eternul feminin

CUVINTE DE FIERpUBLICaŢIe Internă nr. 15 / martIe 2012

de la alo, vorbiţi vă rogla tehnologia digitală

CÂMPIA TuRZII

>> pag. 6

MI-A PLăCuT în ACEST nuMăR

Ziarul cuprinde cam de toate, din multe domenii,chiar cu ușoară tentă de revistă. nu prea găsim în ziarinformaţii care să ne privească direct, spre exempluprognoza pe termen scurt și mediu a mechel târgo-viște. articolul despre cumpărarea Uzinei din do-netsk ne-a ridicat unele semne de întrebare: ce se vaîntâmpla cu uzinele românești? mi-a plăcut articoluldespre colegul nostru Cătălin neagu, pe care îl privimcu admiraţie, puţini ar face ce a făcut el. În rest, „totînainte“, e mai bun decât la început. Spor la lucru!

Delia Tudorache, contabil, mechel târgoviște

Cum se investeşte strategic pe timp de criză

ȘTIRI DESPRE COMPAnIE

„combinatul este viaţa mea“Cristian Glăvan, șef adjunct de secție

InTERvIu

>> pag. 2

>> pag. 5

>> pag. 3

>> pag. 4

am aflat aici, la mechel, că despre doamne se poatevorbi în mai multe feluri. Că nu există o singură tipologieușor de etichetat. Că doamnele au multe moduri în careîși exprimă personalitatea și că, pentru a le face cu adevăraturări cu ocazia zilei lor, trebuie să arăți că le cunoști și căle înțelegi. există, așadar, mai multe tipologii.

Femeia tradițională, cea pentru care grijile de zi cu zi,pentru familie, au devenit un simplu reflex și nu le mai con-sideră probleme, ci doar un firesc în care își desfășoară ac-tivitatea de dimineața până seara. poate că nu mai are preamulte aspirații, dar știe cu siguranță ce vrea de la viață și edecisă ca în fiecare zi să lupte pentru asta.

Femeia cochetă, care găsește – nimeni nu știe cum –timp și pentru ea. Câteva minute dimineața, pentru unfard, un contur de ochi și un ruj care să dea puțină culoare.din când în când un coafor pentru că, oricât am munci șiam alerga, trebuie să ne facem, cât de des, câte o plăcere.este mereu cu zâmbetul pe buze chiar dacă, fără îndoială,ascunde adesea câte o mică tristețe sau necaz.

Femeia în devenire, tânără, energică, gata să se implicedacă ajutorul ei poate fi util în rezolvarea unei probleme.Cu apetit pentru viață, pentru socializare, pentru un spec-tacol bun atunci când apare această oportunitate. poate săpară puțin prea preocupată de sine, dar cu siguranță esteinteresată de viitor, de carieră, de acumularea rapidă decunoștințe și de a demonstra că, atunci când este nevoie,poate deveni un lider de încredere la locul de muncă.

Femeia șef care are, pe lângă grijile familiei, responsa-bilitatea oamenilor din subordine. asta înseamnă că le știebucuriile și tristețile, reușitele și frământările, pasiunile sauneîmplinirile. poate părea uneori rece și distantă, dar acestlucru este cu siguranță o aparență sub care ascunde serio-zitate, pricepere, ore de nesomn, proiecte pentru ca acti-vitatea să meargă mai bine.

redacția le dorește tuturor La mulți ani!Dragoş Tudor, redactor șef

EDITORIAL

La mULŢI anI! doamneLorde La meCHeL

„Un client se câștigă foarte greU, Dar se poate pierDe foarte Ușor“

Stela popescu:

Luminița Grigore, director de vânzări, mechel Service românia ductil Steel Buzău

„Dacă nu respecți serviciul, nici ție nu poate să îți meargă bine“.

doamne CU pUtere

nOuTăŢI DESPRE COMPAnIE/ 2 /

ECOnOMIA LA CALD

Evoluţia economiei româneşti în anul 2011

1. Analiza globalăLa 15 februarie a.c., Institutul naţional de Statistică a publicat

prima evaluare a creşterii economice în românia pentru întregul an2011. deşi în trimestrul IV pIB-ul a fost, în termeni reali, mai miccu 0,2% comparativ cu trimestrul III 2011, la nivelul întregului anse înregistrează o creştere cu 2,5%. astfel, creşterea economică dela noi este superioară mediei creşterii economice înregistrată în an-samblul celor 27 ţări membre Ue (+1,6%), cât şi la nivelul zoneieuro (+1,5%). românia (2,1%) ocupă locul 5 într-un top alcreșterii pe trimestrul IV, după Letonia cu 5,3%, Lituania-4,5%, es-tonia-4,0% şi Slovacia-3,3%, fiind cu mult peste media Ue de 0,9%.

Specialiştii spun că această contracţie economică de 0,2% dintrimestrul IV s-a înregistrat mai devreme decât era aşteptată şi poateanunţa revenirea recesiunii dacă și în primele trei luni din 2012 vaavea loc o reducere a pIB-ului. dificultăţile prin care trec economiileeuropene, iarna aspră şi ninsorile care au blocat o mare parte dinţară, sunt principalele cauze care pot determina contracţia econo-mică pentru al doilea trimestru consecutiv, ceea ce echivalează cureintrarea în recesiune.

2. Analiza pe sectoarea) agricultura a înregistrat cele mai bune rezultate din ultimii

cinci ani. acest sector a contribuit cu aproape o treime din creştereade 2,5%. Contribuţia agriculturii în pIB este de 7,5% - 8%, față de6% în 2009 şi 2010.

b) exportul a continuat tendinţa din 2010 (+28,2% faţă de2009), înregistrând o creştere cu 20,5% faţă de anul anterior. ex-portul în ţările necomunitare a crescut cu 24,9%. totuși 71,1% dinprodusele livrate din românia au fost destinate ţărilor membre Ue.Importul a crescut cu 16,7%, soldul pasiv al balanţei comerciale fiindcu 188 milioane euro mai mare faţă de cel din 2010.

c) producţia industrială s-a majorat cu 6,1% faţă de 2010. pro-ducţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apa caldă şiaer condiţionat s-a majorat cu 6,3%, industria prelucrătoare cu 6,2%,iar cea extractivă cu 4,8%. pe marile grupe industriale s-au înregis-trat creşteri la toate categoriile de bunuri: în industria bunurilor in-termediare creşterea a fost de 10,1%, în industria bunurilor decapital de 7,3%, în industria energetică de 5,1%, în industria bunu-rilor de folosinţă îndelungată de 4,6%, iar în producţia bunurilor deuz curent de 0,2%.

d) Lucrările de construcţii au avut un reviriment de peste 1%,după o scădere semnificativă în 2010 (14,4%). Cele mai maricreșteri au fost la lucrările de reparaţii capitale (11,6%) și la clădirilenerezidenţiale (8,7%).

e) resursele de energie primară, cât şi cele de energie electrică,au crescut cu 2,1%. În timp ce producţia de cărbune a crescut cu14%, iar cea de gaze naturale cu 0,2%, producţia de ţiţei s-a reduscu 2,2%. În ce priveşte energia electrică s-a înregistrat o creştere aproducţiei de 2,1%, datorată majorării producţiei în termocentralecu 18,9%, în Centrala nuclear-electrică cu 1,1%, în timp ce produc-ţia enegiei electrice în hidrocentrale s-a redus cu 25,3% din cauzasecetei, a lipsei de apă în lacurile de acumulare și a debitelor reduseale râurilor şi dunării. În anul 2011 s-a realizat pentru prima dată oproducţie semnificativă de energie electrică eoliană, de aproape unmiliard kwh.

