NURSINGUL PACIENTULUI CU CONSTIPATIE

MEMORIU EXPLICATIV

Eliminarea, reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa

substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.

Am ales lucrarea de diploma cu tema 'Constipatia' in dorinta de a

aprofunda cunostintele pe parcursul efectuarii stagiilor de practicaa si la sala

de demonstratie.

Constipatia este un sindrom caracterizat prin eliminarea la interval de 2-

3 zile a unui scaun, de obicei de volum redus si consistenta crescuta, ca

urmare a incetinirii tranzitului intestinal.

Doresc ca prin cunostintele aprofundate si realizarea acestei lucrari sa

stiu sa educ preventiv persoanele si dupa externare .

Pentru documentare am consultat o bibliografie mai ampla, am facut uz

de cunostintele acumulate la orele de nursing, la sala d demonstratie si in

timpul practicii efectuate in Unitatile spitalicesti din Pitesti.

DACA DESCOPEREIM CA VIATA NU ARE NICI UN INTELES,

NU NE RAMINE ALTCEVA DE FACUT

DECAT SA-I DAM UN INTELES

(Lucian Blaga)

CAPITOLUL I

PARTEA TEORETICA

1.1. NEVOIA DE A ELIMINA

Definitie:

Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de

substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.

Excretia deseurilor se realizeaza prin mai multe cai:

- aparat renal - urina

- piele - transpiratie - perspiratie

- aparat respirator

- aparat digestiv - scaun

- aparat genital feminin - menstruatie

- in stari patologice, apar eliminari pe cale digestiva, sub forma de

varsaturi si pe cale respiratorie – sputa

Organismul trebuie deasemenea sa se debaraseze de deseurile

rezultate in urma digestiei (fibre celulozice, pigmenti biliari, celule

descuamate de la nivelul tubuluidigestiv) si alte substante nefolositoare

trebuie eliminate.

Scaunul = reprezinta resturile alimentare supuse procesului de

digestie, eliminate din organism prin actul defecatiei.

Scaunul este alcatuit din : reziduuri ramase in urma digestiei

alimentelor, celulele descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a

glandelor digestive, produsele de excretie a tubului digestiv si a glandelor

anexe, numar mare de microbi. Scaunul este, pana la un punct, un indicator

al starii de sanatate a unei persoane.

Manifestari de independenta

frecventa - normal la adult – 1-2/zi sau unul la doua zile

- 1-2 scaune pe zi la nou-nascutorarul - ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa trezirecantitatea - zilnic 150-200 g materii fecaleconsistenta - pastoasa, omogenaforma - cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabilaculoarea - bruna, la adult, data de stercobilina

In functie de alimentatie:

- deschis-galben = regim lactat

- brun-inchis = regim carnat

- negru = alimente preparate care contin sange

- verde = legume verzi

- culoarea caracteristica alimentului = mure, ciocolata, afine.

Modificarea culorii in functie de medicamente:

- brun-negru = bismut

- negru-verzui = fier

- alb = bariu

- negru-mat = carbunemirosul - fecaloid – difera de la un individ la altul

La copilul mic

culoarea - in primele 2-3 zile dupa nastere = verde-brun inchis (meconiu)

- La sugari:

Aspectul si culoarea se modifica in functie de felul alimentatiei.

Astfel:

- galben-auriu = sugar alimentat la san, in contact cu aerul, prin oxidarea bilirubinei – devine verzui sau verde

- galben-deschis = sugar alimentat artificial

- brun = dupa introducerea fainii in alimentatie numarul - 3-4 pe zi pana in luna a VI – a cand se reduce la 2-3 pe zi

Daca sugarul este alimentat pe cale artificiala, numarul scaunelor este de 1-2 pe zi.

mirosul - usor acru, reactie acida = sugar alimentat la san.

- fad, reactie alcalina sau neutra = alimentatie artificiala.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

1. Factori biologici

- Alimentatia – cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de individ

influenteaza satisfacerea nevoii de eliminare.

- o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri (legume, fructe,

cereale) faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala.

- mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul eliminarilor.

- Exercitiile – activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular

- fortifica musculatura abdominala si cea pelviana, care au un rol

important in eliminarea intestinala.

- Varsta – are rol important in satisfacerea nevoii daca tinem seama

de controlul sfincterelor.

- la copii, controlul se obtine in 2-3 ani.

- la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii

abdominale poate provoca lipsa de control a eliminarii.

- la barbati, hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune.

- Programul de eliminare intestinala – regularitatea programului de

eliminare este un factor ce influenteaza satisfacerea acestei nevoi.

- momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul.

2. Factori psihologici

- Stresul

- Anxietatea

- Emotiile puternice – pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea

eliminarii urinare si intestinale.

3. Factori sociologici

- Normele sociale – fiecare societate isi stabileste masuri de igiena,

astfel incat indivizii sa respecte salubritatea locurilor publice. -

Educatia - Cultura

1.2 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Notiuni de anatomie si fiziologie

Tubul digestiv

este alcatuit din

urmatoarele segmente: gura, faringe (cu dubla apartenenta), esofag,

stomac, intestinul subtire si intestinul gros.

Gura este portiunea initiala a aparatului digestiv, alcatuita din organe

si diverse tesuturi. Superior este limitata de bolta paltina, inferior de planseul

bucal, lateral de obraji, anterior de buze si posterior se continua cu faringele.

Cavitatea bucala este captusita cu mucoasa bucala.

Functiile pe care le indeplineste gura sunt: functia de masticatie pentru

formarea bolului alimentar, inceputul digestiei glucidelor sub actiunea

ptialinei salivare, functia de fonatie, functia receptoare, functia de aparare si

functia fizionomica.

Faringele este un organ care apartine atat aparatului digestiv, cat si

aparatului respirator. El se afla situat in partea posterioara a cavitatii bucale

si se continua cu esofagul. Captusit cu o mucoasa, este bogat in tesut

limfoid. In faringe se gasesc amigdalele palatine, amigdala faringiana pe

peretele posterior si amigdala linguala la radacina limbii, legate intre ele prin

numeroase vase limfatice si formand inelul limfatic Waldeyer.

Esofagul este un organ musculo-membranos, tubular, care face

legatura intre faringe si stomac. El incepe la nivelul vertebrei a 7-a cervicala

(C7) in dreptul cartilajului cricoid, si se termina in dreptul vertebrei a 11-a

toracale la cardia; este lung de 25 – 32 cm si are un calibru care variaza intre

10 si 22 cm. Are trei stramtori fiziologice: stramtoarea cricoidiana,

stramtoarea de la nivelul incrucisarii cu artera aorta si cea de la nivelul

cardiei.

Fiziologic, esofagul reprezinta un organ menit sa faca legatura dintre

faringe si stomac. Prin reflexul de deglutitie, bolul alimentar trece din faringe

in esofag; prin coordonare nervoasa, musculatura formeaza unde contractile

care imping bolul spre esofag.

Stomacul, organ cavitar musculo-glandular, este segmentul tubului

digestiv situat intre esofag si intestinul subtire. Forma lui este asemanatoare

cu a unei pere, cu varful usor indoit si indreptat in sus: la examenul

radiologic apare ca litera „J” sau ca un carlig. Forma lui este variabila in

functie de : continut, tonicitatea musculaturii proprii, tonicitatea peretului

abdominal, pozitia individului si volumul organelor vecine.

Structural, stomacul este alcatuit din patru paturi : la interior se afla

mucoasa, apoi submucoasa, musculoasa, iar la exterior este invelit de

seroasa peritoneala. Mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu cilindric, care

secreta mucus, si din glandele stomacului : glandele fundice, secretoare de

acid clorhidric si pepsina, glandele pilorice si celulele mucipare, ambele

secretoare de mucus.

Din punct de vedere fiziologic, stomacul primeste alimentele si,

datorita functiei sale motorii, le framanta, le amesteca cu sucul gastric si

apoi le evacueaza in duoden.

Intestinul subtire incepe la pilor si se termina la nivelul valvulei ileo-

cecale. El are trei segmente : duoden, jejun si ileon. Duodenul are forma unei

potcoave. I se descriu patru portiuni : prima portiune, bulbul duodenal,

urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobila ; portiunea a doua,

descendenta, este situata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa

secretia biliara si cea pancreatica ; portiunea a treia este orizontala, iar

portiunea a patra este ascendenta si se continua cu jejunul, formand unghiul

duodeno-jejunal.

Fiziologic, duodenul are doua functii principale : motorie si secretorie.

Motilitatea duodenala impinge chimul alimentar foarte repede in jejun (in

cateva secunde). Secretia duodenala elaboreaza secretina (cu rol in

stimularea pancreasului si a intestinului), enterokinaza (care transforma

tripsinogenul in tripsina) si mucus.

Jejuno-ileonul are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a

cavitatii peritoneale. Este alcatuit tot din patru straturi : mucoasa,

submucoasa, musculoasa si seroasa. Spre deosebire de duoden, seroasa

inveleste intreaga circumferinta a jejuno-ileonului.

Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv ; el incepe

de la valva ileo-cecala si se termina cu anusul. Se distinge de intestinul

subtire prin volumul lui mult mai mare si prin cele trei benzi musculare

longitudinale taenia coli. Lungimea lui variaza intre1,5 si 3 metri. Intestinul

gros este impartit in urmatoarele segmente : cecul, colonul ascendent,

colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si rectul.

Cecul este situat in fosa iliaca dreapta ; legatura dintre ileon si cec se

realizeaza prin sfincterul ileo-cecal (formatiune musculara). Pe partea interna

a cecului se afla apendicele, a carui pozitie este variabila. Cecul are un grad

de mobilitate.

Colonul ascendent este situat in flancul drept si continua cecul, urcand

vertical la fata inferioara a ficatului, prin unghiul hepatic (unghiul drept), se

continua cu colonul transvers. Este fixat de peretele posterior al

abdomenului prin peritoneu.

Colonul transvers se intinde de la unghiul hepatic pana la unghiul

splenic (unghiul stang) si este situat orizontal sau in forma literei « V ».

Colonul descendent este situat in flancul stang si se intinde de la

unghiul splenic pana la nivelul crestei iliace, unde se continua prin colonul

sigmoid.

Colonul sigmoid, in continuarea precedentului, situat in fosa iliaca

stanga si in pelvis, are forma unui « S “ si se intinde pana la unghiul recto-

sigmoidian.

Rectul este portiunea terminala : se intinde de la unghiul recto-

sigmoidian pana la anus si este situat in pelvis. Rectul comunica cu

exteriorul prin canalul anal, care, continua ampula rectala.

Structural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi : mucoasa,

submucoasa, musculoasa si seroasa.

Fiziologic, intestinul gros are functii de motricitate, secretie si

absorbtie. Motricitatea asigura progresia bolului fecal prin contractii

peristaltice, segmentare, si prin contractii masive. Bolul fecal se aduna in

sigmoid ; trecerea materiilor fecale in rect duce la expulzarea lor prin actul

fiziologic al defecatiei.

Secretia intestinului gros se rezuma la mucus. Functia de absorbtie

este mai redusa si se exercita, mai ales, la nivelul cecului si al

ascendentului ; se absorb apa, sarurile, vitaminele, glucoza.

SEMIOLOGIA INTESTINULUI

Interogatoriul : varsta si sexul sunt primele elemente care trebuie vute

in vedere. Ocupatia si modul de viata pot influenta patologia intestinala:

sedentarismul, schimbarea modului de viata, profesiile cu tensiune nervoasa

sau cu noxe toxice (plumb, mercur etc.). Felul alimentatiei, orarul dezordonat

al meselor, abuzul de cruditati sau creme, abuzul de alcool sau de tutun,

starea danturii pot orienta directia investigatiilor. Nu trebuie pierdut din

vedere faptul ca se fac abuzuri de medicamente, care pot fi responsabile de

tulburari intestinale: laxative, antibiotice (mai ales cele din grupa

„ciclinelor”).

Simptomele functionale sunt reprezentate de dureri, tulburari ale

tranzitului, cu modificari ale scaunului si tulburari in emisia gazelor.

Durerile intestinale sunt frecvente, insa nu obligatorii. De multe ori,

durerile au caracterul unor crampe, torsiuni sau sfasieri si sunt numite colici

intestinale. Apar de obicei spontan si, spre deosebire de durerile peritoneale,

nu se exarcebeaza la presiune. Pe de alta parte, sunt insotite de fenomene

care indica originea lor : diaree, constipatie, meteorism, ghioraituri. Alteori,

durerile pot fi vagi sau sa aiba grade de intensitate variabila – de la simpla

jena, pana la colica.

Tenesmele constau intr-o senzatie imperioasa de defecare, insotita de

arsura si tensiune dureroasa la nivelul rectului. Sunt caracteristice bolilor

recto-sigmoidiene sau proceselor inflamatorii care intereseaza regiunea

perirectala.

Caracterul scaunelor trebuie analizat cu mare atentie: numar,

frecventa, orar, volum, consistenta, miros.

Constipatia este un sindrom caracterizat printr-o eliminare intarziata a

scaunelor, la 2 – 3 zile si mai mult dupa ingerarea pranzului respectiv.

Scaunele sunt de obicei dure si in cantitate mica. In caz de constipatie,

bolnavul poate sa nu aiba nici un simptom sau sa prezinte o serie de

tulburari : cefalee, indispozitie, astenie, inapetenta. De multe ori constipatia

este de natura functionala (constipatie habituala), dar poate avea si cauze

organice : cancer, stenoza, megacolon, afectiuni pelviene, boli gastro-

intestinale, boli endocrine. Exista si constipatii provocate de unele

medicamente.

Examenul obiectiv. Inspectia generala poate arata o toleranta buna a

afectiunii sau, dimpotriva, o alterare a starii generale. Se vor cerceta

constitutia pacientului, faciesul, culoarea tegumentelor, starea tesutului

adipos subcutanat, temperature, aspectul limbii. Se va proceda apoi la

inspectia abdomenului, urmarindu-se volumul, forma, aspectul, precum si

faptul daca se observa miscari peristaltice ale intestinului.

Palparea va depista sensibilitatea abdominala, punctele dureroase

(duodenal, apendicular, sigmoidian, mezenteric) si se va executa superficial

si profund.

Examene complementare. Examenul coprologic are o importanta

covarsitoare pentru diagnosticul tulburarilor de ordin digestiv. Examinarea

materiilor fecale se face din punctele de vedere : macroscopic, microscopic,

chimic, bacteriologic, parazitologic, precum si din acela al vitezei tranzitului

intestinal.

Examenul se face din scaunul obisnuit al bolnavului, insa pentru a

capata informatii exacte asupra digestiei este necesar ca acesta sa fie

precedat de un regim alimentar de proba. In acest scop se foloseste regimul

Schmidt-Strass-burger, care se da timp de 3 zile, bolnavul ingerand

obligatoriu, in fiecare zi, 250 g carne de vita, fiarta sau fripta, 50 – 80 g unt si

400 g fainoase (paine, macaroane, cartofi) ; in plus, se mai pot lua supe,

ceaiuri, cafea, un ou, evitand alimentele bogate in celuloza. Pentru examen

vom folosi scaunele eliminate in zilele a III-a si a IV-a.

Examenul macroscopic cerceteaza cantitatea, consistenta, forma,

culoarea, mirosul si prezenta elementelor patologice : mucus, puroi, sange,

paraziti.

Sangele de culoare rosie, care preceda sau urmeaza scaunul fara sa se

amestece cu el, are originea rectala (hemoroizi, rectite, polipi, cancere).

Sangele rosu amestecat cu fecale provine din portiunea colon transvers –

sigmoid. Cand sangerarea are o cauza superioara (de la colonul ascendent in

sus), apare melena. Pentru sangerarile in cantitati mai mici se cerceteaza

prezenta sangelui prin reactii chimice : Adler, Weber, Gregersen.

Puroiul este gasit in scaun in afectiunile organice ale segmentului

terminal : rectosigmoidite, rectocolita ulceroasa, cancer sau in cazul

deschiderii unui abces in intestin (de origine perigenitala la femei,

apendiculara).

Examenul chimic poate decela modificari ale reactiei : reactie intens

alcalina, in putrefactia exagerata ; reactie acida, in fermentatia amilolitica

foarte pronuntata.

Examenul microscopic poate arata cum au fost digerate grasimile,

fibrele musculare, tesutul conjunctiv, amidonul, celuloza.

Examenul bacteriologic se face cu ajutorul coproculturilor si poate

pune in evidenta prezenta diferitelor bacterii.

