1

Mail de contact: ioana_ll@yahoo.com

2

Construirea interactiunilor si a relatiilor sociale in spatiul public.

Studiu de caz: Polus Center Cluj Napoca

Ideea panoramica de la care am pornit se refera la utilizarea marilor centre

comerciale, aparute ca o consecinta a dezvoltarii pe diferite planuri a oraselor (economic,

administrativ, social, politic). In particular, ne-am propus sa ne oprim asupra modului de

constructie a interactiunilor si a relatiior sociale in spatiul public oferit de aceste centre.

Scopul nostru este sa analizam aceste interactiuni prin prisma unui profil socio-

demografic general al utilizatorilor Dorim astfel sa observam daca, pe baza acestui profil,

exista diferente in stabilirea raportului cu ceilalti si in manifestarea sinelui social sau daca

acest spatiu este unul restrictiv, atragand cu predilectie doar anumite categorii de indivizi.

Exista, spre exemplu, vreo deosebire evidenta intre modul in care este perceput mersul la

mall de catre un student si un pensionar? (vestimentatia, scopul utilizarii, tipurile de

interactiuni).

Ni s-a parut interesant sa studiem aceste centre comerciale intrucat ele sunt, la urma

urmei, din punct de vedere sociologic, forme de cultura, avand specificitatea de a reprezenta

un teren de studiu relativ nou pentru Romania. Ca forme de cultura, ele sunt un sistem invatat

de cunostinte, comportamente, valori, atitudini, credinte impartasite de un grup de oameni, in

acest caz, utilizatorii. In prezent, aceste centre reprezinta in Romania o cultura in formare si

tocmai prin prisma acestui fapt ni se pare relevant sa observam cum reactioneaza indivizii la

un mediu diferit in care isi fac cumparaturile.

Ca studiu de caz, ne-am oprit asupra centrului comercial Polus Center din Cluj

Napoca. Centrul este amplasat pe o suprafata de 34 hectare si este un centru regional de

cumparaturi si divertisment, cuprinzand 200 de magazine, chiriasul principal fiind un

hypermarket Carrefour cu o suprafata de 15000mp. Designul comercial este unul de secol 21,

cu luminatoare mari, zone tematice si sisteme operationale, de cea mai mare calitate. Polus

Center Cluj nu e doar un mall, ci un centru regional multi-functional cu cinematografe,

facilitati de divertisment si restaurante cu specific.

Centrul este primul de acest gen din Cluj, reprezentand un element de noutate. Noi

insine am vizitat centrul inainte de alegerea temei si ni s-a parut interesanta varietatea de

3

oameni si pur si simplu noutatea locului pentru Cluj. Ceea ce ne-a facut sa ne punem tot felul

de intrebari, care s-au transformat ulterior in interogatii de cercetare:

• Ce aduce nou acest spatiu?

• Ce repercusiuni are asupra relatiilor umane si a interactiunilor dintre indivizi faptul

ca intr-un singur loc sunt comasate mai multe spatii publice, cu functii si intrebuintari diferite

(shopping, restaurante, spatii de recreere si loisir)?

• Este un spatiu favorabil dezvoltarii si combinarii unor interactiuni de tip diferit fata

de cele petrecute in alte spatii urbane publice?

Ar fi util sa trecem, in continuare, la operationalizarea conceptelor pe care le vom

folosi pe parcursul acestei lucrari. Conceptele centrale sunt cele de interactiune si de relatii

sociale (stabilite in mediul public), concepte umbrela, care trebuie asociate cu altele pe care

le vom dezvolta pe parcurs.

Intr-un sens foarte general, interactiunea desemnează actiunea reciproca a indivizilor.

Se vorbeste de interactiuni sociale cand li se alatura semnificatii subiective interpretabile de

catre diferiti actori, care le permit sa tina seama de comportamentul celorlalti si eventual sa

si-l modifice pe al lor. Incercand sa restrangem definitia, potrivit lui E. Goffman1,

„interactiunea reprezinta influenta reciproca a indivizilor asupra actiunilor celuilalt, atunci

cand se afla unul in prezenta fizica imediata a celuilalt”. Viata cotidiana se compune astfel

din aceste interactiuni derulate in situatii particulare, construite pe baza simbolurilor,

conturand, in ansamblul lor, relatiile sociale.

Relatiile sociale sunt un element al structurii sociale si apar atunci cand persoanele in

cauza sunt in apropiere imediata unul fata de celalalt, sau, cum afirma Durkheim: „putem

vorbi despre un contact social atunci cand indivizii se adreseaza simultan unii altora,

constientizeaza acest fapt si de asemenea ca il constientizeaza simultan”. Din perspectiva

weberiana2 “Relatia sociala trebuie sa insemne, dupa sensul continutului, o raportare de sine

a multora, succesiv si reciproc orienata. Aceasta consta deci, pe deplin si exclusiv: in sansa,

in care se actioneaza social, intr-o maniera (cu sens) comunicabila.”

1 Goffman, Erving, Viata cotidiana ca spectacol, Ed. Comunicare.ro, Bucuresti, 2003 2 Weber, Max, Economy and Society, University of California Press, 1978, vol. 2

4

Din aceasta definitie rezulta faptul ca o relatie se sfarseste doar atunci cand nu mai

exista nici o sansa (posibilitate) sa se actioneze cu sens spre a o intretine. Evident este ca, o

relatie se formeaza intotdeauna din cel putin doua persoane. Relatiile sociale nu sunt altceva

decat lanturi de interactiuni.

Putem vorbi de mai multe feluri de relatii, si anume:

• Cunostiintele - reprezinta cea mai slaba forma de relatie sociala. Ea se formeaza

atunci cand (cel putin doua persoane) se pot identifica si se recunoaste.

• Prieteniile

• Rudele

• Relatiile de cuplu – se deosebesc prin exclusivitate: ele sunt social-inchise si

presupun responsabilitati.

Revenind la conceptul de interactiune, intrucat acesta este unul foarte complex,

consideram necesara realizarea unei clasificari ale interactiunilor. In primul rand, este utila

realizarea unei clasificari ale interactiunilor dupa tipurile de persoane care interactioneaza; in

cazul spatiului centrului comercial avem urmatoarele tipuri de interactiuni:

• utilizator – personal (ingloband mai multe forme: cumparator – vanzator → in

magazinele de imbracaminte, cumparator – vanzator → la fast- food/restaurant, cumparator –

vanzator → la casa)

• utilizator – utilizator

De asemenea, o alta deosebire importanta ar fi intre interactiunea necentrata si cea

focalizata. Interactiunea necentrata sau ceea ce Goffman numeste „neatentia civica” este cea

de pe strada, din sali de asteptare sau aglomerari umane, pe cand interactiunile focalizate

sunt cele desfasurate in cadre sociale bine delimitate in spatiul social (institutii publice,

organizatii etc.).3 In studiul nostru, vrem sa observam ce tip de interactiune are o

preponderenta mai mare in cadrul utilizarii centrului comercial si intre ce tipuri de

participanti.

Un alt concept important in analiza interactiunilor sociale este cel de fiinta sociala.

Harre4 sustine ca fiinta sociala este in mare parte dependenta de modul in care se prezinta in

3 Idem 1 4 Harre, R.; Clarke, D and De Carlo, N, Motives and Mechanisms: An introduction to the Psychology of Action, London, 1985

5

public, de rolurile pe care le indeplineste in viata sociala. Acelasi autor face si diferenta intre

“fiinta social”a si “fiinta personala” dorind astfel sa evidentieze diferenta dintre rolurile pe

care indivizii le joaca si imaginea lor interioara (aceasta este de multe ori diferita fata de

imaginea sociala proiectata). In plus, in viata publica, indivizii isi prezinta aspecte diferite ale

identitatii lor in functie de situatii, contexte. In aceasta directie Mead (apud Harre, 1985)

atrage atentia asupra faptului ca sinele pe care il construim in viata de zi cu zi tinde sa devina

ceea ce suntem cu adevarat.

Pentru Goffman, actorul social, inafara oricarui rol indeplinit, il indeplineste cel mai

adesea pe cel de interactant5. Interactantul doreste sa prezinte o imagine de sine coerenta,

agreabila, cauta sa transmita celorlalti o imaginea de sine dorita. In virtutea acestei calitati a

vietii publice, Goffman creeaza o analogie intre viata cotidiana si o scena de teatru, astfel

incat interactantul este vazut performer. Performarea inglobeaza “toate actiunile unui anumit

participant, data fiind o ocazie anume si care serveste in influentarea, in orice fel, a oricaruia

dintre ceilalti participanti.”6 Astfel, intr-o situatie sociala data individul furnizeaza in mod

necesar (de obicei inconstient) o anumita fateta personala: sexul, varsta, clasa sociala. Aceste

trasaturi, desi pot parea imuabile, totusi, pot fi folosite de performer pentru a transmite

celorlalti o imagine de sine dorita.

Infatisarea si atitudinea afisate de performer reprezinta fata personala a acestuia. Fata

personala este in primul un vehicul de semne, astfel incat, pentru a transmite o imagine dorita

in orice situatie, interactantul trebuie sa fie capabil sa fie echilibrat, sa isi manipuleze in

directie dorita mimica, gesturile, pozitia corporala si vocea, sa fie prudent si circumspect in

punerea in scena a “spectacolului”. Tot acest arsenal al autocontrolului este denumit de

Goffman drept arta gestionarii impresiei. Pentru ca orice performare sa aiba loc, interactantul

are nevoie de un spatiu personal adecvat pentru a se desfasura. Acest spatiu, potrivit lui

Goffman (1974), se diferentiaza in functie de clasa sociala:”cu cat clasa sociala este mai

ridicata, cu atat tabuul aspura contactului direct este mai raspandit si mai complex.”

Toate aceste abordari ale fiintei sociale au in comun o imagine a individului ca un

actor social si un abil manuitor al managementului impresiei, care incearca in permanenta sa 5 Goffman, E, Les rites d’interaction, Editions de Minuit, Paris, 1974 6 Goffman, Erving, Viata cotidiana ca spectacol, Ed. Comunicare.ro, Bucuresti, 2003

6

creeze si sa mentina in ochii celorlalti o imagine de sine pe care el o considera pozitiva.

Raportat la acest mod de a vedea lucrurile, pe care noi il consideram pertinent, am dori sa

vedem aplicabilitatea acestor teorii in spatiul mall-ului si mai ales specificitatea acestora si

masura in care putem vorbi de spatiile comerciale ca niste scene pe care utilizatorii le

folosesc pentru a se afisa, fiind constienti ca sunt priviti si actionand in consecinta, incercand

sa creeze o imagine de sine care ar putea constitui baza unor viitoare interactiuni.

Metodologie

Pentru partea practica vom folosi ca si metode ancheta prin interviu semi-structurat si

observatia participativa, completata de realizarea de fotografii.

Comentariul fotografiilor:

Clase sociale

Am surprins prin intermediul acestor fotografii cateva diferente intre statutul socio-

demografic al vizitatorilor(imbracamintea fiind un indicator al statutului socio-economic, un

element al culturii simbolice).

Chiar de la intrarea in centrul comercial se poate observa cu usurinta marea

diverstitate de persoare ca ii trec pragul, persoane care se diferentiaza una fata de cealalta

prin modul in care se imbraca, modul lor de comportament etc. Un lucru interesant este

faptul ca putem emite si anumite prezumtii cu privire la originea sociala a acestor persoane,

dupa cum se poate vedea si in poze am reusit sa surprindem atat persoane venite din mediul

rural, cat si minoritati, precum si oameni din „lumea buna”, adica persoane care cel putin

aparent au un standard ridicat de trai si mod de viata peste medie. In cadrul centrului

comercial exista astfel un amestec de tipuri de oameni, de tipuri de personalitati, de medii de

provenienta, de etnii, nationalitati, de religii, de clase sociale din care fac parte fiecare dintre

acesti utilizatori.