Mircea Toaderconsilier mechel Service,director executiv al Consiliuluide afaceri pentru Colaborareeconomică cu Federația rusă

Cum se investeşte strategic pe timp de crizămechel a încheiat în decembrie 2011 achiziția

Întreprinderii electrometalurgice din donetsk, eva-luată la peste 500 de milioane de dolari. plata va fifăcută eșalonat, pe parcursul unei perioade de 7 ani.Întreprinderea este una dintre cele mai modernefacilități de producție a oțelului din Ucraina, cu o ca-pacitate de peste un milion de tone pe an. producțiaconstă mai ales în țagle turnate continuu, precumși în rulouri din oțeluri speciale, care includ tratareatermică.

Se consideră că locația este foarte avantajoasă,fiind în apropierea unei rețele bine dezvoltate de căiferate, care o leagă de porturile mariupol (115 km)și odessa (900 km), astfel încât livrările se pot faceeficient spre peste 30 de țări.

Cuptorul electric are o capacitate maximă decirca 90000 de tone lunar. producția de laminatela cald planificată este de peste 145000 de tone, încondițiile în care echipamentele tehnice permit rea-lizarea multor tipuri de tratamente termice, inclusivcălire și revenire, coacere și normalizare. acesteproduse cu un grad ridicat de tehnologizare sunt ce-rute pe piețele internaționale de industria high-tech, de cea constructoare de mașini și de cea aconstrucțiilor navale.

Sistemul de management este în conformitatecu standardul internațional ISo 9001: 2008, certi-ficat de Lloyd, în vreme ce sistemul ecologic este înconformitate cu ISo 14001: 2004 certificat de tÜV.Cu sprijinul mechel, întreprinderea a demarat unprogram de investiții creând peste 1000 de noi lo-curi de muncă, prin adoptarea unor produse com-petitive și dezvoltarea piețelor de desfacere.

Igor Zyuzin, președinte al Consiliului de admi-nistrație oao mechel afirma cu această ocazie că„achiziția este un pas logic pentru companie. esteun nivel nou de dezvoltare pentru divizia de oțelării,gândit pentru a crește producția totală a Grupului șimai ales pe cea a produselor speciale din portofoliu.acest lucru nu va reprezenta o cheltuire semnifica-tivă a resurselor financiare în perioada următoare,fapt care va avea efect pozitiv asupra fluxurilor detrezorerie“.

Un lot de 4000 de tone de cărbune cocsificabil de la elga a fost testatla Întreprinderea din Sibil. Concentratul obținut prin procesarea industrialăare calități care confirmă valoarea ridicată a zăcământului de la elga.Folosirea cărbunelui de bună calitate permite obținerea unui cocs cu odurabilitate structurală ridicată care, la rândul său, ajută la îmbunătățirearezultatelor tehnologice și economice în producția de oțel. aceste testeau și rolul de a clarifica în amănunt toate specificațiile tehnologice nece-sare în utilizarea lui la capacitate maximă, ceea ce va ajuta la proiectareași construirea cât mai eficientă a complexului de exploatare de la elga.

Omul gospodar cumpără vara sanie şi iarna carelga trece pe producțieîncep să apară rezultate

nu este o noutate faptul că o mare parte dincomponentele și piesele de schimb necesare diver-selor revizii și reparații efectuate au fost fabricatede mechel reparații târgoviște. Fie că este vorbadespre componente de schimb pentru noul cuptorde la oțelu roșu, fie că e vorba despre confecții me-talice simple, mechel reparații continuă să facă fațăcu succes solicitărilor. Începând cu acest an, colegiinoștri au început să producă și pentru export.

„ne bucurăm să anunțăm că mechel reparațiinu se limitează doar la producția internă, ci în pre-mieră pentru societatea noastră, avem în derularedouă contracte cu parteneri externi: Combinatelemetalurgice din Gurievsk și Belorețk (Federațiarusă), unde exportăm cilindrii de laminor și Com-binatul metalurgic donețk (Ucraina), unde expor-tăm lingotiere. primele transporturi către donețkau fost livrate în a doua jumătate a lunii februarie,iar primele transporturi de cilindrii sunt preconi-zate să fie livrate în luna martie.“

Evgheni Sidenkov, director General,

mechel reparații târgoviște

amintim și că mechel reparații târgoviște afost auditat cu succes de organismului internaționalde certificare tÜV, astfel că s-a obținut recertifica-rea pentru următorii trei ani.

„auditul din februarie a reprezentat un succespentru noi. În aceste vremuri în care exigențeleclienților sunt din ce în ce mai mari, iar mechelreparații târgoviște iese deja cu o serie de produsepe piețele externe, faptul că suntem recertificați decătre un organism cu pretenții, sporește considera-bil șansele confirmării noastre ca un jucător de suc-ces pe piețele de desfacere externe.“

Toma Maria,Șef departament calitate,

mechel reparații târgoviște

Cei de la mechel reparaţii târgoviște sunt

pricepuţi și la intern și la export

a consemnat Cristi Drilea

InTERvIu / PROfESIOnIȘTI / 3 /

„Un client se câștigă foarte greudar se poate pierde foarte uşor”interviu cu Luminița Grigore, director de vânzări mechel Service românia ductil Steel Buzău

- După o perioadă de scădere, pieţele dausemne timide de redresare. se simte asta şi la dvs.?

- aș spune că nivelul comenzilor s-a stabi-lizat la un prag minim și îmi exprim speranțacă de acum evoluția se va înscrie pe un trendascendent. tocmai pentru a contracara ten-dințele de recesiune ale piețelor europene, ne-am îndreptat atenția către zone mai puțin saudeloc afectate de ciza economică, cum estenordul africii. avem în derulare un contractcu un client din algeria pentru sârmă neagră șizincată. La ei consumul se menține constant.

pe piaţa internă începe să existe cerere pen-tru plasa sudată, un produs tradițional care seidentifică cu uzina noastră. toată lumea se re-feră la plasa sudată ca fiind „plasa de Buzău“.este un produs de calitate și reprezintă deja unbrand consacrat. ar mai fi și gama de sârme șiproduse de sârmă care au o cerere constantă pepiața internă.

- care sunt în această perioadă produsele cucererea cea mai mare pe piața externă?

