANCIU

FOTO: MIHAI TURC

FOTO: ION STANCIU

13CERCETARENr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR Observatorul militar

www.presamil.ro

O STRUCTUR~ UNICATÎN CERCETAREA {TIIN}IFIC~

IRINA-MIHAELA [email protected]

Centrul de Cercet`ri {tiin]ifice Medico-Mili- tare (CCSMM) a fost înfiin]at în 1968, în con-

textul tensiunilor în cadrul blocului militar alTratatului de Var[ovia, când ap`ruse riscul uneiposibile interven]ii pe teritoriul ]`rii noastre [i/sau a unor posibile atacuri cu arme de distrugereîn mas`. Astfel, Centrul de Radiobiologie [i Bio-logie Molecular` a fost preluat de la Ministerul

S`n`t`]ii [i trecut în subordinea Ministerului For]elor Armate,începând cu 1 Decembrie 1968. Centrul de Radiobiologie, cum a fostdenumit, avea ca obiectiv cercetarea [tiin]ific` în domeniul pro-tec]iei medicale împotriva efectelor armei nucleare. Ulterior, înanul 1969, atribu]iile i-au fost extinse [i la celelalte componente alearmelor de distrugere în mas`, iar titulatura a devenit cea actual`.

Centrul de Cercet`ri {tiin]ificeMedico-Militare, subordonatnemijlocit Direc]iei medicale a

MApN, are ca misiune de baz efectuarea decercet`ri [tiin]ifice în vederea cre[terii capacit`]iide protec]ie medical a personalului militar [i apopula]iei civile fa] de agresiunile cu agen]iCBRN (chimici, biologici, radiologici [i nucleari),misiune concordant cu Strategia Na]ional deAp`rare [i cu Doctrina ap`r`rii CBRN în ArmataRomâniei. Din 2008, unitatea este atestat cainstitu]ie de cercetare [tiin]ific de Agen]iaNa]ional pentru Cercetare {tiin]ific .

Activitatea de cercetare [tiin]ific`desf`[urat` de speciali[tii institu]iei vizeaz`cre[terea nivelului de protec]ie medical` îndomeniul agen]ilor CBRN, prin elaborareaunor metodologii de diagnostic precoce [ischeme terapeutice [i de profilaxie specifice,realizarea interoperabilit`]ii cu structuri aleMApN [i Ministerului S`n`t`]ii [i, nu înultimul rând, cre[terea vizibilit`]ii CCSMM cainstitu]ie de cercetare, ne-a precizat coloneluldr. Lauren]iu-Cristian R`du], împuternicit lacomanda centrului din luna noiembrie aacestui an. Structura organizatoric`, bazamaterial` [i competen]ele personalului dincadrul microstructurilor componente permitabordarea unor domenii de cercetare [tiin]ific`medical` cu specific CBRN, precum protec]iamedical` antiinfec]ioas`, protec]ia împotrivaefectelor radia]iilor ionizante [i contamin`riiradioactive, împotriva efectelor substan]elortoxice de lupt` [i altor toxice. De asemenea, esteabordat domeniul neuropsihofarmacologiei [istudiul factorilor de stres posttraumatic.

Un capitol aparte în activitateacentrului îl constituie formareaprofesional a medicilor. În

decursul existen]ei sale, unitatea a contribuitsemnificativ la formarea de speciali[ti în

domenii mai pu]in cunoscute în activitateamedical` curent`: toxicologi experimentatori [iclinicieni, radiobiologi, radiochimi[ti, speciali[tiîn domeniul bacteriologiei [i virusologiei,neuropsiho-farmacologiei, dar [i în înv`]`mân-tul universitar medical, prin fondarea Catedreide farmacologie, toxicologie [i psihofarmaco-logie, sub coordonarea academicianului VictorVoicu [i a prof. univ. dr. Radu Macovei,printr-un parteneriat cu UMF Carol Davila [iSpitalul Clinic de Urgen] Floreasca. Îndomeniul protec]iei medicale împotrivaefectelor agen]ilor CBRN, cadrele didacticecercet`tori au contribuit [i la preg`tireaprofesional a studen]ilor [i tinerilor medicimilitari din cadrul Institutului Medico-Militar.

Pentru a avea un contact direct cu via]asociet`]ii române[ti s-a înfiin]at, prin colaborarecu institu]ii ale Ministerului S`n`t`]ii, o serie defacilit`]i clinice [i de laborator. Astfel, la SpitalulClinic de Urgen] Floreasca, s-a constituit Sec]iade toxicologie clinic`, structur` unicat la nivelna]ional, în care lucreaz` mai mul]i cercet`torimilitari [i civili din CCSMM, care s-auspecializat la un înalt nivel în diagnosticul [itratamentul intoxica]iilor acute grave la om.Sec]ia de toxicologie clinic` func]ioneaz` cuplatcu un laborator de toxicologie analitic`, esen]ialpentru diagnosticul rapid [i de certitudine alintoxica]iilor acute, fiind un centru de referin]`în domeniu. De asemenea, la Institutul ClinicFundeni, func]ioneaz` o sec]ie care studiazèfectele radia]iilor ionizante asupra s`n`t`]ii,având competen]e în diagnosticul bolii deiradiere [i în radioterapia tumorilor maligne,sec]ie în care î[i desf`[oar` activitateacercet`tori militari [i civili cu specializare înaceste domenii [i care are ca principalàtribu]ie interven]ia, împreun` cu altestructuri specializate ale MApN [i IGSU, în cazde accident nuclear.

Pentru a r`spunde exigen]elor actuale îndomeniul protec]iei medicale împotrivaefectelor agen]ilor CBRN, în afara activit`]ii decercetare [tiin]ific` desf`[urat` în laboratoare,personalul centrului a participat activ laexerci]ii na]ionale [i interna]ionale, precum celede la Bra[ov [i Câmpulung Muscel, din 2008,Tulcea, 2009, Chi[inù, 2010.

men]ioneaz` implementarea proiectuluiCre[terea capacit`]ii administrative prinintegrarea sistemului de management alactivit`]ii de Cercetare-Dezvoltare cumanagementul activit`]ii în situa]ii de criz`,în anii 2010-2011.

Pentru perioada imediat urm`toare,speciali[tii din cadrul CCSMM consider` còbiectivul prioritar este înfiin]area unui

Antidoturi [i produse medicamentoase sau decontaminante, brevetate, realizate de cercet`torii din CCSMM: Dostirav, antidotul preventiv oral utilizat

pentru dotarea trupelor participante la misiuni în teatrele de opera]ii, fiindcomparabil cu preparatul Duphar folosit de ]`ri membre NATO; produsulmedicamentos cu ac]iune antistres, antiuzur` [i cu efecte sinergice polivalentede revitalizare neuropsihobiologic`; deriva]i de aminofenone în toxicologie; decontaminant polivalent pentru piele [i mucoase (DCPM), sinteza unui analogde HI-6, utilizat în intoxica]ia cu substan]e toxice de lupt`, antidot complexpentru combaterea intoxica]iilor cu STL organofosforice.

sector de microproduc]ie pentru prepararea[i condi]ionarea unor materiale specifice delaborator – antidoturi, protectoare,decontaminante [i alte medicamente orfane –pentru situa]ii de criz`. O asemeneastructur` reprezint` [i solu]ia strategic`,inclus` în Concep]ia de reorganizare asistemului medical militar, elaborat` de

Confirmarea diagnosticului prin tehnici de biologie molecular`,\n laboratorul specializat.

Centrul de Cercet`ri {tiin]ifice Medico-Militare

Ac]iuni [i interven]ii în cadrul reac]iilor de r`spuns la amenin]`ri cu agen]iCBRN pe teritoriul ]`rii la care personalul specializat al centrului a participat

direct: monitorizarea unor grupe de popula]ie, dup` accidentul nuclear de laCernobîl; supravegherea epidemiologic` [i interven]ia cu scop diagnostic înfocare de holer` pe teritoriul României; interven]ia în accidentul toxicologiccolectiv (contaminarea personalului cu hidrogen sulfurat), monitorizareatoxicologic` ulterioar` [i diminuarea efectelor la Fabrica de ap` grea Halânga; precizarea cauzei epidemiei de meningo-encefalit` cu virus West Nile,valorificând expertiza în arboviroze (1996, în colaborare cu Institutul Cantacuzinodin Bucure[ti, diagnostic confirmat de Institutul Pasteur de la Paris [i de c`treun grup de cercet`tori din cadrul Centrului pentru controlul bolilor din Atlanta,Fort Collins - SUA); expertiza medico-militar` în epidemiile de antrax (2000 [i2005); identificarea virusului gripei aviare în ]ara noastr (laboratorul de biologiemolecular` a fost primul care a identificat agentul viral, utilizând analizorulgenetic de diagnostic ABI PRISM 310, diagnostic confirmat la Londra); asigurarea cu metodologii [i mijloace de identificare, diagnostic rapid [itratament pe timpul desf`[ur`rii Summit-ului NATO, Bucure[ti 2008; sprijinacordat Spitalului Jude]ean Tulcea, prin interven]ia în cazul intoxica]ieiaccidentale colective cu semin]e de porumb; expertiza [i diagnosticul etiologicîn epidemiile la nivel na]ional cu suspiciune de bioterorism: antrax, encefalitade c`pu[`, meningoencefalita West Nile, Yersinioze, virsul AH1Nl.

Direc]ia Medical`, aprobat` de ConsiliulSuprem de Ap`rare a }`rii, în anul 2007.Activitatea de cercetare [tiin]ific` în domeniu,cu resurse umane [i echipament adecvat,r`mâne una dintre condi]iile sine qua non aleexisten]ei unui sistem medical performant,capabil s` fac` fa]` amenin]`rilor prezente. Nutrebuie omis faptul c , în condi]ii speciale –pandemie sau epidemii la nivel na]ional,accidente/incidente sau agresiuni specificeCBRN – activitatea de produc]ie de vaccinuri,seruri sau antidoturi cap`t` valen]e deosebite.În astfel de situa]ii, necesarul nu poate fiasigurat prin importuri, produc]ia mondial`fiind redus , iar pre]ul, excesiv. Pe de alt parte,Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii recomand`statelor lumii s -[i asigure, prin m`suri proprii [ieficiente, necesarul de antidoturi, medicamenteorfane, vaccinuri atât pentru consumul curent,cât [i pentru situa]ii de criz .

În decursul celor 45 de ani de istorie, uniifoarte dificili, în special, din cauzarestructur`rilor, CCSMM a r`mas o

institu]ie matur`, cu un nucleu valoros decercet`tori (medici, biologi, chimi[ti, ingineri,personal didactic etc), cu expertiza necesaràsigur`rii protec]iei medicale împotrivaefectelor agen]ilor CBRN, ne asigur` coloneluldr. Lauren]iu-Cristian R`du]. De asemenea,dispune de echipamente medicale specificepentru efectuarea în bune condi]ii a activit`]ii.Este esen]ial îns` ca o astfel de institu]ie s` fieprotejat` în cursul procesului de redimensio-nare a structurilor militare, iar expertizaprotec]iei medicale în domeniul CBRN s` fieconservat` prin asigurarea, pentru viitor, aresurselor umane [i financiare, în corela]iedirect` cu misiunile [i a[tept`rile de la o astfelde structur` de cercetare medical`.

Un capitol aparte în cercetarea[tiin]ific` îl reprezint` diseminarearezultatelor prin participarea la

manifest`ri [tiin]ifice (congrese na]ionale [iinterna]ionale, conferin]e, târguri inter-na]ionale de inven]ii, simpozioane [i grupuride lucru) [i prin publicarea de articole [istudii în reviste [tiin]ifice de prestigiu din]ar` [i din strìn`tate.

Loc]iitorul comandantului, colonelul dr.Gabriel Popescu, spune c` asupra activit`]ii[tiin]ifice [i-a pus amprenta domnul general-maior (ret) academician Victor Voicu,membru titular al Academiei Române,membru al Academiei de {tiin]e Medicale [i almultor foruri [tiin]ifice interna]ionale.Activitatea [tiin]ific` a domniei sale îndomeniul protec]iei medicale contra agen]ilorCBRN s-a concretizat, în ultimii 30 de ani,prin lucr`ri [i articole [tiin]ifice publicate înreviste prestigioase interna]ionale, citate înWeb of Knowledge – Thomson-Reuters (numaiîn ultimii cinci ani a publicat peste 20 delucr`ri în reviste de mare impact).

Pe lâng` activitatea [tiin]ific`, personalulcentrului a depus eforturi deosebite în sensulmoderniz`rii unui laborator de microbiologieînalt securizat, necesar pentru diagnosticulin vitro [i pentru cercetarea agen]ilorbiologici, precum [i a unei biobaze cu utilitateatât în cercetare, cât [i în identificarea [idiagnosticul in vivo al agen]ilor biologicipatogeni. Moderniz`rile s-au realizatprintr-un proiect de investi]ie, în valoare deaproximativ un milion de euro, finan]at deANCS [i derulat în perioada 2007-2009. Totla capitolul realiz`ri, economistul Lumini]aHorhot`, contabilul [ef al centrului,

14 Observatorul militar Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ

EUROPA,ÎNTRE VILNIUS {I GENEVA

Iranul î[i va limita activit`]ile nucleare,ini]ial pentru [ase luni, în schimbulunei relax`ri a sanc]iunilor

economice impuse. La Vilnius, Georgia [iRepublica Moldova au reintrat în sfera deinfluen]` european`, spre bucuria actualeiComisii Europene care-[i încheie mandatul laînceputul lui 2014 cu o victorie, de[i, pentruunii, ea nu este de mare r`sunet. De ce?Pentru c` ne devoaleaz` o revenire în for]` aMoscovei în prim-planul vie]ii interna]ionale.Rusia îi va l`sa probabil pe liderii georgieni [imoldoveni s` se bucure de succesul de laVilnius. Moscova nu vrea animozit`]iinterna]ionale înaintea Olimpiadei de Iarn`de la Soci. Îns` e greu de crezut c` vaabandona cele dou` state în bra]eleeuropenilor. Mai devreme sau mai târziu o sàpar` [i presiunile economice. Europatrebuie s` fie preg`tit`, iar România trebuies` aib` un plan pentru a men]ine RepublicaMoldova pe orbita european` (sprijin pentruliberalizarea vizelor, schimburi comerciale,gazoductul început de actualul guvern etc.).Urmeaz` vizita secretarului de stat american,John Kerry, la Chi[inù, care se înscrie încadrul unui turneu important în OrientulMijlociu, cu o prim escal la Bruxelles. Vizita,ce se va desf`[ura la câteva zile de la semnareade c`tre Moldova a Acordului de Asociere cuUE, demonstreaz interesul Washingtonuluipentru zona dintre Prut [i Nistru. UniuneaEuropean a pierdut Ucraina, îns Rusia aconferit Uniunii un statut moral [i a creat oposibil baz pentru cre[terea influen]eieuropene în aceast regiune.

K ievul este în fierbere, iar pân` când vin... minerii din Dombas, fieful actualului pre[edinte,

situa]ia poate degenera. Rusia nu poateinterveni militar acum, înainte de JocurileOlimpice.

Oare a fost recenta decizie a Ucrainei de anu semna un acord major de asociere cu UEun e[ec major al politicii externe a UniuniiEuropene? Nu, pentru c` europenii au avutmulte de câ[tigat în disputele diplomatice dinultimele [ase luni, iar Rusia a reu[it cu success` transforme Parteneriatul Estic dintr-unproiect de cooperare de tip tehnocrat într-ocompeti]ie geopolitic`. În actuala ecua]ie al`rgirii Estului, singurul competitor a c`ruivoce este ascultat` la Moscova a r`masGermania. Statutul Germaniei de statmembru al NATO [i unul dintre cele maiimportante state membre ale UniuniiEuropene se afl` în contrast cu interesul sùîntr-o rela]ie bilateral` puternic` cu Rusia.Noul guvern de la Berlin, în afar` de acordulasupra unor noi politici interne, cum ar fiintroducerea unui salariu minim, prezint`priorit`]ile de politic` extern` ale p`r]ilor. Ca[i în trecut, una dintre aceste priorit`]i estede a extinde colaborarea cu Rusia. În anul2014 este pu]in probabil s` vedem oschimbare drastic` în rela]ia bilateral`. Cutoate acestea, în afar` de men]inereacoeziunii Uniunii Europene, principalaprovocare pentru politica extern` aGermaniei va fi gestionarea rela]iei sale cuRusia, într-un moment de sl`biciunestructural` european` [i de rena[tereruseasc`. Implicarea tot mai mare a Rusiei înEuropa Central` [i de Est va intra, la un

Cu cât aceste ]`ri (ex-sovietice) se vor apropia mai mult deEuropa, cu atât Rusia le va vedea îndep`rtându-se [i mai mult

de Rusia. UE [i Germania trebuie s` vorbeasc` cu Rusia. R`zboiul Reces-a terminat, a spus cancelarul Angela Merkel, citat` de EuObserver.Dou` evenimente importante în configura]ia geostrategic` viitoare,la nivel global, s-au derulat numai într-o lun`. {i amândou` în Europa.Unul la Vilnius, cel`lalt la Geneva. Teheranul [i cele [ase mari puteri(SUA, Rusia, China, Fran]a, Marea Britanie [i Germania) au ajuns laun acord pe tema programului nuclear iranian. Summitul de la Vilniusa adus mai aproape de UE dou` state: Georgia [i Republica Moldova.Au fost sau nu cele dou` evenimente un succes? Da [i nu.

moment dat, în conflict cu aspira]iileGermaniei de coeziune european`. În primulrând, Germania are un interes în asigurarea[i extinderea sferei sale de influen]` pecontinent. Berlinul a îmbun`t`]it integrareaeconomic` cu Europa Central` [i de Est, prinaderarea acestor ]`ri în UE la mijlocul anilor2000, când Rusia era în curs de refacere dinsl`biciunea datorat` colapsului statuluisovietic. Acum, Rusia este din nou o putererelativ stabil`, devenind o amenin]are laadresa intereselor Germaniei în regiune. Înal doilea rând, Germania are o cerere marepentru aprovizionarea cu energie din Rusia,mai ales c` Berlinul a renun]at la producereatreptat` a energiei cu ajutorul centralelornucleare. Importul de energie prinintermediul infrastructurii existente este maiviabil economic decât alternativele (Berlinulare alimentare direct` prin gazoductul NorthStream). {i, nu în ultimul rând, Berlinul vaîncerca s` impun` o politic` unitar` a UE fa]`de Rusia, introducând în acest dialog

Polonia. Prins` între Germania [i Rusia,Polonia este deosebit de sensibil` ladezvoltarea rela]iei Berlinului cu Moscova.Men]ionarea Poloniei în acordul de coali]ie alnoului guvern german sugereaz` c` Berlinuleste con[tient de preocup`rile ]`rilor dinEuropa Central` [i de Est, în ceea ce prive[teRusia, ren`scut` [i datorit` sl`biciunilorstructurale ale UE. }`rile din EuropaCentral` [i de Est sunt din ce în ce maiîngrijorate de rela]ia de parteneriat politic [ieconomic dintre Germania [i Rusia [i deaceea nu se bazeaz` pe Germania în vedereaasigur`rii securit`]ii lor na]ionale, calitatealor de membru NATO [i leg`turile bilateralecu Statele Unite, prin intermediul scutuluibalistic de ap`rare antirachet` sau aparteneriatelor strategice, sunt v`zute dreptgaran]ii importante de securitate. Exist` [ifa]a cealalt` a monedei prin care aceste ]`ricaut` un sprijin german în ap`rareaintereselor lor în rela]iile energetice cu Rusia.Analizând efortul Moscovei de a opri o l`rgirea UE în fostul sù spa]iu de influen]`,personal cred c` ceea ce s-a discutat laMalta, între Bush [i Gorbaciov, s-a îndeplinitca plan de etap`. La Summitul de la Malta nuau fost semnate acorduri între cele dou`puteri. Scopul principal a fost de a oferi celordou`, SUA [i Uniunea Sovietic` (denumireade la acea vreme), o oportunitate de adiscuta schimb`rile rapide care aveau loc înEuropa, odat` cu ridicarea Cortinei de Fier.Summitul a fost privit de unii observatori cafiind sfâr[itul oficial al R`zboiului Rece. Defapt, el a marcat o sl`bire a tensiunilor dindeceniile ce au urmat încheierii celui de AlDoilea R`zboi Mondial [i a însemnat unpunct de cotitur` în rela]iile dintre Rusia [iOccident. De atunci, am avut o pace relativ`de 30 de ani, pân` în 2008. Summitul NATOde la Bucure[ti a divizat Occidentul din nou.