Examenul radiologic al intestinului se face cu ajutorul sulfatului de

bariu. Pentru intestinul subtire se practica metoda Pansdorf, cu pranz baritat

fractionat in cantitati mici si cu examinari repetate in faza de umplere, de

semievacuare si de evacuare.

Pentru examenul radiologic al intestinului gros sunt preferate

irigoscopia si irigografia prin clisma si bariu, dupa ce s-a facut o clisma

evacuatoare.

Rectosigmoidoscopia este o metoda foarte utila, care permite

explorarea rectului si a sigmoidului pana la 30 – 35 cm departare de orificiul

anal. Se foloseste rectoscopul, aparat care permite si efectuarea unor biopsii.

Bolnavul va fi pregatit pentru examen prin evacuarea intestinului cu ajutorul

laxativelor si al clismei. Examinarea cu rectoscopul va fi neaparat precedata

de tactul rectal.

1.3.CONSTIPATIA

Fiziologia constipatiei

Constipatia este una dintre cele mai frecvente tulburari, care apare la

un numar mare de pacienti, in special la varstnici. In Franta, aproximativ 10

milioane de persoane sufera de constipatie, iar in Germania aproximativ 30

% din populatie.

In ultimii ani, medicii au raportat o crestere a numarului persoanelor

suferind de constipatie. Convingerea ca este necesara eliminarea scaunului

in fiecare zi este inradacinata in mintea oamenilor inca din antichitate. Din

aceasta cauza, unele persoane complet sanatoase, incep tratamente pentru

constipatie si abuzeaza de laxative deoarece nu au o eliminare zilnica a

bolului fecal. Totusi frecventa scaunelor la pacientii sanatosi poate fi foarte

variata. O eliminare zilnica a bolului fecal nu este obligatoriu o dovada a

bunei functionari a intestinului. In prezent este larg acceptat ca frecventa

normala a defecatiei variaza de la de 3 ori/zi la de 3 ori/saptamana.

Constipatia este definita ca eliminarea mult prea lenta a scaunului

(defecatiei cu dificultate sau cantitati sistematic insuficiente).

Pentru majoritatea populatiei, imposibilitatea de a elimina scaunul

pentru mai mult de 24 de ore, este considerata constipatie. Cantitati mici de

scaun, duritate si uscaciune excesiva si de asemenea senzatie de eliminare

incompleta a bolului, sunt elemente tipice ale constipatiei. Toate aceste

simptome sunt prezente la majoritatea pacientilor care sufera de constipatie.

Totusi, uneori lipsesc unele simptome. Prezenta unui singur simptom este o

dovada a constipatiei. Modificari ale obiceiurilor proprii fiecarei persoane

(privind frecventa si ritmul eliminarii bolului fecal) constituie de asemenea o

dovada a constipatiei.

Cauzele constipatiei

Constipatia este cauzata de tulburari in formarea scaunului si in

tranzitul bolului. Cauzele principale sunt tulburari ale motilitatii bolului,

slabirea reflexului de defecatie, modificari in structura intestinului sau ale

organelor invecinate, care pot modifica transferul continutului bolului catre

rect.

Cauzele constipatiei in detaliu

In general, intestinul este divizat in doua parti – intestinul subtire si

intestinul gros. Intestinul gros are urmatoarele segmente:

1.      cecum-ul si apendicele vermiform

2.      colonul (care este divizat in ascendent, transversal si descendent)

3.      sigmoidul (parte a intestinului gros denumita astfel datorita formei

de litera „S”

4.      rectul

In conditii normale, o medie de 1-2 litri/zi de continut lichid intra in

primaparte a intestinului gros (cecum si colon ascendent) unde este

amestecat pentru a se asigura contactul optim intre continutul intestinal si

suprafata mucoasei intestinale. Astfel, excesul de apa si anumite substante

chimice (saruri anorganice) poate fi reabsorbit. Colonul este in principal un

container in care scaunul este stocat, format si eventual eliminat, si prin

absorbtia excesului de apa din scaun previne pierderea acesteia prin tractul

gastrointestinal. Intestinul, antrenat cu stimuli electrici, executa miscari

periodice. Se observa doua tipuri principale de miscari :

        segmentare

        peristaltice

Miscarile segmentare (segmentarea) sunt contractii intermitente ale

segmentelor invecinate ale intestinului, care contribuie la o mai buna

amestecare a continutului intestinal, permite absorbtia apei, care duce la

formarea scaunului.

Peristaltismul reprezinta contractiile segmentelor consecutive

adiacente ale intestinului care deplaseaza continutul intestinal in directia

rectului si apoi in afara organismului.

Necesitatea defecatiei apare cand fecalele intra in rect, intinzand

peretii acestora si stimuland receptorii (terminatile nervoase) ale mucoasei.

Odata cu varsta, sensibilitatea acestor receptori scade si este necesara o

contributie mai mare a muschilor din peretele abdominal, pentru eliminarea

scaunului.

Defecatia este o functie care partial nu este dependenta de vointa, dar

totusi, partial, poate fi constient controlata. In general, dimineata, in

momentul trecerii la pozitia ortostatica, fecalele acumulate in timpul noptii

incep sa preseze segmentele inferioare ale intestinului, ceea ce duce la

necesitatea defecatiei. Acesta este cel mai fiziologic ritm al miscarilor

intestinale.

Tulburarile in motilitatea intestinului, care duc la constipatie, pot avea

la randul lor mai multe cauze. Cea mai comuna include : dieta, stilul de viata

si diferiti factori de stres. Acestia tulbura asa numitul sistem nervos

vegetativ, responsabil pentru functionarea organelor interne. Acest lucru

este influentat de mai multe situatii psihologice dificile : conflicte, depresii,

anxietate, orar neregulat de munca si odihna, dieta nesanatoasa si altele.

Reflexele cu origine in diferite organe (stomacul si sistemul biliar) sunt

printre factorii care contribuie la dezvoltarea constipatiei bazata pe

mecanism nervos.

Tulburarile endocrine (cele care intereseaza glanda tiroida,

suprarenalele si altele), care pot fie slabi, fie stimula influenta hormonilor

asupra intestinului, duc de asemenea la constipatie. Tulburarile fluxului

sanguin, in vasele intestinale, datorate aterosclerozei si altor tulburari

vasculare, afecteaza de asemenea peristaltismul intestinal si pot duce la

constipatie.

Activitatea fizica redusa inhiba motilitatea intestinala si cauzeaza

constipatie, in special la varstnici.

Medicamentele administrate pacientilor sunt un factor independent, de

mare influenta asupra miscarilor intestinale : unele pot cauza constipatie, in

special administrate pe termen lung. Aceasta se refera in special la atropina

si la medicamentele cu activitate similara, diferite narcotice, unele

spasmolitice, bicarbonatul de sodiu. Medicamentele psihotrope

(tranchilizantele, diureticele, componentele de fier si hidroxidul de aluminiu,

pot de asemenea determina constipatie.

Trezirea tarziu, graba dimineata, activitatea in ture neregulate,

modificari in stilul de viata si munca obisnuita, pot contribui de asemenea la

constipatie. Necesitatea defecatiei este inhibata de conditiile neigienice din

toalete si uneori de rusine si altele.

Constipatia poate fi, de asemenea tulburata de tulburari organice ale

intestinului, care duc la ingustarea lumenului.

Substantele organice implicate in aparitia constipatiei

Continutul intestinal este influentat de dieta, continutul de substante

nedigerabile si capacitatea de absorbtie a apei si sarurilor minerale la nivel

intestinal.

Substantele organice pot fi clasificate grosier in compusi

hidrocarbonati si restul. Prima categorie include celuloza (fibre), mucus

(polizaharide solubile i napa, continute in plante subtropicale), polimeri

naturali continand pectine si altele. Cea mai importanta caracteristica este

ca aceste plante nu constituie o sursa importanta de energie.

O dieta care contine cantitati mari de produse bogate in substantele

mentionate mai sus are ca efect marirea volumului si a masei scaunului,

ceea ce stimuleaza peristaltismul intestinal. Schimbari ale dietei obisnuite,

ingerarea de cantitati mari de alimente prelucrate, cu continut mic de

substante organice, sunt considerate cauze ale constipatiei.

1.4. CLASIFICAREA CONSTIPATIEI

Constipatia poate sa fie :

1.      Simptomatica.

2.      Primitiva.

1.      Constipatia simptomatica

O intalnim in nenumarate afectiuni in cadrul carora ocupa un loc mai

mult sau mai putin intins.

a) Obstacole mecanice pe intestinul gros dau fenomene de obstructie,

din tabloul careia face parte si constipatia.

b) inflamatiile abdominale sunt aproape intotdeauna insotite de

constipatie. Astfel : colecistitele, afectiuni genitale feminine, veziculitele etc.

produc constipatie fie prin compresie mecanica, reflex sau prin intermediul

temperaturii.

c) afectiunile sistemului nervos, central (tulburari psihice) sau periferic

(hemiplegii nevrite) sunt insotite de constipatii.

d) in starile de denutritie si casexie putem avea si constipatii. Aceasta

este data de lipsa alimentelor in intestine, care sunt cel mai important

excitant al peretelui intestinal si de comprimarea tesuturilor si in special a

muschilor abdominali.

e) in afectiunile tubului digestiv intalnim constipatia destul de des.

f) afectiuni cardio-renale cu staza abdominala precum si cirozele cu

sindrom de hipertensiune totala, dau de cele mai multe ori constipatie.

g) parazitii intestinali dau constipatie sau alternative de constipatie si

diaree.

h) intoxicatii cronice opiu saturnism, tabagism sunt cauze de

constipatie.

i) in afectiunile glandelor cu secretie interna intalnim destul de des

constipatia.

2.      Constipatia primitiva numita si constipatie obisnuita, este

considerata in general, de natura functionala.

a)      ereditatea se pare ca joaca un rol important faptul ca apare mai

ales la femei si dupa varsta de 20 ani ;

b)      viciile alimentare sunt cauze destul de dese ale constipatiei.

Regimurile prea sarace in celuloza cu putine lichide, regimurile de

subnutritie (fainos sau numai cu carne si lapte), painea prea alba

sau din contra, alimentatia prea abundenta cu supraincarcarea

intestinului gros de materii fecale, sunt la originea celor mai multe

cazuri de constipatii.

c)      ocupatiile sedentare, nerespectarea obisnuita a orei de defecatie,

lipsa de miscari corporale, preocuparile psihice, necazurile, pot fi

invocate de asemeni drept cauze ale constipatiei.

d)      atonia musculaturii la batrani si la femeile ce au avut multe

sarcini, slabirea muschilor perineali, pot fi cauza constipatiei

obisnuite.

1.5. SIMPTOME

Simptomele care acompaniaza constipatia sunt variabile si depind intr-

o mare masura de afectiunea de baza. In unele cazuri, constipatia este

singurul simptom, in alte cazuri pacientii au si alte simptome.

Frecventa miscarilor intestinale poate fi variabila : de la una la fiecare

2-3 zile, pana la de 2 ori/saptamana sau chiar mai rar. Scaunul este foarte

tare, uscat, separat in mai multe fragmente lipite, asemanator cu cel al

ovinelor. Uneori poate fi separat ca o pastaie de fasole sau o franghie sau

alta impletitura.

Unii pacienti au asa numita constipatie diareica, care apare dupa o

lunga perioada de constipatie, cand scaunul este in sfarsit dizolvat in mucus

secretat de peretele intestinal ca urmare a iritarii acestuia.

Uneori pacientii se plang de durere si senzatia de prea plin, care dispar

odata cu eliminarea fecalelor sau a gazelor.

Distensia abdominala este un alt simptom suparator, cauzat de

acumularea de gaze, produse de bacteriile intestinale si care nu pot fi

eliminate datorita obstruarii intestinului prin fecale.

Pacientii cu constipatie pot prezenta si o scadere a apetitului sau

regurgitatii si greata. Durerile de cap apar, uneori, impreuna cu iritabilitate,

proasta dispozitie si modificari de somn.

Constipatiile cronice pot da modificari la nivelul tegumentelor –

acestea devin palide, uneori chiar cu otenta galbuie, flasce, fara elasticitate.

Unul din cinci pacienti cu ileita terminala sufera de constipatie si jumatate

din pacientii cu colita ulcerativa au si constipatie.

        Simptomatologia generala

In descrierea noastra vom avea in vedere mai ales constipatia

primitiva, deoarece putem separa simptomele ce tin numai de ea. In formele

simptomatice, fenomenele morbide se amesteca cu simptomele bolii

cauzale.

Inceputul constipatiei obisnuite poate fi situat in adolescenta ; am

vazut ca la femei incepe in jurul varstei de 20 ani. Uneori ea apare chiar de

la sugar ca o consecinta a unei alimentatii necorespunzatoare si poate

continua toata viata sau sa dispara o data cu alimentatia mixta. Alteori,

constipatia apare in varstele inaintate fara o cauza bine determinata ;

instalarea ei se face progresiv.

1.      Semne subiective

Multi dintre constipati nu se plang de nici un fel de neplacere. Singurul

lucru ce-l pot spune este ca materiile fecale sunt prea dure.

Alteori, bolnavii sunt mult mai ingrijorati de scaun decat sa poata

spune ca au un fel de tulburare. Astfel, vedem indivizi, care ani de-a randul

se servesc de diferite purgative si duc o viata absolut normala.

Semnele subiective le putem imparti in :

a)      semne locale ;

b)      semne generale.

Semnele locale sunt datorate evacuarii unor materii fecale intarite.

Defecarea din cauza aceasta este dureroasa, se pot produce plesnituri anale,

se pot rupe hemoroizii preexistenti pot lua nastere mai ales la copii,

prolapsuri rectale. Din cauza efortului prea mare pe care il necesita

evacuarea unor materii prea dure, cardiacii, hipertensivii, emfizematosii pot

avea accidente uneori mortale. Dupa scaun, mucoasa rectala ramane iritata

si musculatura peretelui excitata, incat timp de o jumatate de ora pacientul

are senzatia ca nu si-a golit complet rectul. Uneori, bolnavii au senzatia de

plenitudine rectala sau tensiune abdominala.

Multi se plang de gaze abdominale mai ales in formele de constipatie

dreapta. Alteori, colonul este sediul unor dureri foarte vii.

Semnele generale difera foarte mult de la un bolnav la altul. Cum vom

vedea, scaunele constipatilor nu sunt nici de putrefactie nici de fermentatie ;

reactia lor este neutra. Starea generala a bolnavilor poate fi foarte buna, unii

sunt obezi. Alteori avem slabiciune mare cu anemie, oboseala.

In multe cazuri sistemul nervos prezinta o serie de tulburari care uneori

sunt datorita autointoxicatiei intestinale, alteori sunt de origine reflexa care

variaza paralel cu constipatia. Astfel putem avea oboseala permanenta si in

special dimineata, cefalee, ameteli, aprinderi la fata, maini reci, stari

lipotimice. La batrani scaunul este o necessitate mai mult psihica decat

fizica.

2.      Semne obiective

Scaunele sunt de consistenta dura-constipatie calitativa-in cantitate

mica-constipatie cantitativa-sunt eliminate rar-constipatie orara. Vom vedea

la formele clinice cum uneori materiile fecale sunt retinute in rect timp

indelungat ; aceasta se intampla cateodata cand avem evacuari zilnice, insa

insuficiente. Cantitatea materiilor fecale din 24 ore este scazuta din cauza

supradigestiei alimentare in intestin sau din cauza retentiei lor prea

indelungate in colon cu resorbtia prea mare a apei.

Suprafata materiilor fecale poate fi acoperita cu mucus. Acesta trebuie

interpretat cao reactie mecanica a organismului pentru a apara mucoasa la

evacuarea scaunului si nu ca o iritatie a acestei mucoase. Cand exista iritatie

atunci este mai repede cauzata de intrebuintarea excesiva a purgativelor si

clismelor.

Forme clinice

Dupa cum am vazut la patogenie, deosebim trei forme clinice de

constipatie:

         Dischenezia sau staza pelvi-rectala ;

         Constipatia dreapta sau staza ceco-ascendenta ;

         Constipatia stanga sau hipochinetica.

Constipatia rectala

Constipatia rectala se recunoaste prin tactul rectal. Rectul contine in

permanenta materii fecale si nu intermitent ca in mod normal. Prin examenul

radioscopic constatam un tranzit normal sau accelerat in intreg colonul pana

la sigmoid. La acest nivel si in rect, materiile fecale se acumuleaza. Bolnavul

poate sa nu aiba scaun cu saptamanile sau sa aiba zilnic in cantitati mici.