Culoar interior

Flux de cumparatori pe culoarele centrului comercial, de genuri/varste/statuturi

diferite, ceea ce sugereaza notorietatea complexului. In poza este surprins unul din cele 4

culoare interioare. Culoarele poarta denumiri precum cele date strazilor. Indiferent de ora

zilei, pe aceste culoare fluxul de cumparatori, vizitatori, clienti este impresionant.

Unul din motive poate fi faptul ca pe aceste culoare interioare sunt plasate

majoritatea magazinelor de prestigiu, accesul facandu-se foarte usor, astfel ca un culoar liber,

7

sau putin circulat este o priveliste mai mult decat rara. Asta nu inseamna ca toate persoanele

de pe aceste culoare sunt cumparatori sau clienti, o buna parte dintre acestia folosesc culoarul

doar pentru a privi in interiorul magazinelor, pentru a se informa-cel putin vizual- despre

oferta produselor etc.

Loisir

Lant de magazine fast food, ceea ce demonstreaza ca centrul comercial este in sine un

fel de cultura a petrecerii timpului liber, numarand diferite optiuni de divertisment (fast food,

terase, playground pentru copii, cinematograf).

Dupa indeplinirea „obiectivelor” pentru care s-au prezentat in primul rand in spatiul

comercial, fie acestea cumparaturi de produse dintre cele mai variate, fie utilizarea anumitor

servicii pe care Polus le ofera clientilor ( gen curatatorie chimica, etc) unii aleg sa mai

petreaca un anumit timp in incinta complexului, in speta in zonele amenajate special pentru a

induce o stare de relaxare, liniste, de indepartare de la ideea de urban aglomerant, sufocant.

Astfel, gasim in interiorul centrului comercial Polus mai multe localuri cu profil, gen terase,

locatii fast-food foarte cautate, locuri de joaca special amenajate pentru copii, scena cu

formatie care ofera reprezentatii muzicale live, cinematografe intr-un numar considerabil,

pasarele si banci special amenajate arhitectural pentru a induce ideea de plimbare, destindere,

relaxare. Ca oferta de activitati, centrul comercial Polus poate fi considerat cel putin atractiv

din acest punct de vedere, nefiind necesar sa faci la propriu cumparaturi pentru a putea face

ceva in el.

Panorama

Poza reprezinta o panorama a centrului comercial Polus Center Cluj Napoca, situat la

iesirea spre Oradea din Cluj, in apropierea Metro si Praktiker. Daca v-ati intrebat vreodata de

ce au fost alese la intrare acele turnuri structurale medievale, raspunsul arhitectilor a fost

faptul ca s-a pornit de la ideea de Cluj-Napoca – oras medieval, cetate, o fortareata in centrul

Transilvaniei, astfel ca astazi la intrare in Polus regasim aceste turnuri „medievale” care

anunta intrarea intr-un spatiu inconjurat, imprejmuit, esenta unui oras concentrata intr-un

spatiu in afara lui.

Parcare

Vedere panoramica a parcarii centrului, dispunand de 2500 de locuri de parcare. Am

ales sa facem aceasta poza intrucat ilustreaza, pe de o parte, unul din mijloacele de

8

acces/transport la centrul comercial si pe de alta parte, din punct de vedere sociologic, o

anumita categorie de utilizatori. In orice moment al zilei, cel putin in cadrul parcarii

principale, cea in imediata apropiere a intrarilor in centrul comercial, locurile de parcare vor

fi ocupate, numarul masinilor care stationeaza pe aceste spatii fiind de-a dreptul

impresionant. Desigur o parcare deserveste acele persoane care detin un automobil, sau cel

putin utilizeaza unul pentru a veni la Polus, astfel ca numarul care desi este foarte mare al

masinilor, nu este in totalitate un indicator al numarului de utilizatori ai centrului comercial,

pentru ca trebuie sa includem in calcul si persoanele care folosesc alte mijloace de transport

pentru a ajunge la aceasta destinatie. Insa in ceea ce priveste nisa de parcare si sistem de

parcari, acest sistem este folosit in totalitate, numarul masinilor mentinandu-se mereu ridicat,

mai ales spre finele saptamanii.

Transport

In aceasta fotografie putem observa doua modalitati de transport disponibile

utilizatorilor centrului comercial: transportul gratuit oferit de Polus Center si taxiurile.

In ceea ce priveste transportul gratuit oferit, mentionam ca este vorba de o serie de

microbuse de 18+1 locuri, puse la dispozitia cetatenilor pe o anumita ruta ( in principiu ruta

de transport se aseamana cu cea a transportului in comun pe zona respectiva), si care vin la

un anumit interval de timp la statia din apropierea intrarii in centrul comercial. Insa faptul ca

circula la un interval specific de timp le face insuficiente, utilizatorii ingramadindu-se de

fiecare data la aparitia unui astfel de microbus ce asigura transportul gratuit. De mentionat ca

in toata perioada observatiei, nici un astfel de mijloc de transport nu a plecat din statie avand

macar un singur loc neocupat. Exista oricand alternativa de a folosi serviciile unei companii

de taxi, utilizatorului ii este prezentata informatia necesara cu privire la compania respectiva

( denumire companie, numar de telefon, etc) si poate plasa o comanda in acest sens. In

exteriorul parcarii exista de asemenea un culoar pietonal amenajat pentru cei care aleg

deplasarea pe jos spre casa.

*

In ceea ce priveste observatia participativa, membrii echipei au fost impreuna si

separat in zile diferite si momente diferite ale zilei la locatia respectiva. Astfel:

9

• Sambata, 13/10/2007, ora 13:00 – Hutu Adnana

Vizita a fost facuta din curiozitate, intrucat cu o zi inainte a fost inaugurarea centrului

comercial. Desi nu au fost facute observatii in mod intentionat pentru proiect, consideram

relevanta relatarea intrucat am putut observa diferite tipuri de oameni (batrani, persoane din

mediul rural, tineri, copii), ceea ce releva interesul si curiozitatea clujenilor pentru un astfel

de spatiu nou.

In timpul vizitei am mancat la restaurant si, deoarece era foarte plin, am fost nevoita

sa stau la masa cu alte persoane, cu care am interactionat foarte putin, doar la inceput, in

momentul in care am intrebat daca pot sa ma asez la masa cu ei si in momentul in care i-am

multumit cand una din persoane mi-a dat scrumiera, vazand ca fumez.

De asemenea, mentionez ca m-am intalnit cu o persoana din orasul meu natal, cu care

nu ma vazusem de doi ani.( dialog: „Salut, ce faci?”, „Bine, tu?”, „Uite am venit sa vad cum

e in Polus”, „Si eu la fel”).

• Sambata, 20/10/2007, ora 16:00 – Muresan Adrian si Leonte Ioana

Vizita a fost facuta in interes personal, am petrecut in incinta centrului aproximativ

trei ore, timp in care am acoperit toata zona comerciala, dar cea mai mare parte a timpului am

petrecut-o in Carrefour. Tipurile de interactiunile pe care le-am intreprins: cumparator –

vanzator (in magazinele de imbracaminte), cumparator – vanzator (la casa, unde relatia cu

casiera a trecut de interactiunea pur birocratica, ea cerandu-ne sa nu mai lasam alti

cumparatori sa vina dupa noi, ceea ce a atras un alt tip de interactiune: cumparator –

cumparator, noi si ceilalti cumparatori), cumparator – vanzator (fast-food), cumparator –

cumparator (in cadrul Carrefour, unul din utilizatori ne-a intrebat daca stim unde este raionul

cu mancare pentru animale).

Am observat ca centrul a fost destul de aglomerat la acea ora, parcarea fiind atat de

plina incat taxiul cu care am ajuns acolo ne-a lasat la intrarea in parcare, deoarece nu putea

intra.

• Duminica, 28/10/2007, ora 14:00 – Grigoras Alexandra, Muresan Adrian, Leonte

Ioana

Scopul vizitei a fost de a face fotografiile necesare pentru proiect si de a observa

utilizatorii in spatiile deschise din centrul comercial (culoare, zona cu fast-food-uri, zona

playground-ului, parcare).

10

Centrul nu era foarte aglomerat, insa majoritatea oamenilor erau in zona cu fast-food-

uri, si nu in magazine. Am observat o varietate de oameni (clase sociale diferite,

imbracaminte, stil, varsta), lucru evidentiat si prin fotografii. Nu a existat niciun fel de

interactiune intre noi si ceilalti utilizatori sau intre noi si personal.

• Vineri, 2/11/2007, ora 17:00 – Mehes Meda

M-am indreptat spre Polus Center cu scopul de a-mi achizitiona aparatura electronica.

Ora la care am ajuns a fost ora 17 iar ora plecarii a fost 19, timp in care Timpul petrecut aici

este asadar de aproximativ 2 ore in care am trecut dintr-o parte in cealalta a magazinului, am

facut cumparaturi doar intr-un magazine specializat de electronice, am luat masa la un fast

food si am facut cateva fotografii in piata cu fantana arteziana si in cea cu restaurantele.

Interactiunile care s-au format in acest timp sunt urmatoarele:

Mai intai: interactiunea comparator (utilizator) vanzator, in momentul in care am

mers la magazinul respectiv si am cerut informatii despre produsul pe care vroiam sa-l

cumpar dar si despre altele.

Discutia a fost scurta iar decizia mea nu a fost influentata in nici un fel de catre

vanzator din caza ca informatiile pe care mi le-a furnizat nu au fost concludente. A doua

interactiune a avut loc la restaurantul la care am luat masa. Ea a fost tot de acest tip

(comparator-vanzator) insa de data aceasta vanzatorul a fost convingator si hiperprietenos.

Ultima dintre inteactiuni a fost una nu tocmai placuta si anume: in timp ce faceam fotografii

in pietele pe care le-am mentionat, s-a indreptat un domn de la paza spre mine cerandu-mi

intr-un mod foarte agitat sa nu mai fac fotografii atentionandu-ma ca este interzis din motive

de securitate (lucru care nu era afisat nicaieri de altfel). Facand abstractie de multimea de

oameni din jur care mai faceau fotografii fara sa le fie atrasa atentia, mi-am pus aparatul in

geanta fara sa incerc nicio revolta si m-am indreptat spre iesire.

*

Dupa aceste prime observatii, continuand cu inspectarea literaturii de specialitate si

realizand noi observatii si interviuri, avansand in proiectul nostru, am reusit sa ne apropiem

din ce in ce mai mult de ceea ce am vrut sa observam initial, desi rezultatele nu au fost

tocmai pe masura asteptarilor, in sensul ca anumite ipoteze pe care le-am lansat s-au dovedit

a fi, daca nu false, cel putin imposibil de detectat si stabilit in contextul actual din Cluj

11

Napoca. Pe masura ce ne vom prezenta observatiile si analiza intreviurilor vom reveni la

acest aspect si vom incerca sa tragem niste concluzii, cu prudenta.

Continuand sinteza literaturii de specialitate pe tematica spatiului public identificam

din punctul de vedere al lui Simmel7, ca si principale caracteristici ale acestuia

impersonalitatea, anonimatul, superficialitatea interactiunilor, contacte pasagere, ca si o

consecinta a numarului mare de indivizi din spatiul urban.

In primul rand, indivizii din mediile urbane au ca si caracteristici o atitudine blazata,

indiferenta fata de distinctiile dintre lucruri si o atitudine mentala rezervata. Aceasta atitudine

este determinata de numarul mare de stimuli care actioneaza asupra individului in spatiul

plublic urban, in consecinta aparand incapacitatea de a reactiona la toti stimulii si centrarea

doar pe anumite aspecte care ne intereseaza la un moment dat, avand loc un proces de

selectie, de multe ori inconstient. Mai mult decat atat, apare o indiferenta fata de distinctiile

dintre lucruri, ce are la baza instaurarea economiei complet monetarizate, astfel incat

lucrurile sunt valorizate prin partea cantitativa si raportul lor cu banii, toate obiectele fiind

diferentiate intre ele, nu pe baza calitatile intrinseci, ci pe baza calitatilor valorizate de piata

la un moment dat, bineinteles, prin intermediul mase monetare.