Germania s-a opus ader`rii Ucrainei [iGeorgiei la NATO. Câteva luni mai târziu,între Rusia [i Georgia a izbucnit un conflictarmat. Odat` consolidat` putereapre[edintelui Putin, venit la Kremlin în 1999,acesta a oprit mar[ul triumfal al UE c`tre Est.Îns` divizarea dintre Noua Europ` (recenteliberatele state din Europa de Est, termenfolosit ini]ial de fostul secretar al ap`r`rii alSUA, Donald Rumsfeld) [i Vechea Europ`(în special, Fran]a [i Germania) este vizibil`de mult timp. Astfel, faptul c` centrul degreutate al influen]ei americane în Europas-a schimbat c`tre Est, spre ]`rile de dincolode fosta cortin` de fier, nu este o întâmplare.În 2003, la a doua interven]ie american` înIrak, unitatea Occidentului din 1991 a fostprofund zdruncinat`. Alia]i europeni atât deimportan]i, cum sunt Fran]a [i Germania, aurefuzat s` participe la eventualele opera]iimilitare, afirmând c` ar putea interveninumai dac` exist` un mandat precis în acestsens din partea ONU. Singurul lider al unei]`ri a Uniunii Europene care s-a declarat dela bun început gata s` ia parte la opera]iuni afost britanicul Tony Blair. Din Est, Polonia [iRomânia au fost gata de participare cu trupe.Un sistem unipolar ce a luat na[tere în 1990,având în centrul sù Statele Unite, a fostprovocat de voin]a Fran]ei, aflat` în centrulunui bloc al opozi]iei, format din Germania,Rusia, China [i alte state, provocând politicaamerican` [i, implicit, hegemonia american`.

{i totu[i, lumea nu a devenit bipolar`.Dar tocmai atunci am fost martorii primeibre[e a unipolarit`]ii de dup` R`zboiul Rece,care nu a fost orchestrat`, a[a dup` cum sea[teptau mul]i, de Rusia sau China, ci de

Fran]a. Fran]a încearc` s` devin` nu numaiputerea conduc`toare în Europa, ci [i lider alunui nou pol al puterii mondiale care seopune superputerii americane. Acum,francezii s-au gr`bit s` semneze cuTeheranul acorduri privind livrarea dema[ini Peugeot [i Renault în Iran, din 2014.Fran]a se reîntoarce în zon` mai repededecât al]i europeni.

Cum este privit acest pact de]`rile importante din Orient?Arabia Saudit` este profund

nemul]umit`, iar nemul]umirea ei este dedinainte de acest acord de la Geneva.Tensiunile dintre Statele Unite [i ArabiaSaudit` au ajuns la cel mai înalt punct înultimele decenii. Riadul î[i exprim`nemul]umirea fa]` de managerierea situa]ieidin Orientul Mijlociu de administra]iapre[edintelui Obama. Trei lucruri suntimportante de [tiut despre ruptura în rela]iaSUA – Arabia. Tensiunile în cre[tere: Saudi]iiau fost sup`ra]i pe decizia SUA de a nusus]ine pre[edintele egiptean HosniMubarak, în 2011, apoi a fost renun]areaSUA de a interveni militar în Siria, iar în finalîncheierea cu un acord a negocierilornucleare cu Teheranul. Interese opuse:saudi]ii v`d Orientul Mijlociu ca un cazan încare se desf`[oar` un conflict între [ii]i [isuni]i, în timp ce SUA are alia]i [i adversari înambele tabere ale Islamului. Saudi]ii vor ca[ii]ii s` fie disloca]i de peste tot, din zonele deconducere administrativ`, iar americanii aualte interese. De asemenea, sc`dereaimportan]ei SUA în Orientul Mijlociu:aceasta este datorat` reducerii dependen]eide petrolul saudit, dependen]` ce a fost piatrade temelie a prieteniei celor dou` ]`ri. ArabiaSaudit` a fost sub protec]ie britanic` [i maitârziu american`, înc` de la crearea sa, dup`

Primul R`zboi Mondial. Sub conducereadinastiei Saud, a devenit un juc`torimportant în sistemul global pentru un motivesen]ial: a fost cel mai important produc`torde petrol. De asemenea, a fost protectorullocurilor religioase Mecca [i Medina. StateleUnite au protejat saudi]ii de sociali[tii arabiradicali, care amenin]au s` r`stoarnemonarhiile din Peninsula Arabic`, iar maitârziu de Saddam Hussein, dup` ce acesta ainvadat Kuweitul. De asemenea, SUA aprotejat Arabia Saudit` de Iran. Absen]aStatele Unite din Golful Persic, ar fi f`cut dinIran cea mai mare putere militar` regional`.În plus, saudi]ii au o minoritate [iit`concentrat` în zonele estice bogate în petrolcare este un permanent pericol la securitateainstala]iilor. {ii]ii din Iran [i Arabia Saudit` sepot coaliza pentru destabilizarea celei de-adoua, precum suni]ii din provinciile Sistan [iBelucistan care pot coaliza împotrivaadministra]iei de la Teheran. Arabia Saudit`finan]eaz` lupt`torii suni]ii din întregulOrient Mijlociu. Apoi trebuie avut în vederec` orice acord al americanilor de a respectainteresele iraniene în Irak ar reprezenta oamenin]are pentru Arabia Saudit`. În cazulîn care SUA [i Iranul cad de acord asupraprogramului nuclear, iar Teheranul respect`în totalitate cele stabilite, atunci problemelede baz` sunt decontate. Companiilepetroliere americane doresc s` investeasc` înIran, la fel ca alte întreprinderi din SUA.Problema de baz` care separ` cele dou` ]`rise dizolv` [i rela]iile economice se deschid,un pas care aproape prin defini]ie va faceparte dintr-un acord final unde vor ap`reainterese reciproce.

Mul]i observatori au trecut cuvederea unele dintreconsecin]ele regionale auxiliare

ale acordului SUA-Iran, [i anumeAfganistanul. Pre[edintele afgan HamidKarzai se opune semn`rii acordul bilateral desecuritate cu SUA, acord care ar autoriza ofor]` rezidual` american` în Afganistan dup`2014. Disputa va fi de scurt` durat`, Karzaidorind s` r`mân` în c`r]i [i dup` alegerilepreziden]iale din prim`var`, când nu mai aredrept de a participa. În lumina acorduluiSUA-Iran, luptele vor continua s` aib` loc înAfganistan, dar combatan]ii vor fi doi rivaliistorici, Arabia Saudit` [i Iran, amândou`]`rile fiind acum gata s` joace un rol f`r`precedent în regiune. Aceast` lupt`geopolitic` se joac` de-a lungul frontierei denord a Orientul Mijlociu [i pe flancul de vest alIranului. Arabia Saudit` a devenit îngrijorat`de ascensiunea Iranului atunci când StateleUnite au invadat Irakul, în 2003, iar acumRiadul se teme c` Teheranul va deveni [i maiputernic, comportându-se nu ca un actorimprevizibil ce urm`re[te o agend` de politicèxtern` radical`, ci ca un membru reabilitat alcomunit`]ii interna]ionale. În ecua]ie intervine[i Pakistanul care are o rela]ie bun` cu Riadul.Deja, saudi]ii coopereaz` cu pakistaneziipentru a sprijini rebelii suni]i în Siria. AcordulSUA-Iran este înc` în faza ini]ial` [i este supusla numeroase obstacole [i complica]ii în lunileurm`toare. Exist` o mare diferen]` întrerelaxarea, condi]ionat` de SUA, a unorsanc]iuni asupra Iranului [i recunoa[tereaoficial` c` Iranul nu mai reprezint` oamenin]are militar` a Statelor Unite sau aalia]ilor sì europeni. Mai mult decât atât,Washingtonul a avut grij` s` lini[teasc` stateledin Europa Central` c` acestea nu suntabandonate, ca urmare a discu]iilor cu Iranul[i a negocierilor de înso]ire cu Rusia. Laînceputul acestei luni, într-o vizit` în Polonia,secretarul de stat american, John Kerry, adeclarat c` desf`[urarea scutului antirachet`nu este condi]ionat` de problema Iranului.Indiferent de asigur`rile Washingtonului,Moscova va continua ofensiva atât în Europa,cât [i în Orientul Mijlociu. Aceast` ofensiv` aadus Ucraina în pragul unui conflict civil [i nua unei Revolu]ii portocalii pa[nice!

Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA


Observatorul militarwww.presamil.roLUMEA DE AZI

DISPUT~ PRIVIND GIBRALTARULRecent, negociatorii Uniunii Europene [i-au in-

tensificat eforturile diplomatice pentru mediereadisputei dintre Spania [i Marea Britanie asupra Gibral-tarului. În ultimele câteva luni, disputa dintre celedou` state a ajuns la punctul de fierbere. R`zboiuldeclara]iilor a acaparat aten]ia primului-ministru spa-niol, Mariano Rajoy, [i a celui britanic, David Cameron,care a f`cut chiar o paralel` cu disputa dintre MareaBritanie [i Argentina asupra insulelor Falkland,escaladat` pân` la conflict armat. Spre nemul]umireaLondrei, Spania sus]ine revendicarea insulelor deArgentina. Având în vedere c` Marea Britanie acâ[tigat r`zboiul cu Argentina, consilierii premieruluibritanic îl încurajeaz` s` adopte o pozi]ie mai dur` fa]` de Spania în cazul Gibraltarului.

Niciunul dintre cei doi premieri nu par a fi dispu[i s` cedeze în aceast` disput`, ceea cerestrânge canalele diplomatice. În septembrie, inspectorii UE au vizitat Gibraltarul pentru ainvestiga disputele din zona grani]ei cu Spania. Oficialii britanici s-au plâns c` autorit`]ile spanioleau impus controale prea stricte la grani]`, iar cei spanioli spun c` acestea sunt necesare pentrua preveni traficul ilegal, în special cu ]ig`ri, dinspre Gibraltar.

Tensiunile au izbucnit în luna august, când Spania a acuzat construirea de Gibraltar a unuirecif artificial care bloca vasele de pescuit spaniole. Ca urmare, Spania a impus condi]ii mai asprela frontiera comun` [i chiar a vehiculat ideea unei noi taxe de trecere a frontierei, precum [i aunei interdic]ii de survol pentru avioanele care se îndreptau c`tre Gibraltar. De altfel, Gibraltarula fost o surs` de tensiune între cele dou` state înc` de la cedarea acestui teritoriu de c`tre SpaniaMarii Britanii, prin Tratatul de la Utrecht, acum fix 300 de ani.

UN NOU SATELIT MILITAR PE ORBIT~Rusia a lansat cu succes, la mijlocul lunii noiembrie,

de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan, o rachet`de tip Proton-M care avea la bord un satelit militar,potrivit unei [tiri de pres difuzat de AFP.

Rusia a reluat lans`rile rachetelor în luna septembrieanul acesta, dup o perioad de pauz necesar pentruinvestigarea unui incident petrecut la o lansare din lunaiulie care a dus la explozia unei rachete Proton. Acest tipde rachet este cel mai utilizat pentru lans`rile sateli]ilorcomerciali. {eful Agen]iei Spa]iale Ruse Roscosmos,

Vladimir Popovkin, a fost demis din func]ie în octombrie. M`sura pare s` fie în leg`tur` cunemul]umirile primului-ministru rus, Dmitri Medvedev, pe care acesta le-a exprimat în leg`tur cuactivitatea agen]iei în ultimii doi ani [i jum`tate.

TRANSFORM~RI ÎN ARMATA CHINEZ~China î[i va optimiza dimensiunile [i structura for]elor armate, va îmbun`t`]i propor]iile

dintre diferitele categorii de for]e [i î[i va reduce institu]iile [i personalul noncombatant, potrivitunei decizii recente a Partidului Comunist Chinez, citat` de agen]ia Xinhua. Aceast` deciziesolicit` inovarea teoriei militare, înt`rirea leadership-ului, armonizarea strategiei militare cu noulcontext interna]ional de securitate [i construirea unui sistem de putere militar` modern cucaracteristici chineze.

Sistemul de conducere al armatei va fi reformat,începând cu Comisia Militar` Central`. Deciziavizeaz`, de asemenea, [i accelerarea dezvolt`rii pu-terii de lupt`, reformarea colegiilor militare, mana-gementul resurselor umane atât militare, cât [i non-militare. Totodat`, întregul sistem de cercetare,produc]ie [i achizi]ii de echipamente militare va firegândit, pe m`sur` ce anumite întreprinderi priva-te se vor putea al`tura industriei de ap`rare.

AVIOANE DE LUPT~ PENTRU COREEA DE SUDCoreea de Sud a decis recent s` achizi]ioneze 40 de avioane de lupt` F-35, ca form` de

r`spuns la amenin]`rile nucleare [i cu rachete venite din partea Coreei de Nord, potrivit unuicomunicat al statului major general.

Ini]ial, inten]iile au fost pentru cump`rarea a 60 de avioane, dar guvernul sud-coreean aanun]at c` restul de 20 de avioane ar putea fi de alt tip. În septembrie, agen]ia de achizi]ii dinCoreea de Sud a refuzat o ofert` de 60 de avioane F-15 Silent Eagle din partea Boeing pentru c`acestea nu erau dotate cu tehnologie stealth, care le f`cea invizibile în fa]a radarelor inamice.

Coreea de Sud a dezvoltat un sistem de ap`rare denumit kill chain care este utilizat pentrudetectarea [i lovirea preventiv` a principalelor ]inte din Coreea de Nord, utilizând fie avioane de

lupt`, fie rachete, în cazul în care Coreea de Norddemonstreaz` c` vrea s` lanseze atacuri asuprasudului. Avem nevoie de avioane de lupt` de ultim`genera]ie pentru a putea penetra la nevoie,nedetecta]i, spa]iul aerian al nordului [i pentru alovi ]intele-cheie. Prin procurarea acestor avioaneputem descuraja mai eficient provoc`rile Coreei deNord, potrivit unui purt`tor de cuvânt al armateisud-coreene. Avioanele urmeaz` s` fie livratec`tre For]ele Aeriene din Coreea de Sud înperioada 2018-2021, în cazul în care anul viitor seva semna un contract ferm.

VALORIFICAREALEC}IILOR ÎNV~}ATE

Potrivit unui recent studiu al RAND Corporation, politicienii [icomandan]ii militari ar trebui s` utilizeze lec]iile înv`]ate

derivate din ultimii ani ai implic`rii americane în Irak, cu scopul dea-[i fundamenta deciziile [i termenele stabilite pentru încheierea cusucces a opera]iilor militare de anvergur`, inclusiv cea din Afganistan.

Aproximativ doi ani i-au trebuit armatei ame-ricane s` finalizeze opera]iile de amploarena]ional din Irak care au presupus, la momentulmaxim, 170.000 de militari disloca]i în teren, unnum`r egal de contractori civili [i peste 500 debaze militare. Una dintre concluziile-cheie alestudiului institu]iei americane este [i aceea c`aproape nimic din ce fusese planificat în materie

de tranzi]ie a responsabilit`]ilor c`tre irakieni nua mers conform planului, în principal pentru c`planificarea american` s-a bazat pe supozi]ii [ievalu`ri de performan]e supraoptimiste. Procesulde tranzi]ie a mai fost de asemenea afectat [i dedinamica provoc`rilor de securitate interne careau necesitat reorient`ri [i modific`ri în obiectivelepropuse [i în termenele stabilite.

În ciuda problemelor politice, opera]ionale,birocratice [i fiscale generate de ambele p`r]i,SUA au f`cut foarte bine câteva lucruri. De exem-plu, au continuat s instruiasc militarii irakienipân la finele misiunii, construind rela]ii profesio-nale solide. Americanii au l sat în Irak o armat`competent` [i profesionist`. Apoi, în lipsa unui

POTEN}IALE CONSECIN}E ALECONFLICTULUI DIN SIRIA

Asasinarea unui cleric sunnit care sprijinea Hezbollahul la Tripoli,un ora[ din nordul Libanului, unde grupuri rivale s-au luptat timp

de mai multe s`pt`mâni sub influen]a conflictului din Siria, a in-tensificat pasiunile sectare în aceast` ]ar`, potrivit unei informa]ii depres` UPI.

Acest eveniment a reînviat temerile extinderiiconflictului din Siria [i în Liban, ]ar înc nevin-decat dup propriul r`zboi civil (1975-1990) în careSiria a jucat un rol important. Aceste îngrijor`ricresc [i din cauza faptului c luptele din Siria audevenit un conflict care vizeaz mai pu]in r`stur-narea de la putere a unui regim brutal, fiind din ceîn ce mai mult o confruntare între sunni]i (sprijini]ide Arabia Saudit ) [i [ii]i (sprijini]i de c tre Iran).

Convingerea general în Liban este c liderulreligios sunnit a fost ucis din cauza sus]inerii salepentru Hezbollah, mi[care ce domin` din ce în cemai mult Libanul [i amenin] puterea de]inut de

acord de a men]ine for]e reziduale în Irak, SUA[i-au onorat angajamentele [i au retras toate for]eledin ]ar pân la finele anului 2011, condi]ie crucialpentru rela]iile ulterioare dintre SUA [i Irak.

Ca un înv`]`mânt, pentru viitoarele misiuniaflate la final, politicienii [i comandan]ii ar trebuis` reziste tenta]iei de a amâna deciziile pân` lapunctul în care s-ar produce o retragere rapid`

care ar crea un vid de putereîn regiunea respectiv`. Oretragere gradual` a trupe-lor, contractorilor [i echipa-mentelor ar fi mai u[or degestionat logistic [i ar con-tribui la o mai mare stabilitatepolitic` în zona respectiv`.Trebuie stabilite obiectivelestrategice pentru perioada dedup tranzi]ie [i abia apoi luateîn considerare înfiin]areaunor reprezentan]e condusede civili, gen ambasade.

Autorii studiului averti-zeaz asupra faptului c , de[i unele lec]ii înv`]atedin experien]a din Irak ar putea fi utilizate înAfganistan, nu exist [abloane universale [i nicisolu]ii general valabile. Studiul RAND, intitulatThe End of the Iraq War Offers Lessons forWithdrawal from Afghanistan, acoper ultimele 15luni ale opera]iei New Dawn care s-a finalizat curetragerea trupelor americane din Irak [i descrietotodat` [i evenimentele care s-au petrecut înprimele 12 luni dup` plecarea americanilor.Documentele care au stat la baza studiului au fostsurse primare, inclusiv sec]iunile neclasificate aleplanurilor de opera]ii, rapoarte, evalu`ri saubriefinguri elaborate de militarii for]elor americanedin Irak.

sunni]i înc` de la câ[tigarea independen]ei ]`riifa] de Fran]a, în 1943. La îndemnul sponsorilor dela Teheran, Hezbollahul a trimis mii de lupt tori înSiria s lupte în sprijinul regimului Assad, care faceparte dintr-o minoritate religioas`, Alawaite, oramur a islamismului [iit.

