NR. 2/2002 CENTRUL ROMÅN PENTRU EDUCA}IE ECONOMIC~

Funding for this publication was provided byNational Council on Economic Education - NCEE(New York, NY, USA) through a grant from theUnited States Department of Education, Office ofEducational Research and Improvement

Concursul CELE MAI BUNE LEC}IIDE ECONOMIE, organizat de CentrulRomån pentru Educa]ie Economic`(CREE), cu sprijinul National Council onEconomic Education (NCEE) din S.U.A.,se adreseaz` profesorilor de economie [i[tiin]e socio-umane din \nv`]`måntul pre-universitar. Concursul urm`re[te s` sti-muleze creativitatea [i preocuparea profe-sorilor de a proiecta lec]ii de economiebazate pe strategii active de \nv`]are.

Edi]ia din 2002 a Concursului CELEMAI BUNE LEC}II DE ECONOMIE s-adesf`[urat pe dou` sec]iuni:

- Sec]iunea A („Avansa]i“), pentru pro-fesorii care au beneficiat anterior de pro-grame de training ale CREE sau NCEE.

- Sec]iunea B („Debutan]i“), pentru

profesorii care nu au beneficiat anteriorde programe de training ale CREE sauNCEE.

Juriul a desemnat urm`torii cå[tig`toriai edi]iei din acest an a Concursului CELEMAI BUNE LEC}II DE ECONOMIE:

Sec]iunea APremiul I - Prof. dr. Valerica Mih`il`, Co-

legiul Na]ional „Costache Negruzzi“, Ia[iPremiul II - Prof. Maria Tomoiu, Cole-

giul Na]ional „Ecaterina Teodoroiu“, Tg.Jiu

Premiul II - Prof. Du]a Sburlan, Liceul„Grigore C. Moisil“, One[ti

Premiul III - Prof. Veronica Iliescu,Liceul „Marin Preda“, Bucure[ti

Men]iune - Prof. Marga Duvac, Liceul„Calistrat Hoga[“, Tecuci

Sec]iunea B Premiul I - Prof. Cristina Cri[an, Cole-

giul Tehnic „Anghel Saligny“, SimeriaPremiul II - Prof. C`t`lin Darmon,

Colegiul Economic „Virgil Madgearu“, Bu-cure[ti

Premiul II - Prof. Elena Lup[a, ColegiulNa]ional „Decebal“, Deva

Premiul III - Prof. Irina Bulei, Grupul{colar „Ion Mincu“, Deva

Men]iune - Prof. Ruxandra Caloianu,Colegiul Tehnic „Traian“, Bucure[ti

Men]iune - Prof. Magdalena Vasile,Liceul Teoretic, Lupeni

Lec]iile selec]ionate de juriu au fostpublicate \ntr-o bro[ur` editat` de CREE \ncursul acestei veri [i sunt, de asemenea, pre-zentate pe web site-ul CREE (www.cree.ro).

Finan]area acestei publica]ii a fost oferit` deNational Council on Economic Education - NCEE(New York, NY, USA) printr-un grant acordat de De-partamentul pentru Educa]ie al Statelor Unite, Ofi-ciul pentru Cercetare [i Perfec]ionare Profesional`

Concursul pentru profesori

CELE MAIBUNE LEC}II DE ECONOMIE PPrreemmiiaann]]iiii eeddii]]iieeii ddiinn aacceesstt aann aa CCoonnccuurrssuulluuii CCEELLEE MMAAII BBUUNNEE LLEECC}}IIII DDEE EECCOONNOOMMIIEE

Studiu, Competitie, Profit,

• Studiu privind preg`tirea profesorilor de economie pag. 2

• Prieteni pe care putem conta pag. 3

• Manuale de Economie pentru liceu pag. 4

• Curriculum de Economie pentru gimnaziu pag. 5

• Concursul pentru profesori

CELE MAI BUNE LEC}II DE ECONOMIE - 2002 pag. 6-7

• Utilitatea tehnologiei-multiplicator

\n \nnoirea educa]iei economice pag. 8

• MEC preg`te[te schimb`ri importante

\n sistemul form`rii profesorilor pag. 9

• Peste 25.000 de vizitatori la www.cree.ro pag. 10

• Colaborarea dintre MEC [i CREE pag. 12

Un studiu comparativ, finan]atde National Council on Econo-mic Education din SUA, privindnivelul de preg`tire a profeso-rilor de economie din liceeleromåne[ti [i americane, semnatde prof. dr. Jane Lopus, Univer-sitatea Hayward, California, [iprof. Maria L`c`tu[, {coalaCentral` din Bucure[ti, a fostpublicat anul acesta \n SUA.Chiar dac` e[antionul chestionatnu are o reprezentativitatemaxim`, datele furnizate deprofesorii romåni de economie [i[tiin]e socio-umane din liceele atrei mari ora[e (Bucure[ti,Timi[oara [i Tårgu Jiu) suntinteresante [i utile.

Preg`tirea profesional`To]i profesorii care predau economie

au studii superioare: ASE sau institute destudii economice (9,5% din profesoriichestiona]i); Facultatea de Filosofie sau Is-torie-Filosofie (85,7%); studii economice[i de filosofie/[tiin]e politice (4,7%).

Experien]a didactic`O zecime din profesorii chestiona]i au

0-3 ani vechime \n \nv`]`månt; al]i 10% au3 - 10 ani vechime; 38% au 11 - 20 ani ve-chime; 42% au peste 20 de ani vechime.

|n ora[ele mari, exist` multe posibilit`]ide angajare. Absolven]ii facult`]ilor eco-nomice - management, marketing, conta-bilitate, finan]e-b`nci, etc. - au [anse maride a-[i g`si un loc de munc` atractiv la ofirm` sau \n administra]ie. De aceea, \nora[ele mari, precum Bucure[ti sau Timi-[oara, nu exist` profesori de economietineri, absolven]i de facut`]i economice;to]i au peste 10 ani vechime \n \nv`]`-månt. Cu alte cuvinte, \n ultimii 10 ani,nici un absolvent de studii economice nua optat pentru o carier` didactic`; to]i auales s` lucreze \n domeniul afacerilor. |nzonele dezavantajate, cum este Valea Jiu-lui, situa]ia este diferit`. Aici, [omajul sesitueaz` la un nivel ridicat, posibilit`]ile deangajare sunt mai reduse, a[a \ncåt absol-ven]ii se angajeaz` acolo unde g`sesc lo-curi de munc`, inclusiv \n \nv`]`månt. |nTårgu Jiu, 9,5% dintre profesori sunt ti-neri debutan]i (cu mai pu]in de 3 ani ve-chime \n \nv`]`månt). Al]i 9,5% dintre

profesori au mai pu]in de 10 ani vechime\n \nv`]`månt.

Con]inutulProfesorii care predau numai econo-

mie reprezint` 14% din total.Aproape un sfert din profesorii ches-

tiona]i au declarat c` predau toate con-ceptele economice indicate \n chestionar.Al]i profesori au men]ionat c` nu predau:sistemele economice (33%), institu]iileeconomice (38%), disfunc]ionalit`]ilepie]ei (57%), PIB (4,7%), oferta agregat`[i cererea agregat` (28%), politica mone-tar` [i fiscal` (9,5%), avantajul absolut [icomparativ (47,6%), cre[terea economic`(38%).

La clas`, profesorii folosesc manuale(76%), culegeri de teste [i probleme(80%), cursuri universitare (33%), revisteeconomice (9,5%), materiale NCEE(4,7%), date statistice (4,7%), legisla]ieeconomic` (4,7%).

Metodele [i strategiileMetodele [i strategiile favorite sunt

prelegerea (90% fac uz de ea \n fiecareor`), conversa]ia (81%) [i problemati-zarea (71%) [i \n mai mic` m`sur` altemetode.

GraficeleAcestea sunt folosite la clas` de 85,7%

dintre profesori. |ns` 50% se rezum` la ale prezenta elevilor graficele din manual,25% le prezint` pe cele din reviste eco-

nomice [i numai 33% cer elevilor s` repre-zinte grafic o situa]ie.

Aplica]iile practice [i problemele66,7% dintre profesori rezolv` pro-

bleme cu elevii \n fiecare or`; 81% dintreprofesori rezolv` cu elevii toate proble-mele din manual; 38% dintre profesori re-zolv` probleme doar \n perioadele deevaluare; 57,1% dintre profesori cerelevilor s` rezolve probleme acas`; 66,7%dintre profesori rezolv` probleme doarcånd sunt solicita]i de elevi; 57,1% dintreprofesori rezolv` probleme numai \n orelede preg`tire pentru examene [i concur-suri.

