Obiectiv Cultural

Singurul drumeste acela de a

ne aminti cine[i ce am fost

Ana Blandiana: nr.1

AnchetaRezisten]a princultur\. A fostsau n-a fost? »» Paginile 8-9

Poetul luniiMircea B=rsil\:“Concretul are multiple în]elesuri” »» Pagina 10

MuzicaVali R\cil\:“Exist\ ideea c\blues-ul nu arenicio leg\tur\ cu America” »» Pagina 15

www.obiectivcultural.ro

www.j-wind.eu

OOBBIIEECCTTIIVV CCUULLTTUURRAALL SSttrr.. MMiihhaaii EEmmiinneessccuu nnrr.. 5566,, eett.. 22,, BBrr\\iillaa EE--mmaaiill:: [email protected] TTeell:: 00223399//661111..005533

Anul I, decembrie 2010

CMYK

CMYK

CMYK

CMYK

Num\r ilustrat deRadu AFRIM

Supliment lunar al cotidianului “Obiectiv-Vocea Br\ilei”

RREEDDAACCTTOORR {{EEFF MMaarriiaann CCOOMMAANN

RREEDDAACCTTOORRII:: George {IPO{, Diana CORCAN, Liviu G. STAN, Cristina DOSULEANURREEDDAACCTTOORRII AASSOOCCIIAA}}II:: Laszlo ALEXANDRU, Radu ALDULESCUCCOOLLAABBOORRAATTOORRII:: Mihail VAKULOVSKI, Michael HAULIC|, Adrian BUZDUGAN,

Dan BISTRICEAN, Bogdan HRIBEEDDIITTOORR FFOOTTOO:: Nicu MIRCEAGGRRAAFFIICC||:: Traian TZAMURIS, Ionu] S|NDULEACTTEEHHNNOORREEDDAACCTTOORR:: Cristian CIOC

RREEDDAACCTTOORR {{EEFF AADDJJUUNNCCTTCCrriissttiiaann RROOBBUU--CCOORRCCAANN

EEddiittoorr:: SSCC DDOOUUBBLLEE PP MMEEDDIIAA SSRRLLJJ 0099//226622//22000000

Str. Mihai Eminescu nr. 56, et. 2 (fost hotel Delta)Br\ila

e-mail: [email protected]: 0239/611.053

InterviulInterviul

- A]i f\cut un lucruinestimabil împreun\ cu domnulRomulus Rusan. Sighetul, cam\rturie, este un bastion almemoriei vii. Ar putea ficonceput\ o Românie actual\f\r\ muzeul de la Sighet?

- Speran]a mea e c\ r\spunsulcorect la `ntrebareadumneavoastr\ este negativ. {iasta nu numai pentru c\ afluen]avizitatorilor la Memorial esteneobi[nuit de mare (de exemplu,`n luna august a acestui an au fostmai mult de 1.200 de vizitatori pezi) sau numai pentru c\, fiindvorba de primul memorial alvictimelor comunismului dinlume, ofer\ Rom=niei o prioritateabsolut\, ceea ce nu i se `nt=mpl\prea des acestei ]\ri. Dar, mai ales,cred c\ Rom=nia nu poate [i nutrebuie conceput\ f\r\ aceast\institu]ie a memoriei, pentrusimplul motiv c\, dac\ nu va aveaputerea s\-[i descopere, s\-[i`n]eleag\ [i s\-[i asume trecutul,nu va `n]elege nici reziduurile luidin prezent, nici riscurile lui dinviitor.

- V\ rog s\ ne vorbi]i pu]indespre {coala de Var\ de laSighet, care are un rol decisiv încalitatea ei de vector decondensare [i transmitere aadev\rului istoric privindvictimele comunismului.

- ~n primii ani de dup\ '93, anuldemar\rii proiectului sub egidaConsiliului Europei, la Sighetaveau loc mari simpozioane (cuc=te 250 - 300 de participan]i), la

care veneau istorici, subiec]i,martori, victime sau chiar eroi aiistoriei celor 45 de ani decomunism. Cele 10 volumemasive ale "Analelor Sighet"reprezint\ editarea acestor analize[i m\rturii. ~n cur=nd, ne-am datseama c\, `n timpul acestorimpresionante [i adesea patetice`nt=lniri, ne spuneam unii altoralucruri pe care le tr\isem, le [tiam`n principiu, iar acum ledescopeream doar accentele [idimensiunile, `n timp ce, pe l=ng\sala `n care noi vorbeam, treceautineri care nici m\car nu b\nuiauc\ acele evenimente [i tragediiavuseser\ loc.

Am avut revela]ia c\ odat\ cudispari]ia biologic\ a genera]ieicelor care fuseser\ de]inu]i politicisau deporta]i, sau persecuta]i `n fel[i chip, toate aceste drame vordisp\rea odat\ cu ei, `n timp cepentru genera]iile urm\toare toateacestea vor fi la fel denecunoscute, de indiferente [i deireale ca [i cruciadele sau car\zboaiele napoleoniene. A[a s-an\scut ideea {colii de Var\, care aajuns anul acesta la cea de a XIII-aedi]ie. ~n primii unsprezece ani,participan]i erau adolescen]i cuv=rsta cuprins\ `ntre 15 [i 18 ani(eu sunt cea care am stabilitlimitele de v=rst\, amintindu-mi,din propria mea adolescen]\, defaptul c\ aceasta a fost perioada decea mai intens\ acumulareintelectual\ [i emo]ional\; tot ceam citit, tot ce am aflat, tot ce m-aimpresionat atunci a r\mas

`ntip\rit `n mine pentru toat\via]a). ~n ultimii doi ani, elevilor lis-au al\turat [i profesori de istorie,pentru c\ - `n m\sura `n carestudiul represiunii comuniste afost introdus `n manualele [colare,chiar dac\ doar facultativ - va finevoie de profesori care s\ o poat\preda. De altfel, prin prezen]aprofesorilor se petrece [i omultiplicare a efectuluiinforma]iilor [i a ideilor dob=ndite.Conferen]iarii sunt speciali[ti `nistoria comunismului din diverse]\ri europene, occidentale [i de est,[i din Statele Unite. ~ns\ dinRom=nia [i din fostele ]\ricomuniste conferen]iaz\ nu numaispeciali[ti, ci [i personaje aleevenimentelor, membri"Solidarnosc" din Polonia,membri ai Cartei '77 dinCehoslovacia, dizidentul rusVladimir Bukovski. Rector al{colii de Var\ este StephaneCourtois, marele istoric francez,autorul "C\r]ii Negre aComunismului". ~n ceea ceprive[te selec]ia participan]ilor - [i`n cazul elevilor, [i `n cazulprofesorilor, se face prin concurs.

EEssttee cceennzzuurraatt ttoott ccee nnuu eesstteesseennzzaa]]iioonnaall

- Citeam într-un interviu pecare l-a]i dat în 2009 c\ nu a]ireu[it, timp de 2 ani la rând, s\determina]i apari]ia anun]uluiprivitor la concursul pentru{coala de Var\ de la Sighet în

nici un ziar cu tiraj na]ional.Pentru un intelectual cadumneavoastr\, [i în pozi]iadumneavoastr\, ast\zi mai exist\vreun fel de cenzur\?

- Cenzura nu mi se aplic\ mie`n mod special. Ea este de un ordinmai general [i mai nociv: estecenzurat tot ce nu este senza]ional,tot ce nu con]ine germenele unuiscandal de pres\. Cum la {coala deVar\ de la Sighet nu se produc nicib\t\i, nici furturi, nici violuri, nicicrime, ea este neinteresant\ dinpunct de vedere publicistic. Astaeste una dintre explica]ii. Cealalt\ar fi aceea c\ pedigree-ulmogulilor presei nu prea rimeaz\cu ideile [i concluziileMemorialului. De altfel, la {coalade Var\ de la Sighet nu se vorbe[tedoar despre istoria comunismului,ci se `ncearc\ - [i cred c\ se [ireu[e[te - o contracarare a sp\l\riicreierelor tinere prinentertainment [i amestecul"artistic" de violen]\ [i kitsch.

- Sunte]i cea mai important\[i influent\ voce a societ\]ii civiledin primul deceniu de dup\Revolu]ia din Decembrie 1989.A]i subliniat, la vremearespectiv\, atât somnul"degenerant", cât [i t\cereavinovat\ care i-a urmat. A]i puteaaprecia dac\, la nivelul societ\]iicivile, ast\zi, e vorba de un regresde con[tiin]\ sau dimpotriv\?

- Nu [tiu dac\ se poate vorbidespre un regres, chiar dac\ exist\o evident\ sc\dere de intensitate.~n mod evident, oamenii implica]isunt mai pu]ini (cine ar fi `n stares\-[i imagineze azi o jum\tate demilion de oameni ie[ind `n strad\ca s\ cear\ "reform\ [i adev\r", a[acum se `nt=mpla `n deceniul 9, lachemarea Alian]ei Civice?), darexist\ mai multe ONG-uri de micidimensiuni (Alian]a Civic\ avea ̀ nmomentele de v=rf 100.000 demembri), care lucreaz\ punctual,dedicate unor probleme maiconcrete, de ordin mai pu]ingeneral. Multe dintre ele se dedic\unor teme de asisten]\ social\,altele, ca excep]ionala "Salva]iBucure[tiul", se implic\ `ncatastrofalele probleme deurbanism ale Capitalei, iar altele ̀ nprobleme de mediu.

- Exist\ destule c\r]i-documentpe pia]a editorial\, suficienteinforma]ii privitoare la

criminalitatea regimului comunist.A existat destul timp pre-cump\nitor. Întotdeauna a r\masîn echilibru balan]a între"credin]\" [i "necredin]\". De ce?

- Nu `n]eleg prea bine`ntrebarea. Este vorba desprecredin]a `n ideile comunismuluicare ar persista `n pofidadezv\luirii [i dovedirii crimelorcomunismului sau este vorbadespre faptul c\ aceste crime, pur[i simplu, nu sunt crezute?Credin]a `n ideile comunismuluicontinu\ s\ existe la o anumit\parte a intelighen]ei occidentale,care, `ntotdeauna, orice ar fi aflatc\ se petrece `n URSS sau `n ]\riledin Est, consider\ c\ e vorba doarde o defectuoas\ aplicare `npractic\ a unor idei teoreticecorecte [i perene. E adev\rat c\aceast\ parte este din ce `n ce maimic\, dar la fel de adev\rat este c\acelora care au crezut, chiar dac\nu mai cred, `n aceste idei nu leface pl\cere s\ descopere crimelecare s-au s\v=r[it `n numele lor. Lanoi, adeziunea ideologic\ a fosttotdeauna aproximativ\. Cu rareexcep]ii, adeziunea la comunism afost mai mult o chestiune deoportunism dec=t una deconvingeri. Deci, a fost u[or cavechii activi[ti, securi[ti s\ setransforme `n noii capitali[ti, iaroportunismul `n oportunit\]i. Dar,evident, nici acestora nu le places\ se vorbeasc\ despre tragedia [icrimele `n care au fost implica]i,dac\ nu ca actori, cel pu]in cabeneficiari. ~n ceea ce prive[tetinerii - [i r\spund, astfel, la adoua accep]ie a `ntreb\rii - ei nu[tiu, n-au aflat, pentru c\ nu citescsau, pur [i simplu, nu `iintereseaz\. Dar, [i `ntr-un caz [i `naltul, este vorba de o deficien]\ de

cultur\ care cap\t\ gravedimensiuni psihologice [i chiarfilosofice: necunosc=nd [ine`n]eleg=nd istoria de dinaintealor, ei nu `n]eleg `ns\[i no]iunea deistorie, tr\iesc doar clipa - vesel\sau trist\, violent\ sau placid\ -suspendat\ `ntr-un neant `n care,a[a cum nu exist\ trecutul, nuexist\ nici viitorul. Ei nu cred `nceea ce s-a `nt=mplat `nainte dena[terea lor, pentru c\ nu cred `nnimic, [i asta deoarece le lipse[teeduca]ia necesar\ `ncrederii [icredin]ei. Cu un secol, dou\, trei ̀ nurm\, tinerii credeau `n ceea cecredeau [i p\rin]ii lor [i, astfel,via]a lor se desf\[ura dup\ regulineschimbate de la o genera]ie laalta. Acum, c=nd totul s-aschimbat, [i continu\ s\ seschimbe, c=nd no]iuni ca tradi]ia,respectul pentru cei `n v=rst\,sentimentul de apartenen]\ la ofamilie, la o regiune, la o ]ar\ suntcitate cel mult ironic, verbul acrede `[i pierde con]inutul, iar `nlipsa modelelor (sau a `nlocuiriilor cu VIP-uri) deruta tinerilordevine explicabil\ [i chiarcutremur\toare. Ierta]i-m\ c\ revinasupra `ntreb\rii mai vechi, dariat\ de ce este at=t de necesar\ [i deimportant\ {coala de Var\ de laSighet.

- Spunea]i într-un interviumai vechi c\ în orice regimtotalitar exist\ dou\ feluri devinova]i: cei vinova]i pentru ce auf\cut [i cei vinova]i pentru ce nuau f\cut. De la aceast\ ultim\categorie v-a]i fi a[teptat s\ fac\mai mult dup\ 1989?

- Ei au fost cei care s-au str=ns`n Pia]a Universit\]ii [i au fostv=na]i de "mineri", ei au fostmembrii Alian]ei Civice, str=n[i -`mpotriva tuturor suspiciunilor [i a

tuturor dezbin\rilor societ\]iirom=ne[ti din comunism [i dinpost-comunism - sub devizele"Nu putem reu[i dec=t`mpreun\" [i "Solidaritatea estesuperlativul libert\]ii"; ei sunt ceic\rora li s-a datorat alternan]a laputere din 1996, f\r\ de care nu s-arfi putut pune problema integr\riieuro-atlantice. Ei sunt cei obosi]i[i deprima]i de faptul c\, `n pofidapa[ilor f\cu]i, totul trebuie s\b\lteasc\ ̀ n corup]ie, ̀ n vulgaritate[i `n indiferen]\. Se pare c\ da, dar`n spatele predestin\rii nu se afl\nici Dumnezeu, nici Diavolul, cisetea de putere, tr\g=ndu-[i for]adin vechile structuri totalitare careacoper\ ]ara [i pun fr=n\ tuturorreformelor care le-ar deranjainteresele.

SS\\ ddeessccooppeerriimm eeggaalliittaatteeaa [[iimm==nnddrriiaa ddee aa ffii `̀nn rr==nndduull lluummiiii

- Permite]i-mi s\ reactualizezo întrebare [i s-o introduc înparametrii sociali aiprezentului, o întrebare pe carev-o punea]i imediat dup\Revolu]ie, într-un poem: "Cineezit\ înc\ s\ str\bat\ singuruldrum pe care-l mai avem?".