Libanul este în deriv` din martie, de cândHezbollahul a r`sturnat guvernul de la putere. Ora[ulTripoli, din nordul Libanului, a devenit un fel debarometru al rivalit ]ilor religioase [i locul unde auloc confrunt ri persistente între adep]ii Alawaite,care sus]in regimul Assad [i reprezentan]ii majo-rit ]ii sunnite care vor c`derea guvernului sirian.Totodat , regiunea grani]ei de nord-est a Libanuluieste teren de confruntare permanent , având învedere c ambele tabere utilizeaz c ile de comu-nica]ii din zon pentru trimiterea de ajutoare c trefac]iunile combatante din Siria. Realitatea este c`Siria începe s arate tot mai mult ca Libanul, adic`fragmentat` [i condus` de diferite grupuri peregiuni, dar este posibil ca acest gen de tranzi]ie aSiriei c`tre modelul libanez s` poat` distrugeabilitatea Libanului de a-[i men]ine propriulechilibru.

16 Observatorul militar Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)AZIMUT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

MEREU ÎN INIMA {I SUFLETUL VETERANILOR

F iliala ANVR a sectorului 2Bucure[ti poart` numele unuia

dintre vesti]ii mare[ali ai României,Constantin Prezan.

În cei peste 23 de ani de existen]`,s-a situat constant în elita structurilorAsocia]iei Na]ionale. Mai întâi prinmodul în care s-a str`duit s` solu]ionezeproblemele privind primirea în rândurilesale a celor îndrept`]i]i, potrivitprevederilor legale: veterani [i invalizidin cele dou` conflagra]ii mondiale,v`duve de r`zboi [i, apoi, so]iilesupravie]uitoare ale fo[tilor lupt`tori.Cu tot ce impuneau întocmireadosarelor, prin procurarea [i verificareaactelor doveditoare, îndrumareasolicitan]ilor, sprijinirea celorneajutora]i etc. Astfel s-a ajuns ca, înanul 1995, filiala s` numere 9.328membri.

A urmat o activitate sus]inut` zi de zipentru asigurarea primirii drepturilor [ifacilit`]ilor acordate acestora,întemeind, în acest scop, o permanent`leg`tur` cu autorit`]ile administra]iei destat. {i, un alt merit aparte: crearea unuisistem viabil de îndeplinire aobiectivelor statutare ale Asocia]ieiNa]ionale a Veteranilor de R`zboi departicipare la via]a social-cultural` [ieconomic` a ]`rii, la educarea tinereigenera]ii în spiritul dragostei [idevotamentului fa]` de patrie,cunoa[terii trecutului glorios de lupt` alarmatei române, cultivarea tradi]iilor [ivirtu]ilor ost`[e[ti, respectareamemoriei eroilor. Toate acestea au fost[i sunt permanent în inima [i sufletulveteranilor.

L a baza împlinirilor ce au dus laprestigiul de care se bucur`

filiala sectorului 2, nu numai la nivelulmunicipiului Bucure[ti, ci [i în planna]ional, st`, în primul rând,con[tiinciozitatea, d`ruirea, competen]acu care Biroul Executiv, în frunte cudinamicul sù pre[edinte, generalul debrigad` (ret) Alexandru Tudora, [i-af`cut [i î[i face datoria.

Liderul acestui segment social denotorietate în sector, care acum mainum`r` circa 3.200 de membri, provinedintr-o familie de eroi. Ambii bunici, atâtdin partea tat`lui, cât [i a mamei, auluptat la baionet` în celebra b`t`lie de laPlevna, în R`zboiul de Independen]`.

Tat`l, Ion Tudora, s-a remarcat pecâmpul însângerat de la M`r`[e[ti, undea fost r`nit, fiind decorat de regeleFerdinand I cu medalia „VirtuteaMilitar`” clasa a II-a. Cei patru fii ai sì –Constantin, Vasile, Alexandru, Nicolae –s-au aflat sub arme în cel de Al DoileaR`zboi Mondial. Constantin, cu gradul desergent-major, a luptat atât în campaniadin Est, cât [i în cea din Vest, în mun]iiTatra fiind grav r`nit. A fost decorat cumedalia „Crucea Serviciul Credincios”.Vasile, luat prizonier în b`t`lia Moldovei,la Ruginoasa, a pierit în trenul care îiducea în Siberia. Nicolae era copil detrup` la un regiment din Divizia 9, iarAlexandru, de[i r`nit în infernul de laOarba de Mure[, a continuat s` fie în

linia întâi [i în luptele duse pentrueliberarea Ungariei [i Cehoslovaciei. Afost distins cu multe ordine [i medalii întimpul r`zboiului, dar [i dup` terminareaacestuia. În octombrie, când a împlinit 90de ani, pre[edintele Asocia]iei Na]ionale aVeteranilor de R`zboi, generalul (r) MarinBadea Dragnea, i-a evocat, în frumoase [ibinemeritate cuvinte, bogata-i activitate.

Din filial` au f`cut sau fac partepersonalit`]i militare de referin]` din toatearmele, cavaleri ai celui mai înalt ordinmilitar de r`zboi din toate timpurile „Mihai

ata[at militar în Germania [i Elve]ia, apoi în]`rile baltice [i nordice, i-a informat pe rege[i Marele Stat Major despre iminentaizbucnire a celui de Al Doilea R`zboiMondial, ca [i despre planurile UniuniiSovietice de r`pire a str`vechilor ]inuturiromâne[ti. A trìt 105 ani.

Faptele lui din timpul r`zboiului, ca [iale altor generali: Ioan Di Cesare, fostulpre[edinte al Ligii Aeronautice, Ion [iPetre Iliescu, cavaleri ai ordinului „MihaiViteazul”, Victor Atanasiu, mul]i aniprofesor [i [ef al catedrei de istoria arteimilitare la Academia Militar`, ulteriorpre[edinte al Comisiei de memorialisticà ANVR, viceamiral Victor Bogdan, fostpre[edinte al Ligii Navale Române [.a.,se reg`sesc în volumele dememorialistic` „Veteranii pe drumulonoarei [i jertfei”, editate de ANVR, dar[i în lucrarea „Mesaj pentru posteritate”,publicat` de filial`, în dou` edi]ii, cusprijinul Prim`riei sectorului 2.

A c]iunile veteranilor sunt oglindite[i în paginile revistei „Foi[orul

de foc”, ce apare prin grija Consiliuluilocal. Prim`ria poate fi un exemplu înîntreaga ]ar`, pentru modul în care îisprijin` pe b`trânii din acest segment.Le-a asigurat birouri de lucru chiar însediul ei, sunt cuprin[i în majoritateaobiectivelor ce se deruleaz`,pre[edintele filialei participând la toate[edin]ele consiliului, ajutorul material [ispiritual sunt permanen]e demne deadmirat. În diverse situa]ii: zileaniversare din istoria ]`rii [i a armatei, lamarile s`rb`tori cre[tine, dar [i ale lor,personale. Cu ocazia efectu`rii unorvizite în ]ar` [i în strìn`tate, prin grijaprim`riei au putut merge în grup laM`r`[e[ti, M`r`[ti, Oituz, Bran,Dragoslavele, Oarba de Mure[, dar [i înmulte alte localit`]i unde au avut locb`t`lii [i lupte celebre.

Veteranii, invalizii, v`duvele de r`zboi

GENERAL DE FLOTIL~ AERIAN~ (R) PETRE BÂN~

[i so]iile supravie]uitoare ale celortrecu]i în ve[nicie sunt cuprin[i înprogramele-pilot pe care le deruleaz`prim`ria, cei cu posibilit`]i materialeprecare fiind în aten]ia Direc]iei sociale,a celorlalte departamente, care intervincu promptitudine în rezolvarea situa]ieiacestora.

Atunci când structurile din cadrulprim`riei, conducerea filialei nu potsolu]iona dolean]ele membrilorsegmentului, se intervine la organelesuperioare ale administra]iei de stat învederea ob]inerii îndrept`]itelor cereri.

Filiala, prin Biroul ei Executiv,men]ine o leg`tur` [i o colaborarestrâns` [i benefic` cu Centrul Militar alsectorului, cu filiala Asocia]ieiNa]ionale a Cadrelor Militare înRezerv` [i în Retragere.

Un loc aparte, de frunte, înîmplinirile filialei îl are zi de zi primarulNeculai On]anu, general-maior (r) [ipre[edinte de onoare al filialei, aflatmereu în linia întâi în zbaterile acesteiapentru dobândirea drepturilorcuvenite.

F ie c` particip` la activit`]ile„Clubului În]elep]ilor”, al c`rui

membru fondator este pre[edintelefilialei, la celelalte activit`]i ob[te[ti,veteranii [i invalizii de r`zboi dinsectorul 2 sunt prezen]e memorabile în[coli [i licee unde, în cooperare cuInspectoratul [colar, realizeazèmo]ionante lec]ii de istorie, în careeviden]iaz` faptele de arme [i vitejies`vâr[ite pe câmpurile de lupt` de eroiineamului românesc, de ei [i fo[tiicamarazi care, pe tot timpul vie]ii, auavut mereu în inim` [i suflet slujireanecondi]ionat`, chiar [i cu pre]ulsacrificiului suprem, a patriei, sentimentpe care fo[tii combatan]i se str`duiesc,la cei peste 90 de ani ai lor, s`-linoculeze [i tinerilor de azi.

Viteazul”, dar [i ai altor mari distinc]iiromâne[ti [i strìne. Îl reamintim, mai întâi,pe vrednicul de pomenire general (ret)Titus Gârbea, veteran al celor dou`r`zboaie mondiale, str`lucit absolvent al{colii Militare de artilerie de laFontainebleau, al {colii Superioare deR`zboi [i al Facult`]ii de drept, totodat` undiplomat de excep]ie care, în timp ce era

General-maior (ret) AlexandruTudora, pre[edintele filialei ANVRsector 2.

17V~ INTERESEAZ~!Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA NEDELCU

Din mesajele sosite pe adresa redac]iei, am ales dou` întreb`ri, astfel c` public`m informa]iireferitoare la înfiin]area asocia]iilor [i funda]iilor [i la sistemul pensiilor administrate privat.

Sistemul pensiiloradministrate privat

(pilonul II)

Referitor la virarea contri-bu]iilor la sistemul pensiiloradministrate privat, directorulCasei de pensii sectoriale aMinisterului Ap`r`rii Na]io-nale, colonel Constantin Luca,face urm`toarele preciz`ri:

La 22.11.2011, a intrat în vigoare OUGnr. 98/2011 pentru modificarea Legiinr. 411/2004 privind fondurile de pensiiadministrate privat, precum [i pentrustabilirea unor m`suri în domeniul pen-siilor administrate privat. Aceasta prevedeobligativitatea particip`rii personalului militarîn activitate (a cadrelor militare în activitate[i a solda]ilor [i grada]ilor profesioni[ti înactivitate), care nu a împlinit vârsta de 35 deani, la un fond de pensii administrat privat, întermen de 7 luni de la intrarea în vigoare aordonan]ei. De asemenea, personalul militarcare nu împlinise vârsta de 45 de ani la aceadat` avea ([i are în continuare) posibilitateas` adere voluntar la un fond de pensiiadministrat privat.

Datorit` greut`]ilor întâmpinate înimplementarea informatic`, la nivelul caselorde pensii sectoriale, a actelor normative carereglementeaz` sistemul unitar de pensiipublice [i domeniul eviden]ei contribuabililor[i a contribu]iilor datorate, precum [i apro-b`rii cu întârziere a modific`rii normelor deaplicare a Legii nr. 411/2004 privind fon-durile de pensii administrate privat,precum [i pentru stabilirea unor m`suriîn domeniul pensiilor administrate privat,termenul de 7 luni stabilit ini]ial a fost prorogatpân` la data de 31.12.2012.

În vederea evit`rii dublei valid`ri a partici-pan]ilor, Casa de pensii sectorial` a Ministe-rului Ap`r`rii Na]ionale a preluat din eviden]aCasei Na]ionale de Pensii Publice personalulmilitar în activitate care a aderat la un fondde pensii administrat privat anterior intr`riiîn vigoare a legisla]iei aplicabile acesteicategorii de personal.

În perioada 28.05.-14.06.2013, Casa depensii sectorial` a efectuat, retroactiv, vali-darea actelor individuale de aderare, transfe-rurile participan]ilor, precum [i prima repar-tizare aleatorie a persoanelor eligibile carenu au aderat din proprie ini]iativ` la un fondde pensii administrat privat. Validarea cuîntârziere a participan]ilor a fost cauzat` deprelungirea negocierilor purtate cu admi-nistratorii fondurilor de pensii administrateprivat în ceea ce prive[te p`strarea confi-den]ialit`]ii datelor personale apar]inândpersonalului militar.

Facem men]iunea c`, în luna noiembrie2013, Casa de pensii sectorial` a MApN, cusprijinul organelor de specialitate dinMinisterul Finan]elor Publice, a reu[it s` efec-tueze primele viramente c`tre fondurile depensii administrate privat pentru personalulmilitar în activitate, corespunz`toare venitu-rilor ob]inute în luna septembrie 2013.

Constituirea,înscrierea [i organizarea

unei asocia]ii

Asocia]ia este subiectul de dreptconstituit de trei sau mai multe persoanecare, pe baza unei în]elegeri, pun în comun[i f`r` drept de restituire contribu]iamaterial`, cuno[tin]ele sau aportul lor înmunc` pentru realizarea unor activit`]i îninteres general, al unor colectivit`]i sau,dup` caz, în interesul lor personalnepatrimonial. Asocia]ia dobânde[tepersonalitate juridic` prin înscrierea înRegistrul asocia]iilor [i funda]iilor aflat lagrefa judec`toriei în a c`rei circumscrip]ieteritorial` î[i are sediul. În vedereadobândirii personalit`]ii juridice, membriiasocia]i încheie actul constitutiv [i statutulasocia]iei.

Actul constitutiv cuprinde, subsanc]iunea nulit`]ii absolute: a) datele deidentificare a membrilor asocia]i: numelesau denumirea [i, dup` caz, domiciliul sausediul acestora; b) exprimarea voin]ei deasociere [i precizarea scopului propus; c)denumirea asocia]iei; d) sediul asocia]iei;e) durata de func]ionare a asocia]iei - petermen determinat, cu indicarea expres` atermenului, sau, dup` caz, pe termennedeterminat; f) patrimoniul ini]ial alasocia]iei; activul patrimonial, în valoare decel pu]in un salariu minim brut peeconomie, la data constituirii asocia]iei,este alc`tuit din aportul în natur` [i/sau înbani al asocia]ilor. În cazul aportului înnatur`, forma autentic` a actuluiconstitutiv [i a statutului este obligatorie;g) componen]a nominal` a celor dintâiorgane de conducere, administrare [icontrol ale asocia]iei; h) persoana sau,dup` caz, persoanele împuternicite s`desf`[oare procedura de dobândire apersonalit`]ii juridice; i) semn`turilemembrilor asocia]i.

Statutul cuprinde, sub sanc]iuneanulit`]ii absolute: a) elementele prev`zutemai sus, cu excep]ia celor precizate lalit. g) [i h); b) precizarea scopului [i aobiectivelor asocia]iei; c) modul dedobândire [i de pierdere a calit`]ii deasociat; d) drepturile [i obliga]iileasocia]ilor; e) categoriile de resursepatrimoniale ale asocia]iei; f) atribu]iileorganelor de conducere, administrare [icontrol ale asocia]iei; g) destina]iabunurilor, în cazul dizolv`rii asocia]iei.

La cererea de înscriere se vor ata[a:actul constitutiv; statutul; acteledoveditoare ale sediului [i patrimoniuluiini]ial; dovada disponibilit`]ii denumiriieliberat` de Ministerul Justi]iei sau, dup`caz, refuzul motivat al eliber`rii acesteia.

Actul normativ care cuprinde prevederi referitoare la consti-tuirea [i func]ionarea asocia]iilor [i funda]iilor este OG nr. 26

din 30 ianuarie 2000, aprobat` cu modific`ri [i complet`ri prin Legeanr. 246/2005. De la intrarea în vigoare, ordonan]a a fost în mai multerânduri modificat`. Conform art. 1 al acesteia, pot constitui asocia]iiori funda]ii persoanele fizice [i persoanele juridice care urm`rescdesf`[urarea unor activit`]i de interes general sau în interesul unorcolectivit`]i ori, dup` caz, în interesul lor personal nepatrimonial.

Este interzis` utilizarea în denumireaasocia]iei a unor sintagme sau cuvintesusceptibile s` creeze confuzie cudenumirea unor autorit`]i sau institu]iipublice de interes na]ional ori local,precum: „comisariat”, „inspectorat”,„gard`”, „academie”, „autoritate”,„consiliu”, „agen]ie” sau derivateleacestora. Înscrierea unei asocia]ii folosindîn denumirea sa cuvintele „na]ional” sau„român” ori derivatele acestora serealizeaz` numai cu acordul prealabil alSecretariatului General al Guvernului.

Organele asocia]iei sunt: a) adunareageneral`; b) consiliul director; c) cenzorulsau, dup` caz, comisia de cenzori.Hot`rârile luate de adunarea general` înlimitele legii, ale actului constitutiv [i alestatutului sunt obligatorii chiar [i pentrumembrii asocia]i care nu au luat parte laadunarea general` sau au votat împotriv`.Consiliul director asigur` punerea înexecutare a hot`rârilor adun`rii generale.

Prin hot`râri ale adun`rii generale,asocia]ia î[i poate constitui filiale [isucursale. Filialele sunt structuriteritoriale, cu personalitate juridic`, cu unnum`r minim de trei membri, organe deconducere proprii [i un patrimoniu distinctde cel al asocia]iei. Ele pot încheia actejuridice de dispozi]ie, în numele [i peseama asocia]iei, numai pe baza hot`râriiprealabile a consiliului director al acesteia.Sucursalele sunt structuri teritoriale f`r`personalitate juridic`, ce desf`[oar`activit`]ile stabilite de asocia]ie.

Constituirea,înscrierea [i organizarea

unei funda]ii

Funda]ia este subiectul de dreptînfiin]at de una sau mai multe persoanecare, pe baza unui act juridic între vii ori

pentru cauz` de moarte, constituie unpatrimoniu afectat, în mod permanent [iirevocabil, realiz`rii unui scop de interesgeneral sau, dup` caz, al unor colectivit`]i.Mo[tenitorii [i creditorii personali aifondatorilor au fa]` de funda]ie acelea[idrepturi ca [i în cazul oric`rei alteliberalit`]i f`cute de fondator.

Activul patrimonial ini]ial al funda]ieitrebuie s` includ` bunuri în natur` sau înnumerar, a c`ror valoare total` s` fie de celpu]in 100 de ori salariul minim brut peeconomie, la data constituirii funda]iei. Încazul funda]iilor al c`ror scop exclusiv, subsanc]iunea dizolv`rii pe calejudec`toreasc`, este efectuareaopera]iunilor de colectare de fonduri cares` fie puse la dispozi]ia altor asocia]ii saufunda]ii, în vederea realiz`rii de programede c`tre acestea din urm`, activulpatrimonial ini]ial poate avea o valoaretotal` de cel pu]in 20 de ori salariul minimbrut pe economie.

În vederea dobândirii personalit`]iijuridice, fondatorul sau, dup` caz,fondatorii încheie actul constitutiv [istatutul funda]iei.

Actul constitutiv al funda]iei cuprinde,sub sanc]iunea nulit`]ii absolute: a) datelede identificare a fondatorului sau, dup`caz, ale fondatorilor: numele saudenumirea [i, dup` caz, domiciliul sausediul acestora; b) scopul funda]iei; c)denumirea funda]iei; d) sediul funda]iei;e) durata de func]ionare a funda]iei - petermen determinat, cu indicarea expres` atermenului sau, dup` caz, pe termennedeterminat; f) patrimoniul ini]ial alfunda]iei; g) componen]a nominal` a celordintâi organe de conducere, administrare[i control ale funda]iei ori regulile pentrudesemnarea membrilor acestor organe;h) persoana sau persoanele împuternicites` desf`[oare procedura de dobândire apersonalit`]ii juridice; i) semn`turilefondatorului sau, dup` caz, ale fondatorilor.