EvaluareaSe realizeaz` pe parcursul \ntregului an

[colar [i \n perioadele de evaluare. Aproxi-mativ 50% dintre profesori evalueaz` ele-vii \n fiecare or`; 80% dintre profesorievalueaz` elevii dup` ce predau o lec]iesau un capitol, iar 71,4% \n orele de reca-pitulare final`.

Formele uzuale de evaluare sunt: as-cultarea oral` individual` (85,7%); no-tarea elevilor care rezolv` probleme(85,7%); aplicarea unor teste cu variantede r`spuns (90%); r`spunsuri libere la\ntreb`ri (62%); evaluarea proiectelor re-alizate de elevi(38%). 28,6% dintre profe-sori consider` c` testele care con]in \n-treb`ri cu variante de r`spuns nu sunt re-levante deoarece: elevii pot identifica u[orr`spunsul corect (14%); elevilor nu li secere s` justifice r`spunsul (10%); sunt ve-rificate doar cuno[tin]ele elevilor (5%).

Al]i 52,4% dintre profesori consider`c` aceste teste sunt utile deoarece: eleviinu mai \nva]` mecanic, ci logic; solicit`deprinderile intelectuale, precum capaci-tatea de a analiza, sintetiza, compara, de aidentifica factori determinan]i (10%); potfi corectate u[or; elevii sunt pu[i \n situa]iade a demonstra c` au \n]eles concepteleeconomice [i c` le pot utiliza \n modcorect; asigur` o evaluare obiectiv`.

Mul]i profesori sunt pentru utilizarea\ntreb`rilor deschise, deoarece elevii \[i potexprima p`rerile, pot oferi explica]ii [i potveni chiar cu solu]ii originale la diferiteprobleme. Doar 15% dintre profesori con-sider` c` acest tip de evaluare nu este rele-vant, deoarece elevii pot \nv`]a mecanic,nu neap`rat logic. Un test bun ar trebui s`combine \ntreb`rile deschise cu \ntreb`rilecu variante de r`spuns - este p`rerea a47,6% dintre profesorii chestiona]i.

2

Studiu privind preg`tirea profesorilor de economie

FRECVEN}A UTILIZ~RII METODELOR ACTIVE LA CLAS~Profesori care folosesc metoda (%)

Joculde roluri

4

19

23,8

Simularea

4

33

19

|nv`]areaprin cooperare

14

23,8

42,8

19

Lucrul\n grup

47

19

|n fiecare or` O dat` pe lun`

De 2-3 ori pe trimestru

3

Prieteni pe care putem conta|n perioada 30 mai-6 iunie

a.c., Centrul Romån pentru Ed-uca]ie Economic` a beneficiatde un program de dezvoltare or-ganiza]ional`, oferit de NationalCouncil on Economic Educa-tion (NCEE), \n baza unui grantacordat de Departamentul pen-tru Educa]ie al S.U.A.

Programul de dezvoltareorganiza]ional` a CREE

Programul a fost coordonatde dr. John Sumansky, consilieral NCEE, \mpreun` cu dr. JaneLopus, director al Centruluipentru Educa]ie Economic` dela California State University,Hayward, [i totodat` mentor de-semnat de NCEE pentru CREE.

Programul de dezvoltare or-ganiza]ional` a cuprins:

- Sesiuni de dezbateri [i sesiu-ni de training cu membrii CA [icu membrii staff-ului CREE.

- |ntålniri cu reprezentan]i aimediului economic-financiar, aialtor organiza]ii guvernamen-tale, ai Ambasadei SUA la Bu-cure[ti.

- |ntålnirea cu reprezentan]iinucleelor locale, dedicat` eva-lu`rii rezultatelor programelordesf`[urate anterior [i dezvol-t`rii colabor`rii \n perioada ur-m`toare.

|ntålnirile, discu]iile [i sesiu-nile de training au fost deosebitde fructuoase [i de utile pentruclarificarea [i \mbun`t`]irea ac-tivit`]ii CREE, pentru identifi-carea a[tept`rilor mediilor c`ro-ra CREE li se adreseaz` ori pe alc`ror sprijin conteaz`, ca [i pen-

tru orientarea programelor vii-toare ale CREE.

De un real sprijin s-au do-vedit discu]iile legate de organi-zarea [i func]ionarea intern` aCREE, referitoare la: manage-mentul organiza]iei, construc]iastrategiei de dezvoltare, proiec-tarea de programe, dezvoltareacentrelor locale, atragerea denoi membri, realizarea comu-nic`rii \ntre membri [i \ntrecomponentele locale, colectareade fonduri, bugetarea pro-gramelor etc.

|ntålnirea de la Bra[ov cu reprezentan]ii locali

Pe agenda \ntålnirii de dou`zile de la Bra[ov - parte a progra-mului de dezvoltare organiza]io-nal` - au figurat:

- Prezentarea programelorcurente ale CREE.

- Analizarea modului cumsunt fructificate la nivel localbeneficiile programelor oferitede CREE, cu deosebire cele aleSeminarului de formare de laSinaia; modalit`]i de diseminarea acestora \n comunitat`]ile lo-cale ale profesorilor de econo-mie.

- Identificarea modalit`]ilorde dezvoltare a unor programela nivel local; proiectarea deprograme locale de educa]ieeconomic`.

- Perspectiva dezvolt`rii unorcentre locale ale CREE.

Discu]iile - care au fost de-osebit de animate [i de intere-sante [i la care au participat re-prezentan]i din Bucure[ti [i din

jude]ele Bac`u, Bihor, Bra[ov,Constan]a, Dolj, Gorj, Hune-doara, Ia[i, Satu Mare [i Suceava- au relevat, printre altele:

• To]i profesorii prezen]i la\ntålnire au utilizat la clas` ma-teriale [i strategii prezentate laSeminarul de la Sinaia, \n mar-tie 2002.

• Cea mai atractiv` lec]ie, po-trivit reac]iei [i implic`rii ele-vilor, a fost „{omajul“.

• Elevii agreeaz` \n mod de-osebit simul`rile [i jocul deroluri.

• To]i profesorii partcipan]iau dorit s` afle rezultatele tes-t`rii ini]iale [i finale care s-a rea-lizat \n cadrul Seminarului de laSinaia.

• To]i [i-au manifestat do-rin]a de a participa [i \n anul ur-m`tor la un seminar de educa]ieeconomic`, de nivel II. Ei au su-gerat c` acest al doilea seminarde formare ar fi util s` fie cen-trat pe teme de macroeconomie[i de economie mondial`.

• Ar dori, de asemenea, s`primeasc` sprijin pentru a g`siacces la cåt mai multe informa]iidespre economia real`.

• La nivel local se poate trecela constituirea de filiale sauoficii ale CREE, conduse de co-ordonatori locali. Rolul acestoradin urm` ar fi, \n principal, de ainforma profesorii despre activi-tatea [i programele CREE, de apropune [i coordona programelocale, de a idenfica resurse [iposibili parteneri.

• La programele locale arputea participa [i profesori din

jude]ele limitrofe.• Programele locale s-ar

putea derula \n parteneriat cuCasa Corpului Didactic, pe bazaunui protocol de colaborare.

• CREE ar trebui s` sprijinederularea programelor la nivellocal, asigurånd proiectul cursu-lui (concept, format, con]inut,tehnici), materialele de curs(proiecte de lec]ii, fi[e de lucru,proiec]ii) [i formatorii.

Progrese importante \n dezvolta-rea unor nuclee locale pentru pro-gramele CREE s-au f`cut \n cåtevacentre cum sunt Bac`u, Gorj,Hunedoara. Semnale \ncurajatoareau furnizat [i reprezentan]ii altorcentre, precum Bra[ov, Dolj, Ia[i,Satu Mare, Suceava.O experien]` foarte interesant` [iutil` este aceea a grupului de pro-fesori de economie din jude]ulGorj. Acest grup ne demonstreaz`c` realiz`rile importante suntconstruite din progrese mici, darrealizate cu constan]`, perse-veren]` [i pasiune.

La Tårgu Jiu exist` un nucleu alCREE format din trei membri. Co-ordonatorul local este Maria To-moiu, profesor la Colegiul Na]ional„Ecaterina Teodoroiu“ [i metodistla Casa Corpului Didactic. • Despre CREE, Maria le-a vorbit

profesorilor de economie la con-sf`tuirile [i \ntrunirile metodiceorganizate la nivelul jude]ului.

• To]i membrii grupului au partici-pat la Seminarul de la Sinaia, dinmartie 2002. Pentru ei, semi-narul a fost [i un prilej de a se\ntålni cu ceilal]i membri CREE [icu staff-ul organiza]iei.

• Maria Tomoiu [i LoredanaAchim au participat la cerceta-rea „Evaluarea preg`tirii eco-nomice a elevilor de liceu“.