Mai e valabil\ întrebarea?- Poemul respectiv face parte

din volumul "Arhitecturavalurilor", ap\rut imediat dup\Revolu]ie, dar predat editurii cumai bine de un an `nainte. Versulcitat este din strofa "Cine ezit\`nc\ s\ str\bat\/ Singurul drumpe care-l mai avem,/ C=nd prinssub roat\ de buldozer, iat\,/ Sesparge ultimul poem/ Ca oclepsidr\ ne`nstare/ S\ maiprefac\ suferin]a-n timp?/ Un]ip\t putrezit de am=nare/Cer[ind istorie `n schimb...". Serefer\ la demol\ri [i la revoltacare r\m\sese singurul drum.Dar cred c\ ave]i dreptate: de[i s-auschimbat at=t de multe, noicontinu\m s\ cer[im istoria `nloc s\ o facem. {i asta nu numai`n raporturile dintre noi [ioamenii no[tri politici, ci [i `nraporturile dintre Rom=nia [iUniunea European\. Nu e f\r\leg\tur\ faptul c\ polonezii au`nvins comunismul `n alegerilibere cu o jum\tate de an `naintede c\derea Zidului cu faptul c\azi Polonia nu accept\ f\r\ s\cr=cneasc\ dispozi]iile UniuniiEuropene, ci pune condi]ii [i `[iprotejeaz\ propriile interese."Singurul drum pe care-l maiavem" acum este acela alresponsabilit\]ii, al muncii [i al`nc\p\]=n\rii de a ne aminti cine[i ce am fost, ce am avut [i ce amf\cut pentru a ne putea asuma [iap\ra propria defini]ie, pentruca - renun]=nd la complexele desuperioritate [i de inferioritatepe care le tr\im `ntr-o ciudat\simultaneitate - s\ descoperimegalitatea [i m=ndria de a fi `nr=ndul lumii. (Interviu realizatde Diana CORCAN)

Ana Blandiana este numele literar al Otiliei-Valeria Coman,n\scut\ la Timi[oara, la 25 martie 1942.

Studii de filologie romanic\, licen]iat\ a Facult\]ii de Filologiea Universit\]ii din Cluj. Burse de studii la Iowa University (SUA),Universitat Heidelberg, DAAD Berlin.

C\r]ile sale au ap\rut `n traducere la prestigioase edituri dinPolonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Estonia, Suedia,Norvegia, Ungaria, Fran]a, Spania, Portugalia, Rusia, Ungaria,Olanda, Israel, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia,Macedonia, Vietnam, China, Coreea de Sud.

Interdic]ii de publicare: 1959-1964, 1985, 1988-1989.~n 1990, Ana Blandiana re`nfiin]eaz\ PEN Clubul Rom=n, al

c\rui pre[edinte devine. Este unul dintre ini]iatorii Alian]ei Civice,pe care o conduce `ntre anii 1991-2001. Este fondator [i pre[edinteal Academiei Civice, care, sub egida Consiliului Europei,organizeaz\ la Sighet Memorialul Victimelor Comunismului [i alRezisten]ei.

Este membr\ a Academiei Europene de Poezie, a Academiei dePoezie "Stephane Mallarme" [i a Academiei Mondiale de Poezie(UNESCO).

Singurul drum este acela de a ne aminti cine [i ce am fost

- Încerc s\ formulez oîntrebare gândindu-m\ la unvers al dumneavoastr\:"istorie cu încetinitorul"... ÎnRomânia, orice pas epredestinat s\ se fac\ încet?

- Este vorba de interesestrict personale - legate `ntreele prin leg\turi de tip mafiot [iprin tradi]ii de tip securistic -opuse intereselor na]ionale [ichiar intereselor partidelor `nnumele c\rora ne conduc."Istoria cu `ncetinitorul", pecare o tr\im, provine dinconfruntarea `ntre for]a acestorinterese [i for]a sensului de`naintare a istoriei, pe care ofr=neaz\ `naint=nd pecontrasens.

- Poe]ii sunt to]i la fel? Cecrede]i, poate exista poezief\r\ rigoare? Crede]i c\

talentul, în cazuri de excep]ie,permite o disimulare? Un poetare dreptul s\-[i tr\deze formade expresie? {i m\ gândesc, înprimul rând, pe timpul uneidictaturi, dar [i în vreme delibertate, chiar dac\ cele dou\aspecte sunt foarte diferite [isuport\, fiecare, alt gen dediscu]ii...

- Cum ar putea fi poe]ii to]ila fel, c=nd nu exist\ doioameni identici? De altfel,chiar de la defini]ie pornind,lucrurile se diversific\. Poe]iisunt cei ce scriu poezie, dardefini]ia poeziei este at=t degreu de dat, `nc=t se poatesus]ine c\, de fapt, nu exist\.Cei vechi vorbeau desprepoezia liric\, poezia epic\ [ipoezia dramatic\. Ast\zi, noispunem poeme [i paginilor lui

Hora]iu, [i celor ale lui Rilke, [icelor ale lui Breton, [i celormult mai apropiate de proz\ alepostmoderni[tilor. De altfel, `ndictatur\ sau `n libertate, poetultrebuie s\ fie credincios nuunei forme de expresie, ci lui`nsu[i. Dac\ scrie odedictatorului sau prin]ului, saumagnatului, el nu tr\deaz\ oanumit\ form\ de expresie(care poate fi folosit\ cuabilitate pe orice tem\), ci `[itr\deaz\ propria demnitate [ilibertate interioar\, tr\deaz\flac\ra care i s-a dat ca s\lumineze, nu ca s\ fie folosit\`n scopuri lucrative. Nu e oproblem\ de art\ poetic\, e oproblem\ de caracter, iar`ntrebarea care se pune estedac\ un poet poate r\m=ne poetf\r\ s\ fie om.

~n dictatur\ sau `n libertate, poetul trebuie s\-[ifie credincios lui `nsu[i

Supliment lunar al cotidianului “Obiectiv-Vocea Br\ilei”

decembrie 2010decembrie 20102 decembrie 2010decembrie 2010 3

Radu ALDULESCUromancier, publicist

În momentul rupturii socio-politico-culturale din decembrie'89, toat\ suflarea româneasc\ adorit [i a preconizat o schimbarecare nu putea fi conceput\ altfeldec=t în bine, dat fiind c\disp\ruse r\ul întruchipat deCeau[escu [i dictatura comunist\.Treptat îns\, mai pe nesim]ite saumai pe de-a dreptul, schimbarea s-a dovedit a fi una în r\u, în maitoate domeniile, iar literatura n-af\cut excep]ie. Ceea ce n-a reu[its\ distrug\ cenzura ideologic\ [irevolu]ia cultural\ a luiCeau[escu, au reu[it cu asupram\sur\ institu]iile culturalepostcomuniste. Cenzuraideologic\ s-a subtilizat [ieficientizat, devenind ceea ce secheam\ cenzur\ economic\, carenu-i un fenomen natural, precumo tornad\, ci un instrument aflat înm=na celor care conduc destineleliteraturii prin institu]iileculturale. Un instrument [i, maidegrab\, o arm\, care, la o adic\,d\ tonul în povestea asta cu izinconfundabil de genocid.

Oric=t ar suna de tenden]ios-licen]ios, conduc\torii institu]iilorculturale postdecembriste au puspractic um\rul pentru distrugerealiteraturii na]ionale, deterior=ndtotodat\ în cel mai înalt grad, într-o manier\ de neconceput niciîn comunism, imaginea [i statutulsocial [i material al scriitorului, alautorului de literatur\ propriu-zis\- folosesc acest termen ingratconstr=ns de împrejur\ri-vicisitudini f\r\ precedent în toat\istoria literaturii române, într-ovreme c=nd locul scriitorului afost uzurpat de autorul de teze dedoctorat pe diverse teme, maimult sau mai pu]in literare,eventual ajustate belestristic, dememorialistul [i autorul de jurnaleautoproclamat romancier, cel mai

adesea lipsit de un minim instinctliterar. A[ aminti în acest sens c\scriitorul include omul de cultur\,dar nu [i invers - nu orice om decultur\, chiar [i specializat strictpe literatur\, poate fi scriitor. Astaîn vreme ce scriitorul, [i mai alesromancierul, ca sintez\ ideal\între spirit critic [i creativitate, nupoate exista exclusiv prin talent,dedublat de omul de cultur\.Oriunde în lume a fi scriitor esteaproape similar cu a fi romancier.C=nd vorbim de marile literaturiale lumii, avem în vedere mariiromancieri aiacelor literaturi,tot a[a cum seînt=mpl\ c=ndvorbim demarile premiiinterna]ionalep e n t r ul i t e r a t u r \ .L i t e r a t u r aromân\, îns\,joac\ azi într-uncu totul alt film,dup\ unr e g u l a m e n tliterar de ordineinterioar\ careexclude romancierul, ajuns unspecimen pe cale de dispari]ie,care a fost exterminat pe toatec\ile posibile în ultimii dou\zecide ani, pentru a l\sa loc elitelorculturale actuale, cu pre]ul greu alpriv\rii de reprezentativitateinterna]ional\. Respectivele elite,travestite în scriitori, recunosc=ndele însele, uneori, cu onestitatepervers\, c\ nu sunt scriitori,conduc cel mai adesea institu]iileculturale devenite centre deinfluen]\ în mediul literar.

AA[[ ffii vvrruutt ss\\ uuiitt,, ddee ppiilldd\\,, cc\\ EEuuggeenn

BBaarrbbuu eessttee aauuttoorruull uunnoorraa ddiinn cceellee mmaaii

bbuunnee rroommaanneeCe institu]ii culturale,

bun\oar\, centre de influen]\,edituri importante ar fi dispuse s\impun\, s\ reactualizeze, s\

promoveze, prin traducerieventual, eventual în a[teptarea-stimularea unor romancieri cares\-i egaleze [i s\-i întreac\ peMarin Preda sau Eugen Barbu? Înnici un caz Humanitasul, care,dup\ umila mea p\rere de scriitorcu oarecare cot\, anul acesta [i-aaniversat dou\zeci de ani devictorii împotriva literaturiiromâne. Iat\ o institu]ie cultural\- centru de influen]\ n\scut dinspuma sau cenu[a imperiuluieditorial al altei epoci, care a

pornit la drum propun=ndu-[i s\nu publice literatur\ român\original\, [i-n bun\ m\sur\ s-a]inut de acest principiu,înscriindu-se, astfel, într-oanormalitate perfect integrat\ încontextul anormalit\]ii generale.

Nu credeam [i nu mi-a[ fidorit în veci s\ ajung s\pomenesc laudativ-nostalgicautori din acele vremuri, care auprosperat d=ndu-[i obolulcompromisurilor, gir=nd,practic, un regim politiccriminal. A[ fi vrut s\ uit, depild\, c\ Eugen Barbu esteautorul unora din cele mai buneromane care au fost scrisevreodat\ în limba român\, darnu pot face abstrac]ie de faptulc\ el [i alte elite ale epocii nudoar c\ pun în umbr\ eliteleculturale de azi, ci fac neavenit\orice compara]ie, pentru simplulmotiv c\ elitele de azi, redutabilioameni de cultur\ în cel mai buncaz, nu sunt scriitori, autori deliteratur\ propriu-zis\, cumspuneam mai devreme, [i nicim\car c=t de c=t cunosc\tori îndomeniu. Cu toate astea, învirtutea puterii [i pozi]iei lor însistemul cultural, ei influen]eaz\soarta scriitorului [i soartaliteraturii în general, mai multchiar dec=t critica deînt=mpinare. Sunt notorii înacest sens cazurile destul dedese de promovare, printraduceri, eventual burse sauturism cultural intens, aautorilor mediocri [i c\r]ilorproaste, omologate ca atare decritic\ sau ignorate.

PPoolliittiicciillee ccuullttuurraallee aallee aacceessttoorr eelliittee nnee--aauu aadduuss îînn llooccuull uunnddee nnee aaffll\\mm îînn mmoommeennttuull ddee ffaa]]\\

În ace[ti ultimi dou\zeci deani, experiment=nd asiduu pepropria-mi piele, mi-am format op\rere personal\ asupra cauzelordegener\rii p=n\ la aproape dedispari]ie a literaturii na]ionale [i ascriitorului, p\rere verificat\ la oadic\ de realitatea de pe teren [iîmp\rt\[it\ de mai mul]i scriitori [ioameni de cultur\ aviza]i, care s-au confruntat [i ei pe viu cufenomenul. În primul r=nd, maimult dec=t ignoran]a, lipsa deinteres, interesele colaterale de totfelul etc., de luat [i ele în calcul lao analiz\ am\nun]it\, s-a dorit [i s-a urm\rit cu mare consecven]\s\ se înt=mple a[a ceva. Cei dinconducerile institu]iilor culturalede sub diferitele guvern\ripostdecembriste, care, la origoare, au fost [i sunt una [iaceea[i, în pofida iluziei induse declasa politic\, împ\rt\[it\ [i deelitele intelectuale, c\ unii vorbinele poporului-popula]iei spredeosebire de ceilal]i, capiiinstitu]iilor culturale, a[adar, auconlucrat mai mult con[tient,dec=t altcum, în direc]iadesfiin]\rii literaturii [i autoruluide literatur\, pe post de scriitori,elite lipsite de dragoste, priceperesau un minim interes pentruliteratur\ [i, totodat\, lipsite de ominim\ deferen]\ fa]\ de autorulde literatur\. Politicile culturaleale acestor elite ne-au adus înlocul unde ne afl\m în momentulde fa]\: printre ultimele literaturidin estul fost comunist, cu ceamai c\zut\ pia]\ de carte din zon\[i, totodat\, din toat\ istoriaRomâniei - tirajele de literatur\român\ contemporan\ sunt azimai mici dec=t în interbelic,comunism sau în primii zece-cincisprezece ani depostcomunism.

Poate c\ nu înt=mpl\tor oscriitoare laureat\ a Nobelului,cunosc\toare a realit\]ilor de lanoi, dat fiind c\ romanele sale sepetrec în România, a avut ni[teobiec]ii destul de tran[ante asupra[efilor [i emana]ilor institu]iilor [icentrelor de influen]\ pomenite,pentru duplicitatea presta]ieisocio-politice, din care deriv\ dela sine duplicitatea politicilorculturale. În pofida variilorinterpret\ri ale grup\rilor deinterese adverse, a fost a[a cum s-a v\zut cu ochiul liber: unscriitor adev\rat, recte HertaMüller, vine s\ ne spun\ ceea ce[tiam, dar ne era fric\ s\ spunem:împ\ratul e gol, da, anticomuni[tii]in partea fo[tilor comuni[ti,morali[tii sunt imorali, scriitoriinu sunt scriitori, literatura nu maie literatur\.

Mo[tenirea rezisten]ei prin cultur\. Dou\zeci de ani de victorii împotriva literaturii

Editura Cartea Rom=neasc\ [iObiectiv cultural te invit\ la lectur\.Decupeaz\ talonul [i trimite-l saudepune-l la adresa redac]iei(Cotidianul "Obiectiv - Vocea Br\ilei",Strada Mihai Eminescu nr. 56, et. 2, cumen]iunea Pentru concursul “ObiectivCultural - Invita]ie la lectur\”) [i veiputea c`[tiga volumul "Iluziileliteraturii rom=ne" de Eugen Negrici.

Invita]ie la lectur\

Nume:..................... Prenume..........................................B.I./C.I. seria.......... nr. .....................................................Tel. ......................... e-mail: .............................................Adresa: ............................................................................

Cristian ROBU-CORCANscriitor, jurnalist

Nu pu]ini oameni acuz\ c\totul, de fapt, a devenit un"schimb de m\rfuri". Al]ii doarconstat\ [i se retrag precau]i. {i`ntr-un caz, [i `n cel\lalt, seconstat\ o "`ngrijorare" fa]\ deefectele capitalismului.

Ce este, `n esen]\,capitalismul? Un schimb dem\rfuri `ntre oamenii careconsimt s\ le schimbe.Capitalismul nu a inventatavioanele, c\r]ile saumedicamentele, ci doar le-af\cut accesibile tuturor. Deci,datele naturale `n carecapitalismul produceprosperitate sunt dependente decondi]ia lui de instrument.Minunatele efecte alecapitalismului sunt subminate deconsiderarea lui ca o substan]\`n sine.