Statutul cuprinde, sub sanc]iunea nulit`]iiabsolute: a) elementele men]ionate mai sus,cu excep]ia celor de la lit. g) [i h); b)explicitarea scopului [i a obiectivelor funda]iei;c) categoriile de resurse patrimoniale alefunda]iei; d) atribu]iile organelor deconducere, administrare [i control alefunda]iei; e) procedura de desemnare [i demodificare a componen]ei organelor deconducere, administrare [i control, peparcursul existen]ei funda]iei; f) destina]iabunurilor, în cazul dizolv`rii funda]iei.

Funda]ia dobânde[te personalitatejuridic` prin înscrierea în Registrulasocia]iilor [i funda]iilor aflat la grefajudec`toriei în a c`rei circumscrip]ieteritorial` î[i are sediul. Cererea deînscriere va fi înso]it` de acelea[idocumente ca în cazul asocia]iei. Dup`înscrierea în registru, nici fondatorii [i nicimo[tenitorii lor nu pot revoca actulconstitutiv care nu mai poate fi atacat nicide c`tre creditorii personali ai fondatorilor.

Organele funda]iei sunt: a) consiliuldirector; b) cenzorul sau, dup` caz, comisiade cenzori. Consiliul director este organulde conducere [i de administrare [i asigur`realizarea scopului [i obiectivelor funda]iei.Acesta se compune din cel pu]in treimembri desemna]i de fondator sau, dup`caz, de fondatori, la momentul constituiriifunda]iei. Organizarea [i func]ionareaconsiliului director se stabilesc prin statut.Schimbarea scopului funda]iei se facenumai de c`tre fondator sau de majoritateafondatorilor în via]`. Dac` niciunul dintrefondatori nu mai este în via]`, schimbareascopului funda]iei se face numai cuîntrunirea votului a patru cincimi dinnum`rul membrilor consiliului director.

Funda]ia î[i poate constitui filiale, castructuri teritoriale, pe baza hot`râriiconsiliului director, prin care le este alocatpatrimoniul.

PO{TA REDAC}IEI

AURELIA [email protected]

18 Observatorul militar Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU

Locotenent-colonelSTEREA COSTESCU,

Din carnetul unui c`pitan.Însemn`ri [i amintiri din

R`sboiul pentruîntregirea neamului

(1 august 1916 –1 aprilie 1917),

Foc[ani, 1927, p. 206-207.

C~PITAN CONSTANTIN PI{[email protected]

CERCUL MILITAR NA}IONALINTERFEREN}E

CULTURALE –

Joi, 5 decembrie a.c.,ora 17.15, Sala de Cinema.Expunere cu tema În pelerinaj la

ieslea din Bethleem din cadrul programului culturalCulturi [i civiliza]ii, sus]inut` de istoricul de art`Victor Simion: În preajma s`rb`torilor de Cr`ciun, abradului [i a colindelor, un popas în locul unde, cu2000 de ani în urm`, o stea anun]a na[terea Mân-tuitorului. Expunerea este înso]it` de prezentareaunui fim documentar de art`.

Intrarea este liber`.

EXPOZI}IIGaleria Artelor.

Expozi]ia de pictur aartistei plastice Geor-geta Grabovschi. Ar-tista este membr` aUniunii Arti[tilor Plas-tici din România, aabsolvit Facultatea deIstorie - Filosofie aUniversit`]ii Bucu-re[ti [i {coala supe-rioar` de arte plasticeFrançoise Conte dinParis. A ob]inut Mare-le premiu al Salonu-lui Interna]ional alCulturii [i Artelor,

Cannes 2012. Artista a debutat cu prima expozi]iepersonal` în anul 1990, la Cercul Militar Na]ional.

Tudor Octavian, autorul albumului de art GeorgetaGrabovschi, scrie despre pictura artistei: Tablourile artisteiofer` o mare noutate în tehnologia imaginii de tip ulei pepânz`. Pictorii lucreaz`, îndeob[te, cu un set de pensule [ide cu]ite de tip [paclu, adaptate lucrului cu past colorat .Artista utilizeaz un tip aparte de mistrie asem`n`toarecelei de zidar, care a deschis o cale neb`nuit spre alte inter-pret`ri ale formelor. O lucrare de Georgeta Grabovschi areo presta]ie simfonic sesizabil , dar nu una de filarmonic .E mult` muzic` din baroc [i din al`muri, din sufl`toricare-i asigur` un tip de jubila]ie, de strigare victorioas`,astfel c` imaginea induce în privitor o anume exaltare [istare de eliberare a unor trìri reprimate. Efectul vine de lageometriile îndulcite de sfericit`]i ale compozi]iilor [i, prinaceste geometrii [i rime interioare, de la substan]a lordecorativ . Instinctul arhitectural e slujit cum nu se poatemai bine de setul unic de cu]ite [i mistrii. Artista, chiar s`vrea, nu poate m`run]i imaginea. Tehnica o oblig` lamajestate, la construc]ie.

Expozi]ia a fost vernisat` luni, 2 decembrie a.c., decriticul de art` Tudor Octavian. Expozi]ia este deschis`în perioada 2-19 decembrie a.c.

Sala Rond`. Expozi]ia de pictur` a artistei NanaDecu. Expozi]ia este deschis` în perioada 25 noiembrie– 8 decembrie a.c.

Sala Foaier. Expozi]ia de pictur` [i grafic` Ferestrespre lume a artistei Claudia Popescu, membr` a UniuniiArti[tilor Plastici din România. Expozi]ia este deschis`în perioada 25 noiembrie – 8 decembrie a.c.

Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între orele 10.00-18.00.

Unele neologisme sunt, din cauza inutilit`]ii, apari]iiactuale firave, dar au r`d`cini istorice îndelungate. Înlatina folosit` de primii cre[tini, apropiat` latinei

comune, cu tr`s`turi populare, con]inând numeroase cuvintepreluate din greac [i expresii care reflectau influen]ele Bibliei, aap`rut verbul „deliberare”, derivat al clasicului „liberare”, ambelecu în]elesul „a elibera”. Peste timp, s-a reg`sit, în limba francez asecolelor al XI-lea [i al XII-lea, cu acela[i în]eles, dar însemnând [i„a na[te”. În franceza actual`, „délivrer” a r`mas sinonim cu„accoucher” („a na[te”), având în plus semnifica]ia „a scoate dincaptivitate, din starea de dependen]`” (cnrtl.fr/definition,larousse.fr/encyclopedie/divers/littérature_latine).

În secolul al XIII-lea, în limba englez se folosea verbul „todeliver”, reprezentând forma în care fusese preluat francezul„delivrer” [i care, în prezent, înseamn „a spune (ceva) oficial/public”, „a elibera”, „a izb`vi”, de pild : „deliver us from evil” („neizb`ve[te de Cel-Rù” – Matei 6:13). „To deliver” înseamn totodat`„a preda”, „a produce/a da na[tere un/unui discurs sau cântec”,„a furniza”, „a livra”, „a trimite”, „a transmite”, „a ob]ine/a atingerezultatul/performan]a dorit`/promis`”.

ÎNC~ UN NEO-NEOLOGISM

Din familia acestui verb englez fac parte adjectivul „deliverable”(„care poate fi furnizat”, „care poate fi transmis”) [i substantivul„deliverability” („furnizare”, „transmitere”). Acestea au fost preluateîntr-un jargon român legat mai ales de informatic , în unele cazuricu substantivizarea adjectivului: „calitatea produselor delivrabile”(chimiepitesti.licee.edu.ro); „s-a ob]inut un delivrabil real sub form`

scris`” (sites.google.com/ site/ proiectcolectiv); „ar trebui urmateforme noi de delivrabile” (securitatea-informatica.ro); „delivra-bilitatea mesajului tù este compromis`" (whiteimage.net/ro/resurse/); „garanteaz o rat crescut a delivrabilit`]ii emailului”(blog.mailagent.ro); „acest delivrabil se bazeaz` pe rapoarteleevaluative locale” (biogasin.org).

Unii socotesc c ar fi mai [ic s disting jargonul politic de celcomercial, înlocuind verbul „a livra” cu inutilul „a delivra”: „a[teapt`s delivreze marfa în interesul […] lor” (contributors.ro).

Al]ii nu doresc s preia cuvântul din englez , se mul]umesc cu„livrabil”, despre care [tiu c este echivalent cu „delivrable”: „Un

livrabil/deliverable este orice rezultat tangibil produs în cadrulproiectului” (clodel.com/facultate/Anul_III_2006_2007/). Voca-bula, un substantiv ob]inut prin schimonosirea unui adjectiv, serefer în general la orice produs sau efect, rezultat dintr-o activitateoarecare, preg`tit pentru a fi oferit sau furnizat în conformitate cuo obliga]ie stabilit printr-o promisiune înscris eventual într-uncontract. Altminteri, de livrat, se livreaz imobile, m`rfuri, de toate:„vor s livreze […] înc 1.600 locuin]e” (economica.net); „cel maimare parc fotovoltaic din ]ar` a început s` livreze energie”(stirileprotv.ro); „combustibil turboreactor livrabil direct înrezervoarele elicopterelor” (licitatiipublice.clubafaceri.ro); „aranja-mente de flori livrabile în orice ora[“ (florarie.com).

Exist îns [i persoane care, pentru a l sa, f`r temei, impresiadistinc]iei dobândite prin utilizarea unui jargon recent înjghebat,„livreaz`” orice: „s creeze un sistem guvernamental care s livrezerezultate” (curentul.ro); „va trebui s` livra]i o nou` versiune adiagramei” (sites.google.com); „factorii care influen]eaz livrareaemailului” (blog.mailagent.ro).

P entru a deveni erou nu trebuie neap`rat s`-]i dai ob[tescul sfâr[it pe nu [tiu care teatru de r`zboi”, spun autorii la începutul acestui volum, care omagiaz` [i, în acela[i timp, încearc` s` aduc` un plus de imagine

eroilor transmisioni[ti.În acela[i timp, prin numeroasele considera]ii personale, autorii, diplomatul

militar de justi]ie Grigore Stamate [i profesorul cu peste „35 de ani de directorate[colare” Teodor Petre, încearc` s` restaureze „onoarea înjosit` a militarilor activi,în rezerv` ori în retragere”. Paralela pare pu]in for]at` [i tr`deaz` fr`mânt`riprezente: se vorbe[te despre situa]ia din ultimii ani a pensionarilor militari înrela]ie cu povestea dur` a generalului Gherm`nescu, lupt`tor pe fronturile ambelorr`zboaie mondiale, închis în 1949 la Jilava pentru vina de a nu fi denun]at „oorganiza]ie ]`r`nist subversiv`”. Mai mult de atât, la eliberare, în 1951, un ofi]erde comisariat propune ca fostul general s` fie trecut „în cadrul trupei, cu gradulde soldat”. Umilin]a este incredibil`, la fel [i verticalitatea lui Doroftei Gherm`nescu,mereu pe pozi]ii, „falnic, solid [i bonom, un exemplu pentru oricine”, a[a cum [i-laminte[te fiica unui preot din Gruiu, locul copil`riei sale.

UN EROUTRECUT

LA INDEX

Valoroas` la acest volum este experien]a de via]` a generalului, cu note dememorii care ating ambele conflagra]ii mondiale. Sunt chiar înduio[`toaremen]iunile scrise pe front, cu referire la cea de-a doua so]ie (prima murise lacâ]iva ani dup` decesul unicului sù copil): „De diminea]`, pe nea[teptate, amob]inut leg`tura cu Bucure[tiul [i am putut vorbi cu M`rioara care era în culmeafericirii c` mi-a auzit glasul. De data aceasta sunt [i eu mai mul]umit c`ci am aflatc` este mai bine.” De asemenea, încânt`toare amintirile celor care l-au cunoscutpe Doroftei Gherm`nescu: acea fiic` de preot, un fost pilot, un vecin, to]i contribuiela imaginea unui militar deosebit, prigonit dup` r`zboi [i nevoit s` se retrag`, civil,în „câmpul muncii”, pentru c`, nerecunosc`toare [i vopsit` în ro[u, patria îi trecuseeroismul la index. De pild`, la 23 de ani, înc` elev plutonier, Doroftei Gherm`nescunota urm`toarele: „Nu voi uita niciodat` clipele acelea în care ne-am avântat înofensiv` în defileul de la Predeal. Ne vibrau piepturile de cântecul în`l]`tor devitejie intitulat Trece]i, batalioane române, Carpa]ii!”.

O carte bun`, care ar mai fi trebuit trecut` prin sit`, pentru c` are pagini înplus, cum sunt cele deja amintite, despre statutul prezent al militarilor, dar [i,interesant, dar scos din context, un episod trìt de unul dintre autori al`turi defostul portar al Stelei de la Sevilla, Helmut Duckadam. Altfel, cine vrea s`-l cunoasc`pe Doroftei Gherm`nescu, fost comandant de transmisiuni în cadrul Armateia 4-a, are în aceast` carte elemente suficiente pentru a-[i face o imaginecorespunz`toare.

GRIGORE STAMATE,TEODOR PETRE,

„Generalul de brigad` DorofteiGherm`nescu,

un transmisionist de geniu”,Editura Axioma Print, 2013

„(Ianuarie 1917)

R u[ii trimit întruna noi trupe. Zilnic trec prin ora[ unit`]i de tot felul. Sunt bine

echipa]i pentru iarn`. Solda]ii no[tri, rebegi]i de frig,fac jind, uitându-se mai ales la cizmele lor de pâsl`, încare, desigur, e cald ca-n cuptor. Ca figuri, sunt to]ib`lani [i ro[ii de frig [i s`n`tate.

La trecerea prin ora[, cânt`-n cor ni[te mar[urit`r`g`nate, care dau o caden]` foarte frumoas`. Dealtminteri, e [tiut c` slavii, în general, sunt buni cân-t`re]i. Lumea iese pe la por]i [i ferestre spre a-i privi.

Dac` ne[ansa face s` cantoneze pe aici, ofi]eriilor se apuc` seara de chefuri [i scandaluri. Aino[tri au luat obiceiul a se r`sti la ei, alungându-i, întocmai cum faci cu orice om rù. C` la chefuri

OBICEIURIRUSE{TI

beau de-[i pierd min]ile, o [tie toat` lumea. Încamerele unde sunt cantona]i, apa de colonietrebuie ascuns` cu îngrijire, c`ci altfel cu siguran]`dispare pe gâtlejurile lor. Vinul, spirtul, asemenease ascund, când nu sunt v`rsate pe gârl`, c`ci a[asunt ordinele, tot din cauza lor.

E o jale pe bie]ii locuitori s` vad` c` li sevars` butoaie întregi din cauza acestor alia]i cuburete-n stomac. Unii, în glum`, spun c` trebuieumblat cu chibriturile aprinse cu mult` aten]iepe lâng` gura lor, s` nu ia cumva foc, c`ci gurarusului exal` numai vapori de spirt...


Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL- MAIOR (R)MARICEL D. POPA

PE LOC, REPAUS!

DREPTUL LA ZÂMBETDESEN DE CRISTI VECERDEA-CRIV

„Pentru cei care pierdtimpul, m`surarea luieste o activitateinutil`.

„

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

[email protected]

Pe sear`, citim o postare, Indiaa trimis o sond` spa]ial` c`treplaneta Marte, [i b`nuim c` [ila ei Internetul se umple la fel.

SUNTEM TOT ACOLO

ZIUA TUTUROR

Oameni dragi, v` rog s` v` trì]i via]a, meditând la un singur lucru:ea este irepetabil`! Este un fapt pe care îl cunoa[tem foarte bine, dar

pe care îl ignor`m total. • Având în vedere ritmul alert al evolu]iei [itransform`rilor care au loc în lume, desuetul de mâine nu mai reprezint`ceea ce era ieri în vog`, ci ceea ce ast`zi se afl` în aceast` situa]ie. • Omuleste singurul reprezentant al zoologiei care face lucruri inutile, doar pentrua dovedi c` le poate face [i pentru a se mândri cu asta. • Chiar înainte calumea s` cunoasc` cine e[ti, tu asum`-]i riscul de a fi tu însu]i. • Într-osocietate oarecare, un om poate fi ajutat mai pu]in de c`tre cei care îi vorbinele [i mai mult de c`tre cei care nu-i vor rùl. • Nevoia de a cunoa[teeste imens`. Dincolo de natura noastr` biologic`, natura uman` este dat`de nivelul nostru de cunoa[tere. De aceea, trebuie s` cunoa[tem. {i vomcunoa[te. • Portul bijuteriilor poate avea efecte variate [i interesante: unora,le poate aduce un spor de valoare; altora, le-o poate diminua [i pe cea pecare o au. • Sunt dou` categorii de obiective, în via]`: unele, la care, odatàjuns, trebuie s` r`mâi acolo, pentru ca, eventual, s` po]i pleca mai departe;[i altele, de unde, odat` ajuns, trebuie s` faci calea întoars`. • Via]a! Iat`superba ecua]ie, prin care matematica se identific`, în mod plenar, cuexisten]a. • Nedreptatea social` începe acolo [i atunci când sunt destul demul]i cei care culeg roadele, f`r` ca ei s` fi pus semin]e în brazd` sau f`r`ca s` fi asudat pe lungul drum care duce la culesul roadelor respective.• M-am întrebat, de multe ori, ce-i face pe muzicienii de geniu s` fie caatare. {i am în]eles c`, la ei, virtuozitatea nu este un scop în sine. • Onor,onoare, onorabil, onorific, onorariu... În func]ie de op]iuni sau de atitudinipersonale, ele determin` [i clarific`ri asumate [i cunoscute de cei din jur,chiar dac` unele se doresc ascunse.• Degeaba ai un munte de aur, dac`pe el nu poate s` creasc` m`car un fir de iarb`... • Stimate domnulegeneral Sun Tzu, v` rog s`-mi permite]i s` lansez provocarea proiect`riiunei noi Arte a r`zboiului, adecvat` unui viitor enigmatic, imprevizibil [icare, temporal, a început s` ]in` foarte pu]in!... • Am îmb`trânit, dar cevadin mine a r`mas copil. Asta ar fi [i o explica]ie simpl` a faptului c`, uneori,mai fac [i gre[eli copil`re[ti. • Se spune c` via]a e o lupt`. Dar, [i aici, estedup` cum s-a împ`r]it norocul: în timp ce unii duc o lupt` grea, pentrusupravie]uire, al]ii duc o parodie de lupt` cu s`bii de lemn... • Dup` victorie,num`rul prietenilor înving`torului va fi în cre[tere; cel învins r`mâne cuprietenii adev`ra]i, cei pe care i-a avut [i înainte. • Ce înseamn` sacrificiileaduse pe altarul evolu]iei, p`cii [i progresului [i dac` ele ar putea ficompensate în vreun fel?! E greu de explicat, dar s` ne imagin`m c , într-ozi, le-am restitui pomilor fructiferi fructele pe care le-am cules de la ei... Amîndrepta ceva prin asta?! • Important nu este s` vorbe[ti foarte mult. Ci s`spui ceea ce este necesar de cunoscut [i s` fii în]eles. Pân` la urm`, chiarasta este comunicarea. • Con[tiin]a uman` a r`mas [i cu ceva reflexe dinperioada de început a istoriei sale, cea din pe[teri. De exemplu, înconvoiereacoloanei vertebrale. • Punctul culminant al t`cerii este, de fapt, tot unstrig`t. Chiar dac` el nu poate fi perceput decât de cei care în]eleg t`cerile,u[or [i repede. • Din actualitatea clasicilor, Constantin Brâncu[i: S` vezipân` departe este una, s` mergi pân` departe este alta. • {i Dumnezeu arebucuriile [i triste]ile lui. Spre norocul nostru, noi, oamenii, sim]im doar câtepu]in din toate acestea. • Una dintre cele mai mari gre[eli, pentru unmanager, este atunci când el las` ca problemele minore s`-i abat` aten]iade la realizarea problemelor mari. • Du[manii ! Ei reprezint` o clasificaresocial` interesant`, care nu va fi niciodat` pe cale de dispari]ie. • Pentrucei care pierd timpul, m`surarea lui este o activitate inutil`. • Este adev`ratc` vulturul nu prinde mu[te. Dar nu sf`tuiesc nicio musc` s`-l [icaneze.• Ce ]i-e [i cu roata istoriei! Pentru unii, ea a avut cam multe col]uri!... De Ziua Na]ional`, Internetul e plin de patrio]i.