- pentru Ue, dar nu numai, ponderea mareo reprezintă sârmele zincate, sârmele negre șicuiele. portofoliul nostru de clienți merge și înorientul apropiat sau nordul africii. În Ueavem parteneri tradiționali în Italia, Ungaria,polonia, Bulgaria, Grecia. Încercăm să promo-văm şi panourile de gard, pe piețele vecine,pentru că transportul are o pondere destul deimportantă în prețul final.

- aveți un secret al menținerii constante a ni-velului comenzilor?

- nu este vorba neapărat de un secret. În-cercăm să-i căutăm și identificăm direct peclienții finali ai produselor noastre, în specialpe cei care au cereri constante. ne avantajeazămai mult un nivel constant de comenzi decât ocomandă mai mare, dar ocazională. o bunăplanificare și organizare ne ajută să avemmereu clienţi pe diferite tipuri de produse.

- situţia se complică atunci când vremea de-vine duşman, aşa cum a fost la începutul anului?

- da, perioada de iarnă s-a simțit destul deputernic, Buzău fiind paralizat din punct de ve-dere logistic pentru aproape două săptămâni,în care producția și livrările au fost sistate. da-torită unei gestionări corecte a situației, aceastăperioadă a fost deja recuperată cu succes. Sun-tem într-o permanentă activitate de a colectacomenzi noi și de a lărgi portofoliul de clienți.dorinţa noastră este să acoperim capacitățilede producție într-un procent cât mai mare.avem speranța mai ales pe piața internă de aîncheia contracte pentru marile proiecte de in-frastructură. mă refer la autostrăzile pe care leașteptăm cu toții.

- care sunt atuurile cu care câștigați încrede-rea clienților?

- primul se referă la garanția calității produ-selor. Lucrăm cu organisme internaționale decertificare precum Lloyds register sau Univer-sitatea tehnică din münchen. avem certificărinumeroase obținute în țări precum Ungaria,Croația, Cehia, Slovacia, Bulgaria etc. acesteanu sunt simple hârtii. ele se obțin printr-o tes-tare riguroasă și susținută a produselor. Se tri-mit periodic probe la laboratoare din diferitețări pentru a confirma standardele de calitate.acest lucru încercăm să îl explicăm cliențilornoștrii: că asigurăm garanția unor produse con-forme și că nu facem rabat la calitate.

alt atuu ar fi că echipa de vânzări este for-mată din oameni care cunosc foarte bine pro-dusele și tehnologia de obținere a lor. potdiscuta în temă cu clienții orice detalii tehnice.

Un alt aspect care poate fi decisiv în acâștiga un client este promptitudinea cu carelivrăm comanda. Lunile martie și aprilie repre-zintă un vârf de cerere pentru anumite pro-duse, așa că încercăm să anticipăm cererile,bazându-ne pe experiența anilor anteriori și pe

statistici. producem stocuri care să ne ajute în momen-tele în care cererea este mai mare decât posibilitatea deproducție.

nu în ultimul rând, ca să menții portofoliul de cliențiconstant, trebuie să îi fidelizezi. Un client se câștigăfoarte greu, dar se poate pierde foarte uşor. Scopul nostrueste să încercăm să găsim metode de a convinge cliențiisă nu-și îndrepte privirea spre concurență și să clădimrelații pe termen lung. de aceea ductil Steel Buzău esteun nume de prestigiu pe piața internă și externă.

InTERvIu / CARIERE/ 4 /

Cum poți afla care este cel mai bunmuncitor din cadrul unui colectiv? Ce face diferența între un simplumuncitor și un profesionist adevărat?probabil că dragostea pentru meseriape care o practică, spiritul autodidact,dorința de a acumula cunoștințe noi.am încercat să găsim mai multe răspunsuri la aceste întrebări de la opersoană pentru care profesia estefoarte importantă.

- cum ați ajuns să alegeți această profesie, a existat unmodel în familie, pe care să îl urmați ?

- am 44 de ani și lucrez în combinat de la vârsta de 18ani. pot afirma că întreaga viață mi-am petrecut-o întrepereții acestor hale. părinții mei sunt amândoi metalurgiștiși au lucrat aici de când s-au pus pilonii acestui combinat.mama a fost macaragiu de pod rulant la LpmU, iar tatălmeu a lucrat la laminorul degrosisor și, ulterior, în Lp mici.Soția mea lucrează de asemenea în cadrul acestei secții. potspune că fac parte deja dintr-o tradiție de familie. Încă depe băncile școlii am făcut practică în combinat și mi-amdorit să lucrez aici. activitatea din uzină nu m-a luat prinsurprindere atunci când m-am angajat, cu toate că diferențedintre teoria pe care o înveți la școală și realitatea de peteren există și sunt semnificative.

- ce puteți spune despre anii de început ?- prima perioadă de ucenicie a fost foarte grea. Vă dați

seama, un copil crescut acasă, să intre în metalurgie. mi-afost foarte greu, mai ales că am intrat de la început peschimburi. În prima perioadă îmi era imposibil să rezist laschimbul 3. Ulterior, încetul cu încetul, m-am obișnuit. amavut sprijin și din partea părinților, care mi-au povestit căși lor le-a fost greu, dar că toate lucrurile se deprind cu tim-pul și cu voință. majoritatea meseriașilor cu care lucramerau mult mai în vârstă, dar buni profesioniști și prietenoși.am avut multe de învățat de la ei. Îmi aduc aminte cu plă-cere de acei ani. au fost multe momente grele, dar și fru-moase. ne întâlneam aproape săptămânal, în zilele libere,și mergeam toți colegii la iarbă verde, cu familiile.

- cum a evoluat cariera dumneavoastră ?

- Cariera este strâns legată de pasiunea pe care o pui înceea ce faci. Simplu spus, trebuie să îți placă meseria pe careo faci. dacă nu-ți place, nu înveți. Și dacă nu înveți, nu avan-sezi în carieră. mie îmi place foarte mult ceea ce fac. poatecă de aceea am și ajuns șef laminator după 5 ani de meserie.Șeful laminator este titulatura acordată celui care lucreazăpe caja finisoare. el dirijează procesul de fabricație. estemâna dreaptă a maistrului. nu oricine ajunge acolo, ci doarcei care pun suflet. Ca șef laminator am lucrat 8 ani, dupăcare am făcut școala de maiștrii. În 2000 am devenit mais-tru, iar de anul trecut sunt șef adjunct de secție la Lp mici.

- Vă considerați un bun profesionist, considerați că știțitoate secretele meseriei ?

- da, cred că sunt un profesionist. nimeni nu poatespune că știe toate secretele profesiei. apar lucruri noi per-manent în acest domeniu, te întâlnești mereu cu câte cevanou. de exemplu tehnologia de laminare slitting, care purși simplu m-a fascinat. am pus și eu umărul, alături demeseriașii ruși care l-au implementat și de la care am avutce să învăț.

- care a fost cel mai frumos moment din carieră și care afost cel mai dificil?