~n "Despre faptul de a fimodern", Horia RomanPatapievici identific\ sensulcapitalismului prin includerealui `n r=ndul celor patru mariinstrumente pe caremodernitatea le-a adus pe lume.Celelalte trei sunt spiritul[tiin]ific, statul modern caarbitru neutru al intereselorindividuale [i ra]iunea.Capitalismul, `n aceast\ logic\,devine o problem\ - adic\"`ngrijoreaz\" - atunci c=ndtinde s\ reformulezesentimentele [i moravurile [i s\le reorganizeze numai dinperspectiva raportului deschimb. Acela[i Horia RomanPatapievici fixeaz\ aceast\problem\ cit=ndu-l pe JosephSchumpeter, care a sintetizattotul printr-un aforism: "Bursade m\rfuri nu poate `n nici uncaz `nlocui c\utarea Sf=ntuluiGraal".

Aceast\ degenerare de sens afost speculat\ inteligent dest=nga modern\ [i, chiar dac\atacurilor puterniceanticapitaliste (care nu vin doardin direc]ia st=ngii) i se potaduce argumentele distinc]ieidintre capitalism - instrument almodernit\]ii, capitalism - esen]\`n sine, problema chiar exist\ [ise insinueaz\ cu grimase.

Acum dou\ s\pt\m=ni m-am`nt=lnit cu un om de care m\leag\ o veche [i cald\ amici]ie.Este vorba despre unextraordinar traduc\tor din limba

japonez\, doctorand al uneiuniversit\]i americane [i rezident`n Kyoto. ~l pute]i g\si la pagina14, cu un Jurnal de companie.Revederea, dup\ mul]i ani, aavut loc `ntr-un Bucure[ti `n plinfream\t, la ora c=nd `nserarea,abia perceptibil\, f\cea caluminile stradale s\ par\ ireale. Aurmat `mp\rt\[irea unor planuricomune, proiecte de viitor.Exaltare, rememorare... Brusc, i-am pus o `ntrebare: George, tue[ti de st=nga? Evident, mi-ar\spuns, dar nu de orice st=nga.Adic\? Sunt st=ngist universitar,m-a edificat el. A, [tiu, am spuseu, universitarii americani... {tii,m-a avertizat el, dar nu `n]elegi,eu `mi produc via]a `ncapitalism, `ns\, pentru c\ pl\tesctaxe [i impozite c\tre stat, dorescs\ fiu protejat de stat, adic\ decel care `ncaseaz\ banii tocmaipentru asta. Explozie desensuri... Dar noi, am `ntrebat eu,pl\tim taxe [i impozite c\tre statca acesta s\ ne "protejeze", sau,dac\ admitem c\ statul ar trebuis\ ne protejeze, de unde `ncepe [iunde se termin\ "protec]ia"?George a r=s [i a admis, lasugestia mea, o singur\concluzie: o discu]ie desprest=nga nu se poate face dec=t`ntr-un decor de feroceconsumism, respectiv prin`ngurgitarea a dou\, trei sticle dewhisky `ntr-un hotel elegant [iscump.

Cred c\ problema raportuluidintre st=nga [i dreapta nu const\`n opozabilitatea sau desp\r]irealor radical\ `n anumite punctenevralgice, ci `n situareacentrului fa]\ de ele. ~n cadrulmodernit\]ii, centrismul ar puteafi asimilat producerii a dou\situa]ii oarecum oximoronice: a) statul de dreapta se coaguleaz\prin producerea unor indivizi cuidei de st=nga; b) statul de st=ngarezist\ `n exterior prin ac]iuni dedreapta. Pe de alt\ parte, la nivelindividual, a fi de st=nga sau dedreapta, `n opinia lui Ortega yGasset, reprezint\ dou\exemplare cazuri de a fi imbecil.A[adar, centrismul, teoretic,exclude plasarea `n zona"imbecilit\]ii".

{i, totu[i, r\m=ne interoga]iaasupra producerii destinului prinasumare. A fi de st=nga sau dedreapta, "imbecil" fiind,`nseamn\ a avea "destin".Inteligent fiind de centru, teplasezi `n afara "destinului". {im\ g=ndesc c\ a fi cet\]ean esteo imposbilitate.

Editura Brumar [i Obiectiv culturalte invit\ la lectur\. Decupeaz\ talonul[i trimite-l sau depune-l la adresaredac]iei (Cotidianul "Obiectiv - VoceaBr\ilei", Strada Mihai Eminescu nr.56, et. 2, cu men]iunea Pentruconcursul “Obiectiv Cultural - Invita]iela lectur\”) [i vei putea c`[tiga volumul"Geneza [i blestemele lui Dumnezeu"de Mircea Haitonic.



Marian COMANscriitor, jurnalist

~ntr-o ]ar\ `n care fotbalul]ine loc de religie sau cultur\,`ntr-o ]ar\ `n care religia ]ine locde politic\ ori de cultur\, `ntr-o]ar\ `n care pomana ]ine loc deasisten]\ social\ [i cultur\, iarcampania electoral\ ]ine loc depoman\ [i cultur\, `ntr-o ]ar\ `ncare mentalul colectiv estera[chetat, tuns, frezat [i sp\latp=n\ la diluare de televiziuniorwelliene din care informa]iilepleac\ cu for]a [i implica]iileunor idei delirante capabile s\dezvolte deliruri `n mas\, `naceast\ ]ar\, a rezista cu fibramoral\ intact\ pare din ce `n cemai mult o misiune aproapeimposibil\, comparabil\, credeu, cu efortul celor care, `naintede '89, au reu[it s\-[i p\strezesperan]ele, idealurile [i coloanavertebral\. Iar dac\ atunci eraimposibil s\ faci rezisten]\colectiv\, intelectualii de azi numai au nici o scuz\, din punctulmeu de vedere, pentru lipsa desolidaritate, pentru lipsa deimplicare ori pentru cedareabenevol\ `n fa]a ispitei volatilea prezentului, `n dauna valorilorfundamentale.

Pactul cu magna]ii, cupoliticienii, cu administra]iilepublice schimonosite demanevrele unor baroni bolnavide putere [i de avere, pactul cubanul ob]inut prin orice mijloc,inclusiv prin prostitu]ie moral\,artistic\ [i intelectual\, g\[tileculturale `nciorchinate perobinete de bani publici, toateacestea sunt doar o parte dintarele unei vie]i culturale ce nu

a reu[it s\-[i cultive [i s\-[ipromoveze elitele, o via]\cultural\ care a e[uat p=n\acum, la fel ca `nainte de '89, `n`ncercarea sa de a construi omi[care de rezisten]\ suficientde seduc\toare pentru un poporcu reperele pierdute [i valoriler\sturnate.

Vorbim uneori acuzatordespre vina intelectualilor carenu s-au luat p=n\ `n '89 de g=tcu Securitatea [i, eventual, cuCeau[escu personal, dar m\`ntreb ce mama naibii se`nt=mpl\ acum? Care esterezisten]a de acum? Ce faci tu,mare intelectual editor? Publici`n ne[tire c\r]i pe care nici tu nule cite[ti doar fiindc\ autorul `]ivine cu bani de acas\? Apoimituie[ti directorii de bibliotecis\ pun\ la b\taie banii publicidin fondul de carte pentru a tesc\pa de gunoiul din stoc? Cefaci tu, mare intelectual scriitor-critic-publicist? Scrii articole -critic\ de `nt=mpinare, cic\ -despre volumele "prietenilor"t\i, volume despre care [tii `nsinea ta c\ 2 bani nu fac,demont=nd p=n\ [i ideea decritic\, dar mai ales interesulpentru critica literar\. Ce faci tu,mare intelectual artist plastic?~]i vinzi talentul desen=nd femeigoale pe pere]ii discotecilor,apoi te refugiezi `n atelierul t\uunde nu ai pus nici o oglind\,fiindc\ nu vrei s\ te mai prive[ti`n ochi. Iar tu, mare intelectualactor, ce faci? Te dai jos de pescen\ [i fugi `n platoulteleviziunii unde, pentru 40 deargin]i, h\h\i becalian orimurmuri languros, pe acorduride manele, `ntr-o seduc\toaretelenovel\. Ce face]i voi, to]i?Cum rezista]i?

Rezisten]a princultur\. Acum

Argument de romancierOpinia

CMYK

CMYK

CMYK

CMYK

Imposibilitateade a fi cet\]ean


FO

TO

: Rad

u A

FR

IM

Laszlo ALEXANDRUeseist, publicist, traduc\tor

1) Termenul de "rezisten]\prin cultur\" n-a existat, ca atare,în timpul regimului comunist. Potfi puricate, foarte mig\los,paginile presei culturale ori alec\r]ilor tip\rite pe-atunci. Nu credc\ se va g\si undeva acestconcept enun]at, explicitat orianalizat, p=n\ la sf=r[itul anilor'80. Este vorba, de fapt, despresintagma creat\ post festum, dup\rebeliunea anticomunist\ dindecembrie 1989, [i menit\ s\justifice, în ochii publicului,pasivitatea intelighen]ieiautohtone, complacerea sa cudictatura, micile sale manevre dearanjament individual [isupravie]uire prudent\. DomnulJourdain a vorbit zeci de ani înproz\ f\r\ s\ aib\ habar.Societatea cultural\ i-a ]inut pieptdespotismului, timp de decenii,f\r\ s-o [tie [i f\r\ s\ i-o spun\altcuiva.

2) "Rezisten]a prin cultur\"acrediteaz\ ipoteza c\ mariiscriitori români n-au fostcomplici la instaurarea [imen]inerea dictaturii. Ei [i-auv\zut de propria oper\ [i, astfel,evit=nd constr=ngerile politicului,[i-au m=ntuit sufletul. Dac\arunc\m îns\ o privire sumar\peste Antologia ru[inii, adunat\de Virgil Ierunca, ne cuprindemirarea. Autori dintre cei maireprezentativi s-au întrecut s\ridice în sl\vi comunismul [i petiranul peltic. "Mai mare cinstepentru un scriitor nu poate fidec=t de a-i putea vorbi aici, înRomânia socialist\, fiului s\u,fra]ilor s\i, neamului s\u (...).C\ci aici exist\ istorie, ]ara esteridicat\ la rang de patriesocialist\, iar omul la fiin]\ aadev\rului, suveran al libert\]ii"(Ioan Alexandru); "A[ aminti, înacest sens, apelul adresatoamenilor de art\ de c\tresecretarul general al partidului,în urm\ cu doi ani, la

Expunerea la Plenara dinnoiembrie a ComitetuluiCentral. (...) Nu este oare acestarostul însu[i al ini]ierii întrucultur\, al introducerii în spa]iulspiritual?" (Nicolae Balot\);"Dar ar trebui citate înîntregime cuv=nt\riletovar\[ului Nicolae Ceau[escu,scrieri de importan]\ istoric\,elaborate într-un stil limpede,sobru, echilibrat, eficient. Stilulunui autor de mare clas\, nu înzadar tradus în at=tea limbi petoate meridianele" (GeorgeB\l\i]\); "Sunt 12 ani de c=ndtovar\[ul Nicolae Ceau[escu apreluat conducerea partidului [ia statului, dar ace[ti ani, at=t degenero[i în evenimente, ne-auîmbog\]it cu o experien]\enorm\, ne-au ar\tatdimensiunile noastre reale,chipul nostru cel adev\rat [ifor]a noastr\" (AugustinBuzura); "Am pream\rit [imuntele [i marea / -îmbr\]i[area lor în ]\rm avid - /ci, iat\-m\: î]i 'nal] din nouc=ntarea / cu ton de slav\,luminos Partid!" (RaduCârneci); "Prin for]a însufle]it\a cuv=ntului precum [i prinomniprezen]a pe toatet\r=murile muncii, d=ndexemplul unei neistoviteactivit\]i [i mobiliz=nd întreagana]iune într-un grandios elancreator, secretarul general alPartidului, tovar\[ul NicolaeCeau[escu, se înscrie printremarii animatori ai popoarelordin toate vremurile" ({erban

Cioculescu); "Ca istoric încercun sentiment de gratitudine fa]\de încurajatoarea aprecierevenit\ din partea celui mai înaltfor politic al poporului nostru [iexprimat\ at=t de documentelesale programatice, c=t [i înRaportul secretarului s\ugeneral, tovar\[ul NicolaeCeau[escu" (acad. EmilCondurachi); "}ar\ mic\,supus\ at=tor intemperiispecifice r\scrucilor de drumuri,de geografie [i istorie, Românias-a impus prin caracterul,inteligen]a [i temperamentulPre[edintelui ei - ca una din celemai puternice personalit\]i dincetatea na]iunilor, o imagine deunic\ expresivitate..." (RaduCosa[u); "Istoria a cunoscutveacuri aurite, de mare înflorire.Secolul lui Pericle, epoca luiLudovic al XIV-lea, eraelizabetan\ etc. Dar toate acesteperioade de splendoaremagnific\ [i august\ eraudublate de o cras\ mizerie [i deatroce nenorociri, fiind generatede o or=nduire subliniat iniqu\.Pentru prima dat\, rena[tereaRomâniei, ce se identific\ cuCeau[escu, ne înf\]i[eaz\ oepoc\ de aur în care guverneaz\justi]ia social\, libertateauman\, demnitatea insuluiomenesc. De aceea prosperitateamaterial\ [i eflorescen]aspiritual\ e (sic! - L.A.) rodulnemijlocit al omeniei, calit\]ii [iadev\rului de neînvins" (RaduEnescu); "Este de datoriafactorilor educa]ionali - [coala [iorganiza]ia UTC av=nd în acestsens cele mai importanteresponsabilit\]i - de a face totulpentru a accentua latura politic\a personalit\]ii tinerilor, pentrua le dezvolta con[tiin]a scopuluimajor al societ\]ii noastre:construc]ia etapei superioare asocialismului [i trecerea treptat\la f\urirea comunismului înRomânia" (Constantin C.Giurescu); "De aici m=ndriaunui întreg popor care, la 33 anide la Eliberare, se simte într-adev\r st\p=n pe destinele

sale. De aici [i dragosteaunanim\ îmbr\]i[=nd chipulb\rbatului care, în frunteaPartidului [i a Statului, îisemnific\ geniul creator îndurata faptei de azi [i încutezan]a privirii spre viitor. Deaici [i g=ndul [i glasul care-lexprim\ în vibrant\ bucurie amarii s\rb\tori: Ceau[escu-România!" (George Iva[cu);"Literatura trebuie s\ exprimemai pu]in declamativ, dar maiprofund [i mai con]inut,dramatica lupt\ pe carena]iunea noastr\ o poart\pentru împlinirea unuiincomparabil ideal social:comunismul" (Cezar Iv\nescu);"Revolu]ia cultural\ înf\ptuit\de partidul nostru a deschis largdrumul spre cultura ]\r\nimii.Scriitorii, în fa]a unui public totmai avid de o carte bun\, vortrebui s\ se g=ndeasc\ astfel laspusele tovar\[ului Ceau[escu,care a anun]at tot aici cre[tereanum\rului de ora[e din ]aranoastr\, evolu]ia procesuluisocial spre dispari]iadeosebirilor esen]iale între sat [iora[, deci sporirea considerabil\a num\rului de cititori" (MarinPreda); "Niciodat\ patrianoastr\ nu s-a bucurat de unasemenea prestigiu, de oasemenea for]\ a valorilor [i deasemenea noble]e a ideilor înplin\ expansiune, ca ast\zi. (...)Partidul Comunist Român î[iîntinde antenele c\trepl\smuirea de m=ine aRomâniei..." (Mircea HoriaSimionescu); "S\rb\torim a 60-aaniversare a scumpului nostrupre[edinte Nicolae Ceau[escu [i45 de ani de activitate a acestuib\rbat (...), cel mai muncitordintre muncitori, cel mai ]\randintre ]\rani..." (NichitaSt\nescu); "Statul nostru esteun stat socialist. Politica statuluinostru reflect\ voca]ia [i virtu]ileunui popor care, cunosc=ndîndelung asuprirea social\ [ina]ional\, a ales o dat\ pentrutotdeauna calea cea mai sigur\[i mai dreapt\ ce face imposibil\

“Rezisten]a prin cultur\”

Editura Polirom [i Obiectiv culturalte invit\ la lectur\. Decupeaz\ talonul[i trimite-l sau depune-l la adresaredac]iei (Cotidianul "Obiectiv - VoceaBr\ilei", Strada Mihai Eminescu nr.56, et. 2, cu men]iunea Pentruconcursul “Obiectiv Cultural - Invita]iela lectur\”) [i vei putea c=[tiga volumul"Noaptea c=nd cineva a murit pentrutine" de Bogdan Suceav\.



cinci paradoxuri"Assolver non si può chi

non si pente,né pentere e volere

insieme puossiper la contradizion che

nol consente"(Dante)

("Nu te po]i m=ntui dac\nu te c\ie[ti,

dar nici nu po]i s\ tec\ie[ti [i s\ p\c\tuie[ti,

din cauza contradic]iei cenu ]i-o permite").