• Maria Tomoiu [i Dorina Popescuau trimis proiecte didactice laconcursul „Cele Mai Bune Lec]iide Economie“.

• Celor trei profesoare, care facparte din organiza]ie de aproapeun an, li s-a al`turat, de curånd,o nou` coleg`, Amalia Todoru],care a participat \n 1999 laSeminarul de educa]ie economi-c` de la Mangalia. Amalia estebucuroas` c` acum exist` o or-ganiza]ie care ofer` profesorilorde economie [ansa constituiriiunei comunit`]i profesionale.

NUCLEELE LOCALE SUNT PE DRUMUL CEL BUN

Dr. John Sumansky explic`de ce realiz`rile CREE nu trebuie s` fie „cel maibine p`zite secrete din lume“

4

Economie, manual pentruclasa a X-a [i a XI-lea, EdituraAntet, 2001Autori: Ioan Cavachi, Gheorghe Cre]oiu, Stelian Iordache, Liviu MoraruManual aprobat cu OrdinulM.E.C. nr. 3883 din 31.05.2002• 176 pagini• 19 lec]ii de predare-\nv`]are• La finalul lec]ilor se propunprobleme de discutat,elemente de sinteze, testegril`, probleme [i teste deevaluare

Economie, manual pentruclasa a X-a [i a XI-lea, EdituraCorint, 2002Autori: Maria Liana L`c`tu[,George-Paul L`c`tu[Manual aprobat cu OrdinulM.E.C. nr. 3883 din 31.05.2002• 152 pagini• 18 lec]ii de predare-\nv`]are,6 lec]ii de recapitulare • La finalul fiec`rei lec]ii depredare-\nv`]are suntprezentate conceptele cheieanalizate [i se propun sarcinide lucru constånd \n \ntreb`ri,

compara]ii, explica]ii,comentarii de text, analize,studii de caz [i probleme.• Lec]iile de recapitularecon]in sinteze [i teste deevaluare.

Economie, manual pentruclasa a X-a [i a XI-lea, EdituraSEDCOM LIBRIS, Ia[i, 2001Autori: Lucica Ciuperc`, Vasile NechitaManual aprobat cu OrdinulM.E.C. nr. 3883 din 31.05.2002• 204 pagini• Manualul este structurat pecinci module, fiecare dintreacestea cuprinzånd mai multeunit`]i de \nv`]are precum [i„un dosar“ \n care suntinserate diverse aplica]ii. • Manualul con]ine rezumate,teme [i teste de evaluare, textede comentat, lecturi.

Economie, manual pentruclasa a X-a [i a XI-lea, EdituraALL EDUCA}IONAL, 2001Autori: C`t`lina Bonciu, Ion Bucur, Viorel Cornescu, Magdalena Platis, Sica Stanciu

Manual aprobat cu OrdinulM.E.C. nr. 4144 din 18.07.2001• 176 pagini• 22 lec]ii de predare-\nv`]are• La \nceputul fiec`rei lec]iisunt prezentate problemele ceurmeaz` a fi analizate, iar lafinal sunt enumerate no]iunilede baz` [i se propun \ntreb`ri[i probleme de discutat.

Economie, manual pentruclasa a X-a [i a XI-lea, EdituraEconomic`, 2000Autori: Ilie Gavril`, Paul T`nase Ghi]`, Dan Ni]escu,Constantin PopescuManual aprobat cu OrdinulM.E.C. nr. 4055 din 26.06.2000• 223 pagini• 17 unit`]i de \nv`]are -(capitole)• La \nceputul fiec`rei unit`]ide \nv`]are (capitol) sunt -prezentate problemele careurmeaz` a fi analizate [icompeten]ele vizate.• Subcapitolele con]in lecturifacultative, \ntreb`ri [iprobleme pentru verificareacuno[tin]elor, texte tematice,probleme de reflec]ie, testegril`, precum [i un mini glosarde termeni economici.

Economie, manual pentruclasa a X-a [i a XI-lea, EdituraHumanitas Educa]ional, 2000Autori: C`t`lin Darmon,Constantin Gogonea]`, Liviu PlugaruManual aprobat cu OrdinulM.E.C. nr. 4055 din 26.06.2000• 152 pagini• 21 lec]ii• Fiecare capitol debuteaz` cu

un organizator sinopticdiscursiv, cuprinde referirisistematice la situa]ii

economice romåne[ti [i se\ncheie cu o sintez`recapitulativ` [i activit`]i deevaluare - aplica]ii, teme dereflec]ie, texte de comentat.

Economie, manual pentruclasa a X-a [i a XI-lea, Editura Sigma, 2000Autori: Dorel Ailenei, Elena B`lan, Nicoleta Jula, Mihai N`zdr`van, Delia OlaruManual aprobat cu OrdinulMEC nr. 4109 din 05.07.2000• 128 pagini• 21 lec]ii de predare-\nv`]are• La \nceputul fiec`rui capitolsunt prezentate lec]iile incluse[i competen]ele vizate.• Lec]iile con]in referiri larealitatea economic` dinRomånia [i gåndireaeconomic` universal` [i se\ncheie cu exerci]ii, aplica]ii [i activit`]i.

Manuale de Economie pentru liceu

Educa]ia economic` \n gim-naziu se poate realiza ca urma-re a deciziei [colii de a oferielevilor s`i o asemenea preg`-tire, introducånd disciplinaEconomie \n aria curricular`„Om [i societate“ [i alocåndu-ipentru predare-\nv`]are 1 or`pe s`pt`mån`. Un asemeneaproiect curricular - aprobat deComisia Na]ional` de {tiin]eSocio-umane, \n data de 25 oc-tombrie 2000 - a realizat prof.Maria L`c`tu[, de la {coalaCentral` din Bucure[ti.

Not` de prezentarePreg`tirea economic` este

deosebit de valoroas` pentruelevi. Economia este legat` \nmod direct de via]a cotidian`,de modul \n care se manifest`oamenii \n calitate de consu-matori sau produc`tori. O

bun` preg`tire economic`contribuie la \n]elegereaproblemelor cu care oameniise confrunt` zilnic, \i ajut` s`identifice [i s` evalueze con-secin]ele deciziilor personalesau ale autorit`]ilor.

Educa]ia economic` dez-volt` gåndirea critic`, inde-pendent` [i spiritul de ini]ia-tiv`.

Obiective cadruEduca]ia economic` asigur`

informa]ii [i totodat` formeaz`deprinderi. Studiind economia,elevii

• vor dobåndi importantecuno[tin]e economice;

• vor fi capabili:1. s` identifice alternative,

beneficii [i costuri;2. s` analizeze motivele care-i

determin` pe oamenii s` ac]io-

neze \n diferite moduri;3. s` examineze consecin]ele

ac]iunii unor factori [i ale diferi-telor schimb`ri economice;

4. s` aduc` argumente de or-din economic;

5. s` compare beneficiile cucosturile.

Prezenta program` \[i pro-pune ca prin obiectivele urm`-rite s` contribuie la realizareaobiectivelor mai generale aleeduca]iei economice \n \nv`]`-måntul gimnazial [i a celor ac-centuat formative ale disci-plinelor socio-umane, \n cate-goria c`rora se include Econo-mia.

Con]inuturile \nv`]`riiClasa a V-a1. Raritate [i alegere. 1.1. Ra-

ritatea. 1.2. Resursele [i \ntrebu-in]`rile lor alternative. 1.3. Ce,cum [i pentru cine se produce?1.4. Cum pot fi alocate resurse-le. 2. Costul de oportunitate.2.1. Costul de oportunitate. 2.2.Deciziile. 2.3. Costuri [i bene-ficii. 3. Produc]ia. 3.1. Ce esteproduc]ia. 3.2. De ce se producbunuri [i servicii? 3.3. Bunurile.Bunuri complementare [i bu-nuri substitute. 3.4. Serviciile. 4.Productivitatea. 4.1. Ce este pro-ductivitatea? 4.2. De ce sunteminteresa]i s` creasc` productivi-tatea? 4.3. Cum putem ac]ionapentru a cre[te productivitatea?5. Banii. 5.1.Banii. 5.2. De ceavem nevoie de bani? 5.2. Cumse pot cå[tiga banii? 5.3. Cefacem cu banii? 5.4. Consum [ieconomii. 6. Cererea [i oferta.6.1. Cererea. Interesele consu-matorului. 6.2. Oferta. Interese-le produc`torului. 6.3. Unde se\ntålne[te cererea cu oferta? 6.4.Pre]ul bunurilor [i serviciilor.Timp necesar: 34 ore (anual),din care 24 ore de predare-\nv`-]are, 10 ore de recapitulare.