- Cel mai greu moment a fost în urmă cu 7 ani. a fostmai mult decât un moment, a fost o întreagă perioadă. nuerau comenzi destule. Laminorul se oprea des și nu aveamsiguranța zilei de mâine. Circulau și zvonuri că se va închidesecția, că nu suntem competitivi pe piață și așa mai departe.acest lucru a rămas de acum o simplă amintire. Cel mai fe-ricit moment a fost acela în care echipa din care făceam șieu parte a reușit să testeze cu succes tehnologia de slitting

pe două fire. S-a întâmplat în noiembrie 2010. Țin mintecă directorul general ne-a îmbrățișat, era o bucurie generalăde nedescris.

- copiii vor să urmeze tradiția de metalurgist?- am doi, o fată și un băiat. Fata a absolvit facultatea de

română-engleză, băiatul urmează facultatea auto în Brașov.nu vor să urmeze profesia mea. nu i-am împiedicat cunimic, i-am lăsat pe ei să aleagă. Cred că așa e cel mai bine.

- Dacă ați avea posibilitatea de a alege alt domeniu de ac-tivitate, care ar fi acela ?

- Combinatul este viața mea. din 1985 am lucrat numaiși numai aici. nu am schimbat locul de muncă niciodată.am avut diverse ocazii, dar îmi place mult ceea ce fac. amtrecut toate etapele, de la muncitor categoria I, la șef secțieadjunct. nu mă văd practicând o altă profesie, așa că nu așschimba nici domeniul, nici locul de muncă.

- cum vă doriți să evolueze profesia dumneavoastră?- Vreau ca mechel să se dezvolte în continuare, să avem

un loc de muncă stabil, așa cum este și acum, și să am ocaziasă experimentez lucruri noi. eventual, la un moment dat,poate vom realiza automatizarea laminorului, implementa-rea tehnologiilor de slitting, cine știe...

- am păstrat pentru final un sfat, pe care l-ați oferi unuicoleg nou, aflat la început de carieră.

- Cel mai important este să pună suflet în ceea ce face.dacă nu-i place ceea ce face, nu are ce căuta aici. de altfelva pleca singur. este o meserie bărbătească, frumoasă. Săpoți să faci ce vrei cu metalul... nu e pentru oricine. asigurpe oricine că satisfacțiile sunt pe măsura eforturilor depuse.

Cristi Drilea

combinatul este viaţa meainterviu cu Cristian Glăvan, șef adjunct de secție, Lp mici, mechel târgoviște

ne-am obișnuit atunci când vorbim despre ductilSteel oțelu roșu să ne gândim imediat la cei din liniaîntâi a producției, cei care vin în contact direct cu oțelullichid din care se fabrică țagla. activitatea lor nu ar fi posibilă fără sprijinul echipei atelierului de prelucrărimecanice.

o echipă de 21 de oameni pricepuți, conduși deBoată Gheorghe, maistrul principal, veghează înpermanență la bunul mers al lucrurilor. În atelierul mecanic se recondiționează și se repară tot felul de utilajeși de subansamble, de la roți de rulare, reductoare, plăcide cristalizor până la componente complexe ale cupto-rului și ale mașinii de turnare continuă.

lucrez aici de 38 de ani. am venit direct de pe băncileșcolii și tot de aici sper să ies la pensie, când va veni timpul.am pornit de jos, ca simplu muncitor, și am ajuns maistruprincipal. răspund de acest atelier și de oamenii din echipă,

care sunt persoane cu experiență, care știu meserie. Ținemîn spate toată uzina din punct de vedere al reparațiilor desubansamble și echipamente.

cum îmi place să spun, facem de toate aici, de la ac latanc. atelierul e dotat cu toate cele necesare: strunguri,freze, utilaje pentru presarea rulmenților pe axe. avemchiar și un pantograf cu fotocelulă, care taie cu oxigaz piesela contur în scara de 1 la 1, după desen.

Boată Gheorghe, maistru

La atelierul de prelucrări mecanice

Se face și desface totul, până funcționează

Ţighirlaş Dumitru a fost numit director comercial înLaminorul Brăila. a absolvit cursurileUniversității tehnice moldova(2005), cu specializare în Inginerie șimanagement transporturi. Ultimafuncție a fost de șef secție expediții.

nuMIRI în funCŢIE

Lefter Ștefana fost numit în funcția de șef secțieexpediții în cadrul societății Lamino-rul Brăila. a absolvit în anul 2005 Co-legiul economic „Ion Ghica“. Ultimafuncție deținută a fost cea de gestio-nar la departamentul expediții.

Cosma Adriana fost numit șef atelier ajustaj Lami-nor 560, Laminorul Brăila. a absolvitcursurile Facultății de metalurgie dinGalați (1995), cu specializare în defor-mări plastice și tratamente termice.Ultima funcție a fost de inspector co-ordonator la SGS romania S.a.

InTERvIu / vEDETE / 5/

- nu v-am ales întâmplător în aceastălună, a femeii. sunteţi una dintre cele mai în-drăgite actriţe. primul lucru pe care vi-l ceremeste un sfat pentru doamnele de la Mechel.

- Femeia e lăsată de dumnezeu să nască.are de la bun început mult mai multe sar-cini decât bărbatul. e greu, nu e greu, tre-buie să se descurce. dacă îşi vrea bărbatulacasă, trebuie să fie frumoasă, harnică, in-ventivă și cuminte. Cuminte, pentru că nuprea îi place bărbatului să îi umble nevastaprin alte curți... nu am vrut egalitate cubărbatul? nu am vrut să câștigăm un ban?Cu toții ne dorim din ce în ce mai multe, așacă trebuie să muncim ca să le obținem. re-cunosc, nu e ușor, dar nici nu te obligă ni-meni să faci patru copii. trebuie să nestăpânim, să ne organizăm, pentru că altfeleste foarte ușor să se aleagă praful. Viațaeste atât de scurtă, sunt atât de puțini aniipe care îi trăim, încât, să o tot iei de la capăte pierdere de vreme.

- Mai este nevoie de umor, cu atâtea grijipe cap? Uneori pare că gluma de zi cu zi acam dispărut.

- Umorul este ca un medicament. Înafară de boală și de moarte, umorul te facesă uiți ce e greu, să ai speranță, să fii convinscă va fi mai bine. declanșează ceva din omcare ne ajută să mergem mai departe. Fărăcomedie nu se poate.

au cam apărut în umorul românesc şiunele lucruri urâte, din setea oamenilor dea râde și de a se elibera, dar și din cauză căeste o mare lipsă de umoriști de calitate. nuoricine vrea să fie actor are şi harul necesar.oamenii stau la televizor și iau ce li se oferă.televiziunea nu prea mai folosește actoriimari, consacrați, talentați. Se merge acumpe tendința de sexy, ca și cum românul ar fiobsedat sexual, ceea ce nu este deloc adevă-rat. Bărbatul român e viril, e potent, nu arenevoie de toată producția aceasta ridicolă.

- Din punctul meu de vedere televiziuneae mai puţin spectacol şi mai mult talk-show.