Polemicadecembrie 2010decembrie 20106

FO

TO

: R

adu

AF

RIM

de aici înainte întoarcerea întrecut la ceea ce era o grav\ [ip\gubitoare nesocotire a voca]ieilui istorice [i virtu]ilor saleînn\scute" (Constantin }oiu).

Din pasajele citate mai sus,care pot fi completate cu multealtele, se desprinde c\ lingu[ireaPartidului Comunist Român [i aSecretarului s\u General nu arenimic în comun cu rezisten]a fa]\de Partidul Comunist Român [iSecretarul s\u General. Cum at=tde limpede ne-o explic\ Dante,"nu po]i s\ te c\ie[ti [i totodat\s\ p\c\tuie[ti, / din cauzacontradic]iei ce nu ]i-o permite".

3) N-a fost întocmit\ înc\ olist\ a scriitorilor care ar fipracticat "rezisten]a prin cultur\".Se poate îns\ realiza f\r\ eforturi,chiar [i din exemplele precedente,o rapid\ enumerare a autorilorcare s-au ploconit public în fa]adictaturii: Ioan Alexandru,Nicolae Balot\, George B\l\i]\,Augustin Buzura, Radu Cârneci,{erban Cioculescu, EmilCondurachi, Radu Cosa[u, RaduEnescu, Constantin C. Giurescu,George Iva[cu, Cezar Iv\nescu,Marin Preda, Mircea HoriaSimionescu, Nichita St\nescu,Constantin }oiu [.a. To]i ace[tianu pot sta [i-n c\ru]\, [i-ntelegu]\; [i ca elogiatori aiPartidului [i-ai SecretaruluiGeneral, [i ca rezisten]i în fa]a lor.

4) Odat\ cu ie[irea lasuprafa]\, în mod progresiv, aarhivelor Securit\]ii, se constat\c\ o sum\ de autori prestigio[i s-au îndeletnicit cu dela]ionareacolegilor, în beneficiul dictaturii.E imposibil de cooptat în r=ndulrezisten]ilor prin cultur\,bun\oar\, Constantin Noica,filosoful care pleca peste hotarepentru a-i face lobby luiCeau[escu [i care, întors dinperiplurile occidentale, sf\tuiaserviciile secrete cum s\ fieanihilate eforturile anticomunisteale exilului. Nici Adrian Marino,care `[i punea prestigiulenciclopedic în slujba intereselorpropagandistice externe aleregimului totalitar. Nici MirceaIorgulescu, vorbindu-ne aluziv-subversiv despre MareaTr\nc\neal\ [i, totodat\, subnumele de cod "Dorin" [i "Mirel",turn=ndu-i la Securitate pe BujorNedelcovici sau Dorin Tudoran.Nici Nicolae Balot\ ("Some[an").Nici Alexandru Paleologu. Nici{tefan Aug. Doina[. Cu at=t maipu]in Sorin Antohi.

5) O alt\ categorie de indivizicare se înghesuie la ca[cavalulrezisten]ei prin cultur\ estereprezentat\ de în[i[iresponsabilii ideologici aiconsolid\rii comunismului.Academicianul Dan Berindei se-ntreab\ direct [i ne r\spundeviguros: "A existat sau nurezisten]a prin cultur\?

Categoric, a existat [i f\r\existen]a ei cultura acesteina]iuni ar fi pierit". Bun, asta amîn]eles-o. {i cum s-a manifestatea? P\i, de pild\, Adrian P\unescua st=rnit ample ecouri cuNedreapta gramatic\. Au fostapoi "filmele istorice ale luiSergiu Nicolaescu, care autransmis c\tre sute de mii deromâni realit\]i care fuseser\ocultate timp de aproape dou\decenii". Ba chiar [i istoricul cupricina, "în revista Studii ampublicat un articol, cu 53 de aniîn urm\, în care sus]ineam c\liberalii radicali - în frunte cu

C.A. Rosetti [i I.C. Br\tianu -erau partizani ai eliber\riicl\ca[ilor [i ai împropriet\ririilor, ceea ce era adev\rat, dar [iopus liniei impuse de MihaiRoller". Ca urmare a acesteiformidabile îndr\zneli, DanBerindei a fost "supus atuncicriticilor Sc=nteii [i ale Luptei declas\ [i chiar într-un editorial alrevistei în care publicasemarticolul". Academicianul DanBerindei, pe vremeacomunismului, a avut într-adev\ro presta]ie zbuciumat\. Cu om=n\ a rezistat prin cultur\,împing=ndu-i pe cl\ca[i laînaintare. Iar cu m=na cealalt\ ascris numeroase note informativela Securitate, sub numeleconspirativ "B\leanu", [i l-aturnat pe propriul s\u fiu, plecatîn Occident. Acum îi redescoper\[i-i promoveaz\, în coasta sa, peceilal]i doi mari rezisten]ianticomuni[ti, Adrian P\unescu(artizanul spectacolelor ceau[isteomagiale, pe stadioane) [i SergiuNicolaescu (f\urarul mitologieina]ionaliste comuniste, pe marileecrane).

Dac\ "rezisten]a prin cultur\" îipoate regrupa, sub aceea[i mantieînc\p\toare, pe f\urarii cultuluipersonalit\]ii lui Ceau[escu, pezelo[ii turn\tori ai Securit\]ii [i penaveti[tii agen]i de influen]\ airegimului comunist înseamn\ c\,la urma urmelor, conceptul adevenit deja at=t de lax, înc=t adob=ndit valori de laxativ.

Editura Millennium Books [iObiectiv cultural te invit\ la lectur\.Decupeaz\ talonul [i trimite-l saudepune-l la adresa redac]iei(Cotidianul "Obiectiv - Vocea Br\ilei",Strada Mihai Eminescu nr. 56, et. 2, cumen]iunea Pentru concursul “ObiectivCultural - Invita]ie la lectur\”) [i veiputea c=[tiga volumul "A[tept=nd-o peSara" de Michael Haulic\.



“Rezisten]a prin cultur\”cinci paradoxuriIon ZUBA{CUpoet, publicist

~n România s-a f\cut întimpul comunismului osalvatoare rezisten]\ princultur\. Într-un regim totalitar,care se str\duia prin toatemijloacele opresive s\ mutilezefragila fiin]\ uman\, f\r\ nici oap\rare, strivind-o în tiparele[ablonarde ale utopieicomuniste numite “omul nou”,dac\ cei care s-au opus frontal

acestui proiect dezumanizantsunt cu adev\rat eroi, demni deadmira]ia public\, ar trebui s\fie respecta]i [i cei care -realizând c\ nu vor putea s\schimbe lumea din jur, cumijloacele pe care le aveau laîndemân\ - s-au str\duit dinr\sputeri s\ nu-i schimbeaceast\ lume stricat\ pe ei [i aur\mas ei în[i[i pân\ la cap\t.Singura întrebare care se punear fi cum po]i r\mâne tu însu]iîntr-o lume care a abdicat de laea îns\[i [i valorile eidefinitorii, cum po]i r\mânes\n\tos într-o lume în întregimebolnav\?

Nu [tiu nici acum unde l-a

îngropat Securitatea pe tat\lmeu, dup\ ce l-a ucis înainte dea trece printr-un poces decondamnare, fie [i formal.Problema e c\ mai exist\ înc\zece mii de crimeasem\n\toare împotrivaumanit\]ii, zece mii de trupuriucise în torturi [i înmormântatenoaptea pe ascuns de aceea[iSecuritate, în locuri dosnice,f\r\ ca familiile victimelor s\poat\ [ti m\car dup\ 60 de anide la acele crime unde suntîngropate trupurile celor uci[if\r\ judecat\. Abia acum,istoricul Marius Oprea încearc\s\ fac\ pu]in\ lumin\, cumijloacele minime pe care leare [i el la îndemân\. Sigur, noiam rezistat spiritual, fiecarecum am putut, [i dac\ n-amavut nici o [ans\ s\ schimb\mceva în jurul nostru, ne-amstr\duit m\car s\ nu ne schimbeacea lume dezumanizat\ penoi. Dar întrebarea mea ar fiaceasta: unde se situeaz\ biatamea rezisten]\ prin cultur\ înraport cu fapta istoric\ a celorzece mii de disiden]i înc\necunoscu]i, care au ales îndeplin\ op]iune de con[tiin]\mai degrab\ s\ moar\ decât s\colaboreze, într-un fel sau altul,cu odiosul regim comunist?

Din acest punct de vedere,m\ simt vinovat fa]\ demoartea tat\lui meu, pentru c\am putut s\ fac atât de pu]in cuvia]a mea, [i nu-mi vor ajungezilele câte le mai am de tr\it s\-ipot cere iertare [i s\ potr\scump\ra prin faptele melede acum sacrificiul lui [i altuturor celor care s-au sacrifica][tiind bine ce fac, ca noi s\putem spune aceste bietecuvinte, în deplin\ libertate decon[tiin]\.

Polemica

Cum po]i r\mâne s\n\tos într-olume în întregime bolnav\

decembrie 2010decembrie 2010 7

FO

TO

: Rad

u A

FR

IM

Gelu NEGREAeseist, jurnalist, regizor

Rezisten]a prin cultur\ n-aexistat. Au existat îns\:

Fronde individuale risipiteprin crâ[me, buc\t\rii, col]uristinghere de strad\ pustie [iprin oricare alte locuri în afaracelor publice;

Indign\ri t\cute, generate denemul]umiri punctuale, [irevolte în genunchi, menite s\acopere absen]a unei opozi]iiprogramatice, ofensive [iasumate viril de protagoni[tiveritabili;

Tentative timide de situareex-centric\ în raport cuimperativele - profesionale,comportamentale, demetabolism cultural -promovate de oficialit\]i;

Exerci]ii sporadice desupravie]uire onest\ prinsustragere din malaxorulpropagandei de partid [i de stat;

Un agresiv impulsrecuperator al [anselor de

pozi]ionare insurgent\ în epoc\- oportunit\]i irosite dinla[itate, iner]ie, comoditate sauinteres imediat - [i,complementar, încercareanarcisist\ de asumare postfestum a unor merite imaginareîn c\derea comunismului.

{i pentru c\ toate acesteatrebuiau s\ poarte un nume, lis-a spus simplu: rezisten]\ princultur\!

Liviu ANTONESEI - poet,eseist, jurnalist, publicist

P\str=nd propor]iile, cred c\am fa]\ de formula "rezisten]\prin cultur\" aceea[idificultate cognitiv\ pe care om\rturisea [i Herta Müller îndialogul cu Gabriel Liiceanude pe scena Ateneului Român.Ca om de cultur\, dac\formula nu este exagerat\, [ica profesor care pred\masteranzilor un curs deantropologie cultural\, cred c\pot afirma c\ [tiu ce estecultura. Experien]a biografic\direct\, dar [i cea mediat\ destudiul istoriei [i, mai ales, alistoriei recente, m-au înv\]at [ic=teva lucruri privindrezisten]a. Nu reu[esc îns\ s\pricep ce vor s\ spun\ celedou\ cuvinte luate laolalt\. Înce m\ prive[te, cred c\ atuncic=nd îmi scriam poeziile,eseurile sau povestirile c=t maicurat, f\r\ concesii f\cute

Recentul dialog dintreHerta Muller [i GabrielLiiceanu, de la Ateneu, areadus în discu]ieproblematica "rezisten]ei princultur\". Gabriel Liiceanuinsist\ pe "nep\tareacuvintelor", pe refuzul de aaduce ode sistemului,considerând c\, prin aceasta,a avut un angajament politic.Herta Muller nu recunoa[tenici un angajament - politicsau nu - în refuzul de a ridicaosanale ceau[e[tilor, ci doarun efort personal desustragere din infernalama[in\rie a dictaturii [inicidecum o opozi]ie clar\ laun sistem abject [i distructiv.Nicolae Manolescu î[ireafirm\ credin]a [iata[amentul fa]\ de o"opozi]ie" care s-a delimitatclar de ideologia criminal\ amomentului prin crearea deopere valoroase estetic.

Ce a fost, pân\ la urm\,“rezisten]a prin cultur\”?Care sunt elementeledefinitorii care pun în lumin\aceast\ no]iune atât de diferittr\it\ de unii, atât de diferitconceptualizat\ de al]ii [i totalnecunoscut\ unora? Am avutsau nu “rezisten]\ princultur\”?

ideologiei dominante [ipropagandei de partid [i destat, f\ceam pur [i simplucultur\, dac\ o socotim pe ceadin urm\ indisolubil legat\ delibertate. Cred c\ rezisten]\f\ceam exclusiv c=nd m\luptam cu cenzura, c=nd îmispuneam deschis opinia, c=nddeclaram c\ nu sunt de acordcu politica partidului [i c\ suntîmpotriva realegerii luiCeau[escu la ultimul congres.Restul e… rezisten]\ cultural\!

Michael HAULIC|scriitor, publicist, editor

Rezisten]\ îmi pare cammult spus. A nu participa laporc\rii nu înseamn\ neap\ratc\ "ai rezistat". Ai rezistat lace? Tenta]iei? Pe de alt\parte, nu trebuie neglijatfaptul c\ unii au luat parte laporc\rii, cum am zis, pe cândal]ii au putut spune nu (dac\au fost întreba]i) sau pur [isimplu [i-au v\zut de ale lor.Oricum, nu trebuie s\ uit\mc\, pân\ la urm\, în culturaromân\ nu exist\ un gol de 45de ani, c\ avem c\r]ile scrisede {tefan Agopian, CostacheOl\reanu, Mircea HoriaSimionescu, Mircea C\rt\-rescu, Gabriela Adame[teanuetc. Gândi]i-v\ c\ puteau s\nu existe. Ei? Cum ar fi fost?