Cu referire la aceasta indiferenta caracteristica spatiului urban, Simmel merge mai

departe, ducand indiferenta pina la o stare de aversiune, repulsie chiar fata de initierea unor

contacte cu ceilalti sau fata de anumite persoane cand acest contact este fortat de imprejurari.

Totusi, pe baza cercetarii curente, noi nu putem merge pina intr-acolo incat sa afirmam ca

asemenea apropieri ar putea duce la conflicte, oamenii manifestand doar indiferenta,

apropiindu-ne mai mult de ideea lui Goffman a interactiunilor necentrate. Afirmam acest fapt

pe baza analizei interviurilor ai a observatiilor, pe care le vom prezenta in continuare.

Am ales sa realizam observatiile in zile diferite ale saptamanii, pentru a vedea daca

exista diferente in ceea ce priveste fluxul de cumparatori si tipologia acestora.

• Luni, 26/11/2007, orele 13-14- Grigoras Alexandra, Leonte Ioana, Mehes Meda

• Duminica, 01/12/2007, orele 17-18- Muresan Adrian si Hutu Adnana

O prima etapa a observatiei a constat in numararea efectiva a persoanelor care intra in

mall, folosind o grila structurata pe sex si varsta (scala nominala folosita pentru varsta:

7Simmel, Georg, “The Metropolis and Mental Life”, 1903

12

copii:0-13 ani, adolescenti:14-21, tineri:22-34, adulti:35-55, varstnici:56-plus). Fiecare dintre

noi s-a pozitionat la portile de acces in incinta centrului comercial Polus Center si a

contabilizat intrarile, timp de jumatate de ora. Ceea ce a rezultat se poate observa in

urmatorul tabel:

Categoria

de varsta

Copii Adolescenti Tineri Adulti Varstnici

M F M F M F M F M F

Gen 42 33 90 125 185 220 164 126 67 52

Totalul de intrari a fost de 1103 de indivizi. Se observa ca majoritatea este

reprezentata de tineri si adulti, aici concentrandu-se 695 dintre utilizatori. Am observat, de

asemenea, ca majoritatea persoanelor erau insotite, de regula de inca 1-2 persoane, iar

majoritatea celor neinsotiti erau barbati, in special adulti, care pareau mai grabiti sau cu un

scop exact al vizitei. Tinerii, dimpotriva, erau mai mult insotiti, mai relaxati, faceau opriri

mai dese, in fata magazinelor sau in zona bancilor sau spatiilor de loisir.

Din primele observatii realizate si prezentate in primul raport, noi am observat o

diversitate de oameni, din privinta mai multor categorii, cele mai relevante pentru studiul

nostru fiind cele de varsta si o anumita dimensiune de statut (bazata pe categoriile educatie,

ocupatie, venit – observate exterior prin imbracaminte, modul de comportament). Spuneam,

astfel, la inceput, pe baza acestor prime obsevatii si analizand fotografiile ca „In cadrul

centrului comercial exista astfel un amestec de tipuri de oameni, de tipuri de personalitati, de

medii de provenienta, de etnii, nationalitati, de religii, de clase sociale din care fac parte

fiecare dintre acesti utilizatori.” Observatiile ulterioare ne-au adus la cateva concluzii putin

diferite fata de ceea ce sustineam noi initial, cu entuziasm si cumva cu fascinatie, cum ca

acest centru ar fi un spatiu eterogen din punct de vedere al categoriile stabilite (spunem

fascinatie intrucat noi am observat initial in acest centru un spatiu egalitar, in care au acces

tot felul de oameni si simplul fapt ca am observat persoane de etnie rroma/persoane de la

tara, mai saracacios imbracate, alaturi de persoane care in mod evident faceau parte dintr-o

categorie sociala ridicata ne-a facut sa credem ca este un spatiu de o alta natura). Desi ne-ar fi

placut sa fie asa, am descoperit ca aceste observatii au fost poate biasate de simplul fapt ca

13

centrul comercial era proaspat deschis. Acest lucru vrea sa spuna ca acest „amalgam” de

persoane pe care noi l-am observat initial se datora tocmai curiozitatii, noutatii spatiului, si

ca, ulterior, s-a facut/incepe sa se faca o segmentare mai clara a utilizatorilor acestui centru

comercial. Pina in acest stadiu, stabilirea acestor tipologii si diferente intre genurile de

oameni care utilizeaza mall-ul ar putea parea o simpla categorizare utila in sfera

marketingului. Totusi, inclinam sa credem ca nu este asa. Prin definirea genului de oameni

care aleg sa vina in Polus definim in sine natura acestui centru, sau altfel spus

„personalitatea” sa; aceste observatii in privinta naturii spatiului, adaugate la geografia

spatiului, credem noi, vor reusi sa ne ofere o imagine asupra genului de interactiuni

desfasurate in acesta. Ar trebui acest spatiu sa contina interactiuni diferite, potrivit

caracteristicilor sale? Daca da, sunt interactiunile existente la momentul de fata in acest

spatiu intr-adevar diferite de alt gen de interactiuni desfasurate in spatiile publice? Daca nu,

care ar fi explicatiile? In mod surprinzator, raspunsurile ne vor fi date de tocmai premisele de

inceput. Dar sa o luam treptat, incercand sa dam un raspuns tuturor acestor intrebari.

In primul rand, sa observam daca si in ce fel sunt planificate interactiunile de

geografia si planificarea centrului comercial.

Intrucat noi am inceput initial analiza acestui centru comercial ca un tot unitar, faptul

ca in acelasi spatiu mai mare sunt inglobate alte spatii mai mici cu functii diferite ne-a facut

sa ne gandim la acest centru comercial ca la ceva diferit, care ar trebui sa contina noutati din

punctul de vedere al utilizarii si al interactiunilor posibile. Am gresit in aceasta abordare?

Este centrul comercial intr-adevar un tot? Consideram utila, in acest moment, separarea

anumitor spatii care functioneaza cumva independent unul de celalalt si analiza acestora

separat, pentru a vedea exact structura lor si pentru a observa in ce fel difera ele de alte spatii

asemanatoare existente. Reducem, astfel, marele centru la spatiile cuprinse in el, spre a vedea

ce se intampla.

Am ales sa impartim spatial centrului comercial pe zone, unde inevitabil sau chiar in

mod dezirabil se formeaza interactiuni. Astfel, am considerat utila o descriere mai exacta a

acestor spatii, pentru a observa ce anume din structura lor ofera posibilitatea initierii unor

interactiuni.

Ca o vedere de ansamblu, mall-ul are patru intrari, in dreptul primeia sunt magazine

de electronice (gen Media Galaxy, Sony Center) si cateva magazine de imbracaminte;

14

indreptul celei de a doua sunt majoritatea magazinelor de imbracaminte si Carrefour-ul, la a

treia intrare se afla o mica piata cu fantana arteziana si spatiul cu restaurante, iar la a patra

gasim complexul cinematografic, Pizza Hut si un spatiu de loisir in care periodic sunt

amplasate diferite atractii: playground pentru copii, scena pentru diferite performari,

showroom.

Astfel, dupa cum am observat si din contabilizarea intrarilor de pe data de

26/11/2007, zonele de mijloc au cel mai mare trafic de utilizatori. Un motiv ar putea fi si

faptul ca podul de acces spre mall directioneaza parcarea in zona respectiva. Din insasi

constructia centrului comercial rezulta doua mari spatii mai prolifice din punct de vedere al

interactiunilor: zona supermarketului Carrefour si zona cu mese si restaurante (spatii largi,

deschise, unde posibilitatea interactiunilor atat cu personalul cat si cu alti utilizatori este mai

mare). Din vizita in supermarket in interes personal cat si din observatiile structurate putem

concluziona ca interactiunile intre utilizator-utilizator au loc cel mai adesea atunci cand este

un interes comun. Spre exemplu, am surprins o interactiune intre doua mame la raionul de

nou-nascuti, intrebandu-se reciproc despre calitatatea produselor. Un alt exemplu ar fi

interactiunea intre barbati la raionul de electronice.

Interactiunile se formeaza in cele multe dintre situatiile existente in supermarketuri si

in zona cu restaurante. Aici putem vorbi si de o geografie a mall-ului.

Spatiile sau fragmentele de spatii despre care este vorba sunt:

In Supermarket (Carrefour):

• Intrarea in supermarket ( presupune sigilarea produselor cumparate din alte

magazine sau chiar a gentilor personale). Aici se produc inevitabil interactiuni datorita

diferitelor situatii in care exista de pilda dezacorduri/ opuneri (ca si in cazul de mai jos..)

• Spatiul imediat urmator, destinat relatiilor cu clientii. Acest spatiu este destinat

special clientilor pentru aflarea anumitor informatii sau pentru depozitarea bagajelor. Iata un

spatiu unde se formeaza in mod intentionat/inevitabil interactiuni.

• Spatiile raioanelor (Cea mai mare parte a magazinului). Aici se afla unul sau mai

multi angajati/ reprezentanti care printre altele, au menirea de a da orice fel de informatii

clientului in legatura cu produsele din raionul respectiv.

• Spatiul cabinelor de proba. Aici se afla angajati pentru supravegherea cabinelor.

15

• Spatiile unde produsele sunt servite de catre personalul supermarketului

(Cosmetice, tigari, mezeluri, legume/fructe, lactate si alte produse vrac)

Spatiile unde se afla casele de marcat

Practic toate spatiile presupun interactiuni si astfel ele se produc inevitabil. Pina aici,

nu observam nimic diferit fata de ceea ce se intampla intr-un supermarket obisnuit. Si, dupa

cum ne spune si bunul simt, nici nu ar exista motive sa fie altfel. Se pare ca observatiile ne

conduc spre a afirma ca simplul fapt ca acest supermarket este situat intr-un mall, intr-un

centru comercial care il inglobeaza nu face sa difere structura sa, modul de organizare a

spatiului si implicit, interactiunile derulate in cadrul sau.

In ceea ce priveste zona cu restaurante, in mijloc sunt amplasate mesele, separat

pentru fumatori/nefumatori, pe una din laterale sunt fast-food-urile, iar pe cealalta magazine

cu imbracaminte, separate de un culoar. Acest spatiu, chiar daca nu impune interactiuni

directe, este un spatiu in care indivizii se relaxeaza, privesc in jur, ii analizeaza pe ceilalti,

gesturi ce se pot constitui in premisele unor interactiuni. Mai ales cand spatiul este aglomerat,

spre exemplu in weekend-uri, interactiunile pot fi mai numeroase, uneori din necesitate

(indivizi necunoscuti pot sa imparta aceeasi masa – exemplu relatat in una din primele

observatii). Astfel, avem unul dintre cele mai importante motive ale interactiunilor: interesul

comun sau nevoia de anumite lucruri/de ajutor, care nu poate fi satisfacuta decat prin

apelarea la ceilalti.

Nici la nivelul acestui spatiu nu putem afirma ca observam ceva evident diferit fata de

ceea ce se intampla intr-un restaurant obisnuit, situat in centrul orasului, spre exemplu. Avem

aceleasi situatii, aceeasi impartire a spatiului.

Daca trecem mai departe si analizam magazinele, vom ajunge la aceeasi concluzie si

anume ca ele in sine nu au nimic diferit fata de magazinele din centru, poate doar marca,

firma, dar acest aspect nu este relevant in acest moment.

In momentul de fata, centrul comercial ni se prezinta ca un conglomerat de spatii

diferite, fiecare cu aceleasi functii si caracteristici pe care le poseda si in contextul

pozitionarii lor separate. Ar fi util, in acest stadiu, sa trecem la analiza interviurilor realizate,

pentru a vedea ce anume ne releva ele cu privire la acest fapt, care este perceptia oamenilor

asupra acestui mall.