- da. televiziunea statului de vorbă. nuorice om care stă la taclale spune lucruri in-teligente, are haz sau este interesant pentruoameni. păreremania îi spun eu. am ajunscu toţii să ne dăm cu părerea despre viață,despre președinte, despre orice.

Fiecare om are un fel al său de a priviviața. Se spune că dacă citești și te educi numai contează banii... asta nu e adevărat.Banii contează. Contează să poți avea unanumit nivel de trai. nu poți să visezi la lunădacă ai copii și știi că mâine nu ai ce să le daide mâncare. Starea materială influențeazăfoarte tare starea de spirit a oamenilor.

am colegi care par foarte voinici și pu-ternici, dar când mă întâlnesc cu ei spun „cene facem, dragă?“. răspunsul meu este camacesta: „dar chiar vrei să iei așa, în spinare,toată starea grea a omenirii... Hai să ne des-curcăm fiecare și să ne ajutăm, dacă putem“.

Ştiţi că românul nu ţine la supărare. Zice ceare de zis şi se răcoreşte. e mămăligar, nu?

- pentru toată lumea păreţi special făcutăpentru profesia pe care o aveţi acum. V-ar fiplăcut să lucraţi în alt domeniu?

- nu aş avea o problemă să îmi schimbmeseria. eu am desenat foarte frumos, aşacă făceam design sau modă. oricum nu potsă stau degeaba. atât de mult am jucat înviața mea, încât aș putea oricând să o iau dela zero, fără să îmi pară rău.

- nu e greu să distrați zilnic lumea? suntconvins că aveţi şi momente în care, poate, nuvă arde de aşa ceva.

- dacă îți place cu adevărat profesia, con-tactul cu lumea te încarcă cu energie. nicio-dată nu joc ca pe o obligație. poate că uneoriapare pe după-amiaza o grijă, și îți spui,„aoleu, am spectacol în seara aceasta“. pen-tru că ești responsabil în faţa publicului. nue simplu să îl mulţumeşti, când ştacheta esus. românul este inteligent şi pretenţios.

- și noi avem colegi la întreprinderi carefac zilnic același lucru, iar unii mai spun că s-au plictisit, că parcă ar vrea și altceva...

- de ce nu încearcă atunci? Să încerce!dacă nu ți-ai găsit profesia care să te pasio-neze, poate e bine să mai cauți. orice omtrebuie să își depășească condiția dacă vreamai mult. În Japonia, la fiecare șase luni,muncitorii învață să facă lucruri noi.

- noi am fost obișnuiți să ieșim la pensiede la primul loc de muncă pe care îl avem.

- da, da, aveți dreptate. asta e suferința.Îmi spunea chiar un tânăr: „Ce vă pasă? pevremea dumneavoastră terminaţi facultatea,vă trimitea la un teatru şi gata cu grijile“. da,zău? dar cine își mai amintea acum de minedacă doar la asta se reducea activitatea mea?

dacă nu munceam pe rupte rămâneammâna a șasea undeva şi sufeream ca un câinecă unii joacă și eu nu. Sau mă obișnuiam cuideea că salariul merge și atât.

- am observat la angajații noștri o atențiedeosebită pentru creșterea și educația copiilor.atât cât pot îi sprijină, chiar și pentru cursuricare să le descopere îndemânările, talentele.

- Şi eu văd că sunt tot mai mulți părințiinteresați de educația copiilor lor. mai pre-cis încearcă să le caute vocația. din păcateșcoala nu prea mai face acest lucru și atuncișcolile private suplinesc, dar e nevoie deceva investiții. Copiii au mult de câștigat, se

deschid, scapă de stresul de la școală, undetotul este pentru notă. Suntem cu toțiivinovați că școala nu mai e atât de serioasă,pentru că i-am învățat pe copii să își deaprofesorul afară din clasă, să nu îl mai res-pecte... S-a stricat legătura sufletească dintre

profesor și elev. am arucat-o în aer. - o persoană ca dvs. poate avea regrete?- regret doar că nu mai am talia subțire,

să mă mai strângă o dată un barbat de talie,să vadă că mai sunt femeie. regret că trecevremea și că, vrei, nu vrei, trebuie să lași localtor generații. dar sunt sigură că voi jucapână la 95 de ani...

- pentru final am păstrat o urare, pe carevă rog să o adresați colegilor din Mechel, com-panie care împlinește 10 ani de când este înromânia.

- Vă urez ca mechel să aibă o viață foartelungă, pentru că astfel și toți angajații vor

avea o viață fericită. V-aș dori ca și la dum-neavoastră oamenii să se unească, să le pesetuturor de soarta fabricii, să se ajute, să secunoască. Le e mai ușoară viața dacă simt căși la servici se creează un fel de familie mare.trebuie ca fiecare să țină la locul lui demuncă, să îi pese ce face în fiecare zi acolo.dacă nu respecți serviciul, nici ție nu poatesă îți meagă bine. din păcate noi așteptămîncă să vină primarul să ne măture în poartă.trebuie să înțelegem că țara asta e țara noas-tră, orașul în care locuim e al nostru, loculde muncă pe care îl avem e al nostru. tre-buie să avem caracter și să nu ne păcălimsinguri. mie îmi place românia, pentru căeste locul unde merg pe stradă și îmi zâm-besc oamenii.

Carolina Bigu și Dragoş Tudorfoto: arhiva personală

„Dacă nu respecți serviciul, nici ție nu poate să îțimeargă bine“ interviu cu Stela popescuCea mai îndrăgită actriță se destăinuie în exclusivitate pentrutoate doamnele din Grupul mechel

STELA POPESCu GăTEŞTE: Crap țărănesc la cuptor

În tava de cuptor se face un pat deceapă tăiată fluturași, ardei gras feliat și

ulei de masline. deasupra se punepeștele, care este abia crestat, cât să îl

cuprindă bine căldura. peste el se punedin belșug pătrunjel verde, piper, sare

după gust și tot ce vă mai convine capicanterie. La final se mai toarnă o

ceașcă de suc de roșii și o ceașcă de vin.Se pune la cuptor pentru circa 40 de

minute, până prinde o nuanță arămie.

împreună cu Gică petrescu

paris, 1965

împreună cu puiu maximilian și Vasile Veselovski

puțini știu că la Câmpia turzii ceidin întreprindere beneficiază de o cen-trală telefonică de ultimă generație.Funcționează cu succes de câțiva ani șia înlocuit o centrală telefonică de tipfoarte vechi, cu relee electromecanice,care era foarte greu de întreținut șiocupa un spațiu foarte mare.

după cum ne spune domnul perdedorin, responsabil telecomunicații, „ne-cesita multă muncă de reglaj manual acontactelor și avea foarte multe pro-bleme tot timpul. nu știu exact vechi-mea ei, dar era concepție de dinainte decel de-al doilea război mondial“.