Viorel PADINApoet, publicist

Hai s\ fim serio[i, fr\ticilor,baremi uneori, drea…: îniepoc\ n-a]i f\cut politic\ - îns\,ce-i drept, nici poli]ie politic\ -nu fiindc\ murea]i de dragul dea v\ salvgarda opera poetic\, cifiindc\ gândea]i c\ dac\ nucurge, pic\, iar de-acum face]ipolitic\ nu fiindc\ opera

voastr\ nu maipoate ]ine loc decritic\, darîntrucât vi separe cam mic\ [inu mai muri]inici de fric\,normal, de[istriga]i ca dingur\ de [arpe c\v\ înghite boa depe val (c-o fi elbombonel frânar,sau marinal… ).{i deci motivulprincipal pentrucare n-a]i f\cutdisiden]\ alt\dat\]ine de obrazumoral or amoral,tat\, dup\ caz,naz [i praz, iar nupentru c\ voi nu[tia]i c\ dac\opera estetic\ n-are libertatea labaz, n-areabsolut niciun haz…

(Fragment preluat, cuacordul autorului, de pe

www.viorelpadina.wordpress.com)

Lucian MERI{CAscriitor, jurnalist

M-am s\turat de la[ii care n-au avut curaj s\ spun\ uncuvânt CONTRA înainte de1989, iar acum peroreaz\despre lucruri [i oameni pe carenu-i cunosc (Guvern,Parlament...), dar nu `ndr\znescs\ spun\ vecinului de scar\ c\î[i parcheaz\ ma[ina pe trotuar,c\ fumeaz\ în lift ori c\ nu-[ipl\te[te între]inerea sauimpozitele. Toate obsesiilepersonale ale unora careconfund\ ratarea din lips\ devoin]\ cu conspira]ia mondial\,vor disp\rea ca un fum din

paginile istoriei. Nu are nici oimportan]\ ce declara, mai multsau mai pu]in umoral, Mullersau Liiceanu - istoria oficial\ aculturii de mâine, adic\ aceeacare va r\mâne, va consemnacurajul amândorura de a spune

un NU livresc pupincurismuluidin perioada comunismului.Asta e. Restul sunt vorbe "declac\"... (Anchet\ realizat\ deDiana CORCAN, CristianROBU-CORCAN [i MarianCOMAN)

Gabriel Liiceanu:

"Rezisten]a prin cultur\ a

fost o formul\ de a-]i salva

demnitatea într-un

context al îndemnului"

Herta Muller:"Rezisten]a prin cultur\

este o modalitate de ar\mâne onest personal,

dar nu este cevaîmpotriva dictaturii"

Nicolae Manolescu:"Regimurile comuniste au

durat decenii [i trei saupatru genera]ii au fost

nevoite s\ caute moduri desupravie]uire"

Editura Casa de pariuri literare [i Obiectivcultural te invit\ la lectur\. Decupeaz\ talonul [itrimite-l sau depune-l la adresa redac]iei(Cotidianul "Obiectiv - Vocea Br\ilei", StradaMihai Eminescu nr. 56, et. 2, cu men]iunea Pentruconcursul “Obiectiv Cultural - Invita]ie la lectur\”)[i vei putea c=[tiga volumul "Dactilografa denoapte" de Nora Iuga.


Nume:............. Prenume..........................B.I./C.I. seria.... nr. ...................................Tel. ..................... e-mail: .........................Adresa:.....................................................

Editura Brumar [i Obiectiv cultural te invit\la lectur\. Decupeaz\ talonul [i trimite-l saudepune-l la adresa redac]iei (Cotidianul"Obiectiv - Vocea Br\ilei", Strada MihaiEminescu nr. 56, et. 2, cu men]iunea Pentruconcursul “Obiectiv Cultural - Invita]ie lalectur\”) [i vei putea c=[tiga volumul "Manifest.20 Revolu]ie" - antologie de poeme.


Nume:............. Prenume..........................B.I./C.I. seria.... nr. ...................................Tel. ..................... e-mail: .........................Adresa:.....................................................

Luca PI}Uscriitor, eseist

Impovestibil\ erea,Doamne, greutatea de aorganiza colocvii specializateîn ultima parte a ceau[inei"Epoci Aurite". Interven]ii pelinie ideologic\ trebuiau,aprob\ri felurite de asemeni.De congrese nici nu mai puteafi vorba, rezervate, ele,unicului PCR. Ultimul, deanvergur\ interna]ional\, prinl968 avusese loc , în lingvistic\[i filologie romanic\. Darcolocvii na]ionale, modeste caambi]ie, la nivel de facult\]i, semai încropeau [i era o pl\ceres\ asi[ti, cercet\tor din câmpul[tiin]elor umane, la ele.Ultimele pâlpâiri alestructuralismului flamboiantprindeai în colimator personal.C\pitanul Florin Gavril însu[im\rturisea, nu [tiu c=t de fudul,profilor de la anul preg\titor custuden]i str\ini c\ primiseordine [efiale s\ caute noimapoeticii nara]iunii, de care at=tacaz f\cea toat\ lumea bun\ la

Filologie. Se punea de niscaiva[antiere ale deconstruc]iei,mul]i se deridau, voio[i, petelquelie. A mai faimoas\nebunie de acest gen mi se vafi p\rut colocviul despreinterval în discursul artistic,organizat de Gheorghe S\b\u& Co la Clubul din Arad, înl988, bazat, el, pe o sum\ - cas\ nu spunem o spum\ - deprezen]e eclatante c=t:Alexandru Paleologu,Solomon Marcus, LiviusCiocârlie, Maria [i {erbanFoar]\, Andrei Ple[u, AdrianaBabe]i, Mircea Mih\ie[,Mircea C\rt\rescu, EugenSuciu, Ioan Gro[an, OvidiuPecican, Ligia Holu]\, SorinAntohi, Dinu Fl\m=nd, IonMure[an, Ion Bogdan Lefter,Florin Iaru, ValentinConstantin sau Cajvaneulînsu[i.

Atunci a relansat ConulPaleologic, în plen matutinal,butada de pomin\: “}ara arde[i baba se piapt\n\ sauorganizeaz\ înt=lniri, mirifice,precum aceasta!”

{ezur\m în cur [i f\cur\m Kultur?

Rezisten]a prin cultur\. A fost sau n-a fost?AnchetaAncheta

CMYK

CMYK

CMYK

CMYK

Gra

fic\

de

Tra

ian

TZ

AM

UR

IS

Gra

fic\

de

Tra

ian

TZ

AM

UR

IS


Poetul lunii

Poezia e o necesitate. O necesitate aspeciei. Ea nu fuge dup\ nimeni. Se

ascunde. (GELLU NAUM)

Mircea Bârsil\

N\scut la 19 octombrie 1952, înlocalitatea V\giule[ti (satulCârciu), jud. Gorj. Absolvent alFacult\]ii de Filologie aUniversit\]ii din Timi[oara, în1978. A fost profesor înlocalitatea Independen]a (Jud.C\l\ra[i) [i metodist la Centrulde Conservare a Crea]ieiPopulare C\l\ra[i. Din 1984, s-a mutat la Pite[ti (Curtea deArge[), unde a lucrat ca [ef alInspectoratului Pite[ti alUniunii Compozitorilor dinRomânia. În 1999 a devenitcadru universitar titular laFacultatea de Litere aUniversit\]ii din Pite[ti. Din2006 este profesor universitarîn cadrul Catedrei de Limba [iLiteratura Român\ a Facult\]iimen]ionate.

Este membru în ConsiliulUniunii Scriitorilor din România.

Nu a fost membru P.C.R.

C\r]i publicate

Poezie: Obrazul cel\lalt al Lunii, Ed. Albatros,Bucure[ti, l982Argint galben, Ed. Albatros, Bucure[ti,l988 Scutul lui Perseu, Ed. Vlasie, Pite[ti, 1993 O linie aproape neagr\, Ed AMB, Bucu-re[ti, 2000 Acordeonul soarelui, Ed. Paralela 45,Pite[ti, 2001 Anotimpurile unui c\tun, Ed. Paralela 45,Pite[ti, 2003Monede cu portretul meu, Ed. P\mântul,Pite[ti, 2009

Eseu:Fecioara divin\ [i Cerbul, Ed. Calende,

Pite[ti, 1999Dimensiunea ludic\ a poeziei lui Nichita

St\nescu, Ed. Paralela 45, Pite[ti, 2001Vârsta de Fier în viziunea liric\ a lui Al.

Philipide, Ed. Paralela 45, 2007Teme literare, Ed. Universit\]ii Pite[ti, 2009.

- Ca s\ po]i producepoezie, ai nevoie de starea depoezie. Starea de poezie e `nsitua]ia de a supravie]uicotidianului agresiv sau,dimpotriv\, e poten]at\ deacesta?

- "Concretul" aremultiple în]elesuri, de laconcretul social, politic [ifamilal (intim), la ira]ionaluldin inima lumii: adic\ r\ulconstitutiv de care depindedualitatea realit\]ii (boala,b\trâne]ea, nenorocirea,moartea...). Rela]ia cu ceea cenumim realitate concret\poate lua atât forme ce ]in de

paradigma negativit\]ii, cât [iforme luminoase (apolinice)dependente de aspectelebenigne ale realului.Lucrurile sunt mai complictesub cel dintâi aspect, careimplic\ fie protestul direct, fieprotestul indirect: evaziuneadin realul nemul]umitor,alienant, agresiv,transformarea imaginar\ arealului, negarea violent\ [i,implicit, izgonirea, prindemascare, a demonicului dincontextul concret. F\r\îndoial\, concretul este"agentul'' care provoac\ ([i)reac]ia uman\ numit\ poezie.

S\ nu uit\m, pe de alt\ parte,c\ schimb\rile "concrete'' alecontextelor sociale, politice [ieconomice produc schimb\riale sensibilit\]ii artistice, iaracestea se concretizeaz\ înnoi mi[c\ri (orient\ri, curente)literare. În vremurile de azipoetul se simte tot maistingher în orizontul s\u:“orizontul lui Orfeu”. Înaceste condi]ii, el trebuie s\supravie]uiasc\ în menghinafinalismului utilitar [i adezinteresului generalizat fa]\de poezie. În acela[i timp, a[acum o dovede[te poeziadou\miist\, este cât se poatede evident\ atitudinea denegare a concretului social,politic [i economic, prinlimbajul licen]ios (dincategoria înjur\turii), printematica aflat\ sub semnulesteticii urâtului [i prinignorarea actului de“[lefuire” a textului poetic.Iat\ c\ starea poetic\ difer\ dela o etap\ istoric\ la alta, de laun curent literar la altul [i,desigur, [i de la poet la poet.Generalizând în mod didacticproblematica st\rii de poezie,am putea aduce în discu]iestarea de factur\“ocazional\” (în sensul -impus de Goethe - altermenului) [i aceea de caredepinde poezia “cerebral\” .Poezia inspirat\ (ocazional\)a fost “practicat\” [i deNichita St\nescu ([i a [iteoretizat pe aceast\ tem\, înFiziologia poeziei). Poezia sa“Nod 28” are la baz\ ideeainspira]iei “demonice” [i asecundarit\]ii celui inspirat,care, în fond, “repet\” ceea cei s-a “suflat”. În privin]apoeziei cerebrale este de ajunss\ pomenim dou\ nume: IonBarbu [i Al. Philppide. Poe]iicerebrali procedeaz\ lavalorificarea emo]iilor prindistilarea acestora înalambicurile lucidit\]ii. *

Mircea B=rsil\: “Poetultrebuie s\ supravie]uiasc\ înmenghina finalismului utilitar”

Pagin\ realizat\ de Diana CORCAN

Veioza de pe noptier\Lui Ion Monoran

~ntreba]i-i pe ei ce este poetul: mor]ii lega]ide sufletul lui

cum tulpinile uscate ale p\tl\gelelor de vergeaua sub]irede lemn. {i vinul, [i cea]a, [i femeile `ntreba]i-le:acele femei din ad=ncul oglinzilor `n care memoria sa`[i desplete[te negrele-i plete.Ce este poetul [i de ce i s-a dat s\ sf=r[easc\, la masade scris, cu un poem pr\v\lit peste sine?Poetul [i nenum\ratele lui erezii: `ntre care [i aceeade a muta, cu o macara, numele ora[ului`n livada de meri a unui liceu - liceul de fete.~i alearg\ prin s=ngecu labele ei groase, de c=ine, triste]ea. ~ntreba]i-l ce simtec=nd se treze[te, c=teodat\, `nconjurat de felurite duhuri[i f\pturi monstruoase[i de care trebuie s\ se apere, cum de moarte,doar cu un fir de urzic\ sau cu t\cuta chei]\ de la cutiacu podoabe - unele de argint, altele de aur - a mamei sale.Poetul c=nd se izbe[te, pe strad\, `n amiaza mare,de ni[te trec\tori nev\zu]i sau c=nd `l duce `n spatepe Dumnezeu: un albatros uria[ ce nu mai poates\ dibuiasc\ linia luminii[i s\ se topeasc\ `n ea. ~[i alung\, magic, norii din suflet,privindu-se `ntr-un vas cu pu]in\ ap\ `n clocote.{i r\bdarea de a suporta repetatele soma]ii [i toatecic\lelile din `ntuneric, `n `mpletirea lor cu urmuzele- de pas\re cobitoare - ale corbului acela de care estea[teptat,noapte de noapte, l=ng\ veioza de pe noptier\.

Adrian BUZDUGAN

De g=ndu-i slab, `l va zdrobi,de-i tare, cu `ndoial\-i va

curma av=ntul[i `l va scurge `n t\cere...

M\ uitama[a... `na d = n c u lp\m=ntului,c=nd adev\ruls-a n\pustitdeodat\-nspremine ca undihor: "De[itoate au un

rost, \sta-i doar unul trec\tor, c\cidin lumea asta nu va r\m=nepiatr\ peste piatr\!". N\ucit, mi-am cump\nit existen]ainsignifiant\ [i am `ncercat s\ oasociez vreunui scop suprem [idurabil, oricare-ar fi fost elacela!...

P=n\-n punctu' \sta, via]a meanu avusese dec=t sensuri de`mprumut... O maturizare l\sat\la cheremul celorlal]i, o vie]uiretern\ [i monoton\, a[a cum osolicita cu insisten]\comunitatea. O roti]\ din uria[ulmecanism al societ\]ii deconsum, pe cale de-a fi sc\pat\-npraful drumului cenu[iu c\tre ob\tr=ne]e nedemn\...

“Care-i sensul? Care-isensul?...”. De nervi [i neputin]\am `nceput s\ v\d cu pete cutiilede conserve `n[iruite pe band\.Am sim]it o c\ldur\ nel\murit\-ncre[tetul capului [i-am picat.

*

- Aici! [i doi haidamaci m-au`mpins `ntr-un cabinet pentruconsultul preliminar.

~n\untru, un tip cu barbi[on [iochelari rotunzi se f\cea c\ascult\ tribula]iile unui altpacient. Am dat din cap [i m-ama[ezat pe scaunul liber.

- Domnu' doptor, am sim]itatunci ceva neobi[nuit, ceva `ntrejena balon\rii [i tendin]a de a m\

u[ura!... M-am morfolit bine `nnoroi, m-am cuib\rit cumva [i...mi-am dat drumul...

Povestea cu at=ta patim\, c\,f\r\ s\ vreau, m-am uitat la turulpantalonilor lui.

- ... m-am ouat! M-am `nfoiatapoi [i, chestie ce ]ine de instinct,am tras un r\cnet.

M-au trecut fiori pe [iraspin\rii c=nd am auzit pentruprima dat\ un r\get care semnalaindiscutabila prezen]\ ademen]ei. Am dat s\ m\ ridic.

- Ce faci?! [i cel care ocupapozi]ia doctorului s-a uitat prinmine.

- Mi-au mai ie[it patru globioculari [i asta sigur pentru a-miproteja progenitura gri-g\lbuie

'nalt\ de vreo cinci copite...- P\i cum, dom'le, ne

consulta]i a[a, c=te doi?- Ia stai, m\! [i l-a `ntrerupt pe

cel\lalt, tocmai c=nd acesta ìadresa rug\mintea s\ nu i se maifac\ curat sub pat c\-i deranjeaz\oul. Tu [tii cine sunt eu?