Clasa a VI-a1. Via]a economic`. 1.1. Par-

ticipan]ii la via]a economic`.Roluri economice. 1.2. Cum sedesf`[oar` activit`]ile econo-mice? 1.3. Via]a economic` din-tr-o localitate. 2. Deciziile eco-nomice. 2.1. Alternative. Alege-re [i decizie. 2.2. Costul de opor-tunitate. 2.3. |ntreprinz`torul. 3.Consumatorul. 3.1. La pia]`. 3.2.

Ce cump`r`m, cåt cump`r`m?3.3. Puterea de cump`rare. 3.4.Infla]ia. 4. Produc`torul. 4.1. Ceproducem, cåt producem? 4.2.Costul de produc]ie. 4.3. Profi-tul. 5. Cet`]eanul responsabil.5.1. Taxe [i impozite. 5.2. Obli-ga]ii economice. 6. De ce econo-misim banii? 6.1. B`ncile. 6.2.Credite [i \mprumuturi. Timpnecesar: 34 ore (anual), dincare 24 ore de predare-\nv`]are,10 ore de recapitulare.

Clasa a VII-a1. Economia de pia]` [i statul

democratic. 1.1. Sistemul eco-nomic. Sisteme economice al-ternative. 1.2. Economia depia]`. 1.3. Constitu]ia [i drep-turile agen]ilor economici. 1.4.Dreptul de proprietate. 1.5. Li-bertatea economic`. 1.6. Be-neficiile [i costurile alegerilor. 2.Rolul statului \n economie. 2.1.Func]iile economice ale statului2.2. Bugetul statului. Cheltuie-lile bugetare. 2.3. Controlul ma-sei monetare. 2.4. Infla]ia [icombaterea ei. 2.5. {omajul. 2.6.Combaterea [omajului. 2.7. Pro-tec]ia mediului. Timp necesar:34 ore (anual), din care 24 orede predare-\nv`]are, 10 ore derecapitulare.

Clasa a VIII-a Valorile promovate de siste-

mele economice: 1. Libertateaeconomic`. 1.1. Ce este liber-tatea economic` [i cum se ma-nifest` ea? 1.2. Libertatea de adecide. 1.3. Libertatea de alege.2. Eficien]a economic`. 2.1. Ceeste eficien]a economic`. 2.2.De ce este nevoie de eficien]`.2.3. Beneficiile [i costurile. 3.Siguran]a economic`. 3.1. Veni-turile popula]iei. 3.2. Economi-ile. 3.3. Protec]ia social`. 4. Pro-prietatea. 4.1. Dreptul de pro-prietate. 4.2. Proprietatea priva-t` [i libera ini]iativ`. 4.3. Propri-etatea [i eficien]a. 5. Stabilita-tea economic`. 5.1. Fluctua]iileeconomice. 5.2. Politici anti-criz`. 6. Cre[terea economic`.6.1. Factori de cre[tere econo-mic`. 6.2. }`ri dezvoltate, ]`rislab dezvoltate. 6.3. Integrarea[i dezvoltarea economic`. Timpnecesar: 34 ore (anual), dincare 24 ore de predare-\nv`-]are, 10 ore de recapitulare.

Elevii vor fi capabili:• s` utilizeze corect concepte

economice• s` formuleze p`reri despre

fapte economice• s` argumenteze p`reri [i

puncte de vedere• s` identifice alternative, costuri

[i beneficii• s` compare beneficiile cu

costurile

• descrierea unor fapte [i situa]ii• compararea unor situa]ii• explicarea \n]elesului unor

termeni, completarea unorenun]uri

• analizarea [i rezolvarea unorprobleme

• argumentarea unor puncte devedere

5

Curriculum de Economie pentru gimnaziu

OBIECTIVE DE REFERIN}~ {I ACTIVIT~}I DE |NV~}ARE

Elevii vor fi capabili:• s` manifeste ini]iative• s` coopereze [i s` concureze • s` economiseasc` resurse• s` \n]eleag` [i s` respecte

interesele celorlal]i• s` propun` solu]ii de rezolvare

a problemelor

• studii de caz, joc de roluri,\ntreceri, simul`ri de situa]ii

• activit`]i bazate pe cooperare• realizarea unor proiecte

2. Dezvoltarea deprinderilor de participare

Elevii vor fi capabili:• s` participe la discu]ii [i dezba-

teri• s` participe la negocieri• s`-[i asume responsabilit`]i• s` lucreze \n grup [i s` coo-

pereze• s` aib` ini]iative [i s` propun`

solu]ii pentru rezolvarea unorprobleme

• discu]ii ghidate pe baz` de\ntreb`ri, discu]ii libere, dezbateri

• exerci]ii de negociere, deadoptare de decizii

• activit`]i de cunoa[tere acomunit`]ii

• jocuri de roluri• exerci]ii de identificare a

consecin]elor unor decizii

Obiective de referin]` Activit`]i de \nv`]are

1. Dezvoltarea deprinderilor intelectuale

3. Dezvoltarea atitudinilor [i comportamentelor economice

Faza final` a edi]iei din acest an a Con-cursului CELE MAI BUNE LEC}II DEECONOMIE s-a desf`[urat \n perioadamai-iunie [i a fost g`zduit` de {coalaCentral` din Bucure[ti. Juriul Concursului CELE MAI BUNELEC}II DE ECONOMIE, alc`tuit dinprof. Dorina Chiri]escu, prof. AngelaTe[ileanu [i prof. drd. MihailN`zdr`van, a evaluat proiectele delec]ii propuse de participan]i [i a selec-tat pe cele mai valoroase dintre acestea\n vederea premierii [i public`rii.Profesorii selecta]i de juriu au partici-pat la un seminar de trei zile, care aavut loc la {coala Central` dinBucure[ti, \n vederea preg`tirii lec]iilorpentru publicare, sub \ndrumarea prof.Maria L`c`tu[ [i prof. drd. GeorgetaGeorgescu. Festivitatea de decernare a premiilor aavut loc \n ziua de 19 iunie, la {coalaCentral` din Bucure[ti, [i s-a bucurat deprezen]a unor reprezentan]i ai Minis-terului Educa]iei [i Cercet`rii, CaseiCorpului Didactic din Bucure[ti, Ca-merei Americane de Comer] \n Romå-nia, organiza]iei Voluntari pentru Idei[i Proiecte (VIP) a studen]ilor Acade-

miei de Studii Economice [i ai presei.Profesorii premia]i la edi]ia din acestan a Concursului CELE MAI BUNELEC}II DE ECONOMIE au primitpremii \n bani, plachete, diplome [ic`r]i oferite de editurile Corint [iAramis. Fondul total de premii \n banis-a cifrat la 31 milioane de lei. Profe-sorii premia]i la Sec]iunea B („Debu-tan]i“) au primit dreptul de a se \nscriegratuit la unul dintre seminariile detraining organizate de CREE \n cursulanului [colar 2002-2003. Lec]iile selec-tate de juriu au fost publicate \ntr-obro[ur`, editat` de CREE cu sprijinulNCEE, [i sunt prezentate pe web site-ulCREE (www.cree.ro). Programul „Cele Mai Bune Lec]ii deEconomie“ este finan]at de NationalCouncil on Economic Education(NCEE) din S.U.A., printr-un grantoferit de Departamentul pentru Edu-ca]ie al Statelor Unite ale Americii.Centrul Romån pentru Educa]ie Eco-nomic` (CREE) dezvolt` programe deeduca]ie economic` \n baza Protocolu-lui de Colaborare nr. 10.014/11.04.2002 \ncheiat cu Ministerul Edu-ca]iei [i Cercet`rii.