Masa de materii fecale adunate in rect si ansa sigmoida se poate simti la

palparea abdominala cao tumora in fosa iliaca stanga. Uneori bolnavii se

plang de o stare de plenitudine cu apasare in regiunea perineala. Durerile

pot sa iradieze in coapsa stanga in fosa iliaca si in vezica urinara, dand

tenesme vezicale. Cand evacuarile sunt foarte rare, se pot forma tumori

fecale sau fecaloame.

Materiile fecale pot lua cu timpul o consistenta pietroasa. Cauza

acestei constipatii este slabirea reflexului defecatiei care are punct de

plecare in mucoasa rectala.

Constipatia colonului drept

Intre constipatia colonului drept care reprezinta forma toxica si

dureroasa si intre cea a colonului stang care este mai mult mecanica exista

nenumarate varietati ce difera de la individ la individ. Constipatia poate fi

mai mult dreapta sau mai mult stanga, dupa cum poate fi mai mult prin

atonie sau prin spasme, prin hiper sau hipokinezie. De obicei constipatia

dreapta si stanga sunt rare.

Constipatia colonului drept a fost izolata de autorii englezi in frunte cu

Herty si de catre Stierlin. Acesta a gasit la radioscopie staza ce merge de la

24-48 ore si care cuprinde cecul, colonul ascendent si treimea dreapta a

transversului (colonul priximal embriologic). Staza in colonul drept poate fi

data de atonia acestui segment intestinal sau de spazmele prelungite ale

transversului si descendentului.

La inceput colonul drept lupta contra acestui obstacol functional, cu

timpul el slabeste, devine aton si se lasa destins.

Simptomatologia este determinata de fenomenele de auto intoxicatie,

date de resorbtia prelungita a continutului cecoascendentului.

Am vazut cat de activa este flora microbiana la acest nivel. Din cauza

aceasta, bolnavii se plang de dureri de cap, migrene, gura amara cu miros

fetid, limba incarcata, stare de depresiune sau excitatie, tulburari psihice,

maini reci, transpiratii urat mirositoare, stare de anemie ; uneori avem

perioade febrile. Acesta este tabloul auto intoxicatiei intestinale a lui

Pauchet.

Scaunele pot fi numai tari sau sa se prezinte ca o falsa diaree. Aceasta

din urma coincide cu perioadele febrile si este data de o stare de inflamatie a

mucoasei colonului drept. Diareea falsa este produsa, cum am vazut la

examenul coprologic, de colonul stang, in special de ansa sigmoida. Aceasta

inseamna, ca pe langa staza dreapta avem si una stanga. Cand scaunele

sunt tari reactia lor este neutra ;

Uneori aceasta forma de constipatie este insotita de dureri. Ele sunt

localizate in fosa iliaca, pe colonul drept si la unghiul splenic. Cand durerile

sunt la nivelul cecului, este greu sa le deosebim de durerea apendiculara.

Durerile in constipatie se pot exagera in picioare, la eforturi si uneori dupa

miezul noptii.

Constipatia colonului stang

Ea este vechea constipatie atona. Stim de la examenul coprologic, ca

la acest nivel resorbtia este determinata si flora microbiana foarte mult

redusa. Din cauza aceasta in constipatia colonului stang nu vom observa

fenomene de intoxicatie. Starea generala a acestor bolnavi este foarte buna.

Fenomenele nervoase care se pot observa in astfel de cazuri sunt datorita

unei stari nervoase concomitente, sau participari intr-o masura mai mica a

unei atoni a colonului drept. Bolnavul, in general nu se plange decat de lipsa

scaunelor. La palpare putem simti colonulca o coarda. In acest caz se adauga

spasme intestinale. Cum am vazut la examenul radiologic, trecerea pastei

baritate este mult incetinita in colonul descendent, iar materiile fecale ne par

segmentate.

1.6. COMPLICATIILE CONSTIPATIEI

Ele sunt datorate resorbtiilor toxice, fenomenelor mecanice si reactiei

mucoasei intestinului gros.

1. Am vorbit despre autointoxicatia intestinala a lui Pauchet, din cauza

careia am avea depresii, stari nervoase, pierderea memoriei, gera amara,

stare generala proasta, migrene cefalee, maini reci.

Sindromul entero-renal al lui Heitz-Boyer este de foarte multe ori

datorat constipatiei. Microbi din colonul drept, in special colibacilul si mai rar

enterocolul, din cauza stazei prelungite, patrund prin epiteliul intestinal si

sunt eliminati pe cale renala, unde au loc fenomenele de pielo-nefrita si de

cistita.

Aceeasi microbi sunt eliminati prin ficat, unde pot da o serie de leziuni

ce constituie sindromul enterohepatic. Astfel putem avea colecistite,

angiocolite, stari de subicter.

Masa de materii fecale poate fi uneori de consistenta dura chiar

pietroasa si atunci poarta numele de copriliti. Ei sunt de dimensiuni mai mici

decat fecaloamele de la o nuca pana la un ou.

Unele medicamente ca bismutul, bariul etc. pot de asemeni da astfel

de tumori. Bolnavii se plang de senzatie de corps train in corp, uneori efortul

de defecatie apare in anus. Destul de des ei sunt mobili in rect si se pot

ridica in sigmoid.

Din cauza stazei prelungite, mucoasa intestinului gros se inflameaza si

avem colite. Este foarte important sa ne dam seama daca a fost intai

constipatia si inflamatia este secundara, sau constipatia este urmare a

inflamatiei. Masele fecale pot eroda mucoasa intestinala si duce la abces al

peretelui, gangrena lui, inflamatia intregului perete intestinal cu colite

ulceroase. Chiar colitele mai usoare pot da diaree ; aceasta este uneori mai

trecatoare si urmeaza o noua perioada de constipatie. In fine putem avea

falsa diaree (Mathieu). Persoanele care abuzeaza de clisme pot avea colite

mucoase sau chiar muco-membranoase. Inainte, cand clismele se

intrebuintau pe o scara mai mare, aceasta afectiune era mult mai des

intalnita.

Diagnosticul

De cele mai multe ori diagnosticul de constipatie nu pune probleme

deosebite el impunandu-se evident. Intr-adevar din anamneza se afla ca

pacientul are scaune la 2-3 zile, de obicei in cantitate mica si dura. Aceasta

forma, numita de Rachet si Busson constipatie orara, este cea mai frecventa

si totodata cea mai evidenta. Aceiasi autori denumesc constipatie cantitativa

aceea in care bolnavul are 1-2 scaune pe zi, insa in cantitate mica si uscata.

Aceste cazuri necesita ca, in afara de anamneza, diagnosticul de constipatie

sa fie completat prin examen coprologic si un studiu al tranzitului intestinal

(tranzit baritat). Diagnosticul de simptom trebuie facut in special la indivizii

anxiosi, preocupati si obsedati de evacuarile lor intestinale, ca si la

persoanele cu un regim alimentar defectuos.

Falsa diaree este in fond singura problema diagnostica a constipatiei.

Diagnosticul acesta se face pe caracterul heterogen al scaunului – portiuni

dure, sciabile, in mijlocul unei evacuari lichide. Scaunul de falsa diaree apare

de obicei dupa 2, 3 zile de constipatie ; staza materiilor in colonul distal

determina o iritatie locala cu raspuns secretol – care duce la o redisolutie a

scaunului – si motor in sensul unui peristaltism violent, dureros, cu evacuare

brusca. Rareori in scaunul de falsa diaree se mai observa si mucus in

cantitate crescuta. In cazul acestei false diaree omogene, diagnosticul nu

este posibil decat prin examene complementare : studiul coprologic (care

arata o hiperdigestie) si tranzitul intestinal.

Studiul tranzitului intestinal se poate face :

- administrand la o anumita ora, preferabil l masa de pranz, un caset

de carmin si se urmareste aparitia coloratiei caracteristice in scaun, care in

mod normal se produce aproximativ la 24 ore ;

- examenul radiologic prin pranz baritat, care in plus permite urmarirea

tranzitului in diferite segmente ale colonului, permitand precizarea asa

numitelor constipatii segmentale.

Constipatia cronica obisnuita « constipatia – boala » va trebui

deosebita de « constipatia – simptom » in cursul unei afectiuni digestive sau

extradigestive.

Constipatia obisnuita rezulta dintr-o tulburare functionala care duce la

intarzierea tranzitului si la evacuarea insuficienta a intestinului gros. Din

punct de vedere clinic aceasta afectiune se poate manifesta doar prin

tulburarea evacuarii colonului, constipatia compensata sau la aceasta se

adauga o serie de fenomene patologice locale si generale, constipatia

decompensata.

Constipatia obisnuita are in special la femei si dateaza de cele mai

multe ori din copilarie. Perfect tolerata mult timp, uneori zeci de ani ea nu

este in constiinta bolnavei decat prin faptul ca are un scaun la 2 -3 zile si in

cantitate insuficienta, obtinut dupa un efort de defecare. Din cauza scaunului

dur, nu rareori atentia este atrasa de complicatiile locale : dureri la defecatie,

hemoroizi, fisura anala. Toate aceste tulburari dispar odata cu evacuarea

materiilor fecale si a gazelor. Dupa un timp variabil, constipatia cronica

obisnuita devine din ce in ce mai prost tolerata.

La examenul obiectiv se constata un miros rau al gurii, limba, limba

saburala, abdomen balonat, colonul se palpeaza uneori plin cu materii fecale.

Palparea unui fecalom poate crea confuzia cu o formatiune tumorala, care

insa dispare dupa clisma.

Examenul coprologic are rolul de a afirma diagnosticul de constipatie,

precizand o falsa diaree, de a aduce informatii in diagnosticul diferential al

constipatiei simptomatice, cat si rolul de a descoperi eventualele elemente

inflamatoare, expresie a unei colite, complicatie a constipatiei cronice.

Anamneza va pune in evidenta eventualele greseli de regim alimentar.

Persoanele a caror alimentatie este saraca in resturi nedigerabile – provenite

mai ales din zarzavaturi, fructe, paine neagra – sunt predispuse la

constipatie cronica, in special cand acest regim se prelungeste pe perioade

indelungate. Tot prin anamneza se pot scoate in evidenta retinerile repetate

de la defecatie, atat de frecvente in conditiile vietii moderne, acestea ducand

cu timpul la stergerea reflexului de defecatie.

O forma clinica deosebita a constipatiei cronice o constituie diskezia

sau constipatia proctogena. Constipatia din diskezie este in general bine

tolerata, dupa o perioada mai indelungata bolnavii avand doar o senzatie de

distensie, care rareori merge pana la durere in pelvis. Cao particularitate se

noteaza reactii ale organelor de vecinatate : tulburari de mictiune, congestii

uteroanexiale sau prostatice : de asemenea, episoade hemoroidale acute,

fisuri anale etc. Un examen pretios il constituie si determinarea sensibilitatii

la presiune a mucoasei rectale.

Diagnosticul etiologic se face prin tact rectal, ca si prin

rectesigmoidoscopie si radiologic, care vor preciza tulburari in redresarea

unghiului recto-sigmoidian determinate de o ginecopatie sau o cauza

sigmoidiana. Diskezia functionala va fi luata in considerare numai dupa

eliminarea unei cauze organice ano-rectale sau neurologice.

Constipatia simptomatica se poate intalni, fie in cadrul unei afectiuni

digestive sau generale cu un tablou clinic bine caracterizat, in care

tulburarea de tranzit apare pe planul al doilea, fie in cadrul unui tablou clinic

dominat de constipatie, celelalte semne trebuind sa fie cautate.

Afectiunile sau starile care duc la o slabire a musculaturii abdominale

cum sunt slabirea accentuata, obezitatea, emfizemul pulmonar insotesc

constipatia.

Constipatia din boala ulceroasa este citata clasic printre simptomele

acestei boli.

Administrarea indelungata a unor medicamente, ca : beladona si

derivatele sale, opiacee, pansamente gastrice, bismuth, fier, determina

constipatia care va trebui combatuta din vreme.

Intr-un numar de cazuri constipatia este primul simptom care apare si

care domina tabloul clinic. Cauza, boala de baza, declansatoare a

sindromului ramane pe planul al doilea. Tulburarea de tranzit poate aparea

mult inaintea oricarei manifestari generale sau chiar locale la examenul fizic.

Tumorile abdominale paracolice pot duce la constipatie, fie prin reflex

inhibitor al motilitatii intestinului gros, fie prin compresiune. De cele mai

multe ori aceste tumori tin de organele genitale : cancer sau fibrom uterin,

cancer de prostata care sunt descoperite de tactul vaginal, respectiv rectal.

Stenozele intestinale, in special cele tuberculoase, pot sta la baza unor

constipatii tenace. Tratamentele cu strptomicina care duc la vindecarea

rapida a leziunilor tuberculoase intestinale, cu formarea de cicatrice

retractile, au facut ca numarul acestora sa fie ceva mai mare in ultimii ani.

La examenul radiologic al tubului digestiv urmarirea tranzitului barital

va trebui sa se faca la intervalle apropiate pentru a sesiza locul obstacolului.

1.7. TRATAMENT

Constipatia simptomatica impune in primul rand un tratament al bolii

cauzale. In unele boli purgativele sunt periculoase (apendicitele, strangularile

intestinale, febra tifoida etc). Alteori purgativele sunt un bun ajutor al

tratamentului bolii ce produce constipatia. La copii unele stari febrile pot fi

scurtate printr-un pergativ.

Constipatia obisnuita ,vom cauta sa modificam starea functionala a

intestinului gros prin :

a)      Igieno- dietetic regim alimentar ;

b)      tratament cu agenti fizici, fizioterapic ;

c)      tratament medicamentos ;

d)      tratament chirurgical ;

e)      tratament hidro-mineral ;

f)        psihoterapie.

Tratamentul igieno-dietetic.Regimul alimentar bine conceput este de

multe ori suficient pentru a modifica starea de constipatie. Am vazut la

capitolul alimentatie ca din punct de vedere al actiunii asupra tranzitului

asupra intestinului gros, alimentele se impart in constipante si laxative.

In constipatia colonului stang regimul va cuprinde alimente cu multe

resturi celulozice ca : paine neagra, mamaliga, legume verzi, iaurt din ziua a

doua, cartofi, untdelemn si in salate, multe fructe, carne putina.

In diskezia rectala vom da alimente bogate in celuloza.

Tratamentul prin agenti chimici , fizioterapic :

a) masajul abdominal va fi facut de un om experimentat. El trebuie

prelungit 4 – 6 saptamani si fiecare sedinta va dura 10-20 minute, nu vom

recomanda masaj in formele dureroase decat in formele atone. Va fi inceput

din fosa iliaca dreapta pe traiectul colonului si in directia normala de

evacuare.

b) hidroterapia este intrebuintata in toate formele de constipatie.

c) electroterapia o vom folosi in aplicatiuni de curenti galvanici si

faradici.

d) clismele produc contractii intestinale in mod reflex prin distensia

rectului si asimoidului.

Tratament medicamentos : supozitoare cu glicerina si ulei de parafina,

dulcolax papaverina suprima spasmul fibrelor musculare netede, magneziu si

potasiu,Vit. B12,Vit. A

Tratamentul chirurgical este inevitabil in starile generatoare de

constipatii rebele la orice tratament conservator, de exemplu ocluzie

intestinala, perforatii ale tubului digestiv, peritonite, apendicita ori colecistita

supuratia, tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse si in orice caz

de obstacol mecanic in tranzitul intestinal.

Psihoterapia, aceasta este o metoda care are efecte bune in

constipatie si este din ce in ce mai mult intrebuintata. Psihoterapia se face in

grup sau individual.

Ingrijiri acordate pacientului cu constipatie

              Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice

- In constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de

lichide

- recomand alimente bogate in reziduuri

- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in

functie de activitatile sale;

- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate

- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa

scaunelor

- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa

- administreaza la indicatie, laxative

        Pacientul sa fie echilibrat psihic

- da dovada de intelegere si rabdare, menajind puduare

pacientului

- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in

legatura cu starea sa.

ROLUL ASISTENTEI IN EDUCATIA PENTRU

SANATATE

O persoana sanatoasa are control liber asupra mediului inconjurator,

sau se poate indeparta, sau schimba daca devine periculos. Boala il poate

priva de aceasta libertate. Ignoranta poate fi de asemenea cauza fricii

nejustificate atat in caz de boala dar si in caz de sanatate. Pacientul poate

avea anumite tabuuri pe care personalul sanitar nu le cunoaste si acestea il

pot face sa sufere teribil. In functie de casta, obiceiuri sau crez religios, unele

persoane pot face uz de anumite obiecte pe care altii nu le folosesc. In final,

sunt persoane de o extrema delicatete ce traiesc intr-un mediu inconjurator

ce-i protejeaza. Aceste persoane nu vor accepta cu bucurie orice forma de

coabitare in comun.