Am vrut s\ remarc c\ at=t`ntrebarea, c=t [i tonul pe carefusese pus\ erau specifice unuimegaloman, dar m-am re]inut.Am `ncercat s\ disting ce-i scriape ecuson, dar distan]a era preamare... numai biroul greu aveavreo doi metri l\]ime... Privireamioap\ mi-a luat-o dreptimpertinent\:

- B\, ]\rane! Eu sunt chiarGustav Nagelkopf, directorulsanatoriului!

- ~nc=ntat! Ubi Sehner! [i amr\mas `n gard\, fa]a lui verde,amestecul de luciditate [inebunie ̀ mi d\deau o u[oar\ starede nelini[te [i ame]eal\.

- Dac\-mi sparg oul, ha?dementul se ridicase el `npicioare [i se r\stea v\z=nd c\ nui se mai acord\ `ntreaga aten]ie.Dac\-l sparg, ce fac? Ei! Domnu'doptor! Ei! Ei ei ei ei! E-he-heiii!

- ~n cazul meu, cred c\ e ogre[eal\! am reluat. Din c=te [tiu,eu am probleme neurologice, nupsihiatrice!

- Ai pe dracu' s\ te ia! E-he, ce[ocuri electrice v-ar trebui vou\!

- Poate c\ [i `n cazul

dumneavoastr\ e o gre[eal\!A amu]it. Clipind nervos, a

`nceput s\ pip\ie cu m=na pe subt\blia biroului [i mi-am datseama c\ nu-i a bun\...

*

- Nu-i a[a c\ arat\ ca naiba? s-a-nghesuit un tip rotofei l=ng\mine, la fereastra z\brelit\.

Se vedeau dou\ din cele patruaripi ale imensei [i albicioaseicl\diri `n form\ de papion, unadintre anexele administrative,plus nedeclaratul turn de control.Pe interior, gardul `nalt, de piatr\era mascat naiv, dar oarecumlini[titor cu br\du]i [i lampioane.

- ~]i spun eu, locuin]elesubp\m=ntene reprezint\viitorul! Ai izolare termic\, numai ridici ziduri, beton maipu]in...

Am ridicat din umeri. |staera deci sanatoriul de luxEdelstein im Heilstadt... Nu`n]elegeam c=nd [i cumajunsesem aici!... Ultimaimagine de care `mi aduceamaminte era cu c=]iva oameni `nhalate albe care tot forfoteau pel=ng\ mine `ncerc=nd s\-miopreasc\ hemoragia cerebral\.

- Ce at=tea arhitrave, arce [ibol]i `ntru slava m\re]iei Omuluisau Domnului?!

- Arhitect? l-am `ntrebatreconsider=ndu-mi atitudinea.

- Nu, dar m\ specializez! [i-ascos din buzunar o carte ruf\it\,"Cei ce nu au glorie". E edi]ia a[asea, cea mai bun\!

Am sim]it un miros deplastic ars.

- Urm\torul!

*

La al doilea consult, mi-amjurat s\ tac m=lc. Doar privireatulburat\ de sedative `mi r\t\ceaaleatoriu.

- Mi se f\cea r\u chiar [i dac\m\ g=ndeam la mi[carea derota]ie a P\m=ntului!...

Am `ncercat s\-i prindtr\s\turile vecinului de b\ncu]\,dar n-am reu[it.

- Via]a mi s-a schimbat `ns\radical de c=nd `mi administreaz\Defast. Pot s\ fluier [i-ncentrifug\! O pilul\ pe

s\pt\m=n\, vertij zero!Mai t=rziu aveam s\ aflu c\

f\cea parte dintr-un lot placebo,din \ia pe care-i vindecau cuaspirin\...

- Uite cum m\-nv=rt! Tu po]i,ha? Tu po]i?

{i se-nv=rtea al naibii derepede! M-a luat din nou cuame]eal\.

Din cabinetul doctoruluiRiegel a ie[it un b\rbos [i s-atrezit fa]\ `n fa]\ cu cel care f\ceaca titirezul. A dat ochii peste cap[i-a `nceput s\ ]ipe ca din gur\ de[arpe:

- Te mi[ti! Te mi[ti!P=n\ la urm\ am vomat [i eu.

N-am mai fost primit `n\untru.Din u[\ mi-au dat un mop [i-unflacon cu pastile contrakynetofobiei.

*

Pe to]i cunoscu]ii mei puteams\-i `mpart `n r\t\citori [istatornici]i. Chestiunea era c\ eum\ aflam la grani]a dintre ace[tih\itui]i [i domoli]i. Aveam unsuflet de hoinar, de c\ut\tor, dar`n fapt m\ rezumam doar lareverii boln\vicioase, organiz=nd[i pl\nuind escapadeirealizabile... Poate c\ internarea`ntr-un ospiciu, chiar [i dingre[eal\, avea s\ m\ ajute s\-mig\sesc menirea, scopulzoodinamic, misiunea pe care oaveam de `ndeplinit.

*

Ori de la pastile, ori de laaerul tare, de munte, simt c\ m\mai limpezesc. ~n salon cu minemai sunt c=]iva indivizi aparentnormali. Mi-am propus s\-icunosc, ca s\ ajung la mine`nsumi. Voi `ncerca s\ v\d ce ìmai motiveaz\, s\ aflu de ce nucapituleaz\, odat\ ce sunt `ntr-ositua]ie at=t de ingrat\! M\car `nal doisprezecelea ceas s\ g\sesc[i eu `n putreziciunea asta devia]\ un ]el de rezisten]\! (...) *

“Hypocra]ia” face parte dinvolumul de debut “Capelaexcomunica]ilor. Povestiriultimative”, EdituraHumanitas, 2010

Hypocra]ia(fragment)

Adrian Buzdugan s-an\scut la Hu[i `n data de

22 aprilie 1971.A absolvit în 1999

Facultatea de Filosofie,sec]ia Filosofie, a

Universit\]ii "Al. I.Cuza", din Ia[i, cu o tez\

de licen]\ extrem deinteresant\:

"Re-definiri ale umanuluila Martin Heidegger".

~n prezent, tr\ie[te la Br\ila.

Pred\ [tiin]e sociale. Dup\ un `ndelung peripluprin labirintul sistemului

editorial rom=nesc, `n2010, `n sf=r[it, ì apare la

Editura Humanitasvolumul de proz\ scurt\

"Capela excomunica]ilor".Se consider\ un

debutant veteran.

Editura Humanitas [i Obiectivcultural te invit\ la lectur\. Decupeaz\talonul [i trimite-l sau depune-l laadresa redac]iei (Cotidianul "Obiectiv- Vocea Br\ilei", Strada MihaiEminescu nr. 56, et. 2, cu men]iuneaPentru concursul “Obiectiv Cultural -Invita]ie la lectur\”) [i vei putea c=[tigavolumul "Capela excomunica]ilor" deAdrian Buzdugan.



Editura Brumar [iObiectiv cultural te invit\la lectur\. Decupeaz\talonul [i trimite-l saudepune-l la adresaredac]iei (Cotidianul"Obiectiv - VoceaBr\ilei", Strada Mihai Eminescu nr. 56,et. 2, cu men]iunea Pentru concursul“Obiectiv Cultural - Invita]ie la lectur\”)[i vei putea c=[tiga volumul "CarteaPsalmilor" de {erban Foar]\.


Nume:..........Prenume...............B.I./C.I. seria......nr.....................Tel. .............. e-mail: .................Adresa: .....................................

ProzaPoeziadecembrie 2010decembrie 201010 decembrie 2010decembrie 2010 11

FO

TO

: Rad

u A

FR

IM

Ziduri [igesturi* Herta Müller - "C\l\torieîntr-un picior"

Liviu G. STANpoet, jurnalist

Publicat în 1989, "C\l\torie într-un picior" esteprimul roman scris de Herta Müller dup\ plecare eidin România, în 1987. "Cealalt\ ]ar\", cum o define[teautoarea prin gura personajului central, Irene, unexemplu viu, deci intimidant, de om cu viziunea clar\a "unghiului mort", a acelui spa]iu tainic undeap\sarea timpului nu-[i mai g\se[te expresia înteroarea timpilor mor]i, ci în ceva mult mai dur:spaima de absen]\. Altfel spus, spaima fa]\ de tot ceeace "nu r\spunde la chemarea feroce din jur", dup\cum formuleaz\ Pascal Quignard pa[ii distructivi aiabsen]ei. Substratul biografic este unul pronun]at,având la baz\ detalii din experien]a de emigrant ascriitoarei în Berlinul de Vest, episod pe care îltraduce într-o defini]ie a disloc\rii identitare care faceK.O. orice tendin]\ - inevitabil penibil\ - dereduc]ionism psihologic ori de "poreclire" cultural\.A[adar, emigran]ii sunt: "Cu un picior c\l\tori, cucel\lalt deja pierdu]i". Crunte, prin fermitateasim]irii, sunt scenele care descriu mi[carea gândurilorpe sub piele sau "decorul" uman, de zon\crepuscular\, a Flottenstrasse-ului, "azilul politic" alrepatria]ilor. Ex: "Pe Flottenstrasse oamenii p\[eauneauzit. Iar fe]ele lor în strad\ aveau aerulfotografiilor vechi (…) Pe Flottenstrasse haineleerau toate adunate din pomeni". Fiecare pagin\degaj\ o atmosfer\ ap\s\toare, o oboseal\ de font\,pânda unei come a spiritului, a[teptarea unui declicfinal, care s\ arunce în aer tot balastul de himereumaniste sub care sufletul este redus, de cele maimulte ori, doar la o "tematic\" teologic\ ori la o "fi]\"de poet. Din spatele fiec\rui cuvânt, via]a î[i proclam\for]a [i î[i repozi]ioneaz\ misterele, l\sând indicii doarîn gesturi care, de obicei, scap\ privirii. Acele gesturisunt gesturi ale umbrei, gesturi care istovesc. Scris cufebrilitate, evaziv la nivelul ritmului narativ, de odinamic\ imagistic\ cu încadratur\ ciné-vérité,eviden]iind limbajul prozastic special, pornind dininim\ spre creier [i nu viceversa, al Hertei Müller,înarmat cu un resort interior impresionant, care nucunoa[te subterfugiul compromisului, [i declan[ând opozi]ionare existen]ial\ n\ucitoare sub absolut oriceraport, "C\l\torie într-un picior" pune submicroscopul bunului sim] istoric, al inteligen]eisuflete[ti [i al curajului moral urm\toarele "negative"de via]\: a) angoasa claustrofobic\ a dezr\d\cin\rii; b)imbecilitatea elaborat\ a birocra]iei; c) muta]iilemonstruoase ale fiin]ei sub ac]iunea microbilorpolitici; d) limba mor]ii. {i nu numai. Ca storyline,romanul se prezint\, în aparen]\, simplu, f\r\calambururile situa]ionale ale unei intrigi"incendiare". Numai c\, sub raportul mizei umanepuse la b\taie de Herta Müller, totul se complic\.Rapid, f\r\ jocuri de glezne. Dar discret [i subtil, f\r\"capitalul de simpatie" al unei invazii analitice. Ca latoate marile spirite literare. Cum? Ne ofer\ un indiciuIrene: "Chiar [i în cele mai frumoase case a fosttorturat cineva. Nu pot s\ m\ bucur c\ ele exist\".

{ti]i de ce a meritat Herta Müller premiul Nobel?{ti]i de ce Hertei Müller ar trebui s\-i mai fie

decernat înc\ o dat\ premiul Nobel?Deoarece, prin proiectul existen]ial care st\ la baza

literaturii ei, Herta Müller a amânat, fie [i pentru oclip\, "job"-ul, de zi [i de noapte, al istoriei. Cu "i"mic [i cu "I" mare.

Herta Müller a dat cu o clip\ în urm\ uitareamemoriei. *

Mihail VAKULOVSKIcritic literar, poet, dramaturg

Herta Müller este prima scriitoaren\scut\ în România care a c=[tigatPremiul Nobel pentru literatur\ în 2009.Motiva]ia juriului a fost simpl\ [i direct\,ca [i scriitura Hertei Muller: "PremiulNobel pentru literatur\ îi este acordatscriitoarei Herta Müller, care descriecu lirismul s\u concentrat [i prozaplin\ de sinceritate universul celordeposeda]i".

"Înc\ de pe atunci vulpea eravân\torul" (ultima carte publicat\ înromân\, tradus\ de Nora Iuga) este"probabil cartea cea mai româneasc\ aacestei mari autoare delimb\ german\", spuneErnest Wichner. Într-adev\r, "Înc\ depe atunci vulpea eravân\torul" este o carteprofund româneasc\,dar, în acela[i timp, unauniversal\, deoarece, `npofida faptului c\ac]iunea are loc înRomânia lui 1989,cartea poate fi citit\ caun roman caresugereaz\ posibilitateade a fi fost scrisoriunde. Ac]iunea areloc în ultima perioad\ asocialismului înEuropa, c=nd cadeultimul dictator, mai precis: exactînaintea c\derii comunismului. Unroman despre via]a oamenilor în timpuldictaturii, despre manipularea continu\prin for]a fricii, despre atmosferaînghe]at\ creat\ de oamenii puterii [i, înspecial, de securitate, despre ce poate s\fac\ frica din om. Herta Müller [tie s\scrie un roman foarte frumos pe temaasta deosebit de grea [i dureroas\. Carteaeste împ\r]it\ în povestioare mici [i u[ordigerabile, stilul Hertei Müller fiind maidegrab\ poetic. Chiar din primeler=nduri, "vulpea" narativ\ te prinde înghearele ei cu propozi]iile scurte [imetaforice, poetice, expresii exacte,descrieri precise. Dar scriitoarea HertaMüller e mai conving\toare [i decîtvulpea [i v=neaz\ cititorul chiar dinprima propozi]ie: "Furnica trage dup\ea o musc\ moart\". "Soarele e undovleac aprins", cite[ti. "C=nd înjur\Clara, totul are o mam\". "Întreblocuri b\tutul covoarelor sparge ziua,acolo sus pe acoperi[ are un ecou [iasmute loviturile una asupra alteia,

cum asmute Clara cuvintele c=ndînjur\. B\tutul covoarelor nu poate s\ridice b\t\ile difuze ale inimii înurechi", cite[ti mai departe. Dac\ ieicartea în m=ini [i o deschizi, e[ti înv\luitde mirajul ei [i n-o mai la[i deoparte,oriunde te-ai afla. Personajul central alromanului este Adina, o profesoar\t=n\r\ care refuz\ s\ colaboreze cusecuritatea dictatorului. De aceea esteterorizat\ de b\ie]ii din ma[inile negre,care-s peste tot, inclusiv în camera ei,unde - ca s\ simt\ mereu frica - b\ie]ii nutrag apa c=nd se duc la WC [i taie c=te unmembru din blana vulpii din dormitor -un picior, altul, coada [i tot a[a. Vulpeasimbolizeaz\ frica, controlul,transform=ndu-se astfel din v=nat înv=n\tor. Iar Clara, colega ei de camer\,prime[te o blan\ de vulpe de la un

securist însurat [i cucopil, Pavel, cu care arerela]ii intime. Romanulare multe parabole,multe pove[ti simbo-lice [i metonimice,înscriindu-se înrealismul magic, doarc\ nu \la sud american,inventat de Marquez, cirealismul magic esteuropean, unic [i crudca filmele lui Kusturicasau romanele luiSorokin. Adina a[teapt\scrisori de la Ilie, care eîn armat\, dar prime[te"scrisori" f\r\ adres\,iar în plic scrie mereuacela[i lucru: "Te fut în

gur\". Dictatorul apare din c=nd în c=ndîn carte, c=t s\ nu uit\m de omul dinumbr\, fabrica e unicul loc unde oameniilucreaz\, pentru c\ nici nu [tiu c\ exist\altceva. Copiii, c=nd vor cre[te, vorajunge la fabric\, iar p=n\ atunci cresc [ipovestesc. Povestesc cum mamele lor lespun c\ unde nu e nimeni oricum poatefi cineva, o ureche care aude totul,urechea securit\]ii. O carte despre olume gri, cu cer gri, blocuri gri, via]\ gri("asta nu e o culoare").