Prof. Cristina Voi-chi]a Cri[an, ColegiulTehnic de TransportFeroviar „Anghel Sali-gny“, Simeria, jude]ulHunedoara - Premiul I,Sec]iunea B:

„Mul]umesc foartemult Centrului Romån pentru Educa]ieEconomic` pentru minunata ocazie pe caremi-a dat-o de a participa la acest concurs [ila seminarul care tocmai s-a \ncheiat. Abiaa[tept s` ajung acas` [i s` \mp`rt`[escelevilor mei cuno[tin]ele [i experien]a pecare le-am acumulat aici. Eu cred c` fiecarereu[it` [i succes \nseamn` [i o obliga]ie.“

Prof. Ruxandra Ca-loianu, Colegiul Tehnic„Traian“, Bucure[ti -Men]iune, Sec]iunea B:

„Este prima dat` cåndparticip la un program alCREE, dar sper s` aflumai multe despre acesteprograme [i s` pot fi activ` \n adev`ratul\n]eles al cuvåntului. Este un lucru de-osebit faptul c` se organizeaz` concursuri [ipentru profesori. De obicei, noi suntemobi[nui]i s` preg`tim elevii. De aceast`dat`, m-am sim]it [i eu pu]in elev`. A fosto experien]` deosebit`.“

Prof. MagdalenaVasile, Liceul TeoreticLupeni, jude]ul Hune-doara - Men]iune, Sec-]iunea B:

„Sunt fericit`, mi separe c` s-a \ntåmplat ominune. Am \ntålnit oa-meni frumo[i, altfel nu [tiu cum s` spun, [ieconomia a devenit frumoas` [i lizibil` pen-tru mine.“

Prof. VeronicaIliescu, Liceul „MarinPreda“, Bucure[ti -Premiul al III-lea,Sec]iunea A:

„Prima experien]`foarte interesant` [i foarteutil` a fost seminarul dela Sinaia. Acolo am v`zut cåt de frumos [iu[or se poate preda economia, nu \n mod ab-stract, a[a cum eram noi \nv`]a]i, ci aplica-tiv. Acolo am v`zut c` economia, pe care oconsideram o disciplin` a[a de arid`, poatefi atractiv`, u[or de \n]eles [i chiar accesibil`elevilor. Seminarul de acum a fost, de aseme-nea, foarte util, de[i obositor. Am fost pu[i s`regåndim [i s` restructur`m proiectele delec]ii, pentru care aveam \n minte tipare an-ticipate. Am fost obliga]i s` le facem maiaplicative decåt gåndeam noi pentru a core-

6

Concursul pentru profesori CELE MA

Munca investit` \n realizarea celor mai bune proiectede lec]ii a fost r`spl`tit` cu premii \n bani, diplome,plachete [i c`r]i

Premian]i, invita]i, organizatori, \ntr-o fotografiepentru albumul CREE

spunde \n mai mare m`sur` standardelor la carevrem s` ne situ`m. Mul]umesc juriului pentruc` a apreciat felul meu de a gåndi o lec]ie deeconomie. Sper s` ne folosim cu to]ii de lec]iileacestea, atåt cei mai tineri, cåt [i cei cu maimult` experien]`.“

Prof. Maria Tomoiu,Colegiul Na]ional „Eca-terina Teodoroiu“, Tg.Jiu, Premiul al II-lea,Sec]iunea A:

„A fost, mai \ntåi, semi-narul de la Sinaia. O ex-perien]` unic` \n via]a unui

profesor de economie. Acolo am v`zut [i exersatlec]ii de via]` economic`, am experimentatmetode noi, am schimbat idei [i am cunoscutprofesioni[ti adev`ra]i. A venit apoi concursulCELE MAI BUNE LEC}II DE ECONOMIE.O adev`rat` provocare. Am \ncercat s` aplicceea ce am \nv`]at la Sinaia, dar am avutoportunitatea s` mai \nv`] o lec]ie: nu po]iaprecia corect un manual dac` nu ai \ncercattu \nsu]i s` concepi m`car o tem` de economie.A scrie o lec]ie care s` respecte toate standardele[i s` fie \n acela[i timp interesant` [i atractiv`nu este un lucru u[or. Am avut [ansa de a be-neficia de lec]ii-model [i de materialele oferite deCREE [i de sprijinul unor oameni minuna]i.Sper ca acest concurs s` stimuleze participareaunui num`r cåt mai mare de profesori [i s`ajute la schimbarea mentalit`]ilor [i metodelorde predare a economiei, s` valorifice poten]ialulcreativ al profesorilor din Romånia.“

Prof. C`t`lin Darmon,Colegiul Economic „VirgilMadgearu“, Bucure[ti - Pre-miul al II-lea, Sec]iunea B:

„Pån` la parcurgerea aces-tui curs (seminarul pentrupreg`tirea lec]iilor \n vedereapublic`rii - n.n.), am crezut c`

pentru un profesor de liceu elaborarea unui plande lec]ie este un lucru simplu, spre deosebire depredarea ei, care este un lucru dificil, complex.Acum, la sfår[itul cursului, am convingerea c`nu exist` lucruri simple.“

Prof. Marga Duvac,Liceul „Calistrat Hoga[“,Tecuci, jude]ul Gala]i -Men]iune, Sec]iunea A:

„Eu cred c` [coala \n careprofesorul nu \nva]` [i el nueste bun` de nimic. M` bucurc` la vårsta pe care o am eu

acum pot s` iau totul de la zero. Pot s` spun c`am \nv`]at s` fac lucrurile altfel. Sunt chiar feric-it` pentru aceasta [i mul]umesc CREE, care mi-apermis s` \nv`] economia de la \nceput, \ntr-o alt`viziune [i mi-au dat puteri s` merg mai departe.“

Prof. Elena Lup[a,Colegiul Na]ional „Dece-bal“, Deva, Premiul al II-lea, Sec]iunea B:

„Sper ca acest concurs s`continue [i la el s` participemai mul]i colegi. Celor care nuau participat le dau sfatul pecare eu l-am primit de la fiica mea: s` participe,deoarece numai a[a \[i vor putea cunoa[te cuadev`rat locul, valoarea, posibilit`]ile.“

Prof. Irina Bulei, Gru-pul {colar de Arte [i Mese-rii „Ion Mincu“, Deva, Pre-miul al III-lea, Sec]iunea B:

„Premiul acesta \nseamn`foarte mult pentru mine. Num` refer la aspectul material.Eu am cå[tigat un altfel de

premiu - un premiu care se nume[te cunoa[tere [iprieteni.“

Prof. Du]a Sburlan,Liceul „Grigore C. Moisil“,One[ti, jude]ul Bac`u - Pre-miul al II-lea, Sec]iunea A:

„M` bucur c` activitateaCentrului Romån pentru Edu-ca]ie Economic` se face tot maicunoscut`, c` a devenit totmai intens` [i mai diversificat`, \n acela[i timp.Consider c` acest concurs este un \nceput pro-mi]`tor \n perfec]ionarea profesional` a profeso-rilor de economie.“

Prof. dr. ValericaMih`il`, Colegiul Na]ional„Costache Negruzzi“, Ia[i,Premiul I, Sec]iunea A:

„M` bucur pentru copilulmeu c` va putea s` \nve]eeconomie, a[a cum trebuie.Mul]umesc tuturor celor care s-au gåndit s` ofere profesorilor de economie onou` [ans`. Ni se ofer` o [ans` fantastic` [isper s` fim la \n`l]ime [i s` ne ridic`m a[a cumtrebuie. Pentru c` ceea ce exist` ast`zi, ne oblig`s` fim deosebi]i.“

AI BUNE LEC}II DE ECONOMIE - 2002

7

Prof. dr. Cezar Mereu]`, pre[edintele CentruluiRomån pentru Educa]ie Economic`:„Pentru mine este un foarte mare prilej de satis-fac]ie \ntålnirea pe care o avem ast`zi. Satisfac]iamajor` vine \ns` din faptul c` premian]ii de ast`zisunt din toat` ]ara, iar acest lucru este fundamen-tal. La concursul de anul acesta au fost 31 deprofesori, la concursul de anul viitor vor participapoate 100 sau 120. Dac` vrem s` facem \ntr-adev`r ceva pentru educa]ia economic`, trebuies` avem for]a de a aplica tehnologia-multiplicator.Fiecare dintre dvs., noi to]i trebuie s` \ncepem s`m`rim num`rul celor ofer` acest tip de educa]ieeconomic`.“

Lector univ. dr. Marin Manolescu, {eful servi-ciului pentru Formarea Cadrelor Didactice din|nv`]`måntul Preuniversitar, Ministerul Edu-ca]iei [i Cercet`rii:„Ceea ce face]i dumneavoastr` prin acest gen deprograme este un lucru extraordinar. Ca profesorde pedagogie, eu v`d \n ceea ce face]i dvs. o ma-terializare, o expresie a preg`tirii dvs. continue.Sunt foarte multe lucruri noi \n economie, \npedagogie - proiectare, obiective, con]inuturi, depredare integrat`. Sunt multe elemente de nou-tate [i \n evaluare. Toate aceste lucruri noi sereg`sesc [i \n proiectele pe care le-a]i conceput \ncadrul acestui concurs. Felicit`ri! Ferici]i trebuies` fi]i dvs., dar mai ferici]i sunt elevii care benefi-ciaz` de ajutorul dvs. foarte, foarte competent.Succes!“

APRECIERI {I |NCURAJ~RI

CCeellee ttrreeii zziillee ddee sseemmiinnaarr ddeeddiiccaattee pprreegg`̀ttiirriiii lleecc]]iiiilloorr pprreemmiiaattee ppeennttrruu ppuubblliiccaarree aauu \\nnssuummaatt 3366 ddee oorree ddee mmuunncc`̀ eexxttrreemm ddee iinntteennss`̀

8

Problema educa]iei econo-mice din Romånia este

mult mai important` decåt \[ipot imagina chiar profesoriicare predau economia. Ab-sen]a educa]iei economice \nRomånia a dus la ni[te reac]iiincredibile atåt ale salaria]ilor,cåt [i ale managementului. Iarcauzele ]in, de fapt, de absen]aeduca]iei economice, \n sensuleconomiei moderne, de pia]`.