In cazul persoanelor cu delir, sau psihopate, problema protectiei

devine o problema majora. Prevenirea suicidului si protejarea pacientului de

a se autodistruge, prevenirea lezarii celor din jur, reprezinta exemple care

scot in evidenta aceasta functie protectoare cu rol esential in ingrijirile de

baza. Cand pacientul sufera de o boala foarte contagioasa, atat protectia

celor din jur cat si a acestuia consuma un numar important de ore, ceea ce

se intampla in serviciile de boli contagioase.

Protejarea pacientului de lezare de natura mecanica cum este caderea,

de pericolele de natura fizica, ca focul, de substante chimice, toxice, de

animale si insecte periculoase, de microbii prezenti continuu in mediul

inconjurator intr-un serviciu de pacienti, face parte din ingrijirile de baza.

Predarea masurilor de prevenire si de securitate trebuie sa faca parte

din programul de pregatire al oricarei asistente medicale. Indiferent ca ea

lucreaza la domiciliu, in scoli sau in servicii de sanatate, ea se afla in masura

de a contribui la prevenirea accidentelor. Programul de prevenire a

accidentelor de la domiciliu, a fost mai eficient cand asistentele au conlucrat

in acest sens cu ingineri, educatori si cu publicul.

Conducatorii administrativi competenti reduc substantial pericolul de

accidente in institutiile respective. Totodata, chiar si in serviciile care dispun

de cele mai bune servicii de mecanici, de intretinere, o mare parte din

responsabilitate in ceea ce priveste asigurarea securitatii, revine asistentei

medicale. De fapt, asistentele medicale sunt cel mai mult timp in preajma

pacientilor. O mare parte din observatiile acestora sunt utilizate de medici

pentru prescrierea masurilor de protectie, a mijloacelor de constrangere sau

supraveghere constanta a pacientului cu tentativa de suicid. Cu cat mai mult

vor fi acordate ingrijiri de calitate, cu atat va fi nevoie in mai mica masura de

recurgerea la mijloace de contentie, lucru care de altfel trebuie evitat la

maximum.

Asistenta medicala se afla adesea in postura de a participa la

constructia cladirilor, achizitionarea materialelor si organizarea serviciului de

intretinere ce vizeaza reducerea la minim a riscului de accidente. Asistentele

medicale vad in aprovizionarea, pastrarea medicamentelor si cooperarea cu

alti membrii ai echipei din care fac parte, modul de a controla infectiile.

In multe tari, asistenta medicala initiaza punerea in aplicare, daca nu

chiar stabilirea masurilor de sanitatie si a procesului de sterilizare, ceea ce

asigura inlaturarea pericolului de infectare a tuturor celor care inconjoara

pacientul si care il servesc. Fiind convinse de superioritatea procedeelor

fizice asupra mijloacelor chimice de dezinfectie si sterilizare, persoanele

informate in acest sens se asteapta ca vesela, articolele de toaleta, rufaria

oferita, sa fie expuse in prealabil temperaturilor ridicate sau radiatiilor. Ele

pot, de asemenea, sa solicite ca orice vine in contact cu o plaga sa fie

sterilizat prin vapori sub presiune, expuse la o caldura intensa si prelungita,

sau la radiatii, cu exceptia anumitor circumstante.

In toate comunitatile, fiecare persoana reprezinta mai mult sau mai

putin un pericol latent. Spalarea pe maini a asistentei medicale, utilizarea

mastii, a manusilor, a halatului, cand este necesar un material dezinfectant,

steril sau cu utilizare unica, reprezinta aspecte ale protectiei pacientului.

CAPITOLUL II

FISE TEHNOLOGICE

2.1 EFECTUAREA CLISMEI

Clisma =introducerea prin anus in rect si in colon a unor lichide

pentru indepartareamateriilor fecale sau efectuarea unor tratamente.

Clismele pot fi: evacuatoare, medicamentoase sau alimentare

Scop: -evacuator: pregatirea bolnavului pentru anumite

examinari(rectoscopie, irigoscopie) sau interventii chirurgicale asupra

rectului sau terapeutic in introducerea de medicamente sau alimente.

Materiale necesare :

        irigator Esdmarch cu untub de cauciuc cu calibrul de 10 mm si 1,5-2 cm

lungime, prevazut cu robinet sau pensa Mohr

        canula rectala din ebonit sterilizata

        tavita renala

        bazinet

        musama si traversa

        invelitoare de flanela sau cearceaf pentru acoperirea bolnavului

        substanta lubrifianta(vaselina boricata)

        casoleta cu comprese sterile

        stativ pentru irigator

        apa calda 35-37 grade C(500-1000ml pentru adulti, 250ml pentru

adolescenti, 150 ml pentru copii, 50-60 ml pentru sugari)

        sare( o lingurita la un litru de apa) sau ulei(4 linguri la 1 l) sau

glicerina(40g la 500 ml),sapun(1 lingurita rasa la un litru)

ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE

1. Pregatirea instrumentelor si

materialelor necesare.

1.1     Se pregatesc materialele si

instrumentele necesare.

1.2     Se racordeza tubul de cauciuc la

irigator, se fixeaza canula rectala pe

tubul irigatorului si se inchide robinetul.

1.3     Se aseata irigatorul pe stativ la o

inaltime de 0,5m.

1.4     Se verifica temperatura solutiei sau

substantei medicamentoase prescrise

de medic(35-37 C)si se umple

irigatorul.

1.5     Se verifica permeabilitatea canulei si

se evacueaza aerul si prima coloana de

apa captand-o intr-o tavita renala.

1.6     Se lubrifiaza canula folosind o

compresa sterila.

1.7     Se fixeaza extremitatea tubului de

cauciuc impreuna cu canula pe stativ,

fara sa se atinga de obiectele din jur.

2. Pregatirea psihica si fizica a

bolnavului

2.1 Se anunta bolnabvul si i se explica in

ce consta tehnica.

2.2 daca in momentul introducerii canulei

in rect bolnabvul are senzatia necesitatii

de defecatie, va fi solicitat, sa inpiedice

miscarile reflexe de contractie ale rectului

prin inspiratii adanci pe gura si relaxarea

musculaturii peretelui abdominal si sa nu

evacueze sonda.

2.3 Se izoleaza patul cu un paravan de

restul salonului.

2.4 Se inpatureste patura si se aseaza la

picioarele bolnavului, apoi acesta se

dezbraca si se aseaza in decubit lateral

stang cu membrul inferior stang intins si

dreptul flectat.

2.5 Se aseaza sub bazinul bolnavului

traversa si musamaua.In situatia de

decubit dorsal se flecteaza usor membrele

inferioare.

2.6 Se aseaza bazinetul sub regiunea

sacrala si se acopera bolnavul cu o

invelitoare.

3. Efectuarea tehnicii 3.1 Spalare pe maini cu apa curenta si

sapun.

3.2 Se indeparteaza fesele bolnavului cu

mana stanga, si se introduce canula prin

anus in rect, perpendicular pe suprafasa

subiacenta, cu varful indreptat putin

inainte, in directia vezicii urinare, prin

miscari de rotatie, pana se invinge

rezistenta sfincterului.

3.3 Se ridica extremitatea externa a

canulei, imediat cev varful a trecut prin

sfinter si se indreapta varful in axa ampulei

rectale.

3.4 Se introduce canula pana la o distanta

de 10-12 cm.

3.5 Se deschide robinetul si se regleaza

viteza de scurgere a apei din irigator in

colon prin ridicarea irigatorului cu mana

stanga la aproximativ 50 cm deasupra

patului bolnavului.

3.6 Se indica bolnavului sa inspire adanc.

3.7 Se inchide robinetul in momentul cand

nivelul apei din irigator se apropie de

nivelul tubului de scurgere.

3.8 Se indeparteaza canula si se aseaza in

tavita renala.

3.9 Se solicita bolnavului sa retina solutia

timp de 10-15 min.

3.10 Bolnavul este adus in decubit lateral

drept si peste cateva min in decubit

dorsal .

3.11 Daca bolnavul se poate deplasa va

merge la toaleta, in caz contrar scaunul se

capteaza la pat.

3.12Spalarea pe maini cu apa curenta si

sapun.

b.Clisma inalta 3.2 Se introduce o canula flexibila la 30-40

cm inaltime, in colon.

3.3 Se ridica irigatorul la 1,5 m pentru a

realiza o presiune mai mare a apei.In rest

se procedeaza ca la clisma evacuatoare.

c. Clisma

medicamentoasa(terapeutica)

Se pt administra medicamente ( digitala,

clorura de calciu, tnctura de opiu, chinina),

care se absorb prin mucoasa rectala, sau

cele cu efect local(solutii izotonice) in

microclisme sau clisme picatura cu

picatura(la 1-1,5 ora dupa clisma

evacuatoare), cu un ritm de 60 picaturi pe

minut.

-microclisma 10-15 ml apa, ser fiziologic, solutie

izotonica de glucoza sau substanta

medicamentoasa, care se introduc cu o

seringa adaptata la canula rectala.

-clisma picatura cu picatura Pentru mentinerea temperaturii solutiei de

introdus se intrebuinteaza rezerve

termostat; irigatorul se inveleste intr-un

material moale sau vata, perna electrica.

d.Clisme uleioase 200ml ulei vegetal incalzit la 37C in baie

de apa se injecteaza profund.Se indica in

constipatii cronice, fecalom.

4.Ingrijirea bolnavului dupa

tehnica

4.1 Se efectuiaza toaleta regiunii anale pe

un bazinet curat.

4.2 Se indeparteaza bazinetul, musamaua

si traversa.

4.3 Se aseaza lenjeria de pat in ordine,

bolnavul in piozitie comoda,se acopera si

se indeparteaza paravanul.

4.6 Se deschid ferestrele pentru aerisirea

salonului.

5.Reorganizarea locului de

munca

5.1 Se indeparteaza materialele cu care s-a

efectuat tehnica

5.2 Se spala instrumentele utilizate, se

dezinfecteaza si se folosesc pentru

sterilizare.

5.3 Efectuarea clismei se noteaza in foaia

de observatie.

Incidente :

        canula intampina rezistenta – in acest caz se retrage cativa cm sau se

va da drumul la apa din irigator pentru ca aceasta sa permita inaintarea

canulei in continuare, prin intinderea si largirea rectului precum si prin

dizolvarea si dislocarea materiilor fecale

        daca in fata canulei se aseaza schibale care ingreuneaza trecerea apei

se va ridica irigatorul care va mari presiunea de scurgere, restabiland

curentul normal.

Accidente

        dureri,crampe intestinale – in acest caz se opreste curentul de apa

pentru cateva minute pana ce se linisteste musculatura colonului.

2.2.      PERFUZIA INTRAVENOASA

Perfuzie = introducerea pe cale parenterala (intravenoasa), picatura

cu picatura, a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si

volumica a organismului. Introducerea lichidelor se poate face prin ace

metalice fixate direct in vena, prin canule de material plastic ce se introduc

transcutant prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau chirurgical, prin

evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiar

cateva saptamani (denudare venoasa).

Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea

medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit; depurativ-diluand si

favorizand excretia din organism a produsilor toxici; completarea proteinelor

sau a altor componente sanguine; alimentatie pe cale parenterala.

Materiale necesare : tava medicala acoperita cu un camp steril; trusa

pentru perfuzat solutii ambalata steril; solutiile hidratante in sticle RCT

inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica sau in pungi originale din

material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului; garou

de cauciuc; tavita renala; stativ prevazut cu bratari si cleme pentru fixarea

flacoanelor; 1-2 seringi Record sau Luer de 5-10 cm cu ace pentru injectii

intravenoase si intramuscular sterilizate (seringile si acele Record nu se mai

utilizeaza); o perna tare, musama; 1-2 perne sterile; o perna hemostatica;

casoleta cu campuri sterile; casoleta cu comprese sterile; substante

dezinfectante : alcool, tinctura de iod, benzina iodata, romplast, foarfece,

vata.

Etape de

executieTimpi de executie

1. Pregatirea

materialelor,

instrumentelor si

aparatului de

perfuzie

     1.1       se pregatesc instrumentele si materialele

necesare;

     1.2       se scoate tifonul sau celofanul steril de pe

flacon, se desprinde sau se topeste la flacara

parafina de pe suprafata dopului care se

dezinfecteaza cu alcool;

     1.3       se desface aparatul de perfuzie si se inchide

prestubul;

     1.4       se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar

si se patrunde cu el prin dop in flacon;

     1.5       se inchide cu pensa hemostatica imediat sub ac,

tubul de aer, se indeparteaza teaca protectoare de

pe ac si se patrunde cu acesta in flacon, prin dopul

de cauciuc, fara sa se atinga trocarul;

     1.6       se suspenda flaconul pe suport;

     1.7       se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o

banda de romplast avand grija sa depaseasca nivelul

solutiei sau a substantei medicamentoase;

     1.8       se indeparteaza pensa hemostatica, deschizand

drumul aerului in flacon;

     1.9       se indeparteaza teaca protectoare de pe capatul

portac al tubului, se ridica deasupra nivelului

substantei medicamentoase din flacon si se deschide

usor prestubul, lasand sa curga lichidul in dispozitivul

de perfuzie, picuratorul fiind orizontal;

   1.10     se coboara progresiv portacul, pana cand tubul

se umple cu lichid fiind eliminate complet bulele de

aer;

   1.11     se ridica picuratorul in pozitie verticala si se

inchide prestubul, aparatul ramanand atarnat pe

stativ;

Amboul nu trebuie sa se atinga de nimic din jur (pentru a

nu se desteriliza).

2. Pregatirea

fizica si psihica a

bolnavului

     2.1       se anunta bolnavul convingandu-l de importanta

tehnicii;

     2.2       se aseaza bolnavul in pat, in decubit dorsal cat

mai comod cu antebratul in extensie si pronatie;

     2.3       subratul ales se aseaza o perna tare, acoperita

cu musama si un camp steril;

     2.4       se acopera bolnavul cu o invelitoare de flanela.

3. Efectuarea

perfuziei

     3.1       spalarea pe maini cu apa curenta si sapun; se

examineaza calitatea si starea venelor;

     3.2       se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului;

     3.3       se dezinfecteaza plica cotului cu alcool, se

badijoneaza cu tinctura de iod; se cere bolnavului sa

inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese;

de preferinta se incepe cat mai periferic;

     3.4       se verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza

amboul aparatului de perfuzie;

     3.5       se deschide imediat prestubul, pentru a permite

scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de

scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul

prestubului la 60 picaturi/min sau in functie de

necesitate;

     3.6       se fixeaza cu benzile de leocoplast acul si

portiunea tubului invecinata acestuia, pe pielea

bolnavului;

     3.7       se supravegheaza permanent starea bolnavului

si modul de functionare a aparatului;

     3.8       se pregateste (daca este necesar) cel de-al

doilea flacon cu substanta medicamentoasa,

incalzindu-l la temperatura corpului;

     3.9       inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se

inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea

aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul la noul

flacon;

   3.10     se deschide imediat prestubul pentru a permite

sa curga; operatia trebuie sa se petreaca cat mai

repede, pentru ca sangele regulat prin ac sa nu se

cuaguleze si se regleaza din nou viteza de scurgere a

lichidului de perfuzat (la 60 picaturi pe minut, de

exemplu);

   3.11     inainte ca flaconul sa se goleasca, se inchide

prestubul, se aplica o pensa hemostatica intre ambou

si tubul de control, se exercita o presiune asupra

venei punctionate cu un tampon imbibat intr-o solutie

dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in directia

axului vasului, se extrage acul din vena;

   3.12     se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod,

se aplica un pansament steril si se fixeaza cu un

plasture.

4. Ingrijirea

bolnavului dupa

tehnica

     4.1       se aseaza bolnavul confortabil in patul sau;

     4.2       se administreaza bolnavului lichide caldute (daca

este permis);

     4.3       se supravegheaza bolnavul.

5. Reorganizarea

locului de munca

     5.1       se spala imediat la jet de apa rece seringa, acele

(aparatul de perfuzat din material plastic se arunca),

se dezinfecteaza si se pregateste pentru sterilizare;

     5.2       se noteaza in foaia de temperatura data,

cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.

Accidente

      hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci poate determina

edem pulmonar acut : tuse, expectoratie, polipnee, cresterea TA. Se

reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe complet, se injecteaza

cardiatorice.

      embolie gazoasa prin patrunderea aerului prin curentul circular. Se

previne prin eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei si

intreruperea ei inainte de golirea completa a flaconului si prin

neutralizarea perfuziilor cu presiune

Atentie!

      nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si

aparitia de frisoane. Instalarea perfuziei se face in conditii de asepsie

completa.