Nara]iunea este at=t de conving\toareînc=t sim]i frica personajului, parc\ aiciti o carte interzis\, parc\ te-ai afla înacel sistem [i ai citi cartea asta interzis\,at=t de veridic este romanul HerteiMuller. Te [i întrebi ce a salvat, totu[i,personajele c\r]ii, pe p\rin]ii [i buniciino[tri. Herta Muller ne sugereaz\ c\speran]a, motoul romanului fiind [ilaitmotiv: "Nu face nimic, nu facenimic, îmi spuneam, nu face nimic"(Venedikt Erofeev). *

{i acum vulpea e v=n\tor* Herta Müller - "Înc\ de pe atunci vulpea era v=n\torul"

Editura Polirom [i Obiectiv cultural te invit\ lalectur\. Decupeaz\ talonul [i trimite-l sau depune-l laadresa redac]iei (Cotidianul "Obiectiv - Vocea Br\ilei",Strada Mihai Eminescu nr. 56, et. 2, cu men]iuneaPentru concursul “Obiectiv Cultural - Invita]ie lalectur\”) [i vei putea c=[tiga volumul "Firesc" de PetruCimpoe[u.


Nume:.......................... Prenume........................................................B.I./C.I. seria.......... nr. .......................................................................Tel. ......................... e-mail: ................................................................Adresa: ...............................................................................................

Bogdan HRIBscriitor, publicist, editor

E decembrie cu s\rb\tori [i cubucurie, cadouri [i sarmale, vin [icozonac. Iar pentru unii, [i cu volumede citit la gura sobei... Cump\rate laGaudeamus cu pre]uri bune, `ntr-unsf=r[it de noiembrie nefiresc de cald.

Genul mystery & thriller a avut unan bun. Mai `nt=i, pu]inii autori rom=nis-au reunit `n Romanian Crime Writers

Club, sub conducerea luminat\, a“regelui romanului poli]ist rom=nesc”,George Arion (Nu puteam s\-i zicem“pre[edinte”, s\ nu fie vreo aluzie la...`n fine, v\ fac o mic\ dest\inuire; eu `lnumeam “Ultimul mohican” p=n\ s\avem asocia]ia!) [i apoi susnumitulclub a decernat primele sale premiichiar la Gaudeamus, `ntr-o frumoas\ zide s=mb\t\ pe sear\.

C=[tig\tor al edi]iei 2010 aconcursului de manuscrise organizat deRCWC a fost desemnat DenisGrigorescu (n\scut `n 1976, la Pite[ti),al c\rui roman, Criminali `n paralel, aap\rut la Crime Scene [i a fost lansat `naceea[i sear\. Premiul II a revenitscriitorului Ion Ochinciuc. DenisGrigorescu a povestit de unde i-a venitideea romanului: "Totul a `nceput dela ni[te pantofi de culoare siclam, pe

care i-am g\sit `n fa]a blocului". De cesunt criminalii ̀ n paralel [i nu ̀ n... serie,v\ invit\m s\ afla]i singuri!

Dup\ aceea au fost `nm=nate, `nacela[i cadru festiv [i plin decolegialitate, diplomele RCWC pentru2010: editurii RAO - pentru cel maibun program editorial mystery &thriller, editurii Nemira - pentru celemai bune traduceri `n limba rom=n\,seriei de autor Andreea Camilleri,traduc\torului Emanuel Botezatu,scriitorilor suedezi Anders Roslund [i

Borge Hellstrom -pentru BOX 21, cel maibun roman str\inmystery & thriller tradus`n limba rom=n\ [i ap\rutla Crime ScenePublishing [iJurnalului Na]ional,pentru promovareaconstant\ a genului `nRom=nia.

Al\turi de GeorgeArion - pre[edintelejuriului [i de editorii,Alexandru Arion [i, cuvoia dumneavostr\,subsemnatul, au fostprezen]i peste 100 defani-cititori, printre cares-au aflat fostul ministrual Culturii, TheodorPaleologu, [i purt\torulde cuv`nt al Poli]ieiCapitalei, comisarul [efChristian Ciocan.

Supriza serii (vi-l mai aminti]i pemaestrul Caragiu?...) a fost constituit\de “Careul de dame” - format din celepatru autoare: Lucia Verona, IvonaBoitan, Monica Ramirez [i OanaStoica Mujea. Doamnele au “asaltat”juriul cu pu[ti si pistoale, `n bunatradi]ie a happening-urilor CrimeScene Publishing, un imprint algrupurilor Tritonic [i Flac\ra.

La final `nc\ o “rafal\” de lans\ri cunoile titluri Crime Scene: GeorgeArion - Necuratul din Colga, LuciaVerona - Crima de la Jubileu, VTMorogan - Pasiuni primejdioase,Monica Ramirez - Asasin la feminin,americanca Gillian Flynn - Locuri`ntunecate [i suedezul Arne Dahl -S=nge blestemat (seria InterCrimecartea 2). Pentru pasiona]i [icunosc\tori! Pe cur=nd... *

Editura Tritonic [i Obiectiv cultural te invit\ la lectur\.Decupeaz\ talonul [i trimite-l sau depune-l la adresaredac]iei (Cotidianul "Obiectiv - Vocea Br\ilei", StradaMihai Eminescu nr. 56, et. 2, cu men]iunea Pentruconcursul “Obiectiv Cultural - Invita]ie la lectur\”) [i veiputea c=[tiga volumul "Transformarea lui Martin Lake [ialte povestiri", o antologie de Horia Nicola-Ursu.


Nume:.......................... Prenume........................................................B.I./C.I. seria.......... nr. .......................................................................Tel. ......................... e-mail: ................................................................Adresa: ...............................................................................................

Mystery & thrillerCrimele au fost premiate. La Gaudeamus

Michael HAULIC|scriitor, publicist, editor

Unde se afl\, pe drumul lui, sefeul românescla 2010? Mai bâjbâie înc\, în c\utarea direc]iei?A luat-o la pas, voinicel, fluierând (voios dinfluier de os, nicidecum a pagub\!), dând bine]etrec\torilor, afi[ându-[i prezen]a, ba chiarstrigând-o în toate z\rile?

E m\car pe drum?Avem câ]iva autori

care ne îndrept\]esc s\spunem c\ exist\ SFromânesc. LiviuRadu, care se apropiede 15 c\r]i publicate,Mihail Gr\mescu,trecut de 10,Sebastian A. Corn [iOvidiu Bufnil\ afla]ila cota 6-7, iar la 3-4c\r]i îi avem pe DanDobo[, Florin Pîtea,Lucian Meri[ca,D\nu] Ungureanu. Lanivelul "dou\ c\r]i" îig\sim pe Costi Gurgu,Ana-Maria Negril\,C\t\lin Sandu,Marian Coman,Cristian-Mihail Teodorescu, Silviu Genescu...[i mai sunt cei cu o singur\ carte, printre caremusai s\-i amintesc pe Ona Frantz, DonSimon, Bogdan-Tudor Bucheru, RoxanaBrînceanu, Marian Tru]\, Doru Stoica,Ciprian Mitoceanu. Din tân\ra genera]ie,viitorii debutan]i, se pot în[ira numele lui BalinFeri, {tefana Cristina Czeller (are contractpentru o carte cu apari]ie în 2011), NarcisaStoica, Ioana Vi[an, Aron Biro... [i s\ nu-iuit\m pe mae[tri: George Anania, IonHobana, Mircea Opri]\...

Avem dou\ reviste (de tradi]ie) Helion [iNautilus, care apar online, [i una, Galileo, careîncearc\ s\-[i fac\ o tradi]ie, folosind vechiul(învechitul?) suport de hârtie (dar nu-l refuz\nici pe cel electronic, site-ul revisteifunc]ionând ca un magazin de [tiri, cuactualizare zilnic\).

Avem edituri care public\ SF [i suntcunoscute pentru asta: Nemira, RAO, Leda,Tritonic sau mai tinerele Millenium Books,Alexandria, Eagle.

Avem bloguri care scriu despre c\r]i (CititorSF, Bookblog, Blog de c\r]i, BibliotecaBabel, Caprikornk13, Shauki's Books,FanSF etc.), avem polemici, certuri, bârfe,tabere/grupuri/g\[ti, ca `n orice literatur\normal\, vie. Avem (din ce în ce mai mul]i)scriitori de SF membri ai Uniunii Scriitorilor.

Adic\, pe drumul \sta despre care încerc s\vorbesc, e cam agita]ie.

Cine [tie? O fi un drum important! *

Zepelinul cuantic Fantasy &Science-Fiction

Pe drum

Cronica de carteLiteratura si artele imaginarului

CMYK

CMYK

CMYK

CMYK


FOTO: Radu AFRIM

Muzica

- D-le R\cil\, `n primul r=nd,de ce blues-ul? Ce v-a `ndreptatspre un stil muzical at=t decomplex - at=t ca tehnic\, c=t maiales ca for]\ a confesiunii -, pecare pu]ine degete, chiar [i bine"antrenate", reu[esc s\-l ]in\ `nfr=u? ~n al doilea r=nd, de undeapeten]a pentru delta-blues?

- Am ales blues-ul pentru c\ ecea mai simpl\, cea mai direct\ [icea mai aproape de sufletulomului form\ de muzic\. Eu nu[tiu de ce unii numesc blues-ul cafiind "complex", pentru c\ efoarte, foarte simplu. E un stilcare, practic, se na[te din treiacorduri. Dar, trebuie s\ recunosc,mie, personal, mi se pare mult maigreu s\ c=n]i pe trei acorduri dec=t

pe dou\zeci de acorduri. Dar s\revin la motivul pentru care amales blues-ul. Ei bine, blues-ulm-a atras, \sta mi-a sunat `nureche. C=nd eram copil, am auzitici-colo c=te ceva. ~ns\ blues-ul,`n adev\ratul sens al cuv=ntului, l-am `nv\]at de la Cornel Chiriac.La ora la care am auzit eu, primadat\, un blues adev\rat, habar n-avem cum se cheam\... De cedelta-blues? P\i, pentru c\ delta-blues-ul e de la Robert Johnson,bluesman-ul care mi-a m=ncatmie sufletul, totdeauna!

- Este blues-ul o muzic\eminamente american\? Maiexact, este el o "marc\`nregistrat\" a spirituluiamerican?

- Nu, nu e o "marc\`nregistrat\" a Americii! Noi `lsocotim a[a pentru c\ am auzit-opentru prima oar\ de laamericani. Acum, circul\ maimulte idei despre originile blues-ului. Exist\ ideea c\ blues-ul nuare nicio leg\tur\ cu America,dec=t `n m\sura `n care a fostimportat. De exemplu, CoreyHarris caut\ r\d\cinile blues-ului`n alt\ parte. Corey Harris adescoperit r\d\cinile blues-uluiundeva `n Mali, `n muzicaraggae. Ce-i drept, nu vom [ti cuexactitate niciodat\ de unde

provine. - Putem spune "blues egal

retorica suferin]elor asumate"?- Dup\ p\rerea mea, blues-ul

nu-i obligatoriu “retoricasuferin]elor asumate”. E a[a:B.B. King zice a[a: “b\, blues-ule atunci c=nd femeia iubit\ tep\r\se[te [i totul s-a terminat!”.Dar dup\ el a venit JimmyHendrix, care spune: “The bluesis just like a stone. It helps you tocross the river, without gettingwet”. ~n opinia mea, cuvintelelui Hendrix sunt definitoriipentru blues.

- La ora actual\, putem vorbi

despre un fenomen blues `nRom=nia?

- Da, f\r\ discu]ie! Blues-ul nueste mediatizat. Nu merge peradio, nu merge pe televizor, numerge pe presa scris\, dar exist\momente de blues `n ]ar\ absolutextraordinare. Weinberger cutrupa lui este absolut, absolut,absolut! Mai sunt la Timi[oara“Crossroads” [i “Quo Vadis”.Publicul care vine la concerte nu eunul specializat. Publicul e a[a: `iaduci, le dai, le place. F\r\discu]ie! (Interviu realizat deLiviu G. STAN)

“Exist\ ideea c\ blues-ul nu arenicio leg\tur\ cu America”

La finele lunii octombrie,"Sir Blues" Vali R\cil\ asus]inut un recital de blues old-school `n clubul br\ilean"Understage". Un recitalirepro[abil! Un master-class, `n toat\ puterea cuv=ntului,blindat cu un playlist select,care a vizat numele unormon[tri sacri ai genului, totuldominat de o tehnicitaten\ucitoare [i, cel mai importantaspect, de o disponibilitatesufleteasc\ lipsit\ de mascamortuar\ a blaz\rii ori de"chi]ibu[\rii" populiste.

Liviu G. STANpoet, jurnalist

Valorific=nd, pe planulraportului cultural, expresiasunetului ca z\c\m=nt de tensiuniexisten]iale ata[at filmelorrenumitului regizor KrzysztofKieslowski, compozitorulpolonez Zbigniew Preisner este,

la ora actual\, una dintre cele maiinteresante figuri care marcheaz\harta imixtiunilor muzicii cucinematografia. At=t dinperspectiva erudi]iei fonduluimuzical, c=t [i din cea a afectuluiprelucrat literar, cu care-[iblindeaz\ ambientul.

Zbigniew Preisner s-a n\scut`n 1955 [i este, `n prezent,membru al Academiei Francezede Film. ~n compozi]iile lui

descoperim o veritabil\ catedral\a fiin]ei, dominat\ de reveriicosmice, de picaje romane[ti, dedramatism meditativ, de eferves-cen]\ filosofic\, de triste]e, deconfuzie, de debusolare, de nos-talgie, de melancolie, desingur\tate, de frumuse]ecrepuscular\. Totul proiectat penegativul evolu]iei g=nduluidinspre copil\ria permanen]eispre `mb\tr=nirea prinidiosincrazie.

De un talent febril, considerata fi cel mai bun produs algenera]iei sale, de o cople[itoarepoft\ de via]\, tr\g=ndu-[i sevadin bog\]ia de sensuri cu fibr\mistic\ a unor compozitoriprecum Gustave Mahler sauChaikovsky, Zigniew Preisnerpare a fi preocupat, cu prec\dere,de o “tem\” care, `n societatea deast\zi, este ]inut\ sub bocanculde fier al prejudec\]ilorb\[c\lioase: polemica suflet vs.carnalitate. Adic\: via]\ vs.moarte. Adic\: politic\ vs.ideologie. De aici [i atrac]iairepresibil\ (care transcende

“domeniul” virtualit\]ii comunea decupajului regizoral) dintreZbigniew Preisner [i KrzysztofKieslowski. Din al\turarea celordoi rezult\ un compozit artisticn\ucitor! Pentru a v\ face o ideedespre “master plan”-ul marcaPreisner-Kieslowski, v\recomand\m s\ `ncepe]i cualbumele: “Three Colors:Blue”, “Three Color: Red” [i“Three Colors: White”. Plus unpont: `n trei dintre filmele luiKieslowski apare un personajmisterios, creionat din interiorspre exterior de Preisner, numitVan der Budenmayer, care v\ varevela ceva legat de motivulpentru care `n via]\ se p\[e[te cufruntea sus, spre luminacerului...