Analiza comparativa a datelor obtinute in urma interviurilor

16

La nivelul interactiunilor am observat ca majoritatea se rezuma la interactiuni

focalizate pe directia utilizator-personal, fiind motivate de diverse nevoi sau obtinerea de

informatii strcite, precise, foarte putini dintre intervievati mentionand ca au intretinut relatii

utilizator-utilizator. In plus daca aceste interactiuni au avut loc ele s-au mentinut la un nivel

superficial, de scurta durata, care s-au limitat la spatiul si timpul prezent.

Astfel, interactiunile, atat cele utilizator - utilizator cat si utilizator - personal au fost

cumva fortate de imprejurari tinand de geografia spatiului ( interactiunile au avut loc in timp

ce se statea la coada, la mesele din zona cu restaurante, la supermarket : “In timpul vizitei am

mancat la restaurant si, deoarece era foarte plin, am fost nevoita sa stau la masa cu alte

persoane, cu care am interactionat foarte putin, doar la inceput, in momentul in care am

intrebat daca pot sa ma asez la masa cu ei si in momentul in care i-am multumit cand una din

persoane mi-a dat scrumiera, vazand ca fumez.”- F, 22, studenta).

Am mai delimitat totusi si o categorie de utilizatori ai centrului comercial care se

diferentiaza de cei descrisi anterior, care vad in mall un mod de divertisment, de petrecere a

timpului liber si de a cunoaste persoane noi, mai ales de sex opus. Aceasta categorie este

formata din persoane de sex masculin, adolescenti sau tineri, care, dupa cum afirma M, 20,

student :” mai apreciem formele domnisoarelor ce incanta privirea si incercam sa intram in

vorba cu ele”.

Totusi scopul principal este unul comercial :”vin aici ca sa cheltui bani nu ca sa

cunosc oameni” (M, 22, student). Aceasta remarca trebuie sa ramana totusi una prudenta

deoarece concluzia noastra ar putea fi influentata de faptul ca nu am vorbit cu o varietate

mare de oameni, din cauza accesibilitatii reduse.

Sintetizand motivatiile principale ale folosirii mall-ului, in ordinea importantei si a

aparitiei lor, de la inceputul deschiderii centrului Polus, avem: in primul rand curiozitatea si

noutatea spatiului pentru Cluj sunt cele care i-au atras pe majoritatea intervievatilor (noutate

adusa prin deschiderea unor restaurante noi, gen KFC, Pizza Hut si magazine de renume

international), o motivatie in plus fiind faptul ca se gasesc mai multe magazine comasate in

acelasi spatiu reducand astfel timpul destinat cumparaturilor.

De asemenea, majoritatea persoanelor vin aici pentru cumparaturi specifice, putini

fiind acei care „vaneaza reducerile” (M, 20, student) sau isi petrec timpul liber aici.

17

Incercand o analiza comparata a interviurilor, in ceea ce priveste specificitatea

interactiunilor, observam ca nu reiese nimic neobisnuit la nivelul interactiunilor/utilizarii

spatiilor; totusi, transpare din analiza o anumita valorizare pozitiva pe care o acorda indivizii

ideii de mall: au fost curiosi sa mearga sa vada, au o idee unanima si anonima despre ceea ce

inseamna mall-ul-in special prin intermediul culturii americane, au grija cum se imbraca, unii

dintre ei, sau cel putin sunt constienti ca cei din jur acorda o atentie deosebita acestui lucru;

in general sunt de acord ca mall-ul aduce ceva in plus si sunt constienti de faptul ca cei din

jur il apreciaza. Unii au chiar si ideea ca mall-ul se potriveste unor anumite categorii – tineri

in general sau adulti cu bani, categorii valorizate pozitiv in societate la modul general.

Desi din relatarile intervievatilor putem ajunge la aceleasi concluzii pe care le-am

intuit anterior, si anume ca aceste spatii continute in cadrul centrului comercial nu difera de

altele asemanatoare (potrivit caracteristicilor identificate de Simmel si prezentate mai sus:

impersonalitate, indiferenta, anonimat, blazare), dar plasate individual, desi la nivelul

interactiunilor nu putem observa nimic diferit, modificat fata de majoritatea interactiunilor

din spatiul public, ramane totusi ceva care ne face sa credem ca in interiorul spatiului mall-

ului se petrece mai mult decat atat, cu predilectie la nivelul unei anumite categorii de varsta,

si anume cea a adolescentilor si tinerilor, pe de o parte, si, pe de alta parte, la nivelul

categoriei de adulti cu resurse materiale peste medie. Toate acestea desi in Carrefour nu

exista nimic special fata de Kaufland, desi in spatiul cu mese nu se manifesta comportamente

diferite fata de cele prezente intr-un restaurant, desi magazinele au aceeasi structura si

aceleasi vanzatoare, mai mult sau mai putin binevoitoare.

Ne-am intrebat la un moment dat daca acest centru ar trebui sa contina interactiuni

diferite, potrivit caracteristicilor sale. Noi suntem de parere ca da. Este posibil ca tocmai

aceasta trecere de la un spatiu la altul sa faca diferenta. Se trece rapid prin mai multe functii,

mai multe utilizari, mai multe roluri. Raspunsul ar putea fi aici. De ce, atunci, la nivelul

observatiilor, nu regasim aceasta presupozitie? Aici e momentul sa revenim la primele

constatari. Polus Center este un spatiu nou pentru Cluj. E posibil ca tocmai noutatea

spatiului, ceea ce ne-a atras pe noi in acest studiu, sa induca o stare de nedeterminare in

privinta normelor sociale, a modului de comportament intr-un astfel de spatiu si indivizii sa

nu „isi fi intrat inca in rol”? Altfel spus, utilizatorii nu s-au adaptat pe deplin la acest mediu si

nu isi dau seama de oportunitatile si lucrurile diferite pe care un asemenea spatiu le ofera. Ar

18

fi util, atunci, pentru a ne putea elibera de indoieli si a putea oferi niste raspunsuri pertinente,

sa reluam analiza peste catva timp, cand oamenii vor fi trecut de aceasta perioada initiala de

experimentare a acestui spatiu.

Pe parcursul cercetarii, a inspectarii literaturii si a muncii de teren, putem delimita

doua abordari majore, distincte, in ceea ce priveste imaginea spatiului public urban.

Abordarea de inceput a fost cea goffmaniana, conform careia actorul social este in primul

rand un interactant; el se foloseste, asemenea unui actor, de punerea in scena, managementul

impresiilor, si in general, incearca creearea unei impresii de sine agreabila celorlalti. Pe de

alta parte, Simmel vede spatiul public ca pe un loc impersonal, nota dominanta fiind

anonimatul, blazarea si indiferenta la majoritatea stimulilor din jur, si implicit a celorlalti

indivizi.

In baza acestor doua perspective si analizand intreviurile si observatiile participative,

ajungem la o abordare de mijloc, cu o predominanta pe linia lui Simmel, astfel intervievatii

fiind in primul rand centrati pe scopul lor, de obicei prestabilit inainte de a merge la mall,

neacordand foarte mare importanta celorlalti, fiind constienti de prezenta lor, dar nu

reactioneaza intr-un mod activ la acestia. Totusi, se observa la majoritatea subiectilor o

atentie medie in privinta imaginii propriei persoane, la nivelul vestimentatiei si a

comportamentului afisat, dar care sunt proprii oricarei iesiri in public: “ma imbrac, bine, nu

in hainele de casa, dar nici in cele de club”(F, 22, studenta).

Limite ale cercetarii

Una dintre principalele limite ale acestui proiect o indentificam in aria metodologica,

mai specific accesibilitatea catre anumite categorii ale populatiei studiate (din punctul de

vedere al educatiei si, mai important, al varstei).

Tot o limita cu privire la realizarea interviurilor ar fi numarul destul de redus al

acestora (9 interviuri).

O limita de alta natura ar fi tocmai noutatea temei in Romania si a spatiului studiat

pentru Cluj, ceea ce ne-a atras la inceput, dar care ne-a ingreunat demersul.

19

Bibliografie:

• Alexander, C. Jeffrey, Seidman, Steven, Culture and Society. Contemporary

Debates, Cambridge University Press, New York, 2000

• Comsa, Mircea, Stiluri de viata in Romania dupa 1989, Ed. Presa Universitara

Clujeana, Cluj Napoca, 2006

• Dancu, Sebastian Vasile, Comunicarea simbolica, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2003

• Goffman, Erving, Viata cotidiana ca spectacol, Ed. Comunicare.ro, Bucuresti, 2003

• Goffman, Erving, Les rites d’interaction, Ed. De Minuit, Paris, 1974

• Harre, R.; Clarke, D and De Carlo, N, Motives and Mechanisms: An introduction to

the Psychology of Action, London, 1985

• Rengle, Oana, Qualitative Research Manager pentru Mercury Research,

Cumparatorul roman la intalnirea cu hypermarketul

• Simmel, Georg, “The Metropolis and Mental Life”, 1903, de pe site-ul

http://socasis.ubbcluj.ro/~seminar/Urbana/resurse%20sociologie.htm , accesat pe data de

19/12/2007

• Weber, Max, Economy and Society, University of California Press, 1978, vol. 2

20

Anexe

I. Grila de interviu

1. Cat de des vii in Polus Center?

2. Ce mijloace de transport folosesti pentru a ajunge aici?

3. In ce scop vii in Polus Center? (shopping, petrecere timp liber, restaurante)?

4. De obicei, cu cine vii? (singur/a, cu prietenii)

5. Ai cunoscut persoane noi in Polus? Daca da, ai mentinut legatura cu ele?

6. Ai fost abordat/a in vreun fel in Polus de catre un necunoscut? In ce scop?

7. Cand vii in Polus te imbraci casual, sau intr-un mod special?

II. Interviuri

Grigoras Alexandra

Interviu 1

Intervievata : Cosmina (prietena), 22 de ani, studenta la Facultatea de Litere, UBB

Interviul a avut loc pe data de 26 nov 2007, ora 18:00- 18: 20, apartamenul prietenei

mele

In camera eram doar noi doua, atmosfera relaxata.

Operator de interviu:Ai fost vreodata in Polus center?

Intervievata: da, de vreo 3-4 ori de cand s-a deschis

O; in general cu ce mijloc de transport ajungi acolo?

I: ultimile dati cand am fost pe jos. E foarte aproape de mine, la o statie si un pic deci

nu are rost sa astept mijlocul de transport in comun care nu stiu cand vine sau si cu taxi nu

are rost sa ma duc, de obicei cu taxi ma intorc atunci cand am cumparaturi.

21

O: ai spus ca polus e aproape de tine. Ai preferat vrodata sa mergi aici decat in

magazinele din centru, de exemplu?

I: prima data am fost din simpla curiozitate sa vad care e faza acolo,; inainte de acest

mall nu era nimic de genul in Cluj si am vrut sa vad cum e dar dupa aia am preferat sa merg

acolo pentru ca e mai mare si ai mai multe magazine la un loc, e mai comod si e mai usor sa

iti gasesti ce iti trebuie decat sa mergi in centru de la un magazine la altul cand ai nevoie de

ceva.

O: la inceput ai fost acolo din curiozitate. Urmatoarele dati din ce motiv ai fost acolo?

Sa faci shopping, sa mananci ceva ce nu gasesti in alta parte, sa te relaxezi?

I: pai de fiecare data am cam fost pentru alte chestii. Am fost sa imi cumpar si haine,

am fost sa imi cumpar si birou, am fost o data la pizza hut pentru ca stiam ca nu este in alta

parte in cluj si am vrut sa vad cum e in Romania ca am incercat in alte parti si am fost

curioasa.

O:in polus mergi de obicei insotita sau singura?

I: Pai de obicei merg insotita pentru ca mi-I cam ciudat sa merg asa in ditamai

magazinul si sa umblu singura cand am nevoie de ceva sau chiar daca nu caut ceva in mod

special. E asa de mare locul incat petreci cateva ore acolo si sa mergi singur… asa

cand mergi cu cineva mai ai cu cine discuta, mai schimbi pareri.