Sunt h`r]i cu România [i Basarabia, iarromânii se îmbrac` în drapele tricolore. Unulsemnaleaz` c`, de[i e dezlegare la pe[te, se m`nânc`mul]i cârna]i îmb`ta]i în fasole, iar altul zice c` n-ar firù s` cump`r`m, m`car azi, de ziua ]`ri[oarei, maimulte c`r]i scrise de autori români. Sigur, e scriitor [iorice moment care-ar putea atrage un cititor în plusnu stric`. Cineva ureaz`, peste mun]i [i m`ri, „Lamul]i ani, Mam`!”, unde mama este, fire[te, România,]ara-n care cineva, familiarizat cu posibilit`]ile re]eleide socializare, spune c` se simte minunat („feelingwonderful”).

Sfinxul tace, st` acolo, coco]at, poate are ro[u-ngât, poate n-are taste, n-are net, n-are cum s` spun`,[i el, ceva. Cineva i-a pus drapelul ca un fular [i, cine[tie, poate ajunge la el [i unul din cele 100 de papioanepe care o târgovi[tean` le-a realizat în ro[u, galben [ialbastru.

O zi sublim`. Nu se claxoneaz`, se posteaz`, sedau flash-uri de mul]umire. Concordie. La TV, suntcampanii cu „oameni care ne fac mândri c` suntemromâni”, se cânt` [i se danseaz`, se aprind instala]iilede iarn`, i se scrie ceva frumos lui Mo[ Cr`ciun, iarîntr-un ora[ mare se m`nânc` 7.500 de sarmale. Cinele-o fi num`rat?

Un rùt`cios, deh, n-are ce face, arat` fotografiicu câini vagabonzi. „{i noi locuim aici.” Ce s` spun?!Oameni f`r` sim] practic. Ei nu [tiu c` azi e ZiuaNoastr`? Nu e cazul [i nici momentul s` d`m cevanegativ, chiar dac`, ia te uit`, au tras tunurile [i-ac`zut un pomi[or la câ]iva metri de Arcul de Triumf.Totu[i, românii se bucur`, copiii râd, se aud caii,motoarele, uimirile [i scorpionii. Oamenii se cocoa]`-ncopaci, flutur` stegule]e [i-[i fac poze peste poze, gigade poze, s` le stocheze [i s` le trimit` peste Sfinx,pân` la rudele din Japonia, care s` dea like, share, s`vad` toat` lumea c` e s`rb`toare [i c` românul s-ade[teptat „din somnul cel de moarte”.

Trìm frumos aceast` zi, facem albume, ne sun`m[i ne ur`m, dar când se las` seara, cùt`m s` vedemdac` nu cumva s-a desprins drapelul acela, pe care-llipisem cu folie de pervaz. L-a cam b`tut vântul, i-o fifost frig... Îl desprindem [i-l ducem în c`mar`, lâng`bradul artificial, iar diminea]a ne trezim lanormalitate. Afl`m c` [i ieri „s-au produs” accidenterutiere, c` oamenii au continuat s` moar` [i c` –asta da „noutate” – unii au mâncat [i au bùt înexces. Suntem tot acolo. Mai conteaz` c` fumuleliberat de un elicopter nu a fost chiar ro[u? Pe sear`,citim o postare, „India a trimis o sond` spa]ial` c`treplaneta Marte”, [i b`nuim c` [i la ei Internetul seumple la fel. Dar ei n-au nici cârna]ii no[tri [i nicis`rm`lu]ele noastre.

Este bine s` nu uit`m c`, da, 1 Decembrieeste „Ziua tuturor”, adic` [i a noastr`, acelor s`n`to[i prin mila lui Dumnezeu, dar[i a celor care au fost r`ni]i la datorie [i c`,da, se fac multe pentru ace[ti eroi în via]`,dar totu[i mult mai pu]in decât este nevoie!

LOCOTENENT-COLONELCRISTIAN DUMITRA{CU

[email protected]

Locotenent-colonelulCristian Dumitra[cu este redactor-[ef

adjunct în redac]ia militar de radio.

Cu atât mai mult, de ZiuaNa]ional`, când

sentimentele de bine ne daughes, cu atât mai mult se cuvines` ne amintim de ei, s`-i cinstimpe cei pleca]i, jertfi]i, iar pe ceicare sunt pe aici în suferin]`, s`-icùt`m [i s` le d`m o mân` deajutor s` se ridice, pentru calumea s`-i vad` [i s`-i aplaude.

Dou` imagini i-au emo]ionatpe românii de pretutindeni laParada Militar` din Bucure[ti,dar [i la defilarea de la Alba Iulia,ambele evenimentele fiindprogramate concomitent, îndiminea]a zilei de 1 Decembrie.Acolo, în ora[ul Reîntregirii, întreSala Unirii [i statuia lui MihaiViteazul, vân`torii de munte,elevii Colegiului Militar Liceal dinAlba Iulia, pompierii [i jandarmiiau defilat prin mijlocul unuiculoar format într-o mare de lumetricolor`. Doi români din asisten]àu fost a[eza]i la loc de cinste,ie[i]i din rând, în centru, în fa]aoficialit`]ilor: un b`trân colonel,veteran de r`zboi, în vârst` de 86de ani, [i un tân`r de aproximativ10 ani, ambii în scaun cu rotile,ambii purtând pe ei cu aceea[imândrie, cu acela[i firesc, culorileDrapelului Na]ional.

„

Colonelul în retragere IonCorodeanu este pre[edinteleAsocia]iei Veteranilor de R`zboi– Filiala Ministerului AfacerilorInterne din jude]ul Alba. Unb`rbat falnic, care i-a uimit peto]i ziari[tii strân[i în jurulDomniei Sale, prin for]adiscursului, a[a cum st`tea înscaunul comandat electric! S-adefectat camionul plin cumuni]ie, iarna, pe un gern`praznic, sus, în Mun]ii Tatra,în Campania din apus din ’44-’45,unde a stat în z`pad` toat`noaptea s` p`zeasc` înc`rc`tura

pân` au sosit ajutoare... Atunci i-audegerat picioarele, iar pe dreptull-a pierdut dup` o vreme.

Cam la aceea[i or`, laBucure[ti, tot în fa]a tribuneioficiale, sergentul-major DanielPorumb, invalid de gradul I înurma particip`rii la o misiune înteatrul de opera]ii din Irak, în2007, a fost în centrul aten]iei [i înprim-planul camerelor de luatvederi care transmiteau în directdefilarea de la Arcul de Triumf.Faptul c` Daniel Porumb particip`la Ziua Na]ional`, chiar [i înscaunul cu rotile, este aproape unmiracol, început cât se poate de

p`mântean de fostul ministru alap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea(cel care a înlesnit transportarealui pentru [edin]e prelungite deacupunctur` în China), [icontinuat de eforturile absolutremarcabile ale personaluluimedico-sanitar din Spitalul Militarbucure[tean, precum [i aleAsocia]iei Camarazii, care, lun` delun`, pl`te[te facturi importantepentru ca Daniel s` beneficieze deînso]itor permanent, pat medical„inteligent” cu ac]ionare electric`,precum [i de alte dispozitivemedicale absolut indispensabile.

Este bine s` nu uit`m c`, da,1 Decembrie este „Ziua tuturor”,adic` [i a noastr`, a celors`n`to[i prin mila lui Dumnezeu,dar [i a celor care au fost r`ni]i ladatorie [i c`, da, se fac multepentru ace[ti eroi în via]`, dartotu[i mult mai pu]in decât estenevoie! {i c` ar fi bine ca, înprimul rând, noi, militarii, apoiopinia public` s` con[tientiz`mc`, dincolo de 1 Decembrie,mai sunt celelalte 364 de ziledin an.

DECESE

20 Observatorul militar Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Sunt caporalul Ciprian-Dorin {uteu încadrat la UM 01607 Cluj-Napoca, domiciliatîn localitatea Morlaca (comuna Poieni) [i adresez rug`mintea de a fi ajutat în ob]inereaunor fonduri financiare necesare fiului meu, în vârst de doar zece luni, pentru efectuareaurgent a unui transplant de ficat. Fiul meu, Daniel-Gabriel {uteu, este diagnosticat cuciroz hepatic decompensat parenchimatos [i vascular, starea sa actual fiind foarteagravat , necesitând urgent un transplant hepatic cu donator viu înrudit genetic. Costurileestimative sunt de 125.000 de euro, dac tratamentul este ales în func]ie de taxelegenerale ale spitalului, sau 165.000 de euro, dac tratamentul ales include tratamentulrealizat de directorul clinicii. Men]ionez c împreun cu familia, colegii sau cercul rela]ionalla care am apelat nu pot sus]ine financiar salvarea vie]ii copilului. Plata trebuie realizatînainte de începerea tratamentului prin depunerea sumei mai sus men]ionate, în contulspitalului. Numele b`ncii: Sparkasse Regensburg; Cont nr. 780010500; BLZ: 75050000;IBAN: DE52750500000780 010500; Swift-BIC: Byladem1RBG.

Cei care doresc pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii [i în conturile bancare alesubsemnatului, deschise la Banca Transilvania, astfel: în lei: RO 47BTRL01301201A08237XX; în euro: RO 09 BTRLEURCRT 00A0823701. Persoan`de contact: maior Cristian Dumitru, tel. 0722 579 019, STAR 2343/179. Asocia]ia de Caritate din Armata României Camarazii a ini]iat o campanie de

colectare de fonduri pentru a-l sprijini pe Robert-Sebastian Ursache, fiul maistrului militarIoan-Corneliu Ursache, încadrat la UM 02154 Constan]a.

Fiul maistrului militar, în vârst de 18 ani, este diagnosticat cu cancer hepatic [iurmeaz s efectueze o interven]ie chirurgical de extirpare a lobului stâng al ficatului, lao clinic din Regensburg (Germania). Opera]ia propriu-zis , estimat la 15.000 de euro,este suportat de Casa Na]ional a Asigur rilor de S`n tate, iar suma de 5.000 de euro îieste necesar pentru transport, cazare, traduceri, analize extraspitalice[ti [i alte opera]iuniaferente interven]iei chirurgicale.

Men]ion`m c Asocia]ia de Caritate din Armata României Camarazii a acordat atât înanul 2012, cât [i în 2013, suma maxim prev zut în Regulamentul de Organizare [iFunc]ionare al Asocia]iei de 20.000 lei, iar familia nu are posibilit ]ile materiale suport riiinterven]iei din str in tate.

Cei care doresc pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii în conturile bancare aleasocia]iei, deschise la Banca Comercial Român , sucursala Izvor – Bucure[ti, cu men]iuneaPentru Robert, astfel: în lei – RO79RNCB0081101381270005, în euro –RO63RNCB0081101381270002, în USD – RO36RNCB 0081101381270003. St înputerile noastre s d`m unui tân r speran]e de via] .

Pentru mai multe detalii, ne pute]i contacta la numerele de telefon 021.319.58.58 int.2692 sau 2690 sau în re]eaua RNMC – 971018/2692 sau 2690. Colectivul UM 01041 P Predeal solicit ajutor umanitar pentru sprijinirea colegului

lor, plutonier Petre Ionescu, a c rui feti] , Raisa-Maria Ionescu, în vârst de 10 luni, suferde o tumoare pe coloan (tumoare pelvian presacrat retrorectal – teratom matursacrococcigian [i vezic neurogen ), tumor ce trebuie extirpat de urgen] (maximumo lun ) [i are nevoie de o interven]ie chirurgical la spitalul de pediatrie din Viena, Austria.În scopul de a strânge fondurile necesare tratamentului [i interven]iei chirurgicale, circa20.000 de euro, oricine dore[te [i îl poate ajuta, cu orice sum , oricât de mic ar fi ea, opoate face în conturile bancare deschise pe numele mamei, Ionescu Liliana, la RaiffeisenBank: Cont în lei: RO17RZBR0000060007866302. Cont în euro: RO60 RZBR0000060015572857. Pentru informa]ii suplimentare, pute]i contacta familia la numerelede telefon 0721875779 [i 0724081761.

ANUN}URI UMANITARE

SEMNAL

ANIVERS~RI Consiliul Director al ACMRRATIREureaz mult s n tate, via] lung [imulte satisfac]ii, al turi de familie [i ceidragi, urm torilor membri ai asocia]ieicare, în cursul lunii decembrie 2013 [iianuarie 2014, împlinesc frumoasevârste, dup cum urmeaz : generalul-locotenent Chi]acu Anton, generaliide brigad Geampalia F. Ioan, FloreaM. Victor Vasile, coloneii ing. S vu-lescu Romulus, Bucur C. Mircea, colo-neii Tudose Emil, Bleoju Ion,Marfievici Silviu, T nase Mihai, Vi[oiuGheorghe, Stoica Aurel, CristescuMarian, Stamate Emilian, Matei Ion,Bozg Victor, locotenent-colonelulGhinea I. Ion, maistrul militar pr. RaduNicolaie, plutonierul-adjutant pr. Cu[Gheorghe. Transmitem acelea[i ur ri[i membrilor asocia]iei care, în lunadecembrie 2013 [i ianuarie 2014, î[iserbeaz` ziua onomastic` de Sf.Nicolae, Sf. {tefan, Sf. Vasile cel Mare,Sf. Ioan. Consiliul Director al ACMRRATIRE ureaz , de asemenea, tuturormembrilor asocia]iei s n tate, prosperi-tate [i împlinirea tuturor dorin]elor cuocazia s rb torii Na[terii Domnului [ia Noului An.

Consiliul de conducere al ADMRRAlexandru Ioan Cuza ureaz urm to-rilor membri ai asocia]iei care, în lunadecembrie 2013, î[i serbeaz ziuade na[tere, generalii (r) Dumitru Miu,Ion Tutoveanu, coloneii/comandorii(r) {tefan Brum , Ioan Ciulei, IoanCom[a, Miu Georgian, Auric Gui-nea, Gheorghe Lep dat, ConstantinMoisa, Constantin Moldoveanu,Vasile Munteanu, Dumitru Popa,Gheorghe Porojan, Ioan Rujoiu,Nicolae Stan, Ioan Zeicu, locotenen]i-coloneii (r) Daniel Ion, Marian EugenMateescu [i maior (r) Miron mults n tate, via] lung , multe bucurii [isatisfac]ii al turi de cei dragi [i apropia]i.Acelea[i ur ri de suflet le transmitemtuturor celor care î[i serbeaz zileleonomastice. La mul]i ani!

Sfâr[it de an, început de sezonhibernal. Prilej de cuvinte încurajatoare[i pline de speran]e de mai bine, des n tate [i via] îndelungat adresatede pre[edintele Filialei Mihai ViteazulDolj a ANCMRR, comandorul (r) Octa-vian Cococeanu, cadrelor militare în re-zerv [i în retragere din marea familiedoljean , ce-[i s rb toresc cu bucurie,al turi de cei dragi, ziua de na[tere [ionomastica de Sfin]ii Nicolae [i {tefan.Cu profund recuno[tin] [i sfântvenera]ie sunt aminti]i [i cei care în ultimavreme au trecut la cele ve[nice [i alec ror suflete curate ne privesc acum dinceruri. Al tur m [i noi ur rile noastre,de pace [i lini[te l untric bravilorcamarazi de toate armele, dup cumurmeaz : coloneii/comandorii (r) {tefanAndreescu, Nicolae Be]iu, {tefanGrigore, Costel Georgescu, StelianIonescu, Ion Merfu, {tefan Neac[u,{tefan P`l`rie, Ion Petre, {tefanSmarandache, Napoleon Vl descu,Dumitru V`duva, Marin Popa, loco-tenen]i-coloneii (r) Petre Briceag, Nico-lae Ionescu, {tefan Lâja, CristianaMladin, {tefan Pavel, Mariana Petrovici,[tefan Pondil , maiorii (r) AlexandruCoteanu, Cristian Nicolaescu, Constan-tin Neagoie, {tefan Sbârlea, c pitanii (r)Ioan Chelmu[, Gheorghe Grigore,{tefan Militaru, mai[trii militari prin-cipali/plutonierii-adjutan]i (r) NicolaeAnghel, Teodor Albu, Nicolae Ar mitu,Lucian B cal , Radu Bica, GheorgheBudelici, Florea Boab , {tefan B lu] ,Ironim Cândea, Nicolae D rac, MarinDumitru, Mih i] Ghinea, {tefan Io-nescu, {efan Moraru, George Ne[tian,Gheorghe R`doi, Dumitru Stepanov,{tefan Udi] , Mircea Udric , {tefanV caru, Grigore Zenogeanu. La mul]iani, stima]i camarazi!

Filiala ANCMRR sector 6 Bucure[titransmite tuturor membrilor s i care î[ianiverseaz în luna decembrie 2013ziua de na[tere [i ziua onomastic de Sf.Nicolae cele mai calde ur ri de s n tate,fericire, bucurii, împlinirea tuturordorin]elor [i un c lduros La mul]i ani!Amintim pe colegii no[tri: generalii de

FUNC}II SCOASELA CONCURS

Cei peste o mie de membri ai FilialeiMihai Viteazul Dolj a ANCMRR cu maredurere au aflat de destinul colegului lor,general de brigad (r) P~STAE ION,care s-a întrerupt brusc [i nemilos, dupo suferin] nemeritat , l sând în urm`îndurera]i, camarazi, familie (mam`suferind ), so]ie [i doi copii, rude [inumero[i prieteni. Om de o rar ]inutmoral , iubitor de adev r [i de viitor mereuîn devenire, a fost un exemplu de d ruire,cu o deosebit noble]e sufleteasc , mo-dest [i decent, omenos [i respectuos,caracter sociabil, la nevoie de un realfolos pentru colegii s i afla]i la vârstasenectu]ii. A[a îl cunosc [i i-au sim]itapropierea, mai bine de un deceniu,colegii de filial , câ[tigându-le merituosrespectul [i iubirea curat , camarade-reasc . Repere de o moral incan-descent ce le vor lumina ve[nic memoriacu chipul p trunz tor al nepre]uituluigeneral de brigad în rezerv P stae Ion.Dumnezeu s -l odihneasc în veci!

Universitatea Na]ional` deAp rare Carol I anun] scoaterea laconcurs a urm toarelor posturi didacticevacante: Facultatea de Comand [i StatMajor: Departamentul For]e Terestre instructor avansat, pozi]ia 15, discipli-nele: Art militar – For]e Terestre. Tacticagenurilor de arm – ofi]er (arma Geniu).Facultatea de Securitate [i Ap rare –Departamentul Opera]ii Întrunite, StudiiStrategice [i de Securitate instructorsuperior, pozi]ia 32, disciplina: Politici [istrategii NATO – ofi]er. DepartamentulSisteme Informa]ionale Militare [i Infor-ma]ii pentru Ap rare instructor superior,pozi]ia 19, disciplina: R zboi electronic –ofi]er. Condi]ii generale pentru înscriereala concurs a candida]ilor: s fie licen]ia]i îndomeniul {tiin]e militare, informa]ii [i

V` semnal`m apari]ia num`rului 154/2013 alziarului Orizont militar, editat de Divizia 4 InfanterieGemina din Cluj-Napoca, edi]ie care vine, ca de obicei,cu [tiri [i materiale din actualitatea cazon`transilv`nean`. Impresionant interviul realizat desergent-major Ovidiu Sfâriac cu c`pitanul Flaviu Balea,comandant de companie în Batalionul 317 CercetareVl`deasa (unitate de elit` a armatei române), centrulde greutate al batalionului.