Centrala cea nouă este de tip nortel.este formată din unitatea principală dinsediul central și o unitate mai mică aflatăpe platforma unde este și trăgătoria deoțel. aceea are cam 120 de numere, iarcea mare are peste 650 de linii, atât ana-logic, cât și digital.

am fost curioși să aflăm dacă asigurătot necesarul sau a ajuns și ea la limită.„aceasta se poate upgrada și modernizaoricând, dar poate suporta și telefoaneIp, care sunt acum la modă. pentru

întreținerea ei s-au făcut niște speciali-zări, la București, și există în continuareasistență din partea firmei producă-toare.“

pe lângă calitatea mult mai bună aconvorbirilor, investiția înseamnă și re-duceri substanțiale de costuri în exploa-tare. Intervențiile s-au redus și ele cucirca 85%, așa încât acum se poatespune că au fost eliminate durerile decap cauzate de reparațiile fără sfârșit.odată cu centrala s-a înlocuit și o partedin rețeaua telefonică, mai ales din par-

tea principală, care era, de asemenea,depășită din punct de vedere tehnic.

Ce ar fi spectaculos în această po-veste? Cu siguranță partea de telefoniedigitală, telefoanele foarte performantepentru secretariat și partea destinatămanagementului, cu agendă, istoric deapelanți și alte facilități care îmbunătă-țesc activitatea de zi cu zi. de menționatcă în românia era, la momentul dării înfuncțiune, singura de acest tip.

Cristi Drilea și Dragoş Tudor

CE SE MAI înTÂMPLă/ 6/

de La alo, Vorbiţi Vă rogLa teHnoLoGIa dIGItaLă

AȘA nu!

Alcoolul e interzis chiar dacă ninge şi e frigÎn luna februarie, se pare că frigul și zăpada i-a

făcut pe unii colegi sa vină „încălziți“ la locul demuncă, încălcând astfel o regulă profesională elementară. Chiar în prima zi a lunii, un angajatde la ductil Steel Buzău a sperat că nu va vedeanimeni că merge pe două cărări. La fel ca el auprocedat și doi colegi de la întrerpinderea afiliatăamC, dar în zile diferite, semn că al doilea s-aconsiderat mai deștept decât primul, crezând căel nu va fi prins.

Șomeri, dar cam violențiSe pare că șomajul i-a cam plictisit pe doi

locuitori din oțelu roșu, pentru că pe data de 4februarie, la ora 20.00, au fost prinși în timp ceau pătruns în întreprindere cu gândul să dea iamaîn fierul vechi. În loc să plece cu coada între picioare, rușinați de fapta lor, au început să agreseze angajații din serviciuul de pază care tocmai îi descoperiseră.

Podul de tablă nu e de furatLa sfârșitul lunii februarie, un șomer a crezut

că nu va fi prins atunci când încerca să fure plăcimetalice de la trecerea de pietoni peste podulcare merge peste calea ferată. Cum acesta se aflăîn proprietatea uzinei din oțelu roșu, este șipăzit foarte bine. Costul furtului se ridică laaproape 500 de euro, dar mai grav este că lipsaacelor componente periclita buna funcționare apodului, punând în pericol viața celor care îl folosesc.

Lupii erau paznici la oidoi angajați ai secției transporturi de la oțelu

roșu au fost prinși de Serviciul Control risc, înaceeași zi, dar la ore diferite, încercând să facăacelași lucru. Vroiau să fure resturi de metale neferoase. probabil că primul a testat terenul, darnu a mai avut timp să îi spună celui de-al doileacă nu merge planul inițial. Și uite așa, ziua de 23 februarie a fost cu ghinion pentru ei.

Șoferi, acordaţi prioritatepietonilor măcar

pe trecerile marcate!

În luna februarie s-a înregistrat unaccident de traseu al unei colege careera angajată în Laminorul Brăila. a fostîntr-adevăr cu ghinion ziua de 13, pen-tru că la ora 06.45, pe drumul cătreserviciu, doamna anișoara a fost acci-dentată. Culmea, incidentul s-a petre-cut chiar pe marcajul pietonal, în timpce traversa regulamentar.

Șoferul unui autobuz nu a fost sufi-cient de atent, astfel încât a lovit-o. re-zultatul constatat de medicii de laSpitalul Judeţean de Urgenţă Brăila afost destul de grav: „traumatism tora-cic cu fracturi costale, pneumotorax,emfizem subcutanat“.

de menţionat că Simionov ani-șoara lucrează de 32 de ani în între-prindere, acum având funcţia devegheator. Îi dorim refacere rapidă șicompletă, pentru a-și putea relua loculalături de colegi.

ATEnȚIE LA nEATEnŢIE

Cu toții înțelegem că frauda, corupția, mitasunt infracțiuni care afectează situația finan-ciară a companiei, dar și bunăstarea fiecărui an-gajat.

angajații mechel au posibilitatea de a sem-nala conducerii aceste fapte. Informațiile tri-mise de dvs. ajung doar la Serviciul de controlrisc, care le analizează și întocmește cercetăriastfel încât conducerea să poată lua măsurilecare se impun.

Vă rugăm să nU folosiți liniile de încrederepentru glume proaste și declarații vădit false.1.OAO MECHEL, MOSCOvA

e-mail: sos@mechel.comtel. +7495 921 17 27

2.MECHEL TÂRGOvIȘTEe-mail: incredere@mechel-tgv.rotel. gratuit 0800 801 888, interior 1888Cutie poștală la poarta nr. 1

3.MECHEL CÂMPIA TuRZIIe-mail: dcr@mechel-ct.rotel. 0264 300 305, interior 2627 7 cutii poștale pe teritoriul combinatului

4.DuCTIL STEEL BuZăue-mail: confidential@ductilsteel.rotel. 0238 713 490, interior 133

5.DuCTIL STEEL OȚELu ROȘu 3 cutii poștale pe teritoriul combinatului

LInIILE DE înCREDERELa Câmpia turzii telefoanele au trecut

În secolul 21 nimeni nupoate concepe o activitateeconomică, oricât demăruntă ar fi ea, fără măcarcâteva mijloace de comunicare bine puse lapunct. dintre toate, telefo-nia este obligatorie, cu atâtmai mult în cazul unor întreprinderi mari, precumcele din Grupul mechel.

Ceclan Cristian Florin, mechel Câmpia turzii

Sunt căsătorit, am doi copii și o familie fericită. aici,în fotografie, mă aflam cu întreaga familie la marea Io-nică, într-un sat de vacanță, la prietenii noștri stabilițiîn satul roseto. o relaxare mai inedită decât o plimbarecu barca cu motor și un pescuit pe mare, la răsăritul soa-relui. Cred că este cea mai interesantă din câte am avut.

Să simți cum se ridică barca de față la pornire și săvezi în urmă valurile formate de la elice, te trec toți fioriipână te obișnuiești, îți dă impresia că apa fierbe, fiindfoarte sărată. În același timp cum lovește barca valurileîn viteză te face să crezi că imediat vei și zbura, dar cândse reduce turația la motor revii la normal. ei, acum eacum, când s-a oprit motorul la barcă, au început săapară la suprafața apei și meduzele, o splendoare defrumusețe. așa ceva, dragii mei, nu poate să vadă oricineși oriunde, să vezi tu cu ochii tăi meduzele, aproape depalma ta, că doar nu este bine să le atingi, te pot infecta,ce mai..., o frumusețe de natură.