O: poate cunosti persoane noi acolo, te-ai gandit la posibilitatea asta?

I: cunosti persoane noi dar e cam ciudat ca nu prea stiu cum ai putea sa le abordezi

direct.

O: cand ai mers in polus ai avut ocazia sa cunosti si sa vorbesti si cu alte persoane ,

atat angajatii de acolo cat si altii?

I: de vorbit da, dar in sensul ca ce s-a intamplat a ramas acolo, nu s-a continuat cu

nimic.

O: da-mi niste exemple de persoane cu care ai vorbit acolo

I: am vorbit la casa din Carrefour atunci cand mi-am cumparat anumite chestii, dar la

genul “buna ziua”- “buna ziua”, “ aveti card” si atat….a, la casa, mi-aduc aminte odata, eram

cu o prietena, nun e-am luat cos, aveam bratele pline cu cumparaturi si o doamna mai in

varsta din fata noastra s-a oferit sa ne dea o sacosa si de acolo a pornit o discutie pe

cumparaturi si cum era inainte, pe vremea comunismului, si ca era mai usor pentru ea, si ca

22

ce si-a cumparat ea in ziua aia, ca ar fi vrut sa isi ia mai multe da e cam greu cu transportul si

lucruri de genul.

O: din ce mi-ai spus pana acum practic conversatia era mai mult de partea ei, voi cum

participate la conversatia respective?

I(rade): da, noi mai mult dadeam din cap chiar daca nu eram de accord cu ce zicea,

mai ales la fazele cu comunismul si ca era mai bine atunci dar nu ne-am permis sa o

contrazicem sau ceva de genul pentru ca nu era o situatie familiara sa iti poti permite sa

vorbesti cu cineva si pur si simplu am dat din cap sau ne-am strambat dar am lasat-o la modul

asta asa…nu ne-am lansat intr-o discutie mai aprinsa.

O: avand in vedere ca nu erati de accord cu ea, crezi ca daca ar fi fost alta situaite, ti-

ai fi spus parerea?

I:da, de exemplu eu acasa cu taica-miu ma cert mereu pe treaba asta, nu sunt de

accord cu el si cu comunismul dar atunci nu se cadea, nu o cunosteam si era ciudat…nu mi-

as fi spus punctual de vedere.

O: sa zicem atunci ca ai fi fost pe o banca in parc cu prietena ta si aceasta doamna ar

fi venit la voi si ar fi inceput conversatia asta, crezi ca atunci ai fi spus ce gandeai?

I: poate, adica daca eram in parc si ea ar fi dechis subiectul asta poate as fi intrebat-o

mai multe, de ce crede asta, si mi-as fi zis si eu parerea, dar asa, la rand…

O: alte tipuri de interactiuni de genul ai mai avut? Sa zicem cand ai stat la coada la un

fast-food, s-au intr-un magazine…

I: nu , de obicei daca vreau sa intreb ceva sau am nevoie de ceva intreb angajatii si in

plus merg cu prietenii mei acolo.

O: dar la modul priviri schimbate, ai avut acest gen de interactiuni?

I (rade): daca imi placea de vreun baiat sau asa ma uitam sic and observam ca se uita

si el intorceam capul (rade) si asa ramanea.

O: acum as vrea sa te intreb de modul in care te imbraci atunci cand mergi in mall. Te

imbraci normal sau mai special?

I: pai depinde…intr-un fel ma imbrac cand merg la scoala si altfel atunci cand merg

in club…la ce te referi?

O: atunci cand mergi in polus dai o atentie mai speciala vestimentatiei?

23

I: da, intr-un fel, adica nu ma imbarc asa cum ma duc la billa pentru un iaurt dar nici

ca si cum m-as duce in club. Ceva intre…sunt multi oameni care merg acolo, pe care ii vezi

si te vad, nu poti merge imbracat in trening, nu?

O: spuneai ca esti vazut si vezi la randul tau oamenii…atunci cand mergi in mall ai

obiceiul sa ii observi pe ceilalti, sa te uiti mai atenti la ei?

I: da, e normal, ma uit la modul cum sunt imbracati, ce isi cumpara, sunt mai atenta

asa decat ca atunci cand merg pe strada…si atunci ma mai uit dar numai la ce iti sare in ochi,

aici esti mai atent, analizezi si asa, fara sa vrei uneori.

O: si in general ce fel de oameni ai vazut in mall?

I: pai tot felul de oameni, de la tinerii care merg acolo parca merg in club, numai ca sa

se afiseze, la bunici cu nepotei, tot felul de oameni, fie ca vor sa cumpere ceva sau numai sa

se uite.

O: mersi mult ca mi-ai dat interviul asta, o sa-mi fie de ajutor la scoala.

I: nici o problema (zambeste)

Interviu 2

Intervievat: Vlad (prieten), 22 ani, student la Facultatea de Geografie, UBB

Interviul a avut loc in data de 06/01/08 in aartamentul meu

Atmosfera relaxanta, muzica in background

O: iti amintesti cam cat de des ai fost in Polus Center in ultimile saptamani?

I: in total am fost de vreo 3 sau 4 ori.

O: ce mijloace de transport folosesti ca sa ajungi pana sau de la acest centru

commercial?

I: de cele mai multe ori am mers pe jos deoarece autobuzele spre Polus Center merg

prea rar. Nu ma impac cu orarul lor si in plus stau in Manastur iar din Manastur e foarte usor

sa ajungi in Polus Center. Iar daca as fi stat in Marasti as fi mers in Iulius Mall.

O: si optiunea ta pentru Polus Center e mai mult spatiala?

24

I: in mod sigur. Nu are nici un sens sa merg pana in celalalt capat de oras ca sa imi

cumpar ceva.

O: in ce scop vii la Polus Center? Sa faci cumparaturi, sa iti petreci timpul liber, sa

mananci?

I: merg acolo cand fac cumparaturi deosebite, cand vreau mai special, mai deosebit.

O: si ce anume intelegi prin ceva special?

I: adica nu m-as duce la Polus Center sa imi iau mancare sau tigari, nu stiu…cand am

ceva anume in minte

O: si acel ceva special nu l-ai putea gasi, de exemplu, in magazinele din centru?

I: ba da, dar am mai mari sanse sa gasesc acel ceva special in Polus pentru ca sunt

mai multe magazine la gramada si e mai usor sa merg prin mall 2 ore decat sa merg prin cluj

6 ore, nu crezi?

O: de obicei mergi singur sau insotit in mall?

I: de fiecare data am fost insotit, asa s-a intamplat.

O: preferi sa mergi insotit?

I: nu e vorba de asta, daca vreau sa imi cumpar ceva ma duc si imi cumpar, nu stau pe

acolo sa ma plimb.

O: ai cunoscut persoane noi in Polus Center sau ai vorbit cu persoane pe care pana

atunci nu le cunosteai?

I: nu. nu cred ca e un loc unde te duci sa cunosti oameni, e un loc unde te duci sa iti

cheltui banii…dar am vorbit cu oamenii de la casa de marcat, am intrebat pe cineva de la

paza unde au biroul pentru garantii . daca asta se cheama cunoscut de oameni noi atunci am

cunoscut oameni noi.

O: ai fost vreodata abordat in mall de o persoana necunoscuta care sa iti ceara

indicatii, de exemplu?

I: nu, din cate imi aduc aminte nu mi s-a intamplat. Si nici eu nu am cerut informatii

de la necunoscuti, daca am ceva de intrebat, intreb persoanlul, oricum ei stiu cel mai bine ce

se intampla pe acolo.

O: cand mergi in Polus te imbraci intr-un mod special, cu alte cuvinte ai grija la

vestimentatie?

25

I: nu, ma imbrac ca de obicei …(zambeste). Nu cred ca am nevoie de o costumatie

speciala ca sa fac cumparaturi.

O: si inafara de cumparaturi ai mai avut vreo activitate in Polus?

I: am mancat o data acolo, pui de la KFS si nu din curiozitatea mea.

O: dar cum s-a intamplat?

I: persoana cu care eram a insistat sa mancam.. a fost bun dar nu as mai manca acolo

(rade)

O: de ce?

I: prefer sa mananc puiul facut de mine care e foarte bun decat ala la suprapret

(zambeste).

O: mersi pentru interviu, o sa imi fie folositor.

I: no problem

Mehes Meda

Interviu 1

Date despre respondent:

Sex: masc.

Ocupatie: student.

Varsta: 22 ani.

Locatie: Acasa la respondent.

Durata interviului: ~ 20 min.

Acord inregistrare: cerut si acceptat inaintea interviului

Dorinta intervievatului ca identitatea sa sa ramana anonima.

Operator: Ai fost vreodata in Polus Center?

Intervievat: Da, am fost de doua ori pana acum, de cand s-a deschis.

26

O: Mergi des?

I: Mmm, cam o data, de doua ori pe luna..cand nu am ce face..

O: Ce mijloace de transport folosesti pentru a ajunge la Polus?

I: De multe ori merg pe jos, ori daca nu i-au autobuzl o statie..ca stau destul de

aproape..

O: In ce scop mergi in Polus Center?

I: In principal sa pierd timpul si..rareori sa cumpar ceva

O: Mergi si la restaurantele de acolo?

I: Merg la KFC ca e chiar mancare buna si la un pret ca lumea si in rest..nu ma prea

pasioneaza sa dau banii pe mancare..

O: Cand mergi in Polus te imbraci intr-un mod special?

I: Nu, chiar nu-mi pasa..

O: De obicei cu cine mergi in Polus?

I: Pai..cu prietena mea, daca nu cu colegi de la facultate

O: Singur mergi?

I: Singur, nu..n-am fost niciodata..eventual numai daca ma intereseaza ceva anume..la

un magazin, un produs si sunt nevoit sa ma duc pana acolo sa ma interesez..si nu vine nimeni

cu mine..atunci chiar ma duc, dar ma duc numai scurt si fara nici un fel de alt motiv..chiar

numai sa aflu o informatie sau ceva.

O: Ai cunoscut persoane noi in Polus?

I: N-am cunoscut nici o persoana noua..nici macar nu am cvazut persoane pe care le

cunosc.

O: Ai fost abordat in vreun fel de o persoana necunoscuta?

I: Am avut o altercatie...(zambet) cu diferiti pasnici de acolo..adica doi..

O: Poti sa-mi povestesti in amanunt, te rog?

I: da, ..mm..pai odata mai demult..parca prima data cand am fost, am luat si aparatul

de fotografiat cu mine si int-o piata de acolo..in cea mai mare unde se si mananca, am vrut sa

fac niste poze..dupa care a venit un paznic la mine si..mm..bine, n-a venit la mine ca era la 20

de metri si a strigat ca ce fac acolo si..prin semne ne-am inteles ca eu n-as sti ca nu se fac

poze..dar n-a decurs prea violent (zambet)..(intrerupere)

O: Dar tu stiai ca nu ai voie sa faci poze?

27

I: Nu, nu, nu..n-am vazut nici un semn, ca de obicei ma uit dupa semne..interzis

fotografiatul..sau cani, animale sau altceva..

O: Deci practic, conversatia intre tine si paznic a fost una...nonverbala, ca sa spun

asa..

I: Da, prin semne imi arata ca nu e voie si eu am dat din umeri, facandu-ma ca nu stiu

depre ce e vorba..(intrerupere)

O: Dar nu s-a apropiat de tine sa-ti explice?

I: Nu, si in primul rand nu putea sa se apropie ca eu stateam pe scari...si in al doilea

rand nu cred ca merita efortul..numai eventual daca, continuam sa fac poze..

O: Ok. In ce imprejurari te-ai gandit sa initiezi o conversatie cu cineva in Polus?

I: Pai, as initia o conversatie doar in cazul in care as avea nevoie de informatii, asta ar

insemna chiar numai de la personalul care lucreaza acolo...sau eventual cat e ceasul

(zambet).. mai mult nu..