În paginile sale ve]i putea citi articole interesantelegate de s`rb`torirea a 90 de ani de la înfiin]areaBatalionului 7 Arunc`toare Proiectile ReactiveGeneral Vasile Danacu, unitate de tradi]ie a artilerieiromâne, precum [i a 94 de ani de existen]` aColegiului Militar Liceal Mihai Viteazul. Dincolo derubricile consacrate deja printre cititorii fideli, ne-aatras aten]ia articolul România cre[tin`: Sfântul ApostolAndrei, sub semn`tura lui Traian Stoi]a. (E.D.)

Colonelul D`nu] C`ld`raru, ofi]er în biroulînv`]`mânt superior din Direc]ia mana-

gement resurse umane, a sus]inut s`pt`mânatrecut` teza de doctorat cu tema „{coala în ecua]iadezvolt`rii comunitare [i a politicilor publice”, laFacultatea de Psihologie [i {tiin]ele Comunic`rii -Universitatea din Bucure[ti. Cum demersul a fostînso]it de succes [i cum viitorul de]in`tor al titluluide doctor în [tiin]ele educa]iei este un vechicombatant pe frontul presei militare (a scris, printrealtele, la „Curierul armatei” [i „Observatorulmilitar”), îl felicit`m [i-i dorim spor în activitateapublicistic` [i de cercetare viitoare. (C.P.)

Conducerea Brig`zii 2 InfanterieRovine din Craiova este al turi de familiaP stae la marea durere pricinuit de tre-cerea în nefiin] a celui care a fost generalulde brigad (r) P~STAE ION, fost coman-dant al Corpului 3 Armat din Craiova.Ne exprim`m întreaga noastr com-pasiune pentru pierderea suferit .Dumnezeu s îl odihneasc în pace!

Generalul-maior Nicolae Ciuc î[iexprim profundul regret la aflarea tragiceive[ti privind trecerea în nefiin] a celuicare a fost generalul de brigad (r)P~STAE ION [i î[i exprim întreagacompasiune pentru familia îndurerat dincauza pierderii suferite. Dumnezeu s îlodihneasc în pace!

Colectivul Direc]iei domenii [i infra-structuri [i al unit ]ilor militare subor-donate anun] cu profund regret [i cuinimile îndoliate c , la data de 29.11.2013,s-a stins din via] generalul de brigad (r)ing. TÂRZIORU MIRCEA, fost loc]iitoral [efului Direc]iei domenii [i infrastruc-turi, în perioada 1973-1982. În lunga saactivitate de specialist militar în construc]iia dat dovad de pricepere, profesiona-lism, d ruire [i devotament, punând maipresus de orice datoria fa] de meseriaaleas , realizând al turi de ofi]eri, subofi]eri[i civili lucr ri deosebite pentru obiectivede importan] social , cultural , de înv ] -mânt [i s n tate. Suntem al turi de familiaîndoliat , c reia îi transmitem sincere con-dolean]e [i întreaga noastr compasiune.Dumnezeu s -l odihneasc în pace!

La numai 60 de ani, ne-a p r sit PETCUDANIELA, pre[edintele SCMD Sector5 Bucure[ti. Dumnezeu s-o odihneascîn pace!

Colectivul Direc]iei opera]ii esteal turi de familia locotenent-coman-dorului Lucian B rbuceanu în greauasuferin]` pricinuit` de trecerea înnefiin]` a bunicului s`u. Sincerecondolean]e familiei îndurerate!Dumnezeu s -l odihneasc în pace!

Comitetul Executiv al Organiza]ieiJude]ene a Cadrelor Militare în Rezerv[i în Retragere Aurel Vlaicu Prahova

Plutonierul-major Claudiu Hermeneanu, din U.M. 01375 Constan]a, a fostdiagnosticat cu adenocarcinom de colon descendent stadiul II cu colonostam (cancer decolon cu afectarea altor organe interne), actualmente fiind internat la Institutul de OncologieFundeni pentru noi investiga]ii [i interven]ii chirurgicale. Subofi]erul a mai avut o interven]iechirurgical la 14 mai 2013, la Spitalul Militar de Urgen] Constan]a. So]ia sa nu are loc demunc [i a n scut un b ie]el la 13 iunie 2013. Cei doi so]i de]in împreun o locuin]achizi]ionat prin credit ipotecar ce va fi scadent în anul 2040. Cei care doresc s ajutefinanciar pentru continuarea tratamentului pot depune orice sum de bani în contul luiClaudiu Hermeneanu: RO46RZBR0000060001911920 Raiffeisen Bank. V rug`m s ne ajuta]i pentru a reda speran]a unui copila[. Alexandru-Mihai

Plugariu este din Bucure[ti, are nou ani [i este diagnosticat cu osteogenez imperfect(maladia Lobstein-boala oaselor de sticl ). Pân în momentul de fa] , a avut 30 fracturi,majoritatea la membrele inferioare (femururi) [i antebra]. Toate fracturile survenite înperioada de sugar au fost imobilizate cu desou-uri de vat , iar odat cu cre[terea sa, a fostimobilizat cu ghips. Alexandru are nevoie, urgent, de dou tije telescopice pentrufemururi, care cost circa 4.000 de euro/bucat . Mai multe detalii despre Alexandrupute]i g`si la adresa de web: http://plugariualexandru.wordpress.com/, la email:[email protected] sau sunând la num rul de telefon 0720.394.186. Cei caredoresc, pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii în conturile bancare, pe numelePlugariu Floren]a, deschise la Banca Transilvania din Bucure[ti, Sucursala MihaiBravu, astfel: în lei-RO32BTRL04301201 C17354XX; în euro – RO07BTRL04304201-C17354XX. La numai 29 de ani, caporalul Octavian-Ionu] Barbu, din cadrul Companiei Poli]ie

Militar [i Protec]ia For]ei a UM 02211 Bucure[ti, a trecut printr-o grea cump n . A fostdiagnosticat cu tumor de trunchi cerebral infiltrativ , care, în aproximativ opt luni, a evoluatprogresiv, provocându-i tulbur ri de degluti]ie [i pareze. La 10 ianuarie a.c., a fost operatîn Spitalul Universitar de Urgen] Militar Central Dr. Carol Davila.

Octavian-Ionu] este unul dintre cei mai vechi militari profesioni[ti din UM 02211.Colegii s i spun c mereu s-a eviden]iat prin grija fa] de ceilal]i [i prin dedica]ia de care adat dovad în rezolvarea misiunilor în care a fost angrenat. Acum, spun ei, este momentuls -i întoarc faptele bune [i, de aceea, i-au fost [i îi sunt al turi în clipele de încercare. Dar,pe lâng sprijinul moral, Octavian-Ionu] are nevoie [i de un sprijin material, iar colegii facun apel, în acest sens, c tre camarazii din alte unit ]i. Aceia care doresc s îl ajute o pot faceprin dona]ii în contul RO88BRDE441SV63424244410. Colectivul U.M. 02490 F Bucure[ti solicit ajutor umanitar pentru sprijinirea colonelului

(r) Ion P un, autor al programului sintetic de contabilitate [i salarizare, versiunile Cobol [iWindows, care a fost diagnosticat cu cancer la colon. În scopul de a strânge fondurilenecesare tratamentului foarte costisitor (4.200 de euro o [edin] ), dup opera]ia efectuat înTurcia, oricine dore[te [i îl poate ajuta (în special cei care s-au folosit [i înc se mai folosescde programele dumnealui), cu orice sum , oricât de mic ar fi ea, o pot face în contul bancardeschis la Banca Pireus Bank, pe numele P`un Ion, cont în lei:RO06PIRB4201353364001000. Pentru informa]ii suplimentare, îl pute]i contacta la num rulde telefon 0722 774 362. Colectivul UM 01294 Br ila solicit ajutor umanitar pentru sprijinirea fostului

coleg, sergent-major (r) IONU} BÂTC~, diagnosticat la vârsta de 31 ani cu encefalopatiepost-anoxic [i tetraparez spastic . Pentru continuarea tratamentului în sum de aproximativ16.000 lei, oricine dore[te [i îl poate ajuta, o poate face în contul IBANRO19RNCB0048137801880001, deschis la Banca Comercial Român , având ca titularASOCIA}IA IONU} BÂTC~. Pentru informa]ii suplimentare, familia militarului poate ficontactat la nr. de tel. 0771 265 533.

anun] cu regret trecerea în nefiin] acelui care a fost colonelul (r) COST~-CHESCU COSTACHE. A încetat smai bat o inim generoas , ne-a p r situn spirit viu [i înalt, un militar cu voca]ie,specialist în arma artilerie terestr , unom de o probitate moral impecabil .Ofi]er din promo]ia 1949 a servit patriacu credin] [i devotament sub rigorileJur mântului militar peste 38 de ani,îndeplinind diferite func]ii în unit ]imilitare operative ale armatei române,inclusiv cea de [ef de curs la Centrul dePreg tire a Cadrelor de Artilerie Teres-tr (U.M. 01591) Ploie[ti. Trecând decurând în ve[nicie, a l sat un gol îninimile celor care i-au cunoscut d ruirea,camaraderia [i sufletul m re]. Sincerecondolean]e familiei îndoliate! Dum-nezeu s -l odihneasc în pace!

Membrii Filialei sector 6, ANCMRR,colegii, prietenii, camarazii apropia]i î[iexprim profundul regret pentrutrecerea în nefiin] a colonelului (r)(RAA) MAIOR GHEORGHE VIO-REAN, dup o lung [i grea suferin] .Om cu o înalt preg tire profesional [icu calit ]i etice [i morale deosebite,apropiat, stimat [i respectat de to]i ceicare l-au cunoscut, membru fondator alfilialei, colonelul (r) (RAA) MaiorGheorghe Viorean reprezint o pier-dere important pentru filiala noastr .Condolean]e familiei îndoliate! Dum-nezeu s -l odihneasc în pace!

Colegii din cadrul Direc]iei personal[i mobilizare sunt al turi de locotenent-colonelul Cristian Cebuc în încercareagrea prin care trece ca urmare a decesu-lui mamei sale. Sincere condolean]efamiliei îndurerate!

Colectivul Comandamentului comu-nica]iilor [i informaticii [i al unit ]ilormilitare subordonate î[i exprim întreagacompasiune [i este al turi de colonelulDumitru Lungu în aceste momente degrea încercare pricinuite de pierdereasocrului s u, POLHAC GHEORGHE.Transmitem sincere condolean]efamiliei îndoliate! Dumnezeu s -lodihneasc în pace!

ordine public sau într-un domeniu în-rudit cu profilul postului pentru carecandideaz ; s fac dovada capacit ]iide comunicare în limbile oficialeNATO; s fie aprecia]i în ultimii trei anicu cel pu]in calificativul Foarte bun.Candida]ii la concurs vor depune, pân`la data de 6.01.2014, rapoartele departicipare la concurs, înso]ite dedocumentele precizate în Ordinulministrului ap r rii na]ionale nr. M58/2013, la sediul institu]iei din Bucure[ti,{os. Panduri, nr. 68-72, sector 5. Con-cursul se va desf [ura în conformitatecu Ordinul ministrului ap r rii na]ionalenr. M58/2013 [i Metodologia deconcurs pentru ocuparea posturilor di-dactice [i cercetare vacante din UNAp.Participarea la concurs a personaluluimilitar este condi]ionat de avizareaacestuia de comisiile de selec]ie, în conf-ormitate cu Ordinul ministrului ap r riina]ionale nr. M 22/2010. Informa]iila tel. 021 319 48 80, int. 0121, 0136.

brigad (r) Nicolae G l ]eanu, NicolaeCorduneanu, Nicolae Ilie, Nicolae Matei;comandorul (r) Titus Voicu [i coloneii (r)Vasile Gu[u, Nicolae Lungu, NicolaeCiortea, Neculai Viera[u, Nicolae R scanu,Nicolae Lupovici, Nicoli] Cercelaru,Nicolae Gui, Nicolae R dulescu.

Consiliul Director al Asocia]iei Caseide Ajutor Reciproc a Pensionarilor Mili-tari din municipiul Bucure[ti [i jude]elelimitrofe ureaz mult s n tate, via]lung [i satisfac]ii al turi de familie [i ceidragi, membrilor asocia]iei care, încursul lunii decembrie 2013, î[i aniver-seaz ziua de na[tere sau î[i serbeazziua onomastic de Sf. Nicolae. Men]io-n m colegii no[tri dup cum urmeaz :general-maior (r) Emilian Ursu, coloneii(r) Dumitru Nicolicea, Vasile Gu[u,Vasile Aioanei, Nicolae Lupovici, NicolaeGui, Nicoli] Cercelaru, Nicolae Mu[uroi,Nicolae Rot ri]a, Nicolae R`c`sanu,Nicolae Scrieciu [i Nicolae Cana, precum[i comandorul (r) Titus Voicu [ilocotenent-colonelul (r) Nicolae Neac[u.Tuturor le dorim fericire, bucurii [iîmplinirea tuturor dorin]elor. La mul]i ani!

ÎN LUMINAASTRELOR

21CALEIDOSCOPNr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PLUTONIER ELENA-IRINA [email protected]

COLONEL (R) TEODOR AMZOICRIPTOGRAFIE

ILARION BARBU

Dezlegare la careulREBUS

din Observatorul militar nr. 46/2013

POPULAR~

Dezlegare la criptografiaEROI (6,3,4,1 - 2,7,2,5,10,4,6,7,2,6)

din Observatorul militar nr. 46/2013:

PROTEC}IE (2,6,5,6,2,9,6)

FOTO

: RO

ME

O F

RA

RU

’’

{TIA}I C~...

COGITO

Sfîntul Mucenic Dasius, amintit încalendarul nostru la 3 decembrie, a fostosta[ cre[tin din Axiopolis. Refuz#nd s`participe la Saturnalii, a fost decapitat înanul 304.

Sfîntul Mucenic Mercurie a fost osta[de origine scitic` în timpul lui Decius. Într-olupt` \mpotriva barbarilor i s-a ar`tat îngerulDomnului. Invitat s` aduc` jertfe zeilor, arefuzat. Împ`ratul a poruncit s` fie omor#t.Biserica noastr` îl pr`znuie[te pe 8decembrie. Sf#ntul Mucenic Dasius

ORIZONTAL: 1) Prezint` emisiu-nea O dat`-n via]` (pren.) – Postav!2) {tiin]a frumosului. 3) O ie[ire în lume,odat` în via]` – C`]el! 4) Uniune preo-]easc` – Dorin]`. 5) Unu este cui! – Techeam` la vorb` – Perioad` istoric`.6) Ins – Ne ofer` flori (pl.) 7) A facecaneluri – Soare egiptean. 8) Cu el dai labil` – Are leg`turi sus puse. 9)Lovitur`militar` – Sprijinul viilor (pl.) 10) Pericoleposibile – Marea Britanie pe autoturism.

VERTICAL: 1) ... Jianu, haiduc ol-tean – Vedet`. 2) Li se îndeplinesc toatedorin]ele. 3) Numele unui cânt`re] demuzic` popular` – Meseria lui Cupidon.4) Autorul volumului Ciulinii B`r`ga-nului (pren.) – Cepar! 5) Fire – Acut!6) Sup`rat – La distan]`. 7) F`r` credin]`– Gre[eli. 8) Dup` apusul soarelui.9) Document – Nota muzical` – Elec-trocardiogram` (abr.) 10) O pies` deinim` – Casa din pom.

... Micul stat european Andorra din Mun]ii Pirinei este autonom din 1278?

... Oceania num`r` nu mai pu]in de 10.000 de insule?

... Gibraltar este celmai mic teritoriu aservitde pe P`mânt - 6,5 km2?Apar]inând de MareaBritanie [i situat pe openinsul` stâncoas` însudul Peninsulei Ibe-rice, Gibraltar desparteEuropa de Africa [i areo lungime de 14 km.

... Singurele statedin lume urbanizate întotalitate sunt: Guadelupa, Nauru, Monaco, Singapore, Bermuda [i Gibraltar?

... Neavând leg`tur` cu Oceanul Planetar, Marea Caspic` este cel mai mare lacde pe Glob - 371.800 km2?

... Indonezia este cel mai mare arhipelag al lumii (peste 13.799 de insule) ? Sedesf`[oar` pe 5.500 de km, de la vest la est.

... Sarea din salinele din România este suficient` încât s` hr`neasc` 20 de aniîntreg globul?

... Crocodilul nou-n`scut e de trei ori mai lung decât oul din care abia a ie[it?

... Unele specii de bambus pot cre[te [i cu un metru pe zi?

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

Patria nu e p`mântul pe care trìm din întâmplare, ci e p`mântul pl`m`dit cusângele [i înt`rit cu oasele înainta[ilor no[tri.

BARBU {TEF~NESCU DELAVRANCEA

TRANSANTA, IADA, ICAR,PRAPAD, RI, L, PIVOTA, AUT,

AMAGI, CARNAVAL, CITIT, ANA,AS, GAINAR, IAPA, NETA.

Berbec (21 martie-20 aprilie): Traversa]i o perioad`favorabil` acumul`rii de cuno[tin]e pe mai multe planuri. Sunte]i

hot`rât s` face]i schimb`ri radicale la nivel emo]ional [i s` pune]ipunct unei leg`turi care dureaz` de ani buni.

Taur (21 aprilie-20 mai): Lucrurile se precipit` mai ales înrela]ia cu o rud`. Suprasolicitarea din ultima vreme v` afecteaz`

sistemul imunitar [i v` sim]i]i sl`bit. Ave]i mai mult` grij` la ceea cemânca]i [i v` hot`râ]i chiar s` ]ine]i o diet` impus` de medic.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Neîncrederea în for]ele propriiv` taie elanul [i merge]i pe ideea c` trebuie pentru moment s`

v` mul]umi]i cu rezultate mici. La serviciu ave]i unele probleme dincauza unui coleg care v-a transferat o parte din lucr`rile lui.

Rac (22 iunie-22 iulie): Încuraj`rile prietenilor v` sunt utile[i v` ofer` un plus de încredere în realizarea unui plan de b`taie,

spre a atrage sponsori, care doresc s` investeasc` în ideile [i proiectelepe care le demara]i.

Leu (23 iulie-22 august): V` feri]i s` v` expune]i p`rerile [is` v` ar`ta]i nemul]umirile. Problemele de acas` v` afecteaz`

activitatea profesional`, unde face]i mici gre[eli.Fecioar` (23 august-22 septembrie): Reu[i]i s` enerva]iun superior prin abordarea tran[ant` a unei probleme de natur`

financiar`. Trebuie s` l`sa]i garda jos ca s` atrage]i oamenii de careave]i nevoie, pentru a v` oferi solu]ii eficiente [i realiste la neclarit`]ilede ordin birocratic.