La seminarul de la Sinaia,profesorii americani au \n-

ceput cu proprietatea [i drep-turile proprietarului, cu drep-turile pe care acesta le are asu-pra bunurilor pe care le de]i-ne, inclusiv dreptul de a dispu-ne \n leg`tur` cu gestionarealor. Pune]i acest lucru vizavi deceea ce a relevat un studiu asu-pra culturilor organiza]ionaledin Romånia, f`cut \n 1997 [i\n 2000, pe un e[antion repre-zentativ. To]i managerii [i sala-ria]ii din e[antionul respectivau fost \ntreba]i cine trebuie s`aleag` conducerea societ`]iicomerciale. |n propor]ie de72% (80%, \n cazul societ`-]ilor private) cei chestiona]i aur`spuns: „Noi, salaria]ii trebuies` numim directorul.“ Aceastaeste o prim` chestiune.

Adoua chestiune - una dintretemele importante la semi-

narul de la Sinaia s-a referit lacompeti]ie [i competitivitate.S` v` spun \ns` cum perceperomånul competi]ia. |ntrebat:„Produsele romåne[ti suntcompetitive?“, el r`spunde:„Da“ (68%). |ntrebat mai de-parte: „Dori]i ca produsele s`fie protejate \n Romania printaxe vamale [i prin alte barierede acest fel?“, el r`spunde tot„Da“ (80%). Iat` deci imenseconfuzii pe care educa]ia eco-

nomic` este datoare s` le risi-peasc`. {i trebuie s` v` spun c`strategia interactiv` a lec]iilorde economie pe care dvs. le-a]if`cut nu este o chestiune deviitor. Nu cred c` mai avemtimp s` a[tept`m 3 sau 5 sau 7ani. Aceasta trebuie s` \nceap`acum [i semnalul pe care vi-ltransmit este c` to]i trebuie s`contribuim la aceasta.

CREE a \nceput prin ini]iativaa 4 oameni, apoi au fost 8,

apoi 45. S` mergem pe aceast`tehnologie-multiplicator. |nmomentul \n care \n Romåniavom atinge cifra de 1.000 deprofesori care s` formeze nu-cleul dur al educa]iei economi-ce, vom putea privi cu oarecareoptimism la genera]iile carevin. Bine\n]eles, \n m`sura \ncare M.E.C. va sprijini ideea c`educa]ia economic` trebuieadus` \n prim plan [i s` \ncea-p` mai de timpuriu. Copilultrebuie s` simt` \n jocul s`u ceeste aceea competi]ie, care esteraportul dintre risc [i perfor-man]`. Este evident c` dac`romånii ar fi avut educa]ia eco-nomic` de care au nevoie,fenomene de genul Caritas [iFNI nu s-ar fi petrecut, \n niciun caz la dimensiunile la care s-au \nt\mplat. Pentru c` ei ar fi[tiut tot ceea ce dumneavoastr`preda]i acum elevilor de liceu.

La concursul de anul acestaau fost 30 de profesori, la

concursul de anul viitor poatevor participa 100 sau 120. Dac`vrem s` facem \ntr-adev`r cevapentru educa]ia economic`,trebuie s` avem for]a de a apli-ca tehnologia-multiplicator.Fiecare dintre dvs., noi to]i tre-buie s` \ncepem s` m`rim nu-m`rul celor ofer` acest tip deeduca]ie economic`.

Utilitatea tehnologiei-multiplicator \n \nnoirea educa]iei economice

Prof. dr. Cezar Mereu]`, Pre[edintele Centrului Romån pentru Educa]ie Economic`

19 iunie 2002, {coala Central` din Bucure[ti, Festivitatea de decernare a premiilor la Concursul CELE MAI BUNE LEC}II DE ECONOMIE

9

|n \nv`]`måntul romånescs-au f`cut foarte multe

schimb`ri, cel pu]in la nivelformal [i, poate, cea mai im-portant` este legat` de for-marea profesorilor. |n acestsens, vreau s` v` spun c` lanivelul ministerului se lucreaz`intens la modificarea curricu-lumului - schimb`ri de pro-grame etc., inclusiv \n sensulpe care l-a subliniat [i dl. pro-fesor Cezar Mereu]`. Educa]iaeconomic` modern` se reg`-se[te \n toate planurile de \n-v`]`månt moderne din lume.La noi, se face sau se reg`se[te\nc` \ntr-o manier` destul derudimentar`, a[ putea spune.|ns` este nevoie de introdu-cerea acesteia \ntr-o mai marem`sur` [i chiar de timpuriu.

Legat de preg`tirea profeso-rilor, se impune atåt cerin]a

form`rii ini]iale, cåt [i a celeicontinue. Trebuie s` recunoa[-tem c` pedagogia a avansatenorm, cel pu]in din punct devedere teoretic. Noi am avutun gol \n teoria pedagogic`\ntre 1985 [i 1990. La ora actu-al` se scrie mult \n acest dome-niu, nu \ntotdeauna foartebine, dar se scrie. {i cred c`deja cadrele didactice pot s`fac` apel la surse bibliograficefoarte recente \n orice dome-niu de activitate. Numai a[a neputem explica de ce sunt mul-te argumente pro-schimbare [ide ce multe din modific`riledin curriculum au justific`riteoretice. |n multe alte ]`ri, \ncare sistemul de \nv`]`månteste bine a[ezat, s-a purces laasemenea schimb`ri [i lu-crurile au ajuns destul de de-parte.

Din perspectiva direc]iei pecare o reprezint a[ vrea s`

v` spun c` \n Ministerul Edu-ca]iei [i Cercet`rii se lucreaz`foarte intens \n acest sens. S-aelaborat o strategie na]ional`de formare continu` a profe-sorilor. Noi vrem s` schimb`m\n foarte mare m`sur` sistemulactual de formare continu` aprofesorilor, care const` \nperfec]ion`ri, examene pentrugradele didactice [.a.m.d. Firulro[u care traverseaz` aceast`nou` strategie, cu care con-ducerea ministerului a fost deacord, se refer` la profesio-nalizarea carierei didactice.

Inten]ion`m s` schimb`mmodalitatea de ob]inere a

gradelor didactice, s` intro-ducem alte grade didactice.Trebuie s` recunoa[tem c`, lavårsta de 30-35 de ani, mul]iprofesori ob]in gradul I [i,pån` la 65 de ani, este o dis-tan]` foarte mare pe parcursulc`reia se simte nevoia unor re-pere noi care s` jaloneze pre-g`tirea profesional`. Vrem, to-todat` s` facem din definitivatun punct final al preg`tirii ini-]iale a cadrelor didactice. Peparcursul a doi ani de la ter-minarea facult`]ii, cadrul di-dactic s` fie asistat de profesoricu experien]`. Evaluarea luinu trebuie s` se finalizeze,dup` cei doi ani, cu examenefoarte dure, pe baza unor pro-grame de care, cum s-a mai\ntåmplat, el afl` doar cu pu-]in timp \nainte. Trebuie s` fieo evaluare formativ`, continu`,iar definitivatul s` reprezintedoar o certificare c` acea per-soan` poate s` fie cadru didac-tic [i poate realiza o activitatecompetent`. Avem deci \nvedere anumite schimb`ri deconcep]ie, multe dintre ele im-plicånd modific`ri de natur`legislativ`.

MEC preg`te[te schimb`ri importante\n sistemul form`rii profesorilor

Lector univ. dr. Marin Manolescu, {eful Serviciului pentru

Formarea Cadrelor din |nv`]`måntul Preuniversitar, Direc]ia General`

pentru Educa]ie Continu`, Formarea [i Perfec]ionarea Personalului Didactic din Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii

19 iunie 2002, {coala Central` din Bucure[ti,

Festivitatea de decernare a premiilor la Concursul CELE MAI BUNE LEC}II DE ECONOMIE

|n perioada cuprins` \ntre 23 februarie2002 (data lans`rii www.cree.ro) [i 30 iu-nie 2002, web-site-ul CREE a fost accesatde 25.700 de ori, se arat` \n raportul statis-tic primit de la ArtWeb Design, companiacare asigur` serviciile de web-hosting.