La plecarea din românia spre Italia, la un momentdat, am intrat în vorbă cu un cetățean care din întâm-plare era chiar italian. printre altele i-am spus că mer-gem în concediu în Italia, la niște prieteni românistabiliți acolo. Când i-am spus vorbele astea parcă l-amblocat, s-a uitat la mine și nu îi venea să creadă. de ce?pentru că nu a mai întâlnit români să plece în concediu,la odihnă, la relaxare, ci numai la muncă sau la furat înțara lor. de data asta l-am contrazis prin fapte. a rămasfoarte surprins când i-am zis că lucrez la mechel Câmpiaturzii.

POvEŞTI Cu PESCARI

înTREBăRI / SănăTATE / HOBBy / 7 /

dacă porniţi la drum pentru a cumpăra o casă alegânddintre cele executate silit de bănci, trebuie să căutaţi celmai bun preţ, dar şi cea mai bună posibilitate de achiziţie.

Cum găsiţi cel mai bun preţ? având răbdare să căutațipe paginile web ale cât mai multor bănci. acestea suntobligate să facă publică din timp lista cu toate imobilelescoase la vânzare. nu aveți decât să verificați periodicpână când găsiți ceva care să fie sub prețul pieței. atențieînsă, suma publicată este cea de la care va începe licitația,dar ea poate urca dacă vor fi mai mulți ofertanți.

este bine să fiți răbdători, pentru că legislația prevedeurmătoarele. dacă la prima licitație nu se prezintă nici oofertă, se va organiza o a doua licitație, cu prețul de por-nire mai mic cu 25%. dacă nici la aceasta nu există oferte,atunci se va organiza o a treia, dar pornind de la jumătatedin prețul estimat sau chiar mai mic, dacă nici pentruacela nu există ofertanți. dacă pretul estimat era de 40000de euro, aveți acum șansa să îl obțineți cu 20000, ceea ceeste deja o bună afacere.

pentru a participa la licitație trebuie să depuneți ogaranție de 10% din suma licitată. atenție însă, restul de90% din sumă va trebui achitat în termen de 30 de zile.prin urmare e bine să vă asigurați că puteți face rost deacești bani. În principiu este foarte posibil să îi obținețichiar de la bancă. dacă nu reușiți acest lucru veți pierdegaranția.

o altă problemă este cea a plății tVa. de obicei băn-cile nu percep această taxă. Conform doamnei Luminiţaristea, consultant de specialitate citat de eVZ, „preţul de

vânzare al imobilului ar trebui în mod normal să includătVa, adică să fie preţul final al produsului“. aşadar, chiardacă executorul vă asigură că nu veţi plăti tVa peste pre-ţul tranzacţiei, este bine să încercaţi să obţineţi o confir-mare din partea băncii în acest sens.

dacă aţi trecut cu bine de toate aceste încercări şi aţicumpărat imobilul, înarmaţi-vă cu răbdare, pentru că esteposibil să nu intraţi uşor în posesia lui, din cauza foştilorproprietari, care pot face șicane prin nepărăsirea imobi-lului sau printr-un proces de contestare împotriva băncii.

D.T.

Cum să cumpăr o casă de la bănci, fără să mă ard?

respeCtăm treCutul Construim viitorul

în românia

votaȚi Cei mai buni profesioniȘti

ani De

20022012

10

Consider că cel mai bun profesionist este .........................................................................care lucrează la.................................................................................................................pentru că..........................................................................................................................

numele meu este .............................................................................................................şi lucrez la .......................................................................................................................

Completati acest talon și depuneți-l în urna special amenajată. puteți desemna astfel cei mai bunicolegi și aveți șansa ca, prin tragere la sorți, să câștigați premii surpriză. Cei mai buni profesioniștivor fi recompensați anul acesta pe baza voturilor dvs. aceștia vor primi premii substanțiale de lapartenerii noștri.

AȚI înTREBAT, vă RăSPunDEM

o delegaţie condusă de domnii Vladimir Gofman, directorgeneral mechel târgoviște și evgeny Sidenkov, director me-chel reparaţii au depus coroane de flori și au ținut un mo-ment de reculegere la târgoviște, cu ocazia comemorării„Zilei apărătorilor patriei“, 23 februarie.

am aflat că oameni cu suflet mare,dispuși să adăpostească și să îngri-jească alţi copii există și la noi, la me-chel. probabil că sunt mai multecazuri, dar noi ne-am oprit la colegulnostru Cătălin neagu, de la târgo-viște. avea deja doi băieți, dar peprincipiul „unde mănâncă două gurimai e loc și de încă una“, a decis, îm-preună cu soția, că vor face pasul sprepostura de asistenți maternali. Soţia aurmat cursuri speciale, apoi casa le-afost supusă unor anchete sociale dinpartea direcţiei Generale a protecţieiCopilului. o condiţie esenţială, nespune Cătălin, este că la copiii luaţiîn grijă trebuie să le asiguri o camerăindividuală, diferită de cea în carestau copii tăi. Iată ce ne povestește:

prima locatară a camerei copiilor,pregatită cu dragoste și atenție, a fost ofetiţă de doar 5 zile, abandonată în spi-tal de mama ei. ea a crescut alături denoi și pe măsură ce trecea timpul toatăfamilia a iubit-o tot mai mult, încât nudoream să ne mai despărţim de ea.când a facut un an și sase luni a apă-rut o familie care nu putea să aibă copiiși care a decis repede că vor să fie a lorpentru totdeauna. ca să fiu foarte sin-cer, și noi aveam această intenție, daram considerat că părinții adoptivi îivor oferi tot ceea ce are nevoie. erau

drăguţi și iubitori și aveau o situaţiematerială mai bună decât a noastră.așa s-a terminat experiența noastră cupăpușa cu nume de floare, care înce-puse să vorbească și ne spunea „mama“și „tata“. Dar relația cu ea nu a dispă-rut, pentru că am fost foarte fericiți săîi devenim nași.

imediat după acest moment am fostanunţaţi că vom primi un băieţel învârstă de 2 ani. era bun și frumos, daravea un mic defect la o mână. asta num-a făcut să refuz custodia lui, ba dim-potrivă. l-am dus la doctor, în bucu-rești, unde a beneficiat de tot ajutorulposibil pentru situația lui. odată cu elam găzduit, dar pe timp scurt, un altbaieţel frumos și care se purta ușorșmecherește, după cum fusese învăţatacasă. el provenea dintr-o familie cu11 copii și fusese luat în grijă pentru căpărinţii nu mai făceau faţă nevoilor.

au urmat doi fraţi, de 11 și respec-tiv 5 ani. așa că în casă se zbenguiaupatru băieți. aceasta a fost cea mai fru-moasă perioadă din familia mea. copiis-au împrietenit și au dezvoltat o rela-ţie atât de frumoasă între ei încât dinnou am trăit sentimentul că aș vrea sărămână toţi la noi. Deși soţia gătea încantităţi destul de mari faţă de cumeram obișnuiţi și aveam permanent despălat, de făcut curat, când vedeam că

toţi copiii sunt fericiţi, eram și eu mul-ţumit de ceea ce fac.

au mai urmat și alți copii, care și-augăsit pentru o perioadă liniștea și ali-narea în sânul unei familii care i-a tra-tat pe toți egal, cu respect și cuatenție. de curând însă în familie aapărut al treilea copil al lor, tot un bă-ieţel. e adorabil și a devenit rapidrăsfățatul tuturor, dar i-a determinat,cel puțin pentru moment, să renunțela postura de asistenți maternali.