Persoanele n`scute pe data de10 ale lunii îmbin` armoniostalentul comunic`rii la nivel

psihologic cu mìestria de a fibuni lideri. Înc`p`]ânarea, dar[i r`bdarea îi fac adversari detemut. Nu cedeaz` pân` nu-[iduc la îndeplinire planurile [i

î[i cunosc bine interesele.Aparent sensibili, sunt de

regul` stâlpul unei rela]ii saual unei familii.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): G`si]i mai multevariante de oferte la achizi]ionarea unui produs costisitor pe care îl

cùta]i de mai multe luni. Tensiunile din rela]ia cu persoana iubit v fac mairadical [i cùta]i singur tatea pentru a v pune ordine în gânduri [i priorit ]i.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Graba stric`treaba întotdeauna [i sunte]i tras de mânec` de un om drag

dumneavoastr`, care reu[e[te s` v` pondereze impulsurile.S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Ave]i nevoies` c`p`ta]i mai mult` încredere în oamenii apropia]i pentru ca

ace[tia s` se poat` deschide cu u[urin]` în fa]a dumneavoastr`.Cùt`rile pe plan profesional continu`, deoarece mereu se ive[te cevacare s` nu v` satisfac` cerin]ele.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Înv`]a]i dingre[elile celorlal]i [i sunte]i atent la reac]iile acestora. Drumurile

pe care le ave]i de f`cut în interes familial v` aduc [i ve[ti care v` vorschimba planurile.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Felul în care adopta]iexperien]ele prin care trece]i îi fac pe cei din jur s`-[i schimbe

p`rerea despre dumneavoastr`. V` ar`ta]i compasiunea fa]` de oameniiafla]i în suferin]` [i încerca]i în limita posibilului s`-i ajuta]i.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): C`l`tori]i des în acestezile, dar pe distan]e scurte. Inten]iona]i s` petrece]i mai mult

timp în sânul familiei [i s` da]i curs activit`]ilor sportive sau care v`solicit` fizic.

SFIN}I MILITARI

DINTRE CEI CARE S-AU DISTINS ÎN LUPT~,RECUCERIND PRIN JERTFÃ RESPECT CU ONOARE.

ARRD U CCCCCA

Gibraltar

D

Radar economicPAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

22 FINANCIAR Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Guvernul a aprobat normele deaplicare a Programului de garantare acreditelor pentru IMM-uri. În [edin]a des`pt`mâna trecut`, Executivul a aprobatprintr-o hot`râre Normele metodologice deaplicare a Ordonan]ei de urgen]` privindProgramul de garantare a creditelor pentruîntreprinderi mici [i mijlocii (IMM).Programul const` în acordarea unei linii decredit, în valoare maxim` de cinci milioanede lei/IMM, pe o perioad` de maxim 24 deluni, [i garantarea creditului de stat, înprocent de cel mult 50% din valoareafinan]`rii. Normele metodologice aprobatestipuleaz` faptul c` tragerile din linia decredit se pot efectua integral sau par]ial, darsumele trase pot fi utilizate exclusiv pentrufinan]area capitalului de lucru. De asemenea,actul normativ detaliaz` activit`]ile care nupot fi finan]ate din lina de credit. Hidroelectrica a decis s` vând`

alte 14 microhidrocentrale. AdunareaGeneral` a Ac]ionarilor Hidroelectrica aaprobat, de curând, a doua etap` a strategiei

de valorificare a unor centrale hidroelectricede mic` putere (CHEMP), potrivit unuicomunicat al companiei. Astfel, în zilele de 23[i 24 ianuarie 2014, vor fi scoase la vânzare,prin licita]ie public` deschis` cu strigare, 14microhidrocentrale grupate în [apte pachetede active, pre]ul total de pornire a licita]iilorfiind de 46,2 milioane lei (circa 10,4 milioanede euro). În prima etap`, la licita]ia din iunie2013, Hidroelectrica a vândut, cu 46,8milioane lei (aproximativ 10,5 milioane euro),

14 CHEMP-uri cu o putereinstalat` de 9,4 MW. Restan]ele

românilor la crediteleîn lei, în cre[tere.Conform unui raport alB`ncii Na]ionale aRomâniei, în octombrie,comparativ cu luna anterioar`, valoareatotal` a creditelor în lei restante ale popula]iei[i firmelor a crescut cu 1,24%, la circa 13,487miliarde de lei. Restan]ele la creditele învalut` se ridicau la 20,134 miliarde de lei(echivalent), în sc`dere cu 0,8%. Totalulcreditelor în lei atingeau, în octombrie,86,261 miliarde lei (+0,5% fa]` de lunaprecedent`), din care 34,512 miliarde de leicontractate de popula]ie, restul fiindîmprumuturi luate de agen]ii economici.Creditele în valut` totalizau 136,401 miliardede lei (-2,1%), din care 68,899 miliarde lei(echivalent) contractate de popula]ie, iardiferen]a de agen]ii economici. ZTE va investi 100 de milioane

de euro în România. Unul dintre cei maimari produc`tori mondiali deechipamente telecom, grupul chinez ZTE,va derula în urm`torii doi ani un programde investi]ii de circa 100 de milioane deeuro în ]ara noastr`. Anun]ul a fost f`cutrecent de [eful ZTE România, LorianVintil`, care a mai ar`tat c` banii vor fialoca]i pentru înfiin]area a dou` centre deservicii [i a unei linii de produc]ie deechipamente telecom. Din 2014, Polonia va începe

exploatarea gazelor de [ist. Ministruladjunct al mediului din Polonia, PiotrWozniak, a declarat c` exploatareacomercial` a gazelor de [ist în aceast` ]ar`va începe de anul viitor, transmite AFP.Declara]ia a fost f`cut` dup` ce firma SanLeon Energy a publicat primele rezultate -foarte bune, în opinia lui Wozniak- ale unorfor`ri efectuate în nordul Poloniei. Extrac]iaexperimental` fusese lansat` în iulie.Guvernul prevede investirea a 12,5 miliardede euro, pân` în 2020, pentru exploatareaacestor z`c`minte.

România [i China au semnat mai multe acorduri de colaborare în domeniileenergiei (nuclear`, termocentrale, hidrocentrale), sanitar-veterinar, industrial,societ`]ii informa]ionale [i al culturii, cu ocazia vizitei efectuate de premieruluichinez Li Keqiang în ]ara noastr`, în perioada 25-28 noiembrie.

Astfel, Departamentul pentru Energie [i Administra]ia Na]ional` din Chinapentru Energie au încheiat un memorandum de în]elegere pentru cooperareîn domeniul proiectelor nucleare. De asemenea, conducerea Nuclearelectricaa semnat cu pre[edintele companiei China General Nuclear Power Corporationo scrisoare de inten]ie pentru colaborare, directorul Complexului EnergeticOltenia a încheiat cu pre[edintele companiei China Huadian Corporation unacord de inten]ie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric dela Rovinari, directorul Complexului Energetic Hunedoara a parafat cupre[edintele companiei China National Electric Engineering o în]elegere pentrureabilitarea grupurilor 3 [i 4 de la centrala termoelectrica Deva, iar directorulcompaniei de proiect pentru construc]ia hidrocentralei Tarni]a-L`pu[te[ti(jude]ul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepre[edinteleexecutiv al Sinohydro Corporation.

Un contract important a fost semnat între compania chinez` Ming YangWind Power Group [i Romanian Pùnescu Corporation. Potrivit acestuia,partea chinez` va investi peste 400 de milioane de dolari în centrale eoliene [iechipamente de export. Totodat`, a fost semnat [i memorandumul deîn]elegere pentru sprijinirea companiei de telecomunica]ii Huawei Technologiesîn vederea înfiin]`rii unui centru regional la Bucure[ti. Reprezentan]iiguvernelor român [i chinez au convenit [i un program cultural pentru perioada2013 – 2016, un acord de înfiin]are [i func]ionare a Institutului Cultural Românde la Beijing [i a Centrului Cultural Chinez de la Bucure[ti [i un memorandumde în]elegere privind promovarea cooper`rii investi]ionale. Alte acordurideosebit de importante pentru cele dou` state vizeaz` înfiin]area în comun aunui parc tehnologic [i reluarea exportului de bovine pentru reproduc]ie [icarne de porc c`tre China.

Referitor la proiectele parafate, primul-ministru Victor Ponta a afirmat càcestea dep`[esc cinci miliarde de euro, anun]ând, totodat`, c` va urm`ripersonal implementarea acestora.

CHINA VA INVESTI MASIVÎN ROM@NIA

Valoarea investi]iilor chineze rezultate în urmavizitei oficiale a premierului Consiliului de Stat

al Republicii Populare Chineze, Li Keqiang, la Bucure[tidep`[e[te cinci miliarde de euro, a anun]at, joia trecut`,primul-ministru Victor Ponta.

SPOR DE 100% PENTRUPERSONALUL SANITAR CARE

LUCREAZ~ SUPLIMENTAR

S`pt`mâna trecut`, Guvernula adoptat trei documente îndomeniul s`n`t`]ii. Astfel, printr-unmemorandum, au fost deblocate1.124 de posturi vacante dinunit`]ile sanitare în vedereaocup`rii lor prin concurs/examen. Majoritatea posturilor serefer`, în special, la personal

De anul viitor, personalul care lucreaz` în sistemulpublic de s`n`tate va beneficia de un spor de 100% dinsalariul de baz` al func]iei îndeplinite pentru muncaprestat` în afara orelor normale de lucru.

medical - medici de toatespecialit`]ile, asisten]i medicali,moa[e, infirmiere. De asemenea,printr-o hot`râre, s-a decissuplimentarea bugetuluiMinisterului S`n`t`]ii cu 200 demilioane de lei din Fondul derezerv` bugetar` la dispozi]iaGuvernului, pentru decontarea la

spitale a serviciilormedicale efectuate,astfel încât, lasfâr[itul anului, s`nu mai existearierate în sistemulsanitar.

Al treileadocument aprobatde Executiv este onot` privindformularea unuiamendament laOUG 103/2013privind salarizareapersonalului pl`titdin fonduri publiceîn anul 2014, princare se vaintroduce un noualineat ce prevede

ca, în vederea asigur`riicontinuit`]ii activit`]ii dinsistemul sanitar, munca depus` înzilele de repaus s`pt`mânal, des`rb`tori legale [i în celelalte zileîn care, în conformitate cureglement`rile în vigoare, nu selucreaz` în cadrul schimbuluinormal de lucru se pl`te[te cu unspor de 100% din salariul de bazàl func]iei îndeplinite. Muncaastfel prestat` [i pl`tit` nu secompenseaz` [i cu timp libercorespunz`tor. Credem c` prinacest amendament vom rezolvaproblema de interpretare diferit` amai multor angajatori sau aorganelor de control [i astfel venimîn întâmpinarea cererilororganiza]iilor sindicale, a precizatministrul s`n`t`]ii, EugenNicolèscu.

MONEDA NA}IONAL~, ÎN APRECIERE

Moneda na]ional acâ[tigat teren atât înraport cu euro [i dolarulamerican, cât [i cu franculelve]ian [i lira sterlin`.Vineri, 29 noiembrie,francul elve]ian valora3,6071 lei, iar lira sterlin`5,3281 lei, în sc`deres`pt`mânal` cu 1,06 bani,respectiv cu 0,89 bani.Pe pie]ele valutareexterne, euro s-a apreciatfa]` de dolar [i yenuljaponez, ca urmare afaptului c AngelaMerkel, cancelarulGermaniei, a ajuns la unacord cu Partidul Social-Democrat (SPD) pentruformarea unui guvern decoali]ie. Astfel, la sfâr[ituls`pt`mânii trecute, uneuro era cotat la 1,36dolari, respectiv 139,2yeni japonezi (cel mairidicat curs din ultimiipatru ani). Tot vinereatrecut , paritatea lir`sterlin`/dolar dep`[eanivelul de 1,6380 (celmai ridicat curs dinaugust 2011 pân` înprezent), dup` apari]iadatelor privind cre[tereaaprob`rilor pentrucredite ipotecare înMarea Britanie, înoctombrie, la cel mairidicat nivel din ultimii[ase ani, [i al avansuluipre]urilor locuin]elor.

Ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie a fost una favorabil` leului,care s-a înt`rit fa]` de principalele valute, tendin]` care ar puteas` se p`streze pân` la sfâr[itul acestui an.

RELIGIE 23Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


6 DECEMBRIE - POMENIREA SFÂNTULUI NICOLAE,ARHIEPISCOPUL MIRELOR LICHIEI, F~C~TORUL DE MINUNI

Tradi]ia bisericeasc` istorise[te c`pruncul a supt numai de la sânul

drept al mamei sale, pentru luare-aminte c`va fi pomenit în rândul drep]ilor, darniciodat` în zilele de miercuri [i vineri depeste s`pt`mân`, ceea ce dovedea c` sfântulde mai târziu avea s` fie un mare postitor.

Înc` din primii ani ai vie]ii sale, SfântulNicolae s-a l`sat cuprins de o mil`pustiitoare fa]` de aproapele sù, fie copil, fievârstnic. Într-o diminea]`, plecând Nicolaeîn cetate de mân` cu mama sa, cei doi aunimerit într-o îmbulzeal` de oameni, pe ostr`du]` îngust`, pavat` cu piatr`. O feti]`c`zuse pe fereastr` [i se zdrobise pecaldarâm. Chipul ei frumos [i palid erabr`zdat de un fir de sânge. Al`turi,îngenuncheat, plângea amarnic tat`l copilei,cuprins de o jale f`r` de margini. MiculNicolae s-a aplecat asupra feti]ei [i a s`rutat-osub privirile tuturor celor din jur. Copila adeschis ochii, clipind des, apoi s-a ridicat,sculându-se din moarte, ca [i când s-ar fitrezit din somn. Întrebat fiind de tat`l feti]eicine este, copilul i-a r`spuns c`-l cheam`Nicolae. Atunci când tat`l i-a mul]umit,Sfântul Nicolae i-a r`spuns c` nu lui trebuies`-i mul]umeasc`, ci lui Dumnezeu, iarmul]umirea nu o poate face altfel decâtbotezându-se cre[tin, împreun` cu familia sa.

La pu]in timp dup` aceast` minune,într-o duminic`, Nicolae [i p`rin]ii sì aumers la singura biseric` din cetate pentrua participa la slujb`. Dup` terminareaSfintei Liturghii, la ie[irea din biseric`, ceitrei au v`zut un alai de copii s`rmani carese rugau de un negustor s` le dea depoman` câteva bomboane din cele pe carele transporta. Lipsa de milostivire anegustorului l-a înduplecat pe tat`lSfântului Nicolae s`-i pl`teasc` o pung` debomboane, pe care a d`ruit-o copiilor. Îns`bomboanele nu au fost suficiente pentruto]i copii, astfel încât, cei r`ma[i f`r`, auînceput s` plâng`. Micu]ul Nicolae s-aîntristat de mila lor. Dup` întoarcereaacas`, a îngenuncheat în fa]a icoaneiMântuitorului, în camera lui, [i s-a rugattoat` dup`-amiaza [i seara, pân` laculcare, cu lacrimile [iroindu-i pe obraz,f`r` s` m`nânce [i f`r` a fi întrerupt dep`rin]i. A doua zi, s-a aflat de faptul càvusese loc cea mai mare minune dinistoria cet`]ii Patara. Dis-de-diminea]`, întoate casele cre[tinilor, copiii au g`sitînc`l]`rile pline cu dulciuri [i felii decozonac.

Sfântul Nicolae a deprins vie]uireacea duhovniceasc` de la unchiul

sù, Nicolae, care era Episcop al Patarelor, [ia fost uns monah în M`n`stirea Noului Sion,întemeiat` de unchiul sù. Prin urmare,v`zând sârguin]a [i credin]a nepotului, l-achemat la slujirea preo]easc`. Atâta râvn` [isfin]enie vedea unchiul în nepot, încât, pestecâ]iva ani, l-a hirotonit preot. Sfântul Nicolaea f`cut multe minuni în timpul p`storirii saleca preot, încât a ajuns cunoscut în toat`Cappadocia. El s-a f`cut vestit pentru

În fiecare an, în ziua de 6 decembrie, Biserica Ortodox` îlpr`znuie[te pe Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor

Lichiei. În cetatea Patara, din provincia Lichia, pe p`mântul sfântal Cappadociei bizantine, vedea lumina zilei pruncul Nicolae, încel de-al treilea veac al primului mileniu cre[tin, cânddreptcredincio[ii înc` trìau pe vremea prigoanei împotrivaînv`]`turilor lui Hristos. P`rin]ii sì, Teofan [i Nona, l-au botezatcu acest nume, care se tâlcuie[te biruitor de popor.

În aceea[i perioad` [i în aceea[i provincie se n`[teau al]i doistr`luci]i teologi [i P`rin]i ai Bisericii, Sfântul Vasile cel Mare [iSfântul Ioan Gur` de Aur.

milostivirea sa, cu toate c` î[i tìnuia cugrij` faptele milosteniei, împlinind poruncaMântuitorului: S` nu [tie stânga ta ce facedreapta ta (Matei 6, 3). Când a voit s` apucecalea vie]uirii pustnice[ti, gândind s`petreac` astfel pân` la moarte, a auzit unglas dintru în`l]ime, care i-a zis: Nicolae,nevoie[te-te a sluji în mijlocul norodului, dac`voie[ti s` fii încununat de Mine.

La moartea p`rin]ilor sì, Sfântul, ajunsepiscop, a mo[tenit o avere considerabil`,pe care a împ`r]it-o s`racilor din cetatea sanatal`, dup` care a plecat în pelerinaj laLocurile Sfinte, f`r` a se mai întoarcevreodat` în cetatea Patara.

În c`l`toria ce a urmat, SfântulNicolae a s`vâr[it una dintre cele mai

bun turmei sale. În vremea prigoniriicre[tinilor din timpul lui Diocle]ian [iMaximian, el a fost aruncat în temni]`, dar[i de acolo pov`]uia norodul în Legea luiDumnezeu.

Sfântul Nicolae a fost unul dintreierarhii participan]i la întâiul Sinod

Ecumenic de la Niceea, din anul 325, [i, dinrâvna sa cea mare pentru adev`r, l-a lovit cumâna sa pe ereticul Arie. Pentru faptaaceasta, el a fost alungat din Sinod [i de laslujirea arhiepiscopal`, pân` ce însu[iHristos Domnul S-a ar`tat împreun` cuPreasfânta N`sc`toare de Dumnezeu maimultor ierarhi de frunte, vestindu-le c` faptasfântului a fost pl`cut` lui Dumnezeu. Fiindaprig ap`r`tor al adev`rului dumnezeiesc,sfântul acesta minunat a fost înc` [i maiaprig ap`r`tor al drept`]ii în mijloculnorodului. În dou` rânduri, el a izb`vit de lamoarte trei oameni ce fuseser` osândi]i penedrept. Milostiv, cinstit [i iubitor dedreptate, el umbla printre oameni ca unînger al lui Dumnezeu. Oamenii l-au socotitsfânt înc` din timpul vie]ii, cerându-iajutorul în primejdii [i în nevoi. El s-a ar`tat[i în vedenii [i aievea celor ce-1 chemau cucredin]`, ajutându-i degrab`, fie c` se aflauaproape, fie c` se aflau departe de el. Fa]a luistr`lucea ca a lui Moise, iar atunci când erade fa]` aducea mângâiere, pace [ibun`voire între oameni.

Ajuns la adânci b`trâne]i, SfântulNicolae a bolit pu]in` vreme, dup` care s-a

Aceasta are o îndoit` însemn`tateistoric`: închipuie mai întâi chemareaSfântului Nicolae la slujirea arhiereasc`, iarmai pe urm` ridicarea osândei pe care aprimit-o în urma înfrunt`rii lui Arie.

Sfântul Metodie, PatriarhulConstantinopolului, scria: Într-o noapte,Sfântul Nicolae L-a v`zut pe Mântuitorulnostru întru slav`, stând lâng` dânsul [iîntinzându-i Evanghelia, împodobit` cu aur[i m`rg`ritare. De cealalt` parte, a v`zut-o peN`sc`toarea de Dumnezeu, care i-a a[ezat peumeri ve[mântul arhieresc.