O: Ok. Daca de exemplu, stai la un rand, in Carrefour sau intr-un magazin mai

aglomerat si iti suna telefonul sau trebuie sa discuti cu persoana cu care esti...practic o

discutie privata, cum reactionezi..daca este multa lume in jurul tau?

I: Pai sa o luam pe rand..de obicei nu stau la rand ca nu-mi place si doi la mana, daca

imi suna telefonul..daca nu e cineva important nu raspund si daca e cineva important si

asteptam tefelonul ala..nu cred ca m-as distanta prea mult..nu, as ramane acolo..

O: Sa zicem, daca te plimbi prin Polus si vrei sa te asezi in una din piete..acolo unde

sant banci sau acolo unde sant restaurantele cum procedezi?

I: Pai daca nu sunt locuri, nu stau..in primul rand nu-mi place agitatia si inghesuiala si

daca, chiar as avea nevoie de o pauza, as iesi din cladire si m-as pune undeva pe o bordura

daca nici afara nu este vreo banca, daca sunt locuri, atuncia foarte bine, ma pun undeva

acolo..cu cant sunt mai putine persoane cu atat e mai bine.

O: Ti s-a intamplat vreodata sa surprinzi pe cineva care te priveste..tot asa intr-o

aglomeratie sau intr-un magazin cand astepti la rand..sau invers?

I: Mmm, depinde..(intrerupere)

O: Cum reactionezi in situatii dinastea?

28

I: Nu reactionez nicicum..pentru ca la atata lume nu poti sa eviti sa nu fi

privit..normal ca totdeauna cand te uiti in jur se uita cineva la tine..ba ca esti tuns chel..ba ca

vorbesti urat..dar nu ma deranjeza.

O: Cum te raportezi atunci cand este vorba de o situatie penibila sau..mai

neobisnuita?

I: Daca mi se intampla mie ceva penibil?

O: Sau neobisnuit..cum reactionezi?

I: De obicei ma enervez repede si vorbesc cu voce tare..asa incat sa ma auda si altii

(zambet)..

O: Pot sa-mi dai un exemplu..o situatie..?

I: Da..ultima data in care am fost la Carrefour, care e in incinta la Polus...am vrut sa

intru sa caut ceva..si am avut aparatul la mine..intr-o geanata mare care nu se putea sigila, ca

de obicei se sigileaza genti sau aparate de fotografiat sau de filmat ca sa nu se filmeze sau sa

se fotografieze inauntru..si am avut o geanta mai mare iar domnul acelade la paza, de la

intrare mi-a zis ca nu se poate sigila si sa ma duc cu ea sa o las la relatii clienti..din cate am

vazut eu la relatii clienti nu mi se parea un personal foarte competent si i-am zis domnului ca

mai bine nu intru decat sa o las acolo..si..dupa care am mai incercat la o doamna de

acolo..daca se poate intra totusi cu geanta..la care ea raspunde foarte relaxtata ca nu e nici o

problema si..nu o prea interesa de geanta mea si de car eu inauntru..dupa care a venit domnul

acela si i-am zis ca..colega lui nu a spus nicic ca nu e voie cu geanta..acesta s-a enervat destul

de tare si a injurat..si mi-a pus doua sigilii pe fermuar si..asta a fost tot..(zambet)..era foarte

nervos..intr-un fel il inteleg ca asta a fost datoria lui, dar pe de alta parte ar trebui sa

comunice mai mult cu colegii si sa fie pe aceeasi unda...nu, unul te lasa si celalalt nu..

O: ok...Sa zicem ca stai pe o banca in una dintre pietele din Polus sau la un

restaurant..daca ar veni o persoana si ar initia o conversatie cu tine, cum ai reactiona?

I: As raspunde la intrebare..Scurt si la subiect..

O: Si daca ti-ar place acea persoana..ai povesti mai mult?

I: Daca m-as plictisi de moarte si asa astepta pe cineva sa iasa dintr-un magazin

probabil ca as mai vorbi putin..dar daca nu..

O: Deci, practic n-ai fi interesat sa te imprietenesti cu persoana respectiva..

I: Nu, nu merg acolo sa ma imprietenesc cu persoane..

29

O: Ok..Pai cam atat am avut sa te intreb. Multumesc pentru ca mi-ai acordat acest

interviu.

I: Cu placere.

Interviu 2

Date despre respondent:

Sex: fem.

Ocupatie: masterand

Varsta: 24

Locatie: Acasa la respondent.

Durata interviului: ~15 min.

Acord inregistrare: cerut si acceptat inaintea interviului

Operator: Ai fost vreodata in Polus Center?

Intervievat: Da, de mai multe ori.

O: Mergi des?

I: Destul de des pot spune. Merg odata pe luna.

O: Ce mijloace de transport folosesti pentru a ajunge la Polus?

I:..Pe jos..(zambet) de intors tot pe jos..sau foarte rar cu taxiul daca ma duc in

Carrefour si am cumaraturi alimentare.

O: In ce scop mergi in Polus Center?

I: ...Ca sa ma duc in Carrefour sau sa mananc la Kentuky..

O: Deci exclusiv cumparaturi si restaurant?

I: Da.

O: Cand mergi in Polus te imbraci intr-un mod special?

I: Nu! Nu ma imbrac nicicum...Ma duc in Carrefour si imi cumpar suc si

dulciuri..(zambet)..si ce as cumpara si din Cora, numai ca, cand ies din Carrefour pot sa ma

duc sa mananc si la Kentucky.. si toata treaba dureaza cam doua ore.

O: De obicei cu cine mergi in Polus?

30

I: ..Cu prietenul meu..sau..cu prieteni..

O: Singura mergi vreodata?

I: Nu! Nu m-as duce..Asa m-as duce undeva aproape la cumparaturi

O: A fost vreo situatie in care ai cunoscut persoane noi in Polus?

I: Da.

O: Posti sa-mi povestesti te rog?

I: Pai cand ma plimbam cu prietenul meu am facut cunostiinta cu persoane care

munceau acolo, fiind nou Polusul..si s-au angajat in vreun magazi..

O: Dar cum ai ajuns sa le cunosti?

I: Pai prietenul meu mi-a facut cunostiinta..el le cunostea..

O: Ai fost abordata in vreun fel de o persoana necunoscuta?

I: Da. De promoteri..care faceau reclame la ceva. Atata, scurt de tot.

O: Ai incercat vreodata sa initiezi vreo conversatie si in ce imprejurari? Oriunde, in

piete sau daca stateai la restaurant?

I: Numai daca intrebam de un magazin anume..asta a fost o ocazie, o singura data

cand am intrebat si asta la inceput cand nu cunosteam..iar dupa aceea nu prea am abordat pe

nimeni pentru ca n-am avut dece.

O: Ti s-a intamplat vreodata sa surprinzi pe cineva care te priveste..tot asa intr-o

aglomeratie sau intr-un magazin, de exemplu cand asteptai la un rand..sau invers?

I: ...Nu cred..pe mine personal nu...

O: Atunci cand, de exemplu intr-o aglomeratie, astepti la un rand, deci este multa

lume in jurul tau si iti suna telefonul si practic trebuie sa porti o conversatie mai privata cum

reactionezi?

I: Pai, de exemplu daca imi suna telefonu cand sunt intr-un magazin, ies afara pentru

ca nu mi se par atat de aglomerate magazinele si atunci e aiurea sa raspund acolo si sa stau

numai asa si rar mi se intampla sa raspund si sa ma uit mai departe la o haina sau sa imi vad

de cumparaturi..

O: Si daca te afli la un rand?

I: Prefer sa sun eu mai tarziu persoana in cauza.

O: Cum te raportezi atunci cand este vorba de o situatie penibila sau..mai

neobisnuita?

31

I: Pai cred ca incerc sa trec repede peste si sa-mi vad mai departe de drum..in cele mai

multe cazuri atunci cand vine un promoter si se grabeste sa-ti explice ceva si ori nu ai

rabdare, ori te simti tu nasol in locul lui..cum a fost astazi, ca a venit o tipa afro-americana

care facea reclama la un axe care mirosea a ciocolata..trimitrea e clara..si nu prea vorbea

romaneste si te concentrai sa intelegi ce vrea dar esential era ca mirosea a ciocolata..si cand

te uitai la ea iti venea sa razi..si atunci cred ca m-am inrostit putin..prietenul meu sigur

(zambet) si am zis multumum si am mers mai departe..

O: Sa zicem ca stai pe o banca in una dintre pietele din Polus sau la un

restaurant..daca ar veni o persoana si ar initia o conversatie cu tine, cum ai reactiona?

I: Incerc sa raspund cat mai scurt la ce ma intreaba.

O: Si totusi daca ti se pare persoana una agreabila?

I: Nu cred..de obicei sunt cu prietenii si atunci nu stau sa povestesc cu altcineva si rar

mi s-a intamplat sa intalnesc alti colegi pe acolo..nu, nu..nu prea. Nu am stat la discutii si la

povesti, pentru mine Polus-ul e..ma duc cumpar si in doua ore sunt gata.

O: Ok Mersi. Cam atat am vrut sa te intreb.

Leonte Ioana

Interviu 1

Data interviu: 28.11.2007

Durata interviu: 14.30 – 15.10

Nume: Petriu Maria - Ecaterina

Sex: feminin

Varsta: 22 ani

Ocupatie: studenta

Relatie cu intevievatul: prietene

Locatie intreviu: Persoana intrevievata este colega mea de camera, astfel ca intreviul

a avut loc in camera noastra, mediul a fost familiar iar discutia a decurs liber.

O: Ai fost pina acum vreodata in Polus Center?

I: Da, de vreo trei-patru ori.

32

O: Care a fost scopul vizitei tale acolo?

I: Pai de cateva ori am fost in Carrefour si o data am fost la un interviu pentru un job.

O: In Carrefour ce fel de cumparaturi ai facut?

I: Am cumparat un birou pentru camera mea si…daca am plecat de acolo cu mai

multe cumparaturi, asta se intampla de obicei cand mergi intr-un supermarket (rade).

O: Mi-ai spus ca ai fost in Polus in principal pentru cumparaturi…ai fost singura sau

insotita?

I: Cel mai des am fost insotita, pentru ca aveam nevoie de o alta parere si plus ca e

plictisitor sa mergi singur la cumparaturi.

O: Si cam cat timp ai petrecut in Polus cand ai fost?

I: Mmmm, cam o ora jumatate cred, cel putin atunci cand mi-am cumparat biroul cred

ca mai mult chiar, pentru ca nu am fost servite cum trebuie si a durat mai mult...

O: S-a intamplat ceva?

I: Pai, pur si simplu angajatele din Carrefour nu ne-au bagat in seama, am asteptat in

fata lor vreo 15-20 de minute fara ca nimeni sa ne intrebe nimic, pina cand m-am enervat

si....

O: Si cum ati rezolvat problema?

I: Pai pur si simplu le-am intrebat cam cate ore ar trebui sa astept pina sa fiu servita,

dar altceva nu am facut, nu am facut plangere mai departe sau ceva de genul asta...oricum, s-

a rezolvat imediat ce le-am atras atentia.

O: Spune-mi te rog daca iti amintesti, cat timp ai fost in Polus, ai avut interactiuni cu

alte persoane...in sensul ca, infara de persoana cu care ai fost, ai mai vorbit cu cineva, ai mai

avut orice fel de contact cu altcineva?

I: Pai, cu domnisoarele care cica m-au ajutat cu biroul si cu cei de la casa, cand am

platit, in rest nu am mai vorbit cu nimeni...

O: Ai avut parte de vreun eveniment mai deosebit inafara de ceea ce mi-ai povestit?

I: Da....(rade)....nu stiam de unde trebuie luat caruciorul pentru supermarket si am

mers afara si am cautat in stanga si in dreapta si in final am vazut pe cineva care avea unul

gol si am intrebat daca pot sa il iau si numai dupa ce am iesit din centru am vazut de unde se

iau...nu stiu, pentru mine a fost penibil.