Potrivit ArtWeb Design, www.cree.roeste o pagin` web cu un flux de vizitareconsiderabil, \ntr-o manier` care confirm`utilitatea real` pentru publicul vizat a in-forma]iilor prezentate pe web-site.

„Web-site-ul dedicat al CREE reu[e[tes` creeze practic o copie virtual` fidel` peInternet a activit`]ii organiza]iei dvs., acce-sibil` atåt pentru vizitatorii din Bucure[ti[i din ]ar`, cåt [i pentru persoane aflate \nalte zone din Europa sau din lume“ - apre-ciaz` dna Andreea Poida, director generalArtWeb Design.

Judecånd dup` orele cele mai frecventede vizitare (10:00 - 18:00), interval \n care se\nregistreaz` cca 65% din totalul acces`rilorzilnice, se poate conchide c` www.cree.ro

atrage cu prec`dere segmente active de pu-blic. Num`rul mediu de acces`ri ale web-site-ului, \ntr-o or`, este de 8, iar num`rulmaxim este de 476 (\nregistrat \n lunamartie).

Num`rul mediu de acces`ri pe zi este de188, iar num`rul record de acces`ri este1.170, consemnat \n ziua de 17 mai 2002.

„Topul general al paginilor demon-streaz` interesul evident al publicului fa]`de informa]iile legate de: programele pecare le derula]i, modelele de lec]ii prezen-tate, misiunea organiza]iei - se mai sublini-az` \n raportul statistic al companieiArtWeb Design. Structura logic` u[or deutilizat a www.cree.ro faciliteaz` vizitato-rilor reg`sirea coordonatelor [i reperelorde activitate a CREE. Topul vizit`rilor \nsub-paginile cu modele de lec]ii (BIBLIO-TECA) denot` faptul c` web-site-ul tindes` \[i \ndeplineasc` menirea de punct dereferin]a [i instrument real [i util de lucrupentru publicul dvs.“

1. Pagina principal`2. Biblioteca, Programe3. Despre noi4. Newsletter 5. Link-uri6. Concurs, Contact

TOPUL CELOR MAI ACCESATE PAGINI

Imediat dup` Imediat \nainteaintrarea \n site ie[irii din site

1. Pagina principal` 1. Programe2. Programe 2. Biblioteca3. Biblioteca 3. Pagina principal`4. Despre noi 4. Despre noi5. Link-uri 5. Concurs6. Concurs 6. Contact, Evenimente

PAGINILE CEL MAI DES VIZITATE

}ara/Domeniul Medie procentual` Romånia 54%Domenii de tip: .org, .int, .edu 39%Network (domenii .net) 6%US Commercial (domenii .com) 0,6%Fran]a 0,4%

TOPUL ACCES~RILOR DUP~ ORIGINE

1. Infla]ia [i politica monetar`2. Proiectarea lec]iilor de economie3. Concepte economice4. De ce fac oamenii comer]5. {omajul : Angaj`m un pre[edinte !6. Stabilizarea economiei prin bugetul de stat7. Dreptul de proprietate privat` 8. Interac]iunea pie]elor9. Circuitul economic10. Banii nu sunt totul11. Modul economic de gåndire12. Func]iile economice ale statului

TOPUL CELOR MAI ACCESATE LEC}II DIN PAGINA BIBLIOTECA

10

1 Mai 10.300 2 Martie 5.325 3 Aprilie 5.000 4 Iunie 4.700

TOPUL LUNAR AL ACCES~RILOR

Peste 25.000 de vizitatori lawww.cree.ro

11

Ce ve]i citi \n edi]iileviitoare ale infoCREE• Programele CREE pentru anul 2003• Studiu privind nivelul educa]iei economice

realizate \n liceu• Proiectul de educa]ie economic` pentru

\nv`]`måntul gimnazial• Conferin]a organiza]iilor partenere ale NCEE• Seminarul de la Bucure[ti organizat \n cadrul

Programului Training of Trainers al NCEE• Misterele economice, o treapt` c`tre modul

economic de gåndire• Noi pagini pe web-site-ul CREE

Vre]i s` fi]i siguri c` ve]i primi fiecare dintre edi]iile viitoare ale iinnffoo CCRREEEE, care vor fi publicate \ncursul anului [colar 2002-2003?

Nu trebuie decåt s` ne trimite]i datele dvs. pentru a v` \nscrie pe lista de abonamente gratuite aCREE.

Urm`rind rubrica]ia de mai jos, edita]i o pagin` sau dou` cu datele dvs. (la computer sau dactilografiat`) [i transmite]i-le cåtmai curånd la CREE prin fax (021-410.44.83), e-mail (paull@acorp.ro ori paul.lacatus@capital.ro) sau prin po[t` (pe adresa:Bd. Vasile Milea nr. 7, bl. B1, ap. 5, 773041 Bucure[ti, pentru Paul L`c`tu[).

1. DATE PERSONALE 2. DATE PROFESIONALENumele: ______________________________________________ Profesor de: ____________________________________________Prenumele: ___________________________________________ Gradul didactic: _________________________________________Data na[terii: __________________________________________ {coala (institu]ia): _______________________________________

Jude]ul: ________________________________________________Adresa: _______________________________________________ Adresa: _________________________________________________

(localitatea, codul po[tal) (localitatea, codul po[tal)______________________________________________________ ________________________________________________________

(strada, nr., bloc, apart.) (strada, nr.)Tel.:__________________________________________________ Tel: ____________________________________________________

(V` rug`m s` men]iona]i [i prefixul localit`]ii) (V` rug`m s` men]iona]i [i prefixul localit`]ii)Fax nr.: _______________________________________________ Fax nr.: ________________________________________________E-mail: ________________________________________________ E-mail: ________________________________________________

3. Ce cursuri de economie preda]i \n anul [colar 2002-2003?

Clasa Nr. clase Nr. elevi Nr. ore /s`pt. Obs. (clasa, profilul)Educa]ie economic`, cl. V - VIII,curs op]ional (titlul)Economie, clasa a X-aEconomie, cl. a XI-aEduca]ie antreprenorial`Economie [i organizareAltele (disciplina, clasa)

4. ACTIVITATEA PROFESIONAL~ (Men]iona]i aspectele semnificative din activitatea dvs, profesional`: asocia]ii profesionale dincare face]i parte, programe de perfec]ionare la care a]i participat, publica]ii etc.)

5. ALTE COMPETEN}E {I ABILIT~}I (De exemplu, cunoa[terea limbii engleze, utilizarea calculatorului [.a.m.d.)

6. PROIECTE PROFESIONALE (pe termen scurt sau mediu)

Semn`tura: ______________________ Data:______________________

|nscrie]i-v` pentru un abonament gratuit la infoCREE!

CREE v` invit` la dialog!✔ Ave]i idei pe care vre]i s` le\mp`rt`[i]i? ✔ Ave]i proiecte pe care vre]i s` leface]i cunoscute? ✔ Ave]i probleme pentru care dori]iun sfat [i poate un sprijin? ✔ Ave]i ave]i opinii pe care vre]i s`le face]i publice? ✔ Ave]i sugestii c`rora vre]i s` leg`si]i o utilitate practic`? ✔ |n general, ave]i nevoie s` comu-nica]i [i s` coopera]i cu colegii dvs.?✔ Vre]i s` fi]i \n permanent`leg`tur` cu ei [i cu Centrul Romånpentru Educa]ie Economic`?

Vizita]i-ne! Accesa]i web-site-ul nostru(www.cree.ro) pentru a vedea acolo ceface [i ce preg`te[te CREE, cemateriale didactice v` oferim, ce pagi-ni noi de web am inaugurat.Telefona]i-ne!Pute]i intra oricånd \n contact directcu noi la num`rul de telefon: 021-410.44.83.Scrie]i-ne!Fie prin fax: 021-410.44.83, fie prin e-mail: paull@acorp.ro, fie prin po[t`pe adresa: CREE, Bd. Vasile Milea nr. 7, Bloc B 1, Apart. 5, 773041 -Bucure[ti, Sector 6, pute]i s` ne trans-mite]i mesajele dvs.