Inlocuirea rezervorului sau intreruperea perfuziei se va face ca aceasta

sa se goleasca complet, pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor.

De obicei aerul nu patrunde in vena (fara pompare cu para) in afara unor

defecte ale perfuzorului.

2.3 PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU GASTROSCOPIE

Gastroscopia presupune vizualizarea directa a mucoasei gastrice, cu

ajutorul unui instrument opric, numit gastrofibroscop.

Scop - diagnoctic;

- terapeutic (polipectomie, tratament endoscopic pentru

hemoragiile digestive, tratament cu laser);

Pregatirea

instrumentelor

si a

materialelor

necesare

- se pregatesc materialele necesare in functie de scopul

instrumentelor investigatiei: manusi sterile, sorturi de

cauciuc, tavita renala, pipa Guedel, substante anestezice,

manusi sterile, porttampoane, recipiente cu substante

dezinfectante, ochelari de protectie;

- medicamente: atropina, scobutil, midazepam,

diazepam, adrenalina -–fiole (trusa antisoc);

- seringa de 2 ml de unica folosinta;

- glicerina sterila sau Silicon, pentru lubrifierea tubului

gastroscopului, sondelor;

- periute de citologie, pensa pentru prelevat biopsie si

pensa anatomica, recipient cu formol, pentru tesutul

prelevat;

- solutie si recipiente pentru testul ireazei, in vederea

determinarii prezentei Helicobacterului pylori;

Pregatirea

psihica si fizica

a pacientului

- orice pacient ce urmeaza a fi supus acestei investigatii

sau altor examinari endoscopice, este ingrijorat in

privinta procedurii si a diagnosticului, iar in unele cazuri

anxietatea este foarte accentuata. Astfel se impune

calmarea pacientului;

- pentru linistirea pacientului, asistenta trebuie sa-l

incurajeze, sa comunice, sa favorizeze “relatia de la fiinta

umana la alta fiinta umana”, astfel incat sa-l determine

sa-si exprime sentimentele. In cadrul acestei comunicari

(discutie, observatie), asistenta incearca sa:

- evalueze gradul anxietatii pacientului, cauza

anxietatii (frica de investigatie, frica de diagnostic grav,

frica de durere); in functie de aceste probleme

identificabile aplica interventiile autonome

corepunzatoare;

- asigura un climat calm de caldura;

-printr-o comunicare eficace, verbala si nonverbala ii

demostreaza pacientului ca ii intelege problemele (climat

de intelegere empatica);

-ii explica efectele dezagreabile ale investigatiei,

rugandu-l ca printr-un efort de vointa sa le depaseasca,

pentru a putea coopera in timpul examinarii;

- va administra medicatia recomandata de medic pentru

sedarea pacientului sau pentru prevenirea unor

incidente;

- pentru buna pregatire fizica a pacientului, asistenta ii

va explica importanta golirii si curatarii complete a

stomacului;

Participarea la

tehnica

- sedarea pacientului se face prin administrarea a cate o

tableta de Diazepam, in seara precedenta examinarii si

daca este nevoie si dimineata;

- cu 40-50 min. inainte de proba, i se efectueaza o

injectie cu Atropina, Scobutil sau Diazepam;

- inainte de inceperea investigatiei, asistenta efectueaza

anestezia locala cu spray (Xilocaina, Stomacaina) sau se

face badijonarea locala (baza limbii si faringelui) cu

solutii de Novocaina 1% sai Xilina; aceste solutii pot fi

folosite pentru anestezia locala si prin gargara;

- se asaza pacientul pe masa de examinare, in decubit

lateral stang, pe o pernita tare;

Ingrijirea

pacientului

dupa tehnica

- este supravegheat inca o jumatate de ora in camera

unde pacientul a fost examinat;

- se transporta in salon;

- se supravegheaza atent timp de 2 ore dupa terminarea

examinarii, urmarindu-se sa nu manance, sa nu bea;

- pacientului caruia i s-a prelevat biopsie, este atentionat

sa nu consume alimente fierbinti;

- daca pacientul nu reuseste sa elimine mucusul si aerul

din stomac si acuza dureri, la indicatia medicului se

introduce sonda gastrica si se elimina aerul si

mucozitatile;

- se efectueaza pacientului inhalatii cu mentol pentru

evitarea senzatiilor neplacute din gat;

Pregatirea

produselor

pentru

laborator

- se pregatesc fragmentele de tesut si mucoasa

stomacala produselor prelevate, in vederea examinarilor

histologice, se eticheteaza si se trimit urgent la laborator;

- la serviciul de endoscopie, asistenta analizeaza

fragmentele bioptice in vederea descoperirii prezentei

Helicobacterului pylori (tesutul dureaza o ora);

Reorganizarea

locului de

munca

- se aspira solutie de Glutaraldehida 2 % sau CIDEX, pana

cand este curat gastroscopul;

- se spala bine de secretii exteriorul si interiorul

aparatului cu apa si sapun apoi se clateste bine;

- aparatele prevazute cu un cerc albastru se pot curata si

dezinfecta sub imersie totala in masini de spalat speciale;

- interiorul fibrogastrosopului se spala cu o perie care

trebuie introdusa in toate canalele, astfel incat canalele

sa fie irigate cu produs dezinfectant;

- se periaza extremitatile endoscopului;

- se sterge aparatul cu solutie si apoi cu alcool de 90s;-

se usuca bine;

- fibrogastroscopul si pensele bioptice se ung cu silicon

pentru a le proteja;

- se stocheaza materialul curat intr-un dulap, care trebuie

dezinfectat zilnic;

- fibrogastroscopul trebuie pus intr-un camp steril, iar

dimineata dezinfectat din nou;

- incidente si accidente: dureri la deglutitie, subfebrilitati,

dureri si tumefactia amigdalelor, hemoragie, SIDA,

De retinut: Daca nu se utilizeaza corect echipamentul de protectie

(manusi, masca, ochelari) cand se lucreaza cu solutiile dezinfectante,

personalul medical este supus riscului urmatoarelor imbolnaviri: SIDA, astm,

conjuctivite, dermastoze, eczeme.

CAPITOLUL III

PREZENTAREA CAZURILOR

CAZUL NR. 1

UNITATEA SANITARA: SPITALUL JUDETEAN

JUDET:ARGES

SECTIA: CHIRURGIE 1

CULEGEREA INFORMATIILOR

INFORMATII SOCIALE:

 

NUME: P

PRENUME: C.

SEX : M

VARSTA : 52 ani

NATIONALITATEA :roman

DATA INTERNARII: 15.03.2007

DATA EXTERNARII: 19.03.2007

SITUATIA FAMILIALA: necasatorit.

DOMICILIUL: Localitate Negrasi, Sat Mozacu.

OCUPATIA: salariat.

MOTIVUL INTERNARII: burelete hemoroidale, procidente ulcerate sangerande,

dureri anorectale, constipatie.

ISTORICUL BOLII: debut insidios cu dureri anorectale si aparitia unor

burelete hemoroidale care in timp au devenit ulcerate.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: hemoroizi sangeranzi.

MEDICUL CARE INGRIJESTE: DR. OLTEANU CRISTINEL

ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:

      neaga boli infecto-contagioase: TBC

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

      fara importanta.

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE:

      neaga alte afectiuni.

IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE: pacientul a fost multumit de

modul cum a fost tratat in perioadele anterioare de spitalizare.

INFORMATII FIZICE

 

GREUTATE: 80 kg

INALTIME: 1.65 m

CAPUL

Aspectul si culoarea tegumentelor: normale.

Aspectul gurii: normala.

Aspectul buzelor: normal colorate.

Aspectul ochilor: incercanati.

Aspectul nasului: normal.

Aspectul dintilor: ingrijiti.

Aspectul limbii: normal.

Probleme vizuale: nu prezinta.

Probleme auditive: nu prezinta.

TRUNCHIUL

Semne particulare: nu are.

Aspectul si culoarea tegumentelor: normala.

Sistem muscular: normoton, normochinetic.

Sistem ganglionar: nepalpabil.

Sistem osteo-articular: clinic normal.

Aparat respirator: torace simetric normal conformat.R=17r/min.

Aparat cardiovascular: AV 84 / `, T.A. 120/80mmHg

Aparat digestiv: abdomen suplu nedureros, dureri anorectale.

Bureletele hemoroidale, procidentele ulcerate sangerande la ora 11 si 7 in

pozitie genu-pectorala.

Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, mictiuni fiziologice.

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: normale.

MEMBRE

Semne particulare : nu prezinta.

Aspectul si culoarea tegumentelor: normale.

Mobilitatea articulatiilor: mobile.

COMPORTAMENT

Ii place sa fie singur: nu.

Evolutia comportamentului cu anturajul: pacientul este comunicativ, a

prezentat intelegere si a cooperat cu asistenta.

Isi intelege starea actuala si urmeaza cu strictete recomandarile medicale.

Atitudinea personalului fata de bolnav: adecvata.

OBISNUINTE PRIVIND ALIMENTATIA

Alimentatia : deficit alimentar.

Apetit: prezent.

Numar mese: 2-3 pe zi.

Alimente preferate: carne si preparate din carne, pizza

Lichide preferate: Coca – Cola,Pepsi, berea.

Alte probleme: alimente pe care nu le poate consuma: nu are.

Regim hidric: (hidric, hipocaloric, hipoglucidic, hiperproteic) serveste masa

singur.

OBICEIURI IN LEGATURA CU ELIMINARILE

Scaun: wc; aspect: pastos, omogen, 1 la 3 zile=constipatie.

Urina : wc; aspect clar, transparent, culoare galben deschis, miros

caracteristic, nr. 6-7 pe zi.

OBISNUINTE DE IGIENA INDIVIDUALA

Se spala si se piaptana singur.

Se imbraca si se dezbraca singur.

Se spala pe dinti singur.

Isi realizeaza toaleta singur.

OBISNUINTE PRIVIND ODIHNA

Probleme privind somnul: nu are.

Activitatea fizica: nu are pe durata spitalizarii.

Preocupari: cititul.

INFORMATII MEDICALE

Alergii: nu prezinta.

Tratamentul actual: algocalmin , fenobarbital ,Proctalog , Detralex:, Perfuzie

cu solutie Ringer . Glucoza 10%.

DIAGNOSTICE DE NURSING

1. Alterarea starii de confort cauzata de procesul inflamator manifestat

prin facies crispat, gemete, iritabilitate, vaicareli.

2. Alterarea functiei de eliminare a scaunului cauzata de alimentatia

neadecvata manifestata prin absenta scaunului de mai multe zile, dificultate

in a defeca, scaune tari si rare.

3. Sentiment de tensiune si de inconfort resimtit de pacient cauzat de

durere si de neadaptare la rolul de pacient manifestat prin agitatie, neliniste,

insomnie, nervozitate.

4. Alterarea modului de somn cauzata de durere manifestata prin

treziri frecvente, timpurii, somn agitat.

5. Alterarea tegumentelor si a mucoaselor datorita procesului

inflamator cauzat de lipsa de cunoastere a ingrijirilor preventive si curative a

leziunilor pielii manifestate prin hemoroizi, fisuri anale, roseata, ulceratie.

6. Alterarea starii de nutritie cauzata de lipsa cunoastere a nevoilor de

hidratare a organismului , singuratate manifestata prin consumarea de

alimente si bauturi interzise,omisiuni ale meselor, mese neechilibrate.

7. Alterarea confortului, din cauza durerii manifestata prin

incapacitatea de a indeplini pe deplin o activitate .

Dialog la externare:

Data externarii: 19 .03 .2007

Luat de familie: pacientul P.C. este luat acasa de catre rude

Destinatia la externare: domiciliu – Loc.Negrasi

Mijloc de transport: masina nepotului.

Situatia de acasa: satisfacatoare

Capacitatea de a se ingriji: pacientul se poate ingriji singur

Recomandari la externare:

- evitarea efortului fizic ;

- prezentare la controale periodice;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- evitarea alcoolului si tutunului.

S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotia privind perioada

imediat urmatoare si de durata a ingrijirilor pacientului.

Impresia pacientului despre spitalizare: relativ buna

Au fost atinse scopurile: da.

EVALUAREA CAZULUI NR. 1 .

Pacientul P.C. in varsta de 52 ani se prezinta in data de 15. 03. 2007 la

serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri anorectale,si

aparitia unor burelete hemoroidale, care in timp au devenit ulceratii

insuportabile , constipatie, crampe abdominale.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in

sectia de chirurgie I sub ingrijirea dr. Olteanu Cristinel.

Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange,

urina ,tuseu rectal.

Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: algocalmin ,

fenobarbital ,Proctalog , Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%.

Dupa efectuarea investigatiilor si tratamentului starea generala a

pacientului s-a ameliorat, se externeaza cu urmatoarele recomandari :

- respectarea tratamentului medicamentos

- regim de viata si de munca organizat

- prezentarea periodica la control medical

- evitarea efortului fizic ;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

PLAN DE INGRIJIRE – HEMOROIZI SANGERANZI

NEVOIA PROBLEM

A

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVINTERVENTII

AUTONOME DELEGATE

1. Nevoia de a evita pericolele.

Durere

Alterarea starii de confort cauzata de procesul inflamator manifestat prin facies crispat, gemete, iritabilitate, vaicareli.

Pacientul sa-si diminueze semnele durerii in termen 12 ore.

Pacientul sa demonstreze absenta durerii in termen de 2 zile.

- amplasez pacientul intr-un salon aerisit , linistit cu pacienti in salon care au o evolutie favorabila.

- evaluez caracterele durerii: intensa cu sediul anorectal.

- arat pacientului ca ma ocup de el ca un tot unitar si nu numai de durerea sa

- informez pacientul ca-i este permis sa-si exprime durerea

- ajut pacientul sa descrie corect durerea si sa sesizeze momentele de remisie sau exacerbare

- asigur confortul pacientului: asez pacientul in pozitie de d.v.;d.l.s.;d.l.d

- urmaresc si apreciez corect potentialul inflamator si aplic masurile de prevenire a surselor de infectie.

- aleg procedurile de investigare si tratament cu risc minim de infectie.

- informez si stabilesc impreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de sanatate.

- aerisesc salonul pacientului.

- Pregatesc materialul si instrumentarul necesar administrarii tratamentului medicamentos

- masor si notez functiile vitale in F.O.

La indicatia medicului administram:

algocalmin

D.T. = 2f

D.U. = 1f

Cale = i.v.

supozitoare Proctalog

D.T. = 2 sp/zi

D.U. = 1 sp

Ketonal

D.T. = 2f

D.U. = 1f

Cale = i.m.

Detralex

D.T. = 2tb

D.U. = 1tb

Ritm= D,S

Cale = i.m.

2. Nevoia de a elimina.

Constipatie

Alterarea functiei de eliminare a scaunului cauzata de alimentatia neadecvata manifestata prin absenta scaunului de mai multe zile, dificultate in a defeca, scaune tari si rare.

Pacientul sa elimine un scaun moale in termen de 2 zile.

Pacientul sa aiba scaun fara dificultate in termen de 3 zile.

Pacientul sa prezinte absenta constipatiei in termen de 4 zile.

Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice.

- determin pacientul sa ingere o cantitate de lichide suficienta.

- stabilesc impreuna cu pacientul un orar regulat de eliminare.

- urmaresc si notez in F.O. consistenta si frecventa scaunelor.

- pregatesc materialul si instrumentarul pentru clisma evacuatoare

- fac pregatirea psihica si fizica a pacientului in vederea efectuarii tehnicii

- efectuez clisma evacuatoare.

- curat si usuc regiunea anala dupa fiecare scaun.

- aplic creme protectoare.

- fac toaleta anusului de mai multe ori pe zi si dezinfectez cu acid boric 2-3%.

- determin pacientul sa ingere o cantitate de 3000 ml/zi lichide

- recomand pacientului sa consume alimente bogate in reziduri

- determin pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate

La indicatia medicului administram:.

Proctalog

D.T. = 2 sp/zi

D.U. = 1 sp

Ketonal

D.T. = 2f

D.U. = 1f

Cale = i.m.

Detralex

D.T. = 2tb

D.U. = 1tb

Ritm= D,S

Cale = i.m.

Institui la indicatia medicului o perfuzie endo-venoasa cu :

Solutie de

NaCl 10%.Ringer, Glucoza 5%

D.T.

=1500ml/zi

D.U.=500 ml

Ritm=60pic/min

3.Nevoia de a evita pericolele.

Anxietate

Sentiment de tensiune si de inconfort resimtit de pacient cauzat de durere si de neadaptare la rolul de pacient manifestat prin agitatie, neliniste, insomnie, nervozitate.