George {IPO{publicist, traduc\tor

LLuunnii,, 1155 nnooiieemmbbrriiee

M\ aliniez disciplinat înspatele liniei galbene. Pe dou\rânduri. Al\turi de mine, unbusinessman în costum, cupantofi maro, lustrui]iimpecabil, cite[te dintr-o edi]iede buzunar, o carte cu coper]ileînvelite în eterna hârtie alb\ cuînscrisuri verzi ale companieide libr\rii Maruzen. Încerc,nepoliticos, s\ îi citesc pesteum\r, dar nu reu[esc decât s\m\ pierd în [irurile de caracterechineze[ti. Nu [tiu ce cite[te.Poate s\ fie Kierkegaard saupornografie. Tiparul e multprea mic ca s\ îl deslu[esc eupeste um\rul lui. M\ uit la el cucoada ochiului. Grizonat, tunsscurt, cu ochelari cu rame deaur. Genul de sugar daddy careîntre]ine o amant\ cu dou\zeci[i cinci de ani mai tân\r\ ca el.De obicei, vânz\toare. O aga]\la vreo campanie de telefoniemobil\, unde toate fetele suntîmbr\cate în fusti]e pân\ subfund, în culorile na]ionale: ro[u[i alb. Compania de telefoanenu se bazeaz\ numai pe sexappeal-ul tinerelor vânz\toare,ci face apel [i la sentimentelepatriotice ale cump\r\torilor.

Atsuko, colega din fa]abiroului meu, m\ vede c\ beaudintr-o sticl\ de Vaam, un fel deb\utur\ energizant\, care eraast\zi la ofert\ la dugheana de laetajul 4. Numai 50 de yeni!!! Înplus, textul de pe bannerul cu alb[i negru - ce boring! - ne maispunea [i c\, dac\ bei licoarearespectiv\, sl\be[ti stând labirou. Hmmm... de stat la birou,stau! Ce-ar fi s\ mai [i sl\besc...Sigur c\ dac\ cite[ti [i ce scriepe sticl\ afli c\ nu sl\be[ti decâtdac\ bei respectivul lichid întimp ce faci mi[care. {i eu carecredeam cu naivitate c\ dac\faci mi[care sl\be[ti [i f\r\ s\ beiprostii chimice. Apa parc\ erade-ajuns. Atsuko m\-ntreab\dac\-mi place [i îi confirmgrimasa cu care-[i înso]iseîntrebarea: nu-mi place. Are gustde Calpis, îi spun, ceea ce pentrumine este echivalentul lui aregust de pipi. Cum, nu-]i placeCalpis?, m\-ntreab\ ea [i-adopt\ figura aceea inocent-cochet\ a japonezelor care sestr\duiesc s\ flirteze, dar suntprea inepte ca s-o fac\ cum

trebuie. Atsuko n-a venit la noi înbirou decât de vreo câteva luni [inu mi-e prea clar ce fel de omeste. Cu Rieko, fata de dinainteaei, m\ în]elegeam bine. Dar, odat\, într-una dintreinterminabilele mele c\l\torii deafaceri, care m-a dus din Bangkok în Manila,din Manila în Seul, din Seul laBilbao, de la Bilbao la Cluj [i dela Cluj la Chicago, Rieko adisp\rut. A revenit dup\ câtevazile [i mi-a spus c\ [i-a datdemisia. Se angajase la oorganiza]ie interna]ional\ dinNagoya, pe motiv c\ îi pl\ceamai mult s\ lucreze cu str\inii. Afost poate singura dat\ în via]amea când m-am speriat serios c\sunt prea integrat în societateajaponez\ [i c\ nu-i maisatisf\ceam imaginea de str\inlui Rieko.

Trenul vine. La 8 [i 4 minute.Dac\ m\ gr\besc pot s\ îl prind [ipe cel de 7 [i 57 de minute, caremerge pân\ la Okazaki, dar e maiaglomerat, a[a c\ vin agale pescurta distan]\ dintre g\ri [ia[tept r\bd\tor câteva minute.Nu m-am învrednicit niciodat\s\ merg pân\ la Okazaki, de[i artrebui. Okazaki este locul deba[tin\ al întemeietoruluishogunatului Tokugawa, care adominat istoria japonez\ vremede peste dou\ sute de ani. Nu [tiude ce nu m\ urc în trenul deOkazaki [i merg pân\ la cap\t.Cobor întotdeauna dup\ dou\sta]ii.

Acela[i anun] idiot se revars\din difuzoare. Mai întâi înjaponez\. Apoi în englez\.Pronun]ia în englez\ a vociiînregistrate este de-a dreptulgrotesc\, dar nu pare s\ maideranjeze pe nimeni. Pe mine m\deranja într-o vreme. Acum,îns\, nu mai conteaz\. Cuvintelese rostogolesc din difuzoare deparc\ cel care le roste[te s-arîneca cu ele. Singurele cuvintecare se aud cu claritate suntnumele g\rilor, în japonez\.Câteodat\ m\-ntreb dac\ ceilal]istr\ini, unii dintre care chiar suntvorbitori de englez\, nu sunt [i eila fel de frustra]i ca [i mine depronun]ia vocii din difuzor. M\urc [i îi ignor pe to]i cei care sereped s\ se a[eze pe scaune. N-avem de mers decât 4 minute.Unii dintre cei care s-au gr\bit s\se-a[eze î[i pun capetele în piept[i-nchid ochii. O vreme amîncercat s\ în]eleg dac\ dorm cuadev\rat. Unii chiar adorm. Cadcu capetele unii pe al]ii, gurile lise deschid dizgra]ios, mâinile lecad peste poale, picioarele le

alunec\ desf\cute. Îmi amintescde-o fat\ care mergea tot timpulîn acela[i vagon cu mine pe celepatru sta]ii de acas\ pân\ la sta]iaunde schimb trenul. De cum seurca în tren, adormea cu guradeschis\ [i dormea s\n\tos. Oarece f\cea ea în fiecare sear\ de seurca în tren diminea]a devremerupt\ de oboseal\?

Între timp am f\cut dou\rezerv\ri la avion [i am ad\ugatînc\ o rezervare la hotel înOradea. De data asta, de laBucure[ti merg la Oradea [i deacolo la Zagreb.

Ziua se scurge agale [ineceremonios, scufundat\ înnimicuri cu relevan]\ de-o clip\.

Pe drumul înapoi spre gar\,sforile întinse de diminea]\între strad\ [i trotuar pentru adirija migra]ia de angaja]i audisp\rut. Cineva, în acestmonstru de companie, pare s\ fifost angajat pentru a întinde [iaduna sfori. Face echip\ bun\cu echipele din departamentelede securitate intern\, care seocup\ de crearea de sloganuricaraghioase, care-mi sun\strident, precum cele dincopil\rie. În Japonia, suntaganja]i pentru toate tipurile demunc\ pe care [i le poateimagina cineva. Exist\,literalmente, personal în parcuricare se ocup\ de sp\lareafrunzelor, de gonirea insectelordin zonele cu mul]i vizitatori [ialtele asemenea. Câteodat\,Japonia îmi aminte[te detragicul lui Caragiale.

JJooii,, 1188 nnooiieemmbbrriieeE seara târziu [i zbor undeva

deasupra Pacificului la peste11000 de metri altitudine. M\uit, nu [tiu de ce, la un filmvechi, din anii 80, Karate Kid,pe care nu l-am mai v\zut demult\ vreme. {i de[i aveam de

gând s\ mai scriu câte cevadespre cum în Japonia oricineare câte o slujb\ indiferent de câtde stupid\ ar fi, trebuie s\ m\ lasîn voia tastelor [i s\ pun pehârtie ceva ce nu am în]eles cândam v\zut filmul prima dat\.So]ia lui Miyagi, maestrul dekarate al lui Daniel, a muritîmpreun\ cu fiul lui într-un lag\rde concentrare pentru japonezi,undeva în Statele Unite. Cu multînainte ca ideea c\ [i în StateleUnite au fost organizate lag\rede concentrare, numai c\ eleerau pentru japonezi, s\ se fiîmp\mântenit, un film de laHolywood a avut curajul s\strecoare în form\ fic]ional\acest am\nunt în nara]iunea sa.Nu [tiu de ce mi se pare demn deluat în seam\, dar simt c\ peundeva scenaristul sau regizorulfilmului (nu am avut r\bdare s\le mai verific numele înc\ odat\, iar din avion nu am accesla internet, de[i îmi propusesems\ verific [i c\ naiul care se audeca fundal sonor este al luiZamfir - de câte ori îl aud peZamfir în America îmi aducaminte de bunul meu amic Max,care îmi poveste[te tot timpulcând ne îmb\t\m cât de mult îlur\[te el pe Zamfir pentru c\ demic copil l-a auzit cântând la naiabsolut orice, inclusiv câtecepatriotice americane) a vrut s\ne fac\ cu ochiul nou\, celorcare [tim la ce se refer\. În 1984,atunci când a ie[it pe pia]\,Karate Kid purta cu el un mesajpolitic. Nu numai c\ personajullui Pat Morita îi explic\ luiDaniel cum c\ Okinawa nu enici Japonia [i nici China - oerezie pe care sunt convins c\guvernele na]ionaliste aleJaponiei nu o înghit deloc - dar îimai [i poveste[te despre cum i-au murit lui so]ia [i copilul,"primul Morita n\scut pep\mânt american", într-un lag\rde concentrare în timp ce el erape front în Germania, luptândpentru America, ca cet\]eanamerican.

Ajung la Bangkok la miezulnop]ii.

V\ place Calpis?

Editura Alexandria [i Obiectivcultural te invit\ la lectur\. Decupeaz\talonul [i trimite-l sau depune-l laadresa redac]iei (Cotidianul "Obiectiv- Vocea Br\ilei", Strada MihaiEminescu nr. 56, et. 2, cu men]iuneaPentru concursul “Obiectiv Cultural -Invita]ie la lectur\”) [i vei putea c=[tigavolumul "De partea `ntunecat\ aSoarelui Lung" de Gene Wolfe.



Editura Brumar [i Obiectiv culturalte invit\ la lectur\. Decupeaz\ talonul[i trimite-l sau depune-l la adresaredac]iei (Cotidianul "Obiectiv - VoceaBr\ilei", Strada Mihai Eminescu nr.56, et. 2, cu men]iunea Pentruconcursul “Obiectiv Cultural - Invita]iela lectur\”) [i vei putea c=[tigavolumul "Blues de Timi[oara - oautobiografie" de Bela Kamocsa.



Zbigniew Preisner. Singur\tate, melancolie, nostalgie

Jurnalul de companiedecembrie 2010decembrie 201014 decembrie 2010decembrie 2010 15

FO

TO

: Adr

iana

BE

RC

IU

Publica]ieap\rut\ cu sprijinul:

www.j-wind.eu

decembrie 2010decembrie 2010 Ultima paginã16

Cristina DOSULEANUjurnalist

Festivalul "Zile [i nop]i deteatru la Br\ila" a stat `n acest ansub semnul comediei, a[a cum a [ianun]at directorul Mircea Bodolan.Au fost scoase la ramp\ 17spectacole din toat\ ]ara.

Evenimentul a debutat pe 21noiembrie cu o reprezenta]iebr\ilean\, "Peer Gynt", pus\ `nscen\ de regizorul Vlad Cristache.Au urmat apoi trei zile `n careamatorii de teatru au vizionat dou\piese interpretate de studen]iiUNATC, "Ah, iubirea!!!", uncolaj de texte clasice, [i "}ara luiGufi", dup\ Matei Vi[niec, [i altedou\ mont\ri semnate de actorul

Dan Tudor de la Teatrul Valah dinGiurgiu, clasicul "D'alecarnavalului", de I.L. Caragiale [i"Feeling", ̀ n care a jucat apreciatulactor Marius Bodochi. Teatrul dinSf. Gheorghe a prezentat"Casanova", ̀ n regia [i scenografialui M. C. Ranin, iar Teatrul deP\pu[i din Alba Iulia i-a bucurat pecei mici cu "Universul dinlanterna Magic\".

Ultimele zile ale festivalului auoferit surprize pl\cute. O adev\rat\revela]ie a fost jocul actorilor de laPiatra Neam], remarc=ndu-se `nspecial Cezar Antal [i "bijuteria"Andreea Gavriliu, care au putut fiadmira]i `n cele dou\ produc]ii cucare Piatra Neam] a venit lafestivalul br\ilean, "Herr Paul",regizat de Radu Afrim, [i "OO!",o comedie remarcabil\ montat\ deAlexandru Dabija, dup\ povestealui Creang\, "Pungu]a cu doibani". Cu o incitant\ poveste pus\`n scen\ de R\zvan Mure[an avenit [i Teatrul din Baia Mare,"Minunata lume nebun\", care s-

a jucat cu gradene chiar pe scenadin sala Mare, un spectacolinteractiv pe care br\ilenii nu-l voruita prea cur=nd. ~n festival au maifost prezente trupele de la Gala]i,cu "Afacerea Protar", de laShumen, Bulgaria, cu "Lacrimi [ispaghete", de la Centrul CulturalUnesco din Bucure[ti cu "Sylvia"[i de la Ploie[ti cu clasicul "Take,Ianke [i Cad`r". Periplul teatral afost completat de trei piese jucatede trupa de la "Maria Filotti","Visul unei nop]i de gal\", cuAlin Florea, regia Radu Nichifor,muzica [i textul Cornel Cristei,"Lec]ia" lui Eugen Ionescu, pus\`n scen\ de actorul CiprianNicol\iasa, [i "Sufletul. Puncte deveghere", regizat de Radu Afrim.

A fost un festival de criz\,organizat `n timp record, care aadus la Br\ila c=teva crea]iiimportante, semnate Dabija, Afrimsau Mure[an, [i actori str\luci]i aiscenelor rom=ne[ti: Cezar Antal,Marius Bodochi [i AndreeaGavriliu.

Comedia sub toate formele ei* ̀ n cadrul Festivalului "Zile [i nop]i de teatru la Br\ila" s-au jucat spectacole clasice, moderne, postmoderne

estetica unui piroman[tiam

cu o voce ca asta urlaseun morar la o lun\

[i totu[i ea avusese dreptate când îmi spusese c\r\m\sesem cu o palm\ mai scund\ ca to]iîmi crescuser\ mâinile cât s\ rup [i s\ bag în gur\ceva de mâncarepicioarele ca s\ merg unde vreau[i îmi crescuse o voce ascu]it\ (de fluier) s\ strig dac\izbucne[teundeva vreun incendiu - poate chiar la picioarele meleîn somn - aprinseser\ destui talpa mea de la ghete [ifugiser\ s\ se ascund\ - în ora[sunt atâtea apartamente secrete care gemde piromani - cresc albine ascu]ite la ambele capete plinede fosfor [i le ]in preg\tite în cutii de carton- ei au ajuns cu mâna cât s\ apese chibritul pe capdar de unde s\ [tiu - când umbl\ întotdeauna pedan]icu incendiul în ochi cu chibritul sub limb\ - [i mamaîmi spusese (de mic\) - dac\ sim]i c\ ]i-e caldîncearc\ s\ fugi cât mai departe c\tre o ap\ cevadar num\ hot\râsem pentru postul de ajutor de pompier înora[ - nu c\ a[ fi f\cut parte din via]a cet\]iidar pentru c\ o voce ca a mea era rar\ [i stârneapu]in\ team\ printre cei care-[i conduceau elegantpropria afacere cu o flac\r\ în gur\ - transportat\de o voce ca o limuzin\ de luxm-a p\c\lit deseori [i m-a ars [i pe mine.

FO

TO

: Rad

u A

FR

IM

Obiectiv Cultural

Documents

Transcript of Obiectiv Cultural