O: Cand mergi in Polus cum te imbraci? In mod obisnuit? Porti ceva special?

33

I: Aaa, nu, in mod normal, sau cel putin pina acum asa a fost...bine, nu in hainele de

casa, dar nici in cele de club, ci pur si simplu cum merg de obicei pe strada.

O: Ai fost in Polus si pentru altceva decat cumparaturi? Stiu si eu, sa mananci sau

altceva?

I: N, inca nu...

O: Dar il percepi asa ca pe un loc in care ai putea sa faci si alte lucruri?

I: Hmmm, avand in vedere ca sunt unele restaurante spre exemplu pe care nu le

gasesti in oras, gen KFC, Pizza Hut, si vrei sa mergi sa mananci sau cand o sa se deschida

Multiplexul, probabil da, o sa fie un loc care o sa atraga tinerii ma gandesc, sa isi petreaca

timpul liber acolo.

O: Tie cum ti se pare acest centru?

I: Polusul nu stiu, pentru mine nu e o noutate, pentru ca am mai vazut malluri, iar

Polusul nu m-a impresionat neaparat si..in primul rand, Polusul nu este tocmai un mall, este

un shopping center.

O: Care ar fi diferenta dupa tine?

I: Pai la nivelul constructiei, marimii ma refer, la capacitate, si nu stiu, e vorba de

amploarea, de „personalitatea” locului.

O: Ti s-a parut aglomerat locul?

I: Nu, chiar nu, cel putin cand am fost eu, si am fost si in weekend si intr-o zi

obisnuita a saptamanii...si era aglomerat, de exemplu in Carrefour era destul de multa lume,

dar ca in oricare alt supermarket zic eu; am inteles ca seara de obicei e mai aglomerat.

O: Ai avut timp sa te plimbi prin magazine?

I: Da, desi foarte putin.

O: Si in timp ce mergeai pe culoarele de acces spre magazine, te uitai la ceilalti, i-ai

observat, cum te-ai raportat la ei?

I: Sincer, m-am uitat, chiar la cum erau imbracati in primul rand si am vazut ca toata

lumea e foarte „dichisita”, aranjata si face un fel de eveniment din mersul la „mall”.

O: De ce crezi?

I: Pentru ca e, nu stiu, un centru al „recunoasterii sociale” (rade)...nu stiu, mergi la

mall, al bani, mergi sa cheltui, mergi sa vezi, sa te intalnesti cu prietenii intr-un loc nou, care

e foarte „trendy” si foarte la moda si lumea merge pentru ca e un nou „polus” social.

34

O: Dezvolta-mi te rog ideea asta.

I: Pai nu stiu, asa e perceput, pentru ca sunt magazine de lux, cu produse premium si

eu am impresia ca doamna care vinde la magazinul din colt nu o sa mearga niciodata sa isi

cumpere haine de acolo. In momentul in care mergi acolo ai un anumit, nu stiu, te identifici

cu un anumit statut...

O: Ce fel de statut?

I: Nu stiu, mai ridicat, peste medie si asta se reflecta si in preturi...

O: Deci tu spui ca un anumit gen de oameni merg in Polus?

I: Da, intr-un fel.

O: Asta e valabil pentru toate spatiile din mall? Spre exemplu, crezi ca ceea ce mi-ai

spus e valabil si pentru zona Carrefour?

I: Nu stiu ce sa zic, probabil pina acum a atras mai multe genuri de oameni pentru ca

era nou si probabil au avut oferte...dar, nu stiu, pentru oamenii de rand, cred ca va fi mai greu

sa vina la mall, la Carrefour sa isi faca cumparaturile cand au mai aproape Kaufland, Billa,

Cora...si probabil in weekend merg acolo tot oamenii cu bani, vin cu masina, isi fac

cumpatarurile, mai raman si mananca si merg acasa si fac din ziua respectiva o iesire in oras.

O: La urma urmei, ai impresia ca oamenii vad in mall ceva mai mult decat un spatiu

unde sa isi faca cumparaturile? Nu stiu, de unde crezi ca vine faima asta recunoscuta de toti a

mall-ului?

I: Cred ca in primul rand din noutate. Si pentru ceea ce reprezinta el. Este un loc

pentru oameni cu venit ridicat, cu pretentii si in consecinta este „adulat” si dorit. Clujul nu a

mai avut in centru de genul asta pina acum si cel putin momentan este o moda, este marea

nebunie, dar cred ca o sa treaca. Oricum, avantajul e ca sunt multe magazine la un loc si nu

trebuie sa mergi din magazin in magazin cand vrei sa iti cumperi ceva. De asta multi, inclusiv

eu, prefera sa mearga in Polus, in Iulius, pentru ca au o oferta diversificata...bine si preturile

sunt mai mari, dar sunt branduri recunoscute.

Interviu 2

Data interviu: 15.12.2007

Durata interviu: 17.20-17.45

Nume: Taralunga Anca

35

Sex: feminin

Varsta: 24 ani

Ocupatie: Masterand, lucrand concomintent ca Asistent Personal in cadrul unei

agentii de Modelling

Relatie cu intevievatul: cunostinte

Locatie intreviu: Interviul a avut loc in cafeneaua “Flowers”, la o cafea. Interviul a

decurs natural, cu cateva intreruperi, in momentul in care au intrat in cafenea niste prieteni

comuni.

O: Ai fost in Polus Center vreodata?

I: Da, de 4-5 ori pina acum.

O: In ce scop ai fost?

I: Pai, la inceput sa va cum e, eram curioasa, ca n-am vazut niciodata un mall. Dupa,

am fost ca s-au mai deschis magazine de firma si am vrut sa vad preturile. Dar, in general,

pentru cumparaturi.

O: Ce fel de cumparaturi?

I: Haine, in principal, si o data am intrat in Carrefour si mi-am facut cumparaturile

pentru pranz.

O: Petreci mult timp in Polus cand mergi de obicei?

I: Mai mult decat intr-un supermarket, oricum. Si asta pentru ca e departe, si daca tot

merg acolo, macar sa profit, si nu neaparat ca imi petrec tot timpul facand cumparaturile, dar

nu ma grabesc, mai raman si la o cafea uneori, depinde cu cine sunt.

O: Ca tot ai mentionat, cu cine mergi de obicei, singura, insotita?

I: Pina acum tot timpul am fost insotita si nu cred ca asa merge singura decat daca as

avea nevoie chiar urgenta de ceva, pentru ca, atunci cand imi fac cumparaturile, mai ales

cand e vorba de haine, vreau sa aud parerea altcuiva, plus ca, daca imi petrec cateva ore

acolo, e plictistor sa fiu singura.

O: Daca iti amintesti, cand ai fost in Polus, ai avut interactiuni cu alte personae

inafara de cele care te-au insotit?

I: Nu cred. Adica am vorbit cu casiera, dar nimic mai mult. A, si la intrare, cei de la

securitate mi-au sigilat geanta. Altceva, nu cred sa mai fi vorbit cu cineva.

36

O: Spune-mi, cum te imbraci cand mergi in mall? E ceva diferit de modul in care

mergi pe strada?

I: Pai e putin diferit, pentru ca de obicei merg acolo direct cand ies de la service, deci

sunt putin mai aranjata, pentru ca asa mi se cere acolo. Sunt secretara la o agentie de

modeling si mi se cere o tinuta impecabila. Dar cred ca, si daca as merge de acasa, nu m-as

imbraca la fel cum merg in Bila, de exemplu, care e la 5 minute de mine si uneori mai merg

si in trening. E totusi, altceva. Nu poti intra intr-un magazina de firma imbracat ca la iarba

verde. Plus ca vin tot felul de oameni in mall si nu stii cu cine te intalnesti, sau, ma rog, dupa

cate am observat, majoritatea sunt mai aranjati pe acolo.

O: Te uiti la ceilalti oameni prin mall?

I: Pai da, inevitabil. Si ma uit dupa cunoscuti sau, asa, in general, la cum se imbraca,

cum se comporta, nu stiu, e ceva normal sa te uiti in jur.

O: Mi-ai spus la inceput ca ai fost din curiozitate la mall. Cum a fost prima

experienta, raportat la asteptari?

I: Cred ca ma asteptam la mai multe “distractii”, centrul de cinematografe nu e inca

deschis, doar cateva restaurante…imi creasem alta idee despre mall. Lume e multa, intr-

adevar, care de care mai “fitos” pe acolo, dar majoritatea sunt pustani sau oameni ceva mai in

varsta, la costum, care stau la o cafea.

O: De ce crezi ca a prins asa repede ideea de mall?

I: In primul rand pentru ca nu a fost niciunul pina acum si toti au mers sa vada cum e.

Si e mai comod sa faci cumparaturile asa, sunt multe magazine la un loc, magazine bune,

pentru cine isi permite, poti sa stai sa mananci in timp ce iti faci cumparaturile sau dupa, e

pur si simplu diferit.

O: Cand spui mall, la ce te gandesti?

I: Hmmm, asa, rapid…pai magazine de firma, lume multa, lume cu bani, copiii cu

bani mai ales, un loc “la moda”.

Muresan Adrian

Interviu 1

Sex : Masculin

Ocupatie : Sef Depozit Magazin Telecomunicatii

37

Varsta: 30 ani

Locatie : la domiciliul subiectului

Durata interviului : 20 minute

Operator : Ai fost vreodata la Polus Center?

Intervievat: Da, clar, si inca de cate ori m-am dus.

O: Cam cat de des mergi?

I: Pai in medie cam de 2 ori pe saptamana, cateodata si mai des.

O: Care a fost motivul pentru care ai mers prima data?

I: Eram curios sa vad cum arata, ce se deschide acolo, ca am auzit ca o sa fie o

gramada firme straine si mai multe cinematografe si arata mare cand l-au construit.

O: Ce parere ai despre el?

I: Pai e un loc fain, si merge multa lume acolo ca ai ce vedea si ce cumpara, numa

bani sa ai si chef sa te plimbi prin tot magazinu. Mie-mi place , oricum.

O: Ce mijloc de transport folosesti pentru a ajunge la Polus?

I: Eu am masina, am noroc, ma duc numai cu masina mea, altfel nu ma duc deloc.

O: Care este motivul principal pentru care mergi?

I: Ma duc sa vad ce-o mai aparut, ce-i nou de cumparat si ce-i mai la oferta, sa –mi

cumpar chestii care-mi plac. Si plus ca-s magazine care nu exista in alta parte numa la ei, si

poti sa te plimbi si sa te uiti la toate, mai ales ca n-am avut mall in Cluj pana acuma.

O: Ce anume te intereseaza sa vezi ?

I: Pai tot felu’, aparatura, electronice, chestii pentru masina imi cumpar iara multe,

haine sa mai vad, ce-mi trebuie si tre sa cumpar.

O: Te duci singur de obicei?

I: Nu, singur nu prea am fost, decat daca ma duc cu pachete de la serviciu pentru

Polus, ca avem si acolo magazin deschis. Ma duc intotdeauna cu Eliza ( iubita acestuia) ca si

ea vrea de multe ori sa mearga, si de multe ori trage ea de mine si ma convinge chiar daca n-

am chef, sa mai vedem ce e, sa ne plimbam pe acolo si sa mancam ceva, sau ma duc cu

mama cand trebuie sa faca cumparaturile pentru casa.

O: Obisnuiesti sa mananci la restaurantele din Polus?

38

I: Nu intotdeauna, da mananc de multe ori cand ma duc acolo, mai ales ca-i KFC-ul si

altele in zona si n-am avut pana acuma si am fost curios sa incerc cum e mancarea la ei si mi

se face pofta cand trec prin zona aia, si io-s mort dupa fast-food.

O: Cum te imbraci cand mergi in Polus?

I: Cum ma imbrac cand ma duc si in oras si la servici...in hainele de oras.

O: Acorzi o atentie deosebita tinutei tale? Te aranjezi inainte sa pleci?