Pacientul sa-si exprime diminuarea anxietatii in termen de 2 zile.

Pacientul sa demonstreze absenta semnelor de anxietate in termen de 4 zile.

Pacientul sa beneficieze de siguranta psihologica pentru inlaturarea starii de anxietate.

- observ manifestarile psihice ale pacientului: apatie, lipsa de interes pentru evolutia bolii cat si pentru tratament.

- identific cauza anxietatii si a factorilor care au declansat anxietatea.

- Incerc sa conving pacientul de importanta urmarii tratamentului si a respectarii regimului hidric pentru evolutia bolii.

- sfatuiesc familia sa sustina moral pacientul pe perioada anxietatii.

- asigur un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala a pacientului.

- incurajez pacientul sa comunice cu cei din jur, sa-si exprime emotii, nevoi.

La indicatia medicului administram:

Diazepam

D.T. = 1f/zi

Cale = i.m.

4. Nevoia de a dormi si a se odihni. Insomnie

Alterarea modului de somn cauzata de durere manifestata prin treziri frecvente, timpurii, somn agitat.

Pacientul sa doarma fara treziri si fara intreruperi in termen de 24 ore.

Pacientul sa doarma

- invat pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cateva minute inainte de culcare.

- observ si notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi.

- intocmesc un program de odihna corespunzator organismului.

La indicatia medicului administram:

Diazepam

D.T. = 1f

8 ore in fiecare noapte in termen de 3 zile.

Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ pe durata spitalizarii.

- sfatuiesc pacientul sa bea o cana de lapte inainte de culcare

- administrez tratamentul medicamentos.

- observ efectul acestuia asupra organismului.

D.U.= 1f

Cale = i.m.

5. Nevoia de a fi curat si de a proteja tegumentele.

Alterarea tegumentelor si a mucoaselor

Alterarea tegumentelor si a mucoaselor datorita procesului inflamator cauzat de lipsa de cunoastere a ingrijirilor preventive si curative a leziunilor pielii manifestate prin hemoroizi, fisuri anale, roseata, ulceratie.

Pacientul sa-si diminueze roseata in termen de 2 zile.

Pacientul sa-si diminueze leziunea in termen de 3 zile.

Pacientul sa prezinte tegumentele si mucoasele curate si integre in termen de 4 zile.

- sfatuiesc pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor si mucoaselor pentru prevenirea complicatiilor

- sfatuiesc pacientul sa ingere 1000 ml ceai antihemoroidal, legume, fructe, fainoase, zarzavaturi

- incurajez in permanenta pacientul si ii explic necesitatea realizarii interventiilor

- pansamentul se va face cu blandete pentru a favoriza procesul de vindecare

La indicatia medicului realizez toaleta regiunii anale cu:

solutie de betadina

cloramina 5%.

apa oxigenata 3%.

rivanol 1%.

tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile.

Medicul efectueaza ligatura si

rezectia bureletelor hemoroidale.

6. Nevoia de a bea si a manca. Refuz de a urma dieta .

Alterarea starii de nutritie cauzata de lipsa cunoastere a nevoilor de hidratare a organismului , singuratate manifestata prin consumarea de alimente si bauturi interzise,omisiuni ale meselor, mese neechilibrate.

Pacientul sa-si urmeze regimul indicat in fiecare zi.

Pacientul sa fie echilibrat hidro-electrolitic pe durata spitalizarii.

- explorez preferintele alimentare ale pacientului asupra alimentelor permise(legume, fructe, zarzavaturi si fainoase) si interzise(condimente,prajeli,conserve,afumaturi,alcool)

- fac bilantul lichidelor eliminate si ingerate

- constientizez pacientul de importanta respectarii regimului alimentar in mentinerea sanatatii

- servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate si prezentate atragator

- las pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale, respectand contraindicatiile regimului

- cantaresc zilnic pacientul

- constientizez pacientul de importanta activitatilor fizice modera

- stabilesc un program de activitati in functie de gusturi si capacitate, impreuna cu pacientul

Institui la indicatia medicului o perfuzie endo-venoasa cu :

Solutie de

NaCl 10%.Ringer, Glucoza 5%

D.T. =1500ml/zi

D.U.=500 ml

Ritm=60pic/min

7. Nevoia de a se recreea.

Dificultatea de a efectua activitati recreative

Alterarea confortului, din cauza durerii manifestata prin incapacitatea de a indeplini pe deplin o activitate .

Pacienta sa prezinte confort fizic si psihic nealterat pe timpul spitalizarii si o stare de buna dispozitie.

- aerisesc salonul si asigur un mediu calm si de securitate in care pacientul sa se simta bine ;

- linistesc pacientul, si il ajut in satisfacerea nevoilor fundamentale;

- invat pacientul sa comunice cu semenii sai;

- stimulez increderea pacientului in fortele proprii si in cei care il sustin, in

Psihoterapie

personalul medical.

CAZUL NR. 2

UNITATEA SANITARA: SPITALUL JUDETEAN

JUDETUL :ARGES

SECTIA: CHIRURGIE

SALON: 5

CULEGEREA INFORMATIILOR

INFORMATII SOCIALE

NUME: N.

PRENUME:M

SEX:M.

DATA NASTERII: 25.02.1961

VARSTA: 46 ani

NATIONALITATE: romana

DATA INTERNARII: 18.06.2007

DATA EXTERNARII: 24.06.2007

SITUATIA FAMILIALA: casatorit, 2 copii

DOMICILIUL: Pitesti, strada Negru - Voda

OCUPATIA: muncitor S.C. Arpechim Pitesti

MOTIVELE INTERNARII: Pacientul ajunge la spital, de urgenta in data de

18.06.2007, la ora 10, cu stare de soc, paloare, facies anxios, durere

puternica in epigastru, tulburari de tranzit intestinal, cu greata si varsatura.

ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza in plina sanatate aparenta. In urma cu o

seara domnul N.M. serveste o masa bogata si mult alcool. Spre seara starea

generala se altereaza, apar dureri insuportabile in etajul superior al

abdomenului cu iradiere in umarul stang, greata si varsaturi masive. Spre

dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza starea de

soc.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Pancreatita acuta.

MEDIC CURANT: dr Zoana Ion

ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:

-neaga boli infecto-contagioase: lues si TBC

-nu prezinta alergii medicale, alimentare sau cu alergeni.

ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE:

Mama-se numeste N.O.,are 71 ani, este casnica, cunoscuta cu ulcer

duodenal, H.T.A.; a avut 2 sarcini si 3 avorturi;

Tatal-se numeste N.I., are 78 ani, este fost pensionar, cunoscut cu

H.T.A., alcoolism cronic si tulburari de comportament.

Frate – fara importanta

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:

- la 14 ani a suferit o fractura deschisa de humerus drept, in urma

careia a ramas cu o cicatrice chirurgicala de 18 cm.

IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE:

- pacientul nu da prea multe informatii deoarece nu-si aduce aminte

pentru ca avea 14 ani si a uitat.

INFORMATII FIZICE:

GREUTATE: 85 Kg

INALTIME:1,78 m

CAPUL:

Aspectul si culoarea tegumentelor: marmorate

Aspectul gurii: buze cianotice

Aspectul limbii: normal colorata

Aspectul nasului: normal

Aspectul ochilor: incercanati, verzi

Aspectul dintilor: dentitie completa

Aspectul parului: scurt ingrijit

Probleme vizuale: nu prezinta

Probleme auditive: nu prezinta

TRUNCHIUL:

Semne particulare: nu prezinta

Aspectul si culoarea tegumentelor: marmorate

Sistem musculo-adipos: slab reprezentat

Sistem ganglionar: nepalpabil

Sistem osteo-articular: integru

Aparat respirator: torace normal conformat, R=17r/min.,sonoritate

pulmonara normala, murmur vezicular prezent;

Aparat cardio-vascular : cord in limite normale, zgomote cardiace

ritmice, TA=160/60mmHg, P=63p/min.

Aparat digestiv : abdomen meteorizat, difuz, sensibil la palpare, cu

tranzit intestinal incetinit, un scaun la 2-3 zile; tulburari dispeptice, pancreas

marit de volum;

Aparat urogenital: oligurie, loje renale libere nedureroase.

MEMBRE:

Semne particulare: cicatrice la bratul drept

Aspectul si culoarea tegumentelor: normala

Mobilitate articulara: buna

COMPORTAMENT:

Pacientul se prezinta in tinuta de spital ingrijita, este nepieptanat. Nu

prea coopereaza cu personalul sanitar, in timpul conversatiei priveste in

punct fix si raspunde incet.

Nu citeste, nu se plimba vorbeste foarte putin cu ceilalti pacienti.

OBISNUINTE IN LEGATURA CU IGIENA:

Bolnavul este curat si ingrijit ,

igiena individuala efectuand-o singur in fiecare dimineata.

OBISNUINTE IN LEGATURA CU ALIMENTATIA:

Pacientul mananca mult, mai ales alimente cu un aport caloric excesiv.

Nu se hidrateaza suficient, in schimb consuma bauturi alcoolice zilnic.

OBISNUINTE IN LEGATURA CU ELIMINARILE:

SCAUN: WC ; are un tranzit intestinal incetinit cu scaune la 2-3 zile

abundente, pastoase galbene -albicioase

URINA: WC ; oligurie

OBISNUINTE PRIVIND ODIHNA:

Pacientul este agitat si anxios

Prezinta insomnie si doarme pe noapte doar 3-4 ore.

INFORMATII MEDICALE:

Analize sange:

Leucocite =12000/mm

Amilazemie = 75 U.W

Calcemie = 8,3 mg%

Lipazemie = 23U.I.

Uree = 0,67 mg

TGO = 31U.I.

TGP = 40 U.I

Colesterol = 235/100ml

fosfataza alcalina= 6U.B.

bilirubina = 0,6mg%

glicemie =1,05 G%

creatinina = 0,82mg%

hemoglobina = 12,2g%

VSH = 40mm/ora

ionograma=Na,K,Ca,Mg,Cl,Fe,

Examenul urinei:

- amilazurie = 92UW

- albumina absenta

- epitelii plate

- leucocite, hematii rare

- numeros urat de Na

DIAGNOSTICE DE NURSING

1. Durere vie epigastrica din cauza inflamatiei pancreasului si a

interventiei chirurgicale, manifestata prin: tipete de durere, facies

crispat, refuzul de a se misca, indispozitie, privire tematoare.

2. Alterarea eliminarii din cauza afectiunilor inflamatorii manifestate prin

efort pentru a voma, varsaturi alimentare,apoase paloare.

3. Deshidratarea din cauza varsaturii manifestata prin:facies tras, ochi

incercanati, sete, tegumente uscate, oligurie.

4. Alterarea tegumentelor si mucoaselor din cauza socului pancreatic

manifestata prin paloare, transpiratii reci, tremuraturi, extremitati

marmorate

5. Alterarea integritatii tegumentelor si a mucoaselor din cauza

interventiei chirurgicale manifestata prin plaga operatorie.

6. Imobilitate din cauza durerii manifestata prin miscare deficitara, tranzit

intestinal incetinit, balonare meteorism abdominal.

7. Anxietate din cauza interventiei chirurgicale manifestata prin refuz de

a comunica, neliniste, agitatie.

8. Alterarea modului de somn din cauza fricii de interventia chirurgicala,

manifestata prin oboseala, agitatie ,nervozitate.

9. Risc de complicatii dupa interventia chirurgicala manifestata prin

aparitia unui proces infectios, scaderea imunitatii, anemie, recidive.

Dialog la externare:

Data externarii: 24 .06 .2007

Luat de familie: pacientul N.M. este luat acasa de catre sotie

Destinatia la externare: domiciliu – Pitesti

Mijloc de transport: taxi

Situatia de acasa: satisfacatoare

Capacitatea de a se ingriji: pacientul se poate ingriji singur

Recomandari la externare:

- evitarea efortului fizic ;

- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii

chirurgicale;

- prezentare la controale periodice;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- evitarea alcoolului si tutunului.

S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotia privind perioada

imediat urmatoare si de durata a ingrijirilor pacientului.

Impresia pacientului despre spitalizare: relativ buna

Au fost atinse scopurile: da.

EVALUAREA CAZULUI NR. 2 .

Pacientul N.M in varsta de 46 ani se prezinta in data de 18. 06. 2007 la

serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri insuportabile in

etajul superior al abdomenului, cu iradiere in umarul stang, greata si

varsaturi masive.

Spre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza

starea de soc.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in

sectia de chirurgie sub ingrijirea dr. Zoana Ion.

Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange,

urina , explorari ale pancreasului.

Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: antispastice, antialgice

sedative si interventie chirurgicala, in urma careia simptomatologia cedeaza

si pacientul se simte mai bine, iar pacientul se externeaza cu recomandarile:

evitarea efortului fizic ;

- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii

chirurgicale;

- prezentare la controale periodice;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- evitarea alcoolului si tutunului.

PLAN DE INGRIJIRE – PANCREATITA ACUTA

NEVOIA PROBLEMA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVINTERVENTII

AUTONOME DELEGATE

1. Nevoia de a evita pericolele.

Durere vie epigastrica

Durere vie epigastrica din cauza inflamatiei pancreasului si a interventiei chirurgicale, manifestata prin: tipete de durere, facies crispat, refuzul de a se misca, indispozitie, privire tematoare.

Preoperator

Calmarea durerii in cel mult 4 ore

Postoperator

Calmarea durerii dupa interventia chirurgicala

Preoperator

- ajut pacientul sa descrie corect durerea: intensa, localizata in epigastru

- manifest intelegere fata de suferinta pacientului

- plasez pacientul intr-o pozitie antalgica : d.d.

- explic pacientului ca-i este permis sa se planga, sa-si exprime durerea

- arat pacientului ca ma ocup de el ca un tot unitar si nu numai de durerea sa

- aerisesc salonul si creez o temperatura optima

- urmaresc functiile vitale si notez valorile acestora in F.O.

-repaus la pat cu punga de gheata pe abdomen

-aspiratie gastrica continua

Postoperator

Preoperator

-antialgice: Mialgin 100 mg i.m.

-administrarea pe sonda a Na2CO3 –10g% cate 100-200 ml

-reducerea secretiei gastrice cu Atropina 0,5 mg in perfuzie din 6 in 6 ore

Postoperator

-montarea unei perfuzii cu Glucagon si Trasylol

-montarea unei sonde urinare

-administrez

antialgice:

Scobutil ,

Buscopan ,

Mialgin 100 mg

Cale =i.m.

- urmaresc aspectul plagii chirurgicale

- supraveghez, masor si notez functiilor vitale si vegetative in F.O.

- fac educatia sanitara a pacientului privind evolutia postoperatorie

2. Nevoia de a bea si a manca. Varsatura

Alterarea eliminarii din cauza afectiunilor inflamatorii

manifestate prin efort pentru a voma, varsaturi alimentare,apoase paloare.

Pacientul sa fie menajat fizic si psihic in timpul varsaturii.

Combaterea varsaturii in cel mult 2 ore

- observ caracterul varsaturii: cu o cantitate de 50-70 ml,alimentare, apoase

- aerisesc salonul

- ii cer pacientului sa inspire adanc

- ii opresc alimentatia pe gura

-asez pacientul in D.D. cu capul intr-o parte

- ii sustin capul pacientului in timpul varsaturii cu mana dreapta, iar cu stanga sustin tavita renala sub barbia pacientului

- ofer pacientului un pahar cu apa mentolata pentru a-si clati gura

- pastrez lichidul de varsatura pentru a fi aratat medicului si pentru analize de laborator

- fac bilantul lichidelor ingerate si eliminate

-antiemetice:

Metoclopramid

Cale =i.m.

D.T.=1 f /zi

-aspiratie gastrica continua

-antispastice:

Papaverina,

Scobutil

D.T.=1f/zi

Cale =i.m

- notez in FO aspectul, frecventa, cantitatea lichidului de varsatura

4. Nevoia de a elimina. Deshidratarea

Deshidratarea din cauza varsaturii manifestata prin:

facies tras, ochi incercanati, sete, tegumente uscate, oligurie.

Pacientul sa fie reechilibrat hidro-electrolitic in termen 2 zile si stimularea pacientului in consumarea lichidelor pe durata spitalizarii.

Preoperator

- cantaresc pacientul

- supraveghez, masor si notez semnele vitale

- ingrijesc cu atentie tegumentele pentru a evita atingerea integritatii lor

- inspectez zilnic zonele de presiune de pozitie si le masez la fiecare 2 ore

- asigur aportul lichidian de 2500 ml/zi

-observ comportamentul si faciesul,pacientului

- asigur conditii de mediu : salon curat, linistit, aerisit

- pregatesc materialele necesare pentru P.E.V.