La pu]in` vreme dup` vedenia aceasta,Ioan, Arhiepiscop al Mirelor, a murit, iar înlocul sù a fost pus Arhiepiscop SfântulNicolae. Aceasta a fost prima minune. Iarcea de a doua s-a f`cut în vremea întâiuluiSinod Ecumenic de la Niceea.

Neputându-1 opri cu graiurile saleîn]elepte pe Arie de la propov`duirea huleicelei f`r` de minte împotriva Fiului luiDumnezeu [i a Preasfintei Maicii Sale,Sfântul Nicolae l-a lovit cu mâna peste fa]`.Sfin]ii P`rin]i aduna]i la Sinod, osândind oastfel de fapt`, l-au izgonit pe Nicolae dinSobor [i l-au lipsit [i de însemnele slujiriiarhiere[ti.

În noaptea aceea, mai mul]i Sfin]i P`rin]iau avut aceea[i vedenie: au v`zut peMântuitorul Hristos [i pe PreasfântaN`sc`toare de Dumnezeu stând lâng`Sfântul Nicolae, de o parte Mântuitorul [iEvanghelia, iar de cealalt` parte PreasfântaN`sc`toare de Dumnezeu luând omoforularhieresc [i dându-i înapoi sfântuluiînsemnele arhiere[ti care fuseser` luate dela dânsul. V`zând aceasta, p`rin]ii au fostcuprin[i de uimire [i i-au înapoiat [i eisfântului cele luate de la dânsul. De atunciau început s`-l cinsteasc` ca pe un marepl`cut al lui Dumnezeu [i au cunoscut c`lovirea lui Arie nu a pornit din mânia ceaf`r` de socoteal`, ci din râvna cea mare aSfântului Nicolae pentru adev`rul celdumnezeiesc.

Sfântul Ierarh Nicolae nu a fostînmormântat niciodat`, deoarece

atât de mari se dovedeau sfin]eniamoa[telor sale [i minunile pe care les`vâr[eau, încât cre[tinii nici nu auîndr`znit s`-i îngroape trupul.

La pu]in timp dup` mutarea sa laDomnul, Sfântul Nicolae a fost canonizat, iarast`zi el este pr`znuit atât de BisericaOrtodox`, cât [i de Biserica Romano-Catolic`. N`v`lirile p`gâne de mai târziu auprofanat moa[tele sfântului, sfârtecându-itrupul.

În anul 1600, Mihai Viteazul a primitîn dar de la Cardinalul din Bari, cu doarcâteva luni înainte de uciderea sa, mânadreapt` a Sfântului Nicolae. Domnitorul ad`ruit-o cu evlavie Bisericii SfântulGheorghe Nou, care pe atunci era cea maimare m`n`stire din târgul Bucure[tilor.

De patru sute de ani, aceast` p`rticic`din moa[tele sfântului odihne[te în acela[iloc, s`vâr[ind nenum`rate minuni. Altep`r]i din sfintele moa[te ale SfântuluiNicolae se afl` risipite prin catedralele dinGrecia, Italia [i Fran]a, dar sufletul sù seroag`, în Împ`r`]ia lui Dumnezeu, pentrucre[tinii din întreaga lume.

Cre[tinii au mare evlavie la SfântulIerarh Nicolae, aducându-i cinstire atâtprin citirea Acatistului închinat lui, cât[i prin troparul care se cânt` la slujbaVecerniei [i a Utreniei din ziua de 6decembrie: Îndrept`tor credin]ei [i chipblânde]ilor, înv`]`tor înfrân`rii te-aiar`tat pe tine, turmei tale, adev`rullucrurilor. Pentru aceasta ai câ[tigat cusmerenia cele înalte, cu s`r`cia celebogate. P`rinte Ierarhe Nicolae, roag` peHristos Dumnezeu s` mântuiasc` sufletelenoastre.

PREOT MILITAR RADU BOGDAN,BRIGADA 18 INFANTERIE BANAT

mari minuni din îndelungata sa via]`.Înainte de a ajunge în portul Alexandria,corabia, în care se aflau mai mul]ioameni, a fost lovit` de o puternic`furtun`. În fa]a cre[tinilor înspìmânta]i,sfântul a îngenuncheat pe punte [i s-arugat, dup` care a vorbit cu glas tarestihiei. Spre uimirea tuturor, furtuna s-adomolit, a[a cum f`cuse alt`dat`Mântuitorul Hristos.

Dup` aceea, prin minunata purtare degrij` dumnezeiasc`, el a fost alesArhiepiscop al Mirelor Lichiei. Milostiv,în]elept [i neînfricat, Nicolae a fost p`stor

s`vâr[it întru Domnul, dup` o via]` plin` deosteneli [i de roade. Iar acum vesele[teve[nic întru împ`r`]ia Cerurilor, ajutându-ica [i mai înainte pe credincio[i, spre slavaDumnezeului sù. Sfântul Nicolae s-as`vâr[it în pace în ziua de 6 decembrie aanului 343.

În icoanele ce-1 înf`]i[eaz` pe SfântulNicolae, de o parte a sa este zugr`vit

Mântuitorul ]inând în mâini Evanghelia, iarde cealalt` parte, Preasfânta Fecioar` deDumnezeu N`sc`toarea ]inând în mâini unomofor arhieresc.

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT:locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE:locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.144

C.1794/2013Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

[email protected] de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B lan, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

Responsabil de num`r: c`pitan Constantin Pi[tea

www.presamil.ro www.facebook.com/[email protected]: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]

24 INTERVIU Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


DE LA ESEURI {I PANSEURI LA FILB 6

INTERVIU REALIZAT DEC~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

Cine a fost cu ini]iativa FestivaluluiInterna]ional de Literatur` de laBucure[ti (FILB)?

S-a întâmplat simplu: trei colegi [i prieteniam mers în 2008 în concediul de var` la

Sulina. Adic` eu, Bogdan (n.m. AlexandruSt`nescu, so]ul Oanei) [i Vasile (n.m. Ernu). Catot omul cu job, duceam cu noi în bagaj [i o sum`de griji proaspete de la birou, iar acestea ]ineaude faptul c` publicaser`m în Biblioteca „Polirom”mul]i scriitori din zona Europei centrale [i de sud-est: Attila Barti[, György Dragomán, WojciechKuczok, Juli Zeh, o sum` de autori tineri, cu carescriitorii români ar fi avut ce gânduri s` împart`, [ipe care nu [tiam cum s`-i promov`m mai eficient.Promovarea c`r]ilor lor s-ar fi întâmplat oricum,fiec`rui titlu i se întâmpla o schem` clasic` depromovare, a[a era când eu lucram la „Polirom”:trimi]i exemplare de pres`, dai comunicate, a[ezicartea în catalogul de nout`]i, o postezi pe site, daiîn avanpremier` fragmente, încerci ni[te interviurietc. Totu[i, am observat c`, în cazul scriitorilor deni[`, formula asta nu valorifica faptul c` ei aupreocup`ri comune cu scriitorii români. Ei bine,ideea ne-a venit atunci, la Sulina, discutând. Pentruc` a[a e: în primele zile ale concediului discu]inumai chestiuni de serviciu. A[a am proiectatFILB, care atunci se dorea doar un evenimentpunctual, prin care s`-i punem pe ace[ti scriitoristrìni fa] în fa] cu scriitorii români. Am tot cùtatteme, [i într-un final, am decis s`-i spunem„Re-writing the map of Europe”.

L-a]i vrut de la început public? Putea]is` face]i întâlniri private întrescriitori...

Am vrut un eveniment pentru public. Nis-a p`rut c` a[a îi expunem [i-i valorific`m

mai bine.

Din câte [tiu, din grupul men]ionat,to]i aveau s` vin` la Bucure[ti.

Da, sigur. Cum spuneam, nu ne-am gânditla un eveniment repetitiv, pentru c` aveam

de rezolvat o problem` punctual`: s`-i promov`mmai eficient pe acei autori. Ne-am apucat detreab`. Vasile era la birou, eu eram în concediude maternitate [i Bogdan, la Frankfurt. Uimitor,simultan ne-a venit ideea de a-l face un evenimentrepetitiv, un festival, iar „Re-writing the map ofEurope” s` fie sloganul. Ne-am gândit câtevasecunde dac` aveam s-o scoatem la cap`t [i înanul urm`tor, dar ne-a trecut repede [i ne-amhot`rât s`-i spunem Festivalul Interna]ional deLiteratur` de la Bucure[ti, edi]ia întâi.

De unde a]i avut bani la început?

Dar de unde avem acum? (râde) Efortulnostru este acela de a pune în leg`tur` ni[te

institu]ii care se implic` pu]in în sens financiar. Laprima edi]ie, cred c` i-am convins pe cei de laCentrul Cultural Maghiar s` ne ajute cu biletele deavion pentru cei doi scriitori maghiari. Pe cei de laInstitutul Polonez, dac` îmi amintesc bine, i-amconvins s` ne dea [i bilete [i cazare. Fiecareinstitu]ie ofer` câte pu]in. Anul acesta, de exemplu,vin doi scriitori din Israel, iar Ambasada Israeluluideconteaz` unul dintre biletele de avion. A[a,adunând câte pu]in de la câteva institu]ii,reu[im s` punem lucrurile în mi[care.

Ne vedem, în mansarda unei libr`rii din centrul Bucure[tiului,de ziua lui Jean Bart (28 noiembrie). „Cel care a a[ezat

Sulina pe harta literar` a României, Sulina fiind [i locul unde ne-avenit ideea FILB-ului”, spune Oana. Cine sunt acei „noi”, ce esteFILB-ul [i cum a ajuns o [ef` de promo]ie de la Jurnalism s` lucrezeîn Rela]ii Publice (PR) au fost trei dintre subiectele unei discu]iirelaxate, la o ciocolat` cald`.

{tii, pentru c`-mi place festivalul,nu-mi convine c` nu spune]i niciodat`c` edi]ia urm`toare se ]ine sigur.

Poate c` la sfâr[itul acestei edi]ii o s`spunem lucrul acesta. De ce nu avem înc`

siguran]`? Pentru c` nu s-a hot`rât niciuncet`]ean, nicio institu]ie sau firm` privat` s` spun`c` preia „juc`ria” asta. Dac` îl a[ezi pe hârtie,FILB-ul înseamn` între 10 [i 15 mii de euro.

V-a]i asocia cu orice nume? Exist`precedentul numit Premiul „AugustinFr`]il`”, asociat cu o firm`produc`toare de ]ig`ri.

Sigur, avem printre noi [i oameni c`rora nule plac ]ig`rile, dar sigur c` ar putea

func]iona [i în cazul nostru ca sponsor compania

amintit` de tine. E înc` „viu” cli[eul care spune c`scriitorul fumeaz` [i bea cafea. Revenind lasubiect, nu muncim un an la cele trei zile defestival, dar dou`-trei luni tot purt`m cu noi ni[teco[maruri, c` n-am rezolvat una sau alta. Tot timpulne-am aruncat cu capul înainte [i-am zis c` o s` ias`[i edi]ia respectiv`. Dar la un moment dat ar puteachiar s` nu ias`. Nu spun lucrurile acestea dinperspectiva omului care st` comod la birou [i segânde[te: vai, nici azi nu m-a sunat niciun sponsor.Am scris [i am produs PowerPoint-uripersonalizate pentru diverse institu]ii [i chiarcampanii de promovare personalizate. Am muncit,dar pân` anul acesta n-a reac]ionat nimeni. Dinfericire, la aceast` edi]ie, avem doi sponsori.

Ce v` mul]ume[te, ca organizatori?

Uite, de asta nici nu renun]`m [i poate c`sun` patetic, dar î]i spun cu toat` sinceritatea:

cuvintele celor care vin la FILB, feedback-ul lor,practic asta ne ]ine în via]`. Dincolo de asta, suntmesajele pe care le primim de la scriitorii invita]i,dup` ce se termin` festivalul.

Parc` pe la edi]ia a treia spuneai c`-]idore[ti s` se lege o rela]ie între unscriitor strìn [i unul român.

Astfel de lucruri s-au întâmplat. Uite, la oedi]ie a venit scriitorul Roman Simic, din

Croa]ia, care se ocup` [i de un festival de proz`

scurt`, Short Story, în Zagreb. Roman ne-a pus înleg`tur` cu cineva de la ministerul lor de cultur`[i anul acesta s-a întâmplat un schimb „oficial” descriitori: ei [i-au asumat venirea a doi scriitoriromâni în Croa]ia (R`zvan Petrescu [i Radu PavelGheo; noi am f`cut selec]ia), iar ei ne trimit laFILB doi scriitori croa]i, Robert Perisic [iMarinko Koscec. {i, desigur, dincolo de asta, maiputem contabiliza [i alte întâmpl`ri. Aaa... darpovestea e mai lung`, de fapt. Philip O’Ceallaigha fost în Croa]ia, el ni l-a recomandat pe Simic, iarpovestea a continuat cum ]i-am spus.

Care este pulsul festivalului în afaraorelor deschise publicului?

Scriitorii se întâlnesc la prânzurile pe carele organiz`m, iar dup` festival, în primele

dou` seri, avem cine cu to]i invita]ii. Momentecând scriitorii socializeaz`, se cunosc mai bine,r`mân în leg`tur`. Iar în ultima sear`, r`mânem laMuzeul }`ranului Român [i mai discut`m.

Ai fost [ef` de promo]ie la Facultateade Litere, la Jurnalism [i {tiin]eleComunic`rii, dar ai ajuns s` lucrezi înPR. Cum?

Simplu. Am dat la facultatea aceea pentru cèram a[a, o fat` mai romantic`, scriam

eseuri, panseuri [i alte cele, [i mi se p`rea c`dac` scriam, trebuia s` merg la o facultate la careoamenii scriu, adic` la Jurnalism. Pân` aici afunc]ionat logica mea, atunci când am datadmitere. O logic` deplasat`, care nu avea nimicde-a face cu ceea ce înseamn` meseria dejurnalist. M-am trezit pe b`ncile facult`]ii ne[tiindce s` fac cu mine, c` nu eram în regul`. Eram înalt film. M-am gândit ce puteam face, cum s`-mig`sesc o solu]ie de supravie]uire. {i am g`sit:cum jurnalismul func]ioneaz` sub „p`l`ria” maimare a [tiin]elor comunic`rii, mi-am zis c` a[putea face jurnalism cultural sau ceva de genulacesta. Am mai [tiut c` în anii aceia nu voiam s`lucrez. Am profitat de acei ani, [i sunt bucuroas`pentru acea decizie, pentru c` în felul acesta amcitit foarte mult [i am avut nervi s` m` cunosc pemine mai bine, s`-mi fac prieteni – din acei patruani, am cele mai bune trei prietene de care nu os` m` despart niciodat`. Totu[i, îmi trebuiau [ini[te bani, pentru c` nu provin dintr-o familiebogat`. Am trìt în facultate din pensia de urma[dup` mama, care fusese profesoar`. Nu m-a ]inutcineva în bra]e, cu BMW [i apartament. Îmitrebuia bursa, a[a c` a trebuit s` iau note mari.{i-n final, a r`mas în urm` o perioad` foartefrumoas`, în care am înv`]at multe, am cunoscutcei mai dragi oameni [i care m-a l`sat cu datoriade a rosti discursuri oficiale la revederilepromo]iei.

Cum ai ajuns la „Polirom”?

La finalul facult`]ii, am avut u[ile deschise latrei institu]ii: TVR Ia[i, Ziarul de Ia[i [i

„Polirom”. În anul al treilea, am urmat un op]ionalcu Silviu Lupescu, se chema „Introducere însistemul editorial”, fapt pentru care am ales s`merg la „Polirom”. Am fost redactor, corector,dup` care am trecut la departamentul depromovare, unde am crescut în trepte, de laredactor, [ef de departament pân` la director deimagine. Perioada „Polirom” e una esen]ial` învia]a mea profesional`. Practic, acolo m-am format[i, dac` exist` câteva elemente de remarcat învia]a mea profesional`, asta se datoreaz`„Poliromului” [i întâlnirii cu Silviu Lupescu. Eomul pe care nu mi-ar pl`cea s`-l dezam`gescniciodat`. A avut nervi s` m` formeze. Sunt foartepu]ine edituri unde directorul general are chef s`stea s` predea lec]ii unei am`râte de la PR.

În perioada „Polirom”, ai organizat totfelul de campanii neconven]ionale depromovare a c`r]ilor, pe messenger,într-o închisoare sau printr-unspectacol de mod` [.a. Cum î]iveneau ideile? Te uitai în afar` sauerau, pur [i simplu, n`scociripersonale?

{i n`scocirile astea... Nu stai cu ochii-ntavan [i-]i vin. M` inspir` foarte mult

inclusiv c`r]ile de marketing. Ideile î]i vin totdinspre teorie [i dinspre ce au f`cut ceilal]i. Pân`la întâmpl`rile din afar`, cred c` e bine s` te ui]i lace fac ceilal]i din domeniu, aici, în România.Oamenii de comunicare [i PR au scris, totu[i, oistorie a domeniului. Eu [tiu [i ce fac cei din zonadetergen]ilor sau a ma[inilor, de exemplu. Dinp`cate, am r`mas singurul om din PR-ul editorialcare a aplicat [i a câ[tigat un premiu la PR Award.Sunt, de felul meu, un om foarte muncitor, dar amnevoie, din când în când, s` fac altceva. Amnevoie de motiva]ie din când în când, s` [tiu càm f`cut ceva care mi-a adus satisfac]ie, m-abucurat. De aceea, am înscris acea campaniepentru romanul „Firmin” la PR Award.

De ce acel [oricel care roade c`r]i [inu altceva?

Multe lucruri din via]a mea suntpsihanalizabile. Cred c` eram la vreo

jum`tate de an dup` ce n`scusem [i intrasemîntr-o anumit` rutin`, care m` d`duse peste cap.Ceva din mine cùta un motiv s` ies din rutin`.Întors de la Frankfurt, Bogdan a adus titlul acesta,care se remarcase la târgul de acolo. Mi s-a p`ruto carte excelent` pentru o campanie decomunicare, romanul e o pledoarie pentrulectur`, mi-a pl`cut. Am mers la contabilitate [i amcerut un buget, pentru c` orice promovarepresupune [i o cheltuial`, mai ales dac` vrei ocampanie u[or atipic`. Colegul de la contabilitatemi-a dat 100 de euro [i cu ace[ti 100 de euro amf`cut campania. Sau au fost dolari? Nu mai [tiu...

A r`mas un moment de referin]`.Cum a fost [i venirea lui SalmanRushdie în România...

Sunt multe momente de referin] . Afectiv, nu[tiu cum s le a[ez, dar este evident c`

momentul Rushdie r`mâne unul din cele maiimportante. Cânt re[te enorm în cartea de vizit . Suntmulte pove[ti care r`mân în spatele cortinei, [i e binec r`mân acolo, dar jur c n-a fost deloc simplu.

Oana Boca St`nescuOana Boca St`nescuOana Boca St`nescuOana Boca St`nescuOana Boca St`nescu este absolvent`,ca [ef` de promo]ie, a Facult`]ii de Litere

din cadrul Universit`]ii „Alexandru IoanCuza” (Ia[i), Sec]ia Jurnalism [i {tiin]eleComunic`rii (1999-2003). Dup` nou` aniîn cadrul Editurii „Polirom”, cu o bogat`

experien]` în domeniile comunicareeditorial` [i promovare de carte, a fondatagen]ia Headsome Communication, care

a ini]iat proiectul „Bun de Tipar. GalaIndustriei de Carte din România”. Este co-

fondatoare [i vicepre[edinte alFestivalului Interna]ional de Literatur` de

la Bucure[ti (FILB), cel mai importantfestival independent [i interna]ional de

literatur` din România, ajuns la a VI-aedi]ie.

v

v v

Observatorul militar nr 47

Documents

Transcript of Observatorul militar nr 47