În decurs de 5 ani am crescut, pelângă copii noștri, mulți alți copii, alo-caţi din sistemul casei de protecţie acopiilor. prin ochii lor am văzut dra-mele prin care au trecut, atât ei cât și,uneori, familiile din care provin. con-cluzia și totodată mesajul meu este cătrebuie făcut ceva mai ales în privințapărinţilor. copiii nu au nici o vină pen-tru ceea ce li se întâmplă, dar din pă-cate sunt marcați puternic de aceastăexperiență. părinţii care și-au propussă-i aibă trebuie să le asigure pacea șisiguranţa unui cămin. nu trebuie să nejucăm cu sufletele lor. toţi sunt niște în-gerași nevinovaţi care au nevoie de iu-bire măcar până ajung pe picioarele lor,dacă nu cumva toată viața.

Carolina Bigu și Dragoş Tudor

COnTACT

adresa:str. puskin 10-12, etaj 3,

Sector 1, Bucureşti, cod poştal 011996

tel: 021/305 59 00; e-mail: redactie@mechel.ro

tipar: romprint, piaţa presei Libere nr 1, Bucureşti tel: 021/317 97 88; www.tiporomprint.ro

ISSn 2068-9497 Tiraj: 6 000 exemplare

REDACŢIE

Carolina BIGuOlga CHuMAkOvA

Cristian DRILEAIrina ŞIMAn

Dragoş TuDOR (redactor-şef)

MODEL DE vIAŢă/ 8 /

La 3 zile după intrarea lui Iisus în Ierusalim (8 aprilie,floriile), Iuda îl trădează pe Învăţător mai marilor evrei, vân-zându-l, după cum știm, pe 30 de arginţi.

Cu o zi înainte de a fi arestat și răstignit Iisus, are loc Cinacea de taină (12 aprilie, Joia Mare). Locul ales era în pro-prietatea mamei Sfântului marcu evanghelistul. acest lucruîntărește încrederea în istorisirea faptelor de către evanghe-liști, prezenţa lui marcu la evenimentele de atunci fiind dinacest punct de vedere de netăgăduit.

Iisus, înconjurat de apostoli, îi împărtășește cu trupul șisângele Său sub forma pâinii frânte și a vinului. această trans-formare se săvârșește de atunci până astăzi, în fiecare dumi-nică la Sfânta Liturghie.

Paştele (15 aprilie) este primul act care îndeplinește sco-pul pe pamânt a lui Iisus, acela de a învinge moartea. Faptuleste rezumat succint de cunoscuta expresie „Cristos a înviat“.

C.B.

CALEnDAR RELIGIOS

Aprilie 2012

Anton–Maria Del Chiaro, un italian din Florenţa, afost secretar al domnitorului Constantin Brâncoveanu înperioada 1660-1680. el este autorul unei lucrări,revoluțiile Valahiei, în care descrie în amănunt situația,obiceiurile, serbările și mai ales domniile din această țară.Cartea a fost publicată în 1718 la Veneţia.

del Chiaro face de la bun început o descriere amănun-ţită a bogăţiilor solului Valahiei în ceea ce privește metaleleși prelucrarea lor: „mine de aur, argint și alte metale zacîn adâncimile pământului, în mari cantităţi, ascunse deochii lăcomiei turcești; numai obștia ţiganilor e obligată,de Crăciun, să aducă domnitorului în loc de tribut, 15ocale de aur, scoase din nisipurile râului argeș, deosebit olivră marelui armaș; aurul trebuie să aibă valoarea de 2 gal-beni dramul, iar dacă întâmplător nu au vărsat cuvenitacantitate de aur, ţiganii trebuie să o completeze, cumpă-rând-o, după cum și prisosul rămâne în beneficiul lor, dacăcantitatea scoasă din râu e mai mare. minele de aramă suntde asemenea pe întinderi mari, iar locul de unde se scoatearama, se numește madan, cuvânt turcesc care înseamnămină; apoi mine de fer, care se văd pe drumul ce duce dela Brădiceni la târgoviște“. (http://cimec.ro)

Dimitrie Cantemir (1673-1723) cărturar, enciclope-dist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog,om politic și scriitor român a făcut mențiuni importante

despre resursele minerale în car-tea Descriptio Moldaviae.

În capitolul Despre munţii simineralele Moldovei spune că:„munţii noștrii nu sunt săraci înasemenea comori subpămân-tene, o arată pâraiele ieșite dinmăruntaiele lor. Căci aceste pâ-raie, având albia îngustă, deseoriumplută peste măsură de apa ză-

pezilor topite sau a ploilor, se varsă peste maluri, iar dupăaceea, când se trag iarăși în matca lor, lasă, pe locul undeși-au vărsat apele, nisip în care se găsesc numeroasegrăunţe de aur din cel mai curat“.

de asemenea vorbește despre zăcămintele de fier: „pemalul nistrului, în ţinutul Hotinului, chiar lângă cetate, segăsesc bulgări de fier, făcuţi de natură și care sunt așa derotunzi, că ar putea fi folosiţi, fără să fie lucraţi, la tunuri,dar fierul acesta este atât de prost, că dacă nu este topit înfoc, nu poate fi folositor la nici o altă treabă. pe când Hoti-nul nu fusese încă luat, bulgării de fier se trimiteau la Ca-meniţa; astăzi însă cred că turcii cu greu ar mai îngădui caleșii să le folosească drept material de război în paguba lor“.

respeCtăm treCutul Construim viitorul

în românia

ani De

20022012

10

Ce nu știai despre metalurgie (2)

http://cuvintedefier.weebly.com

OAMEnI MunCInD

părinţii care și-au propus săaibă copii trebuie să le asigurepacea și siguranţa unui cămin

povestea ce urmează m-a dus cu gân-dul la Centrul social Valea plopului, ValeaScrezii. Un slujitor al bisericii a început săsalveze și să întreţină aici copiii abando-naţi. pe măsură ce „familia“ preotului aluat amploare, are peste 300 de suflete,totul s-a transformat într-o asociaţie debinefacere, pro Vita.

oricine vine în vizită, ca să se alăturecâteva ore copiilor pentru a le oferi unstrop de afecţiune și căldură sufletească,este întâmpinat cu bucurie și recunoștinţăși… înainte de toate, este așezat la masă.

publicitate