- pregatesc materialele pentru recoltarea de sange;

- urmaresc bilantul hidric si reechilibrez hidro-electrolitic pacientul

Postoperator:

-urmaresc FV:

-suprimarea alimentatiei

Glucoza5%

D.T.=1000 ml/zi Cale=i.v.

-NaCl 500 ml/zi

i.v.

-Dextran 40

-hidratare artificiala

-Dextran 40

-aspiratie gastrica continua

2-4 zile ,dupa a 4 a zi ii administrez bolnavului lichide cu lingura sau paiul : ceai ,compot

-in a 5 a zi i se permite lapte, iaurt, piure de legume

-din a 6 a zi se trece progresiv la o alimentatie fara grasime si un regim alimentar adecvat

4. Nevoia de a fi curat ingrijit. A.Alterarea tegumentelor si mucoaselor

B.Alterarea integritati tegumentelor si mucoaselor

Alterarea tegumentelor si mucoaselor din cauza socului pancreatic manifestata prin paloare, transpiratii reci, tremuraturi, extremitati marmorate

Alterarea integritatii

tegumentelor si

a mucoaselor

din cauza

interventiei chirurgicale manifestata prin plaga operatorie.

Pacientul sa aibe tegumente normal colorate in decurs de 7 zile

aseptizarea plagii si protejarea ei pe durata spitalizarii

Preoperator :

-observ coloratia neobisnuita a tegumentelor

-asigur igiena tegumentelor prin toaleta partiala sau totala

-schimb lenjeria de corp si pat

-sterg pacientul de transpiratie si-l invelesc cu un cearsaf

-ii explic respectarea regimului dietetic, a repausului la pat si a urmarii tratamentului

-recoltez sange pentru analize de laborator:

Postoperator:

- pregatesc camera, aerisesc salonul ,asigur o temperatura

Administrez

perfuzie ev 10% ser

fiziologic

D. T.=1000 ml ritm=60pic/min

- toaleta plagii operatorii zilnic cu substante antiseptice (betadina, rivanol, alcool,tinctura de iod)

optima de 18-21°C,

- asigur liniste in salon ,

- asigur transportul pacientului si il instalez in pat.

- supraveghez faciesul si comportamentul pacientei pe toata perioada postoperatorie

- observ, masor si notez functiile vitale.

- supraveghez plaga, curat regiunea, pansamentul sa fie uscat sa nu se imbibe cu serozitati,

- schimb pansamentul zilnic

- asigur o stare de asepsie perfecta in ingrijirea plagii

- asigur pacientei pregatirea psihica suprimand starea de neliniste

5. Nevoia de a elimina.

Constipatia

Alterarea tranzitului intestinal cauzata de anxietate, hidratare neadecvata, interventia chi-

rurgicala manifestata prin scaune dure, balonari, crampe abdominale.

Pacientul sa prezinte un tranzit intestinal normal si combaterea constipatiei in termen de 2 zile.

- observ scaunele: scaune rare de culoare brun-inchis ;

- determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide; aprox. 3000 ml.

- stabilesc impreuna cu pacientul un orar regulat de eliminare in functie

Administrez la indicatia medicului:

P.E.V.cu solutie de glucoza 33 %, 500 ml

solutie Ringer 500 ml;

Efectuarea

de activitatile sale;

- determin pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate;

- asigur conditiile de igiena;

-schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie;

-fac pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru efectuarea clismei evacuatoare;

- pregatesc materialele si instrumentele pentru efectuarea clismei.

- urmaresc si notez in F. O. consistenta scaunului si aspectul lui dupa efectuarea clismei;

clismei evacuatoare.

administrez la indicatie ceaiuri laxative;

administrez pacientei supozitoare :

Dulcolax

DT=2 cp,

DU=1 cp,

Cale=P.O.

6. Nevoia de a se misca siu a avea o bina postura. Imobilitate

Alterarea mobilitatiite din cauza durerii manifestata prin miscare deficitara, tranzit intestinal incetinit, balonare meteorism abdominal.

Pacientul sa aiba mobilitate normala la 2-3 zile postoperator

Preoperator

-observarea mobilitatii bolnavului

-schimbarea pozitiei bolnavului din DD in DLS si DLD, din 2 in 2 ore.

Postoperator:

-incurajez pacientul, ii aduc plosca ori de cate ori este nevoie

-schimb lenjeria de corp si de pat daca este nevoie

-psihoterapie

-dupa prima zi de la interventia chirurgicala il ridic in pozitie semisezanda si-i observ faciesul

-in a 2 a zi il ridic la marginea patului si daca nu prezinta nici o modificare a FV , il ridic in picioare impreuna cu asistenta si facem 3-4 pasi

-in ziua urmatoare conduc pacientul la toaleta, iar din a 4 - 5 a zi facem impreuna plimbari scurte de cate 15 min. /zi

7. Nevoia de a evita pericolele. Anxietate

Anxietate din cauza interventiei chirurgicale manifestata prin refuz de a comunica, neliniste, agitatie

Pacientul sa prezinte o stare de bine fizica si psihica in 2-3 zile

-observ manifestarile psihice ale pacientului

- ii explic pacientului orice manevra

- ii asigur un climat de liniste si siguranta

-identific cauza anxietatii si factorii declansatori

-ajut pacientul sa-si identifice anxietatea

imi fac timp zilnic pentru a discuta cu pacientul si-l conving de reusita operatiei

-raspund cu calm la intrebarile lui

-ii sugerez sa gandeasca pozitiv pentru a influenta

-psihoterapie

-Diazepam

DT =1f

Ritm=seara

cale = per os

in bine evolutia bolii

sfatuiesc familia sa-l sustina

8. Nevoia de a dormi si a se odihni. Insomnia

Alterarea modului de somn din cauza fricii de interventia chirurgicala, manifestata prin oboseala, agitatie ,nervozitate.

Pacientul sa se poata odihnii minim 8 ore pe noapte

-observ somnul pacientului

- aerisesc salonul si pastrez linistea in orele de liniste

-sfatuiesc bolnavul sa-si aminteasca de lucrurile si intamplarile placute ,si inainte de culcare sa citeasca dintr-o carte

-il linistesc in legatura cu interventia chirurgicala convingandu-l ca va fi operat de o echipa de medici foarte competenti

Diazepam

DT =1cp/zi

Cale = per os.

-Bromura de Ca

i.v. lent in perfuzie cu G 5%

9. Nevoia de a evita pericolele. Risc de complicatii

Risc complicatii dupa interventia chirurgicala manifestata prin aparitia unui proces infectios, scaderea imunitatii, anemie, recidive.

Pacientul sa nu prezinte complicatii in timpul spitalizarii si nici dupa.

Preoperator:

- observ starea clinica a pacientului

- asigur conditii de mediu adecvate

-urmaresc FV si vegetative

-pregatesc preoperator pacientul

- ii fac pregatire psihica si fizica: toaleta, raderea, dezinfectia abdominala

- asigur pregatirea si sterilizarea

 

Preoperator:

-antipiretice:

Algocalmin

DT =3f/zi

DU=1f la 8ore

i.m.

Postoperator:

-antibiotice

Ampicilina

instrumentelor

- pregatesc pacientul pentru orice investigatie preoperatorie

Postoperator:

-verific plaga si ii fac toaleta de 2 ori pa zi

-schimb lenjeria de corp si pat

-administrez tratamentul .

DT= 14 g/7zile

DU =2g/zi

i.m. 500 mg la 8 ore

Gentamicina

DT=14 fin 7 zile

DU =2f/zi a 80 mg la12 ore i.m.

CAZUL NR. 3

CULEGEREA INFORMATIILOR

UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN

SECTIA : CHIRURGIE I

SALONUL 6

INFORMATII SOCIALE

 

NUME : A.

PRENUME : S.

VARSTA : 50 ani

NATIONALITATEA : romana

DATA INTERNARII : 18.04.2007

DATA EXTERNARII : 23.04.2007

SITUATIA FAMILIALA: casatorita, doi copii

DOMICILIUL: Glambocel, loc. Bogati, Arges.

OCUPATIA : pensionara

MOTIVELE INTERNARII : Pacienta se interneaza cu constipatie aparuta

in urma cu o luna, alternand cu scaune diareice, varsaturi,

deshidratare, durere cu caracter colicativ, insomnie, febra.

ISTORICUL BOLII: Pacienta afirma ca in urma cu o luna a avut

constipatie alternand cu diaree, a scazut treptat forta fizica, ceea ce

a determinat-o pe pacienta sa se prezinte la medic pentru diferite

investigatii si tratamente. De cinci zile prezinta constipatie, varsaturi

alimentare si groaznice dureri abdominale.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: sindrom subocluziv

MEDICUL CARE INGRIJESTE: Zoana Ion

ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:

      menarha 14 ani

      nasteri 2, avorturi 4

      neaga boli infecto-contagioase: TBC

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

      neaga TBC in familie

IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE: pacienta fost multumita

de modul cum a fost tratata in perioadele anteriore de spitalizare.

INFORMATII FIZICE

GREUTATE: 70 kg

INALTIME: 1.58 m

CAPUL:

Aspectul si culoarea tegumentelor: usor palide

Aspectul gurii: normala

Aspectul buzelor: subtiri

Aspectul ochilor: incercanati

Aspectul nasului: normal

Aspectul dintilor: nu prezinta proteza

Aspectul limbii: normal

Probleme vizuale: nu prezinta

Probleme auditive: nu prezinta

TRUNCHIUL:

Semne particulare: nu prezinta

Aspectul si culoarea tegumentelor: usor palida

Sistem musculo-adipos: normal reprezentat

Sistem ganglionar: nepalpabil

Sistem osteo-articular: integru, prezinta ameteli

Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular

prezent, temperatura 38◦ C, respiratia 22 r/min

Aparat cardio-vascular: cord in limite normale, zgomote cardiace

ritmice, T.A.=130/70mm Hg, P=84b/min

Aparat digestiv: abdomen dureros la palpare. Tranzit intestinal

modificat, ficat si splina in limite normale

Aparat uro-genital: loje renale libere, mictiuni spontane

fiziologice

Sistem nervos: echilibrata si orientata temporo-spatial

MEMBRE:

Semne particulare: nu prezinta

Aspectul si culoarea tegumentelor: usor palide

Mobilitatea articulatiilor: mobile nedureroase

COMPORTAMENT:

Ii place sa fie singura: nu

Evolutia comportamentului cu anturajul: ii place sa fie

inconjurata de familie si de prieteni. Pacienta este comunicativa, se exprima

cursiv in timpul culegerii informatiilor, a prezentat intelegere, a cooptat cu

asistenta. Intelege starea actuala si urmeaza cu strictete recomandarile

medicale.

OBISNUINTE PRIVIND ALIMENTATIA

Alimentatia: obisnuita

Apetit: scazut, inapetenta

Numar de mese: 2 – 3 pe zi

Alimente preferate: legume, cartofi prajiti, salate, supe.

Lichide preferate: ceaiuri si sucuri.

Alte probleme: alimente pe care nu le poate consuma: nu are

Regim hidric(hipocaloric, hipoglucidic, hiperprotidic) serveste

masa singura

OBICEIURI IN LEGATURA CU ELIMINARILE

Scaun: wc aspect pastos, omogen, 1 la 4 zile=constipatie

Urina: wc; aspect clar, transparent, culoare galben deschis,

miros caracteristic, nr. 6 – 7/zi.

OBISNUINTA DE IGIENA INDIVIDUALA

Probleme privind somnul: prezinta insomnie. In spital i se

administreaza diazepam dar nu utilizeaza in mod obisnuit sedative.

Activitate fizica: se plimba, nu are pe durata spitalizarii.

Preocupari: activitati casnice.

INFORMATII MEDICALE

Alergii: nu prezinta la medicamente, alimente, animale.

Tratamente prescrise inaintea spitalizarii: este inteles si urmat.

Tratamentul actual: este prescris in F. O. si este urmat si

inteles.A urmat tratament cu : Emetiral, P.E.V. cu glucoza. solutie Ringer 500,

vitamina B6, vitamina C, Algocalmin, Ca gluconic

DIAGNOSTICE DE NURSING

1. Alterarea tranzitului intestinal cauzata de anxietate, hidratare neadecvata,

modificarea integritatii cailor digestive manifestata prin scaune dure,

balonari, crampe abdominale.

2. Alterarea modului de somn datorita durerii, stresului, epuizarii, anxietatii

manifestata prin dificultatea de a dormi, somn agitat, treziri frecvente.

3. Alterarea tranzitului intestinal datorita stresului, schimbarea deprinderilor

alimentare, procesul inflamator.

4. Evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal datorita

anxietatii, stresului, dezechilibrului electrolitic, proces inflamator manifestat

prin regurgitatii, varsaturi alimentare.

5. Alterarea starii de confort datorita procesului inflamator manifestat prin

facies crispat, gemete, tahipnee, tahicardie.

6. Alterarea tegumentelor datorita procesului inflamator manifestata prin

tegumente si mucoase palide, plaga operatorie.

Dialog la externare:

Data externarii: 23 .04 .2007

Luat de familie: pacienta A.S. este luat acasa de catre sot

Destinatia la externare: domiciliu – loc. Bogati, jud. Arges

Mijloc de transport: masina fetei .

Situatia de acasa: satisfacatoare

Capacitatea de a se ingriji: pacienta se poate ingriji singura

Recomandari la externare:

- evitarea efortului fizic ;

- prezentare la controale periodice;

- evitarea alimentatieibogate in grasimi;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- continuarea tratamentului.

S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotul cat si fiica cea mare

privind perioada imediat urmatoare .

Impresia pacientei despre spitalizare: relativ buna

Au fost atinse scopurile: da.

EVALUAREA CAZULUI 3.

Doamna A. S. in varsta de 50 ani se prezinta la serviciul de urgenta al

Spitalului Judetean in ziua de 18.04.2007 avand urmatoarele: constipatie

alternand cu scaune diareice, varsaturi, deshidratare, cefalee, ameteli,

durere cu caracter colicativ. I se recomanda internarea in spital pentru

tratament si investigatii.

Pe perioada spitalizarii in urma investigatiilor i se stabileste

diagnosticul de sindrom subocluziv, se face tratament cu Emetiral, P.E.V. cu

glucoza, vitamina B6, vitamina C, Algocalmin, Ca gluconic in urma carora

simptomele pacientei se remit treptat.

Pacienta se externeaza ameliorat cu urmatoarele recomandari:

- repaus fizic;

- continuarea tratamentului si regimului alimentar;

- revenirea la control periodic.

Doamna A. S. se deplaseaza la domiciliu cu masina fetei unde va fi

ingrijita in continuare de fete si sot.

PLAN DE INGRIJIRE A UNEI PACIENTE CU SINDROM SUBOCLUZIV

NEVOIA

PROBLEMA

DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENTII

AUTONOME DELEGATE

1. Nevoia de a elimina. Constipatie

Alterarea tranzitului intestinal cauzata de anxietate, hidratare neadecvata, modificarea integritatii cailor digestive manifestata prin scaune dure, balonari, crampe abdominale.

Pacienta sa prezinte tranzit intestinal normal si combaterea constipatiei

- observ scaunele: scaune rare de culoare brun-inchis ;

- determin pacienta sa ingere o cantitate suficienta de lichide; aprox. 3000 ml.

- stabilesc impreuna cu pacienta un orar regulat de eliminare in functie de activitatile sale;

- determin pacienta sa faca exercitii fizice cu regularitate;

- asigur conditiile de igiena;

- schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie;

- fac pregatirea fizica si psihica a pacientei pentru efectuarea clismei evacuatoare;

- pregatesc materialele si instrumentele pentru efectuarea clismei.

- urmaresc si notez in F. O. consistenta scaunului si aspectul lui dupa efectuarea clismei;

- administrarea de medicamente la indicatia mediculuiefectuarea clismei evacuatoare.

- administrez la indicatie ceaiuri laxative;

- administrez pacientei supozitoare si glicerina;

- Dulcolax

DT=5 cp,

DU=2 cp,

cale per os

2. Nevoia de Alterarea Pacienta sa - invat pacienta sa - administrarea

a dormi si a se odihni. Insomnie

modului de somn datorita durerii, stresului, epuizarii, anxietatii manifestata prin dificultatea de a dormi, somn agitat, treziri frecvente

beneficieze de orele corespunzatoare de somn in termen de 2 zile.

practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cu 30 min inainte de culcare, si isi face o baie calda;

- observ si notez orarul somnului;

- aerisesc salonul asigurand ot◦ =18 – 21 ◦

C;

- asigur un climat de liniste si confort;

- intocmesc un orar de odihna;

- asigur conditiile de igiena, schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie;

- asigur confortul pacientei;

- explic pacientei rolul somnului si odihnei pentru refacerea organismului;

tratamentului prescris de medicadministrarea de ceaiuri linistitoare

- sedative:

Diazepam,

DT=1 tb,

DU=1 tb, S oral

3. Nevoia de a elimina. Diaree

Alterarea tranzitului intestinal datorita stresului, schimbarea deprinderilor alimentare, procesul inflamator.

Pacienta sa prezinte tranzit intestinal normal pe durata spitalizarii.

- pregatesc pacienta pentru examinari endoscopice;

- pregatesc alimentatia care va fi hidrica in urmatoarele 24 ore; dupa interventia chirurgicala;

- voi servi pacienta cu ceai neindulcit (menta, musetel), supa de morcovi, zeama de orez, treptat voi

Administrarea tratamentului prescris de medic

- ceai de menta, supa de morcovi, zeama de orez

- simptomatice

Clorhidrol 1 tb, fermenti digestivi, sedative.

introduce bucati mici de carne slaba si fiarta;

- aerisesc salonul, schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori e nevoie;

- asigur conditiile de igiena individuala;

- educ pacienta sa efectueze toaleta regiunii anale ori de cate ori este nevoie;

- interzic apartinatorilor sa-i mai aduca pentru o perioada : lapte, dulciuri, prajeli, conserve, condimente, ciocolata.

- perfuzie cu NaCl.

Ritm = 60 pic/min

DT = 500 ml

4. Nevoia de a elimina. Greturi, varsaturi

Evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal datorita anxietatii, stresului, dezechilibrului electrolitic, proces inflamator manifestat prin regurgitatii, varsaturi alimentare

Pacienta sa fie echilibrata electrolitic si acidobazic in termen de 24 ore.

Pacienta sa prezinte o stare de bine fara greata si varsaturi in termen de 4 zile.

- asez pacienta in pozitie de decubit lateral stang, aproape de marginea patului;

- ajut pacienta in timpul varsaturii: cu o mana tin tavita renala sub gura si barbie, iar cu cealalta voi sustine fruntea pacientei;

- sfatuiesc pacienta sa inspire profund pentru a atenua greata;

- ofer pacientei un servetel pentru a-si sterge gura si un pahar de apa pentru a se clati;

- ii ofera alta tavita renala pentru a varsa

La indicatia medicului :

- suprimarea alimentatiei pe gura, i se instituie perfuzie endovenoasa cu solutie de glucoza 10 %, 500 ml + solutie Ringer 500 ml;

- Metoclopramid fiole

DT=2 f

DU=1 f

Cale = i.m.

continutul;

-educ pacienta ca in timpul efortului de a voma sa-si protejeze plaga operatorie prin compresiune cu mana;

- pastrez continutul varsaturii pentru examinare;

- asigur conditiile de igiena (pregatesc materialele pentru toaleta regiunii bucale: prosop, pahar cu apa, tavita renala);

- protejez lenjeria cu o musama si traversa;

- schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie;

- linistesc pacienta din punct de vedere psihic;

- supraveghez si notez greutatea corporala G=74 kg;

- reechilibrare electrolitica;

- supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative.

- Scobutil fiole

DT=3 f/zi

DU=1 f i.v.

5. Nevoia de a evita pericolele. Durere difuza cu caracter

Alterarea starii de confort datorita procesului inflamator manifestat prin

Sa se combata durerea pacienteI in timp 4-5 zile.

- observ caracterul durerii care la inceput este ca o senzatie penibila perceputa intr-un anumit punct apoi se generalizeaza in tot

Administrarea medicamentelor

- Algocalmin

colicativ facies crispat, gemete, tahipnee, tahicardie.

abdomenul;

- linistesc pacienta , ii asigur o pozitie adecvata, aerisesc salonul;

- schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie;

- observ, masor si notez in F.O. si functiile vitale: T.A.= 140/70 mm Hg,

P= 89 b/min., R= 22/min.,

T= 38◦ C;

- supraveghez pacienta permanent;

- invat pacienta sa faca tehnici de relaxare;

- recomand pacientei sa semnaleze disparitia durerii explicandu-i ca aceasta nu inseamna vindecarea ei ci este o complicatie a ocluziei intestinale;

- determin pacienta sa practice o respiratie abdominala timp de 5 – 10 minute dupa administrarea medicatiei analgezice;

- explic pacientei ca-i este permis sa se planga si sa-si exprime sentimentele;

DT= 1 f,

DU= 1 f;

Cale i.v.

- Piafen

DT=1 f,

DU=1 f;

Cale i.m.

- pregatesc instrumentele si materialele necesare pentru administrarea tratamentului.

6. Nevoia de a fi curat si a mentine tegumentele si mucoasele curate. Alterarea tegumentelor

Alterarea tegumentelor datorita procesului inflamator manifestata prin tegumente si mucoase palide, plaga operatorie.

Recapatarea culorii normale a tegumentelor si mucoaselor in termen de doua zile.

       

aseptizarea plagii si protejarea ei;

        prevenirea complicatiilor pacientei pe perioada spitalizarii.

- observ tegumentele si mucoasele: tegumente palide, acoperite de transpiratii;

- supraveghez pansamentul, acesta trebuind sa fie uscat;

- observ, masor si notez functiile vitale si vegetative in F.O.;

- pregatesc materialele si instrumentele necesare pentru toaleta plagii operatorii si a pansamentului;

- respect regulile de asepsie;

- efectuez toaleta organelor genitale externe;

- asez pacienta in pozitie cat mai comoda; alimentatia pacientei sa contina alimente bogate in vitamine;

- spal tegumentul din jurul plagii cu apa si sapun;

- dezinfectia din jurul plagii cu tinctura de iod, apoi cu alcool prin miscari circulare din jurul plagii spre exterior;

- curatarea plagii cu ser fiziologic, antiseptice

Administrarea de medicamente la indicatia medicului

- Ca gluconic 1 f/zi, D-im.

- aplicarea perfuziei endovenoase cu glucoza 10 ml.

- Vit. B6 DT

DU= 1 f

- Vit. C DT

DU= 1 f

Psihoterapie individuala grup

solutii antiseptice pentru toaleta plagii (cloramina 0,2 – 0,4 permanganat de K 1/4000, oxigenata 3 %, rivanol 1 %, betadina).

neiritante (cloramina 0,2 – 0,4 %, permanganat de K 1 / 4000, apa oxigenata 3 %, rivanol 1 %, betadina);

- tamponez plaga cu comprese si tampoane de tifon sterile;

- acopar plaga cu comprese sterile care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu 2 – 3 cm;

- fixarea pansamentului se face cu galifix.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII FINALE

CONCLUZII TEORETICE

Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de

substantele nefolositoare, vatamatoarem rezultate din metabolism.

Organismul trebuie deasemenea sa se debaraseze de deseurile rezultate in

urma digestiei (fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la

nivelul tubului digestiv) si alte substante nefolositoare trebuie eliminate.

Scaunul = reprezinta resturile alimentare supuse procesului de

digestie, eliminate din organism prin actul defecatiei.

Scaunul este alcatuit din : reziduuri ramase in urma digestiei

alimentelor, celulele descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a

glandelor digestive, produsele de excretie a tubului digestiv si a glandelor

anexe, numar mare de microbi. Scaunul este, pana la un punct, un indicator

al starii de sanatate a unei persoane.

Defecatia = eliminarea materiilor fecale prin anus. Deplasarea

materiilor fecale in intestin se termina prin evacuarea lor prin actul

defecatiei. Chemarea la scaun se produce in momentul in care continutul

sigmoidului patrunde in rect. Rectul este totdeauna gol in afara de timpul in

care se face defecatia.

Declansarea defecatiei se face prin reflexul de defecatie. Acesta poate

fi modificat prin vointa : el poate fi favorizat si atunci efortul de evacuare

este eficient sau moderat in care caz evacuarea este aminata sau chiar

suprimata.

Constipatia este un sindrom, ce se defineste ca o tulburare a

defecatiei. Evacuarea intestinala difera de la o persoana la alta de la 3

scaune pe zi la un scaun la 3 zile, variind in functie de varsta, cantitatea si

felul alimentatiei, de starea fizica si psihics.

O buna digestie este urmata de evacuarea regulata si completa a

intestinului. Starea altor organe si modul in care ele functioneaza se reflecta

si asupra tubului digestiv, iar o tulburare a acestora poate determina

tulburari ale functiilor tubului digestiv, manifestate intre altele prin rarirea

evacuarii intestinale. O perturbare a functiilor intestinului poate influenta la

randul sau functiile altor organe, ceea ce are rasunet, in cele din urma

asupra starii generale.

Cauzele cele mai frecvente ale constipatiei sunt: 

-Insuficiente fibre alimentare in dieta  

-Alimentatie cu prea putine lichide

-Lipsa de exercitiu fizic

-Medicamentele

-Sindromul intestinului iritabil (SIB)

-Schimbarile din viata de zi cu zi

- Abuzul de laxative ]]

-Ignorarea nevoii de a merge la toaleta.

-Afectiuni si boli tipice  

CLASIFICAREA CONSTIPATIILOR

Constipatia este produsa de diferite cauze si se manifesta variat. In

raport cu cauzele, cu modul de aparitie si cu manifestarile clinice s-au produs

diverse clasificari:

1. - constipatia rectala

                    atona, produsa prin scaderea tonicitatii musculaturii

intestinului;

                    spastica

2. - constipatie a colonului drept;

-         una a colonului stang;

-         alta a colonului transvers.

3. - constipatii secundare:

- constipatia trecatoare sau intamplatoare

- simptomatica sau organica.

- constipatii aparent primitive, fara legatura cu o cauza evidenta sau cu

o alta cauza locala:

- constipatie rectala sau dischezia

-constipatie cronica,

SIMPTOMATOLOGIE

Pacientii constipati, indiferent de cauza, pot acuza dureri vagi

abdominale, balonare, flatulenta suparatoare, dureri de cap mergand pana la

migrene chinuitoare, greturi, scaderea poftei de mancare, au limba incarcata

cu depozit albicios, gust amar, respiratie urat mirositoare, insomnie, astenie

fizica, depresie, chiar anxietate.

Tulburarile locale sunt mai ales urmatoarele : in primul rand peretii

rectului se irita ; mucoasa rectala inflamata secreta un lichid care dizolva un

strat subtire de la suprafata bolului fecal, bolnavul are in permanenta

senzatia de chemare la scaun, dar nu poate evacua materii ci o cantitate de

obicei mica de lichid fecaloid pe care alteori il pierde spontan.

TRATAMENTUL CONSTIPATIEI

Tratamentul igieno-dietetic. Regimul alimentar are rol important in

tratarea bolii. Acesta trebuie sa cuprinda in special alimente ce contin fibre,

legume, fructe, prune uscate oparite, salata, putina varza acra, paine

intermediara. Alimentele trebuie introduse in cantitati mici, progresiv, pentru

a obtine tolerarea lor, iar la cei care nu le suporta ca atare, sa le consume o

perioada fierte, fara a renunta insa definitiv la cruditati, la tarate si grau

incoltit.

Tratamentul cu medicamente il completeaza pe cel igieno-dietetic,

incluzand:

        Magneziu si potasiu ,Vit. B12 , Bismut subnitric , Metronidazol , Tablete

pentru ameliorarea hipotiroidismului, prescrise de medic,Glicerina ,

Vitamina E si A .

Tratamentul chirurgical este inevitabil in starile generatoare de

constipatii rebele la orice tratament conservator, de exemplu ocluzie

intestinala, perforatii ale tubului digestiv, peritonite, apendicita ori colecistita

supuratia, tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse si in orice caz

de obstacol mecanic in tranzitul intestinal.

Tratamentul fizioterapic apeleaza la raze ultra-scurte, diatermie, infra-

rosii ori caldura moderata pe abdomen, masaje usoare si ape minerale.In

cazurile de constipatie functionala, zisa habituala (dar nu si in cele organice),

se poate apela si la remedii alternative: preso si acupunctura, homeopatie,

radiestezie, bioenergie.

        Complicatii produse de constipatie.

Uneori, constipatia poate duce la complicatii: 

-hemoroizi

-fisuri anale

-hernii abdominale

Ingrijiri acordate pacientului cu constipatie

              Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice

- In constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de

lichide

- recomand alimente bogate in reziduuri

- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in

functie de activitatile sale;

- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate

- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa

scaunelor

- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa

- administreaza la indicatie, laxative

        Pacientul sa fie echilibrat psihic

- da dovada de intelegere si rabdare, menajind puduare

pacientului

- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in

legatura cu starea sa.

CONCLUZII TEORETICE

CAZULUI NR. 1

Pacientul P.C. in varsta de 52 ani se prezinta in data de 15. 03. 2007 la

serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri anorectale,si

aparitia unor burelete hemoroidale, care in timp au devenit ulceratii

insuportabile , constipatie, crampe abdominale.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in

sectia de chirurgie I sub ingrijirea dr. Olteanu Cristinel.

Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange,

urina ,tuseu rectal.

Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: algocalmin ,

fenobarbital ,Proctalog , Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%.

Dupa efectuarea investigatiilor si tratamentului starea generala a

pacientului s-a ameliorat, se externeaza cu urmatoarele recomandari :

- respectarea tratamentului medicamentos

- regim de viata si de munca organizat

- prezentarea periodica la control medical

- evitarea efortului fizic ;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

CAZULUI NR. 2

Pacientul N.M in varsta de 46 ani se prezinta in data de 18. 06. 2007 la

serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri insuportabile in

etajul superior al abdomenului, cu iradiere in umarul stang, greata si

varsaturi masive.

Spre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza

starea de soc.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in

sectia de chirurgie sub ingrijirea dr. Zoana Ion.

Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange,

urina , explorari ale pancreasului.

Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: antispastice, antialgice

sedative si interventie chirurgicala, in urma careia simptomatologia cedeaza

si pacientul se simte mai bine, iar pacientul se externeaza cu recomandarile:

evitarea efortului fizic ;

- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii

chirurgicale;

- prezentare la controale periodice;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- evitarea alcoolului si tutunului.

CAZULUI NR. 3

Doamna A. S. in varsta de 50 ani se prezinta la serviciul de urgenta al

Spitalului Judetean in ziua de 18.04.2007 avand urmatoarele: constipatie

alternand cu scaune diareice, varsaturi, deshidratare, cefalee, ameteli,

durere cu caracter colicativ. I se recomanda internarea in spital pentru

tratament si investigatii.

Pe perioada spitalizarii in urma investigatiilor i se stabileste

diagnosticul de sindrom subocluziv, se face tratament cu Emetiral, P.E.V. cu

glucoza, vitamina B6, vitamina C, Algocalmin, Ca gluconic in urma carora

simptomele pacientei se remit treptat.

Pacienta se externeaza ameliorat cu urmatoarele recomandari:

- repaus fizic;

- continuarea tratamentului si regimului alimentar;

- revenirea la control periodic.

Doamna A. S. se deplaseaza la domiciliu cu masina fetei unde va fi

ingrijita in continuare de fete si sot.

BIBLIOGRAFIA

1 GHID DE NURSING, Editia V, Editura Viata Medicala

Romaneasca, Bucuresti 2001-LUCRETIA TITIRCA;

2 TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTI

MEDICALI - NURSING - LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata Medicala

Romaneasca, Noiembrie 2000;

3 TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI – Editia IV, Dr. CAROL MOZES,

Bucuresti, 1978;

4 INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CATRE

ASISTENTELE MEDICALE, LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata Medicala

Romaneasca, Editia IV 2004;

5 MEDICINA INTERNA – Editura ALL, Bucuresti, 1996 CORNELIU

BORUNDEL

6 SEMIOLOGIE MEDICALA – Editura Medicala, Bucuresti 2002,

Ion I. Brukner

7 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI – Editura Corint, Bucuresti

1997, Roxana Maria Albu

8 FIZIOPATOLOGIE – MANUAL PENTRU SCOLI SANITA- RE

POSTLICEALE, Bucuresti 1995, T. Negru, M. G. Serban

9 DIAGNOSTIC CLINIC – Editura Medicala, Bucuresti, 1994, C.C.

Dimitriu

10 TEHNICI SPECIALE DE INGRIJIRE A BOLNAVLOR - Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983

11 ATLAS DE ANATOMIE – Editura Aqvila, 2000, Oradea, Editor

general – Thomas McCracken