I: Pai nu ma duc cu hainele cu care stau prin casa, is atent sa ma imbrac mai bine, ca

nu-mi place sa ies din casa in trening de ex. Si imi place sa fiu prezentabil oriunde ma duc in

oras, nu numa la Polus.

O: Ai fost abordat de persoane straine in Polus?

I: Da, si ma dispera mai ales fetele alea de la promotii ca vin la tine si te pun sa gusti

salam sau iaurturi si mie nu-mi place sa gust. Cand le vad ma feresc de ele si ma duc prin alta

parte.

O: Obisnuiesti sa intri in vorba cu persoane straine in Polus?

I: Nu... cu colegii mei de la magazin vorbesc numa cand ma duc in Polus, ca ei

lucreaza acolo si numa asa apucam sa ne intalnim ca eu is la sediul central...mai povestim si

noi ce-am facut, mai radem si glumim, una alta, le las pachetele si plec. Nu-mi place sa

vorbesc cu strainii de pe acolo, mai ales ca-i aglomerat si-i multa lume.

O: Iti multumesc pentru timpul acordat.

I: Oricand.

Interviu 2

Sex : Feminin

Ocupatie : Operator Ecologic Jolidon

Varsta : 48 ani

Locatie : La domiciliul subiectului

Durata: 20 minute

Operator: Spuneti-mi va rog daca ati fost la Polus Center pana acum.

Intervievat: Da, sigur, cum sa nu. Am fost de cateva ori pana acuma si chiar in prima

saptamana in care l-au deschis.

39

O: Cat de des mergeti?

I: Apai nu prea des, ca nu am mereu bani sa cumpar, mergem cand luam banii si

bonurile, cam o data, de doua ori pe luna.

O: Ce v-a determinat sa mergeti?

I: Baiatull meu m-a convins, am tot auzit de el ca-i deschis si ce mare e, si m-a dus si

pe mine sa vad si eu cum e acolo. Si am vrut sa facem cumparaturi mai multe, si am zis ca

macar le facem de-odata toate sa scapam mai repede asa.

O: Ce mijloc de transport utilizati sa ajungeti la Polus?

I: Avem acuma masina, si ma duce baiatu cu ea cand am nevoie sa fac cumparaturi.

O: Stiti ca exista transport gratuit pus la dispozitia clientilor Polus si biletele de

calatorie se deconteaza ?

I: Da, stiu, am vazut ca au microbuze, da nu ma pot duce cu ele ca-s mereu pline si

foarte aglomerate, si daca mai ai si bagaj mare, nu mai poti merge nicaieri cu ele in brate ca

n-ai loc in microbuz.

O: Care este motivul principal pentru care mergeti in Polus?

I: Pai ma duc cand iau bonurile sa cumpar mancare, alimente din Carrefour ca-s mai

ieftine ca in alte parti, stii cum e, lucruri de care ai nevoie in casa, ca orice gospodina sa mai

faci o mancare, mai faci una alta..

O: Alt fel de produse cumparati? Haine? Aparatura electrocasnica?

I: Am mai luat si cateva haine, da nu asa multe, ca-s numa de tineret mai mult. Mai o

pijama, o bluza de corp, lucruri sa le folosim. Si mi-am mai cumparat si un mixer de la Polus,

ca cel vechi mi s-a stricat. Da nu prea cumpar io de-astea, mai mult mancare ce am nevoie.

O: Ce v-a impresionat la prima vizita in Polus? Ati remarcat ceva deosebit fata de alte

supermaketuri?

I: E mai mare locu sa te misti, nu ca la supermarketurile astea, unde abia poti intra

intre rafturi sa te uiti. Acolo ai loc destul, ca-i larg peste tot...si-s puse toate bine pe raft, si pe

categorii. Si au preturi mai bune oricum ei.. Si mi-a mai placut cum au aranjat acolo, cu

palmieri si bancute sa stai pe ele daca vrei.

O: La restaurante ati fost sa mancati in Polus?

I: Nu, am trecut pe acolo sa vad cum e si ce au facut, da numa sa ma uit, n-am stat eu

niciodata sa mananc..si-i atata lume acolo de numa..

40

O: Ati intrati in vorba cu oameni straini ( personal sau altii ) cat timp ati fost in Polus?

I: Cand ma duc intreb mereu la casa o vanzatoare sa vad daca se da pe bonuri, sa nu

patesc sa nu am bani destui la mine, si imi raspunde foarte amabil domnisoara care-i acolo. Si

cand cumpar dero...detergent pentru masina de spalat povestesc cu fetele de acolo, ca-s

promotii si poti castiga ceva daca cumperi dero de la oferta.

O: Cum va comportati fata de ceilalti clienti in Polus in timp ce va faceti

cumparaturile?

I: Pai ma mai uit la altii ce cumpara si ma duc sa vad si eu unde e lume multa ce

oferta este, si ma uit la altii prin cosuri sa vad ce si-au cumparat, poate am si eu nevoie si-am

uitat sa iau..ma uit si eu ca tot omu sa vad ce-i pe-acolo si ce merita luat..

O : Cat timp asteptati la casa, intrati in vorba cu cineva?

I: Cand ma duc la casa, ma uit care-i randul mai scurt si acolo ma asez, si daca nu,

care are mai putine in cos, si ma pun in spatele lui, sa stau mai putin..da nu vorbesc cu

nimeni, numa cu vanzatoarea..

O: Cum va imbracati cand mergeti in Polus?

I: Ma aranjez si eu un pic, ca orice femeie, sa nu arat fie cum.. ma imbrac frumos si

ma duc sa fac cumparaturile.

O: Va multumesc pentru timpul acordat.

I: Cu cea mai mare placere.

Hutu Adnana

Intreviu 1

Date intervievat:

Sex : M

Varsta: 20 de ani

Ocupatie : student la Facultatea Tehnica , Cluj

O: Salut! In primul rand vreau sa iti multumesc ca ai acceptat sa participi la interviu.

O sa fie cateva intrebri destul de lejere.

O :Cat de des vii in Polus Center?

I: De 3-4 ori pe luna

41

O: Ce mijloace de transport folosesti pentru a ajunge aici?

I: Ma deplasez cu masina personala, astfel evit aglomeratia orasului si ma deplasez

intr-o maniera calma, intr-o atmosfera placuta .

O: In ce scop vii in Polus Center? (shopping, petrecere timp liber, restaurante)?

I: Pai in primul rand pentru a-mi petrece timpul liber alaturi de prietenii mei , mai

degustam delicatesele internationale de la restaurantele cu renume , mai apreciem formele

domnisoarelor ce incanta privirea si incercam sa intram in vorba cu ele , mai inspectam noile

achizitii moderne ale adolescentelor, din punct de vedere al imbracamintei . Din cand in cand

mai colindam si magazinele de barbati , putine la numar si destul de scumpe in comparatie cu

cele ale fetelor , vanam ofertele la orice articole in scopul unor afaceri profitabile .

O: De obicei, cu cine mergi? (singur, cu prietenii)

I: De-obicei cu prietenii mei de la bloc sau colegi de facultate , dar de preferat cu fete

noi cunoscute . .deoarece Polusul ofera o gama larga de magazine si dupa cum se stie fetele

adora cumparaturile , e cea mai buna alegere pentru o poveste alaturi de-o domnisoara .

O: Ai cunoscut persoane noi in Polus? Daca da, ai mentinut legatura cu ele?

I: Am cunoscut cateva persoane , majoritatea fiind angajati , ei fiind prietenosi ,

sociabili, mi-a fost usor sa intretin o conservasatie interesanta alaturi de ei pe timpul

cumparaturilor , insa n-am pastrat legatura pentru ca presupuneam ca aceasta calitate este

doar o masca a marketingului .

O: Ai fost abordat/a in vreun fel in Polus de catre un necunoscut? In ce scop?

I: Da , doar de persoanele care participa la promotii ale unor produse pentru a-mi

prezenta ultimele oferte de produse si preturi avantajoase .

O: Cand vii in Polus te imbraci casual, sau intr-un mod special?

I: De-obicei ma imbrac casual insa ofer mai multa atentie inainte de a iesi din casa ,

fiind o insitutie moderna , lume multa aranjata , fete multe , prima impresie conteaza .

O: Iti multumesc, cam atat am vrut sa te intreb.

I: Cu mare placere. Mergem la o cafea ? (rade copios )

42

Interviu 2

Date intervievat:

Sex : M

Varsta : 29 ani

Ocupatie : agent de vanzari

Interviul a avut loc intr-un local din Cluj, intr-o atmosfera relaxata, a durat 30 de

minute.

O: Mergi in Polus Center ?

I: Am fost de cateva ori.

O: Cat de des mergi ?

I: Cam de 3-4 ori pe luna cred.

O: In ce scop mergi la Polus Center?

I: Pai pentru promotii, dupa oferte, imi place sa mananc la restaurantul din incinta

Carrefour si sa compar oferte, produse cu cele din alte mall-uri/ supermarketuri.

O: Dar mergi doar pentru Carrefour sau esti interesat si de celelalte magazine

magazine din Polus?

I: Pentru ca eu nu sunt responsabil cu cumparaturile in casa nu merg in mod special

pentru Carrefour. De fiecare data am un scop precis al vizitei: de exemplu acum cum au fost

sarbatorile, am fost interesat de imbracamintea adecvata si de cadouri. A doua oara am mers

ca sa imi iau articole sportive din magazinele specializate.

O: Prima oara cand ai mers ai avut in minte ce vrei sa iti cumperi?

I: Nu. Fiind o noutate pentru orasul nostru am fost curios sa vad diferenta dintr un

mall si un hipermarket, de aceea am mers.

O: Ai cumparat ceva la prima vizita?

I: Stai sa ma gandesc…ahh…nu, pentru ca am fost inainte de ora inchiderii si nu am

apucat sa vizitez toate magazinele si in plus nu erau deschise toate inca .

O: Mergi insotit de obicei sau singur?

I: Insotit in majoritatea cazurilor din mai multe motive: pentru ca nu e usor de ajuns

pe jos din Cluj, Polusul fiind pozitionat la iesirea din oras, pentru multimea si diversitatea

43

magazinelor, care satisfac mai multe gusturi. De obicei ne grupam mai multi amici, fiecare

interesat de ceva anume, lucruri diferite de cele mai multe ori. Singur nu as merge decat daca

chiar ar fi necesar, sunt ma interesante vizitele in grup.

O: Ai interactionat cu persoane noi cand ai mers la centrul comercial?

I: Da , cu personalul de la casa , cu promoterii. Cu alte persoane nu, poate si din cauza

ca am fost mereu pe fuga, ca sa si apuc sa imi iau tot ce mi-am propus si sa imi fac si idee

despre preturi si oferte.

O: Ai pastrat legatura cu vreuna dintre aceste persoane?

I: Nu, nu…nu am avut discutii atat de lungi incat sa ajungem sa ne sunam sau sa

iesim impreuna, desi cateodata mi-ar fi placut (rade).

O: Cum ajungi de obicei pana la mall? Ce mijloc de transport folosesti?

I: Numai si numa cu masina persoanala, de serviciu (rade). E cel mai usor si cel mai

comod si nu ma face sa depind de nimeni, mai ales de orarul mijloacelor de transport oferite

de centrul comercial.

O: Cand mergi la Polus de obicei cum te imbraci? Casual sau porti ceva mai

deosebit?

I: Nu ma schimb deloc de hainele de toate zilele. Se intampla sa plec la mall imediat

ce termin orele de program, fara sa mai trec pe acasa.

O: Sa inteleg ca nu acorzi o mai mare atentie felului in care arati decat in mod

normal?

I: Nu , nu. Sunt la fel de atent cu mine in fiecare zi, indiferent unde merg ( zambeste).

O: Iti multumesc mult de tot, cam asta am vrut sa stiu.

I: Sa iti fie de folos.

44

III. Fotografii

1. Clase sociale

1.

2.

3.

45

2. Culoar interior

3. Loisir

1.

46

2.

3.

4. Panorama

47

5. Parcare

6. Transport