Colaborarea dintre MEC [i CREE

Bro[ura „CELE MAI BUNE LEC}II DEECONOMIE“ cuprinde lec]iile premiate la edi]iadin acest an a concursului cu acela[i nume:• STATUL {I ECONOMIA. FUNC}IILE ECONOMICEALE STATULUI - prof. dr. Valerica Mih`il`,Colegiul Na]ional „Costache Negruzzi“, Ia[i.• CONSUMATORUL. SUNTEM CONSUMATORIAVIZA}I? - prof. Maria Tomoiu, Colegiul Na]ional„Ecaterina Teodoroiu“, Tårgu Jiu.• PRODUC~TORUL. STUDIUL PIE}EI - prof. Du]aSburlan, Liceul „Grigore Moisil“, One[ti.• FORMELE DE VENIT. SALARIU, PROFIT SAURENT~? - prof. Veronica Iliescu, Liceul „MarinPreda“, Bucure[ti.• ECHILIBRUL MACROECONOMIC. CÅND SE |N-TÅLNESC OFTO {I CETO - prof. Marga Duvac,Liceul „Calistrat Hoga[“, Tecuci.• BANII. CUM AU AP~RUT BANII? - prof. CristinaVoichi]a Cri[an, Colegiul Tehnic „AnghelSaligny“, Simeria.• PIA}A FINANCIAR~. CUM S~ CÅ{TIG~M LABURS~? - prof. Elena Lup[a, Colegiul Na]ional„Decebal“, Deva.• PIA}A FINANCIAR~. UNDE NE PLAS~M ECONO-MIILE? - prof. C`t`lin Darmon, ColegiulEconomic „Virgil Madgearu“, Bucure[ti.• RESURSELE DE PRODUC}IE. CE SUNT FACTO-RII DE PRODUC}IE? - prof. Irina Bulei, Grup {co-lar „Ion Mincu“, Deva.Fiecare proiect de lec]ie cuprinde \n structura sa:prezentarea temei; conceptele economiceutilizate \n lec]ie; obiectivele de \nv`]are; stan-dardele de con]inut pentru \nv`]are; descrierealec]iei din punct de vedere metodic; materialelenecesare pentru activit`]ile de \nv`]are; timpulnecesar pentru \nv`]are; activit`]ile [i pro-cedeele de \nv`]are, descrise \n detaliu; activit`]i[i procedee de evaluare, \n detaliu; fi[e de lucrula clas`; folii de retroproiector; alte materiale di-dactice utilizate. Pe lång` proiectele de lec]ii, bro[ura maicon]ine: prezentarea Programului ConcursulCELE MAI BUNE LEC}II DE ECONOMIE; Regula-mentul Concursului; Ghid pentru proiectareaunei lec]ii de economie reu[ite.

Bro[ura cost` 89.000 de lei [i poate fi procurat` pe baza de comand`adresat` CREE (tel./fax: 021-410.44.83).

iinnffooCCRREEEE este o publica]ie a Centrului Romån pentru Educa]ie Economic` © Toate drepturile rezervate

Edi]ie coordonat` de Paul L`c`tu[ • Tehnoredactare: Nicoleta Burtea Fotografii: R`zvan Petrescu • Imprimare: S.C. „R“ S.A.

|n baza Protocolului, profesorii participan]i laSeminarul „Educa]ia Economic` Eficient`“ -organizat de CREE, MEC, Casa Corpului Didac-tic - Bucure[ti [i National Council on EconomicEducation din SUA - au primit adeverin]e deperfec]ionare profesional` eliberate de Minis-terul Educa]iei [i Cercet`rii [i Centrul Romånpentru Educa]ie Economic`: 1. Mioara Paulina Fle[eriu, Grupul {colar CFR -Sibiu; 2. Gabriela Secar`, Colegiul Na]ionalHorea, Clo[ca [i Cri[an - Alba Iulia; 3. Char-lotte Maria Irimie, Colegiul Tehnic Hermes -Petro[ani; 4. Florin Iorga, Grupul {colar Indus-trial Tehnometal - Bucure[ti; 5. Marga Duvac,Liceul Calistrat Hoga[ - Tecuci; 6. Maria To-moiu, Colegiul Na]ional Ecaterina Teodoroiu -Tg. Jiu; 7. Dumitru Iura, Grupul {colar Eco-nomic - Satu Mare; 8. Magdalena LoredanaAchim, Colegiul Na]ional Ecaterina Teodoroiu -Tg. Jiu; 9. Dorina Popescu, Grupul {colarTehnologic Ion Mincu - Tg. Jiu; 10. AdrianHavrincea, Colegiul Na]ional Ioan Slavici -Satu Mare; 11. Marilena Sterea, Liceul Traian -Deva; 12. Florin Dobrescu, Grupul {colar CFR -Brasov; 13. Mariana Bulbuc, Colegiul Na]ionalAndrei {aguna - Bra[ov; 14. Silvia Ro[cule],Colegiul Na]ional Doamna Stanca - F`g`ra[;15. L`cr`mioara Olteanu, {coala Central` -Bucure[ti; 16. Veronica Iliescu, Liceul MarinPreda - Bucure[ti; 17. Magdalena Ila[, Colegiulde {tiin]ele Naturii Emil Racovi]` - Bra[ov; 18.Florin Bledea, Colegiul Na]ional I.L. Caragiale -Bucure[ti; 19. Paula Iona[cu, Grupul {colarIuliu Maniu - Bucure[ti; 20. Elena Vinereanu,

Colegiul Tehnic - Timi[oara; 21. AdrianaSmaranda Oarg`, Liceul Al.P.Ilarian - Dej; 22.Constan]a St`ncescu; Colegiul Tehnic Ener-getic - Cluj-Napoca; 23. Ioan Cåmpeanu,Colegiul Na]ional Emil Racovi]` - Cluj-Napoca;24. Viorica-Maria Felezeu, Colegiul Na]ionalMihai Viteazul - Turda; 25. Kinga Kalman Ung-vary, Liceul Apaczai Csere Ianos - Cluj-Napoca; 26. Victor Mihala[cu, Liceul Ovidius -Constan]a; 27. Bogdan Manole, Liceul M.Emi-nescu - Constan]a; 28. Gheorghe Radu, LiceulDimitrie Leonida - Constan]a; 29. Gabriel Hac-man, Colegiul Na]ional {tefan Cel Mare -Suceava; 30. Cecilia Netea, Colegiul Na]ionalPetru Rare[ -Suceava; 31. Florian Lele, In-spectoratul {colar Jude]ean - Bihor; 32. VirgilBlage, Colegiul Economic Partenie Cosma -Oradea; 33. Constantin Costångioar`, LiceulPedagogic Iosif Vulcan - Oradea; 34. Margare-ta Szabo, Liceul Ady Endre - Oradea; 35. Mar-ga Panait, Liceul Mihai Viteazul - B`ile[ti; 36.Mircea Busuiocescu, Colegiul Na]ional Fra]iiBuze[ti - Craiova; 37. Viorica Georgeta Ioni]e,Grupul {colar Mihai B`cescu - F`lticeni; 38.Lucica Ciuperc`, Colegiul Na]ional Ferdinand I- Bac`u; 39. Magdalena Mardare, Grupul {co-lar Economico-Administrativ - Bac`u; 40. Du]aSburlan, Liceul Grigore C. Moisil - One[ti; 41.Camelia Duliche, Liceul Economic nr.1 - Ia[i;42. Valerica Mih`il`, Colegiul Na]ionalCostache Negruzzi - Ia[i; 43. Ana Irina Iorga,Liceul Dimitrie Cantemir - Ia[i; 44. ElenaAnghel, Liceul Garabet Ibr`ileanu - Ia[i; 45.Victor Bratu, Liceul I.C.Br`tianu - Ha]eg.

PROFESORII PARTICIPAN}I LA SEMINARUL DE LA SINAIA AU PRIMITADEVERIN}E DE PERFEC}IONARE ELIBERATE DE MEC {I CREE

Protocolul de colaborare \ntre Minis-terul Educa]iei [i Cercet`rii [i CentrulRomån pentru Educa]ie Economic`,\ncheiat \n data de 11 aprilie 2002, aredrept obiectiv derularea de programe ceau drept scop \mbun`t`]irea performan-]elor profesionale ale cadrelor didacticecare desf`[oar` activit`]i de educa]ie eco-nomic` \n sistemul \nv`]`måntului pre-universitar.

|n acest sens, colaborarea dintreMinisterul Educa]iei [i Cercet`rii [i Cen-trul Romån pentru Educa]ie Economic`vizeaz` urm`toarele direc]ii:

• Derularea unor programe de for-mare a profesorilor [i a \nv`]`torilor din[coli [i licee, \n vederea realiz`rii unei

educa]ii economice eficiente. • Proiectarea [i implementarea unor

programe de educa]ie economic`op]ionale pentru \nv`]`måntul primar [igimnazial.

• Producerea de materiale educa]io-nale pentru profesori [i elevi.

• Promovarea strategiilor [i metode-lor de predare activ`, diseminarea mate-rialelor de educa]ie economic` eficient`\n råndul profesorilor.

• Stimularea creativit`]ii cadrelor di-dactice care activeaz` \n sfera educa]ieieconomice.

• Realizarea unor cercet`ri [i studiiprivind preg`tirea elevilor [i a profeso-rilor \n domeniul educa]